proiect lucrator in electrotehnica

Asigurarea calităţii în formarea profesională a adulţilor din România

PROGRAMĂ-CADRU

pentru calificarea

Lucrător în electronică, automatizări

Cod Nomenclator 7244.1.2

- proiect - Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Nivelul: 1

Centrul pilot: Fundaţia Româno-Germană Sibiu

Autori: Nicu Gross Ioan Popa Horia Vulc

Document de lucru

Bucureşti Octombrie 2004

1

PROGRAMĂ-CADRU Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Cod Nomenclator: 7144.1.2 Domeniul profesional: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Nivelul 1 Programa-cadru a fost realizată în cadrul proiectului româno-german „Asigurarea calităţii formării profesionale în România” implementat de ABU Consult în numele GTZ Centru pilot: Fundaţia Româno-Germană Sibiu

Autori: Nicu Gross Ioan Popa Horia Vulc

Referenţi:

Aprobare CNFPA: Verificatori: Referenţi de specialitate în cadrul procesului de validare: Bucureşti, 2004

2

CUPRINS 1. Structura pe niveluri a calificărilor şi a ocupaţiilor în cadrul subsectorului 2. Prezentare generală a programei+cadru 3. Standardul utilizat în elaborarea programei-cadru: 4. Durată totală 5. Repartizarea orelor pe modulele 1-n şi discipline 6.1. Modulul I

6.1.A. Durată totală 6.1.B. Condiţii de acces 6.1.C. Obiective generale 6.1.D. Programa analitică pentru disciplina:

6.1.D.1. Economie 6.1.D.2. Utilizare calculator 6.1.D.3. Măsurări electrice - curs 6.1.D.4. Măsurări electrice - laborator 6.1.D.5. Electrotehnică – curs 6.1.D.6. Electrotehnică – practică 6.1.D.7. Dispozitive electronice – curs 6.1.D.8. Dispozitive electronice – laborator 6.1.D.9. Dispozitive electronice – practică

7. Metodologia de evaluare

3

1. Structura pe niveluri a calificărilor şi a ocupaţiilor în cadrul subsectorului

Nivelul 1 de calificare

Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 2 de calificare

Electronist de aparate şi echipamente pentru radio şi T.V. Electronist aparate şi echipamente electronice de

automatizări Electronist reţele de telecomunicaţii Electronist aparate şi echipamente de electronică profesională

Nivelul 3 de calificare

Tehnician electronist Tehnician electronist radio T.V. şi aparatură audio video Tehnician electronist echipamente de automatizare Tehnician electronist echipamente de telecomunicaţii

4

2. Prezentare generală Proiectarea în domeniul electronic a unui curriculum modularizat pe niveluri de calificare a ţinut cont de constrângerile legislative existente la ora actuală, iar pe de altă parte de necesitatea asigurării unei politici de calitate care să satisfacă clienţii şi participanţii la programele de formare. Modularizarea viabilă a programelor de formare profesională va da nu numai caracterul de formare continuă despre care se tot vorbeşte, dar va rezolva şi probleme legate de omogenitatea grupului care vor conduce desigur la asigurarea unui nivel de calitate corespunzător. Nivelul 1 de calificare ( Lucrător în electronică, automatizări ) a fost proiectat pentru dobândirea competenţelor stipulate în standardul de pregatire profesionala “Lucrător în electronică, automatizări” precum şi pentru trecerea la nivelul 2 de calificare. Planul de învăţământ a fost conceput pe o durată de 10 săptămâni (376 de ore) din care 1/3 teorie (120 ore ), 2/3 practică (240 ore) şi 16 ore examenul de absolvire. Finalizarea acestui modul printr-un examen de absolvire creează posibilitatea atât de ieşire din sistem, pentru cei care nu corespund sau nu mai doresc sa-şi continue pregătirea, cât şi intrarea în sistemul de pregătire la nivelul 2 de calificare pentru cei care dovedesc că deţin competenţele necesare acestui nivel. Proiectarea acestui curriculum s-a făcut printr-o alegere corespunzătoare a disciplinelor pentru dobândirea competenţelor din standardul de pregătire profesională, iar atunci când legislaţia va fi mai flexibilă să poată să se treacă la o modularizare în interiorul acestui nivel.

5

3. Standardul utilizat în elaborarea programei-cadru: Standardul de pregătire profesională „Lucrător în electronică şi automatizări” 2003 4. Durată totală: 376 ore

Durata totală a pregătirii teoretice: 120 ore Durata totală a pregătirii practice: 240 ore Examen absolvire: 16 ore

5. Repartizarea orelor pe module şi discipline

Nr. crt Modulule / Discipline

Ore de pregătire teoretică

Ore de laborator

Ore de practică Total

1 Economie 20 - - 20 2 Utilizare calculator - 40 - 40 3 Măsurări electrice 20 40 - 60 4 Electrotehnică 40 - 60 100 5 Dispozitive electronice 40 40 60 140 6 Consultaţii şi examen 8 - 8 16 Total 128 120 128 376

6

6.1. Modulul 1-Lucrător în electronică, automatizări 6.1.A. Durată totală: 376 ore, din care

Durata totală a pregătirii teoretice: 120 ore Durata totală a pregătirii practice: 240 ore Examen absolvire: 16 ore

6.1.B. Condiţii de acces:

Şcoala generală obligatorie Absolvirea testului iniţial

6.1.C. Obiectivele exprimate în competenţe profesionale 6.1.C.1. Competenţe generale:

Comunicare şi numeraţie Igiena şi securitatea muncii Lucrul în echipă Organizarea locului de muncă Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

6.1.C.2. Competenţe specifice:

Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei Utilizarea sculelor instrumentelor şi dispozitivelor Aprovizionarea cu materiale Asamblarea / dezasamblarea echipamentelor electronice Utilizarea AMC şi efectuarea măsurătorilor Utilizarea componentelor electronice Măsurarea electrică a mărimilor Realizarea reţelelor de comunicare prin cablu

7

8

6.1.D.1. Programa analitică pentru disciplina:

ECONOMIE

OBIECTIVE

TEME

ORE

METODOLOGIE

RESURSE

CRITERII DE EVALUARE

0 1 2 3 4 5 - să indice finalitatea

economică şi elementele care o deservesc (bunuri şi servicii)

- să definească raritatea bunurilor economice şi să identifice relaţia resurse - trebuinţe

- să definească noţiunea de economie de piaţă

- să definească proprietatea şi libera iniţiativă

- să definească noţiunea de piaţă

- să identifice diferitele tipuri de pieţe dintr-o economie

1. Economia de piaţă;

mecanismele pieţei

A. Noţiunea de economie de piaţă; cererea şi oferta

B. Proprietatea; forme de proprietate

C. Libera iniţiativă

D. Noţiunea de piaţă; tipuri de pieţe

2

- Expunerea - Conversaţia

- Suport de curs

- indică modul de

înţelegere al economiei de piaţă şi a rolului pe care îl joacă libera iniţiativă

9

0 1 2 3 4 5

− să definească noţiunea

de piaţă a muncii − să definească noţiunea

de cerere de muncă − să definească noţiunea

de ofertă de muncă − sa identifice relaţiile

salariu – cost şi salariu – venit

− să identifice diferitele tipuri de salarii

− să identifice diferitele sisteme de salarizare

− să definească noţiunile de şomaj şi şomer

− să indice cauzele şomajului şi măsurile de combatere a şomajului

− să identifice diferitele forme pe care le poate lua şomajul

2. Piaţa muncii; şomajul

A. Noţiunea de piaţă a muncii

B. Cererea şi oferta de muncă

C. Salariul – preţul pe piaţa muncii; forme de salarizare

D. Şomajul

4


- Suport de curs

- verificarea

gradului de înţelegere a noţiunii de piaţă a muncii şi a relaţiei cerere de muncă – ofertă de muncă

- verificarea gradului de înţelegere a noţiunii de şomaj

- să definească noţiunile de contract individual de muncă şi contract colectiv de muncă

- să indice principalele trăsături şi elemente ale contractului individual de muncă

să identifice drepturile şi obligaţiile ce revin angajatului şi angajatorului

3. Noţiuni de legislaţie a muncii

A. Contractul de muncă

B. . Drepturile şi obligaţiile angajaţilor şi angajatorului

4 - Expunerea

- Suport de curs - Codul Muncii - Contractul

individual de muncă (model)

- indică modul de înţelegere al drepturilor şi obligaţiilor ce revin persoanei care se angajează

10

0 1 2 3 4 5

− să identifice sursele

de informaţii în căutarea unui loc de muncă (Oficiul Forţelor de Muncă, periodice, Internet)

− să înţeleagă importanţa autoevaluării în procesul căutării unui loc de muncă

− să indice şi să întocmească documentele necesare în căutarea unui loc de muncă: CV, scrisoarea de intenţie

− să stabilească aspectele de natură vestimentară şi comportamentală într-un interviu

4. Cum mă pregătesc pentru un interviu ?

A. Cum se caută un loc de

muncă? B. Autoevaluarea

C. Scrisoarea de intenţie

D. Curriculum Vitae

E. Interviul

F. Scrisoarea de mulţumire

G. Cererea de angajare

10


- Suport de curs - Modele de CV,

scrisoare de intenţie, cerere de angajare etc.

- Publicaţii

- cursanţii îşi

întocmesc un CV şi o scrisoare de intenţie

- se simulează un interviu

- cursanţii întocmesc o cerere de angajare şi o scrisoare de mulţumire

11

6.1.D.2. Programa analitică pentru disciplina

UTILIZARE CALCULATOR

OBIECTIVE TEME ORE METODOLOGIE RESURSE CRITERII DE EVALUARE

0 1 2 3 4 5 • Să prezinte părţile componente ale unui PC • Să prezinte modul de interconectare • Să prezinte părţile componente ale unităţii centrale • Să prezinte suporturile de memorie şi caracteristicile acestora

1. Structura unui PC A. Tipuri de sisteme

B. Părţile componente ale unui PC şi interconectarea acestora

C. Părţile componente ale unităţii centrale

D. Suporturile de memorie

6 • Conversaţia euristică • Observaţia dirijată • Problematizarea

• Folii • Planşe desenate • Retroproiector • Calculator

• Enumeră şi descrie părţile componente ale unui PC şi apoi ale unităţii centrale • Prezintă modul de interconectare • Prezintă suporturile de memorie, funcţia şi caracteristicile acestora

• Să definească şi să identifice elementele desktop-ului • Să realizeze operaţii specifice cu obiectele de pe desktop • Să lucreze cu ferestre • Să prezinte câteva caracteristici şi funcţii ale sistemului de operare

2. Sistemul de operare A. Caracteristici şi funcţii B. Lansarea sistemului de

operare C. Utilizarea tastaturii şi

manevrarea mouse-ului D. Pornire calculator. Oprire,

restart, stand by E. Prezentare desktop (elemente

componente) F. Operaţii specifice cu obiectele

de pe desktop G. Lucrul cu ferestre

4 • Prelegerea cu demonstraţie • Conversaţia euristică • Demonstraţia • Observaţia • Exerciţiul

• Folii • Fişe de lucru • Calculatoare • Programe • Retroproiector

• Defineşte şi apoi identifică elementele desktop-ului • Realizează operaţii specifice cu obiectele de pe desktop • Lucrează cu ferestre • Prezintă caracteristicile şi funcţiile sistemului de operare

12

0 1 2 3 4 5

• Să prezinte caracteristicile obiectelor: folder, fişier, shortcut • Să realizeze operaţii specifice cu foldere, fişiere şi shortcut-uri • Să descrie modul de organizare a datelor pe suporturile de memorie • Să utilizeze programele specifice pentru explorarea conţinutului suporturilor de memorie

3. Lucrul cu foldere, fişiere şi shortcut-uri A. Definire foldere, fişiere,

shortcut B. Tipuri de fişiere C. Operaţii specifice: creare,

redenumire, mutare, copiere, ştergere

D. Organizarea datelor pe suporturile de memorie

E. Programe pentru explorarea conţinutului suporturilor de memorie



• Prezintă comparativ obiectele: folder, fişier, shortcut • Realizează corect operaţii specifice cu foldere, fişiere şi shortcut-uri • Descrie şi apoi indică pe ecran modul de organizare a datelor pe suporturile de memorie • Explorează conţinutul acestora cu programe specifice

• Să navigheze pe Internet utilizând funcţiile unui browser • Să găsească pe Internet informaţiile dorite • Să descarce pe HDD informaţiile căutate • Să comunice pe Internet cu alte persoane prin intermediul e-mail-ului sau chat-ului

4. Utilizare Internet A. Browser Internet – noţiuni de

navigare pe Internet B. Search Engine – modalităţi de

căutare C. Comunicare prin Internet:

chat, e-mail D. Download



• Navighează pe Internet utilizând funcţiile unui browser şi diverse link-uri • Caută şi găseşte pe Internet diverse informaţii • Descarcă pe HDD informaţiile dorite: fişiere, imagini, site-uri • Comunică pe Internet cu alte persoane utilizând funcţiile specifice e-mail-ului sau chat-ului

13

0 1 2 3 4 5

• Să lanseze în execuţie editoare de text sau grafică • Să prezinte şi să identifice componentele ecranului • Să lucreze cu meniurile şi barele de instrumente • Să utilizeze Help • Să editeze şi să proceseze texte simple • Să realizeze grafică la nivel elementar • Să prezinte opţiunile de iniţializare a paginii • Să stabilească opţiunile de imprimare • Să tipărească documente

5. Procesare text şi grafică la nivel elementar A. Programe pentru procesare

text şi grafică B. Lansare în execuţie C. Prezentare interfaţa program D. Lucrul cu meniuri şi bare de

instrumente E. Selectare comenzi F. Utilizare Help G. Exerciţii procesare texte

simple şi grafică elementară H. Salvare document I. Iniţializare pagină J. Previzualizare document şi

imprimare



• Identifică şi descrie componentele ce alcătuiesc interfaţa programului utilizat • Selectează comenzi din meniuri • Lucrează cu barele de instrumente • Utilizează Help • Editează şi să procesează texte simple • Realizează grafică la nivel elementar • Setează opţiunile de iniţializare a paginii • Stabileşte opţiunile de imprimare • Tipăreşte documente

