SC REMCET SRL

Societatea Comerciala ROMVEC INDUSTRIE S.R.L.

Str. Iovita 7-9, Sector 5, BUCURESTI, Tel / fax: 021.410.76.15 / 410.66.77

REG.COM. J 40 / 9856 / 1998, C.U.I. : RO 11110319, email : romvec@clicknet.ro

Documentaia PPID-RVI-C10.E LUCRRI DE MONTARE / INSTALARE conducte reglementate de PT ISCIR C10 / 1;2-2003

SC ROMVEC INDUSTRIE SRLPROCEDUR OPERAIONAL SPECIFIC SMCPRINCIPII DE MONTARE / INSTALARE A CONDUCTELOR DE ABUR I AP FIERBINTECOD: ILS.C10.E- RVI 03.M/I

Data revizie: 06.02.2008

copie controlatanu

APROB

DIRECTOR GENERAL

Ing Cristian Vasilescu

PROCEDUR OPERAIONAL SPECIFIC SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITIIPRINCIPII DE MONTARE / INSTALARE A CONDUCTELOR DE ABUR I AP FIERBINTECod: ILS.C10.E- RVI 03.M/I

Procedur operaional specific din pachetul PPID-RVI-C10.E dedicat setului de activiti de execuie lucrri la conducte de abur / ap fierbinte i instalaii din domeniul reglementat de PT ISCIR C10/1;:2-2003

Data intrrii n vigoare: 14.02.2008Exemplar nr.5

Controlat

Necontrolatda

ActivitateaNumeleFunciaSemntura

Elaborating. Vittorio Cervinschief Birou Proiectare

Verificating. Mihai RdulescuDirector Tehnic

Avizating. Gheorghe Buctaru Director Calitate - Mediu

Evidena reviziilor

Ediia

nrRev.

nr.Pagini

revizuiteScopul revizieiData

10-Ediia iniial06.02.2008

Lista de difuzare/retragere documente

Nr.Numar Difuzare destinatarRetragere

crt.ExemplarUnitateNumeSemnat.DataUnitateNumeSemnat.Data

0123456789

11ROMVEC - ARHIVARodica Dobre

22ROMVEC - DGCristian Vasilescu

33ROMVEC -DCMBuctaru Gheorghe

44ROMVEC -SBPVittorio Cervinschi

55ISCIR

6

7

8

9

1.SCOP

a. Prezenta procedur definete msurile stabilite n cadrul S.C. ROMVEC INDUSTRIE S.R.L. pentru asigurarea montrii / instalrii conductelor de abur i ap fierbinte n conformitate cu cerinele clientului i cu cerinele de reglementare din standarde / normative i prescripii tehnice aplicabile

b. Stabilete modul de identificare a documentelor i datelor necesare pentru desfurarea activitilor de execuie a lucrrilor contractate la nivelul cerinelor clienilor, prevederilor legislaiei, normativelor i standardelor tehnice aplicabile atunci cnd se contracteaz lucrri de montare / instalare la conducte de abur / conducte de ap fierbinte sub presiune; c. Stabilete un referenial de documente i date minime de intrare i de ieire nesesare i obligatorii pentru orice lucrare de execuie montare / instalare / reparare.d. Stabilete modul de inere sub control (prin documentarea examinrilor, probelor i ncercrilor efectuate pe parcursul execuiilor i la final) a etapelor de derulare a lucrrilor de execuie comandate de client, pentru a asigura completitudinea i concordana lucrrilor cerinele PT ISCIR C10/1,2 2003 din domeniul execuiei montrii / instalrii / reparrii conductelor de abur / ap fierbinte.

e. Asigurarea trasabilitii lucrrilor prin inerea sub control i nregistrarea datelor i documentelor de execuie, verificare, ncercare, testare2.DOMENIU

Procedura se aplic de echipele compartimentelor de execuie a lucrrilor contractate i de personalul BP care asigur asisten tehnic pe antier la implementarea proiectelor de execuie a urmtoarelor tipuri de lucrri la, sau n legtur cu conductele de abur i ap fierbinte, reglementate de PT ISCIR C10/1,2 2003:

montare / instalare a instalaiilor complexe de utilizare agent termic dotate cu sisteme de conducte de abur i / sau ap fierbinte pentru alimentare, distribuie, stocare, recirculare i evacuare agent termic

montare / instalare a sistemelor de conducte de abur i ap fierbinte din centralele termice sau / i termoelectrice.

montarea conductelor de abur i ap fierbinte livrate de furnizor pe subansambluri (pri componente) la locaia utilizatorului final (la locul de funcionare)

instalarea conductelor de abur / ap fierbinte din cadrul magistralelor de transport agent termic pentru utilizare tehnologic sau pentru nclzire

execuie lucrri de modernizare / reabilitare a sistemelor de conducte de abur i ap fierbinte vechi (care au funcionat ) repararea conductelor de abur / ap fierbinte- lucrri de curare, pregtire a conductelor pentru verificare tehnic periodic oficial a conductelor de abur i ap fierbinte presiune aflate n exploatare Not : Procedura are un caracter de generalitate suficient de mare pentru a putea fi aplicat i la execuia acelorai tipuri de lucrri i la alte conducte care vehiculeaz fluide diferite de abur i ap fierbinte3.DEFINIII i PRESCURTRI

3.1. conducte elemente tubulare destinate transportului fluidelor atunci cnd sunt montate ntr-un sistem sub presiune. Acestea cuprind evi, sisteme de evi, tubulatur, fitinguri, compensatoare de dilatare, furtunuri i alte componente sub presiune, dup caz. Schimbtoarele de cldur cu evi destinate nclzirii sau rcirii sunt considerate conducte3.2. sistem de conducte - dou sau mai multe conducte dintr-o instalaie, racordate ntre ele; conductele transport i distribuie acelai fluid, au aceiai parametri de lucru i de calcul i sunt supuse unor condiii tehnice de funcionare identice.

3.3. traseu pozarea n spaiu a conductei stabilit n funcie de posibilitile de amplasare pe teren a acesteia. Conducta se identific cu traseul ei, cu respectarea schemei funcionale din care face parte instalaia.

3.4. Proiectul tehnic este un model teoretic elaborat n urma documentrii, analizei, sintezei i actvitilor creative care care transform cerine n caracteristici specificate sau n specificaii tehnice ale unui produs, cu statut de ghid pentru operaiunile necesare de efectuat n vederea realizrii practice a instalaiei conform cerinelor specifice i constrngerilor referitoare la respectarea normativelor.

3.5. Specificaie tehnic - document care sistematizeaz i stabilete caracteristicile constructiv - funcionale ale unei instalaii / echipament

3.6. instalare - ansamblu de operaii de poziionare, fixare a unei conducte n/pe poziia de funcionare i de racordare a acesteia la echipamentele tehnologice pe care le deservete, precum i la sursele de energie auxiliare.3.7. montare - ansamblu de operaii de asamblare a prilor componente ale unei conducte de abur sau de ap fierbinte sub presiune.

3.8. reparare - ansamblu de lucrri i operaii specializate care au ca scop readucerea produsului la parametrii iniiali de funcionare n condiii de siguran prin ndeprtarea neconformitilor3.9. responsabil cu supravegherea lucrrilor (RSL) - personal angajat al agentului economic, autorizat de ISCIR-INSPECT s supravegheze activitatea specific pentru care este autorizat agentul economic respectiv de ISCIR-INSPECT.3.10. nregistrare - document prin care se declar rezultate obinute sau care furnizeaz dovezi pentru activitile realizate

3.11. Trasabilitate abilitatea de a regsi istoricul, realizarea sau localizarea a ceea ce este luat n considerare (pentru produs: originea materialelor i componentelor, istoricul procesrii, distribuiei i localizarea produsului dup livrare)

3.12. Control / inspecie evaluare a conformitii prin observare i judecare nsoite dup caz de msurare ncercare sau compararea cu un referenial3.13. Cerin nevoie sau ateptare declarat, implicit sau obligatorie.3.14. autorizarea funcionrii - ansamblu de activiti de examinare, verificare, ncercare i validare a rezultatelor acestora efectuate la punerea n funciune iniial a conductei de abur sau de ap fierbinte sub presiune sau cu ocazia verificrilor tehnice periodice, n scopul confirmrii respectrii cerinelor de funcionare n condiii de siguran la utilizator (deintor)3.15. Termeni i definiii referitoare la asigurarea calitii - conform cap. 1, seciunea B din Manualul Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu, MSMI-RVI-013.16. Ali termeni i definiii referitoare la conductle de abur i ap fierbinte preluai din PT ISCIR C10 2003, paragraf 1.4n afara acestor definiii generale, n descrierea etapelor prezentei proceduri nu sunt termeni deosebii sau cu o semnificaie aparte care s necesite o definire special. Totui, atunci cnd procedura face referiri explicite sau implicite la termenii specifici din prescripiile tehnice, Colecia ISCIR, acetia vor fi definii la fel ca n acestea.

