Embed Size (px)
Citation preview
"MINISTEDUCA TI'EI~ L
1) CERCET ARII
,Ii~TINERETUL UI$1 SPORTULUI_______________________ 1
CABINET MINISTRU
MlNtSTERUL EDUCATIE' CERcaARIITINERETULUI$1 SPURTULUI
INSPECTORA~lAR JUDETEAN MURE$
NR .. (,,r.::t.l'1'1"orr"'J1tt?•.ZfU8 'U'''~'''''tILuna •••..•• " .•••• ~.:At1t1f; ••••••..- r ""'A' ~~'-- _
ORDIN
privind aprobarea Programei de limba ~i literatura rromani pentru sustinerea examenuluinational de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Limba §i litcratura rromani
In baza prevederilor art. 45-47 ~i ale art. 241 din Legea eduea1iei na1ionale nr. 1/2011 eumodifidirile ~i completarile ulterioare,
tn temeiul Hotararii Guvemului nr. 536/2011 privind organizarea §i functionareaMinisterului, Educa1iei, Cercetarii, Tineretului §i Sportului, eu modificarile §i completarile ulterioare,
Av:1nd in vedere Ordinul MECTS nr. 3599/2008 privind aprobarea programei pentrusus1inerea examenului de aeordare a defmitivarii in invatamfu1t la specializarea Limba .}i literaturarromani
Ministrul Educatiei, Cercetarii, Tinerctului §i Sportuluiemite prezentul ordin
Art. 1. Programa de limba ~i literatura rromani pentru sustinerea examenului national de acordare adefinitivarii in invatamant la specializarea Limba ~i literatura rromani, aprobata prin Ordinul MECTSnr, 3599/2008, ramane in continuare in vigoare pentru profesorii de limb a ~i literatura rromani carese inscriu la acest examen.
Art, 2. Pentru invatatoriil institutoriil profesorii pentru invatamantul primar care predauintegral in limba rromani ~i se inscriu la examenul de acordare a definitivlirii in invatamant laspecializarea Limba ~i literatura rromani, ramane valabiUi Programa de limba ~i literatura rromanipentru sustinerea examenului de acordare a defmitivarii in inva1amant, aprobata prin OrdinulMECTS nr. 359912008, tara capitolul Sintaxa.
Art. 3. Pentru educatoriil institutoriil profesorii pentru invatamantul pre§colar care predauintegral in limba rromani ~i se inscriu la examenul national de acordare a definitivarii in lnvatmnantla specializarea Limba ~i literatura rromani, ramane valabila Programa de limba ~i literatura rromanipentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii In lnviitamant, aprobata prin OrdinulMECTS nr. 3599/2008, tara capitolele Fonetica .}ifonologie ~i Sintaxa.
Art. 4. Continutul celor trei programe, In varianta modificata conform art. 1, 2 ~i 3, fac parteintegranta din prezentul Ordin.
Art. 5. Directia Generala Resurse Umane ~i Retea ~colara. Nationala ~i Direetia GeneraUi Invatmnantin Limbile Minoritatilor vor duce la Indeplinirea prevederilor prezentului ordin.
Nr. ~.5o~Data: l~. l~ .JWI~
Str. General Berthelot nr. 28-30, Sector 1,
010168, Bucure~tiTel: +40 (0)213132895
Fax: +40 (0)21 3143655www.edu.ro
Anexa la 0 MECTS nr. ~'503 119. /.<. 2012
Programa de limba ~i literatura rromani pentru sustinerea examenului deacordare a definitivarii in invatamailt la specializarea Limbo §i litel'atura rromani- profesori
LIMBA RROMANI
I. Limba rromani com una ~i teoria straturilor dialectale de evolutie istorica
Limba rromani comuna. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evolu1ie istorica.
Dialectele rrome din spatiul geografic romanesc 9i rela1ia lor cu cele trei straturi dialectale
rrome de evolutie istorica: Stratull (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" 9i "carpatici"), Stratul
/I - 11/ (dialectul rromilor "dildarari"). Analizarea unui text dialectal rrom (caldararesc,
spoitoresc, ursaresc, carpatic - din Romania - sau a unui text dialectal provEmitdintr-un alt
spatiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice §i sintactice.
If. Fonetica ~i fonologie
Sistemul vocalic §i consonantic allimbii rromani. Transformari (accidente, alterari) fonetice:
afereza, 'anaptixa (~penteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea,
dobandirea atipica a aspiratiei, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspiraliei,
proteza, sincopa §.a. Trecerea lui v Tnsemicorisoana w ~i efectele sale. Trecerea grupurilor
-vn- ~i -pn- Tn -moo§i efeetele sale. Trecerea, Tndialectul rromilor dildarari, a vocalei -i- in
varianta fonetica -roo, respectiv, trecerea lui -e- in -e-. Opoziliile 6h / S 9i 3 / i. Valorile
semantice ale vocalelor a 9i 0 in dihotomia "apropiere/departare". Alfabetul oficial allimbii
rromani. Valerile literelor postpozitionale -q., -8- 9i -9-. Diftongii.
/II. Vocabular
VocabLflarul fundamental ~i masa vocabularului. Sensu I propriu §i sensul figurat. Relatii
semantice intre cuvinte (sinonime, antonime, omonime). Structura lexicala a limbii rromani
comune. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armene9ti, osete,
gruzine, kurde), ba/canic (elemente turce~ti, grece~ti, sud-slave / bulgare~ti ~i 's~rbe9ti I,
rom~ne§ti), neologic. Elemente rrome cu origine necunoscuta in limba rrQ.OJ.q111j@.~una.. Aj." ." ·'f!v./'~
Modalali de 7mbogafire a lexicului limbii rromani comune (1. mijl~a~eIT~~~t;~r1;~.
imbogatire (derivarea - eu sufixe §i prefixe - ~i compurierea); 2. m fbaceJ,~;,~~~rne~\:;; Ji!11~;N'ilJbi ~II
imbogatire: imprumuturile §i calcullingvistic). Rolul sufixelor -pen I-mo~·~-qr/~·a">~~~~ilh,_n-51..
~ ~~ .... ~ ':tIJ
utno, -(v)alo, -utro, -isar-I-izel 9.a. Perspectiva creatiilor independente ~r;y.~JMMYrQ..~/hi.',"l~~!\. ;\~~/1 -....._-~- .
-
Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani in viziunea ~colii Grupului de Cercetari §i
Actiuni Tn Lingvistica Romani al Uniunii Rromani (IRU) 9i al Centrului de Studii Rrome din
cadrul Universita1ii Sorbona din Paris. Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografica
utilizata Tnelaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor!?i a dic1ionarelor rrom.e.
