52
P P rogramarea rogramarea C C alculatoarelor alculatoarelor şi şi L L imbaje de imbaje de P P rogramare rogramare în în I I ndustria ndustria L L emnului emnului CURSUL 1 CURSUL 1

Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarea rogramarea CCalculatoarelor alculatoarelor şişi

LLimbaje de imbaje de PProgramare rogramare înîn

IIndustria ndustria LLemnuluiemnului

CURSUL 1CURSUL 1

Page 2: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare

înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

InformaticaInformatica Bazele informaticiiBazele informaticii Ramurile informaticiiRamurile informaticii

• InformatiaInformatia• DataData

Sistemul informaticSistemul informatic• Sistem informationalSistem informational

Page 3: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare

înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului.. Codificarea datelorCodificarea datelor

• Codificarea internaCodificarea interna• Codificarea externaCodificarea externa

Sisteme de numeratie Sisteme de numeratie • Sisteme de numeratie pozitionaleSisteme de numeratie pozitionale• Sisteme de numeratie nepozitionaleSisteme de numeratie nepozitionale

Page 4: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

OBIECTIVEOBIECTIVE

Page 5: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

OBIECTIVEOBIECTIVE

Cunoştinţe generale despre informatică. Noţiuni Cunoştinţe generale despre informatică. Noţiuni despre arhitectura calculatoarelor.despre arhitectura calculatoarelor.

Noţiuni generale despre sistemele de operare. Noţiuni generale despre sistemele de operare.

Prezentarea sistemelor de operare MS-DOS, UNIX, Prezentarea sistemelor de operare MS-DOS, UNIX,

LINUX, WINDOWSLINUX, WINDOWS. .

Page 6: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

OBIECTIVEOBIECTIVE

Modul de lucru în reţele de calculatoare. Modul de lucru în reţele de calculatoare. Cunoştiinţe generale despre utilizarea Cunoştiinţe generale despre utilizarea

pachetului MS-Office.pachetului MS-Office. Prezentarea Prezentarea

• programelor utilitare, programelor utilitare, • de arhivare şi de arhivare şi • de devirusare.de devirusare.

Page 7: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

OBIECTIVEOBIECTIVE

Noţiuni generale despre algoritmi şi limbaje de Noţiuni generale despre algoritmi şi limbaje de programare.programare.

Prezentarea elementelor de bază ale limbajului Prezentarea elementelor de bază ale limbajului Pascal şi C. Pascal şi C.

Prezentarea de tipuri şi structuri de date, Prezentarea de tipuri şi structuri de date, instrucţiuni, proceduri, funcţii subprograme, instrucţiuni, proceduri, funcţii subprograme, fişiere, unituri proprii în limbajele Pascal şi C. fişiere, unituri proprii în limbajele Pascal şi C. Grafica în limbajul Pascal. Grafica în limbajul Pascal.

Page 8: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Sensul etimologic al cuvântului Sensul etimologic al cuvântului INFORMATICĂINFORMATICĂ, provine din , provine din limba franceză (informatique) prin alăturarea cuvintelor limba franceză (informatique) prin alăturarea cuvintelor informaţieinformaţie şi şi matematicămatematică. (Alte surse susţin că provine din . (Alte surse susţin că provine din combinaţia combinaţia informaţieinformaţie şi şi automaticăautomatică).).

Informatica Informatica este considerată o ştiinţă de sine stătătoare este considerată o ştiinţă de sine stătătoare sau un domeniu al cunoaşterii umane cu caracter sau un domeniu al cunoaşterii umane cu caracter multidisciplinar. multidisciplinar.

Page 9: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Informatica cuprinde (după dicţionarul Informatica cuprinde (după dicţionarul

LAROUSSE -PARIS 1993): LAROUSSE -PARIS 1993):

• informatica informatica teoreticăteoretică

• informatica informatica sistemelorsistemelor

• informatica informatica tehnologicătehnologică

• informatica informatica metodologicămetodologică

• informatica informatica aplicatăaplicată (sau practică) (sau practică)

Page 10: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Informatica este privită ca un complex de discipline Informatica este privită ca un complex de discipline prin care se asigură prelucrarea raţională a prin care se asigură prelucrarea raţională a informaţiilor prin intermediul maşinilor automate, informaţiilor prin intermediul maşinilor automate, fiind divizată în nouăfiind divizată în nouă subdomeniisubdomenii : :

arhitectura calculatoarelor,arhitectura calculatoarelor, sisteme de operare,sisteme de operare, algoritmi şi structuri de date,algoritmi şi structuri de date, limbaje de programare,limbaje de programare, ingineria programării,ingineria programării, calcule numerice şi simbolice,calcule numerice şi simbolice, sisteme de gestiune a bazelor de date,sisteme de gestiune a bazelor de date, inteligenţa artificială,inteligenţa artificială, animaţie şi robotică.animaţie şi robotică.