ABREVIERI:

DG - Director GeneralCT - Consilier TehnicDCM

- Director Sistem de Management Integrat Calitate Mediu

DT - Director Tehnic

SPB - ef Birou ProiectareRTAC

- Responsabil tehnic cu avizarea conform a proiectelor

RTV

- Responsabil tehnic cu verificarea proiectelorRAC - Responsabil cu asigurarea calitiiRSL- Responsabil tehnic cu supravegherea excuiilorRTS - Responsabil tehnic cu suduraDEMAPARU Director Executiv Marketing, Achiziii, PR, Administraie i RUSL=SPL - ef de punct de lucruPS/PO/IL - Proceduri sistem/Proceduri operaionale/Instruciuni de lucruD - DecideV

- VerificE - ExecutCo - ColaboreazI - Informeaz / se informeazAlte abrevieri referitoare la conductele de abur / ap fierbinte - preluate din PT ISCIR C10/1 2003, paragraf 1.44.DOCUMENTE DE REFERIN

4.1. SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calitii. CERINE.

4.2. PT ISCIR C10 /1,2 20034.3. HG 584 / 2004 (PED 97/23/CE)4.4. ndrumare de proiectare i Documentaii tehnice particularizate ale diferitelor tipuri de sisteme de conducte de abur i ap fierbinte4.2.Manualul Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu, MSMI-RVI-015.RESPONSABILITI

5.1.DT i SBP ( ef Birou Proiectare):editeaz, emite i gestioneaz documentele care constituie nregistrri controlate din punct de vedere a asigurrii calitii a lucrrilor contractate la instalaii de nclzire / instalaii tehnologice / sistem de conducte de abur i ap fierbinte 5.2.Director Calitate - Mediu:avizeaz i ine sub control documentele (proceduri i instruciuni) i nregistrrile calitii referitoare la activitile din cadrul procesului de proiectare i execuie lucrri5.3. Responsabilul cu supravegherea lucrrilor (RSL)

Personalul tehnic de specialitate, autorizat de ISCIR-INSPECT IT pentru supravegherea montrii i/sau reparrii conductelor (RSL), are urmtoarele obligaii i responsabiliti:

- s cunoasc legislaia, prescripiile tehnice, Colecia ISCIR, standardele i alte acte normative n domeniu;

- s verifice introducerea n execuie numai a proiectelor cu desenul tip de ansamblu avizat conform de ctre ISCIR-INSPECT sau de ctre unitile de proiectare autorizate de ISCIR-INSPECT n acest scop; - s verifice introducerea n execuie a materialelor i execuia pe faze de lucru i la terminarea lucrrilor, din punct de vedere al respectrii prevederilor din documentaia de execuie i ale prescripiilor tehnice, Colecia ISCIR, i s supun la ncercri instalaiile respective;

- s verifice documentaia tehnic ntocmit pentru lucrrile efectuate (documentaia de montare sau reparare) sub aspectul concordanei instalaiei cu documentaia respectiv, precum i al respectrii prevederilor prescripiilor tehnice, Colecia ISCIR;

- s ncheie documente de verificare n care s consemneze constatrile i rezultatele verificrilor i examinrilor, precum i dispoziiile obligatorii;

- s verifice registrele de eviden a lucrrilor executate n unitate, conform anexei H, i s urmreasc inerea la zi a acestora;

- s participe la instructajele periodice organizate de ISCIR-INSPECT IT;

- s aplice, n cazurile prevzute de prescripiile tehnice, Colecia ISCIR, pe instalaiile verificate poansonul oficial de verificare, dup modelul din figura de mai jos:

Not: * n cazul existenei mai multor RSL se va scrie 2, 3 etc.

- s semneze i s tampileze actele ntocmite; modelul de tampil este indicat n figura de mai jos:

Not: * n cazul existenei mai multor RSL se va scrie 2, 3 etc.

5.4. Responsabil tehnic cu sudura (RTS), n sensul prezentei, se nelege Coordonatorul sudor definit n standardul SR EN 719.

Responsabilul tehnic cu sudura autorizat de ctre ISCIR-INSPECT IT, suplimentar fa de cerinele din SR EN 719, are i urmtoarele obligaii i responsabiliti:

- s cunoasc legislaia, prevederile prescripiilor tehnice, Colecia ISCIR, standardele i alte acte normative n vigoare privind sudarea elementelor conductelor sub presiune;

- s verifice dac tehnologia de execuie i de examinare a elementelor sudate este n concordan cu procedura de sudare omologat;

- s verifice proiectul de montare i/sau reparare nainte de lansarea n execuie, astfel nct soluiile adoptate s asigure condiii optime de sudare i verificare, iar starea de tensiuni datorate ciclului termic de sudare s fie minim;

- s asigure alegerea corect a materialelor de adaos n funcie de materialele de baz utilizate, n conformitate cu procedurile de sudare omologate, astfel nct prin condiiile tehnologice impuse s se realizeze o mbinare sudat corect a instalaiei;

- s verifice c materialele de adaos sunt nsoite de certificatele de calitate prevzute n standarde i s admit introducerea n execuie numai a materialelor de adaos prevzute n proiect sau stabilite ca echivalente la omologarea procedurii de sudare;

- s asigure condiiile necesare pentru efectuarea probelor i ncercrilor n vederea omologrii procedurilor de sudare, n conformitate cu prevederile prescripiei tehnice referitoare la omologarea procedurilor de sudare, Colecia ISCIR, i s ia msurile necesare ca la repararea elementelor instalaiilor s se foloseasc numai tehnologii stabilite pe baza procedurilor de sudare omologate;

- s supravegheze ca materialele de baz introduse n execuie s fie conforme cu proiectul de execuie;

- s verifice modul n care se depoziteaz i se introduc n execuie materialele de adaos i s ia msuri pentru prentmpinarea eventualelor modificri fa de tehnologia elaborat i de procedura de sudare omologat;

- s organizeze, s ndrume i s verifice activitatea privind specializarea, autorizarea i evidena lucrrilor efectuate de sudori, n conformitate cu prevederile prescripiei tehnice referitoare la autorizarea sudorilor, Colecia ISCIR;

- s urmreasc efectuarea verificrii calitii mbinrilor sudate pe fluxul tehnologic de execuie, s verifice rezultatele obinute i s vizeze documentele privind verificarea mbinrilor sudate, care se ataeaz la documentaia tehnic;

- s participe la analiza i stabilirea cauzelor eventualelor defecte datorate sudurii i s ia msuri corespunztoare pentru remedierea i evitarea acestora;

- s participe la instructajele periodice organizate de ISCIR-INSPECT IT;

- s in la zi evidena poansoanelor sudorilor autorizai de ISCIR-INSPECT IT, a procedurilor de sudare omologate, precum i a lucrrilor executate de sudori; modelul de poanson pentru sudori este indicat n figura de mai jos:

- s semneze i s tampileze actele ntocmite; modelul de tampil este indicat n figura de mai jos:

Not: * n cazul existenei mai multor RTS se va nscrie 2, 3 etc.

6.PROCEDURA

6.1.0 DOMENIUL DE APLICAREPrezenta procedur se aplica in cadrul ROMVEC pentru dimensionarea si proiectarea conductelor de abur i ap fierbinte n cadrul proiectelor de montare / instalare i pentru executarea conform a lucrrilor proiectate

6.1.1. Norme si reglementari

In coroborare cu prezenta procedur se vor respecta dispozitiile, normele si directivele valabile in Romania, in varianta lor aflata in vigoare, care sunt aplicabile domeniului.

Daca intre diferitele dispozitii, reglementari, norme si directive apar diferente sau contradictii, iar aspectele respective nu sunt in mod expres clarificate prin prezenta procedur, se va aplica reglementarea cu formularea cea mai restrictiva.

In cazul in care prevederile se exclud reciproc, atunci se va aplica reglementarea prevazuta de legislatia romaneasca n PT ISCIR C10 / 1,2, - 2003 Intra in responsabilitatea executantului sa verifice daca prevederile prezentei proceduri sunt adecvate scopului lucrarii respective. Aplicarea procedurii nu il exonereaza pe executant de raspunderea pe care o are in calitate de antreprenor profesionist si responsabil.

