Programul liturgicîn Săptămâna Patimilor și Săptămâna LuminatăLuni şi marţi, 6-7 aprilie

- Sfinţirea caselor (Luni: Înfrăţirii, Teilor, Izlaz, Înfrăţirii;Marţi: Viorelelor, Rozelor, Magnoliei, Parcului, Cerna şi Cucului)Miercuri, 8 aprilie

- ora 8,00 Spovedania bolnavilor din Parohie- ora 20,00 Denie şi Sfântul Maslu de obşteJoi, 9 aprilie

- ora 8,00 Sfânta Liturghie- ora 20,00 Denia celor 12 EvangheliiVineri, 10 aprilie

- ora 12,00 Împodobirea Mormântului Domnului- ora 15,00 Vecernia Punerii în Mormânt- ora 20,00 Denia Prohodului DomnuluiSâmbata, 11 aprilie

- ora 8,00 Sfânta Liturghie - ora 24,00 Slujba ÎNVIERII DOMNULUI

Cu prilejul Învierii Mântuitorului nostru,

lisus Hristos, şi a Sfintelor Sărbători de Paşte,

primiţi din partea noastră sincere urări de

frumoasă şi plăcută sărbătoare în familie,

Hristos a înviat !

Paşte fericit !

Familia Otiman

În noaptea Învierii, cu lumânări aprinse şi sufletul curat,

să ne rugăm pentru iertarea păcatelor şi regăsirea speranţei.

Lumina Învierii să vă aducă numai bucurii,

sănătate şi multă fericire.

Bătaia clopotelor să anunţe o lume mai bună în care

să găsim din plin tot ceea ce ne dorim.

HRISTOS A ÎNViAT! ADEVÃRAT A ÎNVIAT!

Preot Vasile D. Suciu

Redactor-şef

Duminică, 12 aprilie - Învierea Domnului, Ziua I de Paști

- ora 9,00 Sfânta Liturghie- ora 18,00 VecernieLuni, 13 aprilie - Ziua a II-a de Paști

- ora 9,30 Sfânta Liturghie- ora 18,00 VecernieMarţi, 14aprilie - Ziua a III-a de Paști

- ora 9,30 Sfânta Liturghie- ora 18,00 VecernieVineri, 16 aprilie - Izvorul Tămăduirii

- ora 9,30 Sfânta Liturghie; ora 12,00 Sfinţirea apei- ora 18,00 VecerniaDuminică, 17 aprilie - Duminica Tomii, Paştile mici

- ora 10,30 Ieşirea la cimitir, pomenirea morţilor, colectarea de pachete pentru așezămintele sociale.

EDITORIAL Vatră nouă nr.175 martie 20152NOTE DE CĂLĂTORII ACADEMICE ȘI UNIVERSITARE (III)

Prima universitate vizitată a fost, evident, cea din Hohen-heim, înfiinţată cu circa 175 de ani în urmă pe domeniul oferit de familia regală de Württemberg. Încă de la început, trebuie să remarc că pentru învăţământul şi cercetarea ştiinţifică agronomică românească, Universitatea din Hohenheim a reprezentat un punct excepţional de reper. Aici s-a format şi a promovat doctoratul cu magna cum laude, creatorul învăţământului şi cercetării agricole moderne din România, academicianul prof. dr. Gheorghe Ionescu-Şişesti.

Hohenheimul, în prezent, este o localitate satelit a oraşului Stuttgart, în cea mai mare parte conservată din punct de vedere arhitectonic, având caracteristic stilul rural german de sud (württembergez). Cu toate acestea, dacă localitatea propriu-zisă nu a suferit modificări urbanistice şi industriale evidente, în schimb zona este dominată de evoluţia Ger-maniei postbelice. În imediata vecinătate a universităţii, chiar înaintea intrării în campus, pe stânga, se află impunătoarele clădiri administrative ale industriei automobilistice germane: Mercedes-Benz, clădiri construite în anii ’80 în numai 11 luni. Pe dreapta, vis-à-vis, se găsesc clădirile, la fel de impunătoare, ale unor firme de edituri şi tipografice.

Mergând de la Universitate spre autostrada care leagă Stuttgartul de oraşul Karlsruhe, se observă două clădiri imense, atât ca înălţime cât şi ca întindere, despre care aflăm că sunt „baracamentele” (cum se scrie pe indicatorul stradal) armatei NATO, de fapt americane. Aici, în zona economică cea mai puternică a sudului Germaniei, unde se concentrează o mare parte din industria automobilistică, electrică şi electronică (Bosch, Simmens etc.) a acestei ţări, au amplasat americanii, în spiritul convenţiei de la Postdam, cele mai importante unităţi militare. De altfel, una dintre acestea, extrem de puternică, se află chiar în hotarul Staţiunii didactice a Universităţii.

Universitatea, în cea mai mare parte, cu excepţia clădirilor noi, construite după anii ’70-80, se află în castelul dinastiei regale de Württemberg şi în clădirile anexe ale acestuia. Castelul, cu parter, etaj înalt şi mai multe subsoluri, cuprinde rectoratul şi administraţia centrală a universităţii. În timpul mandatului rectorului (preşedintelui) K. Maharzina (1996-2004) s-au făcut ample lucrări de reparaţii-reconstituiri, readucându-se castelul, în cea mai mare parte, la stilul său vechi. Anexele castelului, fostele grajduri regale, clădirile personalului, atelierele, depozitele, toate au fost transfor-mate, graţie unei intervenţii arhitecturale de excepţie, în spaţii de învăţământ, laboratoare şi cabinete.

În exterior, aparţin secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, iar în interior începutului de mileniu III.

Când am intrat în primul laborator, dacă-mi aduc bine aminte, cel de agrochimie sau pedologie, nu-mi venea să cred ochilor. Comparând cu laboratoarele noastre din Timişoara, aveam impresia că am în faţă un film cu sce-nariu science fiction. Toate cabinetele, indiferent că erau ale profesorilor-şefi de catedră sau ale asistenţilor, prepara-torilor, cercetătorilor, tehnicienilor ori doctoranzilor, aveau calculatoare personale de ultimă generaţie (e vorba de anul 1990), schimbate din trei în trei ani, şi care, în mare parte, aveau să ajungă şi la noi. Pe lângă calculatoare, o mulţime de echipamente electronice, care de care mai sofisticate, folosite în a realiza tehnologii didactice de înaltă clasă.

Eu, care nu mai fusesem până în septembrie 1990 într-o universitate occidentală, am început să-mi dau seama de imensul decalaj, practic de jumătate de secol dintre noi şi ei sau, mai bine zis, dintre ei şi noi. Dacă din punct de vedere teoretic nu am simţit o defazare semnificativă, însă în ceea ce priveşte învăţământul aplicativ, practic, aici diferenţele sunt marcante. Noi lucram cu tehnica anilor ’50-60, iar ei, aşa cum am mai spus, cu tehnica începutului de mileniu III.

Am vizitat, apoi, laboratoarele disciplinelor de fitotehnie, pajişti, protecţia plantelor, fitotroanele, serele, halele dis-ciplinelor de mecanizare, o îmbinare de tehnică agricolă, automatizări, electronică şi computere. Şi iarăşi m-am dus cu gândul la „biata” noastră catedră de mecanizare cu imensa grămadă de „fiare” vechi (şi la propriu şi la figurat), vorba lui Petre Roman. Începuse să mă doară capul şi să mă apuce disperarea. Mereu îmi puneam întrebările: Când vom putea ajunge la nivelul lor? Dacă va fi posibilă reducerea decalajului?

