Program General Rezidenti (2008)

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“NICOLAE TESTEMIŢANU”

FACULTATEA PERFECŢIONARE A MEDICILOR

CATEDRA ANESTEZIOLOGIE SI REANIMATOLOGIE

PROGRAM

de instruire postuniversitară prin rezidenţiat

la specializarea Anesteziologie şi Reanimatologie

cu durată de 4 ani de studii

Chişinău 2008

CONFIRM APROB

Ministrul Sănătăţii Rector USMF “Nicolae Testemiţanu”Republicii Moldova Academician A.Ş. R.M. ______________Larisa Catrinici _________________ Ion Ababii

„_____” _______________ 2008 „_____” _______________ 2008

Programa a fost discutată şi aprobată la:

şedinţa Consiliului Metodic Central Postuniversitar din „ 30 ” octombrie 2008, proces-verbal nr.____

Preşedintele Consiliului Metodic Central Postuniversitar, prorector activitate curativă şi instruire postuniversitară, dr.hab. în med., profesor universitar______________________ Vladimir Hotineanu

şedinţa Comisiei Republicane Ştiinţifico - Metodice de Profil„Anesteziologie şi Reanimatologie”

din „ 24” aprilie 2008 , proces verbal nr. 1

Preşedintele Comisiei conferenţiar universitar___________________ Serghei Şandru

şedinţa comună a catedrelor Anesteziologie şi Reanimatologie Nr.1 şi catedrei Anesteziologie şi Reanimatologie Nr. 2

din „ 26” martie 2008 , proces verbal nr. 3 Preşedinte şedinţeiprofesor universitar______________________ Victor Cojocaru

Programa a fost elaborată de colectivul de autori :

Cojocaru Victor, dr. hab. În med, profesor universitar; Cazacu Gheorghe, dr. în med., conferenţiar universitar; Gurschi Nicolai, dr. în med., conferenţiar universitar; Cornogolub Alexandru, dr.în med., conferenţiar universitar; Borş Mihail, dr. în med., conferenţiar universitar.Rusu Petru, dr. în med., conferenţiar universitarŞtefaneţ Igor, dr.în med., conferenţiar universitarGuţan Vergil, dr. în med., asistent universitarCotelnic Anatol, dr. în med., asistent universitar

Programa analitică pe module a Ciclului de BazăAnesteziologie şi Reanimatologie

pentru rezidenţi Anul I

TEMATICA MODULULUI Baremul activităţilor Seminare Lucrări practice

Total oredidactice

1 FIZIOLOGIE ŞI FIZIOPATOLOGIE CLINICĂ pentru anesteziologi (Cojocaru)

1. Fiziologia şi fiziopatologia respiraţiei. Noţiuni de anatomie. Mecanica respiraţiei. Volume pulmonare. Complianţa pulmonară. Rezistenţa la flux. Travaliul respirator. Spaţiul mort. Circulaţia pulmonară. Ventilaţia alveolară. Distribuţia ventilaţiei şi raportul V/Q. Şuntul pulmonar. Controlul respiraţiei. Control central. Chemoreceptori periferici. Reflexe respiratorii. Schimbul de gaze (oxigen, bioxid de carbon). Transportul sanguin al gazelor respiratorii. Influenţa anesteziei asupra respiraţiei. (Controlul respiraţiei, mecanica ventilatorie, raport ventilaţie/perfuzie, transportul de gaze şi schimbul de gaze). Funcţia nerespiratorie a plămânului (echilibrul acido-bazic, metabolism, filtrare). Mecanisme de dereglare funcţională şi instalarea insuficienţei pulmonare. Interpretare clinică. Algoritm clinic diagnostic. Analiza funcţională complexă. Principii de tratament şi corecţie funcţională complexă.

1.Intrepretarea testelor funcţionale pulmonare. 2.Măsurarea volumelor şi capacităţilor pulmonare.3.Monitorizarea presiunii în căile aeriene.4.Interpretarea echilibrului gazos şi acido-bazic.5.Oxigenoterapia.

4 8 12

2 Fiziologia şi fiziopatologia sistemului cardio-vascular.Sistemul vascular periferic. Controlul circulaţiei periferice. Controlul circulaţiei centrale. Sistemul nervos autonom. Controlul tensiunii arteriale. Microcirculaţia şi circulaţia terminală. Legile curgerii în sistemul vascular. Rezistenţa vasculară. Proprieţăle sângelui circulant. Schimbul de substanţe şi lichide la nivelul microcirculaţiei. Reglarea circulaţiei: locală, umorală, nervoasă. Inima. Electrofiziologia inimii. Ciclul cardiac. Circulaţia coronariană. Debit cardiac şi performanţa cardiacă. Evaluarea performanţei cardiace. Răspunsul cardiovascular în condiţii patologice şi anestezie (insuficienţa cardiacă, cardiopatia ischemică, tulburări de ritm, efectul medicamentelor şi anestezicelor, activitatea simpatică, ventilaţia, stimulare chirurgicală, anestezia peridurală şi rahidiană).

1.Monitorizare cardio-vasculară non-invazivă.2.Instalarea liniei arteriale periferice pentru monitorizare invazivă.3. Monitorizare presiunii arteriale invazive.4.Monitorizare şi interpretare EKG (în derivaţii, analiza de segment ST, detectare de aritmii etc., ).5. Monitorizarea şi calculul debitului cardiac.6.Interpretarea ecocardio-gramei. Doppler.

4 8 12

Metode de identificare şi monitoring cardiovascular. Dereglări funcţionale ale sistemului cardiovascular şi interpretarea lor clinică. Algoritm clinic de diagnostic. Analiza clinico-funcţională complexă. Principii de tratament şi corecţie.

3 Fiziologia şi fiziopatologia sistemului renal. Noţiuni elementare de anatomie şi morfologie renală. Mecanismul filtrării glomerulare. Reabsorbţia şi secreţia tubulară. Testele funcţiei renale. Metode de explorare. Mecanisme de tulburări funcţionale. Sindrom hepatorenal. Algoritm clinic de diagnostic. Principiile de tratament şi corecţie.

1. Monitorizare diureză.2. Interpretarea testelor urinare.3.Interpretarea testelor funcţiei renale.

2 4 6

4 Fiziologia şi fiziopatologia ficatului. Noţiuni de anatomie. Metabolismul ficatului. Metode de explorare. Indici, parametri, caracteristici funcţionale. Fiziopatologia sindromului de colestază. Sindromul icteric. Dereglările schimburilor de substanţa ca urmare a insuficienţei hepatice. Hipertensiunea portală, ascita. Algoritm clinic de diagnostic. Principii de tratament şi corecţie. Analiza sistemică a eficienţei tratamentului.

1.Analiza testelor biochimice specifice funcţiei hepatice, interpretare, diagnostic.

2 4 6

5 Fiziologia şi fiziopatologia sistemului endocrin. Metode de explorare clinică. Mecanismele de dereglare a funcţiei sistemului neuro-endocrin. Formele clinice. Patogeneza hipo şi hipertireozei. Patogeneza dereglării de secreţie a hormonilor suprarenalieni. Patogeneza hiper şi hipocalcemiei. Algoritm clinico -diagnostic. Principii de tratament şi corecţie.

1.Interpretarea testelor de laborator în cadrul investigaţiilor glandei tiroide.2. Interpretare în context clinic a testelor specifice glandei suprarenale.

2 4 6

6 Fiziologia maternă şi neonatală. Fiziologia sarcinii. Modificări hemodinamice. Modificări respiratorii. Modificări gastrointestinale. Modificări endocrinologice neplacentare. Modificări hematologice. Coagularea. Sistemul nervos. Imunitate. Implicaţii anestezice. Fluxul sanguine utero-placentar. Implicaţii anestezice-efectul tehnicilor anestezice asupra fluxului uterin. Placenta. Transferul placentar al medicamentelor. Caracteristicele fizico-chimice de care depinde transferul placentar. Transferul placentar al anestezicelor. Fătul. Primul inspir şi modificarea circulaţiei. Influenţa medicamentelor asupra fătului. Aprecierea influenţei medicamentelor asupra fătului.

2 4 6

7 Fiziologia copilului. Noţiuni de anatomie şi fiziologie. Fiziologia sistemului respirator. Fiziologia aparatului cardiovascular. Funcţia renală şi echilibrul hidric. Terapia lichidiană. Înlocuirea pierderilor sanguine. Termoreglarea. Monitoring. Funcţia hepatică. Sistemul nervos central şi vegetative.

1 2 3

8 Fiziologia şi fiziopatologia sistemului nervos. Structura şi funcţia. Structura membranei şi potenţialul electric transmembranar. Propagarea impulsurilor prin axoni. Transmisia sinaptică. Neurotransmiţătorii. Receptorii şi comunicarea intracelulară. Sistemul somatosenzitiv şi motor. Sistemul nervos autonom. Fiziologia cerebrală. Presiunea intracraniană. Presiunea de perfuzie cerebrală. Bariera hematoencefalică. Epileptogeneza. Fluxul sanguin cerebral. Reglarea fluxului sanguin cerebral. Efectele anestezicelor asupra fluxului sanguine cerebral şi asupra metabolismului cerebral. Noţiuni de fiziopatologie cerebrală. Ischemia cerebrală. Hipertensiunea intracraniană. Traumatismele cranio-cerebrale. Coma şi epilepsia.

1. Monitorizare EEG şi interpretare.2. Interpretare TC şi IRM.3. Evaluarea stării de conştienţă, aprecierea stării de comă.4. Aplicare şi interpretare a scalei de trunchi cerebral (scala Pitsburg).5.Examinarea unui pacient neurologic.6.Stabilirea diagnosticu-lui de moarte cerebrală.7.Puncţia lombară diagnostică.8.Monitorizarea tensiunii intracraniene.9. Aplicarea hipotermiei.

2 4 6

9 Durerea. Mecanisme fiziologice de instalare şi evoluţie. Modularea durerii la nivel spinal. Teoria nociceptivă-antinociceptivă. Clasificarea durerii. Durerea nociceptivă. Durerea neuropată. Durerea psihogenică. Algometria. Durerea acută şi durerea cronică. Principii de tratament clinic al durerii.

1. Metode practice de apreciere a durerii.

1 2 3

Total pe modul ore 20 40 60

II FARMACOLOGIA ÎN ANESTEZIOLOGIE ŞI REANIMATOLOGIE(Cojocaru)

Baremul activităţilor Seminare Lucrări practice

Total oredidactice

1 Principii de farmacologie. Proprietăţi fizico-chimice. Receptori. Legătura medicament - receptor. Teorii referitoare la interacţiunile medicament-receptor. Absorbţia medicamen-telor. Biodisponibilitatea. Distribuţia. Biotransformarea. Oxidarea. Hidroliza. Conjugarea. Eliminarea. Metode de administrare a preparatelor. Interacţiuni medicamentoase. Anestezice inhalatorii. Mecanism de acţiune. Puterea de acţiune.

2 4 6

2 Anestezicele inhalatorii - caracterizarea chimică, fizică, farmacologia eterului dietilic, anetezicelor halogenate, protoxidului de azot. Tehnici de anestezie inhalatorie. Caracterizarea efectelor clinice. Indicaţii, contraindicaţii şi complicaţii. Tactica de prevenire şi corecţie.

1.Anestezia inhalatorie cu halotan.2. Anestezia cu isofluran.3. Anestezia cu sevofluran.

2 4 6

3 Anestezicele intravenoase. Principii de farmacologie a anestezicelor intravenoase. Caracterizarea chimică, fizică, farmacologia preparatelor barbiturice, benzodiazepine, derivaţi de fenoli, imidazol, fenilciclidină etc. Toxicitatea anestezicelor intravenoase. Reacţiile alergice în anestezie. Manifestări clinice şi principiile de tratament

1.Anestezie cu barbiturice. 2. Anestezia cu propofol.3. Sedare cu propofol în terapie intensivă.

4 8 6

4 Opioidele - farmacologia şi caracterizarea fizico - chimică a analgeticelor centrale: exogene naturale, semisintetice, derivaţilor de sinteză, agoniştilor, antagoniştilor, parţial agonişti, derivaţi de acid salicilic şi anilină etc,.

