1

PARTEA ELECTRICA A CENTRALELOR, P.E.C. II- Servicii Proprii

PROIECT C.E.T. U.P.B. (Proiectarea retelei electrice de servicii interne)

Student:

Grupa : TE

Specializare : Termoenergetica

Profesor Indrumator : Dr. Ing. Basarab Guzun

2015

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE ENERGETIC

060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

2

TEMA de Sal la Disciplina de

PARTEA ELECTRIC A CENTRALELOR, P.E.C. II Servicii proprii

S t u d e n t

1. Titlu (la alegere, tipul de Central Electric CE: CTE / CET, CNE sau CHE, SPCHEAP)

Se va proiecta reeaua de servicii interne RSI pentru o central electric echipat cu nTG, avnd

fiecare

puterea nominala Pni (1, 6, 12, 25, 50, 60; 125, 210, 330, 500; 600, 720, 800, 1.000, 1.200 MW);

combustibil folosit CH4, P, C, U235 (HWR / LWR), ap

timpul de utilizare al puterii instalate TPi (2...9.000 h/an);

CE livreaz energia electric, astfel: consumatorilor din RSI, un procent p% prin staia de tensiune U1 unui consumator extern-local, restul n SEN - via staia de nalt tensiune U2;

aportul SEN la un sc.circuit trifazat n staia de nalt tensiune U2 este de 18 kA .

2. Cuprins (Termen de predare tema: Dec., 2014 / Mai, 2015)

a. Se alege schema electric principial de conexiuni primare a CE, justificnd 3 variantele n

discuie;

b. Alegerea elementelor de baz: TG, T /AT, TSP, tsp Lucru, Rezerv - urmare circulaii de putere [MVA];

c. Se alege lista consumatorilor se servicii proprii, indicnd schema electric de alimentare de lucru

i rezerv, cu alegerea echipamentului primar de comutaie + msur, a principalelor legturi

conductoare de racord pentru motoare - servicii proprii, Mi/m.t.; mi/j.t.;

d. Se evalueaz valoarea tensiunii relative pe bara SI cu ocazia pornirii / autopornirii motoarelor,

definitivnd schema RSI i alegerea transformatoarelor de alimentare a RSI: TSP, tsp;

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

3

e. RSI de curent continuu aferent CE ;

f. Diagrama de capabilitate MW-MVAr a TG-lui la funcionarea insularizat / RSI ;

g. Sistemul protecii prin relee - SPR / alimentare tipic de consumatori din RSI. Automatizarea-AAR

.

3. Material grafic:

3.1. Schema monofilar g-ral de conexiuni primare cu indicarea aparatelor primare i secundare, a

sistemului de protectii aferent;

3.2. Detaliu privind alimentarea consumatorilor de servicii proprii; corelare protectii alimentare 0,4

kV in planul [s, A]; schema instalaiei de c.c. / CE;

3.3. Diagrama de performane a HG-lui n planul [MW, Mvari];

4. Bibliografie minimal

4.1. Selischi, A., Guzun, B.D. s.a. - PECS, vol I, II. Litho I..P. Buc., 1982 83.

4.2. Selischi, A., Dedu, G., Guzun, B.D. - Probleme specifice instalatiilor din PECS. Ed. UPB, Bucuresti, 1997.

4.4. Guzun, B. D., Gall, S.A., Olovinaru, D. CSRE. Ed.Acad.RO., Bucuresti, 2005, 450 p.

4.5. Nitu, V. s.a. Instaltii de PECS. ET, Bucuresti, 1972.

Indrumtor tem: Primit tema de proiectat:

Student T IV / Master MS3, SPCE

Titular disciplin

...........................................................

Dr. Ing. B. D. Guzun, prof.

Cat. PUE/Energetica-UPB Data: O c t o m b r i e, 2014

4

C u p r i n s - tema SP / CE

(Termen de predare tema: 20 Dec. 2013 24 Ian. 2014.

a. Alegere schema electric principial de conexiuni primare a CE, justificnd 3 variantele n discuie;

detaliere solutia de alimentare a RSI / CE....pag.

b. Alegerea elementelor de baz: TG, T /AT, TSP, tsp Lucru, Rezerv - urmare circulaii de putere

[MVA]; pag.

c. Alegere lista consumatorilor de servicii proprii, indicnd schema electric de alimentare de lucru

i rezerv, cu alegerea echipamentului primar de comutaie + msur, a principalelor legturi

conductoare de racord pentru motoare - servicii proprii, Mi/m.t.; mi/j.t.;

...pag.

d. Evaluarea valoarii tensiunii relative pe bara SI cu ocazia pornirii / autopornirii motoarelor,

definitivnd schema RSI i alegerea transformatoarelor de alimentare a RSI: TSP,

tsp;....pag.