Rând, pe rând, am trecut pe la toate institutele, pentru că aşa sunt denumite la ei catedrele, deoarece întrunesc intim legate între ele, atât activitatea didactică cât şi cea de cercetare ştiinţifică. Conform filosofiei lor din acea vreme, aprofundată până în zilele de azi, „produsele” principale ale universităţii sunt specialiştii şi ştiinţa, iar, în cele mai de elită universităţi, printre care se numără şi cea de la Hohenheim (aceasta fiind considerată cea mai performantă din Europa), specialistul este, în principal, produsul activităţilor de cer-cetare, studentul formându-se, în primul rând, prin partici-pare, alături de profesor şi cercetător, în proiectele ştiinţifice ale acestora. De exemplu, la Institutul de mecanizare în horticultură a profesorului M. Kleisinger (născut în anul 1944 la Ionel şi plecat imediat după război în Germania, asupra acestui episod voi mai reveni), pe studenţii săi i-am întâlnit în atelierul de proiectare a diferitelor tipuri de duze pentru stropit, în atelierul de fabricaţie, executând duzele proiectate cu mâna lor, evident automatizat şi computerizat, la standul de montaj a duzelor pe aparatele (instalaţii) de stropit şi de testare a fineţii picăturilor şi a debitelor, precum şi în câmp, unde măsurau cantitatea, uniformitatea şi efi-cacitatea tratamentelor cu diferitele duze. Pot continua cu exemplele şi la alte discipline şi institute, de la cele tehnice, până la cele economice şi sociale.

(continuare în ediţia următoare)Academician PĂUN ION OTIMAN

sursa foto: www.hochschul-bibelkreise.de

Vatră nouă nr.175 martie 2015 3EDUCAŢIE

Adolescenţa este perioada de tranzit între copilărie şi maturitate, în care nu suntem tocmai stabili în relaţii şi sentimente, o perioadă minunată, dar şi controversată, din viaţa fiecărei persoane.

Câţi dintre noi, adulţii de azi, ne mai aducem aminte de emoţiile de atunci? Câţi ne amintim de visele noastre, împlinite sau nu? Este dificil a privi în oglinda adolescenței, cu ochii adul-tului de acum, nu-i aşa? Şi totuşi, se pare că n-am uitat acele clipe ...

Suntem tentaţi a-i vorbi „de rău”: nu ne ascultă sfaturile, una spun şi alta fac, râd din orice, nu se ţin de promisiuni etc. Dar, la ce ne-am putea aştepta? Majoritatea adolescenţilor zilelor noastre se străduiesc să se formeze şi să se regăsească într-o societate care, de peste 20 de ani, se tot „reformează” fără a înţelege nimeni spre ce anume se îndreaptă.

Voi prezenta în continuare eseul unui adolescent care a descris nevoile acestei perioade ca pe un SOS adresat adulţilor din jurul lui:

„Da, cu siguranţă avem nevoie de voi, adulţii, pentru că noi sun-tem totuşi nişte vlăstare în formare, chiar dacă uneori considerăm că ştim totul, vă contrazicem sau dorim să vă „manipulăm”. Avem curajul celor tineri, dar şi inconştienţa copiilor...

Am auzit spunându-se că părintele trebuie să-şi controleze copilul adoles-cent, că trebuie să-i stabilească nişte limite, un program şi ... tot felul de

responsabilităţi. De ce să ne înconjuraţi cu ziduri? Doar pentru a ne provoca curiozitatea şi dorinţa de a trece de ele şi de a vedea ceea ce este ”dincolo”?

Personal, consider că noi, ado-lescenţii, în urma consultărilor cu părinţii şi cu profesorii, avem dreptul de a ne alege drumul în viaţă, părintele fiind dator să ne vegheze şi să ne spri-jine în măsura posibilităţilor, respectiv să ne acorde încredere şi să ne ofere astfel şansa de a ne forma un caracter puter-nic, hotărât.

Adolescenţa este perioada în care relaţiile interumane devin mai impor-tante, perioada în care avem nevoie de mai multă comunicare şi interacţiune cu prietenii şi societatea, este perioada în care considerăm că avem multe de spus, de oferit şi ... chiar vrem să fim ascultaţi. Dacă ne-aţi acorda un strop din timpul vostru şi aţi asculta cu adevărat ce avem de spus, cu siguranţă nu am mai fi rebeli. Daca eşti auzit când şopteşti, nu ai pen-tru ce să strigi, nu-i aşa?

Deci, acceptaţi-ne aşa cum suntem, cu bune şi mai puţin bune... În acest moment noi suntem viitorul! Societatea următorilor 20-30 de ani va fi oglinda educaţiei şi a valorii noastre de azi, iar astăzi suntem oglinda trecutului vostru. E complicat, nu?

Tot acum ne formăm grupurile de prieteni, adaptându-ne la cerinţele acestora, suntem deschişi spre tot ce este nou, dar... ne rezervăm şi dreptul de a exclude pe cel care nu corespunde pretenţiilor noastre. Nu ne place să

ne fie criticaţi prietenii, pentru că ne considerăm suficient de maturi ca să-i judecăm singuri. Ba mai mult, aţi uitat zicala „Cine se aseamănă se adună”?

Vorbind între noi, în contexte formale sau informale, am constatat că există familii unde comunicarea cu părinţii devine extrem de limitată, în sensul că adolescenţilor nu li se acordă suficientă încredere şi nici capacitatea de a-şi exprima părerea.

Reversul acestor familii sunt ace-lea în care adolescenţii sunt valorizaţi, fiind lăsaţi să preia câte puţin din responsabilităţile părinţilor atunci când ei doresc să o facă. În felul acesta ei se maturizează şi se pregătesc pentru viaţa de familie, demonstrând că nu mai sunt chiar copii.

Relaţia părinte-adolescent ar tre-bui să presupună „dialog de la egal la egal”, fapt care trebuie să vină de la părinte, înainte ca acesta să-l ceară. În felul acesta, impresia tânărului că îşi poate manipula părintele, este sortită eşecului, iar legătura sufletească se întăreşte mult. Pentru noi, adolescenţii, familia reprezintă „acasă”, certitudine, siguranţă, iar şcoala reprezintă „soci-etatea”. Ca urmare, rolul părinţilor şi al cadrelor didactice este foarte important în formarea noastră.”

În concluzie, tinerii au nevoie de ajutorul nostru şi ne îndeamnă/ne sfătuiesc să reflectăm asupra următoarelor aspecte:

Învăţ mai multe de la un model decât de la un critic!

Poartă-te cu mine ca şi cu un prieten şi eu voi deveni prietenul tău!

Nu mă cicăli! Dacă o faci, va trebui să mă protejez prin a părea surd.

Nu-mi cere întotdeauna explicaţii pentru comportările mele greşite, pen-tru că nici eu nu ştiu de ce am procedat aşa ...

Nu mă respinge când pun întrebări cinstite! Dacă o vei face, vei constata că nu te mai întreb şi îmi caut informaţiile în altă parte.

Uneori, o apreciere, chiar câştigată cinstit, o pot uita. Dar, mustrarea batjocoritoare, nu!

Nu uita că-mi place să experi-mentez. Învăţ din asta, deci, te rog, să te obişnuieşti!

Prof. ZLATINCA NEAMŢ

DE VORBĂ CU „ADOLESCENŢA” ...

sursa foto: www.dominion.school.nz

Vatră nouă nr.175 martie 20154O viață în zbor

Ca o săgeată țâșnesc rândunelele în văzduh. Fără să știm, ne vom pomeni într-o dimineață cu ele, scoțându-și capul din cuiburile zidite anul trecut. Nu e bine să dărâmi cuiburile zidite anul trecut. Nu e bine să dărâmi cui-buri de rândunică. Casa abandonată de păsări, e menită unei nenorociri. Mult mai bine să le aștepți reîntoar-cerea privind spre cer. Să le urmărești cum plutesc minute în șir fără să dea din aripi, cum se rup de văzduh și cad în picaj lângă casa ta.

Rândunica se numără printre campionii de viteză ai păsărilor. Ea atinge 120 de km pe oră, stăpânind la perfecție virajele și picajele. Sigur, sunt și prilejuri când rândunica abia vâslește spre aer. Viața ei este trudnică. Nu e chiar atât de simplu să construiești o casă atât de perfectă cum este a ei, iar puii nu se satură niciodată.