1. Anestezia cu fentanil.2. Analgezie cu morfină.3.Administrarea de opioide în seringă automată.

2 4 6

5 Blocantele neuromusculare- caracterizarea chimică, fizică, farmacologia a relaxantelor neuromusculare. Modul de acţiune şi aplicaţii clinice. Caracterizarea blocantelor depolarizante, nedepolarizante (de tip competitiv) şi centrale. Caracterizarea clinică a blocului neuromuscular. Decurarizarea. Influenţa preparatelor medicamentoase asupra blocului neuromuscular. Particularităţi de farmacodinamică şi farmacocinetică a relaxantelor în diferite situaţii clinice (insuficienţa hepato-renală, miastenie, hipertermie malignă)

1.Utilizarea blocantelor musculare depolarizante.2.Utilizarea blocantelor neuromusculare nedepolarizante.2.Utilizarea decurari-zantelor.

4 8 12

6 Medicaţia sistemului nervos vegetativ - anatomia funcţională. Farmacologia clinică a sistemului nervos vegetativ. Blocantele ganglioplegice. Anticolinesterazicele. Anticolinergicele. Agoniştii adrenergici. Alfa-antagoniştii. Beta-antagoniştii. Antagonişti micşti. Blocante de calciu. Simpaticolitice. Vasodilatatoare. Caracterizarea farmacologică şi clinică a preparatelor. Utilizarea în clinică.

1.Montarea şi adminis-trarea preparatelor în seringă automată în bolus şi perfuzie continuă.2.Utilizarea blocantelor ganglioplegice. 3.Utilizarea anticolin-esterazicelor. 4.Utilizarea anticolin-ergicelor.5.Utilizarea agoniştilor adrenergici, alfa – antagoniştii, beta - antagoniştilor, anta-goniştilor micşti.6. Utilizarea blocantelor de calciu.7. Utilizarea simpatico-liticelor.8.Utilizarea medica-mentelor vasodilatatoare.

2 4 6

7 Preparate utilizate în cadrul anesteziei. Medicamente ce acţionează asupra tractului digestiv. Antiacide. Preparate ce influenţează secreţia. Antiemetice şi prochinetice. Bronhodilatatoare. Preparate ce acţionează pe sistemul cardiovascular. Diuretice. Glicozide cardiace. Vasodilatatoare. Antiaritmice. Medicamente ce acţionează asupra sistemului imun. Corticosteroizi. Preparate antihistaminice.

1. Calea de administrare a preparatelor utilizate în anestezie.2.Administrarea medica-mentelor cardio-vasopresoare în timpul anesteziei.

2 4 6

8 Anestezice locale - caracteristica farmacologică, fizico-chimică şi clinică. Teoria anesteziei de conducere. Factorii fiziologici ce influenţează blocajul. Farmacocinetica preparatelor în dependenţă de metoda de utilizare.

1.Utilizarea anestezicelor locale în cadrul infiltraţiei locale de anestezic.2.Utilizarea anestezicelor locale în cadrul anesteziilor regionale.

2 4 6


III NOŢIUNI DE FIZICĂ ÎN ANESTEZIE (Cazacu)


Total oredidactice

1 Noţiuni de fizică pentru anestezie. Definirea mărimilor şi unităţilor în fizică. Stările de agregare ale substanţei. Gazul ideal. Temperatura critică. Măsurarea presiunii în fluide. Gazele. Lichidele. Curgerea fluidelor. Măsurarea volumelor de gaz. Măsurarea debitului gazelor. Măsurarea debitelor. lichidelor. Căldura şi temperatura. Vaporizare şi vaporizoare. Solubilitatea. Difuzia şi osmoza. Umiditatea şi umidificarea. Electricitatea. Incendii şi explozii.

4 8 12

2 Aparatul de anestezie - echipamentul anestezic, circuite anestezice. Fiziologia clinică a circuitului anestezic. Instalaţia centrală de gaze. Reductoare de presiune. Debitmetre. Vaporizoare. Clasificarea vaporizoarelor. Particularităţile aparatelor de anestezie contemporană în corelare cu securitatea ei. Complicaţii datorate aparatajului anestezic şi prevenirea lor. Aparataj de monitorizare al actului anestezic.

1.Instalarea aparatului de anestezie.2.Controlul reductoarelor de presiune.3.Verificarea aparatului de anestezie.

4 8 12

3. Sistemele respiratorii anestezice. Componentele unui sistem respirator. Clasificarea sistemelor respiratorii anestezice. Criterii. Sisteme respiratorii utilizate în absenţa gazelor medicinale. Sisteme respiratorii utilizabile doar cu gaze medicinale. Circuitele Mapleson.. Sistemele respiratorii cu valve. Sistemele Humphrey. Sisteme respiratorii cu calce sodată.

1.Monitorizare ECG2.Monitorizare pulsoximetrie.3.Monitorizare capnografie.

4 8 12

4. Mediul înconjurător al anestezistului. Blocul operator, transportul pacienţilor, sala de operaţii, siguranţa în sala de operaţii, camera de trezire, alte săli de anestezie.

4.Monitorizare TA neinvaziv şi invaziv.

2 4 6

5. Monitoringul intraanestezic - influenţa metodelor de anestezie şi analgezie asupra funcţiei sistemului nervos central, vegetative, cardiovascular, respirator, hepatorenal, digestiv, endocrin, metabolismului etc., Necesitatea efectuării monitoringului în anestezie. Algoritmul clinic - fiziologic de evidenţiere a efectelor anestezice.

5.Monitorizare PVC6.Monitorizare presiune capilară pulmonară şi debit cardiac7.Monitorizare diureză.8.Monitorizarea temperaturii centrale şi periferice.

4 8 12

6. Bazele juridice şi problemele generale în dezvoltarea Anesteziologiei şi Reanimatologiei. Mortalitatea legată de anestezie, bolile legate de anestezie. Stări critice. Minimalizarea riscului.

2 4 6


IV PRINCIPIILE ASISTENŢEI ANESTEZIOLOGICE


Total oredidactice

1 Evaluarea preoperatorie şi premedicaţia – perioada preanestezică - perioperatorie. Metode de explorare complexă a pacientului. Identificarea riscului anestezic şi chirurgical. Pregătirea pacientului pentru anestezie şi intervenţie chirurgicală. Premedicaţia. Forme. Indicaţii. Complicaţii şi tratamentul corectiv.

1.Examenul preanestezic al pacientului.2.Evaluarea riscului anestezic.3.Premedicaţii (per os, i.m., i.v.,)4. Poziţionarea bolnavului pe masa de operaţii.

4 10 14

2 Stresul operator - agresologie chirurgicală. Metode de blocare a impulsaţiei nociceptive. Mecanismele de protecţie al organismului de agresia chirurgicală. Noţiune de agresiune anestezică şi expresia fiziologică. Criterii de eficacitate anestezică.

4 10 14

3 Anestezia în raport cu afecţiunile coexistente. Anestezia la bolnavul cu afecţiune cardiovasculară. Anestezia la bolnavul cu afecţiune pulmonară. Anestezia la bolnavul cu afecţiuni gastrointestinale. Anestezia la bolnavul cu afecţiuni hepatice. Anestezia la bolnavul cu afecţiuni ale tractului biliar. Anestezia la bolnavul cu afecţiuni pancreatice. Anestezia la bolnavul cu afecţiuni renale. Anestezia la bolnavul cu afecţiuni hematologice. Anestezia la bolnavul cu afecţiuni ale ţesutului conjunctiv. Anestezia la pacientul cu toxicomanie.

1.Examenul preanestezic al pacientului cu pato-logie cardiovasculară.2. Examenul preanestezic al pacientului cu patolo-gie respiratorie.3. Examenul preanestezic al pacientului cu patolo-gie endocrină.

8 25 33

4 Anestezia generală, tehnici - tehnica anesteziei generale. Perioadele anesteziei. Poziţia pacientului pe masa de operaţie şi importanţa pentru anestezie. Inducţia. Metodele inducţiei. Tehnica inducţiei. Accidente, incidente şi complicaţii la inducţie. Menţinerea anesteziei. Metode, tehnici. Incidente, accidente şi complicaţii în perioada menţinerii. Trezirea din anestezie. Tehnica, incidente şi complicaţii. Perioada postanestezică imediată.

1.Intubaţie traheală (orotraheală, nazotraheală)2.Anestezie totală intravenoasă (TIVA)3.Inducţia intravenoasă.4. Inducţia inhalatorie.5. Instalarea sondei gastrice.

8 25 33

5 Riscuri si erori ale anesteziei generale: la premedicatie, inductie, mentinere si trezire. Complicatii induse de preparatele utilizate intravenos şi prin inhalare. Accidente si incidente respiratorii, cardiovasculare, homeostaza etc. Explozii, incendii, defecte aparatujului anestezic şi de ventilare artificiala in cadrul anesteziei.

4 10 14

6 Abordarea căii respiratorii. Anatomia căii respiratorii superioare. Echipamentul necesar. Intubaţia traheală. Indicaţii pentru intubarea traheală şi bronhială. Tehnică. Metode. Intubaţia dificilă. Incidente, accidente şi complicaţii, prevenirea lor. Reflexele fiziologice ale instrumentaţiei căii aeriene.

1.Intubaţie traheală (orotraheală, nazo-traheală)2. Intubaţie selectivă bronşică.3.Intubaţie traheală cu fibrobrohoscopul.4. Aplicarea măştii laringiene.

4 10 14

7 Abordarea căilor venoase şi arteriale - centrale şi periferice. Cateterizarea v. subclavia. Cateterizarea v. jugulare. Cateterizarea v. subclavia. Cateterizarea v.femurale. Cateterizarea venelor periferice. Canularea arterială percutana.canularea a. radiale.Indicatii contraindicaţii tehnici şi complicaţii.

1.Instalare de linii venoase periferice.2.Instalare de linii venoase centrale.3. Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA.

4 10 14

8 Complicaţiile anesteziei generale - tulburări de ritm, hipotensiune arterială, hipertensiune arterială, hipervolemie. Ischemia cordului, stopul cardiac, embolia (gazoasă, tromboză, etc,), hipoxemia, hipercapnia, hipocapnia, obstrucţia respiratorie, probleme legate de intubaţie, aspiraţia conţinut gastric, efectele medicamentelor etc,. Hipotermia, hipertermia, prezenţa pacientului în anestezie. Probleme legate de aparataj.

1.Monitorizarea ECG şi corecţia tulburărilor de ritm.2. Corecţia hipertensiunii arteriale în timpul anesteziei.

4 10 14


V REANIMARE GENERALĂ (Cojocaru)


Total oredidactice

1 Secţia de terapie intensivă. Criterii de internare în secţia de terapie intensivă. Personalul secţiei. Rolul medicului secţiei de terapie intensivă. Aprecierea stării pacientului. Date de orientare clinică.

1. Menţinerea libertăţii căii aeriene la bolnavii neintubaţi, inconştienţi, paralizaţi.2. Intubaţia traheală (orală, nazală)

5 10 15

Problemele respiratorii. Instalarea ventilaţiei mecanice la pacientul din terapie intensivă. Conduita pacientului. Sevrajul de ventilator. Sindromul de detresă respiratorie a adultului. Insuficienţa cardiocirculatorie. Monitorizarea cardiovasculară. Sindromul septic. Isuficienţa renală. Mortalitatea în terapie intensivă.

3.Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană.4.Monitorizarea temperaturii centrale şi periferice.5.Tehnici de aspiraţie traheo-bronşică.6.Tehnici de fizioterapie şi spirometrie.7.Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanică.8.Indicaţii, aplicaţie, tehnici, criterii şi efectele fiziologice ale PEEP-ului, IMV-SIMV, PSV, BIPAP, CPAP, ventilaţie cu frecvenţă crescută.9. Tehnici de sevraj de ventilator.10.Cateterizare a vaselor periferice (arteriale şi venoase)11.Cateterizare vaselor centrale (jugulare, subclavie, femurală)

5 20 25

2 Echilibrul acidobazic şi gazos. Elemente de chimie de acizi şi baze. Noţiuni de pH, soluţii tampon, acizi şi baze. Noţiuni de fiziologie a echilibrului acido-bazic. Terminologia acido-bazică. Măsurarea parametrilor acido-bazici. Compensarea perturbărilor acido-bazice. Perturbări metabolice ale echilibrului acido-bazic. Acidoza metabolică. Alcaloza metabolică. Perturbări respiratorii ale echilibrului acido-bazic. Acidoza respiratorie. Alcaloza respiratorie.