IV. Morfologie Obiectul morfologiei. 1. Par1i1e de vorbire fJexibi/e: articoluJ (hotarat §i
nehotarat), substantivu/: tipuri de substantive; articolu/; adjectivul: tipuri de adjective;
pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului
rrom (moduri, timpuri, persoane, numar), conjugarea verbelor imprumutate, ce contin suf. ~
isar-; 2. Par1i de vorbire partial f1exibile: adverbul; 3. Parti de vorbire nefJexibile: postpozilia,
prepozifia, conjuncfia, interjec[ia.
V. Sintaxa
Par1i1e de propozilie: s,ubiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ
suplimentar. Sintagma. Propozi1ia: tipologia propoziliilor neTncadrate; tipologia propozi1iilor
Tricad'rate Tn fraza: subordonate necircumstantiale; subordonate ,circumstan1iale. Fraza:
tipuri de fraze.
BibliografieGheorghe Sarau, Lexic%gie rroma, Bucure§ti: Universitatea Bucure~ti, CREDIS, 2003;v. :;;i
www.edu.roGheorghe Sarau, Limba rromani (Morf%gie §i sintaxa), Bucure§ti: Universitatea Bucure§ti,CREDIS, 2002,232 p.;v. §i www.edu.roGheorghe Sarau, Gurs de limba rromani, Cluj Napoca: Editura Dacia, 2000, 254 p. (Reedita.rean3vizuitaa manualulul Limba romani. Manual pentru 'invatatorii rromi ai claselor din cadrul ~colilorNormale, Bucure§ti: EDP - R. A., 1994].Gheorghe Sarau, Stilistica limbil rromani In texte (Ant%gie de traduceri §i redactari). / stilistika erromane chibaqi teksturenBe (Amboldimatenqi aj redakcienqi antologiaJ, Bucure!?ti: UniversitateaBucur~§ti, EditUi'aCREDIS, 2002, 152 p. + 142 p. = 294 p. [curs biJingvdestinat studentilor rrami dela 'sectia de invatamant deschis la distanta " institutori - profesori de limba rromani";v. :;;1
www.edu.ro
LITERA TURA ,RROMANI
I. Cultura 5i civilizatie veche indiana
Cadrul istorico-geografic de fqrmare a civiliza1iei vechi indiene ~i date, generale despre
India. Lec1ii1e Indiei. India predravidiana !ii India dravidiana. India ariana. Realita1i1e
eulturale ~i lingvistlee din veehea Indie - loeul de obar~ie a proto-rromilor. ~~~~,la India vedica la India brahmanica. India upani§adica. India hinduista'.&hdial1f~~~B\sta~~
India jainista. India epopeilor. India clasiea. Rromii ~i iimba rromani \~ ~O~~~waian~~Originea poporului rrom - realitate ~i legenda (Kanauj). Teorii privind exo(fq!,~~~~!C?;~[~mi~Qr/
''', 1J~;, ~."" ~ t~,:,.'t ,:~;;'7'··;:1', ,,;t·(~·\..';'·"', _:',_~~7
2
din spatiul vechi indian. Orumul proto~rromilor spre Europa (dovezi lingvistice, repere
istorico-geografice, argumente etnologice etc.). Istoricul studiilor indologice. Studiile
indologice TnRomania.
BibliografieMircea Itu, Julieta Moleanu, Cultura §i civilizatie indiana, 2001, Bucure~ti: Universitatea Bucure§tiEditura CREDIS, 208 p. ;v. ~i.www.edu.roGheorghe Sarau, Rromii, India §i limba rromam], [Coleetia " Biblioteca rroma", nr. 4], Bucure~ti:Kriterion, 1998, 268 p.;v. ~iwww.edu.ro
/I. Folc/or ~iantropologie rroma
1. Nomadismul - Model cultural §i strategie de supraviefuire: Fond psihologic ~i practica
sociala. Perspective istorice asupra migratiei. Nomadism §i sedentarism.Semnificatii de
fond cutumiar. Migratia rromilor - fenomen contemporan. 2. Cultura materiala a rromilor
Me§te§ug §i reprezentare: Coordonate istorice §i premise metodologice ale
heteroidentificarii. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii pierdute. Intre
emblematic ~i stigmatizant. 3. Identitate spirituala: Tipologii ~i structuri conceptuale ale
di.namiciiinrudirii. Limbaje rituale premaritale ~i nuptiale. Rromanipen-ul §i mistica puritatii.
Na~terea, copilul §i treptele initiatice. Modele educationale de referinta. Imagini ale mortii§i
cutume funerare. Formele de control §i sanctiune sociala/divina. Familia - Mod~1de auto
identificare. 4. Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalitati, structuri
magico-ritualice, canteceJe): na~terea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie §i
astrologie; descantecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor
(Iegarea ploilar, Herdelezi), b) la care actantii sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea
paremiologica (proverbe - zicatori); ghicitori; Modele de gandire; asimilare ~i delimitare fala
de valorile religioase; credinte ~i mituri; complexe ~j practici magico-ritualice ~i relatia cu
supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinant!);
elemente de part traditional (diferen!ieri pe subgrupuri); elemente de art~ populara; tipuride
relatii intra- ~i extra-comunitare; pattern-uri care formeaza imaginile autoreferentiale;
modele de viata camunitara Tnzone compacte ~imixte Tnmediul rural §i urban; conservare
~ievalutie; mutatii ~ifactori determinanti.
3
1. Literatura rromani In context internaliona/: Literatura populara a rromilor §i sinfifor.
Miturile, Basmele, Cantecele. Literatura rromi/or In fosta URSS §i in statele aparute dupa
destramarea acesteia (Rusia, Bielorusia, Ucraina, Moldova ~i Letonia). Literatura rromi/or in
fosta lugos/avie §i In state/e succesoare ei (Macedonia, Serbia §i Muntenegru, Bosnia
Hertegovina, Croa1ia, Slovenia). Literatura rromilor in: Bulgaria, Romania, Ungaria, Gehia §I
S/ovacia, Polon/a, Austria, Germania, E/velia, /talia, FranIa, Span/a, Marea Br/tanie, Suedia
§i Fin/enda. Experien1a teatrelor rrome "Phralipen" §i TKO (Macedonia, ulterior Germania).
2. Exemp/ificari din creaIiile autorilor cu/ti rromi din diferite fari: 0 Dragano Ie Trumpesqo
Jevremovi6 (Austria), Jorge Bernal (Argentina), Vejo Baltzar (Finlanda), Mateo Maximoff,
Dragana Stefanovi6 (Franta), Santino Spinelli (Ifalia), Rajko Djuri6 (Germania), Kujtim
Pa6aku (Kosovo), Siobodan Brebeski, Bairam Haliti (Serbia), Leksa Manus (Letonia),
Eslam Drudak, Dizoran Zekir (Macedonia), Donald Kenrick, Gratan Puxon (Marea Britan/e),
Galjus Orhan (Olanda), Bronislawa Weis = Papusa, St. Stankievicz = Stahiro (Polonla), E.