Daca executantul are obiectii / propuneri / sugestii cu privire la una dintre prevederile prevederile stabilite, el il va informa imediat in scris pe DCM despre acest lucru n vederea derulrii procedurilor specifice de modificare / mbuntire a procedurii6.2.0.PRINCIPII DE CONCEPTIE

Conditiile impuse conductelor de abur i ap fierbinte nu sunt diferite de cele impuse altor conducte care intra sub incidenta Directivei PED i sunt stabilite in conformitate cu Directiva UE 97/23/EC , transpusa in legislatia din Romania prin HG 584/2004, Prescriptiile Tehnice ISCIR in vigoare si standardele SR EN armonizate sub incidenta acestei directive.

(Exceptie: conductele sub o presiune mai mica decat presiunea atmosferica nu sunt incluse in Directiva UE 97/23/EG).

Conditiile impuse conductelor care, conform dispozitiilor de la art.3 (1) paragraf 4, intra sub incidenta altor reglementari sunt stabilite prin normele aferente din domeniu (de ex.SR EN 1594-2002)/(PT ISCIR- C6/2003,C10/1,2/2003)

Conductele vor fi proiectate in conformitate cu cerintele tehnologice si cu particularitatile locale ale conditiilor de explotare.

Pentru proiectarea conductelor, constructorul va avea in vedere asigurarea unei durate de viata de 30 de ani la parametri tehnico-economici stabiliti.

In conditii corespunzatoare de functionare trebuie sa se asigure posibilitatea unei exploatari continue a conductelor de min.5 ani.In proiectarea conductelor dupa criteriile de rezistenta la oboseala trebuie sa se aiba in atentie un numar de 200.000 ore de functionare

In cazul in care, din motive tehnologice, materialele alese nu asigura o rezistenta la oboseala pentru 200.000 de ore de functionare, solutionarea va fi convenita cu responsabilul de proiect al beneficiaruluiIn principiu,sistemele de transport abur / ap fierbinte din instalatiile tehnologice vor fi executate conform ANSI, sistemele de agenti de exploatare cu PN pana la 40 vor fi executate conform DIN iar cu PN peste aceasta valoare vor fi executate conform ANSI. Exceptiile vor fi convenite cu responsabilul de proiect Beneficiar.

Pentru conducte se vor folosi armaturi cu flanse si flanse asamblate prin sudura, pentru conductele de inalta presiune armaturi cu capete sudate si, pe cat posibil, cat mai putine flanse presudate.

Diagrama de flux tehnologic furnizeaza informatii referitoare la mediul transportat, debitul de masa, presiunile maxime de regim admise si temperaturile maxime de regim admise (parametri de lucru si de proiectare).

Diametrul nominal va fi ales in functie de debitul de masa si de viteza de curgere dorita, tinand cont si de costurile de investitie si de consumul de energie.

In delimitarea circuitelor (zonelor) pentru verificarile de presiune in sistem vor fi luate in calcul presiunile de control ale aparatelor ce vor fi supuse testelor sub presiune (aparate vechi si noi) si presiunile de control necesare dar si posibile ale conductelor si aparatelor.

Aceasta inseamna ca vor putea fi facute probe in sistem numai pentru aparatele sub presiune (conducte si aparate ) care au aceleasi presiuni de proba. Sistemele cu presiuni de proba diferite vor fi separate (blinde sau capace sudate suplimentar).

6.2.1. Diagrame de evaluare a conformitatii

Pentru clasificarea conductelor se vor aplica diagramele de evaluare a conformitatii 6, 7, 8 si 9 din PED transpuse in diagramele din PT ISCIR C6,C10/1- 2003

Ca execptie de la Anexa II punct 1, la diferite categorii se vor aplica obligatoriu urmatoarele metode de evaluare a conformitatii, conform HG.584/2004:- Diagrama 6 (gaze Grupa 1) si Diagrama 8 (Fluide Grupa 1):

Pentru domeniul sub incidenta art.8 si pentru Categoriile I si II: Modul A1

Pentru Categoria III: combinatia de module B1 + F

- Diagrama 7 (gaze Grupa 2) si Diagrama 9 (Fluide Grupa 2):

Pentru domeniul sub incidenta art.8 si

Pentru Categoria I: Modul A; peste PS = 40 bar, Modul A1

Pentru Categoria II: Modul A1

Pentru Categoria III: combinatia de module B1 + F

Observatie: Pentru domeniul abordat la art.8 nu trebuie sa se aplice marcajul CE.

Module obligatorii

Conductele de abur i ap fierbinte se ncadreaz, dup caz n aceast diagram

Conductele de abur i ap fierbinte se ncadreaz, dup caz n aceast diagram

6.2.2. Categorii de conducte

Categoriile de conducte contin urmatoarele date:

- mediul transportat si valorile caracteristice ale acestuia;

- presiunea nominala;

- clasificarea domeniilor de temperatura / presiune;

- natura materialului;

- norma de aplicare;

- tipul de racordare;

- diametrele nominale si domeniul de exploatare pentru tronsoanele de conducte;

- adaosurile de coroziune.6.2.3. Imbinarea conductelor de categorii diferite

La imbinarea conductelor (ramificatii, racorduri secundare) cu trepte diferite de presiune sau din material diferit, conducta cu treapta de presiune mai mica sau cu calitate inferioara de material trebuie sa fie conectata printr-un racord conform treptei superioare de presiune sau de calitate a materialului.

Reducerea treptei de presiune se face dupa un organ de inchidere. Reducerea calitatii materialului, ca urmare a unor temperaturi mai mici la aceeasi treapta de presiune, nu necesita existenta unui organ de inchidere. Totusi, va trebui sa fie prevazuta o pereche de flanse in cazul in care materialele nu se pot suda.

Toate trecerile intre trepte diferite de presiune trebuie sa fie reprezentate in diagrama P&I si in desenele de conducte.

Acolo unde stuturile la rezervoare ( supape de siguranta) au o treapta de presiune mai mare decat conducta racordata, este necesar ca armatura respectiv flansa de racordare a conductei la rezervor ( supapa de siguranta) sa aiba aceeasi treapta de siguranta ca si stutul rezervorului ( supapa de siguranta).

6.2.4. Tronsoane de conducte

Daca trebuie sa se sudeze tronsoane cu grosimi diferite ale peretelui, se va proceda conform reglementarilor din instruciunea POS.C10- RVI 04.E (vezi imbinarea conductelor cu grosime diferita a peretelui).

Daca nu este posibila o sanfrenare, va trebui sa fie prevazuta o piesa intermediara respectiv o reductie.

In principiu, pentru conducte se vor folosi armaturi cu flanse si flanse presudate, pentru conductele de inalta presiune se vor folosi armaturi cu capete sudate si, pe cat posibil, cat mai putine flanse presudate.

6.2.5. Materiale

Daca este necesar sa se utilizeze alte materiale decat cele stabilite in categoria de conducte, se va conveni cu responsabilul de proiect al beneficiarului asupra obtinerii unui aviz de certificare pentru respectivele materiale prin intermediul institutiei acreditate de control.6.2.6. GarnituriLa executarea montrii instalrii / reparrii conductelor se vor utiliza numai garniturile / tipurile de garnituri prevzute n proiect la care pe langa momentul de strangere al imbinarii cu flansa se va lua in calcul presarea permisa pe suprafata garniturii. Pot fi utilizate numai garniturile specificate in urmatorul tabel:

6.2.7. Suruburi

Se vor utiliza uruburile prevzute n proiect, dei entru suruburile de la imbinarile standardizate cu flansa nu mai este necesar un calcul de proiectare. Pentru suruburile din imbinarile nestandardizate, calculul se va face conform AD 2000 Fisa tehnica B 7 sau SR EN 1591 respectiv ASME (Boiler and Pressure Vessel Code Section VIII Div.1)

La imbinarile cu flansa intens solicitate se va analiza daca este sau va fi necesara utilizarea de prezoane.6.2.8. Dilatatie , elasticitate

Pentru instalarea sistemelor de conducte pe antier conform proiectului este important ca SPL s studieze i s neleag toate detaliile privind asigurarea dilatrilor nempiedicate ale sistemului i care sunt regulile ce trebuiesc respectate pentru pstrarea elasticitii proiectate a sistemului.

Pentru conducte se va prezenta atestatul pentru tensiunile din intregul sistem de conducte (analiza tensiunilor).

