U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin

Capitolul III. profilul longitudinal

III.1 Generalitati

Profilul longitudinal reprezinta proiectia desfasurata pe un plan a

intersectiei cu un plan vertical ce trece prin axa drumului cu suprafata terenului

obtinandu-se o linie neregulata care se numeste linia terenului si cu suprafata

caii care se prezinta sub forma unei linii continue,regulate care se numeste linia

proiectului sau linia rosie.

Elementele profilului longitudinal

In profilul longitudinal scara pe orizontala (scara distantelor) este aceasi

cu scara planului de situatie, iar scar ape vertical (scara cotelor) este de 10ori

mai mare.

Fiecarui punct al traseului ii corespunde in profil longitudinal o pereche de

cote, raportate la un system de referinta, cota terenului si cota proiectului.

Diferente dintre cele doua cote se numeste cota de executie sau diferenta in ax;

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin

astfel drumul se afla in rambleu (umplutura) daca cotele de executie sunt

pozitive sau in debleu (sapatura) daca cotele sunt negative.

III.2 Criterii pentru proiectarea liniei rosii

Proiectarea judicioasa a liniei rosii are o mare insemnatate, dar avand in

vedere varietatea formelor de relief si gradul de accidentare ca si diversele

situatii intalnite pe teren, pentru studiul si fixarea liniei rosii nu sunt stabilite

reguli fixe. Sunt luate in considerare o serie de criterii generale, tehnice si

economice:

- declivitatea maxima admisibila - se stabileste pe cale teoretica functie de

calitatile vehiculelor predominante in circulatie pe sectorul respective, de

viteza de proiectare impusa, de rezistentele intampinate de vehicule, de

puterea motorului necesara impingerii lor. La proiectarea liniei rosii trebuie

sa se tina seama si de valoarea declivitatii minima deoarece pe

sectoarele de debleu trebuia asigurata scurgerea apelor. Sub acest

aspect, scurgerea apelor trebuie sa aiba o declivitate minima de 0,5% si

in cazuri exceptionale chiar de 0,2%.

STAS-ul 863 furnizează valorile maxime ale declivităţilor pentru

drumuri

V (km/h) 100 80 60 50 40 30 25 imax%

5 6 6,5 7 7 7,5 8

imax,exceptional

%- - - - 8 8,5 9

- pasul de proiectare i- reprezinta dinstanta dintre doua schimbari de

declivitate a liniei rosii; din acest punct de vedere se recomanda ca pasul

de proiectare sa nu coboare sub anumite valori minime, in scopul evitarii

fragmentarii profilului longitudinal prin dese schimbari de declivitate.

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin

Lungimea minima a pasului de proiectare se mai determina si din conditia

de a evita suprapunerea a doua tangente successive. De asemenea este

recomandabil ca punctele de schimbare a declivitatii sa nu fie amplasate

pe curbele din plan, la limita se admite ca schimbarile de declivitate sa se

faca si in punctele de tangenta de intrare sau de iesire din curbele din

plan, sau in mod exceptional in punctele de bisectoare.

Pe sectoarele de drum cu rampe prelungite, (cu declivitati de peste 5%, care se

realizeaza pe diferente de nivel de 75 .. 90 m), se introduc “odihne” a caror declivitate

este de 2 %.

Odihnele au lungimi de peste 100 m.

- volumul de terasamente - se recomanda sa fie minim pentru reducerea

cheltuielilor de investitie deoarece terasamentele reprezinta 30-50% din

costul de executie.

- compensarea terasamentelor - se face dupa calculul volumelor de

terasamente dar practice se incearca asezarea liniei rosii astfel incat sa

se determine cu linia terenului suprafete practice egale de umplutura si de

sapatura. Fata de o asemenea pozitie se ridica apoi linia rosie cu 0,10-

0,15m deoarece la aceeasi inclinare si la aceeasi cota de executie,

volumul de sapatura este mai mare decat cel de umplutura.

- cote obligatorii - se refera la respectarea anumitor cote pentru a satisface

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin

anumite conditii de functionare (lucrarile de regularizare ale raurilor,

zonele inundabile, terasamente pentru poduri si viaducte impun anumite

cote care treebuie respectate de drumul nou construit).

III.3 Racordarea declivitatilor

Este un criteriu necesar pentru a se elimina discontinuitatile din punctele

de schimbare de declivitate in vederea asigurarii vizibilitatii si a unei circulatii

comode se prevede trecerea de pe o declivitate pe alta prin racordarea lor cu

arce de cerc verticale; se face cu ajutorul racordarilor concave, pentru care

razele de racordare se calculeaza din conditii de confort ale circulatiei si cu

ajutorul racordarilor convexe, pentru care pentru care razele de racordare se

calculeaza punand conditii de vizibilitate (ca si la asigurarea vizibilitatii in plan

se considera ca un conducator auto aflat pe o declivitate trebuie sa observe la

timp un obstacol situat pe partea carosabila de pe cealalta declivitate).

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin

Elementele racordarii verticale

III.4 Pichetarea traseului

Pichetarea traseului este o etapă intermediară între traseul drumului în

plan de situaţie şi profilul longitudinal. Este necesară pentru trasarea liniei

terenului în plan longitudinal.

Picheţii reprezintă:

- punctele de început şi de sfârşit ale traseului;

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin

- punctele de intersecţie ale curbelor de nivel cu axul drumului ;

- punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor de racordare în

plan;

- punctele necesare trasării curbelor de racordare în plan.

Distanţa minimă între doi picheţi consecutivi pe axul drumului trebuie să

fie de cel mult 30,00 m. În caz contrar se prevăd picheţi intermediari.

Având picheţii astfel stabiliţi, se întocmeşte un tabel care poartă

denumirea de foaie de pichetaj şi care conţine toate datele necesare

reprezentării liniei terenului în profil longitudinal.

Poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte se obţine prin adunarea la

poziţia kilometrică anterioară, a distanţelor parţiale dintre picheţi. Diferenţa

între ultima valoare obţinută pe coloana "poziţia kilometrică" şi prima valoare

de pe aceeaşi coloană reprezintă lungimea traseului de la punctul de plecare,

A la punctul de sosire, B.

Cotele de teren, în cazul picheţilor care se găsesc pe o curbă de nivel,

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin

se obţin prin citirea cotei curbei de nivel respective, pe planul de situaţie.

III.5 Calculul liniei rosii

Calculul liniei roşii presupune determinarea valorii declivităţilor, a cotelor

proiect şi a cotelor de execuţie pentru toţi picheţii stabiliţi pe traseul drumului.

Fig 5.Calculul liniei rosii

Declivitatea se calculează în funcţie de diferenţa ΔH dintre cotele

proiect

şi distanţa între picheţi LA-B obţinută prin diferenţa între poziţiile

kilometrice ale

picheţilor:

U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin