ACCIDENTUL

VASCULAR CEREBRAL

CUPRINS

ARGUMENT

CAP.I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

CAP.II PATOLOGIE

CAP.III TEHNICI DE IGRIJIRE UTILIZATE IN A.V.C

CAP.IV EDUCATIE PENTRU SANATATE

CAP.V STUDIU DE CAZ

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator; controleaza si regleaza

activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la

alta, totul fara exceptie; este cea mai complexa si cea mai importanta retea de control si distributie a

informatiilor.

Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt nici miscari

coordonate; ar fi de neinchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau respiratia fara sa mai

vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre sentimente, afectivitate, gandire si

vorbire.

Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece celulele distruse nu se refac

niciodata.

Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante nutritive, adica de o bogata

circulatie sanguina.

La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de oxigen si intreruperea

circulatiei prin anoxie. Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si deficite motorii.

Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresare hemodinamica a creierului se poate restabili.

Leziunile devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic pentru mentinerea vietii celulare

devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate,

sfincteriene, trofice, senzoriale.

Factorii determinanti sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare,

conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatia,

variatiile bruste de temperatura si de presiune.

Dorind sa stiu cat mai multe in ceea ce priveste aceasta afectiune am efectuat un studiu de cercetare

intitulat : Incidenta pacientilor cu AVC in Sectia de Neurologie a Spitalului “Elena Bediman” din

Barlad pe o perioada de 10 zile ( 26.10.2012 – 5.11.2012 ).

” Rolul asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa (sau sa-l asiste in ultimile

clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau

cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa isi recastige independenta cat mai repede posibil “

- Virginia Henderson – Principii fundamentale

ale ingrijirii bolnavului

CAPITOLUL I

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea, transmiterea si

prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din mediul extern sau intern, formeaza sistemul nervos.

Rolul sistemului nervos:

- Face legatura dintre organism si mediul inconjurator

- Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor

Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se elaboreaza

comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele.

Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe care au la baza arcurile reflexe:

- Receptor

- Cale aferenta

- Centrul nervos

- Cale eferenta

- Efector

Sistemul nervos este impartit in:

I. Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie,care asigura legatura organism-mediu

exterior.Acesta se imparte in:

S.N. central – encefal + maduva spinarii

S.N. periferic-nervi cranieni + nervi spirali

II. Sistemul nervos vegetativ autonom care asigura coordonarea functionarii organelor

interne. Acesta este format din: o portiune central situate in maduva spinarii si trunchiul cerebral si o

portiune periferica ganglioni+ fibre nervoase vegetative.

I. SISTEMUL NERVOS SOMATIC

SISTEMUL NERVOS CENTRAL:

ENCEFALUL- impartit in trei zone: creierul mare, trunchiul cerebral si cerebelul.

Encefal – creier mare

- creier mic – cerebel

- trunchiul cerebral

Măduva spinării

Creierul mare este impartit in doi lobi frantali, doi lobi parietali, doi lobi temporali si doi lobi

occipital: lobul frontal este sediul neuronului motor central ,deci sediul miscarilor voluntare; leziunile

lobului frontal se insotesc de tulburari motorii(paralizii), tulburari in exprimarea verbal si scrisa,

tulburari de comportament.

- Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale;

- Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv;

- Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual

Este important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in partea stanga pentru toti

dreptacii si pentru majoritatea stangacilor.

DIENCEFALUL-cuprinde talamusul-releu(intrerupere sinaptica) pentru toate

sensibilitatile, cu exceptia celor olfactive, vizuale si auditive; metatalamusul,releu al

sensibilitatilorvizuala si auditive; hipotalamusul – central superior de integrare, reglare si coordonare

ale principalelor functii ale organismului, printer care metabolismul intermediar, secretia

endocrina,termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei si satietatii, unele acte comportamentale,

ritmul somn-veghe s.a.

EMISFERELE CEREBRALE prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului

nervos central.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterari I si

II.Activitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga

determina asimeria de volum, emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci.

Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral,mediala si inferioara(bazala).

Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si santul

central Rolando. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal, situate inaintea santului central:

lobul parietal, deasupra scizurii laterale; lobul temporal sub fisura lateral; lobul occipital situate in

partea posterioara.

Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri.

Pe fata medial se observa santul corpului calos.in partea posterioara se afla scizura calcarina

care este un sant orizontal.

Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lob orbital,

situate anterior de fisura lateral, si lob temporo-occipital, situat posterior de fisura lateral. La nivelul

lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara, santul olfactiv, care adaposteste bulbul

olfactiv.

Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei H,intre care se

delimiteaza giri orbitari.

Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului, santul colaterar si santul occipito-

temporal. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic, occipito-temporal medial si occipito-

temporal lateral.

Ca si la cerebel, substanta cenusie este dispusa la suprafata, formand scoarta cerebrala, si,

inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). Substanta alba inconjoara ventriculii cerebrali I si

II.

Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt situati deasuora

si lateral de talamus.

SCOARTA CEREBRALA -reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului

nervos.

Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie, comisurale si de

asociatie. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta cerebrala cu centrii subiacentii.Fibrele

comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos, formixul(trigonul cerebral) si comisura alba

anterioara. Fibrele de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala.

Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul.:

Paleocortexul (sistemul limbic)

Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamus, talamus, epitalamus si mai putin

cu neocortexul.

Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva formata din nervii

olfactivi si hipocampul.

Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale.Este alcatuit din

doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice alectiv-emotionale si al actelor de comportament

instictiv.

Neocortexul - alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psihice superioare

—activitatea nervoasa superioara- ANS.

Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive, asociative si motorii.

Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor.

Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si semnificatia

diferitelor senzatii.

Functiile motorii. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie somatica,

voluntara si involuntara.Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul motor si nucleii

bazali

Reflexele conditionate si neconditionate

Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei umane(ex:reflexul alimentar,

reflexul de aparare).

Reflexul conditionat este un raspuns,, invatat’’ pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial

indiferent(fara importanta biologica).

La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de experienta raspunde

printr-un reflex neconditionat. La un semnal indiferent animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie

de orientare.

Reflexele conditionate fata de cele innascute se inchid la nivelul cortical. Ele se sting daca

stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel absolut( inhibitie corticala).

La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia si inhibitia.

Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau

amplificarea uneia preexistente.

Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati

anterioare.

Ambele procese sunt extrem de mobile, putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se

concentreze intro zona limitata.

TRUNCHIUL CEREBRAL

Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita), puntea lui Voroliv si mezencefalul. In

trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece perechi de nervi cranieni. Buabul puntea si

mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative: salivator, de deglutitie, de voma, tuse,

stranut, masticator, cardioacceleratoi, cardioinhibitatori, de clipire, de acomodare, fotomotor si

lacrimal.

Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale prin

cortul cerebelului, excrescenta a durei mater cerebrale. Este situat inapoia bulbului si a puntii, cu care

delimiteaza cavitatea ventriculului IV. Are forma unui fluture, prezentand o portiune mediana,vermisul

si doua portiuni laterale,voluminoase , numite emisfere cerebrare.

Cerebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori, mijlocii si

superiori. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente; cei mijlocii contin numai fibre aferete.

Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi. Unele sunt

numeroase si superficiale, delimitand lamelele cerebrale, altele mai adanci, care delimiteaza lobulii

cerebelului, iar altele foarte adanci in numar doua, care delimiteaza lobii cerebelului. Lobi sunt:

anterior(neocerebel), posterior (paleocerebel) si floculo madular(arhicerebel).

La exterior, se afla un strat de substanta cenusie, care formeaza scoarta cerebelului. Scoarta

cerebeloasa inconjoara alba centrala, care trimite prelungiri in interior, dand, in ansamblu, aspectul unei

coroane de arbore,de unde si numele,,arborele vietii’’ .In interiorul masei de substanta alba se gasesc

zone de substanta cenusie, care formeaza nucleii cerebelului.

Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei voluntare),astazie (tulburari ale

ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular).

Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala.

MADUVA SPINARII Este partea sistemului nervos central, adapostita in canalul vertebral.

Este organul nervos situat în interiorul canalului vertebral.

Se întinde de la baza encefalului, din regiunea cervicală, până în dreptul vertebrei a II a din regiunea lombară.

Are aspectul unui cilindru, turtit antero-posterior, prezentând două şanţuri – unul anterior, altul posterior.

Maduva spinarii contine, structural, o materie cenusie in forma de H (corpuri celulare

nervoase, inconjurate de materie alba care este impartita in trei perechi de coarne, potrivit localizarii

lor: anterioare, laterale si posterioare.

Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii, cele posterioare sunt senzitive iar

cele laterale au functii vegetative.

Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive ascendente. SNC

este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite meninge (spinale, la nivelul maduvei

spinarii si cerebrale la nivelul encefalului). Cele trei foite meningeiene sunt: din dura mater- o

structura fibroasa rezistenta si separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural; arahnoida

are o structura conjunctiva si este separata de piamater printrun spatiu care contine lichidul

cefalorahidian (LCR); piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu rol nutritiv , inveleste

maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri, in grosimea ei se gasesc vase arteriale.

Maduva are doua functii: reflexa si de conducere. Functia reflexa este indeplinita de catre

neuronii somatici si vegetativi. Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele miotatice si

nociceptive dar si reflexul de mers.

Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in intinderea

tendonului sau. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muschiului.In

mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian) si la tendonul

de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian).

Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Receptorii sunt reprezentati de proprio receptorii

musculari – fusurile neuro musculare. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv

proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia.Prelungire denritica lunga merge la

periferiesi se termina la nivelul receptorului. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva prin

radacinile posterioare si se bifurca. O ramnificatie face sinapsa cu neuronul motor di coarnele

anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie face sinapsa cu al

doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde pldeaca fasciculele sinocerebeloase.

Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor. Calea

eferenta este axonul motor iar efectorul, fibra musculara striata. Reflexele miotatice au rol in

mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului.

Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa

a acestuia. Acestea sunt reflexe de aparare. Receptorii sunt localizati in piele si sunt mai ales terminati

in nervoase libere. Caile aferente sunt prelungiri( dendritele) ale neuronilor din ganglionul spinal.

Centrii sunt polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al doilea , neuroni de asociatie si

neuroni motori. Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori iar efectorul este muschiul

flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii.

Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC antrenand un nunar

crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. Studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere a

fost facut de Pfluger.

Reflexele spinale vegetative. In maduva spinarii se inchid reflexele de reglare a

vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare), sudorale,

pupilodilatatoare,cardioacceleratoare, de mictiune, de defecatie si sexuale.

Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si descendente

prezentate anterior , dar si de cai scurte , de asociatie.

Fiziologia neuronului si a sinapsei

Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos .din punct de vedere al

formei si al dimensiunilor , sunt foarte diferiti .forma neuronilor este variabila .]stelata( coarnele

anterioare ale maduvei ), sferica sau ovalara ( in ganglionii spinali ),piramidala ( zonele motorii ale

scoartei cerebrale ),sifusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale ).

In functie de numarul prelungirilor , neuronii pot fi ‘;unipolari- au aspect globulos cu o singura

prelungire /psdudounipolari – se afla in ganglionul spinal si au oprelungire care se divide in t ,’dendrita

se distribuie la periferie iar axonul patrunde in sistemul nervos central ;bipolari de forma rotunda ,ovala

sau fusiforma ,cele doua prelungiri pohnind de la polii opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral

corti si vestibular scarpa din retina si din mucoasa olfactiva );multipolari – au o forma

stelata ,piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice si un axon .(scoarta

cerebrala ,cerebeloasa ,coarnele anterioare din maduva spinarii .)

Dupa functie , neuronii pot fi ;receptori ,care ,prin dendritele lor ,receptioneaza stimulii din

mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi ),motori,ai caror

axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau visceromotori ),intercalari (de

asociatie )care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori .

Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri care

sunt de doua tipuri ;dendritele- prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe dendrite )si

axonul care, functional este celulifug ,prelungire unica a neuronului

Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica ) ,neuro- plasma

(citoplasma) si nucleu

Neurilema celulei nervoase este subtire ,delimiteaza neuronul si are o structura lipoproteica

Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii, ribozomi, reticul

endoplasmatic ,cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se divide ),incluziuni pigmentare si

organite specifice ;corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor , cu rol in metabolism ul

neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic ,de

sustinere si in conducerea impulsului nervos .

Nucleul

Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic ,cu 1-2 nucleoli .celulele

vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric ,aceste celule pot avea nuclei

dubli sau multipli .

