Principii de nutriţie pediatrică

Statusul nutritional Influenţează aspecte esenţiale ale sănătăţii copiilor

dinamica creșterii și a dezvoltării pre și postnatale dezvoltarea sistemului imun (factor cheie – “educație imună”) performanțele fizice potențialul cognitiv (rol critic – primele 8 săpt postnatale) Contribuie la stabilirea epigenotipului individual (nutrigenomică

personalizată) Modulează morbiditatea și mortalitatea de-a lungul vieţii Determină nivelul cheltuielilor de sănătate. Rol critic – primele 1000 de zile ale dezvoltării umane din momentul concepţiei până la

vârsta de 2 ani “programare metabolică “ cu rol fundamental subnutriţia materno-fetală – consecinţe îndelungate:

• talia finală• greutatea la naștere a urmașilor• performanțele educaționale și psihosociale• risc de boli cronice (DZ tip 2, HTA, stroke,• dislipidemii, osteoporoză, neoplazii, etc)

Talia vârstei de 2 ani = factor predictiv decisiv al capitalului uman, cu impact asupra generaţiilor următoare

Tranzitia nutritiei Paradox nutriţional modern specific sec al XX- lea

coexistența în aceleași regiuni/familii a subnutriției tradiționale cu supranutriția (800 mil de subnutriți versus 1 bilion de obezi)

Apariţia bolilor netransmisibile asociate nutriţiei Subnutriţia împreună cu deficitele de Fe, Zn, I, vit A se situeaza printre cei “15 cei mai

mari ucigași “ “Tranziția nutriției” către obezitate accelerează riscul creșterii populației cu nivele scăzute

ale deficitului ponderal, dar cu nivele persistent crescute ale deficitului staturalNu există o investiție mai avantajoasă decât a hrăni copiii cu o mâncare bună “

Impactul malnutritiei Subnutriţia materno-fetală din ţările cu venit scăzut/mediu

problemă majoră → consecințe negative pe termen• scurt – creșterea semnificativă a morbidității,

mortalității și dizabilității (coeficientul DALY)• lung – dezvoltare fizică, cognitivă și potențial

economic nesatisfăcătoare cerc vicios: malnutriție imunodeficiență infecție Studiu longitudinal: sporul ponderal – IQ → naștere – 8 ani eșecul creșterii la sugari → deficit cognitiv constant la 8 ani intervalul critic: naștere → vârsta de 8 săptămâni Copiii subnutriţi au un potenţial cognitiv scăzut, cu impact asupra nivelului

de educaţie și a productivităţii ulterioare

Paradoxul nutritional modern Coexistenta in aceleasi regiuni/familii a nutritiei inadecvate (malus nutrire – malnutritie)

prin:

• deficit (subnutritie)• exces (supranutitie)

Aparitia bolilor netransmisibile asociate nutritiei Subnutritia impreuna cu deficitele de Fe, Zn, I, vitamina A se situeaza printr cei “ 150 cei mai

mari ucigasi” (din 136)

Statusul nutritional optim Echilibru → necesarul si aportul adecavt (cantitativ si calitativ)

• macronutrienti (P, G, L)• micronutrienti (vitamine, minerale)• Apa

Aportul energetic (consumul de alimente):• discontinuu si variabil

Consumul energetic este permanent si variabil • varsta, sex, activitatea fizica, starea de sanatate, etc

6 – 12 ani - metabolism bazal ≈ 50% - crestere ≈ 35% - activitate fizica ≈ 25% - pierderi fecale ≈ 8% - termogeneza ≈ 5%

Necesarul energetic 1Kcal = 4,184 KJ

0-6 luni = 110 kcal/kgcorp/zi 7-12 luni = 100 kcal/kgcorp/zi 1-3 ani = 102 kcal/kgcorp/zi (≈ 1300 Kcal/zi) 4-6 ani = 90kcal/kgcorp/zi (≈ 1700 Kcal/zi) 7-10 ani = 70 kcal/kgcorp/zi (≈ 2200 Kcal/zi) 11-18 ani = 40 - 55 kcal/kgcorp/zi (≈ 2500-3600 Kcal/zi)