Cervenakova, Tera Fabianova, Bartolomej Daniel (Republica Geha ), Dezider Banga,
A.Horvatova ( Republica S/ova ca), AI. Pankov, Nina Vinkova, Romka Demeter (Rus/a),
Katarina Taikon (Suedia), Bari Karoly, Dar6czi Choli J6ysi (Ungaria ).
IV. literatura rroma curta din Romania Creatia scriitorilor ~i poetilor Gh. Paun
lalomiteanu, Luminita Mihai Cioaba, Alexandru Ruja - Gribussy, Irina Gabor - Zrinyi,
Marius Lakatos, Delia Grigore, Valeridi Stanescu etc. ~i a folc/ori~tilor rromi (Costica
Batalan) .. ~ib'iografie
Rajko Djuric, Istoria Iiteraturii rrome. I historia e rromane literaturaqi. Traducator: Sorin Georgescu;referent; redactor, tehnoredactor: Gheorghe SarauJ. 2002, Bucure~ti: Universitatea din 8ucure~ti,Editura CREDIS, 182 p.;v. §i www.edu.roGheorghe Sarau, Culegere de texte in iimba rroman;, editiile 1995, 1999, 2000, Bucure~ti: E.D.P. R. A, 188 p.
. DIDACTICA SI METODICA PREDARII
- Rromani versia -
I pograma vas i generalo didAktika thaj i metodika e siklaripnasqi rromane chibaqo Ivaj an9-i rromani chib vas e siklarneI didaktika - Genera/o teoria e sik/aripnasqo procesosqi 1. I generillo didilktika (0 obijektothaj e didaktikaqe funkcie. I generalo didaktika thaj i specialo didilktika. E bararipnasqedirekcie Ie akanutne· didaktikaqe). 2. I didaktikani taksonomJa (I tipologia Ie didaktikane
obijektivurenqi. E didaktikane resimata thaj penqe funkcie. 0 konkretisarip ~~J~~~~aneobijektivurenqo). 3. E siklaripnasqo proceso (E kotora thaj e variante e ..• ·ripn.e.~sq~~~le
siklov~p~asqe. E ~ikla.ripnasqo proceso. sar jekh r~lacia ~a~k~r sikla !pen ~{jI~!N9vi~eF\'\\ievaluacla. E formlsanpnasqo - edukaclaqo karaktero e slklanpnasq~PJ!0F!1.~P'~g<N\i4.~~principie Ie siklaripnasqe procesosqe (E genen310 nocie vas e dida1~1<~r1~1m.1t:lpie.~~
sistemo Ie didaktikane principurenqo). 5. 0 skolutno kurrlkulumo \~i~~D;~~{O'.\\~~1i".,1 rl,!~t'~/.•..; ..•...--....,;
4
evolucia. 0 ander Ie siklaripnasqo - karakteristike, xaninga, faktorura aj kriterie save den 0ander Ie siklaripnasqo. Organizisaripnasqe strategie Ie anderesqo Ie siklaripnasqo). 6.Siklaripnasqe metode (0 statuto thaj 0 manaipen Ie konceptosqe «i metoda anS-ididaktikani butT». 1taksonomia Ie siklaripnasqe metodenqi. 0 lachoresipen Ie siklovipnasqemetodenqo k-o formisaripen thaj k-o zoraripen Ie bazutne astimatenqe Ie siklovnenqe). 7. Esiklaripnasqe maskara thaj 0 integripen kadalenqo anS-o didaktikano aktivipen ( Esiklaripnasqe maskara - suporto Ie didaktikane aktivipnasqo. 0 psihopedagogikano molipenIe sikJaripnasqe maskarenqo). 8. Didaktikane organizisaripnasqe thaj projekciaqe forme (Ididaktikani projekcia .; jekh kondlcia jekhe molutne didaktikane aktivipnasqi. E funkcie Iedidaktikane projekciaqe. 0 ander thaj 0 nivo I nivelo Ie didaktikane projekciaqe). 9. 1evaluacia anS-o siklaripnasqo proceso (I evaluacia - jekh fundutni I bazutni komponenta Iesiklaripnasqo procesosqi. E obiektivura thaj e funkcie Ie skolutne evaluaciaqe. Eevaluaciaqe strategie vas 0 skolutno randamento I resipen. 0 rolo thaj 0 vastnipen Ieeva/uaciaqe anS-e kadala :- i edukacia Ie astipnasqi vas jekh sommolisaripen;- 0 achavipen Ie skolutne mekhipnasqo;- i stimulaeia Ie skolutne performanciaqi;-0 bararipen Ie sikl5vnenqo 3enutnipnasqo.10. I dinamika e relaciaqi maskar 0 siklarno thaj 0 siklovno an8-e siklaripnasqo proceso (Ekarakteristike thaj Ie edukaciaqe manajimata Ie relaciaqe maskar 0 siklarno thaj 0 sikl5vno.Relacienqe tJpura).J bibliogrilfiaC. Cuco~ (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare §i grade didactice, la~i: Polirom,1998 ..
. Tinea Cretu, Psihologia varstelor, 2001, Bueure~ti: Universitatea Bucure§ti, Editura CREDIS, 380 p.[v. §i www:eredis.ro].Romita B. lueu, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucure§ti: Editura Fundaliei " DimitrieBolintineanu", p: 332 p.Romita B. lucu, /nstruirea §colara, 2001, la9i: Editura Polirom ..Marin Manoleseu, Eva/uarea §colara - un contract pedagogic, 2002, Bueure§ti: Editura Funda!iei II
Dimitrie Bolin.tineanu", 248 p.Ion NeaC9u, /nstruire §i invatare, Bucure§ti: EDP, 1999.Gheorghe Tom§a, Consilierea §i orientarea in §coala, 2001, Bucure§ti: Universitatea Bueure~ti,Editura CREDIS, 218 p.[ v. §i www.credis.ro].