Dendritele ,in portiunea lor initiala sunt mai groase ,apoi se subtiaza .in ele se gasesc

neurofibrile .acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului

Axonul este o prelungire unica ,lunga (uneori de 1m) si mai groasa . este format dintr-o

citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii ,vezicule ale reticulului

endoplasmatic sineurofibrile.membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol

important in propagarea impulsului nervos .de-a lungul traseului sau ,axonul emite colaterale

perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica ;ultimele ramificatii –butonii

terminali – contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care inlesnesc transmiterea impulsului

nervos la nivelul sinapseilor .butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii.

Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica poate genera un

potential de actiune care se propaga si este condus .

Conducerea impulsului nervos

Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou

potential de actiune in zona vecina .asadar ,aparitia unui potential de actiune intrun anumit punct al

membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior . aceasta

explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului

potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv .

Conducerea la nivelul axonilor mielinici

In acest caz ,potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei . proprietatile

electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este condus

intro singura directie opusa ,unde s-a produs potentialul de actiune anterior ,membrana este in stare

refractara absoluta .de fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de

actiune este un eveniment complet nou , care se repeta ,se regenereaza de-a lungul axonului.

Conducerea la nivelul axonilor mielinizati

Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor

ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie . acest tip de conducere

permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ). Aceasta explica aparitia mai

rapida a unor reflexe decat altele .

Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula .in snc ,a doua celula este tot

un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare ,musculara sau secretorie ,.desi similara cu cea

neuroneuronala, sinapsa neuromusculara senumeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara .la

nivelulsinapselor ,transmiterea se face intrun singur sens .

Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice ,axoaxonice sau dendrodendritice

Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi chimice sau

electrice

Oboseala transmiterii sinaptice

Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte nimeroase ale

neuronului post sinaptic ,pentru ca ,in urmatorele milisecunde ,numarul acestora sa scada accentuat . in

acest caz ,avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin

epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice .

Unele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina) ,altele o scad (unele anestezice).

Reflexul

Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex .reflexul reprezinta

reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Termenul de reflex a fost

introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene descartes (1596-1650).raspunsul reflex poate

fi excitator sau inhibitor.

Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente

anatomice :receptorul ,calea aferenta ,centrii nrevosi ,calea eferenta si efectorul

Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali gradate

proportional cu intesitatea stimulului. Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale, diferentiale si

specializate in celule senzoriale(gustative, auditive, vestibulare). Alti receptori din organism sunt

corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre conjunctive si terminatii

nervoase dendritice. Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate ale dendritelor.

La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos. In functie de

provenienta stimulului se deosebesc:

Exteroreceptori- primesc stimulii din afara organismului

Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului

Proprioreceptori- primesc stimuliide la muschi ,tendoane , articulatii si informeaza despre

pozitia corpului si permit controlul miscarii ,in functie de tipul de energie pe care o prelucreaza

Chemoreceptori- stimulati chimici :muguri gustativi ,epiteliul olfactiv, corpii carotidieni si

aortici,nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati

de substante chimice eliberate de celulele distruse

Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si bastonase

Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii nervoase libere

Mecanoreceptori- stimulati de deformarea membranei celulare:receptori pentru tact ,vibratii si

presiune .

In functie de viteza de adaptare :

Fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului, dar , in ciuda mentinerii

acestuia ,activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv

Tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului:receptorul vizual

La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa

specifica (impuls nervos ).

Calea aferenta –receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor

senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.prin centriiunui reflex se

intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la actul reflex

respectiv.

Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul

carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc;cei senzitivi

sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt

alcatuiti din neuroni senzitivi;cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in

apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi). Prelungirile

axonilor sunt :axonul (prin care influxul nervos pleaca de la celula )si dendritele (prin care

influxul vine la celula) .

Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile acestora

formeaza substanta alba

Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi ,fie motori sau micsti . din

nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni .

Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i prmit persoanei miscarea si

activitatile zilnice . afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari:

Nervul I - olfactiv(senzorial):anosmie,hiposmie,parosmie.

Nervul II - optic(senzorial):amauroza,ingustarea campului

vizual ,acromatoxie,hemeralopie,nictalopie .

Nervul III - oculomotor(motor):ptoza palpebrala superioara , strabism, diplopie , midriaza .

Nervul IV - trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului oblicul mare .

Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care inerveaza muschii

temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza corneea , fata ,capul si

membranele mucoase. Lezarea acestui nerv produce :nevralgie faciala ,anastazia mucoasei

bucale ,trismus(inclestarea maxilarului ), paralizia muschilor masticatori .

Nervul VI - oculomotor-extern (motor): diplopie , strabism intern.

Nervul VII - facial(motor):paralizia fetei , fata asimetrica , imposibilitatea incretirii fruntii si a

inchiderii ochiului , comisura bucala coborata , tulburari de gust , scaderea secretiei lacrimale si

salivare .

Narevul VIII - acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):srditate ,

nigstagmus si tulburari de echilibru .

Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust , paralizia muschilor faringelui cu dificultate de

deglutitie.

Nervul X -vag (mixt,motor senzitiv , secretor pentru toate organele interne toraco-

abdominale):tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii , deglutitie , digestive ,fonatie intestinale.

Nervul XI –spinal (accesor;motor):tilburari de fonatie , paralizia laringelui si valului palatin , paralizia

maschilor trapez , si sternocleidomastoidian.

Nervul XII - hipoglos(motor):hemiparalizia si hemiatrofia limbii , tulburari in articulatia cuvintelor ,

tulburari in masticatie si inghitire.

Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni:

- III+IV – din mezencenfal

- V+VI+VII+VIII- din punte

- IX+X+XI+XII – din bulb

Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointa; de aceea este

numit si sistemul nervos autonom. Activitatea sa este reglata de segmentele superioare ale SNC si in

mod special de scoarta.

Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor interne: bataile inimii,

presiunea sanguina, distributia sangelui, recventa miscarilor respiratorii, secretia, etc – prin reglarea

functiilor cardiovasculare, respiratorii si endocrine.

Simpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza,

celalat inhiba. Astfel, influxul simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o

diminua. Dimpotriva, influxul parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o

inhiba.

Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste anabolismul.

Prin aceste actiuni antagoniste, se favorizeaza mentinerea homeostaziei.

Caile de transmitere ale sistemului senzitiv

Sunt fasciculele ascendente, aferente, centripede, care conduc impulsulk nervos de la centrii

nervosi din maduva (primit de la piele, muschi, tendoiane, aponevroze) in centrii nervosi superiori din

encefal (bulb, cerebel, talamus).

Caile de transmitere ale sistemului motor

Sunt fasciculele descendente, centrifuge, eferente, care conduc influxul nervos de la scoarta

cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor periferic din coarnele anterioare ale

maduvei spinarii care la randul sau trimite axonul la organele efectoare(ex: muschi).

CAPITOLUL II

PATOLOGIA

Prezentarea generala a accidentului vascular cerebral

A. Definitie

Accidentele vasculare cerebrale sunt suferinte grave ale sistemului nervos central

determinate de modificari circulatorii cerebrale, caracterizându-se prin pierderea

mobilitatii unei parti din corp, asociata sau nu cu tutlburari de echilibru senzitivsenzoriale

si de limbaj.

Un accident vascular cerebral apare atunci când un vas de sânge (o artera) care

furnizeaza sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocata de un cheag

sangvin. În câteva minute celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri în

câteva ore. Ca rezultat acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a

creierului nu mai poate functiona adecvat. În cazul în care apar simptome ale unui AVC

este necesar un tratament de urgenta, exact ca si în cazurile de infarct miocardic. În cazul

în care tratamentul medical este început cât mai curând dupa aparitia simptomelor , cu

atât mai putine cellule nervoase vor fi afectate permanent.

B.Clasificare

1. Hemoragii intracraniene:

a) Hemoragia cerebrala propriu – zisa – revarsat sangvin difuz în tesutul cerebral.

b) Hematomul intracerebral – colectie sangvina bine delimitata localizata în

substanta alba

c) Hemoragie subarahnoidiana – produsa prin ruptura vasculara

Hemoragia cerebrala este un accident vascular care se instaleaza pe ruperea sau

fisurarea unei artere intracerebrale sau meningiene. Sunt mai putin frecvente decât

trombotice si apar mai ales la barbati. Cauzele hemoragiei sunt constituite de

hipertensiunea arteriala si arteriscleroza. Mai rar poate sa aiba loc ruperea unui anevrism

cerebral în boli de sânge, eclampsie , alcoolism.

2. Encefalopatia hipertensiva

(Reprezinta o afectiune rara care însoteste hipertensiunea cronica. Leziunea

fundamentala o reprezinta edemul cerebral care este difuz interesând în deosebi substanta

cenusie.)

3. Tromboflebitele cerebrale

(Sunt procese inflamatorii ale venelor si sinusurilor cerebrale ce apar în cursul unor

infectii locale sau generale.)

C.Etiologie

Arteroscleroza.

Hipertensiunea arteriala.

Cardiopatii emboligene:

- cardiopatia valvulara

- fibrilatia arteriala

- infarctul de miocard

- cardiopatia ischemica

Traumatisme craniene.

Malformatii vasculare.

Endocardita

Alte cauze:

- etilism acut

- diabet zaharat

- intoxicatii acute

- tumori cerebrale

- sindroame hemoragice.

AVC-ul ischemic este cauzat de un cheag de sânge care blocheaza circulatia

sagvina a creierului.Cheagul de sânge se poate dezvolta într-o artera îngustata care iriga

creierul sau poate ajunge an arterele din circulatia cerebrala dupa ce amigrat de la nivelul

inimii sau din orice regiune a organismului.

Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care

determina afectarea circulatei sangvine normale, cum ar fi :

- Rigidizarea peretilor arterelor (arteroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea

arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al clesterolului sangvin.

- Fibrilatia atriala sau alte artmii cardiace(ritmuri cardiace neregulate).

- Anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardica artificiala, o

valva cardiaca reparata, o boala cardica valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau

stenoza( ingustarea )orificiului valvular.

- Infectia valvelor cardiace( endocardita)

- Infarctul miocardic.

Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea)de asemenea poate sa

cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la

scaderea circulatiei sangvine la nivelul creieirului, ea poate fi determinata de o îngustare

sau o afectare a arterelor , de infarctul miocardic, de o pierdere masiva desânge sau de o

infectie severa.

Unele infectii chirurgicale(precum edarterectomia) sau alte procedee(cum ar fi

angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide îngustate, pot duce la formarea

unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzând ulterior un accident vascular

cerebral.

Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic

Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sângerare în interiorul

creierului(numita hemoragie intracerebrala) sau în spatiul din jurul creierului (numita

hemoragie subarahnoidiana). Sângerarea în interiorul creierului poate fi rezultatul unei

vaolri crescute pe un timp îndelungat a tensiunii arteriale. Sângerarea în spatiul din jurul

creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta

care nu a fost tinuta sub control. Alte cause de AVC hemoragic, mai putin frecvente,

sunt:

- Inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea în sifilis sau tuberculoza.

- Tulburari de coagulabilitate a sângelui, precum hemofilia.

- Leziuni ale capului sau gâtului care afecteaza vasele sangvine din aceste regiuni.

- Iragierea terapeutica pentru cancere ale gâtului sau creierului.

- Angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine).

D. Simptomatologia medicala

1.Hemipareza. Hemiplegia - paralizia unei jumatati a corpului:

- hemipareza

- hemiparestezii

1. Cefalee intensa

2. Tulburari senzitive

- arsuri

- senzatii de cald , rece

- furnicaturi

3. Tulburari senzoriale

a) Tulburari oculare

- scaderea acuitatii vizuale

- diplopie

- pierderea mono sau bioculara a vederii

b) Tulburari gustative

- pierderea senzatiei gustative

- tulburari olfactive

- pierderea mirosului

c) Tulburari acustice

- hipoacuzie

- surditate

- tulburari tactile

- hipoestezie

- hiperestezie

- ischemia cerebrala prin embolie apare mai frecvent la bolnavii mai tineri

sau de vârsta mijlocie cu valvulopatii reumatice în fibrilatii atriale, tromboflebite, dupa

traumatisme , dupa operatii.