Aceste atestate pot fi realizate dupa urmatoarele metode:

- O = Verificare fara atestare, pe baza exeperientelor in domeniu

- V = verificare dupa metode simplificate (de ex.cu diagrame)

- C = verificare prin calcule in sistem informatizat

Alegerea metodei de verificare se face astfel:

- conducte speciale, acestea sunt conductele pentru fluide din Grupa 1 si conductele de la utilaje si racitoare de aer, conform fig.1

Figura 1 Metode de verificare a elasticitatii conductelor speciale

O = Verificare pe baza experientelor in domeniu

V = Verificare dupa metode simplificate

C = Verificare prin sisteme informatizate- conducte generale, acestea sunt toate celelalte conducte, inclusiv conductele de abur i ap fierbinte conform fig.2

Calculele de dilatatie vor fi efectuate in baza unui domeniu de temperatura externa de la 20C pana + 38C , respectiv pe baza temperaturii de regim minime si maxime admise.

Figura 2 Metode de verificare a elasticitatii conductelor generale

O = Verificare pe baza experientelor in domeniu

V = Verificare dupa metode simplificate

C = Verificare prin sisteme informatizateLa trasarea conductelor se va avea in vedere sa nu se depaseasca fortele si momentele maxime admise pentru aparate si utilaje. Se vor solicita constructorului utilajului date referitoare la fortele de forfecare maxime admise si la momentele racordurilor masinilor.

Traseul conductelor va fi astfel ales incat dilatatia aparuta sa poata fi preluata fara tensiuni nepermise. Acolo unde este necesar, vor fi prevazute coturi suplimentare de dilatatie. Acestea vor fi amplasate pe cat posibil in pozitie orizontala. La estacadele de conducte si traverse se va avea grija sa nu se impiedice pozarea ulterioara a altor conducte.

Compensatoarele vor fi prevazute numai acolo unde, din motive de spatiu sau de pierderi de presiune, nu este posibila montarea de coturi de dilatatie.

O pretensionare a conductei in stare rece va fi prevazuta numai daca trebuie sa fie impiedicate deplasari (dislocari) mai mari ale conductelor in stare calda sau daca trebuie sa fie diminuate fortele si momentele aparute in punctele de sprijin respectiv la stuturile aparatelor si masinilor. Valorile de pretensionare utilizate vor fi mentionate in desenele aferente.

6.2.9. Pentru repararea respectiv adaptarea conductelor existente se aplica urmatoarele:

Prin repararea respectiv adaptare a conductei se intelege modificarile aduse acestora fara a modifica destinatia instalatiei respective, mediul de transport, diametrul nominal sau sistemul de asigurare.

Pentru indeplinirea obligatiei de efectuare a receptiei se vor folosi diagramele de evaluare a conformitatii asemanatoare celor de la o punere in functiune a unei conducte noi.

Alegerea diagramelor corespunzatoare de evaluare a conformitatii se face in functie de mediul transportat, presiunea proiectata si diametrul nominal.

Receptia lucararilor de reparatie la o conducta pana la max.categoria 1 se face de catre constructor (uzina de reparatii).

In afara de acesta, va fi implicat in toate fazele receptiei reprezentantul institutiei de control acreditata pentru verificarea aparatelor sub presiune. Acesta analizeaza daca este necesara o noua verificare preliminara. La categoriile de conducte se va verifica daca este necesara o refacere a calculelor de rezistenta la oboseala (stres).

Categoriile de conducte vechi (clasificarea veche) vor fi utilizate numai daca nu s-au elaborat categorii noi (o noua clasificare).

Pentru incercarea de presiune hidraulica se va utiliza aceeasi presiune de control ca la verificarea initiala.

Daca receptia se face prin constructor, acest lucru va fi confirmat printr-o declaratie de conformitate cu prevederile HG 584/2004/prevederile legale in vigoare.

Receptia efectuata prin institutia de control acreditata va fi confirmata printr-un certificat de conformitate a conductelor.

Pentru intocmirea documentelor de executie si pentru documentatia pentru lucrarile de reaparare executate se vor aplica aceleasi reglementari valabile pentru constructiile noi.6.3.0. PRINCIPII DE MONTARE / INSTALAREPentru nelegerea corect a documentaiei de proiectare, nainte de nceperea lucrrilor de execuie pe antier SPL i RSL / RTS vor analiza i i vor nsui prevederile proiectului de execuie innd cont de urmtoarele:

Toate datele de inaltime din cadrul instalatiei se raporteaza la nivelul acesteia. In proiectare se va tine cont de faptul ca suprafetele trebuie sa fie executate cu panta descendendenta si, prin urmare, vor prezenta diferente de nivel. Distanta dintre suprafata si marginea inferioara a unei conducte va fi astfel aleasa incat sa se asigure suficient spatiu pentru elementele de golire, dispozitivele de evacuare a condensului, demontarea suportilor ventilelor de reglare etc.

Fundatiile necesare pentru constructiile de sustinere a conductelor vor fi separat analizate in functie de incarcari si se vor stabili inaltimile aferente.

Fortele aparute in conducte trebuie sa poata fi preluate in siguranta de structurile de sustinere, schele, poduri de conducte etc.

La estacadele de conducte din interiorul instalatiei, care merg in afara instalatiei (offsites), inaltimea etajelor va fi corelata cu cea a estacadelor de conducte din amplasamentul exterior.

Diferenta de inaltime a etajelor podurilor estacadelor din instalatie si a celor din amplasamentele exterioare trebuie sa fie de minim 1 m si depinde si de modul de executie a zonei de trecere instalatie (insite) / amplasament exterior (offsite).

Toate cotele de inaltime din afara instalatiei vor fi indicate ca valori absolute peste nivelul marii.

6.3.1. Instalatii de intretinere

Capacitatea de montare si demontare a armaturilor si utilajelor trebuie sa existe fara a fi necesara demontarea altor tronsoane de conducta. Daca, din motive de spatiu, acest lucru nu este posibil, se vor folosi piese de pasuire demontabile.

Acolo unde este necesar, pentru demontarea ventilelor de siguranta cu greutate mare, se vor folosi brate pivotante (de rotire) sau suporti pentru demontare.

Renuntarea la bratele pivotante respectiv la suportii pentru demontare necesita acordul responsabilului de proiect al beneficiarului.

La aparate si utilaje conductele vor fi astfel pozate incat deservirea si intretinerea lor sa poata fi executate in pozitia normala de lucru.

6.4.0. DOCUMENTE DE EXECUTIE

6.4.1. Documente de executie necesare

Toate documentele tehnice vor fi intocmite conform instruciunilor de lucru ale ROMVEC - BPDe regula, inainte de inceperea lucrarilor de planificare, se va stabili care documente sunt desene as built originale. Daca aceste desene exista, ele vor fi prelucrate in cadrul derularii operatiilor de proiectare. Sistemul CAD va fi utilizat in prelucrarea documentelor tehnice. De regula, aceste aspecte trebuie sa fie convenite de ctre SBP cu responsabilul de proiect al beneficiarului.In functie de necesitatea de informare, vor fi puse la dispozitia executantului lucrrilor proiectate urmtoarele documente:

- proceduri / instruciuni de lucru specifice PPID RVI C10.E- planuri de santier (amplasarea instalatiilor de santier)

- planuri de amplasament

- planuri de montaj si planuri in sectiune in care sa fie indicate locurile de amplasare a echipamentelor, utilajelor i aparatelor tehnologice si a altor sisteme din cadrul unei instalatii

- planuri generale pentru subteran

- caietul de sarcini

- diagramele P&I

- lista de conducte

- desene de conducte, si anume: planuri de tubare, planuri de ocupare a estacadelor de conducte, izometrii, liste de piese, extrase de specificatii material

- lista punctelor de legatura

- lista punctelor de trecere din interiorul instalatiei in exterior (insite / offsite)

- lista aparatelor de masura, reglare si control si a sistemelor de decompresie

- documentele de constructie a conductelor din contractul respectiv, in care sunt furnizate date referitoare la tronsoanele pentru care in normele de executie nu exista date sau nu sunt

precizate detaliile

- norme de constructie a conductelor, care contin exemple tipice de constructie, cum ar fi desene de executie a structurilor speciale de sustinere. In cazuri speciale (proiecte de mare

amploare), in completare la desenele izometrice, va fi stabilit un model de conducte.

6.4.1.1. Lista de conducte

EXECUTANTUL va intocmi o lista de conducte conform unui formular standardizat, cu indicarea tuturor datelor solicitate, pe care o va remite spre verificare si avizare organului de control acreditat cu activitatea de control si verificare.

In aceste liste vor fi inregistrate toate conductele din diagrama P&I respectiv din diagrama simplificata P&I pentru amplasamentele exterioare (Offsite).

