Click here to load reader

Prof. Petre Adina Luminiţa Grădiniţa cu program prelungit

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Prof. Petre Adina Luminiţa Grădiniţa cu program prelungit

Dac faceti planuri pentru zece ani, plantati un copac.
Dac faceti planuri pentru o via, educati-v copilul.”
Proverb chinezesc
3.1. Ipoteza i obiectivele cercetrii
Copiii, ”candidai la maturitate”, cum îi numea H. Pieron, trebuie socializai i
modelai, iar fundamentarea personalitii lor se realizeaz în interiorul familiei urmând ca
mai apoi, grdinia s constituie prima experien de via a lor în societate. Aici triesc
primele experiene ale vieii în colectivitate, ale vieii sociale, alta decât familia. Pentru c
reuita privind devenirea uman a copiilor depinde de o colaborare prodigioas dintre
aceti doi factori, familie-grdini, am considerat necesar s întreprind o cercetare prin
care s reliefez eficiena valorificrii alternativei step by step. Totodat, am considerat c
cercetarea observaional îmi va servi la demonstrarea ideilor teoretice expuse în lucrare.
Ipoteza de la care am pornit în cercetare a fost aceea c: specificul alternativei step
by step, prin metodele de intercunoatere, conduce ctre socializarea copilului precolar.
Dup fixarea ipotezei am trecut la stabilirea scopului cercetrii: socializarea
copiilor precolari prin valorificarea alternativei step by step utilizând diverse metode de
cunoatere i comunicare.
Scopul cercetrii mele m-a condus la stabilirea unor obiective pe care le voi avea în
vedere pe parcursul acesteia.
2
O3 - investigarea modului în care utilizarea diverselor metode de cunoatere i comunicare
din grdini contribuie la dezvoltarea sociabilitii;
O4 - identificarea nivelului final de socializare a copiilor;
O5 – formularea de concluzii privind nivelul de socializare a copiilor.
3.2. Subieci
Pentru verificarea ipotezei de lucru adoptat în cercetarea realizat i atingerea
obiectivelor finale, mi-am axat atenia asupra unui eantion care este reprezentat printr-o
grup omogen format din 21 copii de grup mare (10 fete i 11 biei) cu vârste cuprinse
între 4 ani i 2 luni i 5 ani. Copiii frecventeaz Grdinia Step by Step Galai înc de la
grupa mic, majoritatea urmând s mearg la coal i doar ase dintre ei, fiind mai mici,
s frecventeze în continuare grdinia. Familiile din care provin au o stare socio-economic
bun, prinii fiind interesai de evoluia copiilor, colaborând cu echipa educaional a
grupei. Cercetarea am desfurat-o în anul colar 2016-2017.
3.3. Metodologia cercetrii i instrumente de investigaie
3.3.1. Metode i tehnici utilizate în cercetare
Cunoaterea psihopedagogic reprezint fundamentul teoretic i practic al realizrii
echilibrului optim dintre sarcinile învrii i posibilitile psihologice ale copilului i o
condiie a individualizrii aciunilor instructiv-educative.
În pedagogia practic este de mult recunoscut ideea c educarea i cunoaterea
constituie momente solidare ale aceleiai activiti: “profesorul cunoate elevul
educându-l i-l educ mai bine cunoscându-l”.
Metodologia cercetrii reprezint un ansamblu de tehnici, metode, procedee,
instrumente de investigare supuse ateniei cercettorului.
Rolul esenial în investigaia psiho-pedagogic pe care am fcut-o l-au deinut
metodele generale de investigare psihologic i pedagogic. De aceea, am utilizat
urmtoarele tipuri de metode:
sociometrice, ancheta prin chestionar, metoda analizei produselor activitii;
3
investigaie în toate domeniile tiinifice.
c) Metode de prelucrare i prezentare a datelor cercetrii: metode de înregistrare,
de sistematizare i sintetizare a datelor sub form de grafice, tabele.