În fiecare zi, rândunicile mamă și tată trebuie să prindă 8000 de insecte pentru a-și hrăni puișorii. Iar când aceștia învață să zboare, urmează o altă generație de copii. Rândunelele fac trei rânduri de pui pe an. Numai astfel seminția lor poate fi ocrotită. În migrațiile lor nesfârșite spre sud, jumătate din ele mor din pricina oboselii. Când pleacă, cerul se înnegrește. Când se întorc, el rămâne senin.

De ce nu se odihnesc rândunelele

niciodată?

Pentru că au picioarele foarte scurte și nu se pot ține pe ele decât

în balans. De aceea au învățat să facă totul din zbor: să-și clădească cuibu-rile zburând, să bea apă și să mănânce zburând. Și chiar și puii și-i hrănește zburând, stând în aer, pe loc ca un elicopter.

Cum de zboară rândunelele atât

de bine?

Corpul lor are o formă aerospațială, aripile sunt lungi și subțiri, poate să bată din ele de 20 de ori pe secundă. Coada lor ocupă o treime din corp și are un rol decisiv în manevrele pentru zbor. În plus, rândunica e cât o pană: cântărește doar 20 de grame.

Rândunelele sunt inteligente?

Sunt adevărate savante, printre celelalte consoarte ale lor. Își planifică

exemplar lunga călătorie de toamnă, nu rătăcesc niciodată direcția către care se îndreaptă, au descoperit chiar marile tunele de aer din Alpi, prin care zboară spre sud, fără a se lovi de munți. Iar când zidul lor este de netrecut, sto-luri întregi știu să zboare prin hornurile de piatră, ca să nu mai fie nevoie să treacă înaltele culmi.

De ce se spune că rândunelele

aduc noroc?

Pentru că zboară atât de bine, strămoșii noștri credeau că sunt solii venite din cer. În unele orașe din Tran-silvania: Sighișoara, Brașov, Mediaș, întoarcerea rândunelelor primăvara era întâmpinată cu o melodie cântată în turnul din biserica orașului, la trompetă.

Dar există și o poveste urâtă legată de rândunele: când Iisus ispășea pe cruce și toată lumea plângea, singurele care făceau gălăgie obraznică erau rândunelele. Ca pedeapsă, ele au fost blestemate să nu poată sta pe picioare și toată viața să și-o petreacă în zbor.

De unde vine zicala: „Cu o rându-

nea nu se face primăvară?”

Într-o fabulă a lui Esop, se povestește cum un tânăr și-a vândut haina când a văzut prima rândunea întorcându-se. El și-a spus: dacă au venit rândunelele, înseamnă că primăvara este aici. Dar a venit iarăși ger și zăpadă și bietul tânăr a înghețat. Morala: nu vă bucurați că a venit primăvara înainte ca rândunelele să vă bată cu ciocul în geam.

Sursa: Almanah Formula As

ȘTIAŢI CĂ ...

Pagină realizată de LĂCRIMIOARA TOMIUC

surs

a fo

to: w

ww

.bird

ingb

logs

.com

Este o plantă bienală sau perenă cu tulpinile păroase. Înaltă până la 100 – 125 cm, cu frunze rotunde sau reni-forme, cu lobi semicirculari sau triunghiulari. Florile se dezvoltă câte 2 – 6, sau mai multe, la subsuoara frun-zelor. Ele sunt formate dintr-un caliciu dublu, din 5 peta-le libere, lungi de 2-3 cm, de culoare roșie–violacee. Fructele, în formă de disc, turtit la bază, cu caliciul persistent. Înflorește din mai până toamna târziu.

Ca specie iubitoare de căldură, nu suportă curenții reci, ceața sau verile ploioase. Deși este perenă, nu poate fi lăsată în cultură decât un singur an, din cauza atacului puternic de rugină. Apare ca buruiană în culturile de car-tof și sfeclă, fiind frecventă prin locuri înierbate, la mar-gini de păduri, lângă drumuri. Recoltarea florilor se face cu caliciu, când sunt complet deschise, pe timp frumos, însorit, după ce s-a ridicat roua la interval de 2 – 3 zile.

Frunzele se recoltează fără pețiol, înainte și în timpul înfloririi. Florile conțin substanțe mucilaginoase și anocia-nine Frunzele opărite se aplică pe răni, furunculi, eczeme, ca remediu emolient. Intern, se folosesc ca și frunzele de nalbă mare. Se pot folosi și în stomatită, faringită, clătindu-se gura, făcând gargară cu ceai preparat din 5 grame de produs la 100 ml apă.

NALBA DE PĂDURE

RÂNDUNELELE

sursa foto: www.tarancutaurbana.ro

Vatră nouă nr.175 martie 2015 5

Prof. univ. emerit dr. ing. AUREL LĂZUREANU

SFATUL SPECIALISTULUI

În săptămâna patimilor Domnului nostru Iisus Hristos, gândul meu, ca fiu de ţăran, de pe Valea Oltului, care a cunoscut de mic copil truda părinţilor mei, deci a ţăranilor, de a smulge pământului roadele sale, pentru a fi puse pe masa semenilor, zboară spre acei truditori ai pământului, neştiuţi şi neapreciaţi de nimeni.

Mă adresez Ţie, ţăran român, întrucât, tu ai făurit isto-ria noastră, tu ţi-ai vărsat sângele pentru apărarea gliei strămoşeşti şi tu faci posibilă încolţirea mirabilei seminţe.

Ceremonia magică a întoarcerii primei brazde, ima- ginea lanului de aur vegetal unduitor, truda binecuvântată de Dumnezeu a secerişului, ca şi aroma pâinii calde oferite alături de sarea pământului, ca semn al ospitalităţii niciodată dezminţite, îmi aduce aminte de Măria Sa, ţăranul român.

Sedentar dintotdeauna şi cultivându-şi singur pâinea, neplecând niciodată spre a şi-o cuceri cu sabia, a dovedit şi încă dovedeşte hărnicia şi vocaţia sa pentru munca trudnică a pământului.

Moştenitor al înţelepciunii strămoşilor latini, ţăranul român a înţeles prea bine adevărul cuprins în aforismul „Munca stăruitoare învinge totul“, iar pentru a-şi împlini nevoia de perfecţiune, a gândit întotdeauna potrivit pro-verbului propriu „Omul sfinţeşte locul“.

Meritele ţăranului român trăitor între Nistru şi Tisa, de o parte şi de alta a curburii Munţilor Carpaţi, acumulate de-a lungul secolelor de vieţuire în condiţii ce i-au pus în permanenţă în primejdie supravieţuirea sunt percepute atunci când înţelegem că el a asigurat dăinuirea popo-rului nostru pe aceste meleaguri, a cultivat limba atât de

frumoasă şi de nuanţată în care ne exprimăm, a păstrat cu străşnicie şi umilinţă, totodată, credinţa creştin-ordotoxă, ce i-a fost propovăduită de aproape două milenii de apos-tolul Andrei.

Dragostea ta faţă de pământ a fost şi rămâne mai mare decât dragostea de frate.

Ai iubit pământul şi animalele din curtea ta, ca pe proprii copii. Ai fost şi eşti harnic, înţelept, îngăduitor, iertător şi răbdător.

Întotdeauna ţi-ai pus speranţe într-un viitor mai bun pentru tine şi copii tăi.

În toate timpurile mai marii zilei ţi-au promis şi te-au minţit, de fiecare dată i-ai iertat, cu speranţa că într-o zi va fi soare şi pe ogorul tău.

Crezul tău este în continuare în Dumnezeu şi în munca cinstită.

Rugăciunile tale în care pomeneşti zilnic produsul tău, făurit din palmele tale aspre şi crăpate, „pâinea noastră cea de toate zilele“ îţi dă încredere în ziua de mâine.

Nu dispera ţăran român, alături de tine sunt şi fii tăi, mun-citori şi intelectuali, care îţi apreciază munca ta. Nu peste mult timp lumea ţi se va adresa cu binemeritatele cuvinte „Măria Ta - ţăran român“.