Ele contin date referitoare la:

- denumirea conductelor

- numarul conductei (diametrul nominal,nr.instalatiei,nr.curent) si categoria de conducte

- traseul conducte (de la...catre)

- numarul desenului aferent P&I si desen izometric

- conditii de lucru: mediul transportat, starea (lichid sau gazos), densitate, debit, viteza de curgere, temperatura, presiune

- conditii de regim max.admise: Tmax, Pmax

- material de baza (teava)

- grosimea peretelui

- protectia la coroziune

- izolatie, sistem insotitor de incalzire

- conditii de verificare: verificarea elasticitatii, tratament termic, verificarea duritatii, incercari nedistructive, presiune de incercare, mediul de control, certificate de receptie finala

- cerinte privind gradul de puritate (curatenie) a conductei

- observatii

6.4.1.2. Desene de conducte

De regula, acestea vor fi intocmite pentru:

- conductele de transport produs

- conductele de transport agenti de exploatare peste DN 50 inclusiv conductele de alimentare

la distribuitoarele de abur

Pentru restul conductelor de agenti de exploatare si de incalzire pana la DN 40, executantul va intocmi schite de sistem.

In desenele de conducte se vor indica:

- diametrul nominal, numarul conductei si categoria conductei

- traseul conductei de la... catre (valabil pentru desenul izometric), cu mentionarea numarului pozitiei masinilor, aparatelor si conductelor la care se racordeaza respectiva

conducta. La aparate si masini se va indica si numarul stutului. Ordonarea si pozitia ramificatiilor, a punctelor de intersectare, a pieselor fasonate, a flanselor, organelor de inchidere, a armaturilor, a reazemelor standard si a celor speciale, a pieselor speciale

- pozitia si inaltimea conductelor vor fi indicate prin coordonate si cote de inaltime

- dispunerea si pozitia conductelor subterane, a puturilor, a traseelor de cablu, a fundatiilor, ancorajelor etc.cu cotele teoretice rezultate din montarea aparatelor si masinilor, in masura

in care ele sunt necesare pentru executarea lucrarilor la nivel suprateran

- numarul pozitiei echipamentelor de masura, reglare si control si a componentelor speciale

- diametrul nominal, numarul conductei si categoria conductei in punctul de trecere interior/exterior (insite/offsite) pentru ambele conducte (indicate de ex.in planul punctelor de trecere)

- numarul desenelor de racorduri

- conditii minimale de livrare

In planurile de ocupare a estacadelor , planurile de tubare si in desenele izometrice vor fi folosite simbolurile grafice (pictogramele) specificate in instruciunile de proiectare specifice ale ROMVEC - BPIn primele doua tipuri de planuri se vor face reprezentari la scara. In toate planurile mentionate va fi indicata pozitia sistemului de actionare (de ex.arbore/ roata de mana/ motor).

Izometriile vor fi astfel intocmite incat sa poata fi inregistrate toate informatiile necesare pentru intocmirea documentatieI pentru sudarea conductelor.

6.4.1.3. Diagramele de flux pentru conducte si instrumente

Diagrama de flux P&I se intocmeste pe baza diagramei de flux tehnologic.

Pentru zona amplasamentelor exterioare (Offsites), in loc de diagrama P&I se poate intocmi o schema-bloc sau o diagrama P&I simplificata.

In diagrama P&I vor fi reprezentate toate echipamentele tehnice ale unei instalatii. Toate digramele vor fi intocmite conform procedurilor i instruciunilor specifice de lucru ale ROMVEC - BP.

6.4.1.4. Lista de piese pentru tronsoane de conducte (formular standardizat)

In acestea se vor specifica:

- numarul conductei

- denumirea

- traseul conducte (de la ..catre)

- clasa conductei

- numarul piesei

- diametrul nominal

- denumirea tronsoanelor ce urmeaza a fi utilizate si cantitatea de tronsoane fara rezerva de constructie, ultima cantitate specificata fiind cea valabila

6.4.1.5. Listele de montaj al tronsoanelor de conducte (formular standardizat)

In acestea vor fi indicate cantitatile necesare, sortate pe liste de piese. Pe langa indicarea numarului fisei pentru respectiva lista de piese, listele de montaj vor avea aceleasi rubrici ca si listele de piese pentru tronsoanele de conducte. De asemenea, cantitatea inregistrata ultima data va ramane cea valabila.

6.4.1.6. Devizul pentru constructia de conducte

Daca nu este altfel convenit, pentru lucrarile de montaj conducte se va intocmi un deviz.

Fiecare mod de amplasare al pieselor si materialelor va fi convenita cu responsabilul de proiect al beneficiarului.

6.5.0. DISPUNEREA CONDUCTELOR

Dispunerea conductelor trebuie sa fie vizibila, pe criterii economice si in general dispusa pe 3 directii principale, in unghi drept una fata de cealalta (diferenta de inaltime a etajelor, de regula 1 m). Daca conductele sunt pozate pe grinzi transversale sau pe constructii metalice, reazemele vor fi executate ca aparate de reazem de alunecare, ca aparate de reazem cu rol de ghidare sau ca puncte(reazeme) fixe.

Conductele de pe estacade nu vor fi asezate pe stalpii de sustinere a estacadei, pentru ca este posibila supraetajarea (supraincarcarea) ulterioara a estacadei.

Etajarea conductelor in estacade (de ex. de la etajul 1 la etajul 3) va fi executata in asa fel incat etajarea sa nu impedimenteze tubarile executate ulterior sau sa le faca imposibil de executat. In acest caz etajarea se va face in exteriorul estacadelor Nu este admisa schimbarea directiei de pozare a conductei sau executarea coturilor de dilatatie fara etajare.

Se va evita fixarea reazemelor de conductele invecinate. Fac exceptie conductele din sistemul insotitor de incalzire, conductele de impuls sau alte solutii speciale convenite cu responsabilul de proiect al beneficiarului.

Imbinarea tronsoanelor de conducta va fi realizata prin sudare. Flansele vor fi utilizate numai pentru racordarea la aparate, utilaje si armaturi. Perechile de flanse vor fi folosite numai in locurile unde acestea sunt necesare din motive tehnologice. La conductele zincate si cu acoperire pe interior, imbinarile vor fi convenite cu responsabilul de proiect al beneficiarului.

Pentru conductele care, din motive tehnologice, trebuie sa fie executate in panta descendenta continua, se vor indica in specificatia tehnica ordonarea si modul de executie a reazemelor.

Trasarea conductelor care transporta medii cu tendinta de condensare va fi realizata pe cat posibil fara puncte de adancime (nivel minim) pentru a evita acumularea de lichid. Vor fi prevazute elementele de golire necesare.

6.5.1.Traseele de conducte

Acoperirea traseelor va fi conform instruciunilor specifice de lucru ale ROMVEC si se va intreprinde in felul urmator:

Conductele de abur si de condens vor fi pozate la marginea traseului, pe partea mai usor accesibila. In continuare vor fi pozitionate restul conductelor de agenti de exploatare si in final conductele de transport produs.

Se recomanda pozarea conductelor de agenti de exploatare pe etajul inferior al podurilor de conducte si pozarea conductelor de facla pe etajul superior.

Conductele care isi modifica forma din cauza dilatatiei termice vor fi pozate cu distanta suplimentara prevazuta de instruciunile interne de lucru specifice ale ROMVEC.

La conductele cu flanse cu diafragme de masura se va verifica traseul, pentru a se asigura spatiu suficient pentru conductele instrumentelor si pentru efectuarea operatiilor de intretinere.

Tronsoanele de intrare si de iesire in dispozitivul de masura vor fi trasate rectiliniu, cu lungimile necesare.

6.5.2. Coturi

Pe cat posibil , vor fi prevazute coturi standardizate. In conditii normale, pentru montajul conductelor se utilizeaza coturi de 90 > DN 25 si coturi de 45 > DN 50 (sub forma de coturi de 90 care se pot separa).

Coturile de dimensiuni mici pot fi realizate prin indoirea la cald a tevilor.

In cazuri speciale convenite intre parti se pot folosi tevi din materiale nealiate 15 Mo3 si cu diametre nominale mai mari, care sunt deformate la cald respectiv la rece. Exemplu: deformarea tevilor cu < DN 80, cu ajutorul arzatoarelor manuale, respectand temperatura de prelucrare la cald. Tevile din otel aliat nu pot fi prelucrate nici la cald nici la rece fara o aprobare speciala.

6.5.3. Inchideri de capat

Daca se are in vedere o extindere ulterioara a conductei sau daca este necesara curatirea acesteia, vor fi prevazute flanse oarbe, in caz contrar conductele vor fi inchise la capete cu capace de teava. Din motive de corodare se va evita inchiderea tronsoanelor fara scurgeri de tranzit.