1. Utilizarea analizorului de gaze sangvine.2. Interpretarea metabo-lismului acido-bazic prin proba Astrup, interpre-tare clinică, principii de corecţie.3. Analiza metabo-lismului gazos, interpre-tare în context clinic.

5 15 20

3 Echilibrul hidric, electrolitic. Probleme generale ale structurii mediului intern. Apa mediul vieţii. Sectoarele hidrice ale organismului. Schimburile ionice între compartimente. Controlul homeostaziei volumului şi osmolarităţii sectoarelor hidrice. Patologia sectoarelor hidro-ionice. Patologia intrinsecă. Situaţii patologice specifice ce generează tulburări în sectoarele hidrice. Terapia dezechilibrelor hidro-electrolitice. Reechilibrarea dezechilibrelor majore. Terapia bolii de bază.. Terapia de menţinere.

1. Evaluarea echilibrului hidric, calculul necesită-ţilor fiziologice a necesarului de lichide la un pacient în terapie intensivă în funcţie de patologia existentă şi cea concomitentă.2. Interpretarea dezechi-librelor electrolitice şi principii de corecţie.

5 15 20

4 Hemostaza fiziologică şi patologică. Generalităţi. Evaluarea tendinţei la sângerare. Anomaliile hemostazei. Anomalii ale hemostazei legate de plachetele sangvine. Tulburări ale procesului de coagulare propriu-zis. Mecanismul coagulării. Anomalii congenitale ale coagulării. Anomalii dobîndite ale coagulării. Starea de hipercoagulabilitate. Generalităţi. Terapie anticoagulantă.

1. Evaluarea tendinţei la sângerare2.Transuzia masivă.3.Utilizarea componen-telor de sânge.4. Autotransfuzia.5.Indicaţia, recoltarea şi interpretarea rezultatelor probelor de coagulare.6. Carbohemoperfuzia.7. Plasmofereza.

5 15 20

5 Nutriţia bolnavului critic. Evaluarea statusului nutritiv al bolnavului critic. Răspunsul neuro-endocrino-imunologic la stres. Răspunsul metabolic la stres. Mijloace de evaluare a statusului nutritiv. Tehnici de nutriţie artificială. Nutriţia enterală. Nutriţia parenterală. Nutriţia mixtă. Necesarul nutritiv al bolnavului critic. Aprecirea necesarului caloric. Aprecierea necesarului de proteine, glucide şi lipide. Aprecierea necesarului de vitamine şi oligoelemente. Tipuri de preparate nutritive utilizate în nutriţia enterală şi parenterală. Complicaţiile nutriţiei enterale şi parenterale. Suportul nutritiv specific disfuncţiei de organe.

1. Aprecierea stării de nutriţie.2. Instalare de sondă gastrică şi jejunală pentru alimentaţie enterală.3. Alimentaţie pe sonda gastrică şi jejunală.4.Calcularea necesarului de calorii, proteine, lipide, glucide unui bolnav critic.5.Nutritie parentelală.6.Monitorizarea şi evaluarea metabolismului şi nutriţiei.7.Menţinerea echilibrului termic.

5 15 20

6 Regime de ventilaţie. Ventilaţie mecanică. Tehnici, clasificare, terminologie. Fiziopatologie. Date tehnice. Respiraţia cu presiune intermitent pozitivă. Forme noi de ventilaţie. Ventilaţia cu reglare electronică (microprocesoare). Parametrii ventilaţiei mecanice. Presiunea în căile aeriene. Ventilaţia mecanică cu PEEP. PEEP optim. PEEP optimizat. PEEP minim. Ventilaţia cu presiune pozitivă variabilă. Ventilaţia cu presiune pozitivă continuă (CPAP). Ventilaţie intermitent obligatorie (IMV). Ventilaţia cu suport de presiune (PSV). Tehnici neconvenţionale de ventilaţie mecanică. Clinica ventilaţiei mecanice. Alegerea ventilatorului şi reglarea lui. Modificări funcţionale în ventilaţia mecanică. Indicaţii după tipul de ventilaţie mecanică.

1.Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanică.2.Indicaţii, aplicaţie, tehnici, criterii şi efectele fiziologice ale PEEP-ului, IMV-SIMV, PSV, BIPAP,CPAP, ventilaţie cu frecvenţă crescută.3. Tehnici de sevraj de ventilator.4.Recoltare de probe bacteriologice de spută, secreţie traheală şi bronhică.5.Oxigenoterapie hiperbară.

10 20 30

7 Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală. Introducere. Fazele reanimării cardiopulmonare şi cerebrale. Tratamentul de urgenţă al stopului cardiac. Dezobstrucţia căilor aeriene. Ventilaţia artificială. Masajul cardiac extern. Resuscitarea avansată. Tratamentul medicamentos. Defibrilarea electrică. Tehnologii recente de resuscitare. Resuscitarea cardiacă cu torace deschis. Perfuzia intravenoasă. Algoritmuri de resuscitare cardiacă.

1. Monitorizare EKG2.Administrarea de droguri cardiotonice şi vasoactive în bolus şi perfuzie continuă.3.Defibrilarea electrică şi cardioversia.4. Monitorizare cardio-vasculară non-invazivă.

5 10 15

8 Tratamentul sindromului postresuscitare. Algoritmuri de resuscitare cerebrală în comă post ischemie - anoxie globală. Situaţii speciale de resuscitare. Evaluarea leziunilor în stopul cardiac. Terminarea resuscitării. Coma depăşită. Moartea biologică.

5. Aprecierea stării de comă cerebrală şi de moarte cerebrală.

5 10 15

Total pe Modul ore 50 130 180TOTAL ANUL I ORE 150 460 510


pentru rezidenţi Anul IITEMATICA Baremul activităţilor Seminare Lucrări

practice

Total ore

didactice

I. A ANESTEZIA LOCALĂ ŞI LOCOREGIONALĂ. (Rusu)

30 85 115

1 Anestezia locală: preparatele anestezice locale, caracteristica farmacologică şi chimică, anestezia de contact şi prin infiltrare.Teoria anesteziei de conducere.

1. Tehnici şi metode aplicative a anestezie lacală

5 10 15

2 Factorii fiziologici ce influenţează blocajul. Farmacocinetica preparatelor în dependenţă de metoda de utilizare.

2. Blocaj intercostal 5 10 15

3 Tehnica şi caracterizarea clinică a anesteziei de plex brahial, blocarea ganglionului stelat, de plex lombar, blocarea sciaticului.

3. Blocaj de plex brahial:- după Kulencampf- prin acces subaxilar4. Blocajul nn. ischiadic şi

femural

5 15 20

4 Rahianestezia. Tehnici, utilaj, preferinţă farmacologică, particularităţi.

5. Tehnici de punctie rahidiana diagnostică şi curativă

5 20 25

5 Anestezia epidurală. Tehnici, utilaj, preferinţă farmacologică, particularităţi.

6. Tehnici de puncţia şi cateterizarea spaţiul epidural

5 20 25

6 Anestezia caudală. Tehnici, utilaj, preferinţă farmacologică, particularităţi.

7. Tehnici de punctie a spaţiului caudal

5 10 15

I. B ANESTEZIA ÎN ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE.

25 70 95

1 Determinarea riscului anestezic la pacientul presupus intervenţiei chirurgicale ortopedice şi traumatologice. Pregătirea preoperatorie-preanestezică a pacienţilor în traumatologie.

1. Examinarea pacienţilor pentru interventii in ortopedie -traumatologie

2. Determinarea riscului anestezic.

5 15 20

2 Particularităţile anesteziei în intervenţii chi-rurgicale la membrele superioare, infe-rioare, articulaţii mari şi alte stucturi scheletale.

3.Metode de anestezie loco-regională

4.Metode de anestezie generală

5 15 20

3 Traumatismele acute grave. Trauma asociată. Şocul traumatic, hemoragic. Complexul anestezie, terapie intensivă, reanimare şi intervenţie chirurgicală. Indicaţii şi contraindicaţii pentru tactica complexă.

5. Complexul anestezie, terapie intensivă şi reanimare în traumatisme acute grave şi traume asociate.

5 15 20

4 Tactica pentru perfuzie –hemotransfuzie masivă, complicaţii şi prevenirea lor.

6. Metode de infuzie-transfuziei în TI

5 10 15

5 Metode contemporane de tratament a stărilor de traumatism asociat, tactica de conduită şi anesteziile de selecţie.

7. Terapia intensivă complexa a traumatismelor grave

5 15 20

Total pe Modul ORE 55 155 210

II ANESTEZIA ÎN CHIRURGIA ABDOMINALĂ, CHIRURGIA ENDOCRINĂ(Cornogolub)


Total oredidactice

1.0 Anestezia în chirurgia abdominală. Pregătirea perioperatorie şi preanestezică a b-lui chirurgical. Identificarea riscului anestezic. Complicaţiile anestezice în cadrul intervenţiilor abdominale, profilaxia şi tratamentul lor.

1. Pregătirea perioperatorie şi preanestezică a b-lui în chirurgia abdominală

2. Identificarea riscului anestezic

2 12 17

1.1 Particularităţile anestezice la pacientul cu abdomen acut. Tipuri de abdomen acut. Factori comuni pentru abdomenul acut (interes pentru anestezie şi tratament intensiv).

3. Conduita perianestezică şi terapia intensivă a pacientului a pacientului cu abdomen acut

2 9 13

1.2 Anestezia în abdomenul acut: întroducerea, calea venoasă, problema stomacului plin, anestezia propriu-zisă (locală, spinală, generală).

4. Metode aplicative de anestezie generală şi loco-regională la pacienţi cu abdomen acut

2 9 13

1.3 Anestezia la bolnavul cu malformaţie esofagiană (analazia cardiei, spazm esofagian difuz, refluxul gastroesofagian RGE). Consecinţele RGE: digestive şi respiratorii. Anestezia la pacientul cu RGE.

5. Conduita perianestezică şi terapia intensivă a pacientului cu patologia esofagului.

6. Tehnici anestezice

2 9 13

1.4 Anestezia la bolnavul cu ulcer gastro-duodenal fără sau cu complicaţii (hemoragie, stenoză pilorică, penetraţie, perforaţie). Riscuri şi erori.

7. Conduita perianestezică şi terapia intensivă a pacientului cu patologia gastrică.

2 9 13

1.5 Particularităţile anesteziei din cadrul intervenţiilor chirurgicale pe intestin subţire şi colon. Sindromul de malabsorbţie (globală şi selectivă). Evaluarea riscului anestezic. Riscuri şi erori.

8. Conduita perianestezică şi terapia intensivă a pacientului cu patologia intestinului


2 9 14

1.6 Asigurarea anesteziologică în tratamentul chirugical a pancreatitelor (traumatizmele pancreasului, litiaza pancreatică, chisturi pancreatice). Evaluarea preoperatorie a riscului anestezic şi chirurgical. Algoritme de pregătire preoperatorie. Metode şi tehnici de anestezie utilizate. Riscuri şi erori.

10. Conduita periane-stezică şi terapia intensivă a pacientului cu patologia pancreasului

11. Metode şi tehnici de anestezie

4 9 13

1.7 Particularităţile anesteziei la pacientul cu teren hepatic şi hepatobiliar. Evaluarea preoperatorie a riscului. Pregătirea preoperatorie. Anestezia propriu zisă la pacientul cu tară hepatică. Riscuri şi erori. Elemente specifice postoperatorii/anestezice

12. Conduita periane-stezică şi terapia intensivă a pacientului cu patologia hepato-biliară.

13. Metode şi tehnici de

4 12 17

(problema hemoragiei digestive superioare HDS prin ruptura varicelor esofagiene).

anestezie în chirurgia hepatică.

2.0 Particularităţile anestezice în chirurgia endocrină. Explorarea pacientului cu teren endocrin. Principii de pregătire preoperatorie şi preanestezică. Metode şi tehnici de anestezie. Riscuri şi erori.

14. Conduita periane-stezică şi a pacientului cu boală endocrină

15. Tehnici de anestezie în chirurgia endocrină

2 12 17

2.1 Anestezia în intervenţia chirurgicală la glanda hipofiză. Evaluarea preoperatorie a riscului. Principii de explorare şi pregătire. Metode şi tehnici de anestezie. Complicaţiile precoce şi tardive.