Page 11: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

CONCEPTELE DE BAZĂ ALE CONCEPTELE DE BAZĂ ALE INFORMATICIIINFORMATICII

INFORMAŢIAINFORMAŢIA DATADATA CUNOŞTINŢELECUNOŞTINŢELE

Page 12: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Informaţia constituie obiectul principal al Informaţia constituie obiectul principal al comunicǎriicomunicǎrii

Calitǎţile informaţieiCalitǎţile informaţiei::

• • consistenţaconsistenţa - suficient de cuprinzǎtoare încât - suficient de cuprinzǎtoare încât sǎ poatǎ furniza cât mai multe cunoştinţe;sǎ poatǎ furniza cât mai multe cunoştinţe;

• • relevanţarelevanţa - sǎ poatǎ furniza acele cunoştinţe - sǎ poatǎ furniza acele cunoştinţe care lipsesc, în vederea luǎrii unei decizii;care lipsesc, în vederea luǎrii unei decizii;

• • exactitateexactitate - continutul ei sǎ reflecte situaţia - continutul ei sǎ reflecte situaţia realǎ a fenomenului;realǎ a fenomenului;• • oportunitateoportunitate - sǎ fie furnizatǎ în timp util; - sǎ fie furnizatǎ în timp util;• • accesibilitateaccesibilitate - sǎ fie clarǎ, uşor de înteles. - sǎ fie clarǎ, uşor de înteles.

Page 13: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

În 1928 R. Hattley introduce noţiunea esenţială În 1928 R. Hattley introduce noţiunea esenţială de de cantitate de informaţiecantitate de informaţie. .

În 1948 C. Shannon, care introduce, ca masură a În 1948 C. Shannon, care introduce, ca masură a informaţiei informaţiei entropia informaţionalăentropia informaţională, mărime , mărime care măsoară gradul de nedeterminare al unui care măsoară gradul de nedeterminare al unui fenomen. fenomen.

Page 14: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Informaţia elementarăInformaţia elementară reprezintă forma reprezintă forma cea mai simplă sub care poate fi cea mai simplă sub care poate fi concepută informaţia. Ea este informaţia concepută informaţia. Ea este informaţia furnizată prin precizarea unei variante din furnizată prin precizarea unei variante din două posibile. două posibile.

Informaţia elementră se mai numeşte şi Informaţia elementră se mai numeşte şi BITBIT ( (BIBInaty diginaty digiTT), adică una din cele două ), adică una din cele două cifre binare 0 sau 1. cifre binare 0 sau 1.

BitulBitul reprezintă atomul informaţiei, nivelul reprezintă atomul informaţiei, nivelul de la care informaţia nu mai poate fi de la care informaţia nu mai poate fi descompusă. Biţii se grupează câte 8 şi descompusă. Biţii se grupează câte 8 şi formează un formează un ByteByte sau un sau un OctetOctet..

Page 15: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Valoarea unei informaţii este dată de Valoarea unei informaţii este dată de factorii :factorii :

fidelitatea informaţiei, reprezintă cantitatea de fidelitatea informaţiei, reprezintă cantitatea de adevăr pe care o conţine puritatea sau acurateţea adevăr pe care o conţine puritatea sau acurateţea informaţiei, sunt invers proporţionale cu cantitatea de informaţiei, sunt invers proporţionale cu cantitatea de eroare conţinută,eroare conţinută,

accesibilitatea informaţiei,accesibilitatea informaţiei, eficienţa semiotică a informaţiei este opusă eficienţa semiotică a informaţiei este opusă

redundanţei este expresia economiei de semne redundanţei este expresia economiei de semne pentru comunicarea unui sens,pentru comunicarea unui sens,

efortul pentru obţinerea sau crearea informaţiei,efortul pentru obţinerea sau crearea informaţiei, efectul produs la utilizatorul de informaţie,efectul produs la utilizatorul de informaţie, operativitatea (viteza)operativitatea (viteza) oportunitateaoportunitatea durata de viaţă etc.durata de viaţă etc.

Page 16: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

DATADATA

DataData este forma de reprezentare materială a informaţiei este forma de reprezentare materială a informaţiei. .

Cuvântul "Cuvântul "datădată" provine din cuvântul latin datum, care " provine din cuvântul latin datum, care gramatical este participiul trecut al verbului gramatical este participiul trecut al verbului latinlatin daredare, ", "a a dada". ".

Încă din antichitate propoziţiile sau faptele considerate Încă din antichitate propoziţiile sau faptele considerate evident adevărate erau numite "evident adevărate erau numite "datedate".".

Datele iniţiale neprelucrate (Datele iniţiale neprelucrate (englengl.: .: datadata, date brute) sunt, în , date brute) sunt, în cel mai larg sens, numere, litere, imagini şi alte forme de cel mai larg sens, numere, litere, imagini şi alte forme de date produse de aparate care convertesc mărimile fizice în date produse de aparate care convertesc mărimile fizice în simboluri. simboluri.

