Proiect CSA Boeing 747

8/9/2019 Proiect CSA Boeing 747

1/39

Istoric.Fabricatie.Exploatare.Dezvoltare.Perspective.

Boeing 767 este un avionamericanbimotor de transport cargo si pasageri, mediusi lung-curier produs de firma Boeing. Este un avion cu doua culoare (diametru mare),avand o capacitate medie, putand transporta intre 181 i 2! de pasageri pe distante

cuprinse intre ".## si 12.2## $m depin%and de varianta si de configuratie.&vionul a intrat 'n productie pentru a acoperi segmentul de miloc 'n transportulaerian trans- si intercontinental, oferind capacitate de transport si consum de combustibilmai mici pe rute intercontinentale si transcontinentale fata de Boeing 77. n plus, a fostgandit ca inlocuitor pentru dea vec*ile si neincapatoarele Boeing 7#7.

767 a fost produs in + variante de dimensiuni diferite ale fuselaului 767-2##,767-+##, 767-##.

767-2## rimul model, propus spre va%are in 1"78 si operational din 1"82,este folosit in principal pentru %boruri trans-continentale in tatele /nite ale &mericii.0otarea tipica este cu 22 locuri intr-o cabina cu 2 clase, limita maima fiind data denumarul de usi de urgenta si fiind de 2!! de locuri. u o modificare (adaugarea unei usi

suplimentare), limita maima posibila este de 2"# de pasageri intr-o configuratie 2332. 767-2##E4 5odel construit pentru distante mai lungi si primul model care afost folosit pentru operatiuni transatlantice. & intrat in serviciu in 1"8 cu El-&l.

767-+## 5odel lungit, si cu o autonomie similara cu cea a 767-2##.onfiguratia tipica este de 26" pasageri intr-o cabina cu 2 clase cu 7 locuri pe rand inclasa economic. & fost inaugurat dupa 767-2##, primul client fiind &, care a introdusprimul avion din aceasta serie in 1"86.

767-+##E4 5odel cu autonomie sporita, utili%abil pentru %boruri trans-pacifice. rimul client a fost&merican &irlinesin 1"88.

1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Avionhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Americanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boeinghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boeing_747http://ro.wikipedia.org/wiki/Boeing_707http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/American_Airlineshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avionhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Americanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boeinghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boeing_747http://ro.wikipedia.org/wiki/Boeing_707http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/American_Airlines


2/39

767-+## 5odel cargo dedicat, similar cu 767-+##E4. 0in cau%a latimii multprea mici, avionul nu poate cara containere tipice 0+, fiind nevoit sa foloseascacontaineremai mici, special proiectate, 02, in maoritatea spatiului disponibil. n plus,se folosesc paleti 88912!9. &cest lucru nu a 'mpiedicat transportatorii de pac*ete sicurierii rapi%i, care nu au nevoie de transbordare in avioanele altor companii, sa adopteacest model, devenind astfel foarte popular.rimul avion introdus din aceasta sera a fostin 1""!.

7+7-##E4 /ltimul model 767, introdus in 1""7, la comanda 0elta &ir inessi ontinental &irlinespentru a inlocui vec*ile trimotoare 5c0onnell 0ouglas01# sioc$*eed -1#11 din dotarea flotelor lor. &vionul a fost lungit, aripile au fost lungite siele, si varful aripilor a fost modificat pentru o aerodinamica crescuta.

2
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Container&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Air_Lineshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Continental_Airlineshttp://ro.wikipedia.org/wiki/McDonnell_Douglashttp://ro.wikipedia.org/wiki/DC10http://ro.wikipedia.org/wiki/Lockheedhttp://ro.wikipedia.org/wiki/L-1011http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Container&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Air_Lineshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Continental_Airlineshttp://ro.wikipedia.org/wiki/McDonnell_Douglashttp://ro.wikipedia.org/wiki/DC10http://ro.wikipedia.org/wiki/Lockheedhttp://ro.wikipedia.org/wiki/L-1011