Pentru tot ceea ce ai făcut pentru ţară şi glia strămoşească, te rog să primeşti de Sfintele Sărbători ale Paştelui, urările mele de sănătate, fericire, putere de muncă şi prosperitate. Sărut mâna ţăran român, Hristos a Înviat!

ÎN AȘTEPTAREA SFINTELOR SĂRBĂTORI ALE PAȘTELUI

sursa foto: www.glasul-hd.ro

Vatră nouă nr.175 martie 20156 POLIŢIA COMUNALĂ – 0256.205118

Potrivit Art.193 alin 1 din Codul penal, lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizica se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art.193 alin 2 din Codul penal: Fapte prin care se produc leziuni trau-matice sau este afectată sănătatea unei persoane a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda.

Prin lovire se înţelege acel act de agresiune care consta în acţiunea mecanică a unei energii cinetice exte-rioare, de atingere, de compresiune sau izbire bruscă şi violentă a corpului victimei cu sau de un corp contondent, de regulă, prin proiectare, călcare, alu-necare, aruncare sau cădere (cu palma, cu piciorul cu cotul, cu pumnul, cu un obiect, instrument sau armă, de per-ete, de gard sau de alte obiecte ori obstacole materiale, aruncarea de obi-ecte sau corpuri tari asupra victimei).

Actele de violenţă presupun toate manifestările brutale, constrângerile fizice de orice natura care ar putea cauza suferinţe fizice. Astfel, tragerea

de păr sau de ureche, târârea, pune-rea unei piedici urmată de cădere, asmuţirea unui câine sau lansarea asupra victimei a unui animal pericu-los care o trânteşte la pământ, o muşcă sau o loveşte.

Fapta se poate realiza atât prin acţiunea directă a făptuitorului, cât şi indirect, prin folosirea unor obiecte, a unui animal, sau chiar prin propria fapta a victimei constrânsa să se acci-denteze. Fapta se poate săvarşi prin acţiune dar si prin inacţiune, victima fiind expusă să se lovească ( de exem-plu făptuitorii nu anunţă victima ca a dat pe scară o substanţă alunecoasă pentru protejarea lemnului, pro-vocându-i căderea). Mijloacele utilizate de făptuitor pot fi materiale sau pot fi folosite violenţe morale (provocarea fugii victimei din cauza fricii, spaimei, ameninţării, victima împiedicându-se se loveşte).

Actele de violenţă nu presupun numai folosirea forţei, a constrânge-rii, dar şi folosirea de acte neviolente susceptibile să-i provoace victimei suferinţe, acte pe care victima dacă le-ar fi cunoscut, le opunea rezistenţă (de exemplu oferirea unui scaun stricat

victimei spre a-i provoca căderea şi lovirea).

Prin „îngrijiri medicale”se înţelege, în sens larg, supunerea victimei la un regim sau tratament adecvat în vederea vindecării. Dovada timpului necesar pentru îngrijiri medicale se face cu certificatul medical, dar şi cu orice alte mijloace de probă.

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Dacă a fost comisă asupra membrilor familiei, acţiunea penală se poate pune în mişcare şi din oficiu.

Împăcarea părţilor înlătură răs-punderea penală, producându-şi efec-tele şi în cazul în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu.

Cu ocazia sărbătorilor pascale, colectivul

POSTULUI DE POLIŢIE GHIRODA, transmite tuturor cetăţenilor

satului Giarmata Vii „Hristos a înviat”.

Șeful postului de polițieAgent șef principal de poliție

MATEI IONEL

POLIŢIA ÎN SPRIJUNUL COMUNITĂŢII

LOCALEASPECTE LEGISLATIVE

Privind conţinutul, condiţiile şi sancţiunile în cazul săvârşirii

infracţiunii de lovire sau alte violenţe

surs

a fo

to: w

ww

.aus

tral

ians

cien

ce.c

om.a

u

Vatră nouă nr.175 martie 2015 7FOTBAL

UN START DE RETUR ÎN FORŢĂ!În prima etapă ne-am impus la

Bazoşul Vechi cu 2-1 prin reuşitele lui Pecarov şi Lobonea, apoi au urmat victoriile împotriva celor de la Real Dragşina (3-0) şi Avântul Chizătău, aceelaşi scor pentru noi.

În meciul de pregătire Giarmata Vii - Ripensia Primavera 4-0, aşteptând cel mai important derby pentru echipa noastră împotriva celor de la Vulturii Lugoj, aceştia fiind clasaţi pe locul 2, la doar două puncte de Giarmata Vii.

Echipa naţională a României de minifotbal, din a cărui lot fac parte şi cei patru „mondiali" ai noştri: Popa Cristian, Călugăreanu Adrian, Miroslav Nicolin şi Costandana Nicu, a urcat pe podiumul mondial al minifotbalu-lui (locul 3)!!! Ne mândrim cu ei şi îi felicităm! BRAVO BĂIEŢI!!!

În pauza de iarnă au apărut modificări în lotul nostru: au plecat Danci Valentin, Ciocan Eugen, Marincu

Alexandru, Nichiţean Marius şi Militar Ciprian. Echipa s-a „întărit" cu jucători divizionari, precum Popa Constantin, Pătraşcu Emanuel şi Plopeanu Răzvan.

Acest retur de campionat îl abordăm cu următorul lot: Toma Cris-tian, Popa Cristian (portari ), Patru Cos-min, Curea Cristian, Radu Daniel, Puiu Cristian, Irimia Cornel, Popa Constan-tin, Văcaru Ionuţ, Plopeanu Răzvan, Inoveanu Bogdan, Botezatu Florin, Pătraşcu Emanuel, Filip Sebastian, Costandana Nicu, Miroslav Nicolin, Dumitru Claudiu, Călugăreanu Adrian, Dochiţa Sebastian, Lobonea Sebastian şi Pecarov Dean.

Antrenori: Popa Cristian, Pătraşcu Emanuel;

Preşedinte: Baci Constantin;Vice preşedinte: Oprea Alin;Director sportiv: Laza Daniel;Director marketing: Spatar Dinu,

Laza Claudia;

Medic: Laza Mia, Dăruială Adelina;Steward: Chirilă Valer, Bureac Mar-

ian, Darius Darius;Fotografi: Copaci Oana, Baci Sandra.Echipa e susţinută de Consiliului

Local, domnul primar Cădariu Vasile, domnul secretar Prilipceanu Sorin, domnul vice-primar Cinca Marcel, domnul consilier al Primăriei Ursu Dan, dar şi de suporterii care sunt alături de noi meci de meci!

FC Giarmata Vii anunţă că începând cu aceasta primăvară, mai exact cu data de 07.04.2015 se înfiinţează echipe de copii şi juniori, având ca pro-fesor şi instructor sportiv pe Pătraşcu Emanuel, ajutat de Toma Cristian.

FC Giarmata Vii vă urează

"Linişte sufletească, belşug şi

lumină să vă aducă Sărbătoarea

Învierii Domnului. Paşte Fericit!"