Page 17: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

DateleDatele în procesul prelucrării şi utilizării în procesul prelucrării şi utilizării informaţiilorinformaţiilor

din punct de vedere din punct de vedere sintacticsintactic, se urmăreşte aspectul , se urmăreşte aspectul formal al reprezentării acestora: datele care se formal al reprezentării acestora: datele care se prelucrează se supun riguros anumitor reguli de prelucrează se supun riguros anumitor reguli de validitate;validitate;

din punct de vedere din punct de vedere semanticsemantic, urmărindu-se , urmărindu-se semnificaţia,înţelesul informaţiei (conţinutul real al semnificaţia,înţelesul informaţiei (conţinutul real al informaţiei) ce derivă din datele prelucrate;informaţiei) ce derivă din datele prelucrate;

din punct de vedere din punct de vedere pragmaticpragmatic, urmărindu-se , urmărindu-se utilitatea, adică măsura în care sunt satisfăcute utilitatea, adică măsura în care sunt satisfăcute cerinţele utilizatorilor.cerinţele utilizatorilor.

Page 18: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Pentru a face obiectul prelucrărilor Pentru a face obiectul prelucrărilor dateledatele trebuie să corespundă scopului propus, fiindtrebuie să corespundă scopului propus, fiind::

veridiceveridice; ;

preciseprecise;;

completecomplete;;

semnificativesemnificative;;

oportuneoportune

Page 19: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Figura 1.1. Transformările şi sensul informaţieiFigura 1.1. Transformările şi sensul informaţiei

Page 20: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

SISTEMUL INFORMAŢIONAL ŞI SISTEMUL INFORMAŢIONAL ŞI SISTEMUL INFORMATICSISTEMUL INFORMATIC

Prin Prin sistemsistem se întelege un ansamblu de componente se întelege un ansamblu de componente interdependente interdependente fizice şi logice interconectate şi fizice şi logice interconectate şi

intercondiţionate prin relaţii fizice, economice, sociale sau de intercondiţionate prin relaţii fizice, economice, sociale sau de altă natură, altă natură, care sunt organizate, interacţionează şi care sunt organizate, interacţionează şi

funcţionează pentru realizarea unui scop (obiectiv) determinatfuncţionează pentru realizarea unui scop (obiectiv) determinat. .

Page 21: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

În raport cu În raport cu origineaoriginea lor, sistemele se pot clasifica după lor, sistemele se pot clasifica după cum urmează :cum urmează :

• Sisteme naturaleSisteme naturale, care corespund fenomenelor naturale , care corespund fenomenelor naturale (factori climatici, geografici etc.)(factori climatici, geografici etc.)

• Sisteme umaneSisteme umane, , care sunt create de către omcare sunt create de către om

În raport cu În raport cu posibilitatea de modificareposibilitatea de modificare , sistemele se , sistemele se pot clasifica după cum urmează :pot clasifica după cum urmează :

• Sisteme stabileSisteme stabile, care ramân nemodificate în raport cu , care ramân nemodificate în raport cu perioade lungi de funcţionareperioade lungi de funcţionare

• Sisteme nestabileSisteme nestabile, care se pot schimba structural sau , care se pot schimba structural sau funcţional în raport cu anumiţi factorifuncţional în raport cu anumiţi factori

• Sisteme autoreglabileSisteme autoreglabile, care au proprietatea de a acţiona , care au proprietatea de a acţiona cu mijloace proprii în cazul diverselor pertubări şi de a pastra cu mijloace proprii în cazul diverselor pertubări şi de a pastra în anumite perioade autocontrolul în funcţionare; în anumite perioade autocontrolul în funcţionare;

Sistemele caracterizate prin autoreglare sunt denumite Sistemele caracterizate prin autoreglare sunt denumite sisteme cibernetice.sisteme cibernetice.

Page 22: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Sistemul informaţional Sistemul informaţional al întreprinderii al întreprinderii se compune, din punct de vedere se compune, din punct de vedere structural, din: posturi de prelucrare, structural, din: posturi de prelucrare, fluxuri şi relele informaţionale. fluxuri şi relele informaţionale.

• Postul de prelucrarePostul de prelucrare reprezintă o poziţia reprezintă o poziţia organizatorică în care datele sunt stocate pe un suport organizatorică în care datele sunt stocate pe un suport tehnic, vehiculate sau prelucrate în vederea obţinerii tehnic, vehiculate sau prelucrate în vederea obţinerii informaţiilor necesare.informaţiilor necesare.

• Fluxurile informaţionaleFluxurile informaţionale reprezintă ansambluri reprezintă ansambluri omgene de informaţii transmise între posturile de omgene de informaţii transmise între posturile de prelucrare, fiind caracterizate de postul de emisie, postul prelucrare, fiind caracterizate de postul de emisie, postul de recepţie, volumul datelor şi frecvenţa de vehiculare.de recepţie, volumul datelor şi frecvenţa de vehiculare.

• Reţeaua informaţionalăReţeaua informaţională constituie ansamblul constituie ansamblul posturilor de prelucrare şi fluxurilor informaţionale aflate posturilor de prelucrare şi fluxurilor informaţionale aflate în corespondenţă logică.în corespondenţă logică.