3/39

0upa anul 1""# Boeing 767 a devenit cel mai utili%at avion pentru rute medii simari fiind utili%at cel mai des la %boruri transatlantice intre Europa si tatele /nite ale&mericii.&u fost comandate peste 1### de aeronave pana in 2#1#,dintre care "## au fostlivrate.ele mai populare modele sunt -+## si -+##E4 cu aproape doua treimi dinmodelele comandate.ana in iulie 2#1# se aflau in serviciul a peste # de companiiaeriene 86+ de avioane Boeing 767.rintre companiile care utili%ea%a 767 se numara0elta &ir ines (1#1), &merican &irlines (7+), &ll :ippon &ir;a


4/39

E767 - sistem de supraveg*ere 4&0&4 aeropurtat (&@&) folosit de armataapone%a. Ba%at pe modelul E+ al armatei americane, dar folosind avioane B767 in loculBoeing 7#7, au fost produse bucati.

E1# - sistem de supraveg*ere aeropurtat (&@&) proiectat pentru &rmata&mericana. n functie de re%ultate, este posibil sa intre in productie de serie.
http://ro.wikipedia.org/wiki/RADARhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boeing_707http://ro.wikipedia.org/wiki/RADARhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boeing_707


5/39

/nitatiomandate

ivrate

Caseta tehnica.

767-200 767-200ER 767-300 767-300ER 767-300F 767-00ER

!"n#i$e 8.! m !." m 61. m

%otal 20&0 200' 200( 2007 2006 200) 200 2003 2002 200& 2000 &''' &''( &''7 &''6 &'')

1#+ 2 7 2" +6 1# 1" " 11 8 # " +# +8 7" + 22

&'' &''3 &''2 &''& &''0 &'(' &'(( &'(7 &'(6 &'() &'( &'(3 &'(2 &'(& &'(0 &'7' &'7(

17 ! 21 6! !2 1## 8+ !7 2+ +8 1! 2# 2 ! 11 ! "

%otal 20&0 200' 200( 2007 2006 200) 200 2003 2002 200& 2000 &''' &''( &''7 &''6 &'')

"88 6 1+ 1# 12 12 1# " 2 +! # 7 2 + +7

&'' &''3 &''2 &''& &''0 &'(' &'(( &'(7 &'(6 &'() &'( &'(3 &'(2 &'(& &'(0 &'7' &'7(

1 !1 6+ 62 6# +7 !+ +7 27 2! 2" !! 2# # # # #

!


6/39

!"n#i$e aripi 7.6 m !1." m

Pasa#eri181 (+ clase)22 (2 clase)2!! (1 clasA)

218 (+ clase)26" (2 clase)+!1 (1 clasA)

-2! (+ clase)+# (2 clase)+7! (1 clasA)

Car#o81. m22 02

+,77#+# 02

! m+# 02s 3 2

palei

12".6 m+8 02s

*as+ proprie, #ol 8#,1+ t 82,+8 t 86,#7 t "#,#1 t 86,18 t 1#+,87 t

*asa $axi$+ e servici"a"torizat+ la ecolare

*%/112,88 t 17",17 t 1!8,76 t 186,88 t 186,88 t 2#,11 t

"tono$ie! 2## nm

(" ## $m)transatlantic

6 !"# nm(12 2## $m)transpacific

! 2+# nm(" 7## $m)transatlantic

! "7! nm(11 #6! $m)transpacific

+ 2!! nm(6 #2! $m)

transcontinental

! 62! nm(1# 1! $m)transpacific

itez+ e croazier+ 5ac*#.8# (7#$t, !+# mp*, 8!1 $mC* la +!#

itez+ $axi$+ e servici" 5ac*#.86 ("+$t, !68 mp*, "1+ $mC* la +!#

Distan+ e ecolarela *%/

! 6## picioare (1,7#7 m) 7 "## picioare (2,#8 m)",!#1 picioare

(2,8"6 m)

*otoare x21

ratt D @*itne"0-74

ratt D @*itne"0-74

D@@###-"

E 6-8#&E 6-8#2

D@ @###-"E 6-8#2

4olls-4o


7/39

281.6DnbspE 276.2 $:

E 276.2 $:44 26.7 $:

E 282.! $:

7


8/39

Descrierea tehnica a s"bansablelor

G &paratura de bord este alcAtuitA din sisteme pentru controlul %borului, sisteme pentrucontrolul funcHionArii motoarelor, sisteme de navigaHie aerianA, aparaturA radioCradiolocaHie.