• Să lanseze în execuţie editorul pentru calcul tabelar • Să prezinte şi să identifice componentele ecranului • Să lucreze cu meniurile şi barele de instrumente • Să utilizeze Help

6. Editoare pentru calcul tabelar A. Programe pentru calcul

tabelar B. Lansare în execuţie C. Prezentare interfaţa program D. Lucrul cu meniuri şi bare de

instrumente E. Selectare comenzi F. Utilizare Help

2 • Expunerea • Conversaţia euristică • Demonstraţia • Algoritmizarea • Observaţia • Exerciţiul


• Identifică şi descrie elementele ce alcătuiesc interfaţa programului • Selectează comenzi din meniuri • Lucrează cu barele de instrumente • Utilizează Help

14

0 1 2 3 4 5 • Să creeze tabele cu mai multe rânduri şi coloane • Să modifice lăţimi de coloane şi înălţimi de rânduri • Să insereze şi să şteargă rânduri şi coloane • Să sorteze date în tabele şi să realizeze calcule simple • Să prezinte opţiunile de iniţializare a paginii • Să stabilească opţiunile de imprimare • Să tipărească documente

7. Utilizare editor calcul tabelar A. Creare şi modificare tabel B. Introducere date în tabel C. Selectare, inserare, ştergere,

mutare, copiere de celule, rânduri, coloane

D. Sortare date E. Realizare calcule în tabel F. Salvare tabel G. Iniţializare pagină H. Previzualizare document şi

imprimare I. Exerciţii



• Creează şi modifică tabele cu mai multe rânduri şi coloane • Introduce date în tabel • Realizează diverse calcule pe baza datelor din tabel • Sortează date • Salvează tabelul cu date în fişier • Realizează iniţializarea paginii în diverse moduri • Stabileşte opţiunile de imprimare • Tipăreşte documente

15


MĂSURĂRI ELECTRICE - curs

OBIECTIVE

TEME

ORE

METODOLOGIE

RESURSE


0 1 2 3 4 5 • Să măsoare cu

aparate analogice • Să măsoare cu

aparate numerice

1. Consideraţii generale asupra măsurărilor şi instrumentelor electrice de măsurare. A. Mărimi fizice, mijloace şi metode de

măsurare. B. Erori de măsurare, metode de

compensare a erorilor.

2 • Expunerea • Conversaţia

euristică • Problematizarea

• Aparate analogice • Aparate numerice

• Precizează care sunt unităţile de măsură în sistem

internaţional • Execută măsurători

cu aparatele electrice

• Calculează erori de măsurare şi

defineşte clasa de precizie

• Identifică simbolurile în inscripţionarea scalei

• Să stabilească rolul

funcţional al dispozitivelor componente aparatelor de măsură

• Să identifice tipuri de aparate electrice de măsură

2. Construcţia şi funcţionarea instrumentelor electrice de măsurare. A. Aparate magnetoelectrice B. Aparate electromagnetice C. Aparate electrodinamice

2 • Expunerea • Conversaţia • Descoperirea • Observaţia

dirijată

• Folii • Retroproiector • Fişe de lucru

• Indică rolul funcţional al dispozitivelor componente aparatelor de măsură

• Identifică componentele aparatelor electrice de măsură

16

0 1 2 3 4 5

• Să măsoare intensitatea curentului electric

• Să măsoare tensiunea electrică

• Să măsoare rezistenţe electrice

• Să măsoare impedanţe electrice

3. Măsurarea mărimilor electrice. A. Măsurarea intensităţii şi tensiunii

curentului electric B. Măsurarea rezistenţelor electrice C. Măsurarea impedanţelor electrice

12 • Expunerea • Conversaţia • Observaţia

dirijată • Experimentul

• Fişe de lucru • Aparate de măsură

• Execută schemele pentru măsurarea principalelor mărimi electrice

• Calculează şi măsoară intensitatea, tensiunea, rezistenţa, impedanţa

• Să explice principiul conversiei mărimilor neelectrice în electrice

• Să precizeze unităţile de măsură pentru mărimile neelectrice

4. Măsurarea mărimilor neelectrice A. Traductoare

4 • Conversaţia • Observaţia

dirijată • Experimentul

• Foi de lucru • Folii • Retroproiector

• Clasifică traductoarelor

• Precizează principalele caracteristici ale traductoarelor

• Descrie modul de conversie a mărimilor neelectrice în electrice

• Precizează unităţile de măsură pentru mărimile neelectrice

17


MĂSURĂRI ELECTRICE – laborator

OBIECTIVE

TEME

ORE

METODOLOGIE

RESURSE


0 1 2 3 4 5 • Să aplice normele

de protecţia muncii şi P.S.I. în laborator.

1. Instructaj de protecţia muncii şi P.S.I. în laboratorul de specialitate. Prezentarea laboratorului

4 • Instructajul verbal

• Descrierea

• Norme N.T.S. • Norme P.S.I. • Instructajul de

prim ajutor

• Să prevină accidentele în laborator

• Să respecte normele de protecţia muncii şi P.S.I. în laborator

• Să identifice tipurile de aparate de măsură şi caracteristicile lor.