Kcal/zi =1000 + 100 x vârsta (ani)Asigurat de activitatea energetică a macronutrienților:

Proteine =10 - 30% (rol predominant structural) 1 g = 4 kcal

Carbohidrați = 50 - 55% 1 g = 4 kcal (lipidele și proteinele ard în focul glucidelor)

Grăsimi = 30 - 35% 1 g acizi grași cu lanț scurt = 5,3 kcal 1 g acizi grași cu lanț mediu = 8,3 kcal 1 g acizi grași cu lanț lung = 9 kcal

Aportul energetic anormal la copil Deficitul aportului energetic = subnutriție

G mică la 1 an Hipostatură

Aportul energetic excesiv = Suprapondere Obezitate

Apa Balanța hidrică = echilibrul dintre aportul și pierderile de apă Aportul hidric

lichidele ingerate

apa provenită din alimente procese de oxidare (apa metabolică)

Eliminările hidrice renală - diureză cutanată - perspirație pulmonară - respirație intestinală - materii fecale

Necesarul de apă Cantitatea de apă din organism este invers proporţională cu vârsta Necesarul hidric

1,5 ml/kcal 150 ml/kg la nn/sugar 50-60 ml/kg la copil

0-6 luni 0,7 L/zi 7-12 luni 0,8 L/zi 1-3 ani 1,3 L/zi 4-8 ani 1,7 L/zi 9-13 ani 2,4 L/zi Copiii - risc crescut de deshidratare

rata metabolică crescută suprafața cutanată mare raportată la greutatea corporală (pierderi mari prin

evaporare) capacitatea redusă a rinichilor de a limita diureza

Aportul scăzut - deshidratare Intoxicația cu apă - hiponatremie, astenie, greață, vărsături, diaree, poliurie, convulsii

Macronutrienţi – Glucidele

Rol energetic - principala sursă de energie structural – membrane celulare, țesutul conjunctiv și nervos, hormoni, enzime,

anticorpi Reprezentate de:

monozaharide (glucoză, fructoză, galactoză) dizaharide (lactoză, maltoză, zaharoză) oligozaharide (3-10 monozaharide) polizaharide (amidon, glicogen, fibre)

Se recomandă consumul de glucide complexe cu limitarea celor simple la 10% Aportul inadecvat

Deficit - hipoglicemie, malnutriție Exces - obezitate, DZ, carii dentare

Valoare medie ≈ 10 g / Kg / zi Prematur = 6 - 8 g/kg/zi (deficit pasager de lactază) Dismatur = 18 - 25 g/kg/zi (risc crescut de hipoglicemie) Sugar şi copil mic = 12 g/kg/zi Copil = 10 g/kg/zi Dieta cu indice glicemic scazut (HC complexe)

Fibre = polizaharide nedigestibile (celuloză, hemiceluloză,pectină, lignină) o Rol

• asigură un tranzit intestinal normal (reduce incidența cancerului de colon, SII, constipației)

• absorb sărurile biliare - efect hipocolesterolemiant (scade incidența BCV)• întârzie absorbția glucidelor (modularea secreției de insulină)

• imunomodulator – sinteza intestinala de Ig A; citokine; cresc limfocitele • oligofructoza creste absorbtia de Ca• favorizeaza sinteza SCFA (ac. butiric, acetic, proprionic) cu rol energetic intestinal• inhiba Clostridium spp, Bacteroidele

o Excesul de fibre diminuă absorbția Ca, Fe, Mg, Zn o Surse: produsele de origine vegetală şi cerealele o Necesarul zilnic = 14 g / 1000 Kcal ingerate o Formule de lapte : GOS/FOS = 9/1

Oligozaharidele • polimeri formați din 3-10 monozaharide • cele mai cunoscute

o fructooligozaharidele (FOS) - lanțuri scurte de oligozaharide compuse din D-fructoză şi D- glucoză

o xilooligozaharidele (XOS) - formate din oligozaharide care conțin resturi de xiloză o galactooligozaharidele (GOS) - amestec de oligozaharide cuprinzând D-glucoza şi D

galactoza • Rol prebiotic

o efect benefic asupra organismului → cresc numărul și/sau îmbunătățesc activitatea bifidobacteriilor și a bacteriilor lactice acidofile