G &cHionarea comen%ilor avionului se reali%ea%A prin intermediul instalaHiilor *idraulice Iipneumatice. EsenHiale pentru %borul avionului sunt Ii instalaHiile de alimentare cu combustibil Iiulei, instalaHiile electrice, de antigivra (de%g*eHare), sanitarA, de i%olaHie termicA Ii fonicA,climati%are Ii comen%ile agregatelor aeronavei, ec*ipamentul de diriare.

G omanda sistemului de propulsie Ii a comen%ilor pArHilor sale mobile asigurAmanevrarea aeronavei.

G omanda tracHiunii se reali%ea%A prin maneta de ga%e care acHionea%A sistemul depropulsie. omen%ile pArHilor mobile sunt asigurate prin manIA, paloniere, flapsuri, frJne, etc.

0e eemplu, acHionarea manIei 'nainte Ii 'napoi implicA bracarea profundoarelor 'n sus Ii 'n os,fapt care duce la o miIcare a avionului 'n sus sau 'n os. 5iIcarea manIei spre stJnga saudreapta acHionea%A eleroanele de pe aripi, ducJnd la o miIcare de ruliu (rotaHie) 'n urul aeilongitudinale. Clcareapalonierelor (pedalelor) spre stJnga sau dreapta acHionea%A direcHiaavionului 'n lateral. eea ce trebuie reHinut 'nsA, este cA manevrarea aeronavei se face prinacHionarea combinatA a diferitelor comen%i.

F"sela4"lu%elaul (din france%Afuselage) este partea aeronavei 'n care este plasatA cabina

piloHilor, cabina pasagerilor, 'ncArcAtura de transport Ii cea mai mare parte a ec*ipamentelor IiinstalaHiilor de bord. El repre%intA corpul central de care se leagA aripa, ampenaele Ii trenul deateri%are. u%elaul trebuie sA aibA o re%istenHA la 'naintare minimA. 0e aceea forma sa trebuie sAfie aerodinamicA, sA aibA cJt mai puHine proeminenHe, suprafaHa 9spAlatA9 de curentul de aer sAfie bine finisatA Ii cu cJt mai puHine ondulaHii.

u%elaele tip cocA sunt cele mai folosite 'n pre%ent 'n construcHia aerospaHialA, ele s-auimpus definitiv odatA cu apariHia motoarelor turboreactoare. Elementele principale alefu%elaelor de tip cocA sunt str"ct"ra lon#it"inal+formatA din loneroane Ii lise, str"ct"ratransversal+formatA din cadre, Ii5nveli"l rezistent.

8
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83


9/39

e folosesc 'n pre%ent la aeronave douA tipuri de fu%elae tip cocA se$i$onococ+cu structurA formatA din loneroane puternice Ii dintr-o reHea rarA de lise

Ii 'nveliI subHire se$icoc+, structura constJnd dintr-o reHea deasA de lise, loneroane false (lise rigidi%ate)

Ii 'nveliI subHire.

u%elaele tip cocA sunt rigidi%ate cu autorul unor pereHi Ii podele care formea%A 'mpreunAcu restul structurii diverse compartimente folosite pentru amplasarea ec*ipamentelor IiinstalaHiilor de bord, pentru depo%itarea 'ncArcAturii de transport.0imensiunile fuselaului(vedere frontala).

