Proiect Amenajari anul 2

5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 1/40

Statiunea Cheia

1

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE SI MEDICIN

VETERINAR BUCURETI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC ÎN

AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL

Organizarea i amenajarea turistic a spaiului geografic din Statiunea Cheia, judeul Prahova

Studenti: Preda Robertino Adrian,

Iancu Andrei Aurelian

Prof. Univ. : Hontus Adelaida



Statiunea Cheia

2

Cuprins

Capitolul 1. Analiza potenialului turistic ........................................................... 3

1.1. Potenialul turistic natural .................... 3Error! Bookmark not defined. 1.2. Potenialul turistic antropic«««««««««««««««««..15

1.3. Economia ..............................................................................................17

1.4. Dotri tehnico ± edilitare, sociale, culturale i comerciale.....................18

1.5. Potenialul turistic, cultural i istoric .....................................................20

Capitolul 2. Stadiul actual de amenajare turistic a arealului din Statiunea Cheia ..

..........................................................................................................................23

2.1. Structuri de primire turistic de cazare ....................................................23

2.2. Pensiunile turistice ..................................................................................26

2.3. Structuri de alimentaie public ..............................................................30

2.4. Circulaia turistic ...................................................................................30

2.5. Forme de turism practicate ......................................................................31

2.6. Programe turistice oferite în Statiunea Cheia ..........................................31

Capitolul 3. Propuneri de organizare i amenajare turistic a spaiului administrativ

al Statiunea Cheia .............................................................................................32

Capitolul 4. Promovarea turismului i publicitatea turistic 36Error! Bookmark

not defined.

Capitolul 5. Impactul economic, ecologic i socio ± cultural al dezvoltrii

turismului în Statiunea Cheia ........................................................................ 3838

Concluzii si Bibliografie ................................ 40Error! Bookmark not defined.



Statiunea Cheia

3

Capitolul 1. Analiza potenialului turistic

1.1 Potentialul Turistic Natural

Asezare si Relief

Statiunea Cheia este o statiune renumita de odihna si tratament din Romania avand

3.383mp, accesibila in toate anotimpurile, situata in sud-estul central al Romaniei, pe raza

comunei Maneciu din judetul Prahova, pe raul Teleajen, in depresiunea Teleajen, la poalele

muntilor Ciucas din formatiunea Carpatilor Orientali, la o altitudine de 871 m si o distanta de

aproximativ 60 km nord de Municipiul Ploiesti (resedinta judetului Prahova) . Statiunea Cheia

ocupa o pozitie pitoreasca la poalele Masivului Ciucas intr-o mica depresiune strajuita de culmea

Zaganului, ca si de muntii Balaban si Babes. Spre ea converg piraiele Timpa si Cheita care

constituie obirsiile riului Teleajen.

Condiiile naturale: sunt reprezentate de prin: relief, hidrografie, clim, flor, faun.

Asezare si limite. Situat in partea centrala a Carpatilor, in grupul muntos al Carpatilor de



Statiunea Cheia

4

Curbura, Masivul Ciucas se detaseaza net fata de regiunile inconjuratoare prin abrupturile sale,

dar in special prin peisajul variat dat de conglomerate si calcare.

Ciucasul nu scapa privirilor din orice parte l-ai vedea. Daca pornesti pe valea

Teleajenului, el se remarca pe fundalul peisajuluide indata ce depasesti Valenii de Munte; de la

Intorsura Buzaului inchide zarea spre sud-vest; venind dinspre Brasov pare inaccesibil prin prin

masivitate, dar irezistibil de atragator prin formele de relief.

Masivul Ciucas este cuprins intre 450 25¶ si 450 35¶ latitudine nordica si 25055¶ si 2604¶

longitudine estica si ocupa o arie destul de restransa (circa 200 km2)fata de alte unitati montane

din tara. Limitele fata de muntii inconjurator sunt indeobste reprezentate de vaile raurilor care il

încer-cuiesc ca un inel, intre acestea si inaltimile maxime intalnindu-se denivelari de aproximativ

1000m.

Spre est, valea superioara a Buzaului, care se indreapta catre nord si Valea Boncutei de la

obarsia Teleajenelului, indreaptata spre sud, vai despartite prin Pasul Boncuta (1 078 m),

formeaza limita spre Masivul Siriu si Muntii Tataru.

Spre sud, Depresiunea Cheia, continuata spre nord-vest de cursul superior al Teleajenului



Statiunea Cheia

5

(Valea Berii), culoarul Bratocei si apoi paraul Ramura Mica (afluent al Tarlungului) separa

Ciucasul de Muntii Grohotis si de prelungirile nord-estice ale acestora Bobu Mare si Babes.

La vest, limita propriu-zisa este formata de vaile paraielor Ramura Mica, Tarlung, Testla

si a unui parau de obarsie al Zizinului. Acestea il despart de prelungirile sudice ale Muntilor

Intorsurii.

Valea Dalghiului este cea care, in unduirea ei catre est formeaza limita nordica a

masivului, tot spre Muntii Intorsurii, lasand de o parte si de alta mici terase, cu pasuni si fanete

sau plopi si salcii.

Privit de aproape, Masivul Ciucas este bine delimitat prin vai sau culoare depresionare ±

Telejenelul, Buzaul, Dalghiul, Babarunca si Ramura Mica, la care se aduga depresiunile Cheia si

Poiana Valea Stanei. Numai spre sud-vest Muntii Grohotis, cu promotoriul Muntelui Babes, par

sa-l concureze prin inaltime, insa aspectul domol al culmilor il deosebesc clar de Masivul Ciucas.

Relieful si alcatuirea geologica. In regiunea muntoasa de la est spre Valea Prahovei ,

Masivul Ciucas reprezinta unul din cele mai frumoase si atragatoare tinuturi, o personalitate

geografica marcanta, care il detaseaza net fata de regiunile inconjuratoare.

Privit dinspre sesul Brasovului sau dinspre Depresiunea Intorsura Buzaului, Ciucasul

pare o veritabila cetate de piatra, dominand culmile ondulate, mai scunde, ce staruie in jur de 1

400 ± 1 500 m. Dinspre sud, aspectul sau este mai putin masiv, dar crestele crenelate ale

Zaganului sau proeminenta Varful Ciucas si al Tigailor apar aproape tot atat de impunatoare.

Conturarea masivului este strans legata de constitutia lui litologica si de structura. El

corespunde unui synclinal de conglomerate, cu axul situate in partea de est, fapt care ii confera

individualitate prin inaltimi de peste 1 700 m, prin abrupturile ce taie capetele de strat, prin

relieful ruinfor si suprafetele structurale localizate cu precadere in partea de nord-nord-vest si in

cea de est.