Metoda observaiei – a constat în urmrirea conduitei lor zilnice în condiii
normale, fr ca ei s-i dea seama c sunt obiect de studiu. Aceast metod m-a ajutat s
vd comportamentul lor spontan i s înregistrez produsele activitii lor naturale. Am
vizat în primul rând faptele de conduit, manifestrile copiilor, iar pe baza acestor fapte i
manifestri, utilizând cunotine de psihologie, am putut desprinde trsturi de
comportament, deprinderi i obinuine de comportare. Ca instrumente de investigaie
folosite în metoda observaiei am folosit protocolul de observaii, utilizat în urmrirea
conduitelor copiilor pe parcursul activitilor desfurate. Acesta are urmtoarea structur:
DATA
MEDIUL
DE
OBSERVAIE
PREZENTAREA
FAPTEI
INTERPRETAREA
PSIHO-PEDAGOGIC
MSURI
EDUCATIVE
I REZULTATE
Un alt instrument de investigaie folosit a fost grila de observaii care a cuprins
urmtorii indicatori observaionali:
Metoda sociometric – mi-a permis s înregistrez, s msor intensitatea relaiilor
interpersonale din interiorul grupului de copii care au constituit eantionul cercetrii. Ca
instrument de investigaie am folosit testul sociometric. Testul sociometric a fost introdus
în psihologie de ctre J. L. Moreno i mi-a dat posibilitatea de a obine date preioase
referitoare la relaiile afective, prefereniale între membrii grupului i coeziunea grupului.
Metoda anchetei pe baz de chestionar - a reprezentat o cale eficient de a obine
informaii despre subiecii investigai, elaborând ca instrumente de investigaie unele
chestionare cu ajutorul crora am colectat date necesare cercetrii educaionale întreprinse:
chestionar pentru culegerea unor date despre copil prin intermediul cruia am obinut
informaii despre cine se ocup de copil, despre programul zilnic, comportamentul
copilului în familie.
Metoda analizei produselor activitii – una dintre cele mai folosite metode. Orice
produs realizat de copil poate deveni obiect de investigaie psihologic. Prin aplicarea
acestei metode obinem date cu privire la: capacitile psihice de care dispun copiii
4
obinuit), nivelul dotrii (înalt, mediu, slab), progresele realizate (prin realizarea repetat a
unor produse ale activitii) - a presupus desprinderea unor aprecieri i estimri asupra
nivelului de socializare.
Metoda experimentului - const în ”observarea i msurarea efectelor manipulrii
unor variabile independente asupra variabilelor dependente într-o situaie în care aciunea
altor factori (prezeni efectiv dar strini studiului) este redus la maxim”(Festinger i Katz,
1963, apud Chelcea). Aceast definiie subliniaz în primul rând faptul c experimentul
este o observaie provocat i c, în al doilea rând, situaia este controlat.
Metode de înregistrare, de sistematizare i sintetizare a datelor sub form de
grafice, tabele – reprezint prima operaie de prelucrare a datelor înregistrate i ordonate.
Subiecii sunt trecui în iniiale ale numelor, în dreptul fiecruia trecându-se rezultatele.
Pentru reprezentarea grafic am utilizat poligonul de frecven i diagrama areolar.
Aceste metode ale cercetrii folosite în lucrarea de fa mi-au oferit posibilitatea de a
cunoate cât mai clar grupa de copii prezent în cercetare i nivelul de socializare la care
au ajuns, implicit performanele atinse ca urmare a realizrii obiectivelor propuse.
3.3.2. Organizarea cercetrii
3.3.2.1. Etapa iniial
Dup identificarea caracteristicilor alternativei step by step, pe care le-am prezentat
deja în primul capitol i pe care le voi enumera mai jos:
Participarea prinilor la educaia copilului ;
Practici de educaie care iau în considerare copilul ca întreg;
Procesul de învmânt este centrat pe copil, educaia este individualizat ;
Învrea este organizat pe centre de activitate ;
folosind metoda experimentului si a tuturor metodelor specifice din alternativ (variabila
independent), pe acelai grup de copii în toate cele trei etape, iniial, formativ i final,
am încercat s demonstrez influena acestora asupra socializrii copiilor precolari
(variabila dependent).