16. Conduita periane-stezică a pacientului cu patologia hipofizei.

17. Tehnici de anestezie

2 12 17

2.2 Principiile anesteziei în cazul hipotiroidei, hipertiroidei. Evaluarea preoperatorie a riscului. Particularităţile de pregătire pentru intervenţia chirurgicală şi anestezie. Tactica şi tehnica de anestezia.

18. Conduita periane-stezică a pacientului cu patologia tiroidei.


2 12 17

2.3 Particularităţile anesteziei în cazul paratiroidei şi adenomelor. Principii de explorare şi evaluare preoperatorie. Metode şi tehnici de anestezie. Riscuri şi erori.

20. Conduita periane-stezică în patologia paratiroidei şi adenoamelor.

2 10 14

3.0 Anestezia în chirurgia renichiului şi căilor urinare. Evaluarea stării funcţionale a renichiului în perioada preanestezică, anestezică şi postanestezică. Metode ş tehnici de anestezie. Riscuri şi erori.

21. Conduita periane-stezică a pacientului cu patologia renală.

22. Evaluarea pre-anestezică.

2 12 17

3.1 Principii de anestezie în intervenţiile chirurgicale la renichi, căile urinare şi adenomul de prostată. Evaluarea preanestezică. Metode şi tehnici de anestezie. Complicaţiile induse de substanţele anestezice. Mecanismele evolutive a complicaţiilor. Principii de contracarare.

23. Metode şi tehnici de anestezie în chirurgia renichilor şi căilor urinare.

24. Pregătirea pre-anestezică.

2 12 17

3.2 Particularităţile anesteziei în intervenţiile chirurgicale la suprarenale. Feocromoţitoma. Evaluarea riscului anestezic. Metode şi tehnici de anestezie. Riscuri şi erori.

25. Conduita periane-stezică a pacientului cu patologia supra renalelor

2 10 15

3.3 Insuficienţa renală şi anestezia. Hipertensiunea arterială nefrogenă. Complicaţiile anestezice la pacientul nefrourologic şi contracararea lor.

26. Conduita periane-stezică a pacientului cu indsuficienţă renală.

2 9 13

4.0 Anestezia şi analgezia în chirurgia endoscopică. Metode şi tehnici de anestezie. Riscuri şi erori.

27. Conduita periane-stezică în chirurgia endoscopică

5 10 15

Total pe modul: ore 55 155 210

III TERAPIA INTENSIVA A PACIEN-TULUI CU PATOLOGIE RENALA SI DIGESTIVA Cornogolub)


Total oredidactice

1 Terapia intensivă a pacientului cu patologie digestivă. Abdomenul acut. Tipuri de abdomen acut. Bolile stomacului. Bolile intestinului subţire şi ale colonului.. Pancreatitele acute si pancreonecrozele. Fiziopatologia perturbarilor metabolice grave. Tactica in diagnostic, ingrigirea pacientilor si terapiei intensive in complex cu tratamentul chirurgical.. Insuficienta hepatica acuta.. Mecanismele fiziopatologice de evolutie a insuficientei hepatice in cazul icterului mecanic, colangitei purulente, hepatitei virotice, toxice, cirozei ficatului, ficatului de şoc.

1.Instalare de sonde nazo-gastrice.2. Instalare de sonde jejunale pentru alimentaţie.3. Alimentaţia pe sonda gastrică şi jejunală.4.Alimentaţie parenterală la bolnavul cu afecţiune hepatică.5. Alimentaţie enterală şi parenterală la pacientul cu pancreatită acută şi pancreonecroză.

10 40 50

2 Sindromul hepato-renal. Tulburarile functionale sistemice si al homeostazei. Tabloul clinic si evolutia patologiilor. Particularitatile tratamentului intensiv si reanimarii in cazul insuficientei hepatorenale. Tehnici de detoxicare. Particularitatile perfuziei si trasfuziei in complexul de tratament. Particularitatile nutritiei entero- parenterale la pacienti cu insuficienta hepato-renala.

1.Monitorizarea pacientului cu sindrom hepatorenal.2. Monitorizarea pacientului cu comă hepatică.3. Instalare de linii venoase la pacientul cu afecţiune hepatică.

10 40 50

3 Coma hepatica. Tabloul clinic. Mecanisme de evolutie. Tactica in diagnosticul de diferentiere şi tratamentul intensiv si reanimarea. Algoritm clinic de diagnostic si tratament.Riscuri si erori in diagnosticul si terapia intensiva a insuficientei hepato-renale. Sindromul hepato-renal in starea critica. Metodele de explorare si identificare a gradului de dereglare a functiei sistemului hepato-renal. Testul de diferentiere a tulburarilor functionale primare si secundare.

Monitorizarea pacientului cu sindrom hepatorenal.2. Monitorizarea pacientului cu comă hepatică.3. Instalare de linii venoase la pacientul cu afecţiune hepatică.

5 15 20

4 Dereglari grave ale hemostazei. Diagnosticul de laborator si criteriile clinice de identificare agradului de dereglare a hemostazei si eficacitatii tratamentului corectiv. Tulburari ale metabolismului hidrosalin in cazul insuficientei hepato-renale grave, exoresii clinice, diagnostic diferentiat si tratamentul. Particularitatile insuficientei hepato-renale, diagnosticulului si tratamentului in cazul insuficientei multiorganice.

1. Evaluarea tendinţei la sângerare2.Transuzia masivă.3.Utilizarea componen-telor de sânge.4. Autotransfuzia.5.Indicaţia, recoltarea şi interpretarea rezultatelor probelor de coagulare.

5 15 20

4 Tulburarile echilibrului acido-bazic in cazul insuficientei hepato-renale si particularitatile tratamentului corctiv. Componentul detoxicarii in complexul terapiei intensive a insuficientei hepato-renale. Metodele detoxicarii si complicatiile lor. Eficacitatea tratamentului. Componentul perfuziei intravasculare si complicatiile lui. Nutritia pacientului cu insuficienta hepato-renala si complicatiile tactice si tehnice. Complicatiile insuficientei hepato-renale, prevenirea şi tratamentul lor. Ingrigirea pacientului.

Utilizarea analizorului de gaze sangvine.2. Interpretarea metabo-lismului acido-bazic prin proba Astrup, interpre-tare clinică, principii de corecţie.3. Analiza metabo-lismului gazos, interpre-tare în context clinic.

5 15 20

5 Terapia intensivă a pacientului cu patologie renală. Insuficienţa acută renală. Cauze şi mecanismele fiziopatologice de evoluţe. Formele clinice şi semnele caracteristice. Particularitatile obsevatiei dinamice, diagnosticul, terapia intensiva si reanimarea. Rinichi posttransfuzional şi de soc. Particularitatile terapiei intensive si reanimarea. Coma uremica. Metodele de detoxicare si rinichiul artificial.. Transplant de rinichi şi particularităţi în diagnostic şi tratament.

1. Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă (vena femurală, vena subclavie, vena jugulară).2. Dializă peritoneală.3. Hemodializă.4. Hemofiltrare

5 15 20


TOTAL ANUL II ORE 150 450 600


pentru rezidenţi Anul IIII ANESTEZIA ÎN CHIRURGIA

TORACICĂ, CARDIACĂ ŞI VASCULARĂ (Borş)


Total oredidactice

1 Anestezia în chirurgia toracică 20 60 801.1 Evaluarea preoperatorie. Testele funcţionale

respiratorii Identificarea riscului anestezic în chirurgia toracică. Medicaţia şi pregătirea bolnavului pentru interventie chirurgicala. Monitorizarea intranestezica a pacientului în chirurgia toracică. Particularităţile anesteziei şi factori de agravare a riscului operator în chirurgia toracică. Intubaţia selectivă al bronhiilor. Utilizarea tubului cu lumen dublu. Tehnici de anestezie şi ventilaţie pe un singur plămîn. Ventilaţia în decubit dorsal şi lateral.

1. Evaluarea preopera-torie a pacientului în chirurgia toracică

2. Interpretarea radiografiei pulmonare

3. Interpretarea probelor funcţionale pulmonare

4. Interprtarea scintigra-fiei pulmonare

5. Interpretarea CT pulmonare

5 15 20

1.2 Selectarea metodei de anestezie pentru toracotomie şi diversităţile ei. Managementul intranestezic în cadrul interventiilor chirurgicale la plamini. pleură, peretele toracic, mediastin, trahee şi esogag. Problemele anesteziei în cazul pneumo-, hidro-, hemotoracelui. Metodele de corecţie a tulburărilor de perfuzie, difuzie şi ventilare în timpul anesteziei în chirurgia toracică. Anestezia pentru proceduri diagnostice: bronhoscopie, esofagoscopie, mediastino-scopie, toracoscopie video-asistată.

1. Pregătire preoperatorie a pacientului în chirurhia toracică.

2. Oxigenoterapia3. Intubaţia traheală4. Traheostomia5. Ventilaţia mecanică6. Calcularea unor

parametri de ventilaţie şi perfuzie

7. Toracocenteza. Drenajul pleural.

8. Anestezia pentru proceduri endoscopice.

5 15 20

1.3 Incidente şi accidente respiratorii peranestezice. Obstructia cailor respiratorii. Laringo-, bronho- şi bronhiolospasmul. Intubatia deficila. Embolii pulmonare. Edemul pulmonar acut peranestezic, Pneumotoraxul şi hemotoraxul perioperator. Pneumomediastinul şi hemomediastinul. Hemoragia pulmonară masiva în chirurgia toracică Atelectazia şi infecţiile pulmonare. Aspiratia continutului gastric.

1. Metode de poziţionare a pacientului pe masă în chirurgia toracică.

2. Aprecierea gradului de dificultate în manage-mentul căilor aeriene

3. Laringoscopia indirectă şi directă

4. Intubaţia fibrooptică5. Lavajul traheobronşic

5 15 20

1.4 Particularitatile anesteziei la pacienti cu tară pulmonară. Pregătirea şi conduita anestezica la pacientul cu bronhopatie obstructivă cronică (BPOC), astm bronşic, tuberculoza, abcese şi chisturi pulmonare, cancer bronhopulmonar. Dezechilibrele ventilatorii. Hipoxia, hipoxemia, hipocapnia si hipercapnia in anestezie si efectele lor. Insuficienta respiratorie acută în perioada anestezica si postanestezica imediata. Ventilaţia mecanică continuă. Regimuri.

1. Evaluarea pacientului cu tară pulmonară

2. Evaluarea gazelor sangvine în săngele arterial şi venos

2.1 Monitorizarea CO2 în aerul expitat

2.2 Monitorizarea saturaţiei Hb în O2

3. Evaluarea capacităţilor şi debitelor respiratorii

5 20 25

2 Anestezia în chirurgia cardiacă. 20 60 802.1 Identificarea starii functionale a aparatului

cardiovascular. Investigaţii cardiace noninvazive, invazive şi de laborator. Aprecierea riscului anestezic în chirurgia cardiacă. Medicaţia şi pregătirea bolnavului cardiac pentru interventie chirurgicala. Monitorizarea intraanestezică în chirurgia cardiacă. Medicaţia folosită în anestezia cardiacă. Instrumentariu tehnic şi aparataj. Tehnici şi metode aplicative de anestezie in chirurgia cardiacă. Caracteristici şi particularităţi. Avantaje şi dezavantaje.

1. Elemente de ECG2. Puncţii şi cateterizări

venoase periferice.3. Instalarea de catetere

venoase centrale:-jugulară:-subclavie:-vena femurală:

3. Efectuarea venesectiei4. Puncţii şi cateterizări

vasculare arteriale.5. Monitorizarea hemo-

dinamicii centrale.

5 15 20

2.2 Anestezia in chirurgia cordului deschis. Circulaţia extracorporală. Soluţiile de amortizare. Monitorizarea oxigenării, ventilaţiei, statutului acido-bazic şi hemostazic. Controlul circulaţiei şi consecinţele hipotermiei pe CEC. Efectele sistemice şi complicaţii ale CEC-ului. Protecţia miocardului. Ultrafiltrarea pe CEC. Eşirea de pe CEC. Mijloace de susţinere mecanică a miocardului. Balonul de contrapulsie aortic. Oxigenatorul extra-corporal de membrană. Cordul artificial total.

1. Întreţinerea liniilor de abord vascular.