Ca si Bucegii si Ceahlaul, Ciucasul este alcatuit din conglomerate de varsta albiana-

conomaniana ± care formau in cretacic o arie cu mult mai intinsa ± roci dure dispuse pe

formatiuni mai moi ale flisului sistos-marnos-greznos de varsta cretacit inferior si cretacic

superior.



Statiunea Cheia

6

Conglomeratele, a caror grosime atinge in Ciucas pana la 600 m, sunt alcatiute din

elemente rotunjitede roci cristaline, sedimentare (calcare) sau eruptive bazice, legate intre ele

printr-un ciment calcaros-grezos. Dimensiunea lor variaza de la blocuri de cativa metri cubi pana

la cativa centimetri diametru. Eroziunea a fragmentat in timp masa de conglomerate, asa incat la

mica departare de culmile proeminente ale Ciucasului au ramas massive isolate ca Tesla (1 613

m)si Dungu (1 502)m, in partea de vest, si mici maguri cu inaltime de 1 100 -1 300 m la nord, in

apropiere de Vama Buzaului.Modul de comportare a conglomeratelor la eroziune, mai ales cand

au intercalatii de gresii, a generat un relief specific de turnuri, stalpi, ciuperci, stanci in forma de

³capatani de zahar´, forme ce se datoreaza unui ansamblu de procese de modelare, intre care

inghetul si dezghetul, vantul si apa din precipitatii au jucat un rol insemnat.



Statiunea Cheia

7

Clima

Clima masivului Ciucas se incadreaza in tinutul climei de munti cu altitudine mijlocie

(800-1700 m) si, mai putin, in clima muntilor inalti. Ea este ceva mai calda decat cea din

masivele inalte ale Carpatilor, fapt care se reflecta si in extensiunea mai redusa a pajistilor

subalpine propriu-zise, fata de alte masive montane din tara.

Configuratia reliefului, a generat diferente relative inseminate pe vericala, intre poalele muntelui

si varful Ciucas fiind o diferenta de nivel de aproximativ 1000m.

Culmea inalta a Ciucasului este caracterizata prin temperaturi medii anuale de 1-2°C si

mai ridicate in statiunea Cheia (4°C) iarna, media lunii ianuarie prezinta valori cuprinse intre -8

si -9°C pe creste si -6°C la Cheia, iar vara media lunii iulie ajunge la 10-12°C pe creste si 15-16°C la Cheia. Amplitudinea termica insumeaza astfel valori de 18,5-19°C pe creste si 20°C la

Cheia.

Precipitatiile care cad in masivul Ciucas sunt relative abundente dar acestea prezinta

variatii in privinta repartizarilor lor sezoiniere. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de

1200mm spre poalele muntelui si de 1300-1350mm pe culmi. In semestrul rece ea scade la

350mm la Cheia, pe creste ajungand la 400mm. in semestrul cald, media precipitatiilor este de

500mm la Cheia si 600mm pe creste. In timpul unui an precipitatiile se produc intr-un numar de160-180 zile, cele mai abundente fiind repartizate in intervalul mai ± iunie. Cele mai putine

precipitatii cad la sfarsitul verii si inceputul toamnei, cand vremea devine mai stabila.

Stratul de zapada destul de abundant in Ciucas apare de obicei din luna octombrie si

mentine pana la jumatatea lunii mai pe versantii cu expunere nordica si nord-vestica. Numarul

anual de zile cu strat de zapada este de 150-180 in regiunea inalta si de 100 de zile la Cheia.

Viscolele mai frecvente pe creste, se produc in ianuarie si februarie.

Durata de stralucire a soarelui insumeaza in masivul Ciucas un numar de peste 1800 ore

anual. Cu toate acestea, numarul de zile in intregime cu cer senin nu depaseste annual 40 de zile,

mai frecvente in sptembrie si jumatatea lui octombrie, pe cand zilele cu cer acoperit insumeaza

420 ± 140 zile. Nebulozitatea oscileaza intre 6,5 ± 7,0 zecimi, in functie de altitudine

In masivul Ciucas cea mai mare frecventa o au vanturile din sectorul nord ± estic

(Crivatul), care aduce viscole, si din vest ± Vantul de Vest ± bogat in precipitatii. Vaile, prin



Statiunea Cheia

8

directie si adancime, modifica, local, directia vanturilor, canalizandu-le in lungul lor .In general,

viteza medie anuala a vanturilor este de 4- 5 m/s, ea marindu-se la 7 m/s pe culmi. Zona cea mai

expusa este creasta, lipsita de obstacole, zonele cele mai adpostite fiind regiunile cele mai joase

ale masivului, mai impadurite.

Ca mai in toate regiunile muntoase, si in Masivul Ciucas se remarca brizele de munte ±

vale, formate ziua prin aerul cald care urca spre inaltimi si, noaptea, prin aerul rece ce coboara

de-alungul pantelor.

Unul din enomenele meteorologice care intereseaza turismul montan este ceata; ea se

produce in tot cursul anului, dar mai frecvent in sezonul recesi ingreuneaza vizibilitatea, in

special pe creasta. Pentru evitarea accidentelor si a ratacirilor se recomanda respectarea riguroasa

a potecilor marcate.Umiditatea aerului este relativ ridicata (peste 76% anual).

Statiunea se caracterizeaza prin presiune atmosferica relativ coborata, aer curat fara praf

si alergeni, bogat in raze ultraviolete, ionizare atmosferica substantiala. Este un loc minunat de

odihna si recreere pentru persoane care sufera de astenie nervoasa, suprasolicitare fizica si

intelectuala, hipertiroitism benign, rahitism, dereglari de crestere juvenila, anemii secundare.

Presiunea atmosferic - este determinat de altitudine i anume ea scade cu un centimetru

pe fiecare 185 m. Spre deosebire de climatul de câmpie i de mare, unde gsim presiuni mari, lamunte vom avea presiuni moderate i chiar mici, presiuni care au un efect excitant asupra

organismului. Presiunea atmosferic în Statiunea Cheia variaz între 645 - 665 mm. Aceste

presiuni mresc frecvena, capacitatea i debitul respirator prin supra-oxigenri.

Calitatea aerului ± in aceasta zona aerul are un rol therapeutic deoarece are puritate, avand

absenta de praf, a germenilor infecioi i a substantelor care provoac astmul. Este recomandat

o vizita de minim 2 saptamani tuturor care au probleme pulmonare si de respiratie.

Reteaua hidrografica

Teritoriul Masivului Ciucas este brazdat de paraie ce apartin la trei bazine

hidrografice:Buzaului, Teleajenuluisi Tarlungului. In drumul lor spre regiunile mai joase de la

poalele muntelui, apele au sapat vai adanci, dand nastere adesea unor chei sau lunci largi si

terase.