Nivelul notei 7 (sapte)----------------------------------------------------------------------------------------

e. RSI de curent continuu aferent CE ; ..pag.

f. Diagrama de capabilitate MW-Mvar a TG-lui, funcionare insularizat / RSI; ..pag

g. Sistemul de protecii prin relee - SPR / TSP. Alimentare tipic - consumatori din RSI.

conf.- aplicatia 10. Automatizarea complexa -AAR

.....................................................................................................................................................pag.

.

Nivelul notei max. = 7(a-d) + e,f,g = 10 (zece)

5

3. Material grafic:

3.1. Schema monofilar g-ral de conexiuni primare cu indicarea aparatelor primare i secundare, a

sistemului de protectii SPR aferent; Detaliere pentru RSI de alim. consum intern;

3.2. Detaliu alimentare a consumatorilor de servicii proprii de c.a. ; corelare protectii alimentare 0,4

kV in planul [s, A], conf. Aplicatia 10; Schema instalaiei de c.c. / CE;

3.3. Diagrama de performane a HG-lui n planul [MW, Mvari];

Bibliografie: 1 Indrumar proiectare PECS+SPT, ed. 1990;

2 Aplicatii de proiect - alegere & dimension specifice PECS, ed. UPB 1997;

3 CSRE ed. Acad. 2005

4 - CSRE- Sistemul de Servicii aferent, ed. AGIR, 2013.

I n d r u m a t o r i ,

Basarab D. Guzun, prof., titular

Cursul de Serv. Proprii / C S R E

6

I. ETAPELE DE CALCUL PENTRU PROIECTAREA RETELEI DE SERVICII INTERNEI.1.

II. SCHEMA ELECTRICA PRINCIPALA C.E.T. UPB

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE ENERGETIC

060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

7

II.2.SCHEMA ELECTRICA ECHIVALENTA CET UPB

8

1. ALEGEREA ELEMENTELOR DE BAZA: T,TG / AT, TSP, TSP LUCRU REZERVA 2.1. Alegerea transformatoarelor/Turbogeneratoarelor

Puterea maxima vehiculata prin transformator este egala cu puterea nominala a generatorului.

generatoarele de 0.8 MW avem Pn 1 & 2= 0.8 MW si cosn=0,9.

Alegem transformatorul de 1600 kVA

Sim

bol

Sn Tipul uk Pk P0 i0 Dimensiuni de

gabarit

mm

Cost

mii lei

Fabricat

in

MVA - % kW kW % L l H trafo total -

1,6 TMN

TTU-

ONAN

6,3

6,3

2,8

2,8

14

14

1,10

1,10

3020

3020

1905

1905

2900

2900

Germania

n aceast etap, se aleg echipamente din gama oferit de fabricanti, pornind de la datele de proiectare

Sn.G1

Pn.G1

cosG

0.964

Sn.G2

Pn.G2

cosG

0.964

9

2.2. Alegerea transformatoarelor de servicii proprii

Putrea maxima vehiculata prin transformator: intrucat se cunoaste lista completa a receptoarelor de servicii

proprii avand grupuri de 0.8 MW consumul de durata al receptoarelor de SPB este:

Sim

bol

Sn Tipul uk Pk P0 i0 Dimensiuni de

gabarit

mm

Cost

mii lei

Fabricat

in

MVA - % kW kW % L l H trafo total -

1,6 TMN

TTU-

ONAN

8

8

2,8

2,8

14

14

1,10

1,10

6500

6500

2450

2450

1290

1290

Germania

2.3. Alegerea transformatoarelor de servicii prorii generale (TSPG1 si TSPG2)

1) - nivelul de tensiune superioara: Us=10kV;

- nivelul de tensiune inferioara: Ui=0,4kV;

SSP.maxk

m cosmPi Sj SSP.max

SSP.maxk

m cosm 1 Pn1 Pn2 Pn3 Pn4 Pn5( ) 213.415

puteea maxima vehiculata prin transformator : consumul maxim de durata al receptoarelor de SPG

este:

SSPGmaxim

SSP.max

4.52

213.41463414634146

4.52 94.851

10

Alegerea turbogeneratoarelor

Calculul curentilor de scurtcircuit:

Transformatoare:

Transformatoare de servicii proprii

Sistem

Tr1.X.tr1uk

100

Sb

Sn.G1

8.3

Tr2.X.tr2uk

100

Sb

Sn.G1

8.3

TSP1uk

100

Sb

Sn.G1

8.3

TSP2uk

100

Sb

Sn.G2

8.3

TSP1uk

100

Sb

Sn.G1

8.3

TSP2uk

100

Sb

Sn.G2

8.3

XsSb

SK

0.4

kAkA

TG1XG1Xd

100

Sb

Sn.G1

8.3

TG2XG2Xd

100

Sb

Sn.G2

8.3

11

kA

Aportul la sistem sistem u.r.

kA

kA

SCHEMA SERVICII PROPRII

IkSsc

3 Xs147.887

Xb Xs TSP1 TSP2 Tr1.X.tr1 Tr2.X.tr2 TG1XG1 TG2XG2 0.976

SscSb

Xb102.459

IkSsc

3 Xs2.875

12

3.LISTA CONSUMATORIILOR DE SERVICII PROPRII

electropompa 1 55 [kW]

electropompa 2 30 [kW]

electropompa 3 30 [kW]

electropompa 4 45 [kW]

electropompa 5 100 [kW]

Tip motor

Putere

nominala

Turatie

nominala

Curent

nominal h %

cos Ip Mp Mmax

Mn

Masa

[kg] [kW] [rpm]

(400V)

A fi In Mn

Electropompa 1

ASU 280M-2 90 2960 155 94 0,89 7,8 2,4 2,4 600

Electropompa 2

ASU 250M-2 55 2940 97,9 93,2 0,87 7,8 2,2 2,45 430

Electropompa 3

ASU 355L-2 315 2975 542 95,3 0,88 6,3 2,3 2,9 1510

Electropompa 4

ASU 200La-2 30 2930 54,4 91,5 0,87 7 2,5 2,7 235

Electropompa 5

13

Aportul motoarelor

I''ktotal I''k1 I''k2 I''k3 I''k4 I''k5 2.801 103

I''soctotal Isoc1 Isoc2 Isoc3 Isoc4 Isoc5 7.002 103

14

Alegerea si verificarea aparatelor electrice din circuitele primare

Pentru celule de transformator TSP.G1 SI TSP.G2

Verificarea conditiilor de pornire si autopornire

Pornire

Autopornire

Inc1Sn.G1

3 Un1.391

Inc2Sn.G2

3 Un1.391

Spip Pn1

cosG380.469

Sccip Pn1

cosG

ip Pn2

cosG

ip Pn3

cosG

ip Pn4

cosG

ip Pn5

cosG 1.94 10

3

XSU

2

Scc0.052

XTGuk

100

U2

Pn.G11000

0.01

SccU

2

XS XTG 1.625 10

3

Ux.bara1.05

1Sp

Scc

0.851

Sap KapPn1 Pn2 Pn3 Pn4 Pn5

cosG 1.488 10

3

Scc2Sap 100

uk1.86 10

4

Uxbara21.05

1Sap

Scc2

0.972

15

ALEGERE LEC PENTRU UN MOTOR DE PE BARA DE 0,4 kV

16

Alegerea i verificare aparatelor electrice din circuitele primare

n verea alegerii aparatelor electrice, n prim etap, stabilim condiiile n care acestea funcioneaz.

Condiii ambientale de funcionare

Instalaiile electrice de joas i medie tensiune (0,4kV, 6kV, 10kV) se realizeaz la

interior, iar cele de nalt tensiune (220kV) la exterior.

Celelalte condiii ambientale (altitudine, temperatur, umiditate, precipitaii, viteza vntului, grad de

poluare) le considerm n limitele normale pentru aparatele pe care le vom alege.

Frecvena nominal

n cadrul sistemului electroenergetic din Romnia frecvena nominal este de 50 Hz.

Condiii de tensiune

Valorile tensiunii nominale (Un) i ale tensiunilor maxime de serviciu (Ums) ale reelelor n care se vor

intercala aparatele electrice . Condiii referitoare la nivelul de izolaie ale aparatelor pa care le vom alege

le considerm satisfcute.