• Surseo FOS - roșii, usturoi, banane, orz, secară o GOS - boabele de soia,

- LM conţine peste 130 tipuri • În prezent - formule de lapte îmbogățite cu GOS, FOS

Macronutrienţi – Lipidele o Acizii graşi (forma „cis”)

• Saturaţi (ex acid palmitic, stearic, butiric)• Nesaturaţi (poziţia şi numărul dublelor legături)

mononesaturaţi MUFA (acid oleic) – ω 9 polinesaturaţi PUFA (acid linoleic, linolenic) – ω 3 şi ω 6

• în alimente sub formă esterificată (trigliceride, fosfolipide)o Sterolii

• Colesterol (origine animala) • Fitosteroli (de origine vegetală)

o Surse: produse de origine animală si vegetala (uleiuri, semințe) o Rol

• energetic – cea mai economică forma de stocare energetică • structural – hormoni, prostaglandine, leucotriene, tromboxani, membrane

(fosfolipide) – SNC

• transport – vitamine liposolubile (A, D, E, K ), acizi graşi esențiali (acid linolenic, acid linoleic)

o Acizii grași nesaturați mononesaturați MUFA ω9 (acid oleic) - ulei măsline, ulei rapiță,

- nuci, arahide, avocado polinesaturați PUFA (esențiali – procurați din alimentație) :

ω 6 - acid linoleic 18:2 → acid arahidonic (ARA) - plante cu semințe (porumb, floarea soarelui, soia, bumbac)

ω3 - acid linolenic 18:3 (ulei de in) → acid eicosapentaenoic 20:5 (EPA)- ulei pește, scrumbie, somn, sardine; acid docosahexaenoic 22:6 (DHA)

o Organismul uman nu poate sintetiza ω 6 (ac linoleic) si ω 3 (acid linolenic)o Ac. Eicosapentaenoic (EPA/ 20:5) → eicosanoizi (PG, LT, Tx) o Rol LC – PUFA (acizi graşi polinesaturaţi cu lanţ lung: EPA, DHA)

precursori ai citokinelor, prostaglandinlor și tromboxanilor rol în dezvoltarea sistemului imun protecție antialergică rol în dezvoltarea creierului( performanţe intelectuale), retinei efecte protectoare: acțiune hipocolesterolemiantă, scăderea trombogenezei,

scăderea TA.o Aport inadecvat

Crescut dislipidemii - risc BCV surplus ponderal, obezitate steatoză hepatică non alcoolică → steatohepatită

Scăzut – deficiențe de acizi grași esențiali, deficiențe vitaminice o Recomandări

consum de peşte de 2 ori / săptămână raportul grăsimile polinesaturate/saturate > 0,8 – efect hipocolesterolemiant evitarea formelor „trans” (prelucrare industrială, termică), rol în aterogeneză Raport ω 6 / ω 3 ≈ 4/1 DHA (22: 6n-3) ≈ 10 mg/Kg/zi (obligatoriu in primele 6 luni → concentrare in

cortexul prefrontal → procese asociative si memorare)

Macronutrienţi – Proteinele o Valoare biologică = conținutul în aminoacizi esențiali

• proteinele animale > proteinele vegetale (oul = referința standard)o Aa esențiali (fără sinteză endogenă → aduşi din alimentație)

• Triptofan, izoleucină, leucină, valină, histidină, lizină, metionină, treonină, fenilalanină

o Aa condiționat esențiali arginină, tirozină, cisteină, taurină – sinteză endogenă deficitară la prematuri, nou-născuți (→ aduși din alimentație)

o Proteinele • complete (conțin aminoacizii esențiali) • parțial complete (conțin toți aminoacizii esențili dar în cantități necorespunzătoare)• incomplete (lipsite de 1-2 aminoacizii esențiali, cei prezenți în cantități

necorespunzătoare)o Rol

• Structural - componente ale tuturor celulelor, turnover-ul celular • Funcțional - enzime, hormoni, anticorpi• Energetic • Transportor – (BI, Fe, Cu, Ca etc), presiunea coloidosmotică, echilibrul acido-bazic