Statiunea Cheia

9

O trasatura caracteristica a hidrografiei Ciucasului o constituie faptul ca la obarsie vaile

sunt lipsite de apa, izvoarele propriu-zise aparand abia la 1 200 ± 1 350 m altitudine, la baza

conglomeratelor din care este alcatuit masivul.

Teleajenul, desi ocupa locul doi in aria Masivului Ciucas, dupa suprafata bazinului, face

parte organica din masiv, aceasta vale fiind cea mai acesibila turistilor.

Teleajenul are o lungime de 113 km, din care zonei de munte ii revin 27 km, iar masivului

Ciucas (pana la confluenta cu Tampa, numai 10 km). Izvorul propriu-zis la Teleajenului,

cunoscut si sub numele de paraul Berii se gaseste la circa 1350 m altitudine, apa ivindu-se de sub

stiva groasa de conglomerate si este marcata de fantana cunoscuta in trecut sub denumirea ³3

izvoare´.

In amonte de izvor, valea paraului Berii impreuna cu micii lui afluenti este lipsita total de

apa, cu exceptia perioadelor cu ploi torentiale. De aceea, profilul longitudinal este accentat, cumulte repezisuri, iar in albie se intalnesc bolovani cu dimensiuni mari, trunchiuri si crengi aduse

de viituri. Dupa 2 km de la izvor, versantii se departeaza, valea largindu-se considerabil. Se intra

astfel in mica depresiune cu fundul plat, unde apa curge lin, loc cunoscut drept Podul Berii.

Buzaul curge pe teritoriul Ciucasului pe o lungime de circa 15 km (pana la Vama

Buzaului). El isi aduna apele prin intermediul a 2 izvoare ce vin din directii diferite: Paraul Fetei,

cu obarsia in culmile nord-vestice ale muntelui Tabla Butii si Paraul Strambu cu obarsia in

versantul nordic al Ciucasului. Tarlungul dreneaza partea de vest a Ciucasului prin doua paraie:Babarunca (intre Muntele Tesla si culmea Bratocei) si Ramura Mica. Ramura Mica, unita cu

Babarunca se varsa in Tarlung in apropierea cabanei Babarunca. De la aceasta confluenta,

Tarlungul se indreapta catre depresiunea Barsei.

Vegetatia si fauna

In Masivul Ciucas se intalneste o mare diversitate de specii care alcatuiesc covorul

vegetal, datorita conditiilor impuse de clima, relief, soluri, precum si asezarii geografice a tarii la

raspantia mai multor areale de vegetatie a numeroaselor plante. Aici se intalneste padurea

de amestec( predomina fagul, dar se intalnesc si carpenul, frasinul, ulmul de munte, frasinul si

arinul), care inconjoara muntele de la 800 m la 1 400 m, paduri de conifere (predomina molidul,

iar razlet se intalnesc bradul si lariceap) ana la 1 500 ± 1 600 m altitudine, vegetatia subalpina cu



Statiunea Cheia

10

tufarisuri si pajisti de la 1 600m. Dar ceea ce a facut faima Ciucasului este smirdarul sau bujorul

de munte.Pe alocuri asociatiile de afin, ienupar si smirdar formeaza tufarisuri care ocupa 60%

din totalul pajistilor (Gropsoarele, Bobu Mare). Ca si vegetatia, fauna cunoaste o etajare pe

verticala, fiind influentata in special de temperatura si umidiate. Limitele in care animalele isi

desfasoara viata sunt insa mai largi si mai putin conturate, iar numarul speciilor scade odata cu

altitudinea.

Dintre mamifere sunt intalnite caprioara si cerbul si mai rar se intalnesc rasul, bursucul,

hermelina, nevastuica si dihorul, atat in padurile de fag, cat si in cele de molid. In padurile dese

se poate intalni ursul, mistretul, lupul si vulpea cat si jderul de copac si jderul de piatra. Dintre

felinele mici se remarca pisica salbatica. In padurile de fag si amestec se pot intalni sitarul de

padure, ierunca, gaia rosie, pitulicea fluieratoare, sturzul de vasc, lastunul de stanca, mugurul

comun si mugurul rosu; alaturi de acestea se afla numeroase pasari care urca si spre etajul paduriide conifere: fluierarul de munte, soimul calator, sorecarul comun, uliul pasarar, ciocanitoarea

neagra, mierla de piatra si mierla de apa. In padurile de conifere se adapostesc cocosul de munte,

cucuveaua pitica, ciocanitoarea cu trei degete, mierla gulerata, brumarita de padure, pitigoiul de

bradet, cel motat si de munte, gaita de munte si corbul. Animalele mici sunt reprezentate de

soparla de ziduri, soparla de munte si soparla fara picioare. Se remarca de asemenea vipera

comuna.

Cerb

Caprioara



Statiunea Cheia

11

Dihor

Nevastuica



Statiunea Cheia

12

Urs negru

Ciocanitoare



Statiunea Cheia

13

Jder

Ras



Statiunea Cheia

14

Rezervatii naturale

Frumusetea si ineditul peisajului Muntilor Ciucas a dus la constituirea unor rezervatii in

care acestea sa fie ocrotite si mentinute nealterate atat pentru generatiile noastre cat si pentrucele viitoare.

Zona cu Rhododendron (Bujorul de munte) din Muntii Ciucas, situata in zona de intalnire

a potecii ce urca Muntele Rosu cu cea care vine de la Culmea Gropsoarele, pune sub ocrotire

o suprafata de 2 ha cu smirdar, planta declarata monument al naturii.

Culmea Zaganului care cuprinde zona de stancarie cu o suprafata de 3 ha. Este o

suprafata complexa ± botanica si zoologica ± cu plante endemice si rare intre care Koeleria

transsilvanica, Aconithum anthora, Erysmum wittamanni, Dianthus kitaibelii, cat si

numeroase specii ale melcului Alopia.

Tigaile Mari, cu o suprafata de 3 ha, in care intra culmea de stancarie, pana la poteca ce

duce spre Varful Ciucas. Are un caracter complex ± botanic si geologic ± pe intinsul ei fiind

ocrotite atat formatiuni geologice specifice, cat si plante endemice sau rare, precum si cele

calcicole si termofile.

. Dintre acestea se remarca clopotelul, stanjenelul de munte, cupe, floarea de colt, garofite.