17

pentru celulele de transformator TSPG1 i TSPG2 ( 10 kV) :

Inc=SnTG/3* Un =0,8/ 3 10 = 4,61 kA pentru celulele de bloc generator-transformator (10kV) :

Inc=SnTG/3* Un =0,8 / 3 10= 4,61 kA

Diagrama de capabilitate

18

PROTECTII PRIN RELEE 1. ROLUL SI LOCUL PROTECTIILOR PRIN RELEE

Consideratii generale

Protectia intr-un sistem electroenergetic (SEE) este una din metodele de asigurare a functionarii acestuia si

de limitare a avariilor sau regimurilor anormale ce apar intr-un astfel de sistem. Principial, PROTECTIA se

realizeaza prin dispozitive care asigura deconectarea automata a instalatiei, in care a aparut defectul sau

cand a aparut un regim anormal de functionare, periculos pentru instalatie.

Deconectarea se efectueaza prin comanda declansarii intreruptoarelor ce leaga instalatia protejata de restul

SEE.

Definitiile urmatoare fac parte din terminologia specifica sistemelor de protectie a sistemelor

electroenergetice:

Sistem de protectie: un set de dispozitive de protectie si alte echipamente auxiliare necesare

realizarii unei anumite functii de protectie, bazata, in general, pe Standardul IEC 60255-20.

Dispozitive de protectie: un set de dispozitive de protectie (relee, sigurante, etc). Aici nu includem

echipamente ca transformatoarele de masura (TC si TT), intreruptoarele, contactoarele, etc.

Schema de protectie: setul complet de echipamente de protectie care furnizeaza o anumita functie

de protectie; cuprinde toate dispozitivele/echipamentele necesare pentru ca schema sa functioneze

(ex. relee, TC-uri, TT-uri, intreruptoare, acumulatori, etc).

Schema functionala a unui sistem de conducere de protectii prin relee

~

Masuri de referinta

Bloc de adaptare

I

TC

TT

Bloc de executie

Bloc de masurare

Bloc logic

U

R S T

m u

d

SEE

19

Obiectivele principale ale protectiei electrice sunt urmatoarele:

- limitarea dezvoltarii unui defect si eliminarea efectelor acestuia asupra celorlalte instalatii ale SEE;

- preintampinarea distrugerii instalatiei in care a aparut defectul prin intreruperea tuturor cailor care-l alimenteaza;

- sesizeaza regimurilor anormale de functionare a instalatiilor si semnalizarea acestora in scopul de preventie.

cu scopul mentinerii continuitatii alimentarii cu energie electrica, protectia personalului de exploatare (si nu

numai) si realizarea la un cost minim a reparatiilor ce pot sa apara la o avarie.

De regula schemele de protectie sunt realizate pe baza releelor (clasice sau numerice).

Performantele functionale impuse schemelor de protectie: - Rapiditatea este necesara pentru ca o avarie sa ramana fara urmari asupra functionarii instalatiilor

neavariate (se are in vedere atat integritatea instalatiei, cat si mentinerea stabilitatii dinamice). RAPIDITATEA E VITALA !

- Selectivitatea consta in deconectarea numai a elementului in care a aparut defectul obtinandu-se astfel o intrerupere a alimentarii unui numar minim de consumatori si astfel permite lichidarea

defectului in conditii optime, intrucat celelalte instalatii neavariate vor ramane in functionare.

Unele protectii pot actiona numai la defecte, de exemplu scurtcircuite din interiorul zonei protejate. Aceste

protectii poseda o selectivitate absoluta si de aceea se numesc protectii absolut selective (de exemplu:

protectiile diferentiale).

De multe ori trebuie sa se realizeze un compromis contradictoriu intre performantele de selectivitate si

rapiditate. In functie de importanta uneia sau alteia se poate alege fie rapiditatea, fie selectivitatea.

- Sensibilitate consta in sesizarea tuturor defectelor si regimurilor anormale de functionare, chiar daca acestea se deosebesc foarte putin de regimul normal de functionare. Ea se apreciaza printr-un

coeficient de de sensibilitate a caror valoare este stabilita prin normative.

Pentru ca o protectie sa fie sensibila trebuie, ca elementele componente schemei sa consume o putere cat

mai redusa pentru actionare.

- Siguranta in functionare (fiabilitatea) consta in actionarea acesteia intotdeauna cand este necesar (siguranta la actionare) si numai cand este necesar (siguranta neactionarii absenta/refuzul actiunii

false). Este necesar insa ca:

~ ~

I 1

I 2 I 3 I 1 -I 3 neselectiv I 1 -I 2 selectiv

K

L 3 CE 1

L 2 L 1

CE 2

20

protectia sa fie corect proiectata;

echipamentul sa fie fiabil.

Este indicat ca sigurarea performantelor de functionare sa se faca cu un numar minim de componente.

