ANIMATIA SI ANIMATORUL IN TURISM

Prof.univ.dr. Gabriela Cecilia Stanciulescu

I. AGREMENTUL – PRINCIPALELE ATUURI ŞI PROVOCĂRI PENTRU TURISM

• 1.1.Serviciul de agrement– componenta de baza a pachetului de servicii turistice• 1.2.Tipologia serviciilor de agrement• 1.3.Clasificarea serviciilor de agrement• 1.4. Funcţiile agrementului

II. CONCEPTELE, OBIECTIVELE ŞI ACTIVITĂŢILE ANIMAŢIEI TURISTICE

• 2.1. Conceptele de animaţie• 2.2. Obiectivele animatiei turistice• 2.3. Tipologia animatiei turistice• 2.4. Activităţile clasice de animaţie în turism

III. COMPETENTELE SI FUNCŢIILE ANIMATORULUI TURISTIC

• 3.1. Câteva accepţiuni privind animaţia şi animatorul turistic• 3.2. Competenţele necesare pentru a deveni animator• 3.3. Funcţiile animatorului• 3.4. Poziţia Animatorului Şef

CUPRINSUL

IV. ANIMAŢIA ÎN HOTELURI

• 4.1. Câteva tipuri de animaţie caracteristice hotelurilor• 4.2. Metodologia activităţilor de animaţie în funcţie de vârsta clienţilor• 4.3. Animaţia în industria hotelieră din România• 4.4. Animaţia în industria hotelieră mondială

V. ANIMAŢIA ÎN CAZINOURI

• 5.1. Factori care au determinat extinderea cazinourilor• 5.2. Personalul de animaţie din cazinouri

VI. ANIMATIA URBANA SI PERIURBANA

• 6.1. Conceptul şi particularităţile turismului urban• 6.2. Câteva produse specifice turismului urban• 6.3. Resursele turismului urban • 6.4. Marketing-ul urban –concepte si argumente

CUPRINSUL

VII. ANIMAŢIA ÎN PARCURILE DE DISTRACŢII

• 7.1. Începuturile industriei parcurilor de distractie parcurilor de distracţie• 7.2. Criterii de clasificare a parcurilor de distractie• 7.3. Tendinte ale industriei parcurilor de distractie

VIII. ANIMAŢIA DE CROAZIERĂ• 8.1. Apa – privită ca resursă potenţială pentru turism• 8.2. Specificitatea produsului turistic de croazieră • 8.3. Marile destinaţii ale turismului de croazieră• 8.4. Animaţia pe navele de croaziera

IX. ANIMAŢIA DE TEAM-BUILDING

• 9.1. Conceptul de TEAM-BUILDING• 9.2. Clasificarea serviciilor de team-building şi actorii echipei de team-building • 9.3. Tipuri de activităţi specifice Team – Building –ului

X. ANIMATIA IN CENTRELE DE VACANTA SI CAMPUSURI

• 10.1. Rolul social si educativ al centrelor de vacanta• 10.2. Animatorul centrului de vacanta • 10.3. Cele 4 proiecte ale centrulului de vacanta

CUPRINSUL

BIBLIOGRAFIE – SURSE

PRIMARE

1. Ashworth G.J., The tourist - Historical City, Ed.Pergamon, Amsterdam 2000

2. Barret G., Les concepts animation/groupe dans le contexte psychosociologique nord-americain, Ed. Retz, Paris, 1981

3. Barrick, M. R.; Ryan Ann Marie, Personality and work. Reconsidering the role of personality in Organizations, Editura A Wild Imprint, USA, 2003

4. Bedmar, F.; Luis, C., Evoluacion financiera de la inversion en un puerto deportiv. Aproximacion al turismo nautico, Barcelona, 2006

5. Bull, A., Economics of travel and tourism, The , Ed.Addison Wesley Longman, New York, 1995,

6. Boniface B., Cooper C., Worldwide destinations: The geography of travel and tourism, Editura Butterworth – Heinemann, Oxford, 2001

7. Baretje R., Defert P., Aspects economique du tourisme; Editions Berger-Levrault, Paris(VI), 1972

………………………………………………………….……………………………………………,…………………………………………………………………….………………..………………..