"


10/39

0ispunerea interioara in cadrul fuselaului

1#


11/39

11


12/39

12


13/39

ripa&ripa este proiectata sa genere%e portanta motiv pentru care este epusa la sarcini mari in %bor care depasesc

in evolutii cu mult greutatea avionului.Kn %borul aerodinamic, ba%at pe forHa portantA, cea mai importantA parte a avionului este aripa. KmpreunA un

ampenaele, aripa asigurA sustentaHia, stabilitatea Ii manevrabilitatea avionului. Kn general aripa este compusA din

structura de re%istenHA, 'nveliI eterior, re%ervoarele integrate de combustibil, aparatura *idro-pneumaticA aferentAcomen%ilor. ub aripA se instalea%A trenul principal de ateri%are al avionului, sistemul de propulsie, acroIae specialerac*ete, bombe sau re%ervoare lArgabile.

orma 'n plan a aripii este etrem de diversificatA, 'n functie de destinatia, rolul, dimensiunile, forma sauvite%a avionului aripa dreaptA (&n-2,essna 172), aripA trape%oidalA (-22 4aptor), aripA 'n sAgeatA (&+##,B& 1-11,u-27), aripA 'n sAgeatA cu geometrie variabilA (>ornado, B-1), aripA triung*iularA (-16,aab-+7 Liggen), aripAdelta gotic (oncorde).

Elementele constructive ale unei aripi de avion obisnuite sunt lon4eroanele, lisele, nerv"rile, pano"rile e5nvelissi alte piese componente, de rigidi%are (e montanti) folosite pentru transmiterea eforturile 'ntre aripA sifu%ela sau 'ntre tronsoanele aripii.

&ripile cu cel putin douA loneroane 'mpreunA cu 'nvelisul formea%A cheson"l e rezistent+, care are sarcina

de a prelua eforturileaerodinamice si mecanice la care este supusA aripa.!on4eroanelesunt elemente de rigidi%are ase%ate de-a lungul aripii. &u aspectul unei grin%i consolidate

alcAtuite din tAlpi (profile corniere) si inimA (platbandA), 'mbinate 'ntre ele cu nituri. unt reali%ate de regulA dinmateriale re%istente la 'ncovoiere si rAsucire duraluminiu, titan, oteluri speciale. oneroanele preiau maoritateaeforturilor din aripa care sunt orientate in sus pentru portanta si in os pentru greutatea fuselaului si a re%ervoarelorde combustibil.

erv"rilesunt elemente de rigidi%are transversalA a aripii, montate de obicei perpendicular pe bordul de atacal aripii. :ervurile au rolul de a pAstra forma aripii si de a transmite solicitArile aerodinamice la loneroane si lise.ot fi nervuri simple sau nervuri de fotA, acestea din urmA avJnd rolul suplimentar de a prelua fortele concentratedatorate diverselor ec*ipamente si instalatii acrosate de aripi.

!iselesunt elemente de rigidi%are montate 'n lungul aripii cu rolul de a prelua solicitArile aiale datorate

'ncovoierii aripii. Ele trebuie sA fie re%istente la 'ntindere si compresiune si mAresc re%istenta 'nvelisului ladeformatie. unt obsinute te*nologic prin etrudare sau 'ndoire si sunt alcAtuite din duraluminiu, aliae pe ba%A detitan sau otel inoidabil.

Knvelisul aripii are rolul de a mentine forma sa si este reali%at din tablA de duraluminiu sau aliae pe ba%A detitan, magne%iu etc. Knvelisul este solicitat la eforturi de 'ncovoiere si rAsucire. Ele este prins de celelalte elementeprin nituri. 0acA distanta dintre lise este micA se foloseste pentru rigidi%area 'nvelisului tablA ondulatA. Kmbinareatablei ondulate cu invelisul se poate face prin metoda suduri, nu prin nituire. 0acA aripa are grosime micA, 'nvelisulse poate reali%a prin panouri monolit. onstructia unei astfel de aripi se reali%ea%A prin 'mbinarea panourilor dintr-osingurA bucatA. a aripile cu grosime foarte micA, spatiul interior nu mai cuprinde elemente de rigidi%are, ci esteumplut cu structurA de tip fagure sau cu alt material compo%it, re%ultJnd o structurA compactA, cu re%istentA mecanicAmare.

Eleroanelesunt po%itionate in %ona etremala a aripii, la bordul de fuga si se misca in directii opuse pentru a

permite pilotului sa controle%e miscarea de ruliu.

Flaps"rilesunt po%itionate spre %ona de incastrare (prindere) a aripii in fusela si se brac*ea%a simetric in os

pentru a mari curbura aripii. a maoritatea avioanelor, aripile contin si re%ervoarele de combustibil.