2. Hematomul intercerebral primar :

1. Debut brusc cu aparitia hemiplegiei

- hemipareza

- hemiparestezii

- tulburari de sensibilitate

2. Se dezvolta sindromul de hipertensiune intracraniana cu

- cefalee

- varsaturi

- staza papilara

3. Bolnavul are uneori stari de agitatie sau intra în coma

3. În hemoragia cerebrala se observa :

1. Debut brusc (ictal, apoplectic) cu instalarea rapida si totala a hemiplegiei.

2. Cefalee violenta unilaterala

3. Ameteli care preced coma

4. Coma profunda

5. Tulburari vegetative: greturi , varsaturi, tahicardie, respiratie stertoroasa, facies

vulturos, transpiratie profunda.

Se descriu trei faze evolutive:

a) Faza comatoasa

Aspect general:

- Fata congestionata

- Capul si globii oculari deviati de partea hemiplegiei, daca focarul cerebral este

iritativ

- Anizoconie- pupila midriatica de partea hemipleziei

- Respiratie stertoroasa si dispnee Cheyne – Stoks

Examen neurologic

- sensibilitate alterata

- mobilitate , tonus muscular disparute

- reflexe – Ahun- Babinski pozitiv de partea hemiplegiei.

- reflexe osteotendinoase disparute

- pupile dilatate la lumina

Alte semne clinice

- Hipertermie 39º- 40ºC

- Lichid cefalo- rahidian hemoragic hipertensiv.

- Tensiunea arteriala poate fi marita.

b) Faza de hemiplegie flasca

În circa 30% din cazuri tabloul clinic se amelioreaza bolnavul iese din coma

ramânând cu hemiplegie flasca.

c) Faza de hemiplegie spastica

Apare la 1-2 luni de la debut .

10

4. Hemoragia subarahnoidiana

1) Debutul supraacut este rar si se caracterizeza prin:

- coma profunda

- crize de rigiditate prin decerebrare(aparitia unei contractii - rigiditati în

extensiune).

2) Debutul acut este forma cea mai frecventa si se caracterizeaza prin:

- cefalee acuta urmata de instalarea comei

- coma superficiala 1-2 zile

3) Sindromul meningean se caracterizeaza prin:

- varsaturi

- cefalee

- fotofobie

- redoarea cefei

- semnul Kerning (flexia coapselor pe bazin si a gambelor pe coapse la încercarea

de ridicare a trunchiului în pozitia sezând.)

- semnul Brudzinski (flectarea puternica la un membru inferior, a gambei pe

coapsa si a coapsei pe bazin determina în mod reflex o miscare similara a membrului

opus)

4) Debutul subacut si insidios se caracterizeaza prin:

- cefalee progresiva

- sindrom meningean discret

Tablou clinic general

- Sindrom meningean

- Tulburari de reflexe

- Reflexe osteotendinoase vii

- Babinski prezent

Alte semne clinice:

- modoficari oculare

- anizocoree

- edem

- staza papilara.

- pareze

- paralizii ale nervilor oculomotorii

5. Encefalopatia hipertensiva

Tablou clinic general

- Cefalee intensa si crize cefalice violente cu caracter pulsatil si localizare

occipitala sau frontala insotita de greturi sau varsaturi

- Tulburari vizuale:

- vedere în ceata

- ambliopie

- Crize epileptice

- Modificari ale fondului de ochi- edem papilar .

11

- Modificari ale lichidului cefalo- rahidian- cresterea presiunii lichidului cefalorahidian

- Modificari ale electroenfefalogramei.

6. Tromboflebite cerebrale

Tablou clinic general

- Sindrom infectios

- febra 37,5º-38ºC

- viteza de sedimentare a hematiilor este crescuta

- leucocitoza

- Sindrom de hipertensiune intracraniana

- cefalee intensa, persistenta

- varsaturi

- staza papilara

- edem

- Sindrom motor

- crize convulsive localizate, generalizate.

- Fenomene deficitare motorii.

- Tulburari psihice

- stari confuze

- agitatie psihomotorie

E. Tratamentul accidentului vascular cerebral – medicamentos

Tratamentul trebuie sa contina :

- vasodilatatoare (vit.PP, B1,B6, papaverina, miofilin, sermion).

- Sedative:

- plegomazin

- fenobarbital

Anticoagulante :

- heparina

- trombostop

Diuretice:

- furesomid

- sulfat de magneziu 25%

Hidratare:

-glucoza10% sau 20%

- manitol 20%

- ser fiziologic 33%

- hemisuscinat de hirocotizon

- persantin

Hemostatice – vitamina K, adrenostazin, etamsilat.

Tratamentul cu vasodilatatoare:

Vitamina B1 : Sub forma d comprimate ;sub forma de fiole 1ml si 2ml solutie apoasa injectabila.

administrarea orala 3 – cp/zi;intramusculara 10mg/zi sau in perfuzie.

Vitamina B6 : sub forma de comprimate a 250mg;sub forma defiole a 2ml sau 5ml solutie apoasa

injectabila.

- administrare pe cale orala de la 250mg -1g/zi ;intramuscular sau intravenos lent 100mg-1g/zi.

Vitamina PP :

-sub for a de comprimate , sub forma de fiole 2ml solutie apoasa injectabila.;

-administrarea pe cale orala 1-3 cp/zi ca vasodilatator se administreaza 100-200mg de

2-30ori/zi;pe cale intramusculara sau intravenoasa foarte lent.

Papaverina :

-sub forma de cimprimate ;sub forma de fiole a ml si ml solutie apoasa injectabila

-administrarea pe cale orala 3-5cp/zi ;intramuscular sau in prfuzie intravenoasa lent diluata in

solutie clorurata sau glucozata izotone cate 40-200mg osata

Miofilin :

-sub forma de comprimate;sub forma de fiole a 20ml sau 10ml solutie apoasa injectabila

- se administreaza pe caleorala inravenoasa sau in perfuzie.

Sermion :-se exercita la nivelul cerebral prin reducerea rezistentei vasculare si prin cresterea fluxului

arterial si consumului de O2 si glucoza.Este deosebit de bun in cresterea si normalizarea circulatoei

arteriale.Se administreaza pe cale orala 5 – 10mg de 3 ori pe zi la intervale regulate pe perioade

prellungite de timp;in perfuzie intravenos 4-8mg /doza in 100ml ser fiziologic sau glucozata prin ifuzie

lenta.

Tratamentul cu anticoagulante :

Heparina – sub forma de fiole a1ml de solutie apoasa continand heparina sodica 5.000U.I

-se administreaza pe cale intravenoasa prin injectie a 5.000Ui la 4-6 ore sau chiar 8 ore , se

poate admnistra si in perfuzie.

Trombostop.

-sub forma de comprimate continand acenocumazol 2mg.

- se administreaza pe cale orala 4mg/zit imp de 2zile ca doza de atac , apoi 1-2mg/zi pentru

intretinerea efectului in functie de timpul de ptrtrombina –cca 25%valoarea normala.

Tratamentul cu diuretice.

Furesomid :

-sub forma de comprimate continand furesomid 40mg;sub forma de fiole a 2ml solutie apoasa

injectabila continand furesomid 20mg.

-administrarea pe cale orala 40-80mg/zi si se creste sub controlul ionogramei pana la 240mg/zip

e cale intravenoasa foarte lent cel mult 4mg/min pe cale intramusculara 40-80mg.

Tratamentul anticonulsivant :

Sulfat de magneziu :

-sub forma de fiola a 10ml solutia apoasa injectabila continand sulfat de magneziu 2gr;

-administrarea intramuscular sau intravenos lent cu multa prudenta 1-3fl/zi.

Tratamentul cu hemostatice:

Vitamina K Fitomenadion:

-sub forma de fiole a 1ml solutie apoasa injectabila continand fitomenadiona 10mg.intravenos

foarte lent 2-10mg/zi;dozarea poate fi controlata print imp Quick sau prin trombotest.

CAPITOLUL III

TEHNICI DE ÎNGRIJIRE UTILIZATE ÎN AVC

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE

Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat, eliberarea cailor respiratorii

superioare, eventual indepartarea protezei mobile, masurarea TA, observarea respiratiei; pozitionarea

corecta a bolnavului; creaza conditii optime de spitalizare (microclimat, pat dotat cu tot auxiliarul

necesar, sursa de oxigen, crearea unei obscuritati); evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza,

asezarea membrelor acestuia in pozitie functionala, mobilizarea pasiva, mobilizarea activa daca starea

lui permite; incurajeaza bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat poate si daca poate; ajuta bolnavul

in deplasare si il invata cum sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant, cadru

metalic, baston).

De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi, citi, scrie; capacitatea de

deglutitie; observa integritatea mucoaselor.

Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta este supus unor

investigatii radiologice, examinari radioactive cu radioizotopi, examinari electrice, unor punctii

lombare, occipitale, examenlului fundului de ochi, recoltarii produselor pentru examene de laborator;

serveste medicul cu materialul necesar; respecta si asigur regulile de asepsie.

RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN

LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului IV , cu rol de

protectie a SNC , cu rol nutritiv si excretor , care circula in spatiul subarahnoidian .

Este o metoda de rutina care furnizeaza date esentiale in diagnosticul neuroinfectiilor si

hemoragiilor meningiene, in afectiuni neurologice si neurochirurgicale, al starilor comatoase .

Recoltarea se executa pe nemancate, prin punctie lombara, suboccipitala sau ventriculara .La

pacientii cu stare generala alterata se executa in decubit lateral pentru a evita

lipotimia .Tehnica de punctionare si prelevare va fi strict asptica. Se observa presiunea de

scurgere sau se masora tensiunea cu manometrul Claude. Se extrag 10 – 20 ml ( dupa scurgerea

catorva picaturi ). Lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile ( pentru diferite

examinari )- aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta. Se fac examinari :

- Citologice ( masurarea elementelor celulare /mm : limfocite , polinucleare ,

eozinofile ,atipii celulare )

- Bacteriologice – BK si alti germeni

- Serologice - sifilisul SNC

- Biochimice

LCR = solutie apoasa , bogat salina , limpede ca apa de stanca .

Volum: 100 -150 ml ; D =1005 – 1009 ; pH = 7,4 – 7,5

Tensiunea :

- 10 – 20 cm apa in decubit lateral

- 20 – 25 cm apa in pozitie sezand

- 0 – suboccipital

- 0 – 5 cm apa la sugari

-

Prin punctia executata se verifica prezenta sau absenta sangelui .Punctia lombara este conta

indicata in caz de hipertensiune craniana - deoarece , prin extragerea de lichid , exista riscul de

a provoca accidente foarte grave . Reducerea rapida a presiunii cauzeaza hernierea structurilor

cerebrale ( amigdalelor cerebeloase in gaura occipital ), producand compresiune bulbar (asupra

centrilor vitali) , ceea ce poate cauza moartea . pentru aceasta , toate punctiile lombare trebuie sa

fie precedate de un examen al fundului de ochi - pentru a verifica presiunea intracraniana .

- EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI ( OFTALMOSCOPIA )

Examinarea se face intr – o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care mareste

elementele de 15 – 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros , retina ,

papilla nervului optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene .

Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca pupila sa

fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau

mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare .

Administrarea de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in glaucom .

MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI

Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat dupa examenul F.O. ; pregatirea bolnavului este

comuna pentru ambele examinari .

Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10

Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare , renale , diabet zaharat

, pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli neurologice .

ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. )

Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu

electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24 derivatii , dupa numarul

canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele obtinute , se pot distinge 4 tipuri de ritmuri

cerebrale :

-ALFA =8 12 c/ s

-BETA =14 – 30 c/s

-TETA = 4 – 7 c/s

-DELTA = 0,5 – 3 c/s

E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor neurologice

, al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare , tumori cerebrale .

Pregatirea pacientului :

-3 zile inainte este interzisa medicatia

-scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul )

-se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca

-se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ; electrozii sunt atasati

pe cap

-pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii inchisi , nemiscat ,

pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul

-copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .

ANGIOGRAFIA CEREBRALA

- Arteriografia cerebral :

- este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral ; usual , vasele

folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida , vasele cerebrale sau femurale ; substanta

de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele .

Pregatirea pacientului :

-sedare , evaluarea functiilor vitale , testarea la iod , explicarea procedurii ; durata 2 – 3 ore

-anestezia locala la locul punctiei

Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . Se verifica

frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . In cazul folosirii carotidei , se

verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . Substanta folosita poate creste

presiunea intracraniana .

EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU

Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate.

Semne spontane

- Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari, care poate fi orizontala, pe verticala sau

rotatorie)

- Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse, in pozitie fixa, timp de 2

minute, cu ochii inchisi). In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in

hipofunctie.

- Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala, cu bratele lipite de corp si picioarele

apropiate, cu ochii inchisi). Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal), deviaza

in dreapta sau deviaza in stanga.

- Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face

5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. Daca exiata o leziune labirintica, bolnavul,

in loc sa urmeze o linie dreapta, va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie

Semne provocate

- Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC; se urmaresc nistagmusul si

celelalte reactii vestibulare)

- Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20

secunde, apoi se opreste brusc; se masoara durata nistagmusului, care in mod normal este de 10-

20 secunde)

- Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer

cu para Politzer a labirintului membranos, in cazul unei fistule labirintice.

- Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Doi electrozi inveliti in tifon se

aplica, unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. La trecerea curentului electric, de la un pol

la altul, la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv.

CAPITOLUL IV

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Educatia sanitara constituie o parte integranta a complexului de masuri de ordin

curativ si profilactic fiind menita sa contribuie la cresterea eficientei tratamentului, la

scurtarea duratei acestuia, la prevenirea complicatiilor si recidivelor.

Controale medicale regulate. Tinerea sub control a tensiunii arteriale crescute.

Acest lucru este important mai ales la persoanele care au diabet zaharat.

Viata mai activa. Noile studii, ample, arata ca activitatea fizica scade semnificativ

riscul de AVC, în parte datorita reducerii a doi dintre cei mai mari factori de risc pentru

AVC: tensiunea arteriala crescuta si afectiunile cardiace. Cu cât o persoana e mai activa

din punct de vedere fizic, cu atât se reduce mai mult riscul dee AVC. Persoanele cu

activitate moderata au un risc cu 20 % mai mic decât cele inactive. Persoanele cu

activitate crescuta au un risc cu 34% mai mic. Exercitiile fizice pot ajuta de asemenea la

cresterea nivelului de hdl colesterol (colesterolul protector) din organism, care duce si ea

la rândul ei la scaderea riscului de AVC.

Controlul nivelului crescut de colesterol, a afectiunilor cardiace (în special

fibrilatia atrila), a diabetului si a afectiunilor care afecteaza vasele de sânge, cum ar fi

boala arterelor coronare.

Fara fumat/ renuntarea la fumat. Consumul zilnic de tigari creste riscul de AVC de

doua ori si jumatate.

Administrarea de medicamente pentru scaderea colesterolului, numite statine, la

persoanele cu niveluri mari de colesterol sau la cele care au avut un infarct miocardic, un

AIT sau un AVC.

Prin educarea bolnavului se realizeaza prevenirea complicatiilor si a recidivelor în

cursul bolilor, precum si profilaxia incapacitatii de munca. Prin educarea familiei

bolnavului se asigura îngrijirea completa a acestuia.

Asistenta are sarcina ca prin activitatea de educatie sanitara sa contribuie la marirea

eficientei masurilor terapeutice si la vindecarea bolnavilor. Utilizând corect mijloacele de

educatie sanitara ea trebuie sa îndrume organizarea regimului igieno-dietetic, sa-l ajute pe

bolnav pentru a deveni un factor activ în propria vindecare prin îndeplinirea constienta si

corecta a recomandarilor.

Bolnavului i se aduc la cunostinta bolile cu risc în aparitia accidentului vascular

cerebral - fibrilatia atriala, traumatismele craniene, malformatiile vasculare, diabetul,

sindromul hemoragipar.

Totodata bolnavului i se aduce la cunostinta tratamentul recomandat de medic si i

se explica efectele fiecarui medicament, modul de administrare cu scopul convingerii

bolnavului aupra necesitatii respectarii orarului de administrare si a dozelor prescrise de

medic.

Rolul esential al asistentei medicale consta în a ajuta persoana bolnava sa-si

mentina sau sa-si recâstige sanatatea sau sa-l asiste în ultimele clipe ale vietii prin

îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur daca ar fi avut vointa sau

cunostintele necesare si sa îndeplineasca aceste functii pentru a-si recapata independenta

cât mai repede posibil.

Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat; ei isi pun iintrega lor nadejde in asistenta medicala care are

sarcina de a-i ingriji. In aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de comfort, efectueaza igiena

generala si corporala, asigura alimentarea la pat activ sau pasiv, supravegheaza starea generala

(urmareste si noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls, respiratie, TA, temperatura, diureza,

scaun, tegumente, mucoase), aplica mijloacele de prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o nota

proasta pentru asistenta), previne complicatiile, desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate.

Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. Din tratament fac parte

lichidele administrate intravenos: manitol, solutii de glucoza hipertone, corticoizi, solutii clorurate

izotone.

Reguli de administrare a medicamentelor:

- Respectarea medicamentelor prescrise

- Identificarea medicamentelor prescrise

- Verificarea calitatii medicamentelor, sa nu fie degradate alterate

- Respectarea caii de administrare

- Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic

- Respectarea dozei prescrise

- Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului

- Evitarea incompatibilitatii intre medicamente

- Servirea pacientului cu doza unica de medicament

- Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor

- Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise

- Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor

- Administrarea imediata a medicamentelor deschise

- Prevenirea infectiilor intraspitalicesti

Asistenta medicala asigura tratamentul la pat , bolnavilor . Din tratament fac parte si lichidele

administrate intravenous : manitol solutii de glucoza hipertone , corticoizii , solutii clorurate

izotone .

Medicamentele sunt substante de origine animal , vegetala sau chimice de sinteza transformate

prin operatii farmaceutice intr – o forma de administrare ( tablet , drajeuri , capsule , solutii ) ,

folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea bolilor . Medicamentele sunt destinate

uzului extern sau intern . Ele se administreaza pe diferite cai cum ar fi :

Cai directe :

-suprafata cutanata si a mucoaselor

-digestiva ( orala , sublinguala ,gastric , intestinala )

-respiratorie ( nazala ,traheobronsica )

-urinara ( uretrala )

Cai indirect

-tesutul cellular subcutanat

-tesutul cellular muscular

-intravenos

-intradermic

Calea intradermica este rezervata unor probe biologice ( reactia la tuberculina ) , vaccinari si

efectuarea preanesteziilor locale .

Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire existentiala intre medicament ,

aliment si otrava , doza administrate determina diferntierea actiunii asupra organismului ca

aliment , medicament sau toxic .

De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment dar poate fi folosita ca medicament .

In ingrijirea bolnavuluieste foarte important sa se cunoasca pentru fiecare medicament

urmatoarele :

-Doza terapeutica este cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului therapeutic dorit

-Doza maxima este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene

toxice

-Doza toxica este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism

-Doza letala este cantitatea care provoaca moartea .

Reguli de administrare a medicamentelor

Deoarece administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat pentru medic cat si

pentru asistenta medicala si , pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor respecta urmatoarele

reguli :

-Respectarea medicamentelor prescrise – nu se inlocuieste un medicament cu altul cu effect

asemanator fara aprobarea medicului

-Identificarea medicamentului prescris – pin verificarea etichetei inainte de administrare sau a

medicamentului insusi ( asistenta medicala trebuie sa – l recunoasca dupa ambalaj , forma de

prezentare , consistent , culoare , miros )

-Verificarea calitatii medicamentelor– sa nu fie alterate , degradate . Medicamentele isi schimba

culoarea sau aspectul ( decolorare , tulburare ,precipitare , sedimentare , lichefiere

-Resectarea caii de administrare –este obligatorie ; nerespectarea caii de administrare poate duce

la accidente grave

-Respectarea orarului de administrare, a ritmului prescris de medic – este obligatoriu ,deoarece

unele substante se descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp. Medicamentele la

care doza terapeutica este apropiata de cea toxica, dar nu se respecta orarul se pot transforma

in otravuri prin cumularea dozelor . Deasemenea nerespectarea orarului poate duce la anularea

efectelui therapeutic iar in cazul antibioticelor , chimioterapeuticelor se produce rezistenta

organismului fata de germeni . Orarul de administrare este in functie si de alimentarea

pacientului deoarece unele pentru a avea effect therapeutic se administreaza inainte de masa

( pansamentele gastrice ) ,altele in timpul alimantatiei ( fermenti digestive ) iar altele numai dupa

masa ( antiemetice ) .Nu se respecta orarul de administrare cand apar schimbari in starea generala

a pacientului sau manifestari de intolerant . Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului

-Respectarea dozei prescrise

-Respectarea somnului fiziologic al pacientului- orarul de administrare va fi stability astfel incat

sa nu fie necesara trezirea pacientului , cu exceptia antibioticelor , chimioterapeuticelor al caror

ritm impune trezirea .

-Evitarea incompatibilitatii–unele prin asociere devin ineficace sau daunatoare. Asistenta

medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea medicamentelor pe care urmeaza sa le

administreze .

-Servirea pacientului cu doza unica de medicament –va fi administrate personal de catre

asistenta medicala si luata in prezenta ei .

-Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor – consta in a pastra urmatoarea

ordine :

- tablete

-capsule

-solutii

-picaturi

-injectii

-ovule vaginale

-supozitoare

-Lamurirea pacientului asupra medicatiei prescrise in cazul in care efectul medicamentului ar

putea nelinisti pacientul . Asistenta medicala trebuie sa cunoasca astfel pe langa indicatii si

cintraindicatii , incompatibilitatile si efectele secundare ale medicamentului respective .

-Anuntarea imediata a greselilor de administrare a medicamentelor . Schimbarea

madicamentului , nerespectarea dozei, a caii de administrare sau a orarului va fi adusa imediat

la cunostinta medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina complicatiile care ar

putea fi fatale pacientului .

-Administrarea imediata a mdicamentelor deschise

Solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolei , deoarece pastrarea lor

permite scaderea eficacitatii medicamentelor sau chiar degradarea lor .

-Prevenirea infectiilor intraspitalicesti– prin respectarea masurilor de asepsie si igiena stabilite

pentru fiecare cale de administrare.

Rolul asistentetului medical in ingrijirea bolnavului cu AVC

A.Rolul asistentului medical in asigurarea conditiilor de mediu.

Asistentul medical are rol de a asigura o stare de confort, buna dispozitie , siguranta si totodata

va linisti bolnavul in legatura cu boala sa.

Se vor asigura bolnavilor saloane luminoase ,bine aerisite si incalzire.

Acesti bolnavi trebuie insotiti si supravegheati, pe toata perioada spitalizarii de catre personalul

medical; iar dupa spitalizare , de catre menmbrii familiei sau personalul specializat.

B.Rolul asistentului medical in profilaxie.

Rolul asistentului medical in profilaxia bolilor cerebrovasculare (AVC) este primordial, prin

aceasta se incearca reducerea cazurilor AVC .

Evitarea factorilor declansatori:HTA care este prima cauza sic ea mai favorizanta in aparitia

AVC.

La bolnavii de HTA – se va efectua controlul HTA o data la 1-2 zile sau ori de cate ori este

nevoie.Controlul efectuandu-se de catre medical de familie sau la policlinica sau la policlinica unde

este arondat.

Se va administra medicamentatia specifica efectiunii (HTA)<LA fel si in cardiopatiile

ischemice si aritmiile cardiace.

La bolnavii predispusi la diaber saharat – recoltarea glicemiei periodic sau recoltarea glicemiei

provocate.

In caz de obezitate –regim corespunzator (hipolipidic,hipoglicidic) suprimarea fumatului , iar in

cazul etilismului-reducerea consumului de alcool sau chiar suprimarea lui.

In caz de spondiloza cervicala –corectarea prin tratament specific a afectiunii (tratament

medicamentos si therapeutic)

Evitarea nu in ultimul rand , a stresului in orice fel ar fii el.

C.Rolul asistentului medical in examenul clinic si paraclinic.

Recoltarea sangelui : Recoltarea diverselor probe de sange este efectuata de catre asistentul medical cu

ajutorul tehnicii punctiei venoase.

Punctia venoasa.

Definitie: - prin punctie venoasa se intelege recoltarea de sange din lumenul unei vene cu

ajutorul unei seringi atasandu-i-se un ac.

Scop:

Explorator : cand se urmareste cercetarea diverselor constante biologice ale organismului

Terapeutic: cand se urmareste extragerea unei cantitati mai mari de sange care variaza intre

150-500ml (HTA )sau introducerea in patul vascular a substantelot medicamentoase.

Recoltarea prbelor de sange se face dimineata pe nemancate.

Locurile de electie:

-venele de la plica cotului

-antebrat

- fata dorsala a mainilor

-vena maleolara interna

-vena jugulara

-venele epicraniene la sugari si copii

- la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si basilica se anastomozeaza dand nastere

venelor mediana cefalica si mediana basilica.