BIBLIOGRAFIE – SURSE

PRIMARE

13. Chaves, A.; Mesalles L., El animador, cómo organizar las actividades de los clientes en un hotel divertido, Ed. Laertes, Barcelona, 200114. Chiriac Alexandra Crina, Cristea Anca Adriana, Animatia in Turism si Industria Ospitalitatii, Ed.Gemma Print15. Cerra J., Dorado J.A., Estepa D., Garcia P.E., Gestión de la producción de alojamientos y restauración, Editorial Síntesis, Madrid, 199216. Chiriac Alexandra Crina, “Asistenţa turistică în organizarea de evenimente”, Editura THR-CG, Bucureşti, 200417. Constantini M., Complementi di storia economica del turismo, Editura Universita Ca Foscari di Venezia, 199618. Corsico, F., Urban Marketing, a Tool for Cities and for Business Enterprises, a Condition for Property Development, a Challenge for Urban Planning, Ed. Torino Incontra, Torino 1999...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

BIBLIOGRAFIE – SURSE

PRIMARE

94. Salvador A. C., The global theme park industy, Editura “CAB International”, 200695. Sayre, S., Entertainment Marketing & Communication. Selling Branded Performance,

People and Places, Editura Pearson, New Jearsey, 200496. Snak, O.; Baron, P.; Neacşu, N., Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti, 200197. Swarbrooke J., Susan Hower, Business Travel and Tourism, Editura Butterworth,

Heinemamms, London, 2002..................................................................................................................................……………………………………………………………………………………..106.Vanhove, N., Economics of tourism destinations, The, Ed. Elsevier, Amsterdam, 2005107. Ward D., Computerizend accounting using Peachtree by Sage Complete Accounting 2008 instructions and assignments, Ed. Armond Dalton, Michigan, 2008108. Walker, D. M., Barnett, A.H., The social costs of legalized casino gambling reconsidered, 1997;Kelly, Joseph , The American Insurance Institute, like that bunny that keeps on going and going … ,Gaming Law Review, vol. 1, nr. 2, preluat din The spread of casino and their role in tourism development, Eadington, William, R., [http://bibemp2.us.es, last accessed 11.06.2008]

•Examinare finala 50%

•Proiect individual 25%

(conceperea unui program de animatie hoteliera pentru adolescenti, adulti, persoane in varsta, copii – la alegere )

•Reference research 25%

(referinte bibliografice pentru 5 studii de caz referioare la serviciile de animatie )

MODUL DE EVALUARE

CAPITOLUL 1 AGREMENTUL – PRINCIPALELE ATUURI ŞI PROVOCĂRI PENTRU

TURISM

1.1.Serviciul de agrement– componenta de baza a pachetului de servicii turistice

1.2. Tipologia serviciilor de agrement1.3.Clasificarea serviciilor de agrement1.4. Funcţiile agrementului

1.1.Serviciul de agrement–

componenta de baza

Agrementul

- constituie mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor firmelor şi destinaţiilor aflate într-o permanentă competiţie, devenind o importantă sursă de încasări, de creştere a eficienţei economice.

- reprezintă:

Pentru

turist:

-destindere şi reconfortare fizică;-divertisment şi dezvoltarea capacităţilor acestuia;-satisfacţie psihică, prin activităţi cultural distractive şi instructiv-educative;-amuzament, comunicare şi sporirea volumului de cunoştinte.

Pentru

prestatorii

de servic

ii turisti

ce:

-sursă importantă de încasări, de creştere a eficienţei economice a activităţii de turism;-mijloc de creare de clienţi fideli;-mijloc de individualizare a produselor şi de personalizare a destinaţiilor.