Jneapanul de pe Muntele Bratocea, situat la limita superioara a padurii de molid, este format

din mai multe palcuri (aprox 2 ha)ce se gasesc pe versantul de vest al Culmii Bratocea, sub

Varful Bratocea(1 827 m), usor de remarcat din Saua Tigailor, ca si in stancariile de la vest si

nord de Varful Ciucas si sub stanca Mana Dracului. Suvitele Benii, de pe culmea Suvitelor,

cuprinde asociatii vegetale cu floarea de colt in suprafata de 2 ha, alaturi de care se gasesc

clopotei, garofite, gentian.

Bujor de munte - Zona cu Rhododendron



Statiunea Cheia

15

1.2 Potenialul turistic antropic

Populatia Din Prahova pe ultimii 6 ani

Anii Populatie(numar)

2005 813.943 2006 831.185 2007 832.558 2008 819.600 2009 817.092 2010 812 800

Populatia din Cheia . pe ultimii 6 ani

Anii Populatie(numar)

2005 674

2006 734

2007 712

2008 698

2009

2010

717

745



Statiunea Cheia

16

Grafic cu totalitatea populatiei din cheia ( feme, barbati)

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total populatie

Femei

Barbati



Statiunea Cheia

17

1.3 Economia

Economie din Statiunea Cheia este in crestere fiind reprezentata de agricultura, turism, sicomert.

Agricultura

Suprafata Agricola din Statiunea cheaia ocupa 21,6%(726,408mp) din totalul de

3.383mp, fiind reprezentata de terenuri agricole si in mare parte de pasuni, fanete si paduri.

Agricultura din punct de vedere economic nu ajuta foarte mult Statiunea Cheia in comparatie cu

comertul si turismul. Agricultura este practica in general de oamenii comuni pentru gospodariile

lor.

Comertul

Comertul in Statiunea Cheia din punct de vedere economic este valoros, fiind localizat in

locatiile obiectivilor turistice.

Turismul

Teritoriul Statiunii Cheia este foarte bogat in potentialul turistic economic. Economic

vorbind, turismul aducand un mare venit acestei regiuni, fiind principala sursa economica.

Consiliul local profita de aceasta opurtunitate realizand si imbunatatind locurile turistice.

Staiunea Cheia vrea s amenajeze prima pârtie din zon

Autoritile din comuna Mneciu, sprijinite de vicepreedintele Consiliului Judeean Prahova, AuraDragomir, vor s amenajeze prima pârtie din staiunea Cheia, care s ofere noi portuniti de dezvoltare

turismului din zon. "Toat documentaia, inclusiv studiul de fezabilitate, este întocmit. Au fost luate

chiar i avize de la Agenia de Mediu, deoarece trebuie defriat o poriune de pdure aflat în interiorul

Sitului Natura 2000. Îns exist ceva probleme, deoarece Primria Mneciu nu deine suprafaa necesar

pârtiei - de 13,6 hectare - i trebuie s fac un schimb de teren cu Romsilva. Deocamdat, administraia

local nu a identificat un teren adecvat pentru schimb", a declarat vicele C.J. Prahova, Aura Dragomir .



Statiunea Cheia

18

Noua pârtie din staiunea Cheia va avea o lungime de 1.700 metri i va fi amenjat la altitudinea de

1650 metri, pe Muntele Babes. Sursa - maxmedia.ro articol facut in 20 martie 2011

1.4 Dotri tehnico ± edilitare, sociale, culturale i comerciale

In Statiunea Cheia alimentarea cu apa se face la fantanile publice dar si de la sistemul de apa

realizat de consiliul local, calitatea apei potabile fiind monitorizat de Compania Naional

Apele Române ± S.G.A. Prahova i de S.C Hidro Prahova SA ca operator al serviciului public de

furnizare a apei, neînregistrându-se surse de poluare care s depeasc normele de calitate în

vigoare.

Ridicare deseurilor se face de echipa de salubrizarea publica, SALUB SA.

Invatamantul nu este unul foarte bogat avand doar o scoala cu clasele I-IV, 1 gradinita, osala de sport, majoritea copiilor fiind fortati sa faca naveta in Valenii De Munte si Maneciu.

Structura personalului

Tip Personal Numar Persoane

Educatori 2

Invatatori 3

Personal administrativ 12

Asociati 20

Total 37



Statiunea Cheia

19

Locuri publice

Gradinite 1

Scoli 1

Sala de sport 1

Biblioteca 1

Sectie Politie 1

Laboratoare si ateliere 5

Sali administrative 3

Anexe 6

Dispensar 1

Total 19

1.5 Potenialul turistic, cultural i istoric

Bogia cultural-istoric:

Muzeul "Natura vaii superioare a Teleajnului"--ilustreaza flora si fauna din aceasta zona.



Statiunea Cheia

20

Mnstirea Cheia, mnstire de clugri cu hramul Sfânta Treime este situat pe malul

drept al pârâului Tâmpa, în partea de sud-est a localitaii. Atestat începând cu 1770, a fost

distrus de turci, reconstruit, apoi mistuit de un incendiu. Biserica actual a fost construit din

crmid între anii 1835-1839 i pictat de Gheorghe Tattarascu în 1837.



Statiunea Cheia

21

Mnstirea Suzana. Situat la o distan de 40 km de oraul Valenii de Munte, pe valea

râului teleajen, Mnstirea Suzana ± monument istoric ± este aezat pe un tapan înconjurat de

pduri de brazi si fagi. Pe aceste locuri, prima aezare monahal a fost ridicat in anul 1740.

Aceasta era o biseric din bârne ce purta hramul µ¶Sf. Ierarh Nicolae¶¶, hram pe care il are si

astazi. Numele de Suzana îl motenete de la ctitora Stanca Arsica din Sacele Brasov care

clugarindu-se s-a numit Suzana. Biserica din lemn a durat 100 de ani si devenind

necorespunzatoare a fost înlocuita cu o alta din zid care i aceasta din pcate s-a nruit la un

cutremur. Actuala biserica a fost construita intre anii 1880-1882 in vremea stareiei maicii

Natalia Perlea, matua marelui dirijor Ionel Perlea si cu ajutorul ctitorului Filip Treti precum si

alti oameni de buna credinta. Pictura deosebita a bisericii este executata in ulei si se datoreste

mesterului Petre Nicolau ucenic al lui Gh. Tattarescu. Ea a fost restaurata in anul 1976 de

pictorul Gheorghe Vanatoru. Mnstirea mai are inca o bisericuta ± Paraclisul- cu hramul µ¶Acoperamantul Maicii Domnului¶¶ care a fost construit in anul 1911 in vremea maicii starete

Tomaida Perlea. Intr-un spatiu special amenajat mnstirea mai detine si o minunat colectie in

care sunt expuse icoane pictate pe lemn si pe sticl, numeroase cari vechi cu litere chirilice

precum si alte obiecte de cult.