2. Monitorizarea PVC3. Monitorizarea presiunii

arteriale invazive.4. Recoltarea de sînge.5. Instalarea de cateter

Swan-Ganz.6. Pericardiacenteza7. Cardioversia

farmacologică8. Cardioversia electrică

5 15 20

2.3 Mangementul anestezic în chirurgia bypass-ului aorto-coronarian. Selecţia tehnicii de anestezie. Monitorizarea intranestezică a

1. Electroversia sincronă2. Instalarea de pcemaker

temporar.

5 15 20

ischemiei miocardice. Mangementul anestezic în chirurgia valvulara a viciilor cardiace dobindite. Managementul anestezic în chirurgia viciilor cardiace congenitale. Managementul postoperator in chirurgia viciilor cardiace congenitale şi dobîndite. Particularitatile anestezice in chirurgia anevrismului cardiac si vascular. Anestezia şi terapia intensiva in cazul traumatismului cardiac. Managementul postoperator in chirurgia cardiacă.

3. Instalarea de pcemaker permanent.

4. Anestezia la pacientul cu pcemaker cardiac.

5. Utilizarea cardiomoni-toarelor pentru deter-minarea parametrilor derivaţi: rezistenţa sistemică, rezistenţa pulmonară, etc.

2.4 Riscuri si erori cardiovasculare peranestezice Prevenirea şi tratamentul complicaţiilor Dereglari de ritm. Tulburari functionale cardiace, a circuitului mare si mic, a funcţiei de transport si utilizare a gazelor sanguine. Infarctul miocardului in anestezie. Stopul cardiac şi reanimarea în anestezie. Emboliile vasculare. Particularitatile anesteziei la pacientii cu aritmii cardiace şi in cazul insuficientei cardiovasculare grave. Particularitatile anesteziei in cadrul hipotermiei dirijate. şi vazoplegiei dirijate.

1. ECG în derivaţi2. Monitorizarea ECG

(analiza de segment ST, detectarea de aritmii)

3. Administrarea drogurilor cardiotonice şi vasoactive în bolus şi perfuzie continuă

4. Defibrilarea electrică şi cardioversia

5. Aplicarea şi utilizarea balonului de contrapulsaţie

5 15 20

3 Anestezia în chirurgia vasculară 20 40 603.1 Particularităţile anesteziei in interventiile

chirurgicale la vasele sanguine magistrale. Identificarea riscului anestezic la pacientul cu boala vasculară. Monitorizarea cardiacă şi tratamentul medicamentos al bolnavului vascular. Mangementul intranestezic în chirurgia carotidei. Tehnici şi metode de anestezie în chirurgia carotidei. Avantaje şi dezavantaje. Riscuri şi complicaţii. Monitorizarea şi menţinerea intraoperatorie a integrităţii neurologice. Particularităţile managementului postoperator.

1. Monitorizarea cardiovasculară noninvazivă ECG în derivaţi

2. Monitorizarea ECG (analiza de segment ST, detectarea de aritmii)


10 20 30

3.2 Particularităţile anesteziei in operaţiile de reconstrucţie a aortei toracice, aortei abdominale şi ale ramurilor ei mari. Managementul pre- intra- şi postanestezic la pacientul cu intervenţie pe aortă şi vase mari. Monitorizarea intranestezică la intervenţii pe aortă şi vase mari. Probleme legate de clamparea şi declamparea vaselor magistrale. Terapia de substituţie a pierderilor lichidiene si sangvine. Managementul postoperator. Anestezia în chirurgia vasculară de urgentă.

1. Aprecierea riscului anestezic în operaţiile de reconstrucţie pe aortă.

2. Principii de selectare a metodei de anestezie.

3. Pregatirea preanestezică.

4. Monitorizarea intra- anestezică.

10 20 30

5. Managementul postoperator.


II TERAPIA INTENSIVĂ A PACIENTULUI CU PATOLOGIE PULMONARĂ, CARDIACĂ (Borş)


Total oredidactice

1 Terapia intensivă a pacientului cu patologie pulmonară

35 90 125

1.1 Sindromul de detresa respiratorie la adult (plaminul de soc - ARDS): Scleroza pulmonara; Sindromul de hipoperfuzie pulmonara; Emboliile pulmonare; Tromboza patului capilar pulmonar; Edemul pulmonar; Pneumotoraxul; Hidro- hemotoraxul; Traumatismele toracice si starile postchirurgicale. Mecanismele patofiziologice de evolutie a insuficientei pulmonare. Semnele clinice si diagnosticul complex. Terapia intensiva si reanimarea

1. Observaţia clinică a respiraţiei

2. Evaluarea capacităţilor şi a debitelor respiratorii

3. Monitorizarea gazelor sangvine

4. Nursingul bolnavului ventilat mecanic.

5. Nursingul bolnavului cu ALI/ARDS.

10 25 35

1.2 Afectiuni predominante ventilatorii. Pneumonii diverse. Stenozele cailor respiratorii. Atelectaziile. Bronsitele. Tuberculoza pulmonara. Astmul bronsic. Emfizemul pulmonar. Bronho - pneumonia cronica obstrutiva. Pneumoconiozele. Fibrozele pulmonare. Insuficienta pulmonara de origine extrapulmonara. Mecanismele patofiziologice de evolutie a insuficientei pulmonare in cazul patologiilor enumerate si tabloul clinic. Diagnosticul, terapia intensiva si reanimarea complexa.

1. Evaluarea clinică a pacientului cu tară pulmonară asociată.

2. Diagnosticul diferen-ţial al sindroamelor respiratorii/pulmonare.

3. Principii de monitorizare şi terapie intensivă şi resuscitare a pacienţilor cu afecţiuni pulmonare asociate

10 25 35

1.3 Protezarea respiratorie (ventilarea artificiala) in tratamentul insuficientei respiratorii acute si cronice. Fiziopatologia metodelor de protezare "cu actiune externa", "actiune in terna" si oxigenarii extracorporale. Ventilatie cu presiune intermitenta pozitiva, cu reglare electronica, cu PEEP. Functii respiratorii speciale. Ventilaţiai artificială prelungită. Alegerea regimului de VA si optimizarea lui Indicatii si contraindicatii. Complicatiile protezarii respiratorii.

1. Evaluarea pacientului cu insuficienţă respiratorie acută.

2. Interpretarea probelor funcţionale pulmonare

3. Aprecierea criteriilir de trecere la ventilaţie mecanică.

4. Metode aplicative de terapie respiratorie

5. Ventilaţia mecanică

5 15 20

prelungită.

1.4 Problemele teoretice si practice actuale in terapia intensiva a insuficientei respiratorii si pulmonare. Riscuri si erori in diagnosticul si tratamentul insuficientei respiratorii si pulmonare. Formele insuficientei pulmonare, rezistente la tratamentul efectuat Suntul sangvin intrapulmonar, importanta lui. Insuficienta pulmonara in cazul hipertensiunii. hipotensiunii vasculare pulmonare. Particularitatile terapiei intensive. Oxigenarea extracorporala. Oxigenoterapia si complicatiile ei. Helioterapia.

1. Evaluarea pacientului cu insuficienţă respiratorie şi pulmonară.

2. Diagnosticul diferenţial al tipurilor de IR şi IP

3. Principii de monitorizare şi terapie intensivă a pacienţilor cu IR şi IP.

4. Metode de oxigeno-teraqpie la pacienţii cu IR şi IP.

10 25 35

2 Terapia intensivă a pacientului cu patologie cardiacă

35 90 125

2.1 Evaluarea clinică şi monitorizarea bolnavului critic cardiac în secţia de reanimare şi terapie intensivă. Sindroamele coronariene acute. Angina pectorala instabilă şi infarctul miocardic acut (IMA) fără supradenivelarea segmentului ST. IMA cu undă Q. Complicatiile mecanice din IMA. Complicatiile tromboembolice din IMA. Revascularizarea miocardică farmacologică din IMA. Revascularizarea chirurgicală in IMA. Aritmiile si tulburdrile de conducere cardiace in conditii de urgentă. Stimularea cardiacă si tratamentul antiaritmic.

1. Monitorizarea cardiovasculară noninvazivă ECG în derivaţi

2. Monitorizarea ECG (analiza de segment ST, detectarea de aritmii)


10 25 35

2.2 Urgentele hipertensive. Disectia de aorta. Sindromul de ischemie acuta periferica. Tromboza venoasă profunda a bazinului şi a membrelor inferioare. Tromboembolismul pulmonar. Urgente in pericardiologie. Urgenta la purtătorii de proteze valvulare. Socul cardiogen. Moartea subită cardiaca.. Resuscitarea cardiorespiratorie si cerebrală Suportul vital bazal şi avansat. Electrocardioversia. Electrocardioimpulsatia. Algoritmul clinic de diagnostic si tratament in tulburarile functionale cardiovasculare grave.

1. Managementul pacientului cu boală tromboembolică.

2. Managementul pacientului cu IMA.

3. Managementul pacientului cu disritmii

4. Conduita pacientului cu şoc cardiogen.

5. Tehnici de resuscitare cardiorespiratorie şi cerebrală avansată.

10 25 35

2.3 Insuficienta cardiovasculara acuta si cronica. Mecanismele patofiziologice de dereglare a functiilor de contractilitate si expulzie miocardiala a cordului sting si drept. Tabloul clinic si diagnostic de diferenciere. Terapie intensiva si reanimare complexa. Mecanismele fiziopatologice de dereglare a

1. Diagnosticul diferenţial al pacientului cu insuficienţă cardiovasculară acută şi cronică.

2. Metode de investigare a funcţiei de pompă

5 15 20

circulatiei sanguine in circuitul mare si mic si formele mixte de tulburare functionala. Terapia intensiva si reanimarea.

cardiacă.3. Principii aplicative de

terapie intensivă de corecţie şi substituţie la pacientii cu insuficienţă cardiovasculară acută şi cronică.

2.4 Riscuri si erori in diagnosticul si terapia intensiva a insuficientei cardiovasculare acute si cronice. Insuficienta cardiovasculara rezistenta. Viciile cardiovasculare. Infarctul miocardului complicat cu insuficienta cardiovasculara si tulburari de ritm si conducere. Socul cardiogen grav. Hipertensiunea arteriala rezistenta. Tratamentul complex multifunctional al insuficientei cardio vasculare. Complicatiile insuficientei cardiovasculare si prevenirea lor.

1. Instalarea de cateter Swan-Ganz

2. Pericardiacenteza3. Instalarea de pcemaker

transvenos4. Determinarea debitului

cardiac prin termodiluţie

5. Utilizarea monitoa-relor în determinarea parametrilor derivaţi: rezistenţa sistemică, rezistenţa pulmonară, etc.

10 25 35


III ANESTEZIA ÎN OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE, TERAPIA INTENSIVĂ A NOU-NĂSCUTULUI (Cornogolub)


Total oredidactice

1.0 Particularităţile gravidei şi fătului. Bariera placentară. Durerea la naştere.

1. Examenul general la gravide.

5 10 15

1.1 Particularităţile de penetrare a drogurilor (substanţelor) anestezice prin bariera fetoplacentară. Medicaţia utilizată la naştere.

2. Evaluarea preanestezică

3. Medicaţia la nastere

4 9 13

1.2 Anestezia în cadrul naşterii per vias naturalis. Evaluarea preanestezică. Medicaţia. Analgezia inhalatorie, anestezia regională-epidurală, spinală şi combinată (spinală-epidurală). Riscuri şi erori.

4. Anestezia în cadrul naşterii pe cai naturale

5. Analgezia inhalatorie6. Anestezia regională

5 10 15

1.3 Anestezia pentru operaţia cezariană. Evaluarea riscului anestezic. Metode şi tehnici de anestezie. Rahianestezia, anestezia epidurală, analgezia postoperatorie. Riscuri şi erori.

7. Anestezia regională p-u operaţia cezariană.

8. Evaluarea riscului perianestezic.

5 10 15

1.4 Particularităţile anesteziei generale în operaţia cezariană. Principii de explorări şi evaluarea a gravidei. Metode şi tehnici. Complicaţii postanestezice precoce şi tardive, principii de profilaxie şi contracarare.

9. Anestezia generală p-u operaţia cezariană.

10. Evaluarea riscului peri anestezic.


5 10 15

1.5 Hipertensiunea indusă de sarcină. Preeclampsia. Eclampsia şi HELLP- sindromul. Anestezia în sracina şi naşterea complicată. Evaluarea riscului anestezic. Riscuri şi erori.