Materiale necesare:

Pentru efectuarea punvtiei venoase se vor pregati pe o tava medicala acoperita cu un camp steril

urmatoarele materiale.:

- ace pentru punctia sterile

- garou

- substanta dezinfectanta

- vata

- musama ( pentru bratul pacientului)

- seringi sterile

- recipiente de recoltat(eprubete si sticlute cu sau fara anticoagulant)

- bonuri de analiza

- prosop si sapun

Pregatirea bolnavului.

Bolnavul este culcat pe spate cat mai comod in pat.I se explica de ce este necesara aceasta

analiza.

AM descopera bratul bolnavului dupa care va aseza o musama sub acesta .

Bratul bolnavului va fi mentinut in obductiee si in extensie maxima.

Locul de electie al punctiei venoase , este la nivelul plicii cotului unde venele

antebratului ,basilica si cefalica, se anastomozeaza dand nastere venelor mediano cefalica si mediana

basilica.Se examineaza calitatea si starea venelor din ambele parti.

Punctia venoasa poate fi executata la nevoie si la venele antebratului , precum sip e fata dorsala

a mainii, vena maleolara interna, vena jugulara , vena temporala superficiala

Pregatirea materialelor necesare.

Tehnica.

Asitentul medical inainte efctuarii se va spala pe maini cu apa curenta si cu sapun, se limpezeste

si apoi se sterge cu un prosop curat.

Asistentul medical , dupa stabilirea locului de punctie , va dezinfecta locul de punctionare si il

va degresa cu alcool.

La nivelul unirii treimi inferioare a bratului cu cea mijlocie se aplica garoul , stranganu-se in asa

fel ca sa se opreasca complet circulatia venoasa fara insa sa se comprime artera, ceea ce se controleaza

prin palpara pulsului radial, apoi se cere bolnavului sa isi stranga pumnul.

Asistentul medica se va aseza fata in fata cu bolnavul si cu mana stanga fixeaza vena 4-5 cm

sub locul punctiei exercitandu-se o compresiune si o tractiune in jos asupra tesututurilor cu ajutorul

policelui de la aceasi mana.

Se introduce acul in mijlocul piutonului seringii aspirand sangele pana se extrage cantitatea

necesara.

Se desface garoul dupa care bolnavul va da drumul la pumn.

Se aplica un tampon de vata peste locul punctionat si apoi se extrage acul.

Ingrijirea dupa tehnica a bolnavului.

Dupa tehnica bolnavului va fi superavegheat timp de 3min . Se fa face toaleta regiunii

respective si se schmiba lenjeria de corp si de pat daca sunt stropite cu sange.

Pregatirea sangelui recoltat pentru analiza de laborator.

In functie de scopul urmarit , sangele va fi amestecat cu substante anticoagulante:ozalat de

calciu, citrate, EDTA , florura , heparina, insemantat pe medii de cultura sau lasat ca atare.

Se introduce apoi bonurile de analiza pe care scrie urmatoarele: sectia respective si prenumele

bonavului , varsta, numele de foaie , numarul de salon, diagnosticul si analiza ceruta.

Dupa intocmirea bonutilor acestea vor fi atasate la sangele recoltat si trimise lalaborator.

Sangele recoltat pentru transfuzii se pastreaza in conditii speciale si se supune probelor de

conservare.

Reorganizarea locului de munca :

dupa ce sangele a fost repatizat in sticlute si eprubetele se vor arunca seringa si acul care au fost

folosite la acest bolnav , intr-o galeata special amenajata si apoi se vor trimite la incinerat.

Incidente, accidente in efectuarea puntiei venoase:

-hematomul

- acul poate trece dincolo de vena , perforand si peretele ei opus

-daca bolnavul se plange deameteli;prezinta o stare de paloare accentuate sau alte permonitoare

ale lipotimiei sau colapsului, punctia venoasa trebuie intrerupta sise instiinteazamedicul.

Recoltarea hemuleocogramei

HLG se recolteaza dimineata pe namancateprin puntia venoasa , prin staza

peanticoagulantEDTA in tuburi vacutainer.

Interpretarea rezultatului.

Prin hemuleucograma se poate determina:

-seria rosie

-seria alba

-formula leucocitara

Serria rosie

Hematii =4.500.000-5.000.000/mm

Hemoglobina =12g%-14g%

Hematocrit =42%-44%

Trombocite =150.000-300.000/mm

Seria alba

Leucocite = 6.000-8.000/mm

Formula leucocitara

-neutrofile segmentare =50-70%

Netrofile nesegmentare =0-5%

Bazofile =0-1%

Monocite=2-4%

Limfocite = 25-40%

Plasmocite=absenta in mod normal

Recoltarea ionogramei sanguine

Ionograma sanguina se va recolta dimineata pe nemancate prin punctie venoasa cu staza , pe

anticoagulant –heparina , prin metode vacuitaner.

Se vor extrage cca 3-4 cm sange simplu, amestecandu-se cu heparina pana la omogenizarea

intr-o sticluta(metoda clasica)

Interpretarea rezultatului

Se vor determina:

1.sodiul ionic (NaF+)135-150mg/g

2.potasiu(k+)=3.5-5m eq/l

3.calciu(C+)=4.5-5.5 eq/l

4.clorul (cl-) =96.5-109.5m eq/l

Recoltarea glicemiei

Glicemia se va recolta dimineata , pe nemancate , prin punctia venoasa , cu staza , sange simplu.

Recoltarea vitezei de sedimentare a hematiilor(VSH)

VSH se va recolta dimineata , pe namancate, prin punctie venoasa fara staza , pe anticoagulant

citrat de sodiu 38% . Se vor extrage in seringa 1.6ml sange si 0.4 citrat de Na

Interpretarea rezultatului.

Se vor determina urmatoarele valori.

La 1 ore –barbati = 10mm la 1 ore femei =3-0mm

La 2 ore – barbate =22mm la 2ore – femei=28mm

La 24 ore – barbate = 50-80 mm la 24 ore- femei = 70-120mm

Se vor recolta dimineata pe nemancate , prin punctia venoasa , cu staza fara anticoagulant. Se vor

extrage in seringa 5ml sange.

Interpretarea rezultatui.

Ureea sanguina = 10-40mg

Recoltarea timpului Quick, timpul Harvel, INR,TQ, TH se vor recolta dimineatza pe

nemancate.

Interpretarea rezultatului.

TQ = 12-14

IP=85-100%

TIMP DESANGERARE =2-4 MINUTE

TIMP DECOAGULARE= 4-8 MINUTE

TH =60-130

Recoltarea colesterolului.

Se va face recoltarea diminata , pe nemancate, prin punctia venoasa , fara anticoagulant.

Colesterol = 160-240mg%

Rolul asistentului medical in pregatirea bolnavilor pentru explorari radiologice.

1.Examinarea radiologica

Pentru precizarea diagnosticului afectiunilor neurologice contribuie in mod decisiv si examenul

radiologic simplu sau cu substanta de contrast.

Radiografia de craniu.

1.imagine de profil(fronto - occipitala)

-pacientul este pozitionat de catre asistentul medical in decubit ventral avand profilul paralel cu

planul mesei de radiografiat.

2.imaginea de baza

-pacientul este asezat in decubit dorsal cu umerii ridicati flectand foarte mult capul

3.imaginea de fata (“fata inalta”)

Incidente regionale

pentru stancile temporale

pentru fanta sfenoidala si canalul optic

Pregatirea pacientului.

Se comunica cu bolnavul si i se explica necesitatea examinarii si rolul acesteia pentru stabilirea

diagnosticului.

Examinarea bolnavului.

-examinarea se efectueza intr-o camera intunecoasa

-pentru evitarea frisoanelor temperatura=20gr.C

-indicatia examinarii radiologice este data numai de medic

-examinarea este consemnata in foaia de observatie

-se dezbraca regiunea de examinat ,parul lung va fi legat pe crestet

- se indeparteaza obiectele radioopace

-se pozitioneaza pacientul in functie de examinare

-se administreaza substanta de contrast dupa ce am efectuat in prealabil testarea acesteia

-este necesar sa avem la indemana produse cortizonice , antihistaminice

Modificari patologice.

-scleroza craniana

- fractura de bolta craniana

- sindrom de HIC

- defecte ale oaselor craniene

-tumori osoase

- calcificari intracerebrale

- tumori metastazice

- atrofii craniene

- hiperstaza craniana

Arteriografia cerebrala:

Consta in injectarea unei substante de contrast in sistemul carotidian sau vertebrobazilar

Tehnica:

1. in sistemul carotidian:

- punctia directa a vaselor la nivelul gatului

- cateterismul femoral

- pe cale humerala(pe dreapta)

2.in sistemul vertebrobazilar

- punctia directa a arterei vertebrale pe cale humerala (stanga , dreapta)

- cateterism femoral

Pregatirea pacientului : .se pregateste fizic si psihic pacientul

-se pozitioneaza in decubit dorsal cu gatul in extensie si capul rotit opus locului de punctie.

Se fac teste de toleranta de iod

Se sedeaza pacientul

Se supravegheza functiile vitale ale pacientului pe tot parcursul examinarii

Complicatiile care pot aparea in timpul examinarii:

hematom local

crize comitiale Jacksoniene

crize grand – mal

tulburari de sensibilitate

afazie

hemipareza, hemiplegie

exitus

Manifestari patologice:

-anomalii vasculare cerebrale

-procese expansive intracraniene

-stenoze

- modificari ale dinamicii circulatorii cerebrale

-obstructii vasculare

Tomografia computerizata.

Aceasta tehnica a fost introdusa la noi din 1972.Tomografia este selective si super localizata

Sistemul tomografic se deplaseaza din treapta decate un grad , efectueaza o rotatie de 180grade

obtinand masuratori densiometrice.

Durata unei examinarai este de cca.30 minute.

Iradierea pacientului este minima.

Se poate efectua cu sau fara substanta de contrast.

Modificari patologice.

-AVC

-abcese cerebrale

-sindrom de hipertensiune intracraniana

-traumatisme craniocerebrale

-tumori cerebrale

-neuroinfectii

-parazitoze.

Exminarea neuroradioactiva si neuroradioizotopica

Scintigrafia cerebrala.

Se efectueaza cu ajutorul izotopilor radioactivi determinandu-se topografia si afectiunea

creierului si maduvei spinarii.

Tesuturile anormale capteaza radiatiile emise de izotopii radioactivi.

Administrarea lor se face per os sau parenteral.

Procedura foloseste dispozitivul de detectie (colecteaza informatia) si dispozitivul de elaborare.

Pregatirea bolnavului.

Cu 2-3 zile inaintea examinarii asistentului medical va administra pacientului pentru a preveni

localizarea izotopului in anumite organe interne sau glande endocrine -lugol.

Modificari patologie.

-tumori cerebrale

-abces cerebral si metastaze cerebrale

-hidrocefalie

-ramolismente cerebrale

-meningioame si hematoame

Masuri de protectie

-personalul medical va purta in mod obligatoriu :manusi, masca, halat, dozimetre

-prezenta paravanelor de plumb obligatoriu

-stocul de izotopi va fi pastrat in incaperi speciale;

Dupa examinarea pacientul va fi izolat pentru a nu deveni sursa de radicatie.

Examinarea neurocletica.

Electroencefalograma(EEG)

EEG consta in culegerea biocurentilor produsi in tunelul cerebral cu ajutorul unor electrozi de Ag sau

Pb , aflati la o distanta minima de 2 cm intre ei si plasati pe pielea capului , intranazal si intraauricular.

Biocurentii sunt amplificati , inregistrati de encefalografe electrice cu 4,6,8 10,12 sau 24

derivati.

Pregatirea pacientului.

Asistentul medical va pregati fizic si psihic bolnavul , va interzice bolnavului cu 24h inaintea

examenului orice medicate sedative, sau excitatoare.

Capul pacientului va fi curat , parul curat si despletit , pozitia pacientului:va fi asezat pe un

fotoliu sau culcat pe pat cu ochii inchisi.Camera va fi izolata fonic electric si de lumina.

Modificari patologice:

-epilepsie

-traumatisme cranio cerebrale

-neuroinfectii

-AVC

-tumori cerebrale

-modificari EEG pot sa apara in hipozie , hipoglicemie, hiperhidratare.

Examinarea biologica.

Cel mai important dintre examenele biolegice de diagnostic este lichidul cefalorahidian.(LCR)

LCR - -ul este secretul in ventricoli de catre plexurile coroide si patrunde in spatiile subarahnoidiene

prin orificiile lui Magendie si Luschka.