Primul demers pe care l-am întreprins a fost „evaluarea iniial” care analizeaz
datele asupra fiecrui copil, urmând ca observaiile educatoarei, evalurile i informaiile
oferite de membrii familiei s fie utilizate pentru a cunoate mai bine fiecare copil.
5
Menionez c aceast evaluare iniial a cercetrii am efectuat-o dup evaluarea iniial a
cunotinelor, la începutul lunii octombrie.
În acest sens am folosit:
Fia personal a familiei (ANEXA 1), prin intermediul creia am obinut date
despre componena familiei, felul cum a decurs sarcina i naterea copilului i persoanele
care se ocup de creterea i îngrijirea lui.
Chestionarul pentru culegera unor date despre copil (ANEXA 2) m-a ajutat s
obin date referitoare la programul zilnic al copilului, despre modul cum se comport în
familie, cu persoanele cunoscute, dac este activ sau nu, dac are deprinderi autonome de
igien, cum poate fi consolat, dac familia observ o cretere a nivelului de cunotine i
deprinderi, i impresii despre modul lor de colaborare cu grdinia.
O alt metod aplicat în cercetarea întreprins a fost ancheta pe baz de
chestionar (ANEXA 3), construind un chestionar cu 10 itemi i variante multiple de
alegere, cu rspuns precodificat. Lotul de subieci a cuprins cei 21 de prini ai copiilor
care constituie eantionul observaional.
În urma aplicrii acestui chestionar am aflat cum procedeaz prinii când copiii
doresc s deseneze lucruri noi. Cei mai muli au rspuns c încurajeaz copiii s deseneze,
nu le realizeaz ei desenul, ceilali, c a face desenul prin dirijarea mâinii este o modalitate
de a sprijini copilul, de a-l îndruma (itemul nr. 1).
Prin intermediul itemului nr. 3 am aflat gradul în care prinii iniiaz activitatea de
citit poveti, înainte de somnul copiilor. Cei mai muli prini înc mai citesc poveti
copiilor, spre deosebire de alii, care nu renun la activitile lor i-i trimit copilul la
culcare.
În ceea ce privete comunicarea (itemul nr. 3) am observat c unii prinii
încurajeaz dorina de comunicare, de a pune întrebri, au o mare disponibilitate de a
rspunde la întrebrile copiilor, dar mai exist prini care consider c este prea devreme
de a-i informa despre anumite teme.
Analiza itemului nr. 4 ne-a artat modul în care prinii îi înva pe copii s-i
rezolve conflictele. Doar câiva prini mai consider violena o alternativ în rezolvarea
conflictelor, ceilali nefiind de acord cu actele de violen.
Itemul nr. 5 a vizat modul în care prinii apreciz i încurajeaz copiii, când acetia
reuesc s învee ceva. Am constatat c sunt prini care îi apreciaz copiii i îi manifest
dorina de a vedea cum pun în practic cunotinele asimilate. Sunt i prini care acord o
atenie mai mare învrii de poezii.
6
Întrebai cum îi petrec timpul liber i ce cadouri le fac copiilor (itemii nr. 6 i nr. 7),
o mare parte a prinilor aleg ca form de petrecere a timpului liber, vizionarea emisiunilor
TV, iar ca i cadouri, prefer jocurile creative.
În urma rpunsurilor de la itemul nr. 8, am aflat c toi copiii se uit zilnic la televizor
i la calculator, câte 1-2 ore sau chiar 3-4 ore.
În ceea privete activitile gospodreti (itemul nr. 9), majoritatea prinilor nu ofer
copiilor libertatea de aciune i fac în locul lor, ceea ce ei pot face singuri, diminuându-le
astfel încrederea în sine.