1+
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=An-2&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cessna_172&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=F22&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Airbus_A300http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=BAC_1-11&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=BAC_1-11&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Su-27http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tornado_(avion)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B-1_bomber&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/F-16http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Saab_37&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Concordehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=An-2&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cessna_172&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=F22&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Airbus_A300http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=BAC_1-11&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=BAC_1-11&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Su-27http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tornado_(avion)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B-1_bomber&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/F-16http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Saab_37&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Concorde


14/39

&ranamentul tructural al &ripii

1


15/39

$pena4"l

&mpenaele sunt elemente care repre%intA pentru aeronavA organele de ec*ilibru, stabilitate si comandA. 0upAmodul cum sunt construite depinde 'n mare mAsurA capacitatea de manevrA a aeronavei. e compun de regulA dinampenaul ori%ontal format din stabili%ator (partea fiA) si profundor (partea mobilA) si ampenaul vertical format din

directie (partea fiA) si derivA (partea mobilA). a aeronavele supersonice se instalea%A cJteodatA douA ampenaeverticale, iar stabili%atorul are numai parte mobilA, fiind reali%at dintr-o singurA bucatA. Kn configuratia clasicAstabili%atorul este plasat 'n spatele aripii, dar la avioanele de vJnAtoare moderne poate apare 'n fata sa, re%ultJnd asa-%isa configuratie 9canard9 (ratA) (de eemplu la Eurofig*ter).

a alte avioane moderne ambele ampenae pot lipsi, aripa preluJnd 'n totalitate rolurile de stabili%are sicomandA (de eemplu laB-2) prin folosirea suprafetelor de comandA numite elevoane.

onstructia ampenaelor respectA 'n general sc*emele de constructie ale aripii.

1!
http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurofighterhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B2_Spirit&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurofighterhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B2_Spirit&action=edit&redlink=1


16/39

8iste$"l e prop"lsien general sistemele de propulsie ale unei aeronave se compun din motoare elice (sau ventilator, dupa ca%) sistem de rAcire

sistem de admisie sistem de ungere sistem de evacuare demaror (starter) comen%i ale motoarelor4olul sistemului de propulsie este de a asigura tractiunea avionului. Kn pre%ent eistA o mare diversitate de

motoare de aviatie cu combustibil c*imic, iar 'n continuare voi 'ncerca sA fac o scurtA clasificare dupA modul 'n carese reali%ea%A tractiunea

motoare cu piston (cu elice) motoare aeroreactoare

o motorul turboreactoro motorul statoreactor

cu ardere subsonicA - ramet cu ardere supersonicA - scramet

o motorul pulsoreactoro motorul motoreactor

motoare cu tractiune combinatAo motorul turbopropulsoro motorul turboreactor cu dublu-flu (turboventilator)o motorul cu piston cu evacuare reactivA

motoare rac*etA

o motoare rac*etA cu combustibil lic*ido motoare rac*etA cu combustibil solid

Kn continuare sunt pre%entate douA dintre cele mai utili%ate motoare 'n pre%ent $otor"l si$pl" reactor(*%R) si $otor"l reactor c" "bl" 9l"x(*%RDF).

5otorul turboreactor este motorul care ec*ipea%A 'n pre%ent aeronavele care %boarA la altitudini mari si vite%epeste #,6 5ac*. rincipiul sAu de functionare este urmAtorul aerul care intrA prin dispo%itivul de admisie estecomprimat de cAtre compresor, intrA 'n camera de ardere unde formea%A 'mpreunA cu combustibilul inectatamestecul de ga%e de ardere si are loc arderea propriu-%isA. a%ele arse trec apoi prin turbinA, unde are locdestinderea lor partialA prin rotatie, apoi trec prin autaul de reactie si ies din sistem cu o energie cineticA mult maimare decJt cea de intrare, asigurJnd astfel componenta de tractiune a avionului. Eventual, la avioanele supersonice

putem 'ntJlni sistemul de postcombustie. &cesta se aflA 'ncorporat 'n sistemul de evacuare si are rol de a inecta onouA do%A de combustibil 'n amestecul de ga%e arse provenit din camera de ardere. :oul amestec mai arde o datA,re%ultJnd o crestere considerabilA a tractiunii.