o Surse• proteine complete: carnea (actina, miozina, mioglobina), lactatele (cazeina,

lactalbumina, lactoglobulina), ouăle (ovalbumina),• proteine parțial complete: legumele (fasole, linte, mazăre, cartof - legumelina),

cerealele (gliadina, glutenina, leucozina), soia (gliacina)• incomplete: porumb (zeina), reticulina, colagenul din carne

o Necesar • 0-6 luni alimentați natural = 1,8-2,3 g/kg/zi • 0-6 luni alimentați artificial = 3-3,5 g/kg/zi • 7-12 luni = 1,5-2 g/kg/zi

• 1-3 ani = 1,2 g/kg/zi• 4-6 ani = 1,1 g/kg/zi• 7-10 ani = 1 g/kg/zi• 9-13 ani = 0,95 g/kg/zi• 14-18 ani = 0,85 g/kg/zi• la sugar 50% de origine animală• la copil 2/3 de origine animală• creşte cu 20-30% după boli infecțioase (chiar 30-50% în cazul BDA)

o Aportul inadecvat• scăzut – malnutriție proteică (edematoasa) • crescut - afecțiuni renale, gastrointestinale

Micronutrien ţ i i Substanțe ce nu pot fi sintetizate in organism Furnizate prin alimentație Fără valoare calorică Vitamine

• liposolubile A, D, K, E• hidrosolubile B, C

Minerale• macrominerale: necesar zilnic > 100 mg

o Na, K, Ca, Cl, P, S, O, H, C, N• microminerale (oligoelemente): necesar zilnic < 100 mg

o 27 – 11 considerate esențiale: Fe, Mg, Mn, I, Zn, Cu, Fl, Cr, Se, Co, Mb Carența determinată de:

• Aportul alimentar inadecvat• Malabsorbție• Insuficiența biliară, pancreatică• Afecțiunile hepatice

Toxicitate• Vitaminele liposolubile (se depozitează în ficat, țesutul adipos)• Vitaminele hidrosolubile - doze mari, IRC

Vitamina A Retinol, retinal, acid retinoic – sursa = produsele animale (lactate, ficat, gălbenuș de ou) Carotenoizi (precursori) – sursa fructe şi legume Rol

• fotorecepție (sinteza pigmenților vizuali retinieni - rodopsină și iodopsină)• funcționalitatea barierei epiteliale cutaneo-mucoase • diferențierea celulară, reproducere• sistemul imun• antioxidant betacaroten

Necesarul zilnic (1 µg = 3,3 UI retinol)• 0-6 luni = 400 µg (1320 UI) • 6-12 luni = 500 µg (1650 UI) • 1-3 ani = 300 µg (990 UI) • 4-8 ani = 400 µg (1320 UI) • 9-13 ani = 600 µg (1980 UI) • 14-18 ani = 700-900 µg (2310-2970 UI)

Malabsorbție 2000-5000 UI/zi Retinolul seric = 20 - 60 µg/dl Carența < 20 µg/dl

• tulburări de vedere, keratoftalmie• alterarea barierei epiteliale (cheratinizare) - tegumente, epiteliu respirator,

gastrointestinal, genito-urinar• risc crescut de infecții

Toxicitatea (> 6000 µg/19800 UI/zi) • anorexie, întârzierea creșterii• cefalee, vărsături (HIC) • alopecie, diplopie, dureri musculare, osoase• hepatosplenomegalie, hepatotoxicitate • excesul carotenoizilor colorarea în galben-portocaliu a tegumentelor (palme,

plante) - carotenodermie

Vitamina E Rol

• antioxidant – esențial pentru SNC, retină, mușchi Surse

• uleiuri vegetale, pește, cereale, legume verzi, nuci Carența (raport α tocoferol / lipide < 0,8 mg/g)

• susceptibilitate crescută la prematuri - trombocitoză, edeme, anemie hemolitică • leziuni neuro-musculare (ataxie, disartrie, oftalmoplegie, miopatie)