Itemul nr. 10 ne-a artat modul cum judec prinii atunci când copiii îi stric
jucriile. Cei mai muli prini gândesc c este inutil s le mai cumpere jucrii, îns, chiar
dac au greit, cei mai muli prini au dovedit înelegere, dar i implicare, prin repararea
jucriei.
În urma aplicrii chestionarului pentru prini am constatat c prinii trebuie s-i
gseasc timpul necesar pentru a comunica cu copilul, s învee despre trebuinele de
progres ale copilului, s învee cum s creeze un climat creativ acas, prin iniierea unor
activiti plcute i interesante. Dac prinii vor contribui direct, ca voluntari la activitile
din sala de grup, ei vor contribui la formarea conduitei creative a copilului. Rspunsurile
prinilor au fost corelate cu observaiile fcute asupra activitii copiilor.
Utilizând metoda observaiei i notând aprecierile în grila de observaie a
sociabilitii copilului (ANEXA 4) am identificat, pentru nceput, stadiul dezvoltrii
copiilor din punct de vedere cognitiv, psiho-motor i socio-emoional. Observarea copiilor
n timpul activitilor desfaurate n centrele de lucru, n partea de nceput i de sfârit a
programului (ALA 1 i ALA 3), la joac, în preajma familiei, aduce informaii despre
personalitatea în formare, despre nivelul cunoaterii, despre aptitudini, temperament,
trsturi de caracter. Cercetarea pedagogic apeleaz la observare, mai cu seam c aceasta
nu presupune aparatur i instrumente costisitoare.
În urma completrii acestei grile am obinut urmtoarele rezultate:
Adaptarea social Comportamentul
Faza iniial 30% 50% 65%
Testul sociometric este una dintre cele mai accesibile metode de cunoatere a
relaiilor interpersonale din cadrul grupei de precolari. Este instrumentul principal i
7
educativ. Scopul acestuia este stabilirea coeficientului de sociabilitate, integrare,
expansiune, statut social în cadrul unui grup de copii.
Din analiza informaiilor din matrice i sociogram putem constata:
liderii clasei;
copiii retrai, neintegrai în colectiv, chiar respini de colectiv;
alegerile individuale, cine pe cine a ales i dac alegerile au fost reciproce,
parial reciproce sau nonreciproce);
copiii indifereni unii altora;
coeziunea sau dispersia grupului.
Aplicarea probei am fcut-o la început i la sfarit, pentru a urmri evoluia
relaiilor dintre copii. Am aplicat aceast prob dup cele dou saptmâni de evaluare
iniial, pentru a culege mai multe informaii despre structura grupului pe care îl conduc.
Prin studiul întreprins, am analizat relaiile dintre membrii grupului, atraciile i
respingerile, liderul de grup dar i problemele din interiorul grupului i membrii care sunt
izolai.
Pentru a determina atraciile i respingerile prefereniale ale subiecilor din
eantion, i totodat coeziunea grupei, am ales s folosesc matricea sociometric i
reprezentarea grafic a atragerilor i respingerilor reciproce prin intermediul sociogramei.
Dup unii cercettori, pentru a avea coeziune în cadrul grupului trebuie s avem un
climat eficient în interiorul grupului. Acest climat este dat de atmosfer, mediul ambiant i
interdependenele dintre membrii grupului. Coordonatele coeziunii grupului sunt formate
din urmtorii factori:
factorii de mediu;
factorii de conducere;
factorii de echip.
În cazul cercetrii pe care am abordat-o, aceti factori sunt reprezentai astfel:
factorii de mediu – sala de grup unde precolarii îi petrec majoritatea timpului,
unde particip la activiti, aranjarea mobilierului dup cerinele alternativei step by
step, locul în care sunt stabilite nite reguli i care trebuie respectate;
8
armonioas a copiilor, a relaiilor dintre acetia;
factorii personali – personalitatea fiecrui copil;
factorii de echip – modalitatea de abordare i desfurare a activitilor în
alternativa step by step, pe centre de activitate.