Rolul LCR-ului:

asigura sustinerea si protectia creierului impotriva socurilor traumatice;

pastreaza constanta presiunea intracraniana;

elimina produsi de metabolism ai tesutului nervos catre sange si invers

LCR este in continua circulatie resorbtie si formare;

Prelevarea LCR

Cantitatea fiziologica =140-150ml

Cantitatea recoltata= 2-3 ml

Se face prin punctie lombara

Viteza normala este de 60picaturi/minut

Contraindicatii:

septicemii

infectii ale regiunii punctionate

compresiuni ale trunchiului cerebral

tumori cerebrale

HIC

Obligatoriu inaintea punctiei de face examinarea fundului de ochi

Punctia lombara.

Definitie:

Patrunderea cu ajutorul unui ac in spatiul arahnoidian

Se va strabate ligamentul interspinos. Ligamentul galben, se ajunge la acul arahnoidian cand

curg primele picaturi de lichid.

Locul punctiei intre vertebrele D12-1 sau L4-L5

Materiale necesare:

materiale de protectie a patului – musama, aleza

ace spinale de unica folosinta

manusi chirurgicale sterile

comprese tampoane, leucoplast

eprubete sterile gradate

tavita renala

manometru Claude pentru masurarea tensiunii LCR

solutii dezinfectante:alcool, iod

bonul de analiza

Organizarea mediului

punctia va fi efectuata in cabinetul de tratamente sau la patul bolnavului;

temperature camerei 20C

se interzice activitatile de curatenie, servitul mesei , activitatile zgomotoase ale celorlalti

pacienti;

se interzic vizitele

Pregatirea pacientului.

Se pregateste psihic bolnavul explicandui-se necesitatea acestei tehnici, se combate frica ,

nelinistea si teama pacientului.

Pacientul va fi asezat pe scaun sezand cu mainile pe coapse incrucisate pe piept sau spatar,

capul pacientului va fi plecat inainte , spatele va fimentinut in forma de arc

Asistentul medical se va aseza in fata bolnavului ii va apasa moderat capul acestuia in regiunea

occipitala iar cu mana cealalta impinge inapoi epigastrul accentand pozitia dorita.

In pozitia decubit lateral asistentul va avea grija ca pacientul sa fie la marginea patului ghemuit.

Genunchii vot fi mai ridicati spre gura si coapsele pe trunchi.

Rolul asistentului medical in efectuarea tratamentului.

Conduita de urgenta.

Atitudinea este legata de locul de manifestare a accidentului vascular cerebral.

Se va masura tensiunea arteriala si pulsul de urgenta.

Conduita de urgenta in spital.

Se va examina bolnavul de urgenta.

Se vor urmari functiile vitale si vegetative

In caz de cianoza se va administra oxygen.

Se urmareste pulsul si TA si se anunta medical la orice schimbare.

Se urmareste diureza.

Asistentul medical va urma tratamentul indicat de medici.

Rolul asistentului medical in recupararea deficitului motor.

Recuperarea deficitului motor contsa in :

reducerea miscarii;

procesul de recuperare etapizat

individualizarea recupararii

continuarea recuperarii

stimularea pacientului pentru propria recuperare

supravegherea factorilor de risc

evitarea efortului prelungit al pacientului

terapia recuparatorie sa fie obligatory avizata de catre medic.

Etapele recuperarii.

-reeducarea functionala trebuie inceputa in perioada acuta

Mentinerea pozitiei corecte a membrelor paralizate

Combaterea pozitiei de de flexie a genunchilor , rasuciri ale trunchiului , rotatia externa a

coapselor

Mobilizarea bolnavilor paralizati :

1.Mobilizarea pasiva:

-se maseaza extremitatile pentru prevenirea complicatiilor tromboembolitice

-se efectueaza miscari ale segmentului paralizat

-se mentine supletea articulara

-durata unei sedinte de mobilizare pasiva sa fie intre 10-30 minute

-intre mobilizari se vor face scurte pause obligatoriu

2.Mobilizarea activa- se vor supraveghea:

- calitatea miscarilor

- viteza de executie a miscarilor deficitare

- forta fizica

-excitare miscarilor deficitare

CAPITOLUL V STUDIU DE CAZ – PLANURI DE ÎNGRIJIRE

CAZ 1:

DATE RELATIV STABILE

Nume : R

Prenume : M

Varsta : 79 ani

Sex : Feminin

Religie : Ortodoxa

Nationalitatea: Romana

Starea civila : Vaduva

Ocupatia : Pensionara

DATE VARIABILE

Domiciliul : Rural

Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si dependinte, incalzire

cu lemne, conditii relativ igienice; munceste in gospodarie si agricultura.

Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj, emisiuni tv.

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

Date antropometrice

Greutatea : 59 kg

Inaltimea: 1,58 m

Grup sanguin : B III

RH+

Limite senzoriale

Alergii: nu prezinta

Proteze : nu prezinta

Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata

Somn : peturbat

Mobilitate: diminuarea fortei musculare

Alimentatie : necorespunzatoare

Eliminari : inadecvate

Antecedente heredo-colaterale

Neaga luesul, TBC-ul in familie, infectia HIV.

Antecedente personale

Fiziologice :

- Menarha la 14 ani;

- Menopauza la 50 ani;

- Sarcini 2: nasteri 1; avort spontan 1;

Patologice :

- Bolile copilariei fara a preciza care anume.

INFORMATII LEGATE DE BOALA

Motivele internarii

- Deficit motor al membrelor de partea dreapta.

Istoricul bolii

Pacienta R.M., in varsta de 79 ani, prezinta in cursul diminetii deficit de forta la membrele de

partea dreapta, se interneaza de urgenta pentru tartament si examene de specialitate.

Diagnostic la internare

AVC cardioembolic carotidian stang; hemipareza dreapta.

Data internarii

26.10.2012, ora 10:00

Examen clinic pe aparate

Stare generala: alterata

Stare de nutritie: buna

Stare de constienta: constienta

Facies: asimetric

Tegumente: palide, normal colorate

Mucoase: normal colorate

Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili

Sistem muscular: normal reprezentat

Sistem osteo-articular: integru, mobil

Aparat respirator: torace mobil, murmur vezicular prezent bilateral

Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg, AV= 105/min

Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare

Ficat, cai biliare, splina: nepalpabile

Aparat urogenital: rinichi nepalpabil, glob vezical

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: Babinski pozitiv dreapta, ROT dr<st, fara tulburari de

limbaj.

PROBLEME DE DEPENDENTA

Probleme actuale

- Alterarea respiratiei si circulatiei

- Eliminari inadecvate

- Dificultate de a se alimenta

- Dificultate de a se deplasa

- Lipsa autonomiei in ingrijirile personale

- Dificultate de a se imbraca si dezbraca

- Atingerea integritatii corporale

- Comunicare ieficienta la nivel motor

- Anxietate

- Somn peturbat

- Incapacitatea de arecrea

- Devalorizare

- Deficit de cunostinte

APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE . EVALUARE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI

DELEGATE

EVALUARE

Alterarea

circulatiei

Pacienta sa prezinte

functii vitale in limite

fiziologice in termen

de aproximativ 3-4

zile

-masor TA, P, R, T si le notez in foaia de

temperature

-recoltez sange pentru VSH, uree,

glicemie, cholesterol, fibrinogen,

triglyceride, timp HOWEL, transaminaze

-aAdministrez medicatia prescrisa:

Manitol, Piracetam, Clexan, Trombostop,

ser fiziologic, Digoxin, Nitropector

-in urma interventiilor, autonome si delegate,

27.10.2012

TA=180/100 mmHg

AV=105/min

28.10.2012

TA=170/100 mmHg

AV=80/min

30.10.2012

TA=120/170 mmHg

Av=80/min

Alterarea

mobilitatii

legata de

deficitul motor

manifestat

prin:

-incapacitatea

Pacienta:

-sa efectueze miscari

active cu membrul

inferior si superior

drept

-sa se deplaseze cu

ajutor cativa pasi in

-asigur o pozitie fiziologica a membrelor

pacientei cu bratele pe langa corp, dar nu

lipite de corp

-asez membrele inferioare departe unul de

celalalt cu colaci da vata sub calcaie

-mobilizez pasiv pacienta la doua ore din

decubit dorsal in decubit lateral stang si

28.10.2012

Pacienta efectueaza usoare miscari active ale

membrelor inferior si superior drept, mai

reduse la cel superior.

30.10.2012

Pacienta se ridica in pozitie semisezand

ajutata.

de miscare

voluntata:

hemicorp drept

-limitarea

amplitudinii de

miscare

-lipsa

coordonarii

miscarilor

-diminuarea

fortei muscular

termen de 3-4 zile,

apoi pana la toaleta in

termen de 7-8 zile

-sa nu prezinte escare

drept

-solicit cooperarea pacientei la

schimbarile de pozitie

-efectuez miscari passive ale membrelor

prin miscari de flexie, extensie si rotire de

trei ori pe zi cate 5 minute

-invat pacienta sa-si mobilizeze mana

dreapta cu ajutirul celei stangi

31.10.2012

Pacienta se deplaseaza cu ajutor cativa pasi.

02.11.2012

Pacienta, ajutata se deplaseaza la toleta.

Deficit de

autoingrijire

din cauza

deficitului

motor

manifestat

prin:

-incapacitate

de a se spala

-incapacitate

de a se

imbraca

-dificultate de

Pacienta sa fie

capabila sa-si

satisfaca partial

nevoile de

autoingrijire, de a se

spala, de a se

imbraca, in decurs de

aproximativ 7 zile

-antrenez pacienta in efectuarea

autoingrijirilor

-evaluez cu pacienta ce poate sa faca

singura si ce nu poate legat de ingrijire de

igiena (se spala pe fata cu mana stanga,

nu-si poate face toaleta intima)

-ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile

de igiena personala lae pacientei (izolare

cu un paravan)

-dupa fiecare toaleta efectuez frictiuni ale

spatelui, toracelui si membrelor cu alcool

mentolat si pudra de talc

-incurajez pacienta sa se alimenteze

27.10.2012

Pacienta a fost alimentata in perfuzie I.V.

29.10.2012

Pacienta foloseste mana stanga pentru a se

alimenta, a se imbraca, a se spala pe fata, pa

maini

01.11.2012

Pacienta inceatca in permanenta sa exerseze

miscari cu mana dreapta

a se alimenta

-incapacitate

de a se deplasa

la toaleta

folosind mana stanga

Alterarea

eliminarilor

Pacienta:

-sa prezinte

diminuarea retentiei

urinare

-sa redobandeasca

emisie urinara in

limite fiziologice in

decurs de aproximativ

7 zile

-ii explic pacientei care este cauza

retentiei, ca este o situatie remediabila

-ii explic necesitatea sondajului vezical

(instituirea sondei à dèmeure pentru o

perioada de timp)

-efectuez sondajul medical la indicatia

medicului

-urmaresc diureza zilnica

27.10.2012

Pacienta suporta sonda à dèmeure

29.10.2012

Dupa scoaterea sondei à dèmeure, episoadele

de emisie urinara sunt in limite fiziologice

-pacienta cere plosca la nevoie

Somn peturbat Pacienta sa

beneficieze de somn

corespunzator

cal;iitativ si cantitativ

in decurs de trei patru

zile

-favorizez odihna pacientei prin

suprimarea surselor care-I pot determina

discomfort si iritabilitate

-identific cauza anxietatii

-administrez tratament mediacl

(diazepam- o fiola- seara

-observ efectul acestuia asupra

organismului pacientei

28.10.2012

Pacienta are somn regenerator fara cosmaruri

29.10.2012

Pacienta adoarme cu usurinta si se trezeste

odihnita

30.10.2012

Starea de neliniste a disparut.

Pacienta s-a obisnuit cu persoanele cu care

imparte salonul; s-a resemnati in fata situatiei

cu privire la starea sa de sanatate.

Incapacitatea Pacienta sa-si -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu ameliorarae starii sale de

de a se recrea recapete increderea in

fortele proprii in

termen de o

saptamana

sentimentele, ii castig increderea si o ajut

sa depaseasca momentele dificile

-aleg mijloaele de recreere in functie de

starea sa fiziologica

-administrez si supraveghez efectul

tratamentului indicat de medic

sanatate si-a recapatata buna dispozitie si

increderea in propriile forte

Devalorizarea Pacienta sa-si

recapete interesul fata

de sine si de altii in

decurs de 7 zile

-ma ingrijesc sa cunosc sentimentele, in

interesele si capacitatile pacientei, pruin

dialogul pe care il port zilnic cu aceasta,

acordandu-I atentia cuvenita

-ajut pacienta sa se adapteze la noul rol,

sa realizeze o perceptive justa a realitatii,

sa se integreze in colectiv

Pacienta a reusit sa treaca peste sentimental

de inferioritate si de pierdere a imaginii de

sine, a acceptat justa realitate cu resemnare.