5otoarele turboreactoare cu dublu flu - denumite genericturboventilatoare- sunt de fapt turboreactoaremodificate. Ele se caracteri%ea%A prin eistenta a douA fluuri de curgere paralele unul secundar, de aer, antrenat deun ventilator montat pe acelasi a cu compresorul de oasA presiune a turbinei, care mbracfluul de aer primar(interior) format din ga%e de ardere. >ractiunea 5>4-0 este suma tractiunilor re%ultate de cele douA fluuri. :utrebuie uitat cA ventilatorul are rol de propulsie, functionJnd ca o elice. >rebuie mentionat faptul cA motoareleturboreactoare cu dublu flu sunt cele mai rAspJndite tipuri de motoare de aviatie, ec*ipJnd cea mai mare parte dinavioanele civile si o bunA parte din avioanele militare.

Lersiunea 767-## este ec*ipata cu un motor D@ @###-" E 6-8#2.

5odelul ratt D @*itne


17/39

serviciu in octombrie 1"8! fiind capabil de de%voltarea unei forte cuprinse intre !2.!##-6+.!## lb(2+-282$:).&vantaul acestuia este consumul redus in raport cu forta de%voltata,dar totodata intervine si marele saude%avanta,acela de a se u%a intr-un timp relativ mic.

6-8#2 este certificat cu 16 clase diferite de tractiune fiind cel mai raspandit dintre motoareleturboreactoare.

n pre%ent 6-8#2 este atestat pentru a fi utili%at pe 11 aeronave printer careBoeing 77,5c0onnell0ouglas 50-11,avand deasemenea si o certificare E>N-18# pentru &+##, &+1#, Boeing 767, 1#8-E-1##, /&ir orce -!5 uper alaemperatura nominala- 8"-"2

17


18/39

-4aportul de b


19/39

omponentele 5>40

1"


20/39

%ren"l e aterizare>renurile de ateri%are (>&) repre%intA subansamble ale aeronavelor, destinate asigurArii

rulaului pe pistA 'n bune condiHii, la decolare Ii ateri%are. 0in considerente aerodinamice,maoritatea aeronavelor moderne, cu vite%e peste +##-+!# $mC* sunt ec*ipate cu trenuri de

ateri%are escamotabile (>&E). roblema reali%Arii unui >&E, adaptat unei aeronave date, estedeosebit de compleA, datoritA diversitAHii condiHiilor impuse la proiectare. &ceste cerinHe aucondus la apariHia unui numAr mare de variante constructive de mecanisme de escamotare Ii lao abordare sistemicA a acestora.

2#


21/39

21


22/39

22


23/39

Disp"nerea tanc"rilor e co$b"stibil

2+


24/39

Disp"nerea $aterialelor co$pozite in str"ct"ra avion"l"i

2


25/39

Deviz"l e #re"t+;i i ep"ra e centra4

Kn cadrul unei companii constructoare de avioane, aspectele legate de mase sunt urmArite 'ntr-un

departament speciali%at de gravimetrie . :oHiunile specifice sunt definite Ii reglementate prin norme care interesea%AdeopotrivA pe constructor Ii pe utili%ator.

Stabilirea greutii unei aeronave respectiv a componentelor sale ca i repartiiaacestora pe avion sunt eseniale pentru un proiect nou ntruct aceste date se refect ntoate evalurile ulterioare care privesc perormanele ca i proiectul de detaliu al avionului.

Pentru aza de anteproiect se recurge de regul la estimri. Dou proceduri pot menionate n aceast ordine de idei!

Primul procedeu este pur statistic i const din valoricarea e"perienei de construcieanterioare.