Toxicitate extrem de rară (1000-1500UI/zi) Necesarul zilnic

• 4 – 5 mg/zi la sugari • 15 mg/zi la copiii mari

Vitamina K Rol

• sinteza – factorilor de coagulare II, VII, IX, X, – proteinelor C, S

• Sinteza osteocalcinei (mineralizarea osoasă) Sursa (filochinone – K1, menachinone – K2)

• alimentară predominant din legume verzi (K1) cantități mai mici: lactate, carne, ouă, cereale, fructe (K1 și K2)

• bacteriile intestinale (K2) – susceptibilitate crescută față de deficitul K2 la nou-născut• cantitate scăzută în LM (20 UI/L față de 60UI/L în LV)

Necesarul zilnic --2 μg/zi la sugari ® 75 μg/zi la copiii mari Carența – timp de protrombină prelungit

• LM = 15 µg/L, LP cantitate de 4 ori mai mare → risc de deficientă la nou-născuții alimentați natural

• sdr hemoragipare (hipoprotrombinemie)• studii – scăderea densității osoase, osteoartrită

Toxicitate rară – utilizarea menadionei parenteral (compus sintetic K3) • anemie hemolitică, hiperbilirubinemie, icter nuclear

Tratament• B hemoragică a nou-născutului – profilaxie/tratament 1mg (0,5 mg prematur)

vitamina K i.m./s.c. sau p.o. 2 mg la naştere + 2 mg la 1-2 săptămâni + 2 mg la 4 săptămâni

• sdr malabsorbție / b hepatice cr - adm cronică po 2,5-5mg de 2 - 7 x / săptămână

Vitamina D 2 forme

• colecalciferol D3 – piele (expunere la soare)

• ergocalciferol D2 – plante Rol

• Mineralizarea osoasă

Surse • uleiul, ficatul de cod, pește (macrou, hering, somon, sardine), drojdia de bere, ficat,

ou• lapte – conținut scăzut în LM (22UI/L)

Necesarul zilnic• 25 μg/zi la sugari ® 50 μg/zi la copiii mari

Carența – creșterea FAL și a PTH – scăderea 25-OH-D seric < 50 nmol/L (20ng/ml)

• hipocalcemie, hipofosfatemie, tetanie• rahitism• osteomalacie (adulţi)

Toxicitate 25-OH-D seric >150 ng/mL • cefalee, • grețuri, vărsături, anorexie, diaree, • iritabilitate, • scădere ponderală, deshidratare • insuficiență renală funcțională, • calcinoză tisulară (depuneri de calciu în rinichi, inimă, plămâni, timpan, vase)

Profilaxie• expunere la soare la rasa albă

30 min/săptămână dezbrăcat (în pampers) 2 ore/săptămână îmbrăcat, fără căciulă

• p.o. vit D2 10µg/400 UI/zi între 0 și 18 luni apoi în sezonul rece pe toată perioada creșterii

• sdr malabsorbție doze – vit D2 de 2-4 ori mai mari sau – vit D3 2-4 µg/kg/zi

Tratament • Vit D2 2000-5000 UI/zi timp de 2-6 săptămâni (5-10 pic/zi) • sdr malabsorbție vit D2 10000-25000 UI/zi p.o. sau 1,25-OH2-D (calcitriol) 0,2

µg/kg/zi x 2-4 săptămâni

Vitamina C (acidul ascorbic) Sursa

• fructe, legume (nu poate fi sintetizată de om)• cantități reduse în LV

Rol• agent antioxidant, cofactor enzimatic, funcții metabolice, funcționalitatea

sistemului hematopoietic Carența (scorbut)

• febră, apetit redus, dureri la nivelul membrelor inferioare (pseudoparalizie), anemie macro/microcitară, hiperkeratoză foliculară, sdr hemoragipar, infecții recurente, atrofie musculară

Toxicitate (> 2g/zi) • tulburări gastrointestinale: greață, diaree

Necesarul zilnic --40 – 50 mg/zi la sugari ® 65 – 75 mg/zi la copiii mari

Vitamina B1 (tiamina) Rol funcțional

• coenzimă – metabolismul glucidelor• sinteza acetilcolinei (conducerea nervoasă)