6.5.4. Flane

Flansele vor fi astfel amplasate incat sa se asigure accesul la ele. Este permisa strangerea ulterioara a imbinarilor cu flansa cu ajutorul instrumentelor mobile de montaj, in functie de particularitatile locale, de frecventa utilizarii si a intretinerii.

In cazul in care exista riscuri pentru personalul operativ (in zona trecerilor, podetelor, scarilor), la conductele de transport substante periculoase sau toxice respectiv lesie si acizi, imbinarile cu flansa vor fi prevazute cu carcase de protectie la stropire. De regula acestea trebuie sa fie din plastic.

Produsul ce urmeaza a fi utilizat va fi convenit cu responsabilul de proiect al beneficiarului6.5.4.1. Rugozitatea la flansele de conducte si la armaturi

Tinand cont de cerinta ca la flanse ratele de scurgere sa fie mici, se vor folosi flanse DIN cu element de etanseitate in forma de E, rugozitate medie Rz = 16 m pe zona strunjita si flanse conform ASME/ANSI B 16.5 model Raised Face cu o valoare de rugozitate in centru Ra = 125 inch pana la 250 inch.

6.5.5. Organe de inchidere

6.5.5.1. Selectia

Alegerea organelor de inchidere se va face conform celor indicate in clasele de conducte.Organele de inchidere intre conducte, sisteme sau aparate cu parametri diferiti de exploatare vor fi alese dupa categoria cu parametri maxim admisi.

6.5.5.2. Ordonarea si accesul la organele de inchidere

Organele de inchidere trebuie sa fie astfel montate incat sa poata fi posibila deservirea sau intretinerea de la nivelul solului sau de pe o platforma ( a se vedea fig.3 si 4 ).

Dupa posbilitati, se vor evita rotile dintate (roti de lant) sau elementele de prelungire a arborilor, tijelor etc.

Organele de inchidere de pe poduri de conducte sau traverse, ca si elementele de ventilatie si golire vor fi amplasate pe cat posibil grupate.

Fig.4 Ordonarea ergonomica a organelor Fig.3 Ordonarea ergonomica a organelor

de inchidere, arbore orizontal de inchidere, arbore vertical

Arborii nu trebuie sa intre in zona de trecere.Se va asigura o latime minima de trecere de 800 mm ( arbore iesit )

6.5.6. Armaturi de reglare

Armaturile de reglare de la sistemele de conducte care nu pot fi scoase din functiune vor fi prevazute cu un element de ocolire si doua organe de inchidere.

Valva de bypass trebuie sa prezinte caracteristica de reglare, iar valoarea Kv/Cv sa fie la fel de mare decat cea a armaturilor de reglare.

Se poate renunta la elementul de ocolire daca, in cazul defectarii ventilului de reglare, instalatia poate fi mentinuta in functiune si fara acesta. Armatura de reglare si valva de bypass vor fi astfel ordonate incat sa se evite o acumulare de lichid. La robinetii cu trei cai se va stabili in mod special modul de ocolire.

Se vor lua masuri de asigurare a elementelor de golire, de degajare a presiunii si de purjare (suflare) Se va asigura un bun acces la flansa de baza a ventilului de reglare.

6.5.7. Planificarea montarii aparatelor de masura si reglare

Pentru montarea diafragmelor se vor dimensiona tronsoanele de intrare si iesire conform DIN EN ISO 5167-1. De asemenea, se vor lua in calcul distanta laterala fata de conductele invecinate, pozitia conexiunilor de impuls (stuturi) si a recipientilor de condens si de separare.

La contoare se va tine cont de accesibilitate, demontarea in fata si in sus, ca si de tronsoanele de intrare si iesire la acestea. Dimensionarea tronsoanelor de intrare si iesire se va face in conformitate cu reglementarile aferente pentru aparatele de masura si reglare.

Debitmetrele cu plutitor vor fi montate vertical iar debitul de tranzit trebuie sa se execute de jos in sus.

6.5.8. Site de protectie

Sitele de protectie vor fi prevazute numai in conductele orizontale. Din cauza cotelor de montaj mari, ele vor fi montate intr-un unghi de 45 orientare in jos.

Sitele si captatoarele de impuritati vor fi planificate in functie de necesitatile de exploatare (cu posibilitate de demontare a cartusului).

6.5.9. Discuri de separare

Discurile de separare necesare pentru exploatarea instalatiei sunt mentionate pe diagrama P&I respectiv pe diagrama simplificata P&I pentru amplasamentele in exterior (offsites).

Discurile de separare vor fi realizate conform instruciunilor interne ROMVEC:

DISCURI DE SEPARARE (Blinde) Fig.5 disc ntreg Fig.2 Disc perforat (garnitura)

Otel rotund Otel rotund Lungime l2 intinsa

Lungime l2 intinsa Suprafee de etanare

netede cu canelur cu arcSuprafeele de etanare ale tuturor discurilor vor fi tratate cu o substan anticoroziv uor de ndeprtat.6.5.9.1 MSURATORI PENTRU CONSTRUIRE (Tabele)

Toate msurtorile indicate n tabelul de mai jos sunt date n mm, masa n kg/bucat

M.1 .........disc ntreg

M.2..........disc perforat

Discuri de separare netede

PN 10PN 16

PN 25

PN 40

PN 63

PN 100

Discuri de separare cu canelur NPN 10

PN 25

PN 40

PN 63

PN 100

Discuri de separare cu arcPN 10

PN 16

PN 25

PN 40

PN 63

PN 100

6.5.10. Organe de inchidere si discuri de separare la marginea (terminalul) instalatiei

La trecerea de la conductele instalatiei la zona exterioara (offsite) se vor amplasa, in conditii normale, organe de inchidere cu discurile de separare tip ochelari plasate inainte sau dupa organul de inchidere, in functie de necesitati.

Daca sunt necesare armaturi de refulare, acestea vor fi montate suplimentar, pe partea cu instalatia.

Toate componentele (armaturi, imbinari cu flansa, discuri de separare) necesare in zona de trecere interior / exterior (insite/offsite) vor fi specificate si executate constructiv de catre EXECUTANT.

Cordoanele de sudura din marginea zonei de trecere vor fi executate pe suprafata din zona din interiorul instalatiei (insites).

Limita de livrare a domeniului Offsites se termina inainte de contraflansa armaturii (prevazuta Insites) respectiv a discului de separare. Conductele trebuiesc prevazute cu punct fix in interiorul instalatiei (Insites ).

6.6.0. ELEMENTE DE AERISIRE SI GOLIRE

In toate punctele de nivel maxim respectiv minim, conductele vor fi prevazute cu posibilitati de aerisire si golire (in functie de conditiile locale, pot fi necesare si stuturi de aspiratie). Organele de inchidere vor fi prevazute la capatul liber cu o flansa oarba. Orificiile de aerisire care sunt necesare numai pentru probele de presiune hidraulica respectiv daca mediul de transport este apa, nu vor fi prevazute cu un organ de inchidere ci numai cu flansa si flansa oarba.

Conductele de decompresie (detenta) si de golire a aparatelor si masinilor care transporta gaz lichefiat vor fi prevazute cu inchideri duble.

6.7.0. SUPAPE DE SIGURANTA SI CONDUCTE DE PURJARE

6.7.1. Supape de siguran La supapele de siguran care nu sunt montate direct la rezervorul sau la sistemul de conducte asigurat se va calcula suplimentar pierderea de presiune in conducta de intrare si de iesire (alimentare si evacuare).

Diametrul nominal va fi astfel conceput incat pierderea totala de presiune in zona dintre aparatul asigurat si flansa de intrare a ventilului de siguranta sa nu ajunga la 3 % din presiunea reglata.

Se va lua in calcul debitul max.de purjare a ventilului de siguranta si nu debitul proiectat. Conductele de iesire din ventilul de siguranta trebuie sa aiba cel putin diametrul nominal al flansei de iesire.

La tronsoanele de conducte care pot fi inchise (blocabile), vor fi prevazute ventile de siguranta pentru asigurarea la dilatatia termica a mediului transportat.

Inainte si dupa ventilele de siguranta nu trebuie sa fie montate discuri de separare.

6.7.2. Conducte de purjare

Purjarile libere pot fi facute numai la mediile care nu sunt toxice, inflamabile si care nu au miros neplacut. Aceste conducte trebuie sa se situeze la min.3 m desupra zonei de deservire. In alegerea vitezei admise de evacuare trebuie sa se tina cont de poluarea sonora si, daca este nevoie, vor fi prevazute amortizoare de zgomot. Orificiile de purjare vor fi astfel amplasate incat sa se evite punerea in pericol a personalului si deteriorarea altor tronsoane.