Costel Baci

Loc   Echipa Jucate Câştigate Egale Pierdute Goals Diff Puncte

1 FC Giarmata Vii 18 17 0 1 62:6 56 51

2 Vulturii II Lugoj 18 16 1 1 93:15 78 493 FC Bazoş 18 14 1 3 65:19 46 434 AS FC Chevereș Real Dragşina 18 10 3 5 47:35 12 335 Viitorul Știuca 18 9 2 7 40:38 2 296 Gloria Moșnița Nouă 18 9 1 8 51:47 4 287 Autoliv Lugoj 18 8 3 7 43:42 1 278 Voinţa Gruni 18 8 2 8 41:43 -2 269 Buziaș 2013 18 8 2 8 55:78 -23 26

10 Boldur 18 7 0 11 39:40 -1 2111 Timişul Urseni 18 6 1 11 48:53 -5 1912 Bacova 18 4 2 12 26:59 -33 1413 Padeşul Nădrag 18 4 2 12 27:65 -38 1414 Meget Remetea Mare 18 3 2 13 26:76 -50 1115 Avântul Topolovăţul Mare 18 5 0 13 25:44 -19 916 Avântul Chizătău 18 4 2 12 28:56 -28 8

8 Iconostas nr.175 martie 2015

continuare în pagina 9 >>

SĂPTĂMÂNA MARE

EDITAT DE PAROHIA ORTODOXĂ GIARMATA VII ANUL XVI NR. 175 MARTIE 2015

Iată-ne ajunşi la ultima treaptă a urcuşului duhovnicesc pe care Postul ne-o pune în faţă: Săptămâna Patimilor sau Săptămâna cea Mare. În timpul ei ne reamintim şi retrăim ultimele zile din viaţa Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune şi dramă lăuntrică, într-o stare de sobrietate şi măreţie în acelaşi timp, de tristete, dar şi de bucurie, de pocăinţă, dar şi de nădejde. Fiecare zi are un înţeles şi un mesaj foarte clar şi adânc. Primele trei zile se numesc mari şi sfinte pentru că reamintesc sensul eshatologic al Paștelui. A patra zi, joi, marchează cea din urmă Cină a Dom-nului cu ucenicii Săi şi trădarea lui Iuda. A cincea zi, vineri, numită şi “Paştile Cru-cii”, este cu adevărat începutul Pastelui (Trecere), iar sâmbătă este ziua în care tristeţea este transformată în bucurie prin omorârea morţii.

Lunea cea mare

“Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveg-hind; iar nevrednică este iarăşi cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreunezi, ca să nu te dai morţii şi afară de Împărăţie să te încui; ci te deşteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt esti Dumnezeule, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi”. (Troparul zilei). În această zi, se face pomenire de ferici-tul Iosif, cel preafrumos, şi de smochi-nul ce s-a uscat prin blestemul Domnu-lui. De astăzi încep Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. Iosif cel

preafrumos – fiul cel mai mic al patri-arhului Iacov, născut din Rahila – este icoană a lui Hristos, pentru că, aseme-nea lui, şi Domnul nostru a fost invidiat de iudei, a fost vândut de ucenicul său cu treizeci de arginti, a fost închis în groapa întunecoasă a mormântului. Sculându-Se de acolo prin El însuşi, împărăteşte peste Egipt, adică peste tot păcatul, îl învinge cu putere şi, ca un iubitor de oameni, ne răscumpără prin darea hranei celei de taină, dându-Se pe El însuşi pentru noi şi ne hrăneşte cu pâine cerească. Tot în aceeaşi zi facem pomenire de smochinul cel neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnu-lui (Matei 21, 17-19). Ca să convingă poporul nerecunoscător că are putere îndestulătoare şi spre a pedepsi, ca un Bun nu vrea să-şi arate puterea Sa de a pedepsi faţă de om, ci faţă de ceva care are o fire neînsufleţită şi nesimţitoare. Istoria smochinului a fost aşezată aici spre a îndemna la umilinţă, după cum istoria lui Iosif a fost aşezată spre a ne înfăţişa pe Hristos. Fiecare suflet lipsit de orice roadă duhovnicească este un smochin. Dacă Domnul nu găseşte în el odihnă, a doua zi, adică după viaţa aceasta de acum, îl usucă prin blestem şi-l trimite în focul veşnic. “Cămara Ta, Mântuitorule, o văd împodobită şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina sufletului meu, Dătătorule de lumină şi mă mântuieşte”. (Condacul zilei)

Martea cea Mare

Această zi ne pregăteşte pentru intrarea în cămara Mântuitorului, cu două parabole strict eshatologice – parabola celor zece fecioare (Matei 25, 1-13) şi parabola talanţilor (Matei 25, 14-30; Luca 19, 12-27). Când Dom-nul se suia la Ierusalim şi se ducea la Patimă, a spus ucenicilor Săi şi aceste două parabole, pentru ca nu cumva cineva trăind în feciorie să nu se îngrijească şi de celelalte virtuţi şi mai ales de milostenie, prin care se vădeste strălucirea fecioriei. Pe cinci dintre fecioare le numeşte înţelepte căci împreună cu fecioria au avut şi minunatul şi îmbelşugatul undelemn al milostivirii. Pe celelalte cinci le numeşte nebune pentru că, deşi şi ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau în aceeaşi măsură milostenie. Pe când se scurgea noaptea acestei vieţi au adormit toate fecioarele, adică au murit. Cu adevărat moartea se numeşte somn. Pe când dormeau ele, strigăt mare s-a făcut la miezul nopţii; cele care au avut undel-emn din belşug au intrat cu mirele la deschiderea uşilor, iar cele nebune, pentru că nu aveau undelemn din destul îl căutau după ce s-au sculat din somn. Pentru aceasta deci, au rânduit dumnezeieştii Părinţi pilda celor zece fecioare, împreună cu cea a talanţilor, ca să ne îndemne să veghem necontenit şi să fim gata să ieşim în întâmpinarea adevăratului Mire prin fapte bune, dar mai cu seama prin milostenie, pentru că neştiută este ziua şi ceasul sfârşitului vieţii. Dacă vom săvârşi o singură vir-tute, cea mai mare chiar, şi nu ne vom îngriji de celelalte, şi mai cu seamă de milostenie, nu vom intra cu Hristos în odihna veşnică, ci vom fi întorşi ruşinaţi. şi într-adevăr nu-i lucru mai ruşinos ca fecioria să fie biruită de bani. “La ceasul

SÃPTÃMÂNA PATIMILOR

9 Iconostas nr.175 martie 2015

>> urmare din pagina 8

SĂPTĂMÂNA MARE

sfârşitului, suflete, gândind şi de tăierea smochinului temându-te, cu iubire de osteneală lucrează-l, ticăloase, prive-ghind şi strigând: Să nu rămânem afară de cămara lui Hristos”. (Condacul zilei)

Miercurea cea Mare

În această zi, se face pomenire de femeia cea păcătoasă (Matei 25, 17-13; Luca 7, 37-50), care a uns cu mir pe Domnul pentru că lucrul acesta s-a întâmplat puţin înainte de mântui-toarea patimă. Când Iisus s-a suit în Ierusalim şi era în casa lui Simon cel lepros, o femeie păcătoasă s-a apropiat de El şi a turnat pe capul Lui acel mir de mare preţ. Pomenirea ei s-a pus în acea zi pentru ca, după cuvântul Mân-tuitorului, să se predice preţutindeni şi tuturor fapta ei cea cu multă căldură.

Ce-a îndemnat-o oare la asta? Dra-gostea pe care ea a văzut că o are Hris-tos pentru toţi, dar mai cu seamă faptul de acum, când L-a văzut că intră în casa unui lepros. Se gândea deci femeia că îi va vindeca boala după cum l-a vinde-cat şi pe acela. Şi într-adevăr Hristos a tămăduit-o dându-i iertare de păcate. “Doamne femeia ce căzuse în păcate multe, simtind dumnezeirea Ta, luând rânduiala de mironosită şi tânguindu-se, a adus ţie mir mai înainte de îngro-pare…” (Casiana monahia)

Joia Cinei celei de Taină

“Când măriţii ucenici la spălarea Cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rău credincios, cu iubirea de arginţi bolnăvindu-se, s-a întunecat … Vezi, iubitorule de avuţii, cel ce pentru aces-tea spânzurare şi-a agonisit. Fugi de sufletul nesăţios care a îndrăznit unele ca acestea asupra Împăratului. Cel ce eşti peste toţi bun, Doamne, slavă Tie”. (Tropar) Patru lucruri mai prăznuim în

această zi: spălarea picioarelor, Cina cea de taină, Rugăciunea din grădina Ghet-simani şi vânzarea şi prinderea Dom-nului. Înainte de a începe Cina, Hristos S-a sculat, Şi-a dezbrăcat hainele şi El singur a spălat picioarele tuturor. Prin aceasta a vrut să îl facă pe Iuda să se ruşineze, iar celorlalţi să le aducă aminte să nu umble după întâietăţi: “Cel care vrea să fie întâiul să fie sluji-torul tuturor” (Marcu 9, 35), dându-Se El însuşi pildă. La sfârşitul mesei aduce vorbă şi despre vânzarea Lui. După puţin timp, luând pâinea a zis: “Luaţi mâncaţi”; la fel şi paharul, zicând: “Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noi. Aceasta să o faceţi întru pomenirea Mea” (Matei 26, 26-28). După aceea, arătându-Se om, spune ucenicilor: “Întristat este sufletul meu până la moarte” (Matei 26, 38) “şi S-a rugat în Grădina Ghetsimani cu sudoare de sânge” (Luca 22, 44). Iuda cunoştea locul şi, luând câţiva soldati, a venit să-L prindă. A fost prins şi dus la Ana, la Caiafa, şi în cele din urmă la Pilat. Acum Petru se va lepăda de trei ori de Hris-tos, tăgăduind că-L cunoaşte. Pentru a ne reaminti de toate acestea, seara se scoate în mijlocul bisericii Sfânta Cruce.