Deficit de

cunostinte

Paqcienta sa capete

cunostinte despre

boala, regimul de

viata pentru a preveni

un nou accident

vascular

-explorez nivelul de cunostinte al

pacientei privind boala, modul de

manifestare, masurile preventive si

curative, modul de participare la

recuperare

-identific manifestarile de dependent,

interactiunile lor cu alte nevoi

-stimulez dorinta de cunoastere

-motivez importanta acumularii de noi

cunostinte

Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta

interes pentru acumularea de noi cunostinte

despre boala, tratament, mod de recuperare,

prevenirea recidivelor.

EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL

CERUT

MOD DE RECOLTARE VALORI

NORMALE

VALOAREA

OBTINUTA

Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA

vacutainer cu capac mov

4000-8000/mm

7500/mm

Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA

vacutaner cu capac mov

12-15 g% 13,0 g%

Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA

Vacutainer cu capac mov

40-45% 41 %

Trombocite P,v.-2ml sange/EDTA

Vacutainer cu capac mov

150.000-400.000/mm 225000/mm

VSH 0,4 citrat de Na 3,8/

Steril +1,6 ml sange

Fara staza venoasa

Vacutainer cu capac

negru

5-10mm/1h 5,2 mm/1h

Cholesterol 5ml sange simplu

Nehemolizat

Vacutainer cu capac

Rosu sau portocaliu

140-220 mg% 202mg%

T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu

nehemolizat

vacutainer cu capac

rosu sau portocaliu

5-17u.i. 20 u.i.

T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu

nahemolizat

vacutainer cu capac

rosu sau portocaliu

4-13u.i. 13 u.i.

Uree p.v.-2 ml sange simplu

nehemolizat ;vacutainer

20-40mg% 35 %

cu capac rosu sau

portocaliu

Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu

nehemolizat

vacutainer cu capac

rosu sau portocaliu

50 mg% 47 mg%

Timp HOWEL p.v. 4,5 ml sange /0,5ml

oxalat de sodiu

vacutainer cu capac rosu

sau portocaliu

90”-150” 180”

Cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr%

-f=0,5 gr%

0,8 gr%

Externarea pacientei

Data externarii: 04.11.2012

Starea la externare: ameliorata

- Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea dreapta ,semnul

Babinski prezent, fara tulburari de limbaj. Pe parcursul intrnarii s-au efectuat investigatii confirmandu-

se diagnosticul de avc ischemic .,in urma tomografiei . I s-au administrat medicamente anticoagulante

, diuretice , hipotensoare . Starea generala a pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la

tratamentul administrat. Este externata in stare ameliorata , urmand tratament in ambulatoriu.

Bilantul autonomiei:

Evaluarea functiilor vitale:

Respiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min

TA in limite fiziologice ta=120/70mmhg

Puls in limite fiziologice p=80/min

Recomandari la externare:

-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;

-control medical dapa o luna de la externare;

-control transaminaze;

-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);

Renuntarea la cafea, alcool, cola

CAZ 2

II.1.CULEGEREA DATELOR

1. Surse de date:

- Directe: pacienta

- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia

2. Metode de culegere a datelor:

- Interviul

- Observatia

- Studiul documentelor medicale

- Colaborarea cu echipa de ingrijire

II.1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

Date relative stabile

Nume: S

Prenume: I

Varsta: 55 ani

Sex: feminine

Religie ortodoxa

Nationalitate: romana

Stare civila: casatorita

Ocupatie: casnica

Date variabile

Domiciliul: mediul rural

Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si fiul – ambii

casaroriti);ea si sotul dispun de doua camere , dotate confortabil , incalzire cu lemne, conditii relative

igienice. Munceste in gospodarie si agricultura.

Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

Date antropometrice

Greutate:60kg

Talie:1,60m

Grup sanguine:A II

Rh:+

Limite senzoriale

Alergii: nu prezinta

Proteze: nu prezinta

Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale

Somn: linistit

Mobilitate: diminuata

Alimentatie: desodata, fara grasimi animale

Eliminari: in limite fiziologice

Antecedente heredo-colaterale

-neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie

-sora, cancer mamar

Antecedente personale

-FIZIOLOGICE:

-menarha-la 14 ani;

-menopauza –la 52 ani;

-sarcini:2;nasteri :2

PATOLOGICE:

-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;

-HTA depistata la 50 ani;

-neoplasm col neoperat – cu chimioterapie-2006

INFORMATII LEGATE DE BOALA

Motivele internarii

-cefalee

-ameteli

-deviere spre stanga

-pierderea starii de constienta

Istoricul bolii

Pacienta S I , in varsta de 55 ani care prezinta in ziua precedenta vertij, cadere spre stanga urmata

de pierderea constientei a fost internata la Spitalul “Elena Beldiman” din Barlad.

Diagnostic la internare

AVC ischemic VB

Data internarii

27.10.2012 ora 13:50

APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE

EVALUARE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE

Alterarea

circulatiei

Pacienta sa

prezinte valori ale

Ta in limite

fiziologice in 3

zile.

-masor TA, P, R, T si le notez in foaia de

temperatura

-recoltez sange pentru hematocrit , hemoglobin

a, glicemie , timp de protombina

-administrez medicatia prescrisa: vasodilatatoare ,

hipotensoare , diuretice.

28.10.2012

TA=200/80mmHg

AV=88/min

30.10.2012

TA=170/90mmHg

31.10.2012

TA=160/70mmHg

Dificultate

de a se misca

-caderi,

loviri, raniri

Pacienta sa se

poata deplasa

singura in decurs

de 3 zile

-redau increderea pacientei ca starea de pierdere a

echilibrului , este trecatoare

Insotesc pacienta la baie

-identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei

-in pima zi pacienta este servita cu plosca la

pat

-a doua zi merge sprijinita

-a treia zi merge cu ajutorul unui cadru

Alimentatie

in deficit

Pacienta sa fie

alimentata

conform nevoilor

organismului si

bolii

-constientizez bolnava de importanta si

necesitatea respectarii regimului alimentar

-dupa pranz ii recomand ore de odihna deoarece

in aceasta perioada procesul de digestie

blocheaza energia organismului prin angajarea

unei mari cantitati de sange la nivelul organelor

abdominal

-pacienta se conformeaza si respecta regimul

alimentar

Zilnic mesele au fast echilibrate nutritional cu o

cantitate de alimente necesare nevoilor sale

energetic

Comunicare

ineficienta

Pacienta:

-sa foloseasca

-cercetez posibilitatile de comunicare ale

pacientei

28.10.2012-pacienta este receptive si dornica de

comunicare

mijloacele de

comunicare

adecvate starii

sale pe durata

spitalizarii

-formulez intrebari simple la care sa –mi raspunda

prin da sau nu, apoi, propozitii simple

30.10.2012-pacienta articuleaza multe cuvinte , cu

putina greutate in articularea lor

31.10.2012

-idem

Dificultate

de a se

imbraca , de

a se incalta

si descalta

Pacienta:

-sa fie capabila a

se imbraca si

desbraca , a se

incalta si

descalta in

aproximativ 3

zile

-ii accord timp sufficient pantru a se imbraca si

desbraca

-ii recomand daca ameteste sa se imrace sezand

pe fotoliu; sa foloseasca haine largi usor de

imbracat si incaltaminte fara sireturi

28.10.2012

-pacienta se ibraca stand pe fotoliu, ajutata in

efectuarea tehnicii

31.10.2012

Pacienta se imbraca singura , fara a sta in

fotoliu

.

Risc de

complicatii

Pacienta:

-sa prezinte

tegumente integre

pe tot parcursul

spitalizarii

-asigur conditii optime de microclimate in

salon

-asigur conditii optime pentru a evita pericolele

de accidentare

Pacienta a fost ferita si protejata impotriva

complicatiilor pe toata durata spitalizarii

Dificultate de

a comunica

Pacienta sa isi

poata exprima

nevoile utilizand

comunicarea

verbal in termen

de aproximativ 3-

-formulez intrbari simple la care sa poata raspunda

afirmativ sau negative prin da sau nu si apoi

propozitii simple

28.10 2012 Pacienta raspunde prin das au nu

30.10.2012 Pacienta silabiseste cuvinte

31.10.2012 Pacienta formuleaza propozitii simple

4 zile

Deficit de

cunostinte

Paqcienta sa

capete cunostinte

despre boala,

regimul de viata

pentru a preveni

un nou accident

vascular

-explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind

boala, modul de manifestare, masurile preventive si

curative, modul de participare la recuperare

-identific manifestarile de dependent, interactiunile

lor cu alte nevoi

-stimulez dorinta de cunoastere

-motivez importanta acumularii de noi cunostinte

Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta interes

pentru acumularea de noi cunostinte despre boala,

tratament, mod de recuperare, prevenirea

recidivelor.

EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL

CERUT

MOD DE RECOLTARE VALORI

NORMALE

VALOAREA

OBTINUTA

Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA

vacutainer cu capac mov

4000-8000/mm

8500/mm

Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA

vacutaner cu capac mov

12-15 g% 13,3g%

Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA

Vacutainer cu capac mov

40-45% 40,3 g%

trombocite P,v.-2ml sange/EDTA

Vacutainer cu capac mov

150.000-

400.000/mm

223000/mm

VSH 0,4 citrat de Na 3,8/

Steril +1,6 ml sange

Fara staza venoasa

Vacutainer cu capac

negru

5-10mm/1h 5,2 mm/1h

Cholesterol 5ml sange simplu

Nehemolizat

Vacutainer cu capac

Rosu sau portocaliu

140-220 mg% 273 mg%

T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu

nehemolizat

vacutainer cu capac

rosu sau portocaliu

5-17u.i. 28u.i.

T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu

nahemolizat

vacutainer cu capac

rosu sau portocaliu

4-13u.i. 20u.i.

Uree p.v.-2 ml sange simplu

nehemolizat ;vacutainer

20-40mg% 36%

cu capac rosu sau

portocaliu

Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu

nehemolizat

vacutainer cu capac

rosu sau portocaliu

50 mg% 26,4mg%

Protein C

reactiva

p.v.-2ml sange simplu

nehemolizat

vacutainer cu capac rosu sau

portocaliu

Present sau

absent

Absent

cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr%

-f=0,5 gr%

0,8 gr%

Externarea pacientei

Data externarii: 18.10.2008

Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila

- Pacienta cu antecedente de HTA, neoplasm col neoperat, prezinta in ziua precedent cefalee ametelii

devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei. Este dusa la spitalul din Barlad sectia neurologie.

La prezentare probe de pareza membre, ROT deflexie bilateral coordonare normal, Romberg pozitiv,

cu deviere spre stanga, plaja linguala. Examenul CT reactive a fost normal. Sub tratament evolutia a

fost favorabila

Bilantul autonomiei:

Evaluarea functiilor vitale:

R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min

Ta in limite fiziologice ta=140/80mmhg

Puls in limite fiziologice p=80/min

Recomandari la externare:

-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;

-control medical dupa o luna de la externare;

-control transaminaze;

-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);

Renuntarea la cafea, alcool, cola.

CAZ 3

CULEGEREA DATELOR

Surse de date:

- Directe: pacienta

- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia

Metode de culegere a datelor:

- Interviul

- Observatia

- Studiul documentelor medicale

- Colaborarea cu echipa de ingrijire

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

Date relative stabile

Nume: P

Prenume: V

Varsta: 74 ani

Sex: femin

Religie ortodoxa

Nationalitate: romana

Stare civila: vaduva

Ocupatie: pensionara

Date variabile

Domiciliul: mediul rural

Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit);int-o casa cu patru camera si

dependinte, conditii relative igienice.

Mod de petrecere a timpului liber: , lecturarea unei carti, emisiuni TV

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

1.2.a.Date antropometrice

Greutate:60kg

Talie:1,60m

Grup sanguine:A II

Rh:+

Limite senzoriale

Alergii: nu prezinta

Proteze: nu prezinta

Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate

Somn: linistit

Mobilitate: diminuata

Alimentatie:in deficit

Eliminari: incontinenta urinara

Antecedente heredo-colaterale

-neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie

Antecedente personale

-FIZIOLOGICE:

-menarha-la 13 ani;

-menopauza –la 54 ani;

-sarcini:2;nasteri :1 ; avort spontan 1

PATOLOGICE:

-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;

INFORMATII LEGATE DE BOALA

Motivele internarii

-deficit motor hemicorp stang

Istoricu bolii

Pacienta P V , in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la

nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate.