Astfel, prin aplicarea testului sociometric, precolarii au rspuns unui set de 4
întrebri (ANEXA 5) prin care i-au exprimat atracia sau respingerea fa de colegi, prin
precizarea a trei variante.
Dup aplicarea testului i aflarea atraciilor i respingerilor exprimate de fiecare
copil în parte, am realizat un tabel centralizator - matricea sociometric.
Atât pe coloan cât i pe rând, am trecut iniialele copiilor în aceeai ordine apoi
alegerile exprimate i ordinea de preferin a acestora, notând cu +3 prima alegere, +2 a
doua alegere, +1 a treia alegere, -3 prima respingere, -2 a doua respingere, -1 a treia
respingere.
Pe baza datelor din matrice am calculat o serie de indicatori i am alctuit
sociograma colectiv. Acestea mi-au oferit o privire global asupra structurii grupului i a
poziiei fiecrui precolar în cadrul acestuia.
9
E
G
C
T
S
B
E
S
P
B
M
R
L
M
T
A
C
G
P
A
D
E
H
V
P
D
N
D
B
L
S
D
C
L
S
A
H
A
L
R
M
L
EG +2 +3 +1 -3 -3 -2 -1 -3 -1 -1
CT -3 +2 +3 -2 -3 -1 +1 +2 -3 -3
SB +3 -1 -2 -3 -1 -1 -1 -2 +3 +2 +1 -2
ES -2 -2 -3 -1 +2 -1 -2 +2 +3 -1 +2 +2 -2
PB -2 -3 +2 +3 +1 +2 -2 +1 +1 -3 -3
MR -1 -3 -2 +3 +2 +1 +1 +1 -3 -2 +1 +1 -1 -2
LM -2 +1 +2 +3 -1 +1 -1 +3 -2 -2 -1 -1 -2
TA +2 -1 +2 -1 +2 -2 -2 -1 +1 +3 +2 +1 +2
CG -1 -2 +2 +3 -1 +3 +1 -3 +2 -1 -1 -1
PA -2 -3 -2 -2 -1 +2 -3 +3
DE +1 -1 +1 -2 -3 +1 -1 -2 +3 +2 -3
HV +1 -3 +3 +1 +2 +2 -3 -1 -1 -1
PD +3 +2 -2 +3 -2 -3 -3 +2 -2 +3 +2 -2 +1 -2
ND -3 -3 -2 -2 -1 -1 -1 +1 -3 +2 +3 -2 +3 -1
BL -3 +3 +2 -2 -2 -3 -2 -1 -1 +2 -2 +2 +1
SD -1 -2 -1 +1 +3 +2 -1 -3
CL +1 +1 -1 -2 -2 -1 +2 +1 -1 +2 +1 -1
SA -1 +1 +3 -2 -3 -3 -3 -2 -1 -3 +3 -2 -1 -1 -3 -2
HA -2 -3 +3 -3 -2 -2 -1 -1 +1 +1 -2
LM -3 +3 +2 -3 -3 -2 -3 +1 +3 -1 +3 -2
ML +2 +1 +2 -1 -1 -3 -2 +1 -2 +1 +2 +3 +1 +2
Total
ES 1 4 3 4 1
PB 1 2 3 2 3
MR 1 1 5 2 3 2
LM 2 1 2 4 4
TA 1 5 2 3 2
CG 2 2 1 5 1 1
PA 1 1 1 3 2
DE 1 1 3 2 2 2
HV 1 2 2 3 2
PD 3 3 1 5 2
ND 2 1 1 4 3 3
BL 1 3 1 1 4 2
SD 1 1 1 3 1 1
CL 1 4 4 2
SA 2 1 4 4 5
HA 1 2 2 4 1
LR 3 1 1 1 2 4
ML 3 4 4 1 2 1
ISS – indice de statut social
ISS = ∑A / (N-1)
A – numr alegeri
R – numr respingeri
N – numar subieci
lideri:
indifereni:
marginalizai:SA,CG, PB, DE, LR, PD, TA, EG, HV, BL, ML, PA, MR, LM
Atrageri reciproce Ar = 18
EG-SB, ES-LR, PB-MR, PB-CG, PB-DE, MR-HV, MR-HA, LM-HV, TA-CG, TA-ML,
CG-HV, PD-ND, PD-SD, PD-CL, BL-LR, BL-ML, SD-ND, SD-CL
Respingeri reciproce Rr = 29
EG-PB, EG-LM, EG-CG, EG-SA, CT-CG, SB-ES, SB-MR, ES-MR, ES-ML, MR-PD,
MR-ND, MR-ML, LM-TA, LM-PA, LM-BL, LM-CL, LM-HA, LM-ML, CG-ML, PA-
HV, PA-SA, DE-PD, HV-PD, HV-BL, PD-SA, ND-BL, BL-CL, SD-LR
Analizând sociograma obinut, observm c predomin respingerile reciproce în
etapa iniial i nu avem niciun lider. În schimb avem patru subieci “populari”, trei
subieci “acceptai”, niciunul “indiferent” i foarte muli subieci “marginalizai” – 14.