Vinerea Patimilor

În aceasta zi, se pomenesc sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hris-tos pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută de tâlharul recunoscător care a fost împreună cu El. Biserica numeşte Patimile Domnului: sfinte – pentru că Cel ce le-a răbdat este Sfântul Sfinţilor, sfinţenia însăşi; mântuitoare – pentru că ele sunt preţul cu care Domnul a răscumpărat neamul omenesc din robia păcatului; înfricoşătoare pentru că nu poate fi ceva mai înfricoşător decât ocara pe care Făcătorul a răbdat-o de la făptura Sa. În această zi nu se săvârseste Liturghia pentru că însuşi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru că Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9,

15). Se fac numai ceasurile împărăteşti care ne pun înainte nemărginita smere-nie a Domnului, Crucea cea dătătoare de viaţă şi credinţa tâlharului. Seara săvârşim denia prohodului Domnului, care este ultima treaptă a tânguirii pen-tru Hristos, înainte de Învierea Sa. Se înconjoară de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf – semn al celor trei zile petrecute în mormânt. “În mormânt, Viaţă, pus ai fost, Hristoase, şi s-au spăimântat oştirile îngereşti, smerirea Ta cea multă preamărind”. (Starea întâi – Prohod)

Sâmbăta Mare

În această sfântă zi, prăznuim îngro-parea dumnezeiască a Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi pogorârea în iad, prin care neamul nostru, fiind che-mat din stricăciune, a fost mutat spre viaţă veşnică. Iosif cel din Arimateea, coborând de pe cruce Sfântul trup al Domnului, l-a îngropat în mormânt nou, punând o piatră mare la intrarea lui: “Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând prea curat trupul Tău, cu giulgiu curat înfăşurându-l şi cu miresme, în mormânt nou îngropându-l, l-a pus”. (Tropar). Cuvântul lui Dumnezeu a stat cu trupul în mormânt iar cu sufletul lui curat şi dumnezeiesc Se pogoară în iad. Sufletul a fost despărţit prin moarte de trup şi l-a dat în mâinile Tatălui. Şi-a dat şi propriul Său sânge, preţ de răscumpărare pentru noi. Trupul Dom-nului a suferit şi despărţirea sufletului de trup, dar nicidecum stricăciunea în întelesul unei putreziri a trupului. După-amiază săvârşim Liturghia Sfân-tului Vasile unită cu vecernia. “Să tacă tot trupul omenesc şi să stea cu frică şi cu cutremur şi nimic pământesc întru sine să nu gândească, că Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor merge să se junghie şi să se dea spre mâncare credincioşilor. Şi merg înaintea lui cetele îngereşti cu toată căpetenia şi puterea, heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase aripi, fetele acoperindu-şi şi cântând cântare: Aliluia, Aliluia, Aliluia”. (Heruvic)

Sursa: INTERNET

10 Iconostas nr.175 martie 2015

Îndelunga Ta răbdareOare cum s-o laud eu?Mă uimesc Stăpâne, DoamneŞi Mântuitorul meu.

Prigonit ai fost în lumeÎncepând de la IrodPân la pleava cea din urmăA orbitului norod.

Nu te-ai mâniat pe nimeniCa un miel ai fost de blândDe la biata ta făpturăPocăinţă aşteptând.

Sărutarea cea vicleanăDe la Iuda ai primitŞi, lovind fiind de slugăCu blândeţe i-ai grăit.

Răstignindu-te evreiiPentru dânşii te rugaiŞi pe cel tâlhar, StăpâneL-ai primit atunci în rai.

De răbdarea ta cea multăBlândul meu MântuitorToate s-au mişcat în lumeŞi în ceruri cu fior.

S-a cutremurat pământulPietrele s-au despicatSoarele şi-a stins luminaÎngerii s-au spăimântat.

CATEHISM

Când nu te afli într-un păcat oarecare înseamna că poate te-ai aflat altădată; când nu te-ai aflat nici în trecut înseamnă că poate vei fi greşit mai mult decât aproapele tău pe care îl judeci pentru păcat

Sfântul Tihon Zadonschi

Nu-i dispretui pe păcătoşi pentru neajunsurile lor, pentru ca să nu fii tu însuţi ispitit în aceleaşi neajunsuri în care sunt ispitiţi ei

Sfântul Efrem Sirul

Suspină pentru aproapele care greşeşte, pentru ca odată cu aceasta să suspini pentru tine, fiindcă toţi suntem vinovaţi în ale păcatelor şi toţi suntem vrednici de pedeapsă. Sfântul Nil Sinaitul

Sunt de ajuns pentru tine propriile tale fapte rele ca să nu te uiţi la păcatele altuia. Sfântul Dimitrie Rostovschi

Cine cugetă necontenit la păcatele sale acela nu are limbă ca să vorbească despre faptele vreunui om oarecare. Avva Isaia

Omul bun îi vede pe toţi oamenii buni, iar cel rău suspectează, învinuieşte, osândeşte şi vorbeşte de rău nu numai pe cei ce merg strâmb, ci şi pe cei ce merg drept. Avva Evraghie

Nu căuta să cunoşti faptele altora; se vor găsi şi în tine multe dintre faptele pe care le vei găsi în aproapele. Sfântul Nil Sinaitul

CUGETĂRI ALE SFINŢILOR PĂRINŢI

Fericitul Augustin

Pagină realizată de prof. VALENTINA POPA

VRABIAVeneam de la vânătoare pe un drum care

trecea printr-o dumbrăvioară. Copoiul mergea înaintea mea. Deodată se opri, ascultă şi mirosi iarba.

Mă uitam într-acolo... Văd un puişor de vrabie, cu dungi galbene la cioc şi cu pufuşor pe trup. A căzut din cuib şi a rămas nemişcat cu aripile întinse...

Câinele se apropie de el. În acelaşi moment se aruncă din copacul apropiat vrabia bătrână, cu pieptul cenuşiu închis, semănând cu o potâr-niche, chiar înaintea câinelui.

Cu penele zburlite şi ciripind disperat, păşeşte spre gura câinelui.

Vrabia îşi salvează puişorul. Cu trupul său îşi apără odrasla... Trupuşorul ei tremură de frică, glasul e răguşit, era să cadă leşinată... făcea ultimul sacrificiu...

O, ce monstru uriaş i s-o fi părut câinele meu; şi cu toate acestea, vrabia nu a putut să se oprească, stând acolo sus pe arbore, departe de primejdie. O putere mult mai tare decât viaţa ei a aruncat-o dincolo.

Copoiul se opri... dădu îndărăt... Se vede că şi el a simţit această putere.

Eu m-am grăbit să-l chem la mine şi am plecat cu un sentiment de evlavie în suflet.

Dragostea este mai tare decât moartea, decât frica morţii... Turghienev

PENTRU BLÂNDEŢEA

ȘI RĂBDAREA

CEA NESPUSĂ A DOMNULUIde Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ

11 Iconostas nr.175 martie 2015 POPAS DUHOVNICESC

George Cosbuc

IISUS LA ÎMPĂRATULPe-o stradă largă-n Nazaret Copiii se jucau grămadă, Şi-ajunseră din joc la sfadă O tânără femeie-ncet Venea spre ei pe stradă.