DIDACTICA 51 METODICA PREDARII
- Versiunea in limba romana -
Programa pentru proba de didactics generalil ~i de metodica predsrii limbii I in limbarromani destinats profesorilor1. Didactica - teorie genera/a a procesului de inva~amant (Obiectul §i func~iile didacticii.Didactica genera/a ~i didactica speciala. Direclii1e de dezvoltare a didacticii contemporane).2. Taxonomia didactica (Tipologia §i dinamica objectivelor didactice. Finalitatile didactice ~ifunclii1e lor. Operalionalizarea obiectivelor didactice). 3. Procesul de Invatamant(Componente ~i variante ale instruirii 9i invatarii. Procesul de Ynvalamant ca relalie intrepredare"invatare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de A ~!.a ant). 4.Principiile procesului de invatamant (Principiile didactice - Notiuni e'r't~ral~."1$J ernul
principiil~r ?i~actice). 5. C~rrj?ul~m .~colar (Conc~p~ ~i ev?lutie. ACo~ti.~uf In1{i~t~~a~.;~i Caractenstlcl, surse, facton ~I cnteru care determlna contmutul mvatal1lantlJna~;\~?tegrl'iPe
organizare a continutului Tnvatam~ntului. 6. Metode de invatamant ('~t~:~,~~~t:p~Pir1if~1ja,.-.. '1~/.".'~ j f) ,., .~//\ ','. t ( .,'1". , " '\'~
5 'X;~"I,'(0)\)\\I~~'\0'.0\, ~..:::::::.:. •••••
conceptului de metoda Tn activitatea didactica. Taxonomia metodelor de inviiW~mant.Eficienta metodelor de Tnvatare in formarea ~i consolidarea competentelor de baza alee!evilor). 7. Mijloacele de Tnvalamant 9i integrarea acestora Tn activitatea didactica(Mijloacele de Tnvalamant-suport al activitatii didactice. Va/oarea psihopedagogica amijloacelor de Tnvalamant. Modalitati de selectionare §i utilizare a mijloacelor deinvatamant). 8. Forme de organizare 9i de proiectare didactica (Proiectarea didacticaconditie a unei aetivitati didactice de calitate. Functiile proiectarii didactice. Continutul ~inivelul proiectarii didactice). 9. Evaluarea in procesul de Tnva!amant (Evaluarea componenta fundamentala a procesului de Tnvatamant.Obiectivele 9i functiile evaluarii ~colare. Strategii de evaluare a randamentului ~colar. Rolul9i importanta evi3luarii Tn:- educarea capacitalii de autoapreciere;- prevenirea e§ecului §colar;- stimularea performantei §colare;- dezvoltarea personalitatii elevilor;10. Oinamica re/atiei profesor - elev Tn procesul de Tnvatamant (Caracteristicile ~isemnificalii1e education ale ale relatiei profesor - elev. Tipuri de relalii).
~jbliografjeC. 9UC09 (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare §i grade didactice, la§i: Polirom,1998.
Tinea Cretu, Psih%gia varste/or, 2001, Bueure§ti: Universitatea Bucure~ti, Editura CREDIS, 380 p.[v~$i www.eredis.ro)..Romita B. lucu, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucure~ti: Editura Fundaliei " DimitrieBoJintineanu",p. 332 p..Romita B. lueu, Instruirea §co/ara, 2001, la~i: Editura Polirom.Marin Manolescu, Evaluarea §colara - un contract pedagogic, 2002, Bucure~ti: Editura Funda1iei"Dimitrie Bolintineanu", 248 p.Ion Neac~u, /nstruire §ilnvafare, Bucure~ti: EDP, 1999.Gheorghe Tori1§a, ConsiJierea §i orientarea In §coa/a, 2001, Bucure§ti: Universitatea Bucure§ti,Editura CREDlS, 218 p. [ v. §i www.credis.ro].
6
B. Programa de limba ~i literatura rromani pentru sustinerea examenului deacordare a definitivarii In 'invatamant la specializarea Limba §i literatura 1'1'omaniJ
Invatatoril lnstitutoril Profesori pentru inva!amant primar
LlMBA RROMANI
I. Limba rromani comuna ~iteoria straturilor dialectale de evolutie istorica
Limba rromani comuna. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evolutie istorica.
Dialectele rrome din spa1iuJ geografic rromanesc ~i felalia lor cu cele trei straturi dialectale
rrome de evolutie istorica: Stratu/ I (dialectul rromilor "ursarin, "spoitori" ~i "carpatici"), Stratul
" - 11/ (dialectul rromi/or "caldarari").
II. Fonetica ~i fonologie
Sistemul vocalic ~i consonantic allimbii rromani. Transformari (accidente, alterari) fonetice:
afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea,
dobandirea atipica a aspiratiei, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspiratiei,
proteza, sincopa !?a. Trecerea lui v in semiconsoana w ~i efectele sale. Trecerea grupurilor
:'vn- f?i -pn- in -m- ~i efectele sale. Trecerea, in dialectul rromilor caldarari, a vocalei -i- in
varianta fonetica -r-, respectiv, trecerea lui -6- in -e-. Opozi1iile 6h / s !?i 3 / i. Valorile
semantice ale vocalelor a ~i 0 in dihotomia "apropiere/departare". Alfabetul oficial allimbii
rromani. Valorile literelor postpozitionale -q-, -8- ~i -q-. Diftongii.
III. Vocabular
Vocabularul fundamental §i masa vocabularului. Sensu I propriu ~i sensu! figurat. Relatii
semantice intre cuvinte (sinonime, antonime, omonime). Structura lexica/a a limbii rromani
comu,ne. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armene~ti, osete,
'gruzine, kurde), ba/canic; (elemente. turce§ti, grece§ti, sud-slave I bulgare§ti §i sarbe~ti /,
romane~ti), ne%gic. Elemente rrome cu origine necunoscLita in limba rromani comuna.
Modalaji de 1mbogajire a lexicului limbii rromani comune (1. mijloacele interne de
imbogatire (derivarea - cu sufixe §i prefixe - §i compunerea); 2. mijloacele externe de
imboga1ire: imprumuturile §i calcullingvistic). Rolul sufixelor -pen I-mos, -ar/-ar-, -lin, -no, -
utno, -(v)alo, -utro, -isar-/-izel ~.a. Perspectiva creatiilor inde &~ -Jimba rromani....~ ~+,
Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani In viziune ~olii ~'~i~H!UV~~\,Cercetari ~i
Actiuni in Lingvistica Romani al Uniunii Rromani (IRU) §i a'\;~~tt1}~f;~ifStu~). Rrome din
cadrul Universitatii Sorbona din Paris. \~(;.li~:I."'::··1-\)' ./J/1",1 ~\. ,,~;f",".• tt,~, c.~
... :::~,:;::~:~~~::';;~~~~'}/'
7
IV. Morfologie Obiectul moriologiei.. 1. Par1ile de vorbire flexibile: articolul (hotarat ~i
nehotarat), substantivul: tipuri de substantive; adjectivuf: tipuri de adjective; pronumele:
tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri,
timpuri, persoane, numar), conjugarea verbelor imprumutate, ce contin suf. - isar-; 2. Par1i
de vorbire parj/al flexibile: adverbul; 3. paJ1i de vorbire neflexibile: postpozi!Ja, prepozitia,
conjunclia, interjectia.