Fixarea acestor conducte trebuie sa fie foarte buna (sa se acorde atentie fortelor de reactiune din timpul functionarii).

Pentru evitarea acumularilor de lichid, la conductele de purjare cu abur sau la cele la care este posibila o acumulare de apa (din cauza umiditatii aerului) va fi prevazut un orificiu cu diametrul de 10 mm in punctul de inaltime minima a conductei. La aceste orificii vor fi prevazute tevi cu min. DN 20 din motive de siguran, doar dac personalul poate fi pus in pericol de evacuarea condensului.

Dac un ventil de siguranta purjeaza in sistem inchis, conducta de purjare va fi pozata cu panta descendenta. Ventilul de siguranta trebuie sa fie montat deasupra acestei conducte colectoare.

6.7.3. Elemente de blocare (inzvorre)Acestea trebuie sa fie amplasate acolo unde n + 1 ventile de siguranta asigura acelasi sistem. Acestea trebuie sa asigure faptul ca n ventile de siguranta raman in functiune si ca organele de inchidere din fata si din spatele ventilului ce urmeaza sa fie demontat sunt inchise in acelasi timp. In functie de posibilitati, vor fi prevazuti robineti de dirijare, robineti cu trei cai sau sisteme cu sine.

Sectiunea transversala a fluxului de curgere prin aceste elemente in momentul procesului de comutare / inversare trebuie sa fie egala cu sectiunea de purjare a ventilului de siguranta.

Acolo unde montarea acestor elemente nu este posibila, vor fi prevazute, de comun acord cu responsabilul de proiect al beneficiarului sisteme mecanice de zavorare cu lant inoxidabil.

Ventilele de siguranta care fac descarcarea in sistem de facla sau in alt sistem inchis, care nu poate fi scos din functiune, vor fi prevazute cu elemente de blocare pe partea de intrare si de iesire. Exceptiile vor fi convenite cu responsabilul de proiect al beneficiarului.

6.8.0. CONDUCTE DE ASPIRATIE LA POMPE SI CONDUCTE SUB PRESIUNE

6.8.1. O reducere a unei conducte orizontale de aspiratie la stutul pompelor pate fi realizata printr-o reductie excentrica aliniata in partea de sus. In conductele pentru lichide cu continut de corpuri solide sau pentru gaze care se pot condensa, reductiile vor fi aliniate in partea de jos. Intre organele de inchidere si pompe vor fi prevazute in conducta piese intermediare demontabile.

Piesele intermediare care trebuie sa fie demontate pentru efectuarea operatiilor de intretinere nu vor fi prevazute cu suporti.

Nu vor fi depasite fortele si momentele admise la stuturile masinilor, indicate de constructor.

Dupa caz, vor fi prevazuti suporti de teava reglabili.

6.8.2. Sitele si captatoarele de impuritati Vor fi marcate pe diagramele P&I. In conductele de aspiratie de la compresoare vor fi prevazute site sau filtre.

Cartusele sitelor trebuie sa fie usor de montat si demontat.

6.8.3. Pe partea de presiune si de aspiratie la pompe, organele de inchidere respectiv dispozitivele de retinere incepand de la DN > 200 trebuie sa aiba acelasi diametru nominal ca si stutul pompei, cu conditia ca prin aceasta sa nu fie influentate valorile caracteristice ale pompei. Viteza de curgere a lichidelor pe partea de aspiratie trebuie sa fie de aprox.1m/sec. iar pe partea de presiune, de aprox.2 m/ sec. Daca stutul pompei are un diametru nominal mai putin utilizat (de ex. DN 65, 125 etc), se va face largirea la diametrul imediat superior, respectiv se vor utiliza dimensiunile corespondente

comportarii hidraulice a fluidului vehiculat.

Daca este necesara o cursa lenta de inchidere, se va folsi drept dispozitiv de retinere un ventil de retinere cu duza.

6.8.4 Pompele care transporta produs expus riscului de inghet vor fi protejate la inghet pe timp de iarna. La toate pompele, cu exceptia pompelor de dozare si submersibile, se va conveni cu respobsabilul de proiect al beneficiarului asupra montarii unor conducte de mentinere a temperaturii.

Pompele pentru medii cu temperaturi > 250 si presiuni > 40 bar vor fi prevazute pe partea de aspiratie si de presiune cu elemente duble de inchidere si cu elemente de degajare intermediara a presiunii (detenta intermediara)

6.9.0. CONDUCTE DE ABUR SI CONDENS

6.9.1. Toate conductele de abur si condens trebuie sa derive din zona superioara a conductei principale de abur respectiv a conductei colectoare de condens si daca este indicat pe diagrama P&I sa fie prevazute cu un organ de inchidere in tronsonul orizontal, cat mai aproape de conducta principala.

Conductele de abur si condens vor fi astfel pozate incat sa se poata face o drenare completa a apei.

Organele principale de inchidere de la conductele de abur si condens trebuie sa poata fi etansate suplimentar, in timpul functionarii.

6.9.2. Conductele de abur saturat trebuie sa fie prevazute la intervale de cca.50(100 m respectiv in toate punctele de inaltime minima, cu saci de acumulare a condensului si cu dispozitive de evacuare a condensului. Pe tronsonul pana la primul organ de inchidere din spatele dispozitivului de evacuare a condensului (inclusiv organul de inchidere), conductele de condens vor fi concepute pentru presiunea conductei de abur

6.10.0 SISTEME DE SUSTINERE SI PRINDERE A TEVILOR

Aplicarea standardului furnizorului necesit acordul responsabilului de proiect al beneficiarului si trebuie sa aiba in vedere alinierea conductelor.

Pentru sistemele de sustinere a conductelor se va aplica standardul CONTRACTORULUI, dupa aprobarea responsabilului de proiect al beneficiarului si dupa avizarea din partea institutiei de control acreditate din Romania.

Constructiile pentru sistemele de sustinere (console, piloni) vor fi avizate prin institutia de control acreditata din Romania.

Toate conductele izolate vor fi montate pe sisteme de prindere cu bride (suport alunecator).

La toate conductele de produs si la toate conductele de agenti de exploatare cu diametrul peste DN 80 respectiv 3, care nu sunt izolate, vor fi prevazute, de asemenea prinderi cu bride.

Latimea platbandei bridelor duble pentru teava trebuie sa fie de min.50 mm.

Pentru conductele din materiale austenitice vor fi folosite bride din materiale austenitice.

Sistemele de prindere a conductelor vor fi prezentate angajatorului intr-un catalog, spre avizare.

Se vor evita variantele de excutie cum ar fi:

- cu bride simple

- cu bride de retinere (permise la tevile pentru agenti de exploatare)

- asezarea directa pe constructie (pe infrastructura metalica)

- prinderile sudate (exceptie: table de coama, console scurte de sustinere si came pentru puncte fixe, daca din motive statice nu pot fi evitate)

Toate piesele sudate direct de conducte vor fi construite din acelasi tip materiale cerut de tehnologia de sudura.

Sudarea pieselor de partea exterioara a conductelor se va executa prin cordoane de sudura penetrata (exceptie: table de coama, console scurte de sustinere si came nesudabile prin sudura penetranta).

Volumul de verificari ale cordoanelor de sudura este reglementat prin instruciunile interne de execuie ale ROMVEC (elaborate cu respectarea prevederilor standardelor i prescripiilor tehnice aplicabile)Verificarea pieselor sudate se va face separat de operatiile de verificare a cusaturilor circulare ale tevilor.

Toate piesele sudate sunt considerate parte componenta a aparatului sub presiune respectiv (de ex.la executarea tratamentului termic).

Daca utilizarea de prelungiri oarbe la conducte (Dummys) este inevitabila, acestea vor fi executate cu un orificiu de aerisire (diametrul min.12 mm) inchis in partea inferioara si la capat.

Daca utilizarea tablelor de coama este inevitabila, grosimea peretelui tablei de coama trebuie sa nu fie mai mare de 1,5 ori grosimea peretelui conductei, de asemenea va fi prevazut un orificiu de aerisire cu filet NPT si cu buson de inchidere. Daca tabla de coama este executata din mai multe segmente, cusatura longitudinala va fi sudata pe banda respectiv eclisa din partea inferioara.

6.11.0. CURIREA CONDUCTELOR

Gradul de puritate a conductelor va fi stabilit inainte de incredintarea contractului ( de ex.date de la constructorul turbinelor, directivele, etc).

Pentru curatirea conductelor (spalare, decapare, inertizare) vor fi prevazute racorduri corespunzatoare.