Văzu că tocmai fiul ei Plângea şi se zbătea, şi toată Spre el zbiera-nglotită gloată Iar ea a-ntrat să vadă ce-i Şi fiul să şi-l scoată.

Porni cu el apoi pe drum Şi, blândă, i-a vorbit cuvinte “Sunt răi, îi ştiu, şi fără minte. Ori tu eşti vinovat acum, Ori toata gloata minte.”

Abia vorbind de multul plâns Răspunde rugător certatul: “M-au dus legat la împăratul, Şi m-a durut că prea m-a strâns Cu lanţul lui, soldatul.

Dar nu e, mamă, vina mea, Ei se jucau aici de-a hoţii. Dup-un tâlhar fugeau cu toţii, Să-l ducă la-mpărat, să-şi ia Pedeapsa-n rând cu soţii.

Acesta, mamă, mai strengar Fugi din joc, pe câmp afară. Şi toţi soldaţii-atunci strigară: “Pe cine-om duce-acum tâlhar, Să-l batem jos, la scară?”

Le trebuia un hoţ misel, Şi-atunci văzui că unul vine, S-opri arată spre mine: “Să-l ducem p-ăsta mititel, Şi iese jocul bine.”

Eu, mamă, nu eram în joc, Priveam aşa, ca s-altădată. Şi când mi-au zis : “Ei, haid’ la plată Eu n-am vrut să mă mişc din loc Că n-am vrut să mă bată.

Şi-atunci cu ghionturi m-au împins Să merg cu hoţii la-mpăratul, Şi m-a legat la mâini soldatul Iar eu plângeam, de ce m-au prins? Să-şi prindă vinovatul!”

Aşa, i-a zis. Şi-l ascultă Maria, cu dureri ascunse, Dar ea tăcu, şi nu răspunse, C-în suflet, în adânc, oftă De-o jale ce-o pătrunse.

Eu cred că presimţea de-atunci Că jocul lor o să mai vie: Hristos când fiul o să-i fie, Va fi bătut şi pus la unci Şi dus la Împărăţie.

Şi-aceşti copii, când vor fi mari, La Hanna lor au să-l pârască, Iar El va sta să-l răstignească De bunăvoie-ntre tâlhari, Ca scrisul să-mplinească!

Ioan Alexandru

CINA Vine un musafir la noi în casă Aducător de har orice străin Îl vom pune în frunte la masă Lângă pâine şi vin. Cât ne este vatra de săracă Pe cât suntem de mulţi lângă foc Îi place lui Dumnezeu să petreacă Cu noi la un loc. Fărâmiturile-astea puţine Trebuie să le-mpărţim chibzuit Să rămână coşurile pline Din cât a prisosit. Fiece casă-mpărăţie Fiece masă prestol Prin fiecine poate să vie De când mormântul e gol.

M. Popescu

PAȘTILES-aude-al clopotelor cântPrin firea, care se renaşteŞi falnic iese din mormânt,Cu biruinţa Domnul Sfânt,Şi azi e Paşte.

Şi după slujbă ies la rândBătrâni, cu spatele-aplecat,Bărbaţi cu chipul luminat,Şi-n urmă ies copii cântând:“Hristos a înviat!”.

În jur pe margini, stau cei mari,Privind la falnicii feciori,Din mândrul şir al falnicei hori;Şi-n mijloc cântă lăutarii,Din cobze şi viori.

Sunt veseli toţi şi bucuroşi,Şi toţi cu suflet-nălţat;Oriunde se-ntâlnesc în sat,Îşi zic cum zis-au moşi strămoşi:“Hristos a înviat!”

Claudia Suru

SĂPTĂMÂNA PATIMILORDangăt de clopotLunecă-n văi,Razele sfinteVibrează-n văpăiPe cruci de biserici,Pe verdele blând,Şi-n taină coboarăAl lumii Duh Sfânt.Dangăt de clopotRăsună în zăriŞi-adună creştiniiDin mari depărtăriÎn sfinte biserici,La denii, cu flori şi lumini,

Slăvindu-l pe DomnulDe spini sângerând,Să-şi vindece sufletulCu Duhul cel Sfânt!Dangăt de clopotDin ceruri coboară,L-am răstignit pe DomnulA nu ştiu câta oară!Murmur de toacăSuspină prelung.Fluvii de oameniSe-ndreaptă în sus,Pe drumul GolgoteiLa Domnul Iisus!

12 Iconostas nr.175 martie 2015DIN VIAŢA ȘI ACTIVITATEA BISERICII

20. 02. 2015

Vizita Înaltpreasfinţitului Ioan la Parohia Giarmata Vii

18. 01. 2015

Zilele Eminescu la Giarmata Vii

28. 02. 2015 Slujba pentru pomenirea celor răposaţi în sâmbăta Sfântului Teodor

13 Iconostas nr.175 martie 2015 DIN VIAŢA ȘI ACTIVITATEA BISERICII

10. 03. 2015

Corul "Sfânta Maria", repetiţie în Biserică

15. 03. 2015 Cercul de pictură "Icoana, fereastră spre cer", expoziţie la Remetea Mare

15. 03. 2015 Spectacolul "Lada cu zestre", faza zonală, Remetea Mare

14. 03. 2015

Corul "Sfânta Maria" repetiţie pentru

"Lada cu zestre"

14 Iconostas nr.175 martie 2015DIN VIAŢA PAROHIEI 1 - 28 februarie 2015

Donaţii Comemorări

MOMIR MINIOARA

S-a născut în data de 02 februarie 1930, în localitatea Cuvejdia, județul Arad. A decedat în data de 14 februarie 2015. Un ultim și pios

omagiu din partea ficei, ginerelui, nepoților și strănepoților. Te vom plânge mereu, te vom purta veșnic în sufletele noastre și nu te vom uita niciodată. Fie-i tărâna ușoară!

Hotărâri adoptate de Consiliul Local Ghiroda

Decese

Cu mare durere în sufle-tele noastre amintim pierderea fiinţei dragă nouă, mamă, bunică şi străbunică MOMIR MINIOARA. Ne-a părăsit în data de 14 februarie

2015. Zilele trec, dar golul lăsat în sufletele noastre prin dispariţia ei nu-l poate umple nimic. Vom plânge mereu şi la mormântul ei vom merge şi ne rugăm la bunul Dumnezeu să o odihnească în pace alături de soţul ei MOMIR GHEORGHE, decedat în 18 Martie 2000. Fiica, ginerele, nepoţii şi strănepoţii. Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Barna Letiția 100 leiCobliș Maria-Antonia 50 leiLăzureanu Aurel 200 kg de grâu

privind aprobarea contului de execuţie pe trimestrul al-IV-lea al anul 2014.

privind raportarea exce-dentului anual al bugetului local rezultat la încheierea exer-citiului bugetar, în exerciţiul financiar următor și utilizarea lui “CA SURSĂ DE FINANŢARE A CHELTUIELILOR SECŢIUNII DE DEZVOLTARE” pe anul 2015 .

privind aprobarea P.T. pentru investitia :” Realizare instalaţie de nocturna pentru terenul de fotbal în comuna Ghiroda, jud. Timiş”

privind aprobarea reţelei şcolare de stat care va funcţiona în comuna Ghiroda, pentru anul şcolar 2015-2016.

privind includerea unor mijloace fixe în Anexa nr.V (bunuri de natura domeniului public) a Contractului de delegare de gestiune a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare nr. 932/19.01.2010.

privind acordarea de spri-jin financiar, pentru returul Campionatului de fotbal 2014-2015 în Divizia D , Asociatiei Club Sportiv Ghiroda.

privind acordarea de sprijin financiar, pentru returul Campionatului Judeţean de fotbal 2014-2015, Asociaţiei Sportive Lorena Giarmata Vii.