BibliografieGheorghe Sarau, Lexic%gie rroma, Bueure§ti: Universitatea Bucure§ti, CREDIS, 2003; v. ~iwww.edu.roGheorghe Sarau, Limba rromani (Morf%gie §i sintaxa), Bucure~ti: Universitatea Bucure~ti,CREDIS, 2002,232 p.;·v. §i www.edu.roGheorghe $arau, Curs de limba rromani, Cluj Napoca: Editura Dacia, 2000, 254 p. [Reeditarearevizuita a manualului Limba romani. Manual pentru invalatorii rromi ai claselor din cadrul $colilorNormale, Bueure~ti: EDP - R. A, 1994].Gheorghe Sarau, Sti/is.tica limbii rromani in texte (Ant%gie de traduceri §i redactari). / stilistika erroinane6hibaqi teksturenee (Ambo/dimatenqi aj redakcienqi ant%gia), Bueure§ti: UniversitateaBucure§ti, Editura CREDIS, 2002, 152 p. + 142 p. = 294 p. [curs bilingv destinat studenli10rrromidela sectia de irivalamant desehis la distanta " institutori - profesori de limba rromani"; v. §iwww.edu.ro
LITERA TURA RROMANI
I. Cultura §i civilizatie veche indiana
Lectiile Indiei. India predravidiana §i India dravidiana. India ariana. Realitatile culturale ~i
Jingvistice din vechea Indie - locul de obar~ie a proto-rromilor. India vedica. De la India
vedica la India brahmanica. India upani~adica.lndia hinduista. India buddhista. fndia
jainista. India epop~ilor.lndia clasica. Isoricul studiilor indologice. Studiile indologice in
Romania. Originea poporului rrom - realitate ~i legenda (Kanauj). Rromii §i limba rromani in
context indian.
BibfiografieMircea Itu, Julieta Moleanu, Cultura §i civilizaiie indiana, 2001, Bucure~ti: Universitatea Bucure~tiEditura CREDIS, 208 p. v. ~iwwW.edu.roGheorghe· Sarau, Rromii, India §i Iimba rromam], [Co/eelia " Biblioteca rroma", nr. 4], 8ucure~ti:Kriterion, 1998, 268 p.; v. §i www.edu.ro
II. Folclor §i antropologie rroma
1. Nomadismul - Model cultural §i strategie de supravieluire: Fond psihologic ~i eractica
sociala. Perspective istorice asupra migratiei. Nomadism ~i sedent8rism.~~~~.~~'::" ..·.L" '1'~
fond cutumiar. Migralia rromilor - fenomen contemporan. 2. Cultura mate~rJ§'a a ;;rf(rbPP( ..!~.\fS'" .Qll?,,' ;'7...' '> • .'
Me§te§ug §i reprezentare: Coordonate istorice §i premise m KJ.~oi~~!~~~~~a'e~tlheteroidentificarii. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii~#fi~te::' Intr~~ff
\" '<:'~. If'i t •••,;1emblematic §i stigmatizant. 3. Identitate spirituaJa: Tipologii !;>i structuri coriC~r:iWL~I.~~~~
8
dinamicii inrudirii. Limbaje rituale premaritale 9i nuptiale. Rromanipen-ul 9i mistica puritatii.
Na9terea, copilul 9; treptele ini1iatice. Modele educationale de referinta. Imagini ale moriii 9i
cutume funerare. Formele de control ~i sanctiune sociala/divina. Familia - Model de auto
identificare. 4. Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalitati, structuri
magico-ritualice, cantecele): na9terea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie 9i
astrologie; descantecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii rami/or
(Iegarea ploilor, Herdelezi), b) la care actantii sunt rromi (Vasilca, Paparudele).
Bibliografie
Delia Grigore, Curs de antropologie §i folclor. /ntroducere in studiul elemente/or de culturatradiiionaia ale identitaiii rrome contemporane, Bucure~ti. Universitatea Bucure~ti: Editura CREDIS,2001, 182 p.; v. ~iwww.edu.ro
III. Istoria /iteraturii rrome
Literatura populara a rromi/or §i sinIilor. Miturile, Basmele, Cantecele. Literatura rromHor in
fosta URSS §i in statele aparute dupa destramarea acesteia (Rusia, Bielorusia, Ucraina,
Moldova 9i Letonia). Literatura rromilor in fosta lugoslavie §i in statele succesoare ei
(Macedoni(;1, Serbia 9i Muntenegru, Bosnia - Hertegovina, Croatia, Slovenia). Literatura
rromi/or in: Bulgaria, Romania, Ungaria, Cehia §i Slova cia, Polonia, Austria, Germania,
Elveiia, Italia, Frant.a, Spania, Marea Britanie, Suedia §i Finlanda. Experien1a teatrelor
rrome "Phralipen" 9i TKO (Macedonia, ulterior Germania).
IV. Literatura rromani pentru copii
1. Exemplificari din erealiile autorilor eulii rromi: Mateo Maximoff, Dragana Stefanovic
(Franla), Rajko Djuric (Germania), Leksa Manus (Letonia), Eslam Drudak, Dizoran Zekir
(Macedonia), BronisJawa Weis = Pap usa (Polonia), E. Cervenakov8, Tera Fabianova
(Republica Ceha ), A. Horvatova ( Republica Slovaca), Nina Vinkova, Romka Demeter
(Rusia), Katarina Taikon (Suedia). 2. Texte §i traduceri (rome pentru cop;; publicate in
Romania de: Elena Nuica, Ursu Lidia, Lumini~a Mihai Cioaba 9.a.·
BibliografieRajko Djuri6, Istoria literaturii rrome. I historia e rromane /iteraturaqi. Traducator: Sorin Georgescu;referent, redactor, tehnoredactor: Gheorghe Sarau], 2002, Bucure~ti: Universitatea din Bucure~ti,Editura CREDIS, 182 p.; v. ~i www.edu.ro .Gheorghe Sarau, Culegere de texte In limba rromani [editiile 1995, 1999, 2000], Bucure§ti: E.D.P. R. A., 188 p.