Intregul ansamblu al mnstirii a fost restaurat intre anii 1965-1970, in timpul

adormitului intru Domnul, Fericitul Patriarh Justinian, dandu-i-se o noua si frumoasa infatisare.



Statiunea Cheia

22

Tradiii i obiceiuri ale locului

Pusul canilor se facea de Anul Nou pentru pretendentii la insuratoare sau la maritis.

Femeile varstnice asezau sub canile de pamant, carbune, bani, un pieptene, o floare etc. Cand

tanarul sau tanara nimerea sub cana ridicata carbune sau floare insemna ca viitoarea pereche era

neagra sau frumoasa ca o floare.

Iordanitul era urarea de bine pentru noul an in care se intra. Pentru iordanit, de la

Boboteaza la Sf. loan, grupuri de flacai (care intrau si in curtile caselor), pe cine intalneau in

cale, in special pe barbati, ii ridicau in pozitie verticala de la pamant, facandu-le in mare zgomot,

urarea de bine pentru Anul Nou. Flacaii erau daruiti cu bani, cozonaci ca si in zilele noastre la

colindat sau plugusor.

Strigatul se practica la lasatul secului de Pasti, cand flacaii se urcau pe inaltimile

apropiate de sat, pe deal, in pomi, si cu voce tare, pentru a fi mai bine auziti de tot satul, strigau

sub forma dialogata in linistea serii cand satenii ieseau din casa curiosi sa auda informatiile ce se

dadeau, dezvaluind mai putin calitatea, dar mai mult defectele unor fete de maritat. Exemplu,

despre unele fete varstnice, despre altele uracioase, puturoase, altele cuminti, bune, blande etc.

Traditii de iarna

Doua mari posturi au loc in timpul iernii, timp in care femeile tes panza si covoare, pentru ca

atunci au mai mult timp.



Statiunea Cheia

23

Capitolul 2. Stadiul actual de amenajare turistic a arealului din

Statiunea Cheia

2.1. Structuri de primire turistic de cazare

Statiunea Cheia are o mare varietate de locuri de cazare incepand de la mici vile,

pensiuni, case de vacanta,vile, pana la hoteluri.

Tabel 1 ± Numarul unitatilor turistice

TipUnitate Turistica Numar

Hoteluri 5

Pensiuni 25

Vile 7

Case de vacanta 5

Hanuri 4

Total 46



Statiunea Cheia

24

Tabel 2 ± Pensiuni

Denumire Calitate Numar cam

Casa Dorobantu 2 margarete 5 camere duble

Gainusa de munte 4 margarete 8 camere duble

Floarea Reginei Cheia 4 margarete 5 camere duble, 3 apart

Cleo 3 margarete 6 camere duble, 8 camere single

La rosa 3 margarete 8 camere duble, 2 camere single

Medina 4 margarete 10 camere duble

IL Rifugio 3 margarete 8 camere duble

Ami 3 margarete 8 camere duble

Casa romana 3 margarete 10 camere duble

Bella 2 margarete 6 camere duble

Silvian 4 margarete 8 camere duble

Marius Si Alex 3 margarete 6 camere duble

Casa ardeleana 3 margarete 14 camere duble

La Ilie 2 margarete 3 camere duble

Carmen 4 margarete 10 camere duble

Cu noroc 2 margarete 3 camere duble

La padure 3 margarete 12 camere duble

Tabel 3 - Hoteluri

Denumire Calitate Numar camere

Royal 2 stele 3 apartamente , 3 camera triple

,.matrimonitale 4

Zaganu 3 stele 1 camera single , 4 duble, 2 apart

Cheia 3 stele

1 camera single, 2 garsoniere, 2

apart, 4 suite, 2 camere duble

Minotel Floris 3 stele 24 camere duble, 9 apart



Statiunea Cheia

25

Tabel 4 ± Vile

Denumire Numar camere

Emy si Alex 3

REDFORD 8

Alexia 8

Cheia Muntilor 9

Smaranda 12

Tabel 5 - Case de vacanta si hanuri

Tip unitate Denumire Numar camere

Casa vacanta LA ADI 4

Casa vacanta MIHAELA 7

Casa vacanta MAR 4

Hanul Valea Babaruncii 2

Hanul Valea Ursului 2



Statiunea Cheia

26

2.2. Pensiunile turistice

Denumire Calitate Coeficient de utilizare al capacitii de

cazare

2006 2007 2008 2009 2010

Casa Dorobantu 2 margarete 35% 42% 50% 60% 65%

Gainusa de munte 4 margarete 50% 65% 70% 85% 90%Floarea Reginei Cheia 4 margarete 54% 60% 72% 840% 88%

Cleo 3 margarete 45% 50% 77% 79% 80%

La rosa 3 margarete 55% 65% 72% 80% 87%

Medina 4 margarete 66% 72% 78% 80% 87%

IL Rifugio 3 margarete 44% 54% 64% 66% 70%

Ami 3 margarete 66% 67% 70% 77% 80%

Casa romana 3 margarete 53% 55% 64% 72% 80%

Bella 2 margarete 67% 72% 54% 45% 32%



Statiunea Cheia

27

Pensiunea Gainusa de Munte Cheia

Servicii oferite - Pensiunea Gainusa de Munte Cheia

y Restaurant, terasa exterioara, gratar .

y Teren de fotbal, tenis si baschet, masa de ping-pong.

y Living spatios cu semineu.

y Spatii de relaxare la liziera padurii.

y Loc de joaca pentru copii.

y Parcare proprie.

Prezentare Pensiunea Gainusa de Munte Cheia

Construita in 2007 langa padure, pensiunea reprezinta un loc de relaxare perfect, la distanta de cel putin 50 de

kilometri de orice sursa de poluare.

Pensiunea Gainusa de Munte, clasificata la 4 margarete, dispune de un living mare, cu semineu si terasaexterioara. In curte va asteapta terenul de tenis, fotbal sau baschet, pentru cei sportivi; locul de joaca pentru cei mici

si spatii de relaxare la liziera padurii, pentru cei stresati!

Pensiunea Gainusa de Munte va ofera 8 camere duble (dintre care 6 la etajul 1), spatioase, peste 18 mp, toate

mansardate, avand baie proprie, echipate cu minibar, internet, telefon si televiziune prin satelit.

Celelate 2 camere sunt situate la mansarda; sunt mai spatioase, au o suprafata de 25 mp si dispun si de canapele

extensibile.