privind oferirea de cadouri salariatelor din Cadrul Primariei comunei Ghiroda cu ocazia zilei de 8 Martie

prelungirii valabilităţii Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local de Urbanism al localității Giarmata Vii

privind intabularea parcelei nr. cad. PS304/2/96/2, intravilan extins, comuna Ghiroda.

privind atribuirea de nume unei strazi fara nume în comuna Ghiroda.

privind intabularea dru-mului DE 79, extravilan com. Ghiroda

32 din 25.02 privind intabularea drumu-lui DE72/1/21, identic cu nr. cad. 403229, comuna Ghiroda

(urmare din pagina 6)

Stejarel Ionescu

DUMNEZEU

DIN CER

COBOARĂDumnezeu din Cer coboarăDumnezeu cel SfântCu Lumina se pogoarăAici pe Pământ,Nu e singurEl coboarăCu al să fiu iubit,Pe care la EL la luatDe pe pământ,Fiul lui e neam cu noiFăcut din pământ,Dumnzeu, e vânt şi ploiDumnezeu cel Sfânt,Noi într-una ne rugămSă ne mântuiascăNoi într-una ne rugămCa să ne iubească, Dumnezeu, este iubireDumnezeu, este cuvântŞi ne aduce izbăvire,Dumnezeu din Cer coboarăDumnezeu cel Sfânt.

Stejarel Ionescu

CRUCEA TACrucea Ta ce grea e DoamneCrucea Ta,Cerul este plin de noriDumnezeu pe-un nor coboară,Iar Iisus cu crucea în spateDesparte la zori,Crucea Ta ce grea e DoamneCrucea Ta,Azi, Pământul se sfârşeşteŞi pământul rău mă doare

Dumnezeu ca să-l salvezePe un nor coboară,Crucea Ta ce grea e DoamneCrucea Ta,Şi azi sfârşescŞi pot să nu mai fiu,Sau poate doar o frunzăSau un fâlfâit de vânt,Crucea Ta ce grea e DoamneCrucea Ta,Tu, lasă-mă să plângŞi-apoi să plec, Cărare printe nori să-mi faci,Să plec, să plecCu crucea TaCu greutatea eiSă o iau cu mine,Crucea Ta ce grea e DoamneCrucea ta.

Vatră nouă nr.175 martie 2015 15INFO ȘAH

Pagină realizată de ELEONORA și PARTENIE MIHAI, antrenori la C.S. Mediator

ȘAH - CUPA MEDIATOR ediţia a a VI-a, 2015

Organizatorii concursului de şah au fost Clubul Sportiv Mediator şi Clubul Studenţesc Medicina Timişoara şi s-a desfăşurat în zilele de 7 şi 8 martie 2015 trimis la F.R.Şah pentru omologare şi pentru obţinere de categorii şi CIV. Timpul de joc a fost de 61 de minute de fiecare jucător.

Concursul a fost structurat pe trei turnee şi a avut în total

127 de participanţi.

Criteriile de departajare au fost:  1. Victoria directă, 2. Bucholtz mediu 3.Bucholtz 4. Scor progresiv.

Clasament final - Turneul A de copii şi juniori între

10 şi 18 ani:

Paraschiv Paul - campion

 Grupa Băieţi - 12 ani 1.Moţiu Victor 2.Ungureanu Alexandru 3.Balaban - Voia

Alexandru

Grupa Fete  12 ani1.Maniul Francesca 2.Iarca Irina 3.Guiu Lorena Grupa Băieţi - 14 ani1.Caraşca Bogdan 2.Alboni Denis 3.Coman AndreiGrupa Fete - 14 ani1.Paraschiv Petronela 2.Rohlicek Anca 3.Munteanu

Ana - MariaGrupa Băieţi – 16 ani1.Ungureanu Claudiu 2.Zaharia Mihai 3.Ignea Raul Grupa Băieţi – 18 ani 1.Ursan Sebastian 2.Matei Raul 3.Ghiţoiu – Stelzner

Luigi Grupa Fete – 18 ani 1.Corolea Diana 2.Andraş Cristina 3.Boaru Anca Clasament final - Turneul B - 10 ani

Arsinoaia Ioan - campion

Băieţi: 1.Pîrvu Christian 2.Perescu Neo 3.Iucu Mihai Fete: 1.Kiss Alexandra 2.Varga Sonia 3.Șarga Larisa

Grupa 8 ani Unguroiu Răzvan - campion

Băieţi: 1.Gîdinceanu Nikita 2.Magold Viktor 3.Hălmăjan Fabian

Fete: 1.Puiuleţ Mihaela 2.Babău Oana 3. Gyarmathy – Fati Sara

Cel mai mic participant : Sântimbreanu  Mihnea Au fost oferite 15 cupe, 40 de medalii, un premiu

special de 100 lei “Șahistul norocos” şi câte un şah magnetic mare prin tragere la sorţi atribuit fiecărui turneu. La prânz s-a servit pizza tuturor participanţilor cât şi antrenorilor şi însoţitorilor care au fost prezenţi în sală. Au primit diplome toţi cei care au jucat acest concurs.

Totul a fost din partea Clubului Sportiv Mediator.*Cupa  Mediator* reprezintă încă o etapă de pregătire

pentru participarea la  Finala Campionatelor Naţionale indi-viduale de copii, juniori şi tineret programate între 

30.03 - 09.04.2015 pentru sportivii selectaţi in finală. Par-tidele fiind scrise există material de analiză pentru antrenori şi şahişti.

Vatră nouă nr.175 martie 201516

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Ghiroda

ISSN 1584-4323

Tehnoredactare și tipar S.C. Partoș S.R.L. , Timișoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

Periodic al comunității din Giarmata Vii

Adresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: suciuvasile1966@yahoo.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

Hummus (reţetă de post)Ingrediente:

- 400 grame de năut fiert- zeama de la o lămâie- 150 ml tahini (pastă de susan)

- 2 căţei de usturoi (opţional)- 3 linguri de ulei de măsline- puţină apă- sare şi piper alb, după gust

Ateliere de creație/ limbi străine

T: 0721 33 44 77 0722 29 39 11

Zile de naștere, petreceriLoc de joacă pentru copii

facebook.com/bucaticadepoveste

Str. Barcelona, nr.1, Dumbrăvița, jud. Timiș

Poveștile prind contur în ochii copilului tău!

Mod de preparare: Năutul fiert se pasează (în robot sau blender) sau se toacă foarte fin. Pasta de năut se amestecă bine cu pasta de susan (tahini), zeama de lămâie şi usturoiul presat. Se adaugă, amestecând continuu ca la maioneză, uleiul şi puţină apă (din apa în care a fiert năutul) până obţineţi o cremă fină, dar consistentă. Potriviţi de sare şi piper. Hummusul se serveşte proaspăt, stropit cu lămâie, decorat cu semințe de pin sau dâre de boia dulce şi chimion. Hummusul merge de minune cu lipie, dar se poate servi şi cu cipsuri sau pâine. sursa: www.cevabun.ro

Ruladă de biscuiţi cu nucă de cocosIngrediente:

- 1/2 kg biscuiţi- 3 linguri de gem- 200 g margarină

- 3 linguri cacao- 1 linguriţă cafea- 200 g nucă de cocos

- 400 g zahăr- esenţă de rom- 200 g zahăr pudră

Mod de preparare:Se prepară un sirop din zahăr, cafea şi un pahar cu apă. Se adaugă cacaoa şi gemul şi se amestecă bine. Biscuiţii se dau prin maşina de tocat şi se amestecă cu o parte din nuca de cocos şi cu siropul, până se obţine o pastă omogenă. Se împarte compoziţia în două, fiecare parte se întinde pe o folie de plastic şi se fac două foi. Se prepară o cremă din margarina amestecată cu zaharul pudră şi cu restul de nucă de cocos. Crema se întinde peste foi, se rulează foile şi se lasă la frigider 2 ore. Se taie în felii de 1 cm şi se aşează pe un platou.

sursa: www.crestinortodox.ro