DlDACTICA SI METODICA PREDARII
9
t didaktika - Generato teoria e siktaripnasqo procesosqi 1. I generalo didaktika (0 obijektothaj e didaktikaqe funkeie. J generalo didaktika thaj i specialo didaktika. E bararipnasqedirekcie Ie akanutne didaktikaqe). 2. I didaktikani taksonomJa (I tipologia Ie didaktikaneobijektivurenqi. E didaktikane resimata thaj penqe funkeie. 0 konkretisaripen Ie didaktikaneobijektivurenqo). 3. E sik!aripnasqo proeeso (E kotora thaj e variante e siklaripneasqe aj Iesiklovipnasqe. E siklaripnasqo proceso sar jekh relaeia maskar siklaripen - siklovipen evaluacia. E formisaripnasqo - edukaciaqo karaktero e siklaripnasqe proeesosqo). 4. Eprincipie Ie siklaripnasqe proeesosqe (E generalo nocie vas e didaktikane principie. 0 "sistemo Ie didaktikane principurenqo). 5." 0 skolutno kurrlkulumo (0 koncepto thaj ievolucia. 0 ander Ie siklaripnasqo - karakterlstike, xaninga, faktorura aj kriterie save den 0ander Ie sikJaripnasqo. Organizisaripnasqe strategie Ie anderesqo Ie sikh~ripnasqo). 6.Siklaripnasqe metode (0 statuto thaj 0 manaipen Ie konceptosqe «i metoda anS-ididaktikani butT». I taksonomla Ie siklaripnasqe metodenqi. 0 lachoresipen Ie siklovipnasqemetodenqo k-o formisaripen thaj k-o zoraripen Ie bazutne astimatenqe Ie siklovnenqe). 7. Esiklaripnasqe maskara thaj 0 integripen kadalenqo anS-o didaktikano aktivipen ( Esiklaripnasqe maskara - sup6rto Ie didaktikane aktivipnasqo. 0 psihopedagogikano molipenIe sikJaripnasqe maskarenqo). 8. Didaktikane organizisaripnasqe thaj projekeiaqe forme (Ididaktikani projekcia - jekh kondlcia jekhe molutne didaktikane aktivipnasqi. E funkcie Iedidaktikane projekciaqe. 0 ander thaj 0 nivo I nivelo Ie didaktikane projekciaqe). 9. Ieyaiuacia an8-0 siklarit:>nasqo proeeso (I evaluacia - jekh fundutni I bazutni kOrT!ponemtaIe"siklaripnasqo procesosqi. E obiektJvura thaj e funkcie Ie skolutne evaluaciaqe. Eevaluaciaq"e strategie vas 0 skolutno randamento I resipen. 0 rolo thaj 0 vastnipen IeevaJuaciaqe anS-e kadala :- i edukaeia Ie astipnasqi vas jekh sommolisaripen;- 0 a6havipen Ie skolutne mekhipnasqo;- i stimulaeia Ie skolutne performaneiaqi;- 0 bararipen Ie siklovnenqo 3enutnipnasqo.10. , dinamika e relaciaqi maskar 0 siklarno thaj 0 siklovno anS-e siklaripnasqo proceso (Ekarakteristikethaj Ie edukaeiaqe manajimata Ie relaciaqe maskar 0 siklarno thaj 0 siklovno.Relacienqe tipura).I bibliogriifiaC. Cueo§ (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare §i grade didactice, la§i: Polirom,1998.
Tinea Cretu, Psihologia varstelor, 2001, Bucure~ti: Universitatea Bucure~ti, Editura CREDIS, 380 p.[v. §i www.credis.ro].Romita B. lucu, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucuregti: Editura Fundaliei " DimitrieBolintineanu"r p. 332 p.Romita B. lueu, Instruirea §colara, 2001, la§i: Editura Polirom.Marin Manolescu, Evaluarea §co/ara - un contract pedagogic, 2002, Bucure§ti: Editura Fundatiei "Dimitrie Bolintineanu ",248 p.Ion Neac§u, Instruire §i Tnvaiare, Bucuregti: EDP, 1999.Gheorghe Tom~a, Gonsi/ierea §i orientarea Tn §coala, 2001, Bucure§ti: Universitatea Bucure§ti,Editura CREDIS, 218 p.[v. §i www.credis.ro].
DIDACTICA 81 METODICA PREDARII ~Ni'~- Versiunea In limba romana _ ~'\~~'\\.~ IS'~programa pentru proba de didactica generala~i de metodica predar.l~mbii 1:Ji:t Ii~~
rromani destinata institutorilor /lnvatatorilor ' 19$; ;~%~1l>;~~:~~\:;\\1. Didactica - teorie generala a procesului de invatamant (Obiectul ~~,'d"tJ11c1\fI~·:.cljfJflctic~..:!Didactiea generala ~i didactica speciala. Direetiile de dezvoltare a didaet)~j~:e;p.hT~"r.dP6ran~~?
2. Taxonomia didactica (Tipologia ~i dinamica obiectivelor didactice. Fina:lit~1iJ~;;c!:idac!tQe5¥i',.~.,1~'""'j\I\\~-.....:.·.~..~.:.'.;;.7
10
functiile lor. Operationalizarea obiectivelor didactice). 3. Procesul de invatamant(Componente ~i variante ale instruirii ~i Invalarii. Procesul de Invatamant ca relalie intrepredare-Tnvalare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de Invalamant). 4.Principiile procesului de Tnva!amant (Principiile didactice, - Notiuni generale. Sistemulprincipiilor didactice). 5. Curriculum ~colar (Concept ~i evolutie. Continutul invatamantului Caracteristici, surse, factor; ~i criterii care determina conlinutul invalamantului. Strategii deorganizare a conlinutului inva1amantului. 6. Metode de invatamant (Statutul ~j semnificatiaconceptului de m(3toda in activitatea didactica. Taxonomia metodelor de invatamant.Eficien1a metodelor de Tnva1are Tn formarea ~i consolidarea competen1elor de baza aleelevilor). 7. Mijloacele de inva1amant ~i integrarea acestora Tn activitatea didactica(Mijloacele de invatamant-suport al activitalii didactice. Valoarea psihopedagogica amijloacelor de Tnvalamant. Modalita1i de selec1ionare ~i utilizare a mijloacelor deinvalamant). 8. Forme de organizare ~i de proiectare didactica (Proiectarea didacticacondilie a unei activita1i didactice de calitate. Func1ii1e proiectarii didactice. Continutul §inivelul proiectarii didactice). 9. Evaluarea Tn procesul de Tnvalamant (Evaluarea componenta fundamentala a procesului de inval~mant.
Obiectivele §i funclii1e evaluarii ~colare. Strategii de evaluare a randamentului ~colar. Rolul§i importanta evaluarii in:
,- 'educarea capacit~tii de autoapreciere;- prevenirea e~ecului ~colar; ,~stimularea perform~n!ei ~colare;
, - dezvoltarea personalita1ii elevilor;10.. Dinami,ca relatiei profesor - elev Tn procesul de invatamant (Caracteristicile §isemnificatiile educationale ale relatiei profesor - elev. Tipuri de relalii).
,BibliografieC. Cuco§ (coord.). Psihopedagogie pentru examenu/ de definitivare §i grade didactice, la§i: Polirom,1998.
Tinea Cretu, Psihologia varste/or, 2001, Bucure9ti: Universitatea Bucure§ti, Editura CREDIS, 380 p.[V. ~iwww.credis.ro].
,Romita B. lucu, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucure§ti: Editura Fundatiei II DimitrieBolintineariu", p. 332 p.Romita B. lucu, /nstruirea §co/ara, 2001, la!?i:Editura Polirom.Marin Manolescu, Eva/uarea §co/ara - un contract pedagogic, 2002, Bucure§ti: EdituraFundaliei II
Dlmitrie Bolintineanu ". 248 p. 'Ion Neac§u, /nstruire §i1nva!are, Bucure§ti: EDP, 1999.Gheorghe Tom§a, Consi/ierea §i orientarea Tn §coa/a, 2001, Bucure§ti: Universitatea Bucure§ti,Editura CREDIS, 218 p. [v. §I www.credis.ro].