Page 23: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Sistemul informaţionalSistemul informaţional poate fi abstractizat ca model poate fi abstractizat ca model general format din trei elemente :general format din trei elemente :

-mulţimea intrărilor;-mulţimea intrărilor; -mulţimea prelucrărilor;-mulţimea prelucrărilor; -mulţimea ieşirilor.-mulţimea ieşirilor.

Sistemul informaţionalSistemul informaţional realizează legătura dintre realizează legătura dintre sistemul conducător şi sistemul condus, fiind componenta sistemul conducător şi sistemul condus, fiind componenta modelatoare a sistemului condusmodelatoare a sistemului condus. . Prin perfecţionarea Prin perfecţionarea sistemului informaţional (raţionalizare) se urmăreşte sistemului informaţional (raţionalizare) se urmăreşte realizarea următoarelor deziderate : realizarea următoarelor deziderate :

Îmbunătăţirea calităţii informaţieiÎmbunătăţirea calităţii informaţiei Circulaţia ratională a informaţiei Circulaţia ratională a informaţiei Asigurarea legăturilor inverse în reglarea sistemului Asigurarea legăturilor inverse în reglarea sistemului Finalizarea circuitului informaţional printr-o decizie sau acţiune Finalizarea circuitului informaţional printr-o decizie sau acţiune Circulaţia eficientă a informaţiei prin eliminarea paralelismelor de Circulaţia eficientă a informaţiei prin eliminarea paralelismelor de

informare şi prelucrare repetatăinformare şi prelucrare repetată

Page 24: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Sistemul informaticSistemul informatic reprezintă o componentă a reprezintă o componentă a sistemului informaţional în care operaţiile de sistemului informaţional în care operaţiile de prelucrare a datelor se realizează în mod automat prelucrare a datelor se realizează în mod automat cu ajutorul echipamentelor de calcul.cu ajutorul echipamentelor de calcul.

Structural acest sistem este format din:Structural acest sistem este format din:

-sistemul electronic de calcul (hardware şi software);-sistemul electronic de calcul (hardware şi software); -programele de aplicaţii;-programele de aplicaţii; -datele de prelucrat;-datele de prelucrat; -resursele umane şi cadrul organizatoric.-resursele umane şi cadrul organizatoric.

Page 25: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Sistemul electronic de calculSistemul electronic de calcul este este alcătuit din două componente şi anume:alcătuit din două componente şi anume:

• --sistemul de echipamente (hardwaresistemul de echipamente (hardware)), , care reprezintă totalitatea componentelor fizice care reprezintă totalitatea componentelor fizice folosite pentru culegerea, stocarea, folosite pentru culegerea, stocarea, prelucrarea datelor şi transmiterea prelucrarea datelor şi transmiterea informaţiilor rezultate;informaţiilor rezultate;

• --sistemul de operare ( softwaresistemul de operare ( software),), format format din ansamblul programelor pentru conducerea, din ansamblul programelor pentru conducerea, supravegherea şi controlul întregului proces de supravegherea şi controlul întregului proces de prelucrare electronică a datelor.prelucrare electronică a datelor.

Page 26: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

CODIFICAREA DATELORCODIFICAREA DATELOR

CODIFICAREA EXTERNĂCODIFICAREA EXTERNĂ

CODIFICAREA INTERNĂCODIFICAREA INTERNĂ

Page 27: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Operaţia de codificare presupune existenţa unui cod. Operaţia de codificare presupune existenţa unui cod.

Pentru construirea modelului matematic al unui cod trebuie să se Pentru construirea modelului matematic al unui cod trebuie să se definească :definească :

mulţimea entităţilor care urmează să fie codificate (emise de o sursă de mulţimea entităţilor care urmează să fie codificate (emise de o sursă de informaţii);informaţii);

mulţimea simbolurilor cu care se realizează secvenţele de cod, asociate mulţimea simbolurilor cu care se realizează secvenţele de cod, asociate entităţilor;entităţilor;

mulţimea secvenţelor de cod care se asociază entităţilor de informaţie.mulţimea secvenţelor de cod care se asociază entităţilor de informaţie. Secvenţa de cod se mai numeşte şi cuvânt de cod. Secvenţa de cod se mai numeşte şi cuvânt de cod.

Informaţia codificată poate să fie formată din numere sau texte, Informaţia codificată poate să fie formată din numere sau texte, iar în funcţie de tipul entităţilor emise de sursa de informaţie iar în funcţie de tipul entităţilor emise de sursa de informaţie codurile pot fi :codurile pot fi :

• coduri numerice (entităţi sau cifre),coduri numerice (entităţi sau cifre),• coduri alfanumerice (entităţi sau caractere).coduri alfanumerice (entităţi sau caractere).

Page 28: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

După funcţia de asociere dintre entităţile de informaţie şi secvanţa de După funcţia de asociere dintre entităţile de informaţie şi secvanţa de cod sunt coduri numerice ponderate şi neponderate.cod sunt coduri numerice ponderate şi neponderate.