- Independenta fata de conditiile exploatarii (de topologia SEE) la momentul

respectiv. - Stabilitate in sensul de a pastra intacte toate circuitele pentru a se asigura continuitatea alimentarii

cu energie electrica.

- La realizarea constructiva a dispozitivelor de protectie trebuie avute in vedere si o serie de alte conditii, care ar fi: eficienta economica, gabarite reduse, elasticitate in modificarea caracteristicilor de actionare, etc.

Zone de protectie Pentru limitarea ariei de sistem care este deconectata la aparitia unui defect, protectia este aranjata in zone.

Principiul este prezentat in figura de mai jos:

Zona 6

Zone de protectie

Ideal, zonele de protectie trebuie sa se suprapuna, astfel incat nici o parte a sistemului sa nu ramana

neprotejata.

~

Zona 5

Zona 2

Zona 3

Zona 4

Zona 7

Zona 1

Feeder 1 Feeder 3Feeder 2

21

a) b)

Configuratii de zone de protectie a) TC pozitionate de ambele parti ale intreruptorului;

b) TC pozitionate de o parte a intreruptorului

Se poate observa ca intreruptorul este inclus in ambele zone de protectie. Din motive tehnice si economice,

acest ideal nu poate fi atins intotdeauna, astfel ca transformatoarele de curent sunt pozitionate doar de o

parte a intreruptorului, ca in figura b.

Aceasta lasa o sectiune protejata incomplet, intre TC si intreruptorul A. In figura b un defect in punctul K va

face ca protectia barei colectoare sa declanseze si sa deschida intreruptorul, dar defectul va fi alimentat in

continuare din feeder. Protectia feeder-ului nu va declasa pentru ca defectul s-a produs in afara zonei sale.

Aceasta problema este rezolvata prin inter-declansari sau chiar printr-o forma de extindere a zonei,

asigurand declansarea si la celuilalt capat al feeder-ului.

Suprapunere zone de protectie

Protectie baracolectoare

Protectie feeder

Protectie bara colectoare

Protectie feeder

K

~

~

22

PROTECTII PRIN RELEE. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE

Principalele tipuri de protectii

La proiectarea schemelor de protectie trebuie avut in vedere ca pot aparea situatii cand instalatia afectata de defecte sa nu fie deconectata datorita refuzului de actionare a protectiei instalatiei respective sau blocarii intreruptorului, fapt ce agraveaza efectele avariei. Preantampinarea acestui

lucru se face prevazand pe langa protectia de baza, o protectie de rezerva care sa actioneze la

nefunctionarea protectiei de baza. Spre deosebire de protectia de baza care trebuie sa asigure rapiditatea in actionare la defectele din zona careia i-a fost afectata, protectia de rezerva actioneaza

cu un timp mai mare decat cea de baza pentru a da posibilitatea primeia sa functioneze correct.

Protectia de rezerva poate organizata fie ca rezerva locala (se foloseste o protectie suplimentara montata pe aceiasi instalatie protejata cu protectia de baza), fie ca rezerva de la distanta (se sigura

de catre tot o protectie de baza dar de la o instalatie vecina si nu va mai fi selective dar este eficienta si la blocarea intreruptorului, lucru ce nu poate fi realizat de protectie locala).

S-au propus si asigurarea unor protectii de rezerva centralizata prin intermediul unor calculatoare.

Releele de protecie pot fi clasificate conform tehnologiei utilizate:

Electromecanice;

Statice;

Numerice;

Principalele tipuri de protectie prin relee sunt:

a) Protectia de curent se realizeza cu releu de intensitate (curent) si actioneaza la cresterea curentului ca urmare a unui scurtcircuit sau suprasarcini. I pp

unde Ipp defineste curentul de pornire (actionare) al protectiei, nTC raportul de transformare al

transformatorului TC, I curentul din circuitul protejat, Inom curentul nominal iar Imax,sarc. curentul maxim de

sarcina.

Protectiile maximale de curent sunt simple dar neselective deoarece actioneaza atat la scurtcircuite

interioare, cat si exterioare.

Mai rar se folosesc protectii minimale de curent, care actioneaza la scaderea curentului, ca urmare a

intreruperii circuitului protejat.

b) Protectiile de tensiune sunt simple si sunt alimentate cu o singura marime electrica.

Protectie minimala de tensiune actioneaza la scaderea U ca urmare a unui scurtcircuit:

unde Umin,expl. este tensiunea minima care poate sa apara in exploatare, nTT este raportul de transformare a

transformatorului TT iar ceilalti indici au aceiasi semnificatie ca la protectia anterioara, numai ca este vorba

de tensiune.