Imprejurimi - Obiective turistice Cheia

Pe langa Muzeul Florilor de Mina din Cheia, puteti vizita manastirile Suzana si Cheia, puteti urca la Muntele Rosu

(1260 m) sau pe trasee turistice la Cabana Ciucas, Poiana Stanii, Valea Berii sau Varful Siriu. De asemenea, puteti

ajunge la lacul de acumulare Maneciu (17 kilometri), la salina Slanic (30 de kilometri) sau la Brasov (50 km).



Statiunea Cheia

28

Pensiunea Floarea Reginei Cheia

Servicii oferite - Pensiunea Floarea Reginei Cheia

y Biliard. y Sauna, sala de fitness.

y Parcare propie.

y Incalzire centrala.

y Acces Internet .

y Terasa acoperita si foisor cu gratar si cuptor .

Prezentare Pensiunea Floarea Reginei Cheia

Repartitia camerelor pe etaje este urmatoarea:

Etajul I: apartament (1 living cu canapea exstensibila si 1 dormitor cu pat dublu, 1 tripla (un pat dublu si un pat single)

si 3 duble (un pat dublu)

Etajul II: 5 double.

Etajul III: 1 apartament format din 2 dormitoare.

Costurile cazarii includ micul dejun si asigura accesul gratuit la biliard, sauna, hidromasaj, sala de fitness. Pensiunea

are 4 margarete.

Pentru inchirierea la capacitate maxima a Pensiunii Floarea Reginei se acorda reduceri la cazare.

Imprejurimi - Obiective turistice Cheia

Zona Cheia este binecunoscuta pentru aerul puternic ozonat si pentru liniste, beneficii rar intalnite in peisajulautohton.

Cheile Cheitei cu izvorul sulfuros sunt o alta tinta pe harta zonei.

Ca obiective turistice se pot vizita Manastirea Cheia, Manastirea Suzana si Muzeul cu flori de mina.



Statiunea Cheia

29

Hotel Zaganu Cheia

Servicii oferite - Hotel Zaganu Cheia

y Incalzire centrala.

y Inchiriere echipament sportiv.

y Acces internet.

y Restaurant.

y Parcare proprie.

Prezentare Hotel Zaganu Cheia

Complexul are o capacitate 46 de locuri in camere single, camere duble, garsoniere si apartamente.

Hotel Zaganu dispune de o sala de conferinte complet echipata. In incinta se afla si o sala de sport

dotata corespunzator .

Parcul propriu de 30.000 Mp, raul, cascadele din incinta, padurea si muntele care fac corp comun cu

hotelul, ofera celor mai exigenti clienti vacante de neuitat.

Restaurantul elegant, amenajat dupa ultimele cerinte in domeniu, ofera un bogat sortiment de retete din

bucataria traditionala romaneasca dar si de rafinament occidental.

Optional se pot organiza mese campenesti in aer liber cu foc de tabara. Beraria si terasa sunt unice in

peisajul nostru montan.



Statiunea Cheia

30

2.3. Structuri de alimentaie public

Renumire Restaurant Numar locuri

Nicoltana

Cheia 70

Livia 45

Torres 73

LA SALCIANU 99

SANIUTA DE AUR 67

VERA & LIVIA 230

ALGIN 46POPASUL VOINICULUI 66

CARMINA 70

2.4. Circulaia turistic

In Statiunea Cheia circulatia turistica a crescut in ultimii 5 ani sesizabil, ajungand de la

aproximativ 10000 de turisti pana la aproximativ 45000 . Turistii vin in special in aceasta regiune pentru

odhina si relaxare, dar si pentru turismul cultural si de afaceri .

Anii Nr Turisti

2006 9987

2007 13431

2008 19231

2009 26134

2010 43892



Statiunea Cheia

31

2.5. Forme de turism practicate

În cadrul localitii Buteni se practic urmtoarele forme de turism:

- Drumeii montane;

- Turism tiinific (de cunoatere);- Turism de weekend;

- Turism de odihn si relaxare;

- Turism cultural.

2.6. Programe turistice oferite în localitatea Statiunea Cheia

Programele turistice din Statiunea Cheia includ manastiri, muzee si multe locuri create de

natura si altele ca:

- Manastirea Suzana,

- Manastirea Cheia,

- Manastirea Ghighiu

- Manastirea Zamfira

- Muzeul ´ Flori de mina´

- Muzeul "Natura vaii superioare a Teleajnului

- Muzeul de Antropologie ³Francisc Rainer´

- Sfinxul de pe Bratocea

- Pasul Bratocea

- Valea Stanii

- Valea Berii- Poiana Stanei

- Casa memoriala Nicolae Iorga

Acestea pot fi vizitate atat vara,iar iarna doar daca sunt accesibile,



Statiunea Cheia

32

Vara mai puteti vizita si Culmea Zaganului ,zona cu Rhododendron (Bujorul de munte) si

puteti pescui in Lacul de acumulare Maneciu.

Iarna puteti inchiria snowmobil sau puteti incerca derdelusurile cu tradioanala sanie,

partii nu sunt deocamdata dar in anul 2011 Consilului local i-a fost aprobat un proiect pentru

amenajarea unei partii.

Capitolul 3. Propuneri de organizare i amenajare turistic a spaiului

administrativ in Statiunea Cheia

Propuneri de organizare

Staiunea Cheia reprezint punctul de plecare în drumeii montane pe unele dintre cele

mai atractive trasee din masivul Muntele Rosu. Potecile marcate faciliteaz excursiile începând

cu durata de ½ or, pân la cele de o zi. Dintre acestea se evideniaz prin frumuseea peisajelor

strbtue, a monumentelor naturii întâlnite precum Sfinxul de pe Bratocea .

Ca propunere de vizitare a obiectivelor turistice din Cheia va recomand urmatoarele trasee :

- Din staiunea Cheia se ajunge la Cabana Muntele Rou, apoi la Cabana Ciuca

sau vârful Ciuca, sunt împrejurimi cu peisaje linitite dar i copleitoare ,

spectaculoase.

- Vf. Ciucas (1954 m) - Saua Ciucas (1525 m) - PlaiulDomnesc - Poiana Dalghiu -

Dalghiu - Vama Buzaului.

Marcaj: cruce rosie

Durata : 4 - 4 1/2 ore.

Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.

- Poiana Stanii - Valea Paraul Alb - Cheile Paraul Alb.

Marcaj: triunghi albastru

Durata : 2 1/2 ore.




Statiunea Cheia

33

- Cabana Babarunca (910 m) - Valea Babarunca - Saua Tesla (1347 m).

Marcaj: triunghi rosu

Durata : 1 1/2 ore.

Observatii: Traseu nerecomandabil cand stratul de zapada este mare.

- Maneciu Pamanteni - Cheia - Piscul Turistilor - Culmea Buzaianu - Muntele

Zaganu - Muntele Gropsoare - La Rascruce.