Dintre codurile numerice ponderate amintim:Dintre codurile numerice ponderate amintim:

codul codul binar-zecimal naturalbinar-zecimal natural (pe 4 biţi), (pe 4 biţi), codul codul AikenAiken (pe 8 biţi) sau (pe 8 biţi) sau codul codul bichinar bichinar (pe 7 biţi). (pe 7 biţi).

Dintre codurile numerice neponderate amintim Dintre codurile numerice neponderate amintim

codurile codurile Exces 3Exces 3 şi şi codul codul Gray Gray pe 4 biţi. pe 4 biţi.

Pentru codurile alfanumerice binare se cunosc Pentru codurile alfanumerice binare se cunosc

codurile codurile BaudotBaudot (5biţi), (5biţi), codul codul BCDBCD (6 biţi), (6 biţi), codul codul FriedenFrieden pentru banda de hârtie perforată ( pe 8 biţi), pentru banda de hârtie perforată ( pe 8 biţi), codul codul Hollerith Hollerith pentru cartela perforată, pentru cartela perforată, codul codul ASCII ASCII ((77 biţi) preluat din telefonie. biţi) preluat din telefonie.

Page 29: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Utilitatea operaţiei de codificare trebuie să Utilitatea operaţiei de codificare trebuie să respecte anumite reguli prestabilite:respecte anumite reguli prestabilite:

sistematizarea şi standardizarea datelor sistematizarea şi standardizarea datelor prelucrate;prelucrate;

compatibilitatea datelor;compatibilitatea datelor;

simplificarea manipulării datelor;simplificarea manipulării datelor;

reducerea necesarului de memorie în stocarea reducerea necesarului de memorie în stocarea şi prelucrarea datelor;şi prelucrarea datelor;

creşterea vitezei de prelucrare;creşterea vitezei de prelucrare;

asigurarea protecţiei datelorasigurarea protecţiei datelor..

Page 30: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Codificarea externăCodificarea externă se realizează la nivelul se realizează la nivelul utilizatorului, corespunzând din acest punct utilizatorului, corespunzând din acest punct de vedere nivelului de vedere nivelului logiclogic, care are drept , care are drept scop organizarea logică a înregistrărilor, în scop organizarea logică a înregistrărilor, în conformitate cu cerinţele de prelucrare. conformitate cu cerinţele de prelucrare.

Codificarea externăCodificarea externă trebuie să faciliteze trebuie să faciliteze operaţiile de: operaţiile de:

culegere, culegere, verificare, verificare, transmitere, transmitere, prelucrare şi prelucrare şi regăsire rapidă a datelorregăsire rapidă a datelor..

Page 31: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Orice sistem de coduri utilizat în codificarea externă trebuie Orice sistem de coduri utilizat în codificarea externă trebuie să respecte următoarele să respecte următoarele cerinţecerinţe: :

unicitatea coduluiunicitatea codului care constă în acordarea unei valori unice care constă în acordarea unei valori unice pentru fiecare element al mulţimii ce face obiectul codificării;pentru fiecare element al mulţimii ce face obiectul codificării;

elasticitatea elasticitatea care reprezintă posibilitatea inserării unor noi coduri care reprezintă posibilitatea inserării unor noi coduri în plaja de valori anterior acordată;în plaja de valori anterior acordată;

stabilitateastabilitatea care reprezintă cerinţa ca o caracteristică codificată care reprezintă cerinţa ca o caracteristică codificată să rămână valabilă pe o perioadă cât mai îndelungată;să rămână valabilă pe o perioadă cât mai îndelungată;

claritateaclaritatea care se referă la posibilitatea de întelegere facilă a care se referă la posibilitatea de întelegere facilă a modului de atribuire a codurilor, ceea ce conduce la scurtarea modului de atribuire a codurilor, ceea ce conduce la scurtarea timpului de realizare a operaţiei de codificare;timpului de realizare a operaţiei de codificare;

seminificaţia seminificaţia care reprezintă cerinţa impusă sistemului de care reprezintă cerinţa impusă sistemului de codificare de a sugera caracteristicile ce fac obiectul codificării;codificare de a sugera caracteristicile ce fac obiectul codificării;

operativitateaoperativitatea care constă în asigurarea unor facilităţi sporite de care constă în asigurarea unor facilităţi sporite de prelucrare şi regăsire a datelor.prelucrare şi regăsire a datelor.