2. Tipuri de aparate electrice pentru măsurări curente. Citirea scalelor. Erori de măsurare.

4 • Descrierea • Exerciţii practice

• Folii pentru retroproiector

• Materiale şi aparate electrice

• Fişe de lucru

• Să aleagă şi să folosească optim aparatele de măsură în funcţie de natura aplicaţiei şi de inscripţionările aparatelor

• Să execute corect scheme electrice în vederea măsurării mărimilor electrice

• Să măsoare corect mărimile electrice în curent continuu

• Să măsoare şi să calculeze mărimi electrice în vederea depistării componentelor defecte

3. Măsurări în curent continuu.

A. Tensiunea electrică, intensitatea curentului, rezistenţa electrică

B. Aplicarea legii lui Ohm la circuitele electrice

C. Aplicarea teoremelor lui Kirchhoff la circuitele electrice

D. Aplicaţii cu circute electrice mixte

E. Condensatorul şi bobina în curent continuu

20 • Descrierea • Conversaţia

euristică • Exerciţii practice • Problematizarea • Experimentul


• Stand de lucru • Fişe de lucru

• Execută măsurarea mărimilor electrice în c.c.

• Calculează mărimi electrice aplicând legi de bază

18

0 1 2 3 4 5

• Să măsoare corect mărimile electrice în curent alternativ

4. Comportarea impedanţelor în curent alternativ

A. Rezistenţa ohmică

B. Reactanţa inductivă

C. Reactanţa capacitivă

D. Circuite serie şi paralel





• Execută măsurarea mărimile electrice în curent alternativ

• Să măsoare corect mărimile electrice în curent alternativ

5. Măsurări la reţele electrice monofazate şi trifazate.





• Execută măsurarea mărimile electrice în curent alternativ trifazate

19

6.1.D.5. Programa analiticã pentru disciplina

ELECTROTEHNICĂ - curs

OBIECTIVE

TEME

ORE

METODOLOGIE

RESURSE CRITERII DE

EVALUARE

0 1 2 3 4 5 să cunoască

caracteristicile materialelor conductoare semiconductoare şi izolatoare uzuale în electrotehnică

1. Materiale electrotehnice. Structuri şi proprietăţi. A. Conductori. Semiconductori. Izolatori

2 Expunerea Conversaţia

euristică

Folii Retroproiector

cunoaşte deosebirile dintre materialele conductoare, semiconductoare şi izolatoare

să cunoască modul de influenţare a valorii rezistenţei

să poată calcula rezistenţa echivalentă serie sau paralel

2. Rezistenţa electrică a materialelor conductoare. A. Dependenţa rezistenţei de lungime,

secţiune, material, temperatură, tensiune, iluminare. Conexiuni serie şi paralel.


euristică Studiul de caz

Calculator cunoaşte modul de influenţare a valorii rezistenţei.

ştie să calculeze rezistenţa echivalentă serie sau paralel

să înveţe să aplice legea lui Ohm

să cunoască caracteristicile surselor de tensiune continuă

3. Curentul electric. Mărimi electrice de curent continuu A. Sarcina electrică. B. Potenţial electric. Tensiunea electrică

şi intensitatea curentului electric. C. Legea lui Ohm D. Surse de energie electrică. Surse reale

de tensiune continuă


euristică Experimentul

Panou de experiment

Voltmetru Ampermetru Calculator

defineşte noţiunile de tensiune şi curent electric

enunţă şi ştie să aplice legea lui Ohm

desenează simbolurile surselor de tensiune

20

0 1 2 3 4 5

să aplice teoremele de bază la circuite de curent continuu

să cunoască proprietăţile divizorului de tensiune

4. Reţele de curent continuu. A. Teoremele lui Kirchhoff. B. Circuite simple. Reprezentări grafice,

divizorul de tensiune în gol şi sarcină.

6 Expunere problematizată

Studiu de caz

Calculator aplică teoremele de bază la circuite simple de curent continuu

ştie să calculeze tensiune de ieşire la un divizor rezistiv

să cunoască parametrii mărimilor electrice alternative

să cunoască deosebirile dintre diferite tipuri de mărimi electrice

5. Mărimi electrice alternative. A. Noţiunile de tensiune/curent

alternative. Reprezentarea grafică. B. Frecvenţa şi perioada. Valoare

maximă, medie, efectivă. Defazaj


euristică Experimentul

Folii Fişe de lucru Osciloscop Multimetru

numeric

defineşte tensiunea şi curentul alternativ

reprezintă grafic diverse tipuri de mărimi alternative

explică semnificaţia parametrilor mărimilor alternative sinusoidale

să înveţe să calculeze puterile şi energiile asociate elementelor de circuit.