1.2. Tipologia

serviciilor de agrement • de ruptură în raport cu activităţile cotidiene (băile

de soare şi de mare, plimbările-drumeţia, vizitarea diferitelor obiective, întâlnirile cu rudele şi prietenii, etc.);

Animaţia de pură deconectare,

• constituită, în principal, din parcurile de loisir: generale, tematice, rezervaţii şi cazinouri;Animaţia recreativă,

• generată de faptul că efectuarea unor cumpărături uzuale sau specifice (cadouri, amintiri, articole de artizanat) deţine o pondere importantă în structura motivelor de călătorie şi reprezintă un mod agreabil de ocupare a timpului liber, presupune dezvoltarea unei reţele comerciale şi asigurarea unei game sortimentale în concordanţă cu cerinţele clientelei;

Animaţia comercială,

1.2. Tipologia

serviciilor de agrement • se referă la tipologia largă a curelor (de la cea

balneară, ca produs medical, la cele cosmetice, de slăbire, înfrumuseţare, firness) şi sporturilor pentru sănătate;

Animaţia orientată spre realizarea unei depline

forme fizice,

• are ca obiectiv cunoaşterea, educarea şi formarea turistului, cu accente pe latura morală a personalităţii sale (vizite la muzee şi case memoriale, participarea la diverse evenimente culturale, circuite legate de viata şi opera unor personalităţi ale literaturii, muzicii, artei naţionale şi universale, învăţarea unor limbi străine). Tot aici se remarcă animaţia religioasă şi cea istorică;

Animaţia culturală

• care, asemeni celei culturale, are o mare adresabilitate şi cunoaşte o varietate de forme de manifestare (natura, festivalutile, teatrul, competiţiile sportive, raliuri, olimpiade naţionale etc.);

Animaţia spectacol,

1.2. Tipologia

serviciilor de agrement

• exprimată prin prezenţa la expozitii sau concursuri de artă culinară precum şi circuite cu tematică specifică (cunoaşterea bucătăriei tradiţionale a unor zone, degustări de vinuri);

Animaţia gastronomică,

• care se adresează ,de regulă, unui public specializat, avizat; între formele sale cele mai cunoscute sunt târgurile şi expoziţiile, congresele, circuite având un conţinut industrial, agricol.

Animaţia profesională,

1.3. Clasificarea activitatilor

de agrement

Organizarea agrementului se

clasifica in primul rand in functie de formele de turism

cunoscute:

montan de vară şi/sau iarnă;

de litoral;

balnear;

în oraşe (urban).

Mijloacele şi echipamentele de agrement în zonele montane:

• cluburi de alpinism, delta-plan, zboruri cu elicopterul;

• mijloace de transport pe cablu;• motoscutere pe zăpadă, tir cu arcul,

tir cu aer comprimat etc.;• patinoare artificiale, în spaţii deschise

şi/sau în spaţii închise;• poteci şi puncte de belvedere;• saune, piscine acoperite;• săli cu jocuri mecanice, bowling,

biliard, popicării, cazinouri;• săli de sport, săli polivalente, săli de

gimnastică şi aerobică;• stadioane, cinematografe, biblioteci;• şcoli de schi şi patinaj;• terenuri de fotbal, de tenis, de

baschet,de minigolf;• trambuline;• unităţi de alimentaţie cu specific,

cluburi, baruri de noapte;• videoteci, biliard, discoteci, săli de

fitness;

Mijloacele şi echipamentele de agrement de pe litoral:

• plaje amenajate şi dotări aferente;• plaje cu circulaţie liberă;• debarcadere, şalupe, yole, bărci cu

motor;• nave de agrement;• teleschi nautic, hidrobiciclete,

surfing;• parcuri de distracţii;• minicare, piste de karting,trenuleţe;• piscine acoperite şi în aer liber;• saune, solarii, minigolf;• săli de gimnastică şi aerobic;• stadioane, cinematografe;• teatre de vară;• terenuri de sport;• acvariu, delfinariu, planetariu;• cluburi, baruri de noapte;• echitaţie şi manej pentru copii;• plimbări cu elicopterul, lansări cu

paraşuta;• săli de conferinţă.