Page 32: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Facilităţile oferite de codificareFacilităţile oferite de codificare constau în principal la constau în principal la următoarele:următoarele:

asigurarea condiţiilor cerute de proiectarea şi elaborarea sistemelor asigurarea condiţiilor cerute de proiectarea şi elaborarea sistemelor informatice pentru prelucrarea automată a datelor;informatice pentru prelucrarea automată a datelor;

asigurarea sistematizării operaţiilor de culegere şi înregistrare a datelor în asigurarea sistematizării operaţiilor de culegere şi înregistrare a datelor în condiţiile reducerii timpului de transmitere, prelucrare etc;condiţiile reducerii timpului de transmitere, prelucrare etc;

simplificarea operaţiilor de gestionare a datelor;simplificarea operaţiilor de gestionare a datelor;

reducerea influenţelor perturbaţiilor în timpul manipulării datelor;reducerea influenţelor perturbaţiilor în timpul manipulării datelor;

uşurarea accesului la datele stocate;uşurarea accesului la datele stocate;

facilitarea stabilirii unor legături între elementele colecţiilor de date;facilitarea stabilirii unor legături între elementele colecţiilor de date;

reducerea necesarului de memorie externă pentru stocarea şi arhivarea reducerea necesarului de memorie externă pentru stocarea şi arhivarea datelor;datelor;

creşterea vitezei de prelucare a datelor;creşterea vitezei de prelucare a datelor;

asigurarea compatibilităţii şi portabilităţii datelor.asigurarea compatibilităţii şi portabilităţii datelor.

Page 33: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Tipurile de coduri sunt grupate funcţie de criteriile: Tipurile de coduri sunt grupate funcţie de criteriile:

după natura caracterelor utilizatedupă natura caracterelor utilizate coduri numericecoduri numerice -utilizează ca valori numai cifrele -utilizează ca valori numai cifrele

Exemple: mărcile salariaţilor, numerele Exemple: mărcile salariaţilor, numerele matricole, codul numeric matricole, codul numeric personalpersonal

coduri alfanumericecoduri alfanumerice -utilizează combinaţii de cifre şi litere -utilizează combinaţii de cifre şi litereExemple: codificarea autoturismelor, numărul de Exemple: codificarea autoturismelor, numărul de

înregistrare a înregistrare a societăţilor comerciale, codul fiscalsocietăţilor comerciale, codul fiscal coduri alfabeticecoduri alfabetice -utilizează litere, care în general reprezintă -utilizează litere, care în general reprezintă

abrevieriabrevieriExemple: codificarea profesiilor, codificarea Exemple: codificarea profesiilor, codificarea

partidelor, partidelor, codificarea ţărilor, codificarea judetelorcodificarea ţărilor, codificarea judetelor

după lungimea coduluidupă lungimea codului coduri cu lungime fixăcoduri cu lungime fixă

Exemplu: codul numeric personalExemplu: codul numeric personal coduri cu lungime variabilăcoduri cu lungime variabilă

Exemple: simbolul conturilor analitice, simbolul Exemple: simbolul conturilor analitice, simbolul ţărilorţărilor

Page 34: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

după structurădupă structură

coduri elementarecoduri elementare -care se pot clasifica în felul următor: -care se pot clasifica în felul următor:

• secvenţiale simplesecvenţiale simpleExemple: mărcile salariaţilor, numerele matricoleExemple: mărcile salariaţilor, numerele matricole

• secvenţiale cu formare de grupesecvenţiale cu formare de grupeExemple: codul numeric personal, locuri de muncă Exemple: codul numeric personal, locuri de muncă

într-o într-o unitate economică,unitate economică,

coduri abreviate (mnemonicecoduri abreviate (mnemonice))

Exemple: unităţi de măsură, denumirile unor produse informatice Exemple: unităţi de măsură, denumirile unor produse informatice (DOS, BIOS, SGBD etc.)(DOS, BIOS, SGBD etc.)

coduri complexecoduri complexe - - care se pot clasifica în felul următor: care se pot clasifica în felul următor:

• ierarhiceierarhice - -reprezintă codificarea elementelor multinivelreprezintă codificarea elementelor multinivel Exemple: simbolurile conturilor contabile, Exemple: simbolurile conturilor contabile, codificarea produselorcodificarea produselor

• matricealematriceale -reprezintă coduri de tip şah -reprezintă coduri de tip şah Exemple: adresele celulelor din calculul tabelar.Exemple: adresele celulelor din calculul tabelar.

Page 35: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

CODIFICAREA INTERNĂCODIFICAREA INTERNĂ

Corespunde nivelului fizic, prin care se reprezintă datele în calculatorul electronic.Corespunde nivelului fizic, prin care se reprezintă datele în calculatorul electronic.

Codurile interne sunt generate automat de calculator, au caracter temporar şi corespund Codurile interne sunt generate automat de calculator, au caracter temporar şi corespund principiilor constructive ale componentelor fizice ale sistemelor de calculprincipiilor constructive ale componentelor fizice ale sistemelor de calcul

Cea mai simplă realizare fizică a sistemului binar este comutatorul:Cea mai simplă realizare fizică a sistemului binar este comutatorul:

comutator deschis - OFF - cifra binară 0,comutator deschis - OFF - cifra binară 0, comutator închis - ON - cifra binară 1.comutator închis - ON - cifra binară 1.

Componentele electronice care pot prezenta două stări:Componentele electronice care pot prezenta două stări:

starea de conducţie - cifra binară 1,starea de conducţie - cifra binară 1, satrea de blocare - cifra binară 0.satrea de blocare - cifra binară 0.

două niveluri de tensiune, adică două stări:două niveluri de tensiune, adică două stări:

nivel de tensiune "înalt" - cifra binară 1,nivel de tensiune "înalt" - cifra binară 1, nivel de tensiune "jos" - cifra binară 0.nivel de tensiune "jos" - cifra binară 0.