Diagnostic la internare

AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HTA

Data interarii

26.10.2008 ora 14:15

EXAMEN CLINIC PE APARATE

Stare generala: mediocra

Stare de nutritie: buna

Facies: asimetric

Tegumente: normale

Mucoase: normale

Sistem ganglionar: nu se palpeaza

Sistem muscular: normal reprezentat

Sistem osteo-articular: integru, mobil

Aparat respirator: torace mobil , fara raluri

Aparat cardiovascular: zgomote cardiac crescute , TA=200/100 mmHg, P=74/min

Aparat digestiv : abdomen suplu ,

Ficat,cai biliare,splina: relative normale

Aparat uro-genital:rinichi neplpabili , urini normo- crome

Sistem nervos, endocrin,organe de simt: fara semen meningiene, hemiplegie stanga , pareza faciala

central stanga, Babinski pozitiv –membru stang

SECTIA RADIO-IMAGISTICA

Diagnostic la trimitere:AVC hemoragic

Regiune examinata:craniu

Rezultat: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem perifocal.

Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. Sistem ventricular usor

asimetric situate pe linia mediana

APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE

EVALUARE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE

Alterarea

circulatiei

Pacienta sa prezinte

functii vitale in

limite fiziologice in

termen de aproxim

ativ 3-4 zile.

-masor TA, P, R, T si le notez in foaia de temperatura

-recoltez sange pentru VSH, HLG, protein, glucide,

urobilogen, bilirubina, cholesterol, triglyceride,

fibrinogen, timp HOWEL.

-administrez medicatia prescrisa.

26.10.2012

TA=200/100mmHg

AV=105/min

27.10.2012

TA=170/100mmHg

AV=80/min

28.10.2012

TA=150/70mmHg

AV=76/min

Alterarea

mobilitatii fizice

legata de deficitul

motor manifestata

prin: - incapacitatea

de

miscare(hemicorp

stang);

- lipsa coordonarii

Pacienta :

- sa efectueze

miscari active cu

membrulinferior si

superior stang;

- sa se deplaseze

cativa pasi cu ajutor

in termen de aprox

7-8 zile apoi pana la

Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu

bratele pe langa corp dar nu lipite de corp.

Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu

colaci de vata sub calcaie.

Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei.

In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura

rulata sau cu o perna, bratul deasupra in semiflexie pe

abdomen iar celalalt pe langa corp.

Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare

28.10.2012

A inceput sa miste membrul stang

nferior.

30/10/2012

Deficitul motor ameliorat semnificativ la

nivelul membrul superior stang; pacienta

se ridica in pozitie semisezand.

4/11/2012

Pacienta (ajutata) se deplaseaza la

miscarilor;

- diminuarea fortei

de miscare

toaleta in decurs de

aprox 10 zile.

schimbare de pozitie.

Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu

ajutorul mainii drepte.

toaleta.

Deficit de

autoingrijire din

cauza deficitului

motor manifestat

prin incapacitatea

de a se spala, de a

se imbraca, de a se

alimenta, de a se

deplasa la toaleta.

Pacienta sa fie

capabila sa-si

satisfaca partial

nevoile de

autoingrijire in

decurs de aprox o

saptamana.

Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea

succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile, apoi

bratele si mainile, partea anterioara a toracelui,

abdomen, fata anterioara a coapselor, se intoarce

pacienta in decubit lateral si se spala spatele, fesele si

fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal

se spala gambele si picioarele, organelle genitale

externe.

Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale.

Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool

mentolat indeosebi regiunile expuse la escare.

Ajut pacienta in alimentative – alimentare pasiva.

26/10/2012

Pacienta a fot alimentata pasiv.

28/10/2012

Pacienta este alimentata acti la pat in

decubit lateral stang.

29/10/20012

Pacienta incearca in permanenta sa

execute miscari cu mana si piciorul

stang,.

Incontinenta

urinara legata de

perturbarea

sfincteriana(lipsa

controlului nervos)

manifestata prin

emisie involuntara

de urina.

Pacienta:

- sa prezinte

diminuarea

episoadelor de

incontinent;

- sa redobandeasca

partial continenta

urinara in decurs de

II explic pacientei care este cauza incontinentei si ca

este o situatie remediabila.

II explic necesitatea sondajului vezical.

Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in

conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor

cat si a mainilor asistentei medicale.

Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un

program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri

26.10.2012-Pacienta suporta sonda.

27.10.2008-Dupa scoaterea sondei

episoadele de incontinent sunt mai rare.

Pacienta respecta programul stabilit.

7-10 zile. progressive a intervalelor.

Urmaresc diureza zilnica.

Risc de alterare a

nutritiei prin

deficit legat de

tulburarile de

deglutitie

Pacienta:

-sa-si mentina

starea de nutritive

prezenta , sa fie

alimentata si

hidratata

corespunzator

cantitativ si calitativ

pe toata durata

spitalizarii

Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie

Incerc administrarea orala de lichide (lapte , ceai ),

alimente semisolide (piureuri , legume pasate ), prin

administrarea de cantitati mici la interval mici de

timp.

Manifest rabdare in alimentarea pacientei

Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice ,

supraveghez perfuzia instituita, ii explic pacientei ca

este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe

cale orala.

26.10.2012

-pacienta nu prezinta semen de

deshidratare.

27.10.2012

Pacienta bea din cana cu cioc si cu paiul.

Se pot administra pe cale orala alimente

lichide in cantitate de 1500 ml pe zi si

semisolide.

28/10/2012

Pacienta este hidratata corespunzator.

De perseverat.

Perturbarea stimei

de sine din cauza

hemiplegiei

manifestata prin

neliniste, agitatie,

anxietate.

Pacienta sa-si

accepte modificarea

imaginii corporale

tranzitorie.

Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a

se face bine, pentru a depasi aceasta faza grea.

Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece

efectul ar putea fi negative pt ea.

30/10/2012

Avand in vedere evolutia favorabila,

pacienta este mai linistita, optimista,

increzatoare, incearca sa se adapteze la

noua situatie.

Perturbarea

somnului din cauza

disconfortului

manifestat prin

stare neplacuta

Pacienta sa

beneficieze de

confort fizic si psihic

pe durata spitalizarii.

Discut cu pacienta cauzele disconfortului.

Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii

starii de satisfactie.

Observ si notez schimbarile.

30.10.2012

Pacienta nu mai prezinta discomfort fizic

si psihic,, prezinta buna dispozitie.

fizica si psihica.

Deficit de

cunostinte

Pacienta sa capete

cunostinte despre

boala, regimul de

viata pentru a

preveni un nou

accident vascular

-explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind

boala, modul de manifestare, masurile preventive si

curative, modul de participare la recuperare

-identific manifestarile de dependent, interactiunile lor

cu alte nevoi

-stimulez dorinta de cunoastere

-motivez importanta acumularii de noi cunostinte

Pacienta este cooperanta, receptiva,

prezinta interes pentru acumularea de

noi cunostinte despre boala, tratament,

mod de recuperare, prevenirea

recidivelor.

EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL

CERUT

MOD DE RECOLTARE VALORI

NORMALE

VALOAREA

OBTINUTA

Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA

vacutainer cu capac mov

4000-8000/

mm

7800/ mm

Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA

vacutaner cu capac mov

12-15 g% 14 g %

Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA

Vacutainer cu capac mov

40-45% 42 %

trombocite P,v.-2ml sange/EDTA

Vacutainer cu capac mov

150.000-

400.000/mm

240.000/mm

VSH 0,4 citrat de Na 3,8/

Steril +1,6 ml sange,Fara staza venoasa

Vacutainer cu capac

negru

5-10mm/1h 6 ml / 1h

Cholesterol 5ml sange simplu Nehemolizat

Vacutainer cu capac

Rosu sau portocaliu

140-220 mg% 202 mg %

T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu

nehemolizat

vacutainer cu capac

rosu sau portocaliu

5-17u.i. 28u.i.

T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu

nahemolizat

vacutainer cu capac

rosu sau portocaliu

4-13u.i. 20u.i.

Uree p.v.-2 ml sange simplu

nehemolizat ;vacutainer

20-40mg% 36%

cu capac rosu sau

portocaliu

Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat

vacutainer cu capac

rosu sau portocaliu

50 mg% 50 mg %

Fibrinogen p.v. 4,5 mg sange +0.5 ml citrate de sodiu

vacutainer cu capac bleu

200-400 mg % 220 mg %

cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr%

-f=0,5 gr%

0,57 gr %

glicemie Punctie capilara –glucotest

Punctie capilara -2 ml sange / florura de Na-

4mg

80- 120 mg % 124 mg%

Timp

HOWEL

p.v. 4,5 ml sange / 0,5 ml oxalate de sodium

vacutainer cu capac rosu sau portocaliu

90”-150” 220”

II.6. Externarea pacientei

Data externarii: 06.11.2012

Starea la externare: ameliorate.

- Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea stanga, pareza faciala

stanga, semnul Babinski present, fara tulburari de limbaj, cu tulburari de deglutitie. Pe parcursul

internarii s-au facut investigatii confirmandu-se diagnosticul de AVC hemoragic, in urma tomografiei.

I s-au administrat medicamente antiedematoase, diuretice, hipotensoare. Starea generala s-a imbunatatit

raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Este externata in stare ameliorate urmand tratament in

ambulator.

BILANTUL AUTONOMIEI:

Evaluarea functiilor vitale:

R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min

Ta in limite fiziologice ta=120/60mmhg

Puls in limite fiziologice AV=80/min

Se poate deplasa sustinuta. Se alimenteaza singura. Prezinta cunostinte suficiente despre boala si

tratament.

Recomandari la externare:

-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;

-control medical dupa o luna de la externare;

-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);

-renuntarea la cafea, alcool, cola.

-control periodic la medical de familie.

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului; cel mai adesea apare brusc ( adica nu este

precedata de o alterare progresiva a starii de constienta), frecvent se constata existenta unui deficit

motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga).

Indiferent de forma : ischemic, hemoragic, encefalopatie hipertensiva, AVC este o boala grava, cu

urmarile anterior enumerate, asupra unei functionari a organismului; este o boala chiar cauzatoare de

moarte.

In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a Spitalului “Elena Beldiman” din Barlad,

impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o atentie deosebita femeilor cu AVC si am asigurat cu

responsabilitate si profesionalism ingrijirile.

In lucrare am prezentat trei dintre ele :

- R.M. in varsta de 79 ani, a prezentat la internare deicit motor al membrelor de partea dreapta; a

fost diagnosticata cu AVC cardioembolic cardiogen stang, hemipareza dreapta. Dupa 10 zile de

spitalizare, in timpul carora a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate, starea

pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat (anticoagulante,

diuretice, hipotensoare) si se externeaza cu stare ameliorata urmand tratament ambulator.

- S.I. in varsta de 55 ani, a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic VB; la internare

prezenta cefalee, ameteli, deviere spre stanga, pierderea starii de constienta. Pe parcursul

spitalizarii a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate iar evolutia starii sale de

sanatate a fost favorabila.

- P.V. in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic, hemiplegie stanga,

HTA. Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii de specialitate si i-au fost administrate

medicamente antiedematoase, diuretice, hipotensoare. Starea generala s-a imbunatatit,

raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. La externare, starea ei de sanatate este ameliorata

si va urma tratament ambulator.

Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist, de a-i insanatosi prin

tratamentul medical de specialitate, catre asistenta medicala de a le administra corect si la timp

tratamentul prescris de medic si de a-i ajuta in rezolvarea problemelor lor, altadata considerate ca

fiind lucruri firesti.

,,Sanatatea nu e totul, dar fara sanatate, totul e ...... nimic.”

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGAFIE:

dr. Gheorghe Vuzitas - NEUROLOGIE SI PSIHIATRIE SOCIETATEA dr. Aurelian Anghelescu STIINTA SI TEHNICA BUCURESTI 2006

Dan Cristescu BIOLOGIE – MANUAL PENTRU CLASA CLASA Carmen Salavastru A XI-A , EDITURA CORINT 2006Bogdan VoiculescuCezar TH. NiculescuRadu Carmaciu

Dr. ROXANA ALBU - ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

MANUAL PENTRU SCOLILE POSTLICEALE SANITARE

EDITURA CORINT – BUCURESTI 2004

SUB REDACTIA - GHID DE NURSING

LUCRETIA TITIRCA - TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE

ASISTENTII MEDICALI

- INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR DE ASISTENTII MEDICALI

- BREVIAR – EXPLORARI FUNCTIONALE SI INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI

EDITURA VIATA MEDICALA

ROMANEASCA – BUCURESTI 2006