Acolo unde este necesar, vor fi luate masuri preventive de protectie a aparatelor si dispozitivelor.

Daca se solicita o decapare a sistemelor de conducte, urmata de spalare si purjare (de ex.la conductele de racordare la turbine, la cele de abur de inalta presiune etc), acest lucru va fi mentionat ca punct separat in oferta, cu pretul aferent. In calculul de pret vor fi incluse materialele de decapare si reciclarea substantelor de decapare.

6.12.0. PROTECIA LA COROZIUNE

Pentru acoperirea de protectie la coroziune se va aplica instruciunea specific din pachetul PPID RVI- C10.E.

6.13.0. SISTEM INSOTITOR DE INCALZIRE

Sistemele insotitoare de incalzire vor fi concepute i realizate conform proiect.Tevile din sistemele insotitoare de incalzire cu abur vor fi pozate pe distantiere inoxidabile astfel incat distanta fata de peretele incalzit sa fie de cca.10 mm.

La pompele pentru medii stagnante respectiv medii din care rezulta apa (cu pericol de inghet) vor fi prevazute sisteme insotitoare de incalzire in timpul pauzelor de functionare.

6.14.0. IZOLAIA LA CLDUR, LA FRIG, IZOLATIA FONICIzolatia conductelor va fi executata conform proiect i instruciunile de lucru specifice ale ROMVEC

6.15.0 SCHIE TIPICE DE MONTAJ

7.0 ANEXENorme europene si internationale

EN 764

Aparate sub presiune terminologie si simboluri presiune, temperatura,

volum

EN 1092

Flansa si imbinarile acesteia flansa rotunda pentru tevi, armaturi, piese

fasonate si accesorii, in functie de PN

-1 Flansa de otel

-2 Flansa de fonta

EN 1514

Flansa si imbinarile acesteia cote pentru garniturile de flansa, cu

indicarea PN STAS 1730-89 Flane. Suprafee de etanare. Forme i

dimensiuni. STAS 1740-80 Flane din font i oel. Garnituri pentru

suprafee de etanare cu prag i adncitur, PN10100. Dimensiuni. STAS 1742-80 Flane din font i oel. Garnituri pentru suprafee de etanare cu prag cu

an i adncitur, PN1040.

EN 1515

Flansa si imbinarile acesteia suruburi si piulite

-1

Alegerea suruburilor si piulitelor

EN 1591

Flansa si imbinarile acesteia reguli de realizare a imbinarilor cu flansa

cu flanse rotunde si garnitura

-1

Metode de calcul SR EN 1591-1:2002 Flane i mbinarea lor. Reguli de

calcul ale mbinrilor cu flane circulare cu garnitur de etanare. Partea

1: Metoda de calcul

-2

Valori caracteristice de etansare

EN 1594

Sisteme de alimentare cu gaz conducte pentru o presiune de regim

max. admisa peste 16 bar conditii functionale

EN 1759

Flansa si imbinarile acesteia flanse rotunde pentru tevi, armaturi, piese

fasonate si accesorii, in functie de Categorie

-1

Flansa de otel NPS pana la 24

EN 10028

Produse cu profil plat din oteluri pentru recipienti sub presiune

-7

Oteluri inoxidabile SR EN 10028-7:2001 Produse plate din oel pentru

recipiente sub presiune. Partea 7: Oeluri inoxidabile

EN 10216

Tevi din otel fara cusatura sudata pentru solicitari la presiune; Conditii

tehnice de livrare

-1

Tevi din oteluri nealiate cu caracteristici de temperatura a mediului

ambiant stabilite

-2

Tevi din oteluri nealiate si aliate cu caracteristici stabilite pentru

temperaturi inalte SR ISO 9329-2:99 evi de oel fr sudur utilizate la presiune. Condiii tehnice de livrare.

Partea 2: Oeluri nealiate i aliate cu caracteristici precizate la

temperaturi nalte.

STAS 3478-86 evi de oel fr sudur pentru temperaturi ridicate. Condiii tehnice

generale de calitate.

-3

Tevi din oteluri aliate cu granulatie fina

-4

Tevi din oteluri nealiate si aliate cu caracteristici stabilite pentru

temperaturi joase SR ISO 9329-3:99 evi de oel fr sudur utilizate la presiune. Condiii tehnice de livrare.

Partea 3: Oeluri nealiate i aliate cu caracteristici precizate la

temperatur sczut.

EN 10217

Tevi din otel sudate pentru solicitari la presiune; Conditii tehnice de livrare

-1

Tevi din oteluri nealiate cu caracteristici de temperatura a mediului

ambiant stabilite SR ISO 9330-1:1994 evi sudate din oel utilizate la

presiune. Condiii tehnice de livrare. Partea 1: evi sudate din oeluri

nealiate, cu caracteristici precizate la temperatura ambiant.

-2

Tevi sudate electric din oteluri nealiate si aliate cu caracteristici stabilite

pentru temperaturi inalte SR ISO 9330-2:1994 evi sudate din oel

utilizate la presiune. Condiii tehnice de livrare. Partea 2: evi sudate prin

rezisten prin presiune i sudate prin inducie, din oeluri nealiate i

aliate cu caracteristici precizate la temperatur ridicat.

-3

Tevi din oteluri aliate cu granulatie fina

-4

Tevi sudate electric din oteluri nealiate cu caracteristici stabilite pentru

temperaturi joase SR ISO 9330-3:1994 evi sudate din oel utilizate la

presiune. Condiii tehnice de livrare. Partea 3: evi sudate prin rezisten

prin presiune i sudate prin inducie, din oeluri nealiate i aliate cu

caracteristici precizate la temperatur sczut.

-5

Tevi sudate sub strat de flux din oteluri nealiate si aliate cu caracteristici

stabilite pentru temperaturi inalte

-6

Tevi sudate sub strat de flux din oteluri nealiate si aliate cu caracteristici

stabilite pentru temperaturi joase

EN 10222

Piese forjate din otel pentru recipienti sub presiune

-1

Conditii pentru piese forjate liber SR EN 10222-1: 2001 Piese forjate din

oel pentru recipiente sub presiune. Partea 1: Prescripii generale pentru

piesele obinute prin forjare liber.

-5

Oteluri inoxidabile martensitice, austenitice si austenitice-feritice SR EN

10222-5:2002 Piese forjate din oel pentru recipiente sub presiune.

Partea 5: Oeluri inoxidabile martensitice, austenitice i austenito-feritice.

EN 10250

Piese forjate liber pentru utilizare universala

-1

Conditii generale STAS 1097/2-91 Piese forjate din oel carbon de

calitate i aliate pentru cazane i recipiente sub presiune. Condiii tehnice

generale de calitate.

-4

Oteluri inoxidabile STAS 1097/3-88 Piese forjate din oel inoxidabil pentru

cazane i recipiente sub presiune.

EN 10272

Bare inoxidabile pentru recipienti sub presiune SR EN 10272:2002 Bare

de oel inoxidabil pentru recipiente sub presiune.

EN 12351

Armaturi industriale; capace de protectie pentru armaturi cu racord cu

flansa

EN 12569

Armaturi industriale; armaturi pentru industria de prelucrare chimica si

petrochimica Conditii si verificari

EN 12570

Armaturi industriale; metode de proiectare a elementului de actionare

EN 12627

Armaturi industriale; capete sudate pentru armaturi din otel

EN 12760

Armaturi, capete de mufa pentru armaturi din otel

EN 12982

Armaturi industriale; lungimi constructive pentru armaturi cu capete

sudatePrezentul document este proprietatea SC ROMVEC INDUSTRIE SRL Bucureti i nu poate fi publicat sau multiplicat, parial sau integral, dect cu aprobarea scris a directorului general

n centrul tampilei se va nscrie:

RTS 1*

Pe contur se va nscrie: denumirea agentului economic sau sigla acestuia sau marca acestuia prescurtat.

n centrul poansonului se va nscrie:

ISCIR

RSL 1*

Pe contur se va nscrie: denumirea agentului economic sau sigla acestuia sau marca acestuia prescurtat.

n centrul tampilei se va nscrie: RSL1*

Pe contur se va nscrie: denumirea agentului economic sau sigla acestuia sau marca acestuia prescurtat.

n centrul poansonului se va nscrie:

ISCIR

Nr...............

Pe contur se va nscrie: denumirea agentului economic sau sigla acestuia sau marca acestuia prescurtat.

Ediia:1234Revizia:01234Exemplar:5Pagina: 1 din 38

Ediia:1234Revizia:01234Exemplar:5Pagina: 2 din 38