6. Putere, energie, randament. A. Calculul puterii şi energiei. Unităţi de

măsură. B. Calculul randamentului.

4 Problematizarea Studiu de caz

Folii Retroproiector Calculator

ştie să calculeze puterile şi energiile asociate elementelor de circuit.

să cunoască proprietăţile câmpului electric.

să cunoască comportarea condensatorului în c.c.

7. Câmpul electric. Condensatorul. A. Câmpul electric. Încărcarea

electrostatică. Dielectric. B. Capacitate. Moduri de conexiune ale

condensatoarelor. Condensatorul în curent continuu.


euristică


explică proprietăţile principale ale câmpului electric

cunoaşte principiul de construcţie al condensatorului .

ştie să calculeze capacitatea echivalentă în diverse conexiuni

21

0 1 2 3 4 5 să cunoască

proprietăţile câmpului magnetic

să cunoască comportarea bobinei în c.c.

8. Câmpul magnetic. Bobina A. Materiale magnetice. Legea inducţiei

electromagnetice. Autoinducţia. B. Bobina. Inductanţa. Moduri de

conexiune ale bobinelor. Bobina în curent continuu.


euristică Problematizarea


explică proprietăţile principale ale câmpului magnetic

explică comportarea bobinei în curent continuu.

să cunoască comportarea rezistenţei, bobinei şi condensatorului în c.a.

9. Comportarea elementelor R,L,C în curent alternativ sinusoidal A. Comportarea elementelor reactive în

curent alternativ sinusoidal B. Circuite RL şi RC în c.a. sinusoidal. C. Circuite RLC serie şi paralel.

Rezonanţa.

6 Problematizarea Expunerea Conversaţia

euristică

Folii Foi de lucru Retroproiector

explică comportarea rezistenţei, bobinei şi condensatorului în c.a.

defineşte şi explică semnificaţia frecvenţei de rezonanţă

22


ELECTROTEHNICǍ - practică

OBIECTIVE

TEME

ORE METODOLOGIE RESURSE CRITERII DE

EVALUARE

0 1 2 3 4 5 Electrotehnicǎ practică 60 Sǎ cunoască regulile

de protecţie muncii şi PSI specifice domeniului de utilizare a energiei electrice

Să cunoască riscurile specifice muncii cu energie electrică

Să poată acorda ajutor în caz de accident

Sǎ se familiarizeze cu postul de lucru

1. Instructaj protecţia muncii. Prezentare laborator A. Noţiuni generale de protecţia muncii şi PSI.

Norme specifice de protecţia muncii. B. Prezentarea aparaturii de măsură şi

alimentare din laborator. Reguli de utilizare. Organizarea postului de lucru

C. Riscuri de accidentare specifice D. Acordarea primului ajutor în caz de

accident

4 Instructajul Descrierea

NGPM 2002 NSSM nr. 111 Materiale

informative de PSI

Trusă medicală de prim ajutor

Expune regulile de bazǎ de igienă, protecţia muncii şi utilizare a aparaturii electrice şi electronice

Recunoaşte manifestările în caz de accident

Descrie modul de acordare a primului ajutor în caz de accident

Sǎ poată utiliza corect şi în siguranţǎ sculele şi dispozitivele pentru prelucrări mecanice

Să cunoască modalităţi uzuale de îmbinare a diverselor materiale

2. Prelucrări mecanice A. Utilizarea sculelor de tăiat, îndoit, şlefuit,

găurit diverse tipuri de materiale (metale, lemn, plastic). Tipuri de îmbinări demontabile şi nedemontabile

B. Întreţinerea şi depozitarea sculelor şi dispozitivelor

C. Execuţia de repere

8 Expunerea Exerciţii

practice

Fişa de lucru Trusǎ de scule Maşinǎ de

găurit Ghilotinǎ Menghinǎ

Expune regulile de utilizare, întreţinere şi depozitare a sculelor şi dispozitivelor

Executǎ repere conform fişei de lucru

23

0 1 2 3 4 5

Sǎ cunoască proprietăţile şi să utilizeze corect materialele utilizate în electrotehnicǎ

3. Materiale electrotehnice. A. Conductoare: cupru, aluminiu, cositor,

alamǎ, oţel B. Izolatoare: materiale plastice, textile, lemn,

cauciuc siliconic, mica, sticlă, ceramică, etc, C. Materiale cu utilizări speciale: silicon,