Marcaj: cruce rosie

Durata: 4 ± 5 ore


- Podul Teslei - Piciorul Teslei - Poiana Tesla - Piatra Dudului - Saua Tesla - Saua

Tigai (1745 m) - Muntele Chirusca - Cabana Ciucas (1595 m).

Marcaj: cruce rosie

Durata : 4 - 5ore .


- Maneciu Pamanteni - Cheia (900 m) - Muntele Balabanu - Cabana MunteleRosu

(1280 m) - Cabana Ciucas (1595 m) - Muntele Urlatoarea Mica.

Marcaj: banda galbena

Durata: 3 ore

- Maneciu Pamanteni - Cheia - Pasul Bratocea (1263 m) -releu - Coltii Bratocei -

Culmea Bratocea - Saua Tigailor -Vf. Ciucas (1954 m) - Cabana Ciucas (1595 m).

Marcaj: banda rosie

Durata: 5 - 6 ore.

Observatii: Traseu nerecomandabil iarna

- Podul Berii - Valea Berii - Fantana N. Ioan - Cabana Ciucas.

Marcaj: cruce albastra

Durata: 3 - 3 1/2 ore.

Observatii: Traseu accesibil in perioade cu zapada mica.

- Cheia - Valea Cheitei.

Durata: 1 1/4 ore.




Statiunea Cheia

34

- Cabana Ciucas (1595 m) - Saua Chirusca - Curmatura Stanei - Culmea Vaii

Stanei - Pasul Boncuta (1078 m).

Marcaj: banda rosie

Durata: 5 - 6 ore.


- Cabana Muntele Rosu (1280 m) - Muntele Rosu - Culmea Gropsoare (La

Rascruce).

Marcaj: triunghi rosu

Durata: 1 1/2 ore


- Culmea Zaganu - Coltii Vanatorului - Paraul Sterp - Paraul Alb - Poiana Stanii.


Durata : 2 ore.Observatii:Traseu nerecomandabil iarna

- Maneciu Pamanteni - Cheia - Piscul Turistilor - Culmea Buzaianu - Valea Sipote

- Culmea Cazaturii - Poiana Stanii (950 m).

Marcaj: Banda albastra

Durata : 2 1/2 ore.

Observatii: Traseu nerecomandabil cand stratul de zapada este mare.

- Cabana Ciucas (1595 m) - Muntele Chirusca (1567 m) - Saua Chirusca (1567 m) -

Culmea Piatra Laptelui - Izvorul Laptisorului - Pirusca - Valea Strambu - Piatra

Mitocului - Dealul Seciului - Vama Buzaului.

Marcaj: cruce albastra

Durata : 5 - 6 ore.


- Poiana Tesla - Muntele Tesla - Muntele Dungu - Poiana Dalghiu - Vama

Buzaului.

Marcaj: cruce albastraDurata : 4 ore.




Statiunea Cheia

35

- Cabana Muntele Rosu (1280 m) - Paraul Rosu - Valea Berii - Stana Bratocea.

Propuneri de amenajare turistica

In Statiunea Cheia ca turismul sa aiba mai mult succes trebuie Consiliul Local sa ia in

vizor unele reparatii electrice si iluminarea in unele parti ale reginunii. Deasemenea trebuie

asfaltate unele trasee cu o varietate de obiective turistice cum ar fi drumul din Statiunea Cheia

spre Muntele Rosu care este foarte greu preacticabil cu masina , acest lucru fiind un inconvenient

pentru multi turisti . Obiectivelor turistice din aceasta zona le-ar trebui o amenajare mult mai

complexa mai informativa si o accesibilitate mult mai usoara . Prin complextitate ne referim la

curatarea acestora , mentinerea ordinii , plasarea a mai multor cosuri de gunoi , plasarea a mai

multor semne de indrumare .

Locurilor de relaxare si odihna din Statiunea Cheia trebuie improvizate cu saune ,

piscine.

Pentru ca statiunea sa fie una din cele mai atractive locuri turstice din jud. Prahova

propunem ca Administratia si Conducerea sa modernizeze si sa o organizeze in asa fel incat toate

drumetiile practicate in aceasta zona sa fie usor accesibile, dotate cu toalete publice si cu mai

multe mesaje de mentinere a curateniei si chiar sa angajeze o firma de salubritate, deorece unii

turisti romani, dupa cum stim toti, nu au bunul simt sa isi adune resturile daunatoare naturii si

aspectului din aceasta zona.

Cheia mai are nevoie de parcuri de distractie pentru copii din zona sau a celor in vizita.

Inafara Hotelurilor Royal, Cheia, Zaganu, regiunii Cheia ii lipsesc terenuri de practicare a

diferitelor activitati sportive.

Pentru atragerea tinerilor Statiunii Cheia ii trebuie mai multe locuri de distractie pe timp

de noapte, dupa o zi de drumetii si vizite, cum ar fi mici cluburi, si amenajarea a mai multor spatii de distractii vara cum ar fi, strand, iar iarna amenajarea unor patinuarea artificiale si partii.



Statiunea Cheia

36

Capitolul 4. Promovarea turismului i publicitatea turistic

Tursimul din Statiunea Cheia ar trebui promovat prin metode mult mai moderne cum ar fi

Internetul, mass-media si agentii de turism prin pachete speciale.

Promovrea pe Internet

In opinia noastra Statiunea Cheia nu e foarte promovata pe aceasta retea globala, deoarece pentru

crearea acestui proiect Internetul nu ne-a dat multe date despre aceasta zona.

Pentru ca Statiunea Cheia sa fie mult mai promovata pe internet noi venim cu propunerea

crearii unui site special dedicat acestei regiuni, in cadrul caruia sa fie explicat desavarsit toata

istoria, majoritatea obiectivelor turistice, date informative despre turistii anual care viziteaza,

listarea tuturor locurilor de cazare si a locurilor de distractie din zona si alte multe detalii cat mai

complexe. Dupa crearea lui sa fie pus pe toate motoarele de cautare si sa fie promovat pentru ca

sa ajunga in topul cautarilor din Romania ca zona turistica. Acest lucru se poate face prin

angajarea unor oameni specializati in domeniul IT. Inafara de crearea acestui site, Cheia mai

poate fi promovata prin punerea unor mici detalii pe site-urile de zone turistice din Romania.

Promovarea in Mass-Media

Promovarea Mass-Media poate cuprinde de la ziare locale pana la reclame tv sau ziare nationale.