11
Programa de limba ~i literatura rromani pentru sustinerea examenului deacordare a definitivarii In invatamant la specializarea Limba # literatllra rromani
- Educatori/ Institutori/ Profesori pentru invatamantul pre~colar
LIMBA RROMANI
I. VocabuJar
Vocabularul fundamental ~i masa vocabularului. Sensu I propriu ~i sensul figurat. Relatii
semantice Intre cuvinte (sinonime, antonime, omonime).
II. Morfologie Obiectul morfologiei. 1. Partile de vorbire f1exibile: articolul (hotarat §i
nehotarat), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele:
tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (maduri,
timpuri, persoane, numar), corijugarea verbelor Imprumuta~e, ce con1in suf. - isar-; 2. Parti
de vorbire partial flexibile: adverbul; 3. Parti de vorbire neflexibile: postpozit/a, prepozilia,
c?njuncfia, interjeciia.
BibliografieGheorg~e Sarau, Lexic%gie rroma, Bucure§ti: Universitatea Bucure~ti, CREDIS, 2003; v. §iwwW.edu.roGheorghe Sarau, Curs de /imba rromani, Cluj Napoca: Editura Dacia, 2000, 254 p. [Reeditarearevizuita a manualului Limba romani. Manual pentru invatatorii rromi ai claselor din cadrul $colilorNormale, Bucure~ti: EDP - R. A., 1994]..
LITERA TURA RROMANI
I. Cultura §i civilizatie veche indianaLectiile Indiei. India predravidian11§i India dravidiana. India arian1i.Realit!tile culturale ~ilingvistice din vechea Indie locul de obaqie a proto-ITomiior. India vedic !i. De la India vedicli la India brahrnanica. India upani~adica.India hinduisU.India buddhista. India jainist~. India epopeilor. India clasica. Originea poporului ITom- realitate ~i legenda (Kanauj).Rroinii ~i iimba ITomani in context indian.
BibliografieMircea Itu, Julieta Moleanu, Cultura §i civilizatie indiana, 2001, Bucure~ti: Universitatea Bucure~ti~Editura CREDIS, 208 p. v. ~iwww.edu.ro
II. Folclor §i antrop%gie rroma
1. Nomadismul - Model cultural §i strategie de supraviefuire: Fond psihologic §i practica
sociala. Perspective istorice asupra migratiei. Nomadism ~j sedent~ri$f.((~.mn"iflGa~1ii de
. ~- ~~
fond cutumiar. Migra1ia rromilor - fenomen contemporan. 2. CUltura~$~~rj~.~~'~r~~~fliiN-Me§te§ug §i reprezentare: Coordonate .istorice ~i premise!:: dJe(<::J9J~!q.919~ ':~Ie
heteroid·entificarii. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. M~~~~it~$·i~'~d1n~. !~tre\ ••••' , :J' ,~/.
emblematic ~i stigmatizant. 3. Identitate spiritualB: Tipologii ~i structtJ~i::'~~~B?B!~~t~ ale
12
dinamicii Tnrudirii. Limbaje rituale premaritale ~i nuptiale. Rromanipen-ul ~j mistica puritaiii.
Na§terea, copilul §i treptele iniiiatice. Modele educationale de referinia. Imagini ale mo~ii §i
cutume funerare. Formele de contral §i sanciiune socialatdivina. Familia - Model de auto
identificare. 4. Obieeiurile din eicJul familial sau riturile de treeere (generalitaii, structuri
magico-ritualice, cantecele): na!?terea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie ~i
astralogie; descantecele; complexe ritualice din ci,clul calendaristic: a) proprii romilor
(Iegarea ploilor, Herdelezi), b) la care actantii sunt rromi (Vasilca, Paparudele).
Bibliografie
Delia Grigore, Curs de antropologie §i folclor. Introducere in studiul elementelor de cultudi tradilionalaale identitatii rrome contemporane, Bucure~tj, Universitatea Bucure!?ti: Editura CREDIS, 2001,
182 p.; v. §i www.edu.ro
III. Literatura rromani pentru copii
1. Exemplificari din creafiile autorilor culti rromi: Mateo Maximoff, Dragana Stefanovi6
(Franta), Rajko Djuri6 (Germania), Leksa Manus (Letonia), Eslam Drudak, Dizoran Zekir
(Macedonia), Branisfawa Weis = Pap usa (Polonia), E. Cervenakova, Tera Fabianova
(Republica Ceha ), ,A. Horvatova ( Republica Slovaca), Nina Vinkova, Romka Demeter
(Rusia), Katarina Taikon (Suedia). 2. Texte §i traduceri rrome pentru copii publicate in
Romania de: Elena Nuica, Ursu Lidia, Luminiia Mihai Gioaba ~.a.
IV. Literatura rroma culm din Romania Creatia scriitorilor §i poetilor, Gh. Paun lalomi1eanu, Luminita Mihai Cioaba, Alexandru Ruja - Gribussy, Irina Gabor - Zrinyi, MariusLakatos, Delia GrigOre, Valeriea Staneseu etc. ~ia folclori~tilor rrami (Costica Ba1alan).
Bibliografie
Rajko Djuri6, Istoria fiteraturii rrome. I hist6ria e rromane literaturaqi. Traduditor: Sorin Georges~u;referent, redactor, tehnoredactor: Gheorghe SarauJ, 2002, Bucure~ti: Universitatea din Bucure§ti,Editura CREDIS, 182 p.; v. §i www.edu.roGheorghe Sarau, Culegere de texte in limba rroman; [editiile 1995, 1999, 2000J, Bucure§ti: E.D.P. R. A., 188 p.