pastǎ siliconicǎ, spray-uri tehnice, clorurǎ ferică, sodǎ causticǎ etc

6 Expunerea Descrierea

Fişa de lucru Mostre de

material

Descrie modul de utilizare ale diverselor materiale

Indică precauţiile în utilizarea unor substanţe

Sǎ cunoască parametri principali ai rezistoarelor

Sǎ poată măsura şi identifica tipurile de rezistoare

Sǎ cunoască modul de marcare şi lipire al rezistoarelor

4. Rezistoare - clasificare, construcţie, marcare A. Valoare nominalǎ, toleranţǎ, putere

nominalǎ, coeficient de temperaturǎ B. Rezistoare fixe: peliculare, bobinate, de

volum; marcarea alfanumerică şi cu codul culorilor; marcarea rezistoarelor SMD

C. Rezistoare reglabile: semireglabile, potenţiometre, reostate; variante constructive, marcare

D. Tipuri speciale de rezistoare: termistoare, varistoare, fotorezistoare, siguranţe fuzibile


practice

Fişa de lucru Rezistoare –

diverse tipuri Multimetru

numeric

Explicǎ semnificaţia parametrilor unui rezistor

Citeşte valoarea unui rezistor după marcaj

Pregăteşte pentru lipire şi montează corect rezistoarele

Sa cunoască parametri principali ai condensatoarelor

Sǎ poată măsura şi identifica tipurile de condensatoare

Sǎ cunoască modul de marcare şi lipire al condensatoarelor

5. Condensatoare: clasificare, construcţie, marcare A. Valoare nominalǎ, toleranţǎ, tensiune

nominalǎ. Materiale pentru dielectric B. Condensatoare fixe: marcarea

alfanumerică şi cu codul culorilor; marcarea condensatoarelor SMD

C. Condensatoare electrolitice: construcţie, utilizare, schema electricǎ echivalentǎ

D. Condensatoare reglabile (trimeri): variante constructive

E. Tipuri speciale de condensatoare


practice

Fişa de lucru Condensatoare

– diverse tipuri Multimetru

numeric Capacimetru

Explicǎ semnificaţia parametrilor unui condensator

Citeşte valoarea unui condensator după marcaj

Măsoară capacitatea cu capacimetrul

Pregăteşte pentru lipire şi montează corect condensatoarele

24

0 1 2 3 4 5

Sǎ cunoască parametri principali ai bobinelor

Sǎ poată identifica şi măsura un releu sau electromagnet

Sǎ poată măsura un transformator de alimentare

6. Bobine : construcţie, marcare si utilizare practicǎ A. Elemente constructive : bobinaj, carcasǎ,

miez magnetic. Modalităţi de măsurare ale bobinelor

B. Clasificarea şi marcarea bobinelor C. Relee si electromagneţi D. Transformatoare de semnal şi de

alimentare E. Tehnici de montaj şi lipire


practice Experimentul

Fişa de lucru Bobine şi

transformatoare – diverse tipuri

Multimetru numeric

Citeşte valoarea unei bobine după marcaj

Explicǎ modul de funcţionare a unui releu

Identificǎ înfăşurările unui transformator

Să poată dezizola şi mufa corect diversele tipuri de cabluri

Să cunoască tehnicile de pozare a cablurilor de comunicaţie

7. Cabluri pentru reţele de comunicaţie A. Elemente constructive ale cablurilor – firele

conductoare, izolaţia, ecranaje. Tipuri constructive

B. Tehnici de dezizolare, mufare, conectare C. Pozarea cablurilor – elemente de susţinere D. Verificarea funcţionalităţii lucrărilor

efectuate


practice

Fişa de lucru Mostre de

cabluri: coaxial, bifilar, multifilar, ecranate ;neecranate

Dispozitive de dezizolat, mufat, sertizat

Mufe şi elemente de susţinere

Indică domeniile de utilizare a diverselor tipuri de cabluri şi conectori

Explică modul de utilizare a sculelor de dezizolat, sertizat, mufat

Verifică funcţionalitatea unei lucrări

25


DISPOZITIVE ELECTRONICE - curs


0 1 2 3 4 5 • Să explice principiul de funcţionare al joncţiunii pn • Să interpreteze caracteristicile diodelor studiate • Să deseneze şi să explice funcţionarea circuitelor de bază cu diode

1. Dioda semiconductoare A. Joncţiunea pn B. Tipurile de diode C. Caracteristici de funcţionare D. Polarizarea diodelor – circuite de

bază

8 • Expunere • Conversaţia euristică • Metoda comparativă • Problematizarea

• Folii • Foi de lucru • Retroproiector

• Explică principiul de funcţionare al joncţ. pn • Interpretează caracteristicile diodelor • Desenează circuitele de bază cu diode şi explică funcţionarea • Calculează diferite mărimi electrice în aceste circuite

• Să interpreteze familia de caracteristici a TB • Să prezinte regimurile TB în c.c. • Să calculeze PSF • Să prezinte conexiunile TB în c.a. • Să deseneze şi să explice funcţionarea circuitelor de bază cu TB ca amplificator şi comutator electronic

2. Tranzistorul bipolar A. Principiul constructiv, clasificare B. Caracteristicile tranzistoarelor

bipolare C. Regimurile de funcţionare şi

circuite de polarizare în c.c., calculul PSF

D. TB în regim de amplificator E. TB în regim de comutator



• Interpretează caracteristica TB • Explică regimurile TB în c.c. • Calculează PSF • Explică conexiunile TB în c.a. • Analizează circuitele cu TB ca amplif. şi comutator el.