12
Calculând indicele de coeziune i coeficientul de coeziune, care ne spune cât de
unit este grupul, am obinu rezultatele de mai jos:
CC=2 * ∑A r/ N(N-1) => CC = 2*18 / 420 = 36 / 420 = 0.09
IC = 2 * (∑Ar-∑Rr) / N(N-1) => IC = 2*(18- 29) / 21*20 = -22 / 420 = -0.05
Din informaiile primite de la fiecare copil în parte am desprins urmtoarele
concluzii: gradul de coeziune al colectivului de copii este sczut, unii copii nu sunt
suficient de bine integrai, exist i copii respini i copii care nu accept înfrângeri. Ca
urmare a acestor constatri în cadrul întâlnirilor de diminea ulterioare aplicrii testului
sociometric am putut trage concluzia c i familia are o contribuie la aceste rezultate care
descriu un grad de socializare sczut. În acest sens am decis s îmbuntesc colaborarea
copiilor din grup i implicit socializarea lor utilizând în cercetare o serie de modaliti.
3.3.2.2. Etapa formativ
Precolaritatea reprezint etapa de via în care se es multe din structurile de
profunzime ale personalitii. La aceast ampl construcie contribuie ansamblul
influenelor exercitate atât de familie cât i de instituia precolar. Îns nici unul din
mediile amintite nu asigur, acionând singur, deplina dezvoltare psihic a copilului ci
numai completându-se una pe cealalt.
A crete i a educa un copil ar trebui s fie pentru toi prinii o datorie. Educarea
calitii de printe a rmas înc o cerin pentru îndeplinirea creia societatea, grdinia,
caut soluii.
Dup ce în etapa iniial am adunat datele necesare cunoaterii grupului de subieci,
în etapa formativ, perioada noiembrie 2016 – mai 2017, am încercat s demonstrez c
alternativa step by step, prin caracteristicile ei, are un rol esenial în socializarea
precolarilor.
Astfel, am pornit de la implicarea familiei în educaia precolarilor prin cunoaterea
acesteia, i am încercat, prin diverse modaliti, s îi apropii pe prini de cea de-a doua
cas a copiilor lor, s ne cunoatem, s ne sprijinim reciproc în educarea acestora i s
respectm anumite reguli favorabile unei dezvoltri armonioase a precolarilor.
Modalitai de cunoatere a familiei
Întâlnirile cu prinii au fost bune prilejuri pentru a informa prinii referitor la
modul cum se comport copilul lor cu ceilali copii i progresul pe care îl înregistreaz
13
acesta în timpul activitilor. Tot la aceste întâlniri am aflat de la prini despre problemele
pe care acetia le parcurg i de cele mai multe ori le ofer soluii sau le gsesc împreun.
La rândul meu, i-am informat pe prini c la grdini copiii beneficiaz de un
program raional, echilibrat, alternând activitile comune cu cele opionale, cele statice cu
cele dinamice, timp în care copilul are posibilitatea s asimileze…