#l doilea procedeu$ % semi& ' analitic$ ncearc s evalueze greutile & cel puin pentrusubansamblele principale %arip$ uzela($ ampena(e' & pe baza unor calcule derezisten elementare pornind de la parametri geometrici de(a "ai i aplicnd criteriide proiectare de ordin general. Procedeul are desigur limite evidente... Dup cum setie din )ezistena materialelor$ singurele corpuri care pot reprezentate prin ormulesimple de vericare*dimensionare sunt barele+ avionul este ns o structur comple"i reducerea acesteia la un model simplu de tip bar este$ totui$ orat. Pe de altparte$ o operaie de dimensionare permite doar denirea elementelor primare derezisten ca structur ,optim,+ pentru evaluarea ,restului, structurii$ ntr&unasemenea procedeu se introduc diveri actori de corecie pentru structura ,neoptim,

respectiv pentru structura ,secundar,$ ceea ce las locul unor apro"imri inevitabile. Dup -Secler/$ n evaluarea greutii componentelor ma(ore ale avionului se pornete dela doi parametri prestabilii+ acetia sunt 0ma"%asimilat cu ,design gross 1eigt,' respectiv0u %greutatea ,operaional,'.

0ma"se "eaz apriori pe baza datelor statistice. Se pornete cu 0ucare$ pentru un tipde avion anume$ poate stabilit oarte riguros. 2ai departe$ n uncie de categoriaavionului$ din date statistice se selecteaz raportul 0u*0ma" %pentru avioane n general$acesta este cuprins ntre %34&56'7...'+ din acesta rezult nsui 0ma".

Pentru avionul 8oeing 9:9 ; 566 greutatea ma"ima la decolare este 0ma"g

2!


26/39

Deviz"l e #re"tati. Centra4"l avion"l"i 767-00

b !1.":=!# 8.:=

1) Estimarea masei aripii

m# 2#12#:= $g - masa avionului la decolare

- factorul de sarcina de calculn .!:=

?1 - coeficientul ce depinde de tipul sistemului de propulsie si distanta maima de%bor

mE 2#12#:= $g

$1 ".7 1# +:= bs b cos !#( ):= bs #.276= bref "."!:= tr +.2!6:=

ma m# $1 bs #.7! 1bref

bs+

n#.!!

bs

tr

m

#.+

:=

% 1.!:=

c# 7.26:= coarda pe interior

ce 2.8:= dimensiunea cor%ii la etremitate

ci 7.#!:= dimensiunea cor%ii la incastrarea in fusela

c


27/39

$m

*Ld #.#!6 m $g

&1.!

s2.!

=

1 +.67! 1#1

:= suprafata ampena vertical-diametrul fuselaului0f !.#+:=

ma

2

#

b

2


28/39

28


29/39

DI* > o 6.! %

1###

:= a 1. 8.+1 28." >*:=

a 2"6.+8:=

vc 5ca:= vc 2+7.1#= N4E: 1

n1 2.:= n1 2.=

n2 #.6 n1:= n2 1.=

: m $g

sec2

:=

ma 2#12# $g 2.#1 1#! $g=:= masa avionului

222"#.7m2:= suprafata portanta a aripilor

* 1+ $m:= inaltimea considerata pentru efectuarea calculelor

#.+8 $g

m+

:= densitatea aerului la inaltimea de 1+### de metri

a 2"6.+8 m

sec:=

vite%a sunetului la inaltimea de 1+### de metri

%ma 1.6:= valoarea coeficientului de portanta maima

%maM #." %ma:= coeficientul #." semnifica imposibilitatea determinarii precisea valorii coeficientului de portanta %ma

5d #.8:= numarul 5ac* corespun%ator punctului 0 al diagramei

2"


30/39

Ld a 5d:= vite%a punctului 0 al diagramei este vite%a maima constructiva aavionului