12. Conduita perianeste-zică şi TI în pre-eclampsie eclampsie şi HELLP- sindrom.

4 9 13

1.6 Hemoragia în timpul naşterii. Principii de monitoring. Factorii declanşatori: ruptura de uter, placenta praevia, decolare de placentă prematură, atonie uterină, sarcină extrauterină. Algoritme de asistenţă anesteziologică şi terapia intensivă.

13. Conduita perianeste-zică şi TI în hemoragia obstetricală şi ginecologică.

5 10 15

1.7 Embolia cu lichid amniotic. Principii de evaluare, explorare şi monitoring. Mecanismele fiziopatologice. Algoritme de diagnostic şi tratament. Riscuri şi erori.

14. Conduita perianeste-zică şi TI în embolia cu lichid amniotic.

4 9 13

1.8 Principii de anestezie în intervenţiile chirurgicale non-obstetricale. Evaluarea riscului anestezic. Metode şi tehnici de

15. Conduita perianestezică şi TI în intervenţiile chirurgicale non-

5 10 15

anestezie. Riscuri şi erori. obstetricale1.9 Starea critică la nou-născut. Disfuncţii

poliorganice şi sistemice. Dostres pulmonar sindrom la nou-născut. Algoritme de tratament intensiv.

16. Complexul de evaluare şi reanimare a nou-nascutului.

5 10 15


IV ATI ÎN PEDIATRIE(Ştefăneţ) Baremul activităţilor Seminare Lucrări practice

Total oredidactice

1

Gestaţia şi dezvoltarea copilului: nounăscutul, sugarul, preşcolarul, şcolarul, adolescentul. Particularităţile anatomo-fiziologice ale sistemului respirator, cardiovascular la copil.

1. Consultaţia preaneste-zică în pediatrie: examenul clinic, para-clinic. Particularităţi. Pregătirea psihologică a copilului şi a părinţilor.

2 6 8

2 Particularităţile anatomo-fiziologice ale funcţiei rinale, hepatice, aparatului digestiv şi glandelor anexe. Echilibrul hidroelectrolitic.

2. Evaluarea riscului operator şi anestezic la copii.

2 6 8

3 Dezvoltarea neurologică şi psihomotorie. Echilibrul termic, reglarea temperaturii. Şocul termic, hipertermia malignă. Sistemul hematologic.

3. Premedicaţia la copii (scop, substanţe, căi de administrare)

2 6 8

4Particularităţile farmacodinamicii şi farmacocineticii medicamentelor în anesteziologie. Anestezicele inhalatorii (eter, halotan, izofluran, sevofluran). Anestezicele neinhalatorii (ketamin, opiozii, benzodiazepinele, propofol, barbiturice, etomidat). Miorelaxantele.

4. Abordul venos la copii; particularităţi. Puncţia şi cateterizarea venelor centrale.

5. Particularităţile intubaţia orotraheală la copii de diferite vârste. Alegerea tubului de intubare.

2 6 8

5Anestezia în chirurgia pediatrică. Evaluarea preoperatorie: anamneza, examinarea clinică generală, examene de laborator, pregătirea psihologică a copilului şi a familiei.

6. Particularităţi ale supravegherii şi monitorizării copiilor în timpul anesteziei (PS, ECG, SpO2, PVC, CO2)

2 Î6 8

6 Pregătirea preanestezică. Premedicaţia. Pregătirea locului de lucru al anesteziologului: echipament, instrumetariu, accesul intravenos, monitorizarea la copii.

7. Monitorizarea concentraţiei gazelor şi vaporilor anestezici perioperator

2 6 8

7 Particularităţile inducţiei şi menţinerii anesteziei în chirurgia pediatrică: anestezice inhalatorii, intravenoase. Anestezia loco-regională la copii. Volemia intraoperatorie.

8. Particularităţile anesteziei regionale la copii (rahidiană, epidurală, caudală, trunculară).

9. Monitorizarea profunzimii anesteziei

2 6 8

10. Monitorizarea cardiovasculară

8 Particularităţile a anesteziei la copii în compartimente chirurgicale specifice: patologii congenitale, patologia ORL, oftalmologie, traumatologie, ortopedie şi microchirurgie, chirurgie toracică, urologie etc.

11. Monitorizarea ventilaţiei perioperator

12. Monitorizarea funcţii renale.

13. Monitorizarea temperaturii

4 6 10

9Particularităţile a anesteziei la copii în chirurgia de urgenţă: corpuri străine ale căilor respiratorii şi ale aparatului digestiv, anestezia în traumele craniocerebrale şi politraumatisme, ocluzii intestinale, peritonite, hemoragii etc.

14. Tehnici de anestezie intravenoasă în pediatrie.

15. Tehnici de anestezie inhalatorie la copii.

16. Tehnici de ventilaţie în timpul anesteziei la copii (manuală, piesa în T sau derivate (Mapleson D), mecanică, insuflaţie etc.)

4 6 10

10 Sepsisul la copii. Şocul septic. Clasificare. Particularităţile terapiei intensive.

17. Defibrilarea inimii la copii 4 6 10

11Traumele craniocerebrale, politraumatismul la copii. Tactica şi particularităţile terapiei intensive.

18. Particularităţile monitorizării funcţiei sistemului nervos central: electroencefalograma, monitorul funcţiei cerebrale, potenţiale evocate, monitorizarea presiunii intracraniene.

4 6 10

12 Particularităţile insuficienţei cardiace la copii: malformaţiile congenitale, miocarditele toxico-infecţioase. Particularităţile terapiei intensive.

19. Particularităţile reanimării cardio-respiratorii la copii de diferite vârste.

2 6 8

13 Particularităţile insuficienţei respiratorii la copii: laringotraheitele stenozante, bronşitele obstructive, pneumoniile distructive. Particularităţile terapiei intensive.

20. Tehnici de aspiraţie traheo-bronşică la copii.

4 6 10

14 Dehidratările la copii. Dezechilibrul acido-bazic şi hidroelectrolitic. Vomele acetonemice, pancreatitele reactive. Particularităţile terapiei intensive.

21. Instalarea de linii arteriale pentru monitorizarea TA la copii

22. Instalarea de sonda gastrică la copii

4 6 10

15 Reacţiile anafilactice la copii, particularităţi. Sindromul convulsiv: diagnnostica, terapia intensivă. Intoxicaţiile exogene. Particularităţile terapiei intensive.

23. Supravegherea copilului postanestezic.

4 6 10

16 Particularităţile farmacoterapiei în 24. Instalarea de linii arteriale pentru 4 6 10

pediatrie, farmacodinamica, farmacocinetica. Terapia infuzională la copii. Particularităţile şi indicaţiile hemotransfuziilor şi a substituenţilor plasmatici.

monitorizarea TA la copii25. Instalarea de sondă uretrovezicală la

copii

Total pe modul ore 30 90 120TOTAL ANUL III ORE 175 500 675


pentru rezidenţi Anul IVI ANESTEZIA PENTRU

CHIRURGIA OTO-RINO-LARINGIANĂ. (Guţan)


Total oredidactice

1. Pregătirea preanestezică: pregătirea bolnavului internat în spital; conduita cu pacienţii ambulatori; pregătirea pacientului în sala de operaţie.

1. Evaluarea preoperatorie a pacientului ORL.

2 6 8

2. Anestezia: asigurarea căii aeriene; aşezarea anestezistului în sala de operaţie; tehnicile anestezice (anestezia de contact; anestezia prin infiltraţie; anestezia de conducere; anestezia generală).

1. Aplicare de mască laringiană în ORL.

2 6 8

3. Conduita anestezică în amigdalectomie, adenoidectomie. Intervenţiile intranazale: epistaxisul, chirurgia sinusurilor, maxilectomia. Abcesele faringiene. Anestezia pentru chirurgia urechii: anestezia locală, anestezia generală.

Anestezie generală la pacient ORL.

2 6 8

4. Tehnicile speciale de anestezie: pentru miringotomie; pentru chirurgia urechii, pentru microchirurgia laringelui; pentru chirurgia ORL cu laser; anestezia pentru procedurile endoscopice: laringoscopia, esofagoscopia, bronhoscopia; anestezia la bolnavul ORL retardat mintal; anestezia pentru chirurgia cancerului în ORL (laringectomia, Faringo – laringo - esofagectomia); anestezia la bolnavul cu intubaţie dificilă.

1.Anestezie la pacient supus laringoscopiei.

2 6 8

5. Trezirea din anestezie: laringospasmul. Traumatismele gâtului şi laringelui. Obstrucţia căilor aeriene prin corpi străini.

1.Prevenirea laringospasmului.2.Tratarea unui pacient cu laringospasm postoperator.

2 6 8

Anestezia pentru chirurgia maxilo-facială.

1. Problemele specifice. Intubaţia traheală. Anestezia în situaţii particulare: traumatisme, infecţii, tumori. Chirurgia artroscopică a articulaţiei temporo-mandibulare. Chirurgia plastică şi reconstructivă.

1. Intubaţie nazotraheală în chirurgia maxilo-facială.2. Anestezie inhalatorie cu mască laringiană.

2 6 8

Anestezia în chirurgia orală şi stomatologică.

1. Evaluarea pacientului şi alegerea tipului de anestezie.

Evaluarea preoperatorie a pacientului stomatologic.

1 3 4

2. Anestezia locală şi sedarea. Sedarea pe cale orală. Sedarea inhalatorie. Sedarea intravenoasă.

Sedoanalgezie la pacient stomatologic.

1 3 4

3. Anestezia generală. Poziţia pacientului. Inducţia inhalatorie. Inducţia intravenoasă. Analgezia postopertatorie.

Anestezie generală la pacient stomatologic.

2 6 8

Anestezia în oftalmologie

1. Noţiuni de anatomie. Anatomia orbitei. Presiunea intraoculară: presiunea intraoculară şi volumul intraocular,anestezia şi presiunea intraoculară, reflexul oculocardiac. Noţiuni de patologie oftalmică şi de tehnică chirurgicală: segmentul anterior; segmentul posterior; chirurgia extraoculară; chirurgia de urgenţă. Imperativele chirurgiei oftalmologice. Efectele sistemice ale medicaţiei oftalmologice.

1. Evaluarea preoperatorie a pacientului oftalmologic. 2. Aprecierea riscului anestezic în oftalmologie.

2 6 8

2. Anestezia loco-regională: evaluarea şi pregătirea preoperatorie, monitorizarea intraanestezică, anestezice locale şi substanţe adjuvante, tehnicile de anestezie locală, anestezia peribulbară (extraconală), anestezia retrobulbară (intraconală), complicaţiile blocului retrobulbar. Anestezia generală şi conduita specifică în oftalmologie. Anestezia generală în plăgile penetrante ale globului ocular. Anestezia generală cu hipotensiune controlată.

1. Efectuare de anestezie local-infiltrativă în oftalmologie.2. Bloc retrobulbar.3. Sedarea pacientului în oftalmologie.

2 6 8

3. Anestezia pentru chirurgia oculară la copii, specificul ei. Anestezia în situaţii particulare: chirurgia cataractei congenitale, glaucomului, strabismului, chirurgia de urgenţă în traumatismele oculare, retinopatia prematurului.

Anestezie generală la copil supus intervenţiei chirurgicale cu patologie oftalmologică.

2 6 8

4. Complicaţiile oftalmologice atribuite chirugiei si/sau anesteziei: leziunile corneei; glaucomul acut.

2 6 8

Anestezia în chirurgia ambulatorie

1. Avantajele chirurgiei ambulatorii. Unitatea de chirurgie ambulatorie. Selecţia pacienţilor şi investigaţiile necesare. Criterii tipice de selecţie şi de excludere. Necesarul de investigaţii. Chirugia ambulatorie pediatrică. Selecţia. Postul preoperator în pediatrie.

Evaluarea preoperatorie a pacientului ambulator. Îndeplinirea şi evaluarea chestionarului preanestezic.

1 3 4

2. Alegerea tehnicii de anestezie. Premedicaţia. Inducţia şi menţinerea. TIVA.Greţurile şi vărsăturile postoperatorii. Tratamentul durerii postoperatorii. Anestezia locală şi regională. Recuperarea şi externarea. Morbiditatea postoperatorie.

Anestezia generală la pacientul ambulator.

2 6 8

Anestezia în procedurile miniinvazive, de diagnostic.

1. Evaluarea pacientului supus procedurilor miniinvazive, de diagnostic. Riscul anestezic.

Evaluarea pacientului supus procedurilor miniinvazive, de diagnostic.