Page 36: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Multiplii pentru bit, simbolizat cu b, sunt:Multiplii pentru bit, simbolizat cu b, sunt:

1 1 BBYTE = 1 OCTET = 1B = 8 BIŢI = 8bYTE = 1 OCTET = 1B = 8 BIŢI = 8b

1 1 KKiloByte = 1 KOctet = 2iloByte = 1 KOctet = 21010 Octeţi =1024 Octeţi = 2 Octeţi =1024 Octeţi = 21010 B B

1 1 MMegaOctet = 2egaOctet = 21010 KOcteţi = 1024 KOcteţi = 2 KOcteţi = 1024 KOcteţi = 22020 Octeţi = 2 Octeţi = 22020 B B

1 1 GGigaOctet = 1GB = 2igaOctet = 1GB = 21010 MB =2 MB =21010 MOcteţi = 2 MOcteţi = 22020 KOcteţi = 2 KOcteţi = 23030 B B

1 1 TTeraByte = 1 TB = 2eraByte = 1 TB = 21010 GB = 2 GB = 22020 MB = 2 MB = 23030 KB = 2 KB = 24040 B B

1 1 PPetaByte = 1PB = 2etaByte = 1PB = 21010 TB = 2 TB = 25050 B B

1 1 EExaByte = 1EB = 2xaByte = 1EB = 21010 PB = 2 PB = 26060

11 Z Zettabyte = 1024 EB = 2ettabyte = 1024 EB = 27070 Bytes Bytes

11 Y Yottabyte = 1024 ZB = 2ottabyte = 1024 ZB = 28080 Bytes Bytes

Page 37: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

• SISTEME DE NUMERAŢIESISTEME DE NUMERAŢIE

SISTEMUL DE NUMERAŢIE NEPOZIŢIONALSISTEMUL DE NUMERAŢIE NEPOZIŢIONAL

SISTEMUL DE NUMERAŢIE POZIŢIONALSISTEMUL DE NUMERAŢIE POZIŢIONAL

Page 38: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Sistemul de numeraţieSistemul de numeraţie este format este format dintr-o mulţime de simboluri şi un dintr-o mulţime de simboluri şi un ansamblu de reguli ce trebuie respectate ansamblu de reguli ce trebuie respectate pentru reprezentarea numerelor. pentru reprezentarea numerelor.

• Numărul maxim de simboluri utilizat în cadrul Numărul maxim de simboluri utilizat în cadrul sistemului de numeraţie poartă denumirea de sistemului de numeraţie poartă denumirea de bazăbază a sistemului de numeraţie, iar a sistemului de numeraţie, iar

• mulţimea de simboluri reprezintă mulţimea de simboluri reprezintă alfabetulalfabetul sistemului. sistemului.

Există două tipuri de sisteme de numeraţie:Există două tipuri de sisteme de numeraţie:

sisteme de numeraţie sisteme de numeraţie nepoziţionalenepoziţionale (egiptean, (egiptean, roman, chinez etc.) şi roman, chinez etc.) şi

cele cele poziţionalepoziţionale care au la bază reprezentarea prin care au la bază reprezentarea prin cifre arabe (zecimal, binar, octal, hexazecimal etc).cifre arabe (zecimal, binar, octal, hexazecimal etc).

Page 39: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Sistemul de numeraţie nepoziţionalSistemul de numeraţie nepoziţional se se caracterizează prin lipsa unicităţii în caracterizează prin lipsa unicităţii în scrierea numerelor, fiind un sistem greoi şi scrierea numerelor, fiind un sistem greoi şi neadecvat efectuarii de calcule. neadecvat efectuarii de calcule.

În aceste sisteme există semne distincte (cifre) pentru În aceste sisteme există semne distincte (cifre) pentru fiecare grup de obiecte folosit în procesul numărării. fiecare grup de obiecte folosit în procesul numărării.

Sistemele de numeraţie nepoziţionale pot fi Sistemele de numeraţie nepoziţionale pot fi

aditiveaditive sau sau

multiplicativemultiplicative..

Page 40: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Sistemul de numeraţie Sistemul de numeraţie egipteanegiptean este un sistem este un sistem aditivaditiv. .

Valoarea unui număr se obţine prin Valoarea unui număr se obţine prin adunarea cifrelor după anumite adunarea cifrelor după anumite reguli. reguli.

De exemplu:De exemplu:

Page 41: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Sistemul de numeraţie Sistemul de numeraţie romanroman este un este un sistem sistem aditiv-substractivaditiv-substractiv. Valoarea unui . Valoarea unui număr se obţine prin adunarea sau număr se obţine prin adunarea sau scăderea cifrelor după anumite reguli. scăderea cifrelor după anumite reguli.

Alfabetul sistemului este format din Alfabetul sistemului este format din cifrele romanecifrele romane: I, V, X, L, C, D, M. : I, V, X, L, C, D, M.