Surse• carne (în special de porc), legume, cereale integrale

Carența (dg –proba terapeutică)• boala beriberi: manifestări digestive, polineuropatie periferică, edeme, IC,

encefalopatia Wernicke, psihoza Korsakoff • tratament: sugar 50-100 mg i.m./i.v. doză unică, copil 10-25 mg i.m./i.v 14 zile apoi

5-10 mg/zi p.o.1 lună, adult 50 mg/zi p.o.(la sugari alimentați natural se tratează și mama)

Toxicitate • după adm parenterală cazuri izolate (prurit, reacții anafilactice)

Necesarul zilnic• 5 – 25 μg / zi sugari ® copiii mari

Vitamina B6

Nume generic pentru 6 substanțe: piridoxina, piridoxal, piridoxamină, formele 5- fosfat ale acestora

Rol - coenzimă pentru numeroase enzime implicate în:• metabolismul proteic, glucidic• sinteza neurotransmițătorilor (GABA)• sinteza hemului

Surse• banane, carne, pește, lapte, ouă, cereale integrale

Carența• izolată e rară - glosită, stomatită, iritabilitate, depresie• sindroame – convulsii, anemie hipocromă, microcitară

Exces (adm cronică)• neuropatie senzorială periferică

Necesarul zilnic• 0,1 – 0,3 mg/zi la sugari ® 2,4 mg/zi la copiii mari

Vitamina B12 (cobalamina) Rol

• maturarea eritrocitelor, dezvoltarea SNC Surse

• exclusiv de origine animală: carne, pește, viscere, lactate, ouă Carența – rar întâlnită, prin aport alimentar scăzut

• anemie megaloblastică• degenerare nervoasă medulară (ataxie)• risc - sugarii alimentați natural de mame vegetariene

Toxicitate – nu a fost descrisă Necesarul zilnic

• 0,5 mg/zi la sugari ® 2,4 mg/zi la copiii mari

Acidul folic (pteroilglutamat) Rol - coenzimă pentru enzimele implicate în

• metabolismul proteic și al nucleotidelor• sinteza hemului

• sinteza acizilor nucleici Surse

• principale = vegetale: spanac, broccoli, ciuperci, fasole uscată• carne, ficat, cereale integrale

Carența• anemie megaloblastică, glosită, diaree, alterarea imunității mediată celular,

demență• făt: defecte de închidere ale tubului neural (spina bifida, anencefalie), retardul

creșterii intrauterine Toxicitate

• convulsii, scăderea absorbției Zn Necesarul zilnic

• 65 – 80 μg/zi la sugari ® 300 – 400 μg/zi la copiii mari

Micronutrienţi – Mineralele O dietă echilibrată, cu alimente din toate grupele majore, aduce cantități suficiente de

minerale • cu excepția Fe și Fl la sugar

Nevoi mai mari în• perioadele de creștere

0,3 g săruri minerale/zi pt sinteza a 1 g proteine• efortul fizic• stările febrile

Calciu l Cel mai bine reprezentat mineral din compoziția organismului

• 99% oase, dinți• 1% liber ionizabil (Ca++), legat de albumine, globuline

Surse: -lactate, legume frunzoase verzi, pești cu oase mici (sardine, somon), moluște, stridii, migdale, alune, susan

Necesarul (RDZ)• 0-6 luni = 210 mg/zi (5,3 mmol/zi)• 7-12 luni = 270 mg/zi (6,8 mmol/zi)• 1-3 ani = 500 mg/zi (12,5 mmol/zi)• 4-8 ani = 800 mg/zi (20 mmol/zi)• 9-18 ani = 1300 mg/zi (32,5 20 mmol/zi)

Rol• formarea oaselor, dinților• cofactor în procesul de coagulare• transmiterea impulsului nervos, menținerea tonusului muscular• procesele de transport transmembranar

Carența - hipocalcemie• rahitism, tetanie, convulsii, aritmii cardiace, osteoporoză• susceptibilitate crescută prematuri/dismaturi cu GN < 1500g

Exces - hipercalcemie• astenie, manifestări digestive, litiază renală, calcificări țesuturi moi, constipație