1 3 4

2. Conduita anestezică în procedurile radiologice: tomografie computerizată, rezonanţa magnito-nucleară. Angiografiile: principii anesteziologice, conduita anestezică, complicaţii. Principii anesteziologice în: Encefalografiile de contrast, Bronhografii, Bronhoscopii. Proceduri endoscopice: FEGDS, Colonoscopii, Colangiopancreato-duodenoscopii endoscopice retrograde.

Supravegherea anestezică monitorizată la pacient supus Colangiopancreato-duodenoscopii endoscopice retrograde.

2 6 8


II ANESTEZIA ÎN GERIATRIE.(Gurschi)


Total oredidactice

1 Particularităţile anesteziei la bătrîni 10 40 50

1.1 Modificările anatomo-funcţionale la bătâni (sistemul cardio-vascular,sistemul respirator,sistemul nervos,rinichii,ficatul,compoziţia organismului).

1. Examenul preanestezic la bătrăni.

2. Stabilirea riscului anestezic la bătrâni

5 20 25

1.2 Particularităţile farmacodinamice şi farmacocinetice ale medicamentelor necesare pentru anestezie la bătrâni (anestezice,analgezice,miorelaxante,anestezice locale etc.) Riscul anestezic la bătrâni. Tehnici de anestezie recomandate la bătâni. Monitorizarea şi îngrijirea postoperatorie.

3. Selectarea metodei de anestezie la bătrâni

4. Pregătirea preanestezică la bătrâni.

5. Minimalizarea complicaţiilor la bătrâni

6. Monitorizarea şi îngrijirea postoperatorie.

5 20 25

2 PARTICULARITĂŢILE ANESTEZIEI LA PACIENTUL ONCOLOGIC.

10 40 50

2.1 Modificările anatomo-fiziologice la pacientul oncologic în dependenţă de localizarea procesului patologic şi la general.Riscurile specifice în patologia canceroasă

(risc hemoragic, risc tromboembolic,risc cardiac, risc respirator, risc nutriţional şi metabolic, risc infecţios.).

7. Examenul preanestezic la pacientul oncologic.

8. Stabilirea riscului anestezic în oncologie

9. Particulartităţile pregătirii pacienţilor cu tare asociate.

5 20 25

2.2 Anestezia şi tratamentul anticanceros. Chimioterapia-efecte adverse, interferenţa cu preparatele utilizate în anesteziologie.Tehnici de anestezie în oncologie.Probleme

particulare de anestezie (abordul venos,anesteziile iterative,anestezia la pacientul cu aplazie, anestezia pentru prelevare de măduvă osoasă etc.)Riscul anestezic la bolnavul oncologic.

10. Selectarea metodei de anestezie la pacienţii oncologici

11. Pregătirea preanestezică12. Minimalizarea riscului şi

complicaţiilor în oncologie

13. Monitorizarea şi îngrijirea postoperatorie.

5 20 25


III

ANESTEZIA ÎN NEUROCHIRURGIE. TERAPIA INTENSIVĂ A PACIENTULUI NEUROLOGIC, POLITRAUMATIZAT (Ştefăneţ)


Total oredidactice

1.

Politraumatismul. Definiţii. Frecvenţa. Clasificare. Scoruri de evaluare a severităţii traumatismului.

1. Monitorizarea funcţiei sistemului nervos central: electroencefalograma, monitorul funcţiei cerebrale, potenţiale evocate, monitorizarea presiuniiintracraniene

2

6 8

2.

Diagnostic şi tratament. Măsurile de primă urgenţă în politraumatism. Transportarea pacienţilor. Principii de asigurare a ventilaţiei şi oxigenoterapiei. Asigurarea stabilităţii hemodinamicii. Stoparea hemoragiei. Ierarhizarea severităţii letiunilor şi tratamentului.

2. Utilizarea tehnicilor folosite în medicina de urgenţă

mijloacele de transport medicalizat a unui bolnav critic

evacuarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficienţă respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului

tehnici de monitorizare

2

6 8

3.

Şocul traumatic. Reacţiile fiziopatologice care au loc în şocul traumatic. Principii de reanimare şi terapie intensivă.

3. Resuscitarea cardio-respiratorie.

4. Analgezia şi sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat

5. Tehnici de resuscitare volemică la pacienţii politraumatizaţi.

2

6 8

4. Particularităţile anesteziei la pacientul politraumatizat. Pregătirea preoperatorie. Alegerea metodei de anestezie, stabilirea

6. Tehnici de abord a căilor aeriene şi de ventilaţie artificială în

3

6 9

riscurilor şi profilaxia lor. Problema stomacului plin. Preanestezia. Inducţia. Menţinerea anesteziei şi transferul postoperator.

politraumatism.7. Evaluarea primară şi

resuscitarea unui politraumatism (înafara spitalului şi la sosirea în spital)

5.

Politraumatismul cu predominanţă toracică. Leziunile toracice penetrante şi nepenetrante. Particularităţile anesteziei şi a terapiei intensive.

8. Evaluarea secundară şi transferul unui pacient cu politraumatism

9. Evaluarea pacientului cu traumatisme toracoce

10. Metode de înlăturare urgentă a pneumo-toraxului (puncţie cu ac, inserţie de dren percutan, sisteme de drenaj)

2

6 8

6.Politraumatismul cu predominanţă craniocerebrală medulară şi facială. Comele cerebrale. Edemul cerebral. Moartea cerebrală. Particularităţile anesteziei şi a terapiei intensive.

11. Evaluarea pacientului cu traumatism craniocerebral

12. Evaluarea pacientului cu traumatisme medulare

13. Utilizarea hipotermiei craniocerebrale

3

6 9

7. Politraumatismul cu predominanţă abdominală.Politraumatismul cu implicarea extremităţilor osoase, nervoase, vasculare. Particularităţile anesteziei şi a terapiei intensive.

14. Evaluarea pacientului cu traumatism abdominal

15. Evaluarea pacientului cu traumatisme a extremităţilor

3

6 9

8.Tulburările metabolice în politraumatism. Prevenirea complicaţiilor la pacienţii politraumatizaţi. Cauzele de deces.

16. Efectuarea manevrei triple (după Safar).

17. Principii de utilizare a canulei orofaringiene.

2

6 8

9. Particularităţile anesteziei şi a terapiei intensive la bolnavii cu patologii neuromusculare: miopatii, hipertermia malignă, paraliziile periodice familiale diskalemice, sindroame miastenice.

18. Efectuarea lavajului orofaringian.

19. Efectuarea sanării traheii cu cateterul.

2

6 8

10.Particularităţile anesteziei şi a terapiei intensive la bolnavii cu: boli ale sistemului nervos periferic, boli ale măduvei spinării, bolile trunchiului cerebral, bolile encefalului şi în hipertensiune intracraniană.

20. Imobilizarea provizorie a fracturilor

21. Metode de hemostază provizorie 2

6 8

11. Monitorizarea funcţiilor cerebrale la pacientul supus intervenţiiei neurochirurgicale şi patologie neuro-psihica concomitentă: EEG, potenţiale evocate sensoriale şi somatosensitivă, monitoringul presiunii intracraniene.

22. Principii de utilizare a măştii faciale.

2

6 8

12. Particularităţile anesteziei şi a terapiei intensive la bolnavii cu: accidente vasculare cerebrale, accidente ischemice tromboembolice, hipoxie cerebrală, hemoragii intracraniene, traumatisme craniocerebrale, boala Parkinson, epilepsie.

23. Respiraţia artificială prin metodele simple ("gură în gură", "gură în nas")

2

6 8

13. Edemul cerebral. Etiologie, mecanisme de apariţie, patofiziologie, simptomatologie, scala Glasgow. Principiile de terapie intensivă a edemului cerebral.

24. Tehnica conicotomiei si conicostomie cu acul Diufo. 2

6 8

14. Particularităţile anesteziei şi terapiei intensive postoperatorii în chirurgia proceselor de volum ale SNC, intervenţiilor neurochirurgicale pe fosa posteroară, anevrismelor intracraniene şi malformaţiilor arteriovenoase: pregătirea, preanestezia, inducţia, poziţionarea pacientului pe masa de operaţie, monitorizarea funcţiilor vitale.

25. Desobstrucţia oro- şi nazofaringiană

26. Catetrizarea transcutană a traheii

2

6 8

15.Particularităţile anesteziei şi terapiei intensive postoperatorii în traumatismul cranio-cerebral, ictusul cerebral, chirurgia epilepsiei, intervenţiile chirurgicale pe coloana vertebrală şi maduva spinării.

27. Monitorizarea presiunii în căile aeriene

28. Pericardiacenteza2

6 8

16. Terapia intensivă şi reanimarea la pacienţii cu tulburări psihice acute. Particularităţile anesteziei şi terapiei intensive postoperatorii la pacienţii cu boli neuro-psihice concomitente: boala Parkinson, boala Alzheimer, epilepsie, schizofrenie, siringomielie, sindromul Guillan Barre (poliradiculoneuropatie), scleroză laterală amiotrofică (boala Charcot), scleroză în plăci.

29. Respiraţia artificială prin metoda " mască-sacul Ambu"

2

8 10


IV TI A PACIENTULUI CU PATOLOGIE METABOLICĂ, ENDOCRINĂ, IMUNĂ (Gurschi)


Total oredidactice

1 Terapia intensivă la pacientul cu patologie metabolică.

10 40 50

1. Tulburări cauzate de diabetul zaharat. Stările hiperglicemice diabetice. Factorii precipitanţi ai crizelor hiperglicemice.

2. Fiziopatologia hiperglicemiei din diabetul zaharat. Diagnosticul de laborator al dezechilibrelor hiperglicemice.

3. Diabetul “decompensat”. Lactatacidoza diabetică, cetoacidoza diabetică, hiperosmolaritatea hiperglicemică necetonică (patogeneză, diagnostic de laborator, manifestări clinice, strategii de tratament). Strategii de insulinoterapie. Complicaţii Hipoglicemia. Etiopatogeneză, semne clinice. Diagnostic clinic şi diferenţial. Strategii terapeutice. Complicaţii.

1. Particularităţile examinării pacienţilor cu patologie metabolică în secţiile de reanimare şi terapia intensivă.

2. Recunoasterea şi aprecierea tulburărilor endocrinice severe ca :

- diabetul saharat,- cetoacidoza- lactacidoza- hipoglicemia,- feocromocitomul,- insuficienţa supra-

renală,- insuficienţa adrenalo-

hipofizară;

2 Terapia intensivă la pacientul cu patologie endocrină.

20 30 50

1. Tulburările funcţiei suprarenalelor. Elemente de fiziologie şi fiziopatologie a suprarenalelor.Hormonii suprarenalelor şi efectele lor metabolice,imunologice etc.

2. Insuficienţa corticosuprarenală primară şi secundară. Diagnostic diferenţial. Manifestări clinice. Insuficienţa corticosuprarenală acută si

3. Particularităţile examinării pacienţilor cu patologie endocrină în secţiile de reanimare şi terapia intensivă.

4. Recunoasterea şi aprecierea tulurărilor funcţiei suprarenalelor

cronică. Strategii de tratament.3. Hiperactivitatea corticosuprarenală.

Sindromul Cuşing. Feocromocitomul. Diagnostic clinic şi diferenţial. Strategii de tratament.

4. II.Tulburările funcţiei tiroidei. Criza tireotoxică. Circumstanţele care pot provoca paroxisme de hipertiroidism. Manifestări clinice. Diagnostic. Măsuri de terapie intensivă.

5. Hipotiroidismul sever şicoma mixedematoasă. Factori precipitanţi. Manifestări clinice. Tratament general şi specific.

6. Medicamentele utilizate în tratamentul altor afecţiuni netiroidiene care pot afecta funcţia glandei tiroide.

5. Principiile de terapie intensivă a insuficienţei şi hiperactivităţii corticosuprarenale.

6. Recunoasterea şi aprecierea tulurărilor funcţiei tiroidei.

7. Principiile de terapie intensivă a insuficienţei şi hiperactivităţii glandei tiroidieene.

- criza tireotoxică- hipotiroidismul sever- coma mixedematoasă8. Principii de diagnostic şi

diagnostic diferenţiat al maladiilor endocrine.