Utilizarea acestor simboluri nu implică Utilizarea acestor simboluri nu implică reprezentarea unică a numerelor, reprezentarea unică a numerelor, simbolurile neavând o valoare poziţională simbolurile neavând o valoare poziţională precis determinată.precis determinată.

Page 42: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

SISTEMUL DE NUMERAŢIE ROMANǍ NEPOZIŢIONALǍSISTEMUL DE NUMERAŢIE ROMANǍ NEPOZIŢIONALǍ

Un sistem multiplicativ este acela în care pentru aflarea valorii unui număr este necesar să se înmulţească anumite perechi de simboluri într-o manieră asemănătoare sistemului aditiv (sistemul de numeraţie chinez).

Page 43: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Sistemul de numeraţie poziţionalSistemul de numeraţie poziţional se se caracterizează prin faptul că fiecare caracter din caracterizează prin faptul că fiecare caracter din structura numărului are o dublă semnificaţie: structura numărului are o dublă semnificaţie:

• o valoare individuală şi o valoare individuală şi • o valoare poziţională, dată de rangul ocupat în cadrul o valoare poziţională, dată de rangul ocupat în cadrul

numărului. numărului.

Sistemele de numeraţie poziţionale folosesc Sistemele de numeraţie poziţionale folosesc acelaşi sistem de reguli de reprezentare a acelaşi sistem de reguli de reprezentare a numerelor; numerelor; • ele diferă doar ele diferă doar

prin alfabetul pe care îl utilizează şi, implicit, prin alfabetul pe care îl utilizează şi, implicit,

prin bază.prin bază.

Page 44: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

BazaBaza unui sistem de numeraţie poziţional unui sistem de numeraţie poziţional este este dată de numărul de elemente care formează dată de numărul de elemente care formează alfabetul sistemului de numeraţie. alfabetul sistemului de numeraţie.

Un sistem de numeraţie poziţional în baza “Un sistem de numeraţie poziţional în baza “bb” are ” are următoarele caracteristici:următoarele caracteristici:

utilizează un alfabet cu utilizează un alfabet cu bb simboluri diferite între ele numite simboluri diferite între ele numite cifre, cu valori consecutive; aceeaşi cifră aşezată în poziţii cifre, cu valori consecutive; aceeaşi cifră aşezată în poziţii diferite ale unei secvenţe, poate avea valori diferite;diferite ale unei secvenţe, poate avea valori diferite;

cifra cifra 00 are cea mai mică valoare când este aşezată singură; are cea mai mică valoare când este aşezată singură;

cifra cu valoarea cea mai mare când este aşezată singură, cifra cu valoarea cea mai mare când este aşezată singură, adică valoarea cu o unitate mai mică decât baza sistemului, adică valoarea cu o unitate mai mică decât baza sistemului, deci în cazul de fată deci în cazul de fată b - 1b - 1;;

în funcţie de poziţia lor în număr, cifrele se înmulţesc cu în funcţie de poziţia lor în număr, cifrele se înmulţesc cu puteri crescătoare ale bazei puteri crescătoare ale bazei bb obţinându-se dezvoltarea obţinându-se dezvoltarea numărului după puterile bazei.numărului după puterile bazei.

Page 45: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Reprezentarea generală a numerelor în cadrul Reprezentarea generală a numerelor în cadrul sistemelor poziţionale este dată de expresia:sistemelor poziţionale este dată de expresia:

unde:

N -reprezintă număruln -reprezintă rangul (valoarea

poziţională)a -reprezintă valoarea

individuală a număruluib -reprezintă baza.

Page 46: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Sistemul de numeratie pozitional poate fi:Sistemul de numeratie pozitional poate fi:

-- binar - binar - alfabetul este format numai din doua cifre, 0 şi 1.alfabetul este format numai din doua cifre, 0 şi 1.

-- ternar - ternar - alfabetul este format din trei cifre:0,1,2.alfabetul este format din trei cifre:0,1,2.

- - cuarternar - cuarternar - format din patru cifre:0,1,2,3.format din patru cifre:0,1,2,3.

-- octal - octal - format din opt cifre:0,1,2,3,4,5,6,7. format din opt cifre:0,1,2,3,4,5,6,7.

- zecimal -- zecimal - format din zece cifre: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9. format din zece cifre: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9.

- hexazecimal hexazecimal – sunt utilizate simbolurile: – sunt utilizate simbolurile: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A,B,C,D,E,F.0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A,B,C,D,E,F.

Page 47: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Caracteristicile sistemelor de numeraţie poziţionalăCaracteristicile sistemelor de numeraţie poziţională

Page 48: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

Caracteristicile sistemelor de numeraţie poziţionalăCaracteristicile sistemelor de numeraţie poziţională

Page 49: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

..

Page 50: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

..

Page 51: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului

..

Page 52: Program Area Calculatoarelor Curs 1 2009

PProgramarearogramarea CCalculatoarelor şialculatoarelor şi LLimbajeimbaje dede PProgramarerogramare înîn IIndustriandustria LLemnuluiemnului