DIDACTICA 51 METODICA PREDARII
- Rromani versia -
I pograma vas i generalo didaktika thaj ; metodika e siklaripnasqi rromane chibaqolvaj ana·; rromani chib vas e xurdorrenqe siklarneI didaktika - Generalo leoria e siklaripnasqo procesosqi 1. I generalo didaktika (0 obijekto
thaj e didaktikaqe funkcie. I generalo didaktika thaj i specialo didaktik~-p',ijlra ipnasqedirekcie Ie akanutne didaktikaqe). 2. I didaktikani taksonomJa (I tip~g1'h Ie dicl~, ikaneobijektivurenqi. E didaktikane resimata thaj penqe fUnkeie. 0 konkreti4~ripen ...!E?:;d..ipal<tianeobijektivurenqo). 3. E siklaripnasqo proceso (E kotora thaj e variantJ:ci ;sik~~fipn~~s~e:aj Iesiklovipnasqe. E siklaripnasqo proeeso sar jekh relacia maskar si~l?rlp~~,/·,~.lklo~ip~~ evaluaeia. E formisaripnasqo ~ edukaciaqo karaktero e siklaripnasq~~ pr9'ees6·sqo)}~. Eprinelpie Ie siklaripnasqe proeesosqe (E generalo nocie vas e didak!ilw~e' princJpie. 0
........::.~.1.~U'J \\\...., .:.•
13
sistemo Ie didaktikane principurenqo). 5. 0 skolutno kurrikulumo (0 koncepto thaj ievolucia. 0 ander Ie siklaripnasqo - karakterJstike,xaninga, faktorura aj kriterie save den 0ander Ie siklaripnasqo. Organizisaripnasqe strategie Ie anderesqo Ie' siklaripnasqo). 6.Siklaripnasqe metode (0 statuto thaj 0 manaipen Ie konceptosqe «i metod~ an8-ididaktikani butt». I taksonomia Ie siklaripnasqe metodenqi. 0 lachoresipen Ie sikl6vipnasqemetodenqo k-o formisaripen thaj k-o zoraripen Ie bazutne astimatenqe Ie sikI6vnenqe). 7. Esiklaripnasqe maskara thaj 0 integripen kadalenqo an8-o didaktikano aktivipen ( Esiklaripnasqe maskara - suporto Ie didaktikane aktivipnasqo. 0 psihopedagogikano rnolipenIe siklaripnasqe maskarenqo). 8. Didaktikane organizisaripnasqe thaj projekciaqe forme (Ididaktikani projekcia - jekh kondicia jekhe molutne didaktikane aktivipnasqi. E funkcie Iedidaktikane projekciaqe. 0 ander thaj 0 nivol nivelo Ie didaktikane projekciaqe). 9. Ievaluacia an8-0 siklaripnasqo proceso (I evaluacia - jekh fundutni I bazutni komponenta Iesiklaripnasqo procesosqi. E obiektivura thaj e funkcie Ie, skolutne evaluaciaqe. Eevaluaciaqe strategie vas 0 skolutno randamemto I resipen. 0 r610 thaj 0 vastnipen IeeVcduaciaqean8-e kadala :- i edukacia Ie astipnasqi vas jekh sommolisaripen;•. 0 achavipen Ie skolutne mekhipnasqo;- i stimulacia Ie skolutne performanciaqi;- 0 bararipen Ie sikl6vnenqo 3enutnipnasqo.10. I dinamika e relaciaqi maskar 0 siklarno thaj 0 sikl6vno an8-e siklaripnasqo proceso (Ekarakteristike thaj Ie edukaciaqe manajimata Ie relaciaqe maskar 0 siklarno thaj 0 sikl5vno.Relacienqe tipura).Jbibliografiac. Cuco§(coord.),Psihopedagogie pentru examenul de definitivare §i grade didactice,'la§i: Polirom,1998. 'TineaCrelu,Psihologia varstelor, 2001, Bucure§ti:UniversitateaBucure§ti,EdituraCREDIS,380 p.[v. §iwww.credis:ro].
Romila B. lucu, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucure§ti: Editura Fundaliei " DimltrieBolintineanu",p. 332 p.R9milaB. lueu, Instiuirea §colara, 2001, la§i:EdituraPolirom.Marin Manolescu,Evaluarea §colara - un contract pedagogic, 2002, Bucure!?ti:EdituraFundaliei"Dimitrie BOlintineanu·,248 p:Ion Neac~u,Instruire §i lnvalare, Bucure§ti:EDP,1999.GheorgheTom~a, Consilierea §i orientarea in §coala, 2001, Bucure§ti: UniversitateaBucure§ti,EdituraCREDIS,218 p.[ v. ~iwww.credis.ro].
~Versiunea in limba romana ~Programa pentru proba de didactica generala ~i de metodica predarii limbii I in limbarromani destinata educatorilor1. Didactica - teorie generala a procesului de inva1amant (Obiectul !?i funcliile didacticii.Didactica generala !?i didactica speciala. Directiile de dezvoltare a did~cticii contemporane).2. Taxonomia didactica (Tipologia §i dinamica obiectivelor didactice. Finalitalile didactice §ifunctiile lor. Operationalizarea obiectivelor didactice). 3. Procesul de Tnvalamant(Componente §i variante ale instruirii §i invalarii. Procesul de invatamant ca relatie lntrepredare-invatare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de invalamant). 4.Principiile procesului de inv~tamant (Principiile didactice - Noliuni generale. Sistemulprincipiilor dldactice). 5. Curriculum §colar (Concept §i evolutie. Continu ..~ .antului Caracteristici, surse, factori §i criterii care determinti con'tinutullnvar. htului. J;fr ii deorganizare aconlinutului Invalamantului. 6. Metode de Invatamalit ,'~tutYJ:~.I~~l?mit a~iaconceptuJui de metoda in activitatea didactica. Taxonomia me ~erof~H~;;r.QV~la;:>ant.Eficienta metodelor de Ynva~areIn formarea !?iconsolidarea com ~t~.ni~(9jA~p~!:iazjifale
\':~ •..r'.• ' ••. ~:~ ~ 1\7., 'i."- ....' •.••'/", ••~L ~ ~
'.' 1'/ 4T ~I •••<i.~14 '.J!'::FT.tl~:!,J,~\?"---
elevilor). 7. Mijloacele de invalamant §i integrarea acestora in activitatea didactica(Mijloacele de invalamant-suport al activitalii didactice. Valoarea psihopedagogica amijloacelor de invalamant. Modalitati de selectionare §i utilizare a mijloacelor deinvalamant). 8. Forme de organizare ~i de proiectare didactica (Proiectarea didacticacondilie a unei activitatididactice de calitate. Functiile proiectarii didactice. Conlinutul ~inivelul proiectarii didactice). 9. Evaluarea In procesul de tnvalamant (Evaluarea componenta fundamentala a procesului de invatamant.Obiectivele §i funclii1e evaluarii §icolare. Strategii de evaluare a randamentului ~colar. Ro!ul~iimportanta evaluarii in:- educarea capacitalii de autoapreciere;- prevenirea e;;;ecului §colar;- stimularea performantei §icolare;- dezvoltarea personalitalii elevilor;10. Dinamica relatiei profesor - elev in procesul de invatamant (Caracteristicile §isemnifica1iile educalionale ale relaliei profesor - elev. Tipuri de relalii).
BibliografieC. Cuco§ (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare §i grade didactice, la§i: Polirom,1998.
Tinea Cretu, Psihologia varstelor, 2001, Bucure§ti: Universitatea Bucure§ti, Editura CREDIS, 380 p.[v. ~iwww.credis.rq].Rornita B. °luc~, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucure§ti: Editura Fundaliei n Dimitrie8olintinean,u", p: 332 p. 0 °Romita 8. lucu, Instruirea §colara, 2001, la~i: Editura Polirom.Marin Manolescu, Evaluarea §colara - un contract pedagogic, 2002, 8ucure§ti: Editura Fundatiei "0
Dimitrie Bolintineanu ", 248 p.Ion Ne~c§u. Instruire §i inva[are, Bucure~ti: EDP, 1999.
°Gheorghe °Tom§a,Consilierea §i orientarea in §coala, 2001, Bucure!?ti: Universitatea 8ucure§ti,Editura CREDIS, 218 p. [v. §i www.credls.ro].
15