Consiliul Local trebuie sa angajeze personae specializate in promovarea turismului in publicitatea mass-media prin creearea unor pliante, reclame tv, prin publicarea unor articole in

ziare locale, reviste turistice, ziare nationale care sa prezinte zona astfel incat sa le capteze

atentia potentialilor turisti. Turistii mai pot fi atrasi prin crearea unei proprii reviste despre

aceasta zona, care sa apara lunar, si care sa contina, pe langa informatiile dedicate regiunii,

diferite mici premii (agende, pixuri s.a.).

Pentru ca zona sa aiba o siguranta in mass-media si sa nu aiba parte de publicitate

negativa din partea concurentei, trebuie sa aiba o marca si sa nu deschida un subiect direct

adresat rivalitatii.



Statiunea Cheia

37

Promovarea si aducerea de turisti prin agentii de turism cu pachete speciale

Administratia si Conducerea Statiunii Cheia poate incheia contracte cu agentii de

turism care sa indrume turstii in aceasta zona. Pentru ca turistii sa fie multumiti si dornici sa

viziteze aceasta regiune, ei trebuie sa fie atrasi prin pachete speciale.

Pachetele Speciale trebuie sa aiba un prêt acceptabil si care sa contina:

- Cazare intr-una din pensiunile,hotelurile,vilele cu reputatie buna

- Un traseu cu obiective turistice

- Transport catre Statiunea Cheia si a Obiectivelor Turistice a carui ora de plecare

sa fie stabilita de turistii inscrisi in acest pachet

- Pachetul sa contina pliante si mici brosuri,agende, pixuri, calendare cu peisaje,

informatii din Cheia

- Permitarea si abaterea de la traseu la dorinta turistilor



Statiunea Cheia

38

Capitolul 5. Impactul economic, ecologic i socio ± cultural al dezvoltriiturismului în Statiunea Cheia

Impactul Economic

Din punct de vedere economic turismul este un factor al progresului economic, cu largi i

pozitive implicaii asupra dezvoltrii întregii societi, acionând în direcia introducerii în

circuitul economic (intern i internaional) a resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric,

de mare atracie i a unora din realizrile contemporane în domeniile construciilor i artei. Din

punct de vedere economic, turismul prezint numeroase avantaje fa de alte domenii deactivitate, i anume : valoarea adugat în turism fa de alte ramuri este superioar, datorit

faptului c importul de materii prime, pentru acest domeniu este nesemnificativ; turismul nu

este o ramur energo-intensiv: utilizeaz în mare parte, materii prime autohtone, practic

inepuizabile: pemite transferarea în valut a unor resurse material i umane, neexplorabile pe

alt cale; cursul de revenire în turism este avantajos comparabil cu alte ramuri, deoarece

realizându-se ca export invizibil (în interiorul rii) preul produselor turistice nu mai este

încrcat cu cheltuieli de ambalare, transport, asigurare, taxe vamale; turismul reprezint o parte

însemnat a consumului intern antrenând, direct sau indirect, importante cantiti de produse

industriale; asigur dezvoltarea echilibrat a tuturor zonelor rii, inclusiv a celor considerate

lipsite de ofert turistic atractiv.

Turismul acioneaza ca un factor stimulator al sistemului economic global. Prin dezvoltarea

turismului se obine un semnificativ spor de producie, aportul su la PIB fiind proporional cu

nivelul de dezvoltare al fiecei ri .

Pentru msurarea progresului economic indicele bunstrii economice durabile ine cont de:

cheltuieli "de aprare" - cheltuieli ce acoper costurile sociale i legate de mediu; distrugerile

cadrului natural pe termen lung; invesiile nete; schimbrile în distribuia veniturilor; munca în

gospodrie .

Turismul se manifest ca un mijloc de diversificare a structurii economiei unei ri, aprând

astfel anumite activiti specifice, precum: industria agrementului, transportul pe cablu,



Statiunea Cheia

39

ageniile de voiaj, producia de artizanat, imprimând noi dimensiuni unora dintre activitile

existente: agricultura, industria alimentar, construcii, transporturi, servicii culturale. Turismul

reprezint o cale de valorificare superioar a tuturor categoriilor de resurse.

Impactul Economic asupra Statiunii Cheia este intr-o crestere rapida, deoarece in 2011,

conform Domnului Iancu Andrei Aurelian, care locuieste in Valenii De munte, aproape de

Cheia, regiunea este din ce in ce mai vizitata si mai cunoscuta.

Impactul Ecologic

Impactul ecologic este reprezentat de mediul înconjurtor, el constituind ³viata´ turismului.

Mediul înconjurtor constituind obiectul, domeniul de activitate i locul de desfurare a

turismului. De aceea o mare importan este acordat calitii mediului, deoarece orice

modificare produs acestuia ducând la diminuarea, iar uneori chiar anularea resurselor sale.

Componentele mediului înconjurtor ± relieful, pdurile, râurile, lacurile, marea,monumentele naturii, aerul sau apele minerale - contribuie la dezvoltarea i desfurarea

turismului de odihn, recreere sau tratament balnear. Cu cât aceste resurse sunt mai variate, mai

complexe i mai nealterate cu atât valoarea turistic a zonei este mai mare, gradul de

atractivitate al zonei respective fiind mai mare, ducând astfel la satisfacerea unor foarte variate

motivaii turistice .

Dependena evident a turismului de calitatea mediului înconjurtor, face ca acesta s fie

interesat în toate aciunile de protecie a mediului. Degradarea resurselor turistice are implicaiisocial-economice grave.

Impactul Socio-Cultural

Impactul socio-cultural asupra turismului asigura accesul oamenilor la tezaurul de

civilizaie i frumusee al societii, faciliteaz schimbul de opinii, idei, gânduri, contribuind în

mod egal la formarea intelectual a indivizilor i la înelegerea între popoare. În turism esenial

este comunicarea, realizându-se astfel inevitabil relaii personale între oamenii foarte diferii i

pe ci foarte variate. Turismul alege o destinaie pentru a înltura monotonia, pentru a schimba

mediul i a realiza dimensiunea unor contraste între diferite medii socio-economice.



Statiunea Cheia

40

Concluzii si Bibliografie

Statiunea Cheia este o zona, din punct de vedere turistic, in crestere deorece are o

varietate de obiective turistice. Puteti vizita Manastiri(Cheia, Suzana), Culmi ale muntilor,Muntii Ciucas, muzeul ³Flori de mina´. Noi o recomandam tuturor pasionatilor de natura, religie

istorie, oamenilor care au probleme cu sanatatea ( aerul este foarte curat) si nu numai.

Bibliografie

http://statiunea-cheia.blogspot.com/

http://turism.ro/ http://google.ro/

http://www.tourismguide.ro/

http://infoturism.ro/

Documents

Proiect Amenajari anul 2