Nu sunt selective dar permit deosebirea unui scurtcircuit de o suprasarcina intrucat scaderea tensiunii este

mult mai importanta in primul caz si deci protectiile minimale de tensiune vor actiona.

23

Protectia maximala de tensiune se realizeaza cu relee maximale de tensiune si e mai rar utilizata,

c) Protectie directionala actioneaza cand apare o modificare importanta a defazajului intre U si I din circuitul protejat.

u02

02 >0 02

24

g) Protectii termice actioneaza la cresterea temperaturii in timpul scurtcircuitelor sau suprasarcinilor. Se folosesc la generatoare, transformatoare si la motoare.

h) Protectii cu relee de gaze se folosesc la transformatoarele de forta prevazute cu cuva cu ulei (montate intre cuva si condensatorul cu ulei)

Defecte si regimuri anormale

Defectele care pot aparea in instalatiile electroenergetice:

i) Defecte electrice Scurtcircuite monofazic:

- scurtcircuit

- punere la pamant

bifazic

- metalice

- simpla sau dubla punere la pamant

trifazice

- contact metalic sau prin rezistenta (arc) intre cele 3 faze (scurtcircuit simetric)

Suprasarcini si pendulatii

ii) Defecte mecanice

- ruperi de conductoare sau de elemente de sustinere

- avarii in mecanica producerii energiei (intreruperea uleiului de racire la bazine, nivelul de apa in tamburul cazanelor, etc.)

iii) Defecte termice

- incendii (in infasurarile generatoarelor sau transformatoarelor si in cabluri)

Scurtcircuitul este cel mai grav defect si se poate produce intre 3 faze, 2 faze sau o faza si pamant (la retelele

cu neutrul legat la pamant).

El consta din strapungerea (conturnarea) izolatiei si crearea pentru curent a unei cai de rezistenta minima,

ceea ce face ca acest curent de scurtcircuit sa creasca foarte mult.

Valoarea mare a acestui curent a determinat o crestere a caderii de tensiune in generatoare si pe

impedantele pe care le strabate, ducand la o scadere a tensiunii in retea si influentand in sens negativ

functionarea consumatorilor si a centralelor. Intrucat la locul scurtcircuitului tensiunea este aproape nula,

consumatorii aflati aproape de locul de defect sau in aval raman nealimentati.

Curentul de scurtcircuit provoaca prin actiunile sale dinamice sau termice si deteriorari, care pot fi destul de

grave.

Scurtcircuitul poate apare sub doua forme:

25

- scurtcircuit net (atingerea directa intre faze);

- scurtcircuit prin arc, deosebit de periculos datorita mobilitatii arcului care poate sa se deplaseze de la o faza la alta sau sari la aparatele din jur, extinzand astfel defectul.

Punerea la pamant este un defect tot din categoria celor care constau in deteriorarea izolatiei.

In retelele cu neutrul izolat, punerea la pamant a unei faze nu ar constitui in sine un defect, daca nu ar fi

inceputul unui defect mai grav, care degenereaza in scurtcircuit, intrucat nu conduce la perturbatii

importante. Curentul de punere la pamant poate duce la o incarcare nesimetrica a generatoarelor ceea ce

face sa creasca tensiunea, datorita caracterului capacitativ al incarcarii si de asemenea la perturbatii in liniile

electrice din apropierea celei defecte.

Poate fi neta sau prin arc. Deosebit de periculos este arcul intermitent, care poate crea supratensiuni ce pot

atinge valori de circa 3U faza: acest fenomen poate provoca aparitia unei a doua faze pusa la pamant,

ajungandu-se la dubla punere la pamant.

In retelele cu neutrul legat la pamant, punerea la pamant a unei faze este echivalenta cu un scurtcircuit

monofazat.

Intreruperile conductoarelor duc la incarcari nesimetrice. Sunt rare si sunt insotite de scurtcircuite sau de

puneri la pamant.

Regimuri anormale:

Suprasarcina se caracterizeaza prin aceea ca I Inom si ea se datoreaste fie cresteri neasteptate a sarcinii, fie scaderii puterii surselor generatoare ceea ce poate determina fenomenul de avalansa de

tensiune

Pendulatiile intre generatoare sau centrale. La schimbari de regim variaza producandu-se oscilatii pendulare, a caror amplitudine sunt cu atat mai

mari cu cat schimbarea de regim este mai importanta si mai rapida.