3 Terapia intensivă a pacientului cu patologie imună.

10 40 50

1. Sistemul imun. Elemente componente. Imunoglobulinele şi complementul. Celulele sistemului imun. Organele de producere,instruire şi stocare a celulelor sistemului imun. Mediatorii celulelor sistemului imun. Răspunsul imun.

2. Diagnosticul imunologic, imunomodularea şi monitoringul imunologic.

3. Defectele imunologice în stările critice. Defectele imunităţii humorale (complementul, imunoglobulinele). Defectele imunităţii celulare (limfocitele etc.).

4. Imunoterapia la bolnavul în stare critică. Plasmafereza,indicaţii şi mecanisme de influenţă. Complicaţiile imunoterapiei.

5. Anafilaxia. Boli sistemice imune (vasculite, Lupus eritematos etc.)

9. Particularităţile examinării pacienţilor cu patologie imună secţiile de reanimare şi terapia intensivă.

10. Recunoasterea şi aprecierea tulburărilor sistemului imun.

11. Principii de imunomodulare şi manitoring imunologic.

12. Recunoasterea defectelor imunităţii humorale şi celulare în activitatea clinică.

13. Principii de terapie imună la pacienţii în stare critică.

14. Tehnici şi metode de plasmafereză curativă


V INFECTIILE SISTEMICE. TI A PACIENTULUI CANCEROS


Total oredidactice

A Infecţiile sistemice 20 55 75

1 Infecţiile sistemice. Septicemiile. Bacteriemia. Septicopiemia. Mecanismele fiziopatologice. Diagnosticul. Principiile terapiei intensive.

1. Metode contemporane de cercetare şi explorare ale sistemelor vitale.

2. Monitoringul în terapia intensivă;

4 9 13

2 Şocul septic. Mecanismele fiziopatologice. Simptomatologia.

3. Obiectivizarea gravităţii stării pacientului.

4. Utilizarea sistemei de scoruri în TI

2 6 8

3 Şocul septic. Principiile diagnostice. Algoritme de terapie intensivă.

5. Aprecierea clinică a stării de şoc septic

2 5 7

4 Insuficienţa poliorganică şi polisistemică la pacientul septic. Particularităţile complexului chirurgical – terapie intensivă. Probleme de îngrijire a pacientului septic.

6. Aprecierea clinică a disfuncţiilor şi insuficienţei multiple de organe

4 10 14

5 Influenţa anesteziei şi terapiei intensive asupra statusului imun la pacienţii septici. Metode de corecţie.

7. Principii de conduită şi terapie intensivă a pacientului septic.

2 6 8

6 Particularităţile anesteziei şi terapiei intensive la pacienţii cu stări septice şi infecţios-purulente.

8. Particularităti şi tehnici de anestezie la pacientul septic

2 6 8

7 Particularităţile fiziopatologice de diagnostic la diagnostic la pacienţii cu tetanus, botulism, meningită, hepatită virotică, polimielită, holeră.

9. Conduită de diagnostic şi terapia intensivă a pacienţilor cu infecţii:

- tetanus,

2 6 8

- botulism,- meningită,- hepatită virotică,- polimielită,- holeră.

8 Diversităţile formelor clinice, complicaţiile şi principiile terapiei intensive.

2 6 8

B Terapia intensivă a bolnavului canceros

20 55 75

1 Efectele fiziopatologice ale bolii canceroase.

10. Examenul clinic al pacientului canceros

2 6 8

2 Controlul simptomelor în formele avansate de cancer.

11. Determinarea sindroa-melor specifice în cancer

2 6 8

3 Carenţele nutritive a bolnavului canceros. Anorexia. Caşexia. Astenia. Deshidratarea. Febra şi transpiraţia. Bufeurile hormonale. Terapia nutriţională.

12. Aprecierea gradului de carenţe nutritive.

13. Principii de terapie nutriţională.

3 8 11

4 Cancerul şi statutul hemostazic. 14. Aprecierea sindroamelor hemostazice în cancer.

2 6 8

5 Repercursiunile chimio- si radioterapiei şi consecinţele tratamentului chirurgical. Urgenţele cauzate de procesul canceros.

15. Evaluarea statutului general al pacientului supus chimio- şi radioterapiei.

3 7 10

6 Asistenţa perioperatorie la bolnavul cu cancer. Aprecierea stării bolnavului cu cancer. Aprecierea stării bolnavului cu neoplazie. Metode şi tehnici de anestezii.

16. Conduita perianestezică şi terapia intensivă a pacientului cu cancer


4 10 14

7 Durerea în îngrijirea bolnavului canceros. Definiţia şi clasificarea durerii. Sindroame dureroase. Evaluarea durerii. Tratamentul medicamentos şi nemedicamentos al durerii.

18. Utilizarea metodelor contemporane de apreciere a durerii.

19. Utilizarea metodelor contemporane de combatere a durerii

2 6 8

8 Ingrijirea paliativă şi controlul simptomelor în formele avansate de cancer.

20. Conduita de îngrijire a pacientului în faze avansate de cancer.

2 6 8

Total pe modul ore 40 110 150TOTAL ANUL IV ORE 175 500 675

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. S.Crivda, sub redacţia: Riscuri şi erori în anestezie-terapie intensivă. Editură medicală,

Bucureşti, 19822. Poli loran, sub redacţia: Ошибки и опасности в анестезиологической практике, Киев,

19783. П.Лятто, M.Роузен, под редакцией: Трудности при интубации трахеи, Москва,19894. Alexandru scurei: Pneumotoraxul, Editura Medicală, Bucureşti,19915. E.proca, sub redacţia : Tratat de patologie chirurgicală, Editura medicală, Bucureşti,19896. В.А.Неговский: Очерки по реаниматологии, Москва, Медицина,19867. В.Р.Дорощук: Патогенетическое лечение угрожающих нарушений дыхания,

Киев,19798. В.Н.Жижин, Г.Б.Катковский: Основы травматологической реаниматологии, Москва,

“Медицина”,19799. О.К.Гаврилова, под редакцией: Проблемы и гипотезы в учении о свертывании крови10. А.П.Зильбер: Искусственная вентиляция легких при острой дыхательной

недостаточности, Москва, “Mедицина”,197811. Teodora Petrilă-Tulbure: Terapia hidroelectrolitică a bolnavului chirurgical, complicaţii-

erori, Editura medicală, Bucureşti,198012. Л.В.Усенко, под редакцией: Анестезиология и реаниматология, Киев,198313. Ф.З.Меерсон: Патогенез и предупреждение стрессорных и ишемических

повреждений сердца, Москва, “Медицина”, 198414. Александр Монов: Шоковые состояния при острых токсических и аллергических

заболеваниях, Медицина и физкультура, София,198215. Ovidiu Buţiu, Ştefan Tudor: Insuficienţa venoasă periferică, patogenie şi tratament, Editura

academiei, Bucurtşti,198816. Al ХI-lea Simpozion Naţional de anestszie şi terapie intensivă preoperatorie la bolnavii cu

risc major, Timişoara, 23-24 mai,198617. Mircea Grigorescu, Monica Lescu: Bolile cronice ale pancreasului, Edinura

Dacia,Cluj,1990

18. М.Хау-Лико: Вегетативная нервная система, Бухарест,197819. P.Ltpădat: Tromboembolizmul pulmonar. Infarctul pulmonar, Editura medicală,

Bucureşti,1971220. Н.К.Пермяков: Патология реанимации и интенсивной терапии, Москва, “Медицина”,

198521. Л.Н.Ольбинская, П.Ф.Литвицкий: Коронарная и миокардиальная недостаточность,

Москва, “Медицина”,198622. Витольд Рудовский, Вислав Назиловский, Витольд Зиткевич, Конрад Зинкевич:

Теория и практика лечения ожогов, Москва, “Медицина”,198023. В.А.Неговский, А.М.Гуревич, Е.С.Золотокрылина: Постреанимационная болезнь,

Москва, ”Медицина”,198724. С.Calaghera: Traumatismele abdominale, Editura facla, Timişoara,198325. И.Н.Балаболкин: Бронхиальная астма у детей, Москва, “Медицина”,198526. Ш.И.Водкайло: Лечение токсикозов у грудных детей, Кишинев,198527. Л.Г.Дуков, А.И.Борохов: Диагностические и лечебные ошибки в пульмонологии,

Москва, “Медицина”,198828. В.И.Бураковский: Кардиогенный шок и его лечение конрапульсацией, Москва,

“Медицина”,198229. И.В.Гальцева, В.И.Гикавый: Травматический шокю Оценка тяжести,

прогнозирование исходов, Кишинев, “Штиинца”,198630. Alexander Screabine: New Cardiovascular Drugs, Reven Press, New York,198631. Г.А.Рябов: Пироксия критических состояний, Москва, “Медицина”,198832. Teodor Şora, Pompiliu Petrescu, Dan V. Polnaru: Ghid terapeutic de urgenţe

traumatologice. Editura Facla, Timişoara 198033. С.Н.Голиков, В.Б.Долгосабуров, Н.Р.Елаев, В.И.Кулешова: Холинергическая

регуляция биохимических систем клетки, Москва, “Медицина”,198534. Э.К.Айламазан, под редакцией: Неотложная помощь при экстремальных состояниях

в акушерской практике, Ленинград, “Медицина”,198535. О.К.Гаврилова, под релакцией: Справочник по переливанию крови и

кровезаменителей, Москва, “Медицина”,198236. И.В.Макарова, В.И.Калиничева: Педиатрическая фармакология, Москва,

“Медицина”,198737. С.В.Аничков: Нейрофармакология, Ленинград,198238. Al.Duminica Moisescu, Constantin Bocarnea: Boli infecţioase. Ghid practic, Editura

medicală, Bucureşti,198339. Pop D-Popa Ioan: Sistemul arterial aortic. Patologie şi tratament chirurgical, Editura

medicală, Bucureşti,198340. Radu Păun, sub redacţia: Tratat de medicină internă. Bolile cardiovasculare. Partea I.

Editura medicală, Bucureşti,198841. Э.Бойтлер, Ю.Н.Токарева, под редакцией: Нарушения метаболизма эритроцитов и

гемолитическая анемия, Москва, “Медицина”,198142. В.Д.Братусь, Ю.П.Бутылин, Ю.Л.Дмитриев: Интенсивная терапия в неотложной

хирургии, Киев, “Здоровье”,198043. Е.И.Чазов, под редакцией: : Нарушения метаболизма эритроцитов и гемолитическая

анемия, Москва, “Медицина”,198144. M.Saragea, sub redacţia: Tratat de fiziologie vol.II, Editura Academiei Bucureşti,198745. L.Stanciu, I.Branea, L. Georgescu, Rodica Avram: Cardiomiopatiile cronice, Editura

Academiei Bucureşti,198946. Г.А.Рябов: Критические состояния в хирургии, Москва, “Медицина”, 197947. И.Винсент: Электролитные нарушения. Гипотоническая гипонатриемия- особый

случай, Брюссель,1995

48. Мак и Оле Сигард Андерсен, “Глубокая картина”. Алгоритм кислородного статуса. Компьютерная программа. Версия 2,0. Радиометр, Копенгаген,1996

49. Мак и Оле Сигард Анлерсен, Информация для оценки критического состояния пациента и интенсивной терапии при этом, полигения и газового анализатора крови. Радиометр. Копенгаген,1996

50. Dumitru Dobrescu: Farmacoterapia practică, vol II, Editura medicală, Bucureşti,198951. V.Darciuc, V.Ghicavîi, V.Gasnaş, V.Grosu, T.Moraru, G.Guşuilă: Excreţia

medicamentelor şi factorii ce influenţează acţiunea acestora, Chişinău,199652. V.Grosu: Farmacocinetica şi farmacodinamia anesteziei intravenoase, Chişinău,199653. V.Grosu: Terapia osmotică, Chişinău,199654. Р.М.Гланца, под редакцией: Парентеральное питание при тяжелых травмах, Москва,

“Медицина”, 198555. Alexander Scribin: NEW Cardiovascular Drugs, New York, 198656. Costin Curp, sub redacţia: Indreptar de diagnostic şi tratament al bolilor cardiovasculare,

Bucureşti,198957. Aurel Mogoşanu: Elemente practice de reanimare, Timişoara,198758. B.Pîrgari, V.Grosu, C.Maruşciac, A.Kruşelniţkii: Terapia intensivă în stările critice la

copii, Chişinău,1995.

Documents

Program General Rezidenti (2008)