Fosfor ul Rol

85% în oase şi dinți în combinație cu Ca (hidroxiapatita) 15% activ metabolic – metabolism glucidic, protidic, lipidic, energetic component important al membranei celulare

Surse

carne de pui, pește, ouă; cantități mai mici în lactate, leguminoase, cereale integrale, nuci

Necesarul zilnic 100 - 275 mg/zi la sugari ® 1250 mg/zi la copiii mari

Carența = hipofosfatemie (etiologie nutrițională rară) afectare musculară, osoasă, cardiacă, renală, anomalii ale transmiterii impulsului

nervos, hemoliză Exces = hiperfosfatemie

tetanie risc potențial – băuturi răcoritoare, alimente semipreparate

Magneziu l Rol

70 % la nivel osos – în combinație cu Ca și P 30 % în țesuturile moi (26% la nivel muscular) și fluide - formarea unor sisteme

enzimatice esențiale (peste 300 de enzime celulare sunt activate de Mg) studii – rol în prevenția bolilor coronariene (inhibarea procesului de aterogeneză)

Surse cerealele integrale, leguminoasele, legumele verzi, nucile, cacao, ceaiul, lactatele

Necesarul zilnic 30 -75 mg/zi la sugari ® 350 - 400 mg/zi la copiii mari

Carența (rară) deficit de creștere hiperexcitabilitate neuromusculară tulburări digestive: greață, vărsături, anorexie afectare cardiacă: tahicardie, fibrilație ventriculară tulburări de memorie, personalitate

Exces (dozele mari la copii cu insuf. renală) hTA, bradicardie retenție urinară deprimare SNC → paralizie, comă

Sodiu l Rol

60-65% - cation major al spațiului extracelular (plasmă, țesut nervos, mușchi) – intervine în balanța hidrică, echilibrul acido-bazic, excitabilitatea musculară

35-40% în compuşi anorganici la nivelul oaselor, secreții digestive, secreția glandelor sudoripare

Surse alimentele neconservate

o conținut mai mare în lactate, carne, ouă, pește decât în legume și cereale conținut redus în fructe conținut crescut în alimentele conservate, procesate industrial

Necesarul zilnic 0,12 – 0,30 g/zi la sugari ® 1,2 – 1,5 g/zi la copiii mari

Carența – hiponatremia hipoosmolaritatea plasmei → hiperhidratare

→ edem celular semne de suferință nervoasă centrală: cefalee, vărsături, alterarea stării de

conștiență, convulsii Excesul

hipernatremie

o pasajul lichidelor din spațiul intracelular spre cel extracelular: sete intensă, semne neurologice

aport cronic - rol potențial în patogeneza HTA

Potasiul Rol

cationul major al spațiului intracelular rol important în activitatea musculară (în special a mușchiului cardiac) intervine în echilibrul hidroelectrolitic, acido-bazic, metabolismul glucidic, proteic implicat în funcția respiratorie promovează creștera și diviziunea celulară

Surse fructe, legume, carne proaspătă, lactate prelucrarea, pregătirea termică scad conținutul în K al alimentelor

Deficit – hipopotasemia nu are de obicei cauză nutrițională slăbiciune musculară → paralizie constipație → ileus tahiaritmii cardiace → stop cardiac

Exces – hiperpotasemia administrare parenterală risc vital hiperexcitabilitate musculară, tulburări de sensibilitate, dispnee, confuzie, tulburări

de ritm cardiac → bloc atrioventricular

Fierul 2 forme

Funcțional – înglobat în: o hemoglobinăo mioglobină o tisular

Depozite o feritină și hemosiderinăo nou născut la termen - depozite pentru 4-6 lunio prematur/dismatur/gemeni - depozite pentru 2-3 luni

Rol Transportul oxigenului Oxidarea celulară Cofactor al enzimelor ce intervin în metabolismul mediatorilor dopaminergici și

serotoninergici Surse

Lapte o laptele uman - 1 mg/L, coeficient de absorbție 30-50%o laptele de vacă - 0,5-1,4 mg/L coeficient de absorbție 10-20% (10 l/zi pt a

acoperi necesarul)o formulele lapte - coeficient de absorbție 4-10%

Carne - coeficient de absorbție 10-20% Legume, cereale – acid fitic scade absorbția