Ld 8!+.!7 $p*=

Ld 2+7.1# m

sec=

DEFIIRE P>C%>!>I

viteza minima de manevra si reprezinta viteza minima la care se

poate efectua o resursa cu factor de sarcina maximLa 2 n1 ma g

%maM:=

La 28.#67

m

sec=

La 1#1.#+" $p*=

numarul Mach corespunzator punctului A al diagramei de

manevra5a

La

a:=

5a #.#"!=

nM ( ) 1

2

ma g %maM

c

2

:=legea de variatie a factorului de sarcina

DEFIIRE P>C%>!>I C

5 c #.8!:= nc n1:=

Lc 5c a:= Lc "#6."2+ $p*= Lc 2!1."2+ m

sec=

DEFIIRE P>C%>!>I D

nd n1:= nd 2.=

Ld 8!+.!7 $p*= Ld 2+7.1#m

s=

DEFIIRE P>C%>!>I E

ne #:=

Le Ld:= Le 8!+.!7 $p*= 5e 5d:=

Le 2+7.1#m

s=

+#


31/39

DE%ER*IRE P>C%>!>I C%>!>I F

Lf Lc:= Lf "#6."2+ $p*= Lf 2!1."2+m

s=

5f Lf

a:= 5f #.8!=

i 1 ..:= 1 +..:= $ 1 2..:=

%R8RE DI


32/39

# !# 1## 1!# 2##2

1

#

1

2

+

0iagrama de manevra

vite%a

factorde

sarcina

DIAGRAMA D RA!A"A #metoda

rafalelor discrete

+2


33/39

;1 2#m

sec

:= ;2 1!m

sec

:= ;+ 7.!m

sec

:=

%maM 1.=b !1.":=

cmg

b:=

cmg 2"." m=

%b +.72 rad 1:=

Calc"l"l p"nct"l"i =M

g2

ma g

cmg g %b:= g #.#+=

b#.88g!.+ g+

:= b ."7! 1# += 5 P 5cr

ca1

2

ma g %maM:= cb

12

ma g %b b ;1:= cc 1:=

f v( ) ca v2 cb v+ cc+:=

ca +.#7 1# +

s2

m2

=

cb 7.8 1#

s

m=

v1cb cb

2 ca cc+

2 ca:= v1 6!.68! $p*=

v1 18.26m

s=

v2cb cb2 ca cc

2 ca:=

v2 6.7!" $p*= v2 17."8"m

s=

$e ia in considerare solutia pozitiva %& LbM v1:=

Calculul factorului de sarcina in punctul '( nbM 1

2

ma g %maM LbM2:= nbM 1.#1=

++


34/39

P"nct"l C?

%cma g

1

2 Lc2

:= %c 7.7 1# +

=5c #.8!=

%c +.2!!:=

g2

ma g

cmg g %c:= g #.#+=

5 P 5cr

c#.88g

!.+ g+:=

c !.687 1# +

=

Calculul factorului de sarcina in punctul C(

ncM 11

2

ma g %c c ;2 Lc+:= ncM 1.18=

P>C%>! D?

%d ma g1

2 Ld2

:= %d 8.#7 1# += 5d #.8=

%d +.+:=

g2

ma g

cmg g %d:= g #.#+=

5 Q 5cr

d g 1.#+

6.!" g 1.#++:= d .!8 1#

+

=

Calculul factorului de sarcina in punctul D(

ndM 11

2

ma g %d d ;+ Ld+:= ndM 1.#!8=

+


35/39

P>C%>!


36/39

DIAGRAMA D

RA!A"A

# !# 1## 1!# 2##

#

1

2

Lite%a

8actoride

sarcina

+6


37/39

ANVELOPA DE ZBOR A

AVIONULUI

# #.##1, 5d #.#6+..:=

# !# 1## 1!# 2##

2

#

2

Lite%a

8actorde

sarcina

+7


38/39

Inciente si acciente11 avioane din acest model au fost distruse pJnA acum 'n diverse accidente i incidente. 0in acestea 6 au fost

accidente, 2 au fost distruse pe sol, 'n cadrul unor bombardamente aeriene, 'n timpul primului rA%boi din ra$,iar au fost distruse 'n atentate teroriste. Kn total, inclusiv victime pe sol, au murit 'n incidente 2.""+ de persoane (8!1fArA victimele de pe sol). &mbele avioane care au fost implicate 'n &tentatele de la 11 septembriede la:e; Ror$au

fost Boeing 767.

+8
http://ro.wikipedia.org/wiki/Irakhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_de_la_11_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/New_Yorkhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irakhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_de_la_11_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/New_York


39/39

Documents

Proiect CSA Boeing 747