Mijloacele şi echipamentele de agrement în staţiunile balneare:

• alei amenajate pentru cura de teren;• muzee, discoteci, săli de

spectacole;• parcuri de agrement, distracţii;• piscine acoperite;• piste de atletism, teren pentru cros;• saune, terenuri de sport;• săli de audiţii muzicale;• ştranduri termale în aer liber.

Mijloacele şi echipamentele de agrement în centrele urbane:• ansambluri folclorice;

• bazine de înot, patinoare artificiale;• bazine sportive, stadioane;• discoteci, jocuri mecanice;• echitaţie, curse de cai;• grădini zoologice şi botanice;• lacuri amenajate;• muzee, expoziţii, teatre,

cinematografe, case de cultură, piscine acoperite;

• parcuri de distracţii pentru copii;• parcuri şi grădini publice;• restaurante cu specific;• săli de sport, polivalente;• ştranduri amenajate.

Agrementul mai poate fi clasificat şi în funcţie de alte criterii

B. În funcţie de nivelul de organizare, se disting trei

etape în clasificarea serviciilor de agrement:

servicii organizate de către unităţile de cazare / alimentaţie (această

modalitate este specifică hotelurilor şi restaurantelor de clasă superioară, iar activităţile sunt, în general, simple şi nu

presupun eforturi deosebite de personal sau investiţionale); în

această categorie pot fi incluse:

*practicarea (învăţarea) unor sporturi ca înot, schi, alpinism,

patinaj, golf, tenis;formaţii muzicale şi amsambluri de

dansuri;discotecă, videotecă etc.

* serviciile organizate la nivelul staţiunilor, realizate

prin cooperararea între societăţile comerciale turistice (întreprinderile hoteliere, tour-

operatorii) şi/sau administraţiile locale; aceste

prestaţii sunt mai diversificate şi au un grad mai mare de

complexitate, ca de exemplu: centre de echitaţie, centre sportive multifuncţionale,

poligon, cluburi de vacanţă, parcuri de agrement;

*servicii organizate de către terţi, de regulă, forme de mare complexitate ca reclamă care presupune implicarea unor

organisme specializate, altele decât cele turistice; de

exemplu: parcuri de distracţie, turnee ale ansamblelor teatrale, de dansuri etc.

C. În funcţie de spaţiul de desfăşurare, serviciile de

agrement pot avea loc într-un spaţiu: *închis (club, hotel, teatru, cinema etc.);

*în aer liber (grădini, parcuri etc.).

Agrementul mai poate fi clasificat şi în funcţie de alte criterii

După sezonul turistic:

* de iarnă (sporturile de

iarnă); *de vară

(sporturi nautice etc.)

După numărul de participanţi: *individuale;

*de grup.

După scop: *competitive;

*ca scop în sine.

În funcţie de vârstă:

*pentru copii; *pentru tineri; *pentru adulţi;

*pentru vârsta a III-a.

Raportat la preţ:

*gratuit; *preţ unic;

*preţ mediu;* de lux.vac

anţă de schi;

vacanţă de

alpinism;

vacanţă de

tenis;

vacanţă

de yachting şi surfing;

vacanţă

de hipism;

vacanţă de vânătoare etc.

În general, agrementul deţine în medie 10 – 15% din totalul cheltuielilor de vacanţă, dar cu diferenţe semnificative pe forme de turism. În unele cazuri, agrementul se poate transforma în motivaţii principale de călătorie, conducând la apariţia unor noi tipuri de vacanţe:

Dintr-un alt unghi de abordare, agrementul reprezintă un element important de care trebuie să se ţină seama în amenajarea zonelor turistice