Carență – cel mai fecvent deficit nutrițional potențial deficit neurocomportamental – în stadiile preanemice

(feritină↓ transferină↑) anemie – (stadiul final al deficitului de Fe)

o paloare, tulburări de comportament, diminuare a apetitului → anorexie, hipotonie musculară → retard motor, splenomegalie, tulburări trofice ale fanerelor, infecții recurente / trenante, tahicardie, suflu sistolic → insuficiență cardiacă

Profilaxie suplimentarea cu Fe a formulelor lapte – 4-12 mg/L (AAP) contraindicarea laptelui de vacă / capră sub 1 an suplimentarea la grupe cu risc

o 1mg Fe elem/kg/zi sugar normoponderal de la 6 lunio 2-4 mg Fe elem/kg/zi prematur de la 2-3 luni

Tratament 3-6 Fe elem/kg/zi 3 luni Exces

Hemosideroză - acumulare în macrofageo la politransfuzați

Hemocromatoză - acumulare tisulară o ciroză hepaticăo insuficiență cardiacăo insuficiență poliglandulară endocrină, DZo pigmentare brun-cenușie a tegumentelor

Iodul Rol

70-80% în glanda tiroidă - sinteza hormonilor tiroidieni 20-30% în mușchi, piele, oase, cantități mici în țesut endocrin, SNC, plasmă

Surse 90% din alimente: sare iodată, lactate, pește de apă sărată, fructe de mare 10% din apă

Fluorul Rol

în structura oaselor și a smalțului dentar rezistență împotriva cariei dentare în studiu – utilitatea în tratamentul osteoporozei

Surse majoritatea alimentelor au concentrație mai mică de 0,05 mg/100 g excepție: apa fluorurată, unele formule de lapte, ceai, pește marin

Deficit caria dentară – în prezent problemă de sănătate publică profilaxie în funcție de conținutul apei în fluor

Zincul Rol

cel mai abundent micromineral – cantități mici în toate organele, țesuturile, fluidele și secrețiile

95% intracelular cofactor enzimatic – metabolismul proteic, glucidic, sinteza acizilor nucleici,

echilibrul acido-bazic Antiinfecţios, stimularea apetitului

Surse lapte uman cantitate redusă (0,5-3mg/L) dar biodisponibilitate crescută carne, brânzeturi,ficat; legume, cerealele integrale – fitații scad absorbția zincului

Necesar

0-6 luni = 2 mg/zi 7-12 luni = 3 mg/zi 1-3 ani = 3 mg/zi 4-8 ani = 5 mg/zi 9-13 ani = 8 mg/zi 14-18 ani = 9-11 mg/zi

Carența

deficit sever - raro alterarea sist imun – susceptibilitate crescută pentru infecțiio alterarea barierei cutaneomucose – acrodermatita enteropatică, diareeo tratament 20-30 mg/zi

deficit moderat o anorexie, ritm lent de creștere, infecții recurente, rash, alopecieo supliment 1 mg/kg/zi

Toxicitate (preparate farmacologice) – vărsături, diaree, anemie (deficit de Cu) Studii – adm de Zn în diaree, pneumonie scade rata de eșec a terapiei, mortalitatea

(propunere de a fi introdus în SRO) .

Seleniul Rol

component enzimatic, antioxidant Surse

fructe de mare, carne, cereale Carență

cardiomiopatie Toxicitate

iritarea mucoaselor, paloare, iritabilitate

Cuprul Rol

funcțional o intră în componența unor enzime, cofactori, proteineo implicat în oxidarea Fe, formarea Hb, metabolismul aminoacizilor, sinteza

de catecolamine concentrație mare în ficat, creier, inimă, oase, păr, unghii

Surse ficat, fructe de mare (stridii), nuci, semințe cantități mici în cereale și legume

Deficit neutropenie, alterarea răspunsului imun Sdr Menke (sdr părului de oțel)

Exces boala Wilson (degenerescența hepato-lenticulară)