26

0 1 2 3 4 5

• Să prezinte tipurile de TEC şi parametrii lor • Să interpreteze caracteristicile TEC • Să calculeze PSF • Să deseneze şi să explice funcţionarea circuitelor de bază cu TEC

3. Tranzistorul cu efect de câmp A. Principiul constructiv, clasificare B. Caracteristicile tranzistoarelor cu

efect de câmp C. Circuite de polarizare, calculul

PSF D. TEC în regim de amplificator E. TEC în regim de comutator si

rezistenţă comandată



• Interpretează caracteristica TEC • Descrie tipurile de TEC • Calculează PSF • Analizează circuite cu TEC

• Să explice funcţionarea amplif. diferenţial • Să prezinte parametrii AO • Să deseneze şi să explice funcţionarea circuitelor de bază cu AO • Să calculeze parametrii circuitelor cu AO

8. Amplificatoare operaţionale A. Etajul amplificator diferenţial.

Principiul de funcţionare B. Clasificare, parametrii AO. C. Reacţia în circuitele cu AO. D. Amplificatoare de c.c. cu AO –

aplicaţii.



• Explică funcţionarea amplif. diferenţial • Descrie parametrii AO • Desenează circuitele de bază cu AO • Calculează circuite cu AO

• Să explice principiile de funcţionare ale dispozitivelor multi-joncţiune • Să interpretarea caracteristicile de funcţionare ale tiristorului şi triacului • Să deseneze şi să explice funcţionarea circuitelor de bază cu tiristoare şi triace

9. Tiristor, diac, triac A. Dioda pnpn B. Caracteristici de funcţionare C. Principii de funcţionare D. Circuite de bază cu tiristor, diac,

triac în c.c. şi în c.a.



• Explică principiile de funcţionare ale tiristorului şi triacului • Interpretează caracteristicile de funcţionare ale tiristorului şi triacului • Desenează şi explică circuitele de bază cu tiristoare şi triace • Calculează mărimile specifice pe circuite

27

0 1 2 3 4 5

• Să explice principiile de funcţionare ale dispozitivelor optoelectronice • Să interpretarea caracteristicile de funcţionare ale LED, FD, FT • Să deseneze şi să explice funcţionarea circuitelor de bază ale dispozitivelor optoelectronice

10. Dispozitive optoelectronice - caracteristici de funcţionare şi circuite de bază A. Dioda LED B. Fotodioda C. Fototranzistorul D. Optocuplorul



• Explică principiile de funcţionare ale LED, FD, FT, OC • Interpretează caracteristicile LED, FD, FT, OC • Desenează şi explică circuitele de bază ale dispozitivelor optoelectronice • Calculează mărimile specifice pe circuite

6.1.D.8. Programa analitică pentru disciplina DISPOZITIVE ELECTRONICE – laborator

28


0 1 2 3 4 5 Dispozitive electronice 40

• Să utilizeze aparatele de măsură pentru a efectua măsurători asupra diodelor semiconductoare (Si şi Ge), diodei Zener şi LED-ului • Să sesizeze şi să explice diferenţele dintre formele de undă trasate şi cele teoretice

1. Diode A. Polarizarea în c.c. a diodei

semiconductoare (din Ge şi Si); caracteristica I-U

B. Alte tipuri de diode: Zener, Led

C. Comportarea în regim de c.a.

4 • Expunere problematizată • Conversaţie euristică • Descoperire dirijată • Experimentul

• Să utilizeze aparatele de măsură pentru studierea funcţionării circuitelor cu diode, măsurarea şi/sau vizualizarea semnalelor în diferite punctele ale circuitelor • Să sesizeze şi să explice funcţionarea circuitelor cu diode pe baza datelor experimentale. • Să sesizeze diferfenţele care apar prin modificarea unor parametrii electrici ai circuitelor

2. Circuite cu diode A. Redresoare monoalternanţă B. Redresoare dublă alternanţă

(cu transformator cu priză mediană şi în punte)

C. Limitatoare cu diode D. Detector de vârf, circuit pt.

refacerea comp. continue E. Circuite de maxim şi minim cu

diode


• Fişe de lucru • Geantă cu componente electronice pentru laborator la fiecare stand experimental • Stand experimental dotat cu: placă experimentală şi conductori cu fişe pentru laborator izolaţi, surse de alimentare, osciloscop cu 2 spoturi, generator de semnale, multimetre digitale

• Alege materialele şi aparatura necesară lucrării de laborator. Realizează conexiunile electrice conform schemei şi alimentează corect modulul experimental • Utilizează aparatele de măsură, efectuând măsurători cu o precizie de 10 %, pentru a ridica experimental caracteristicile I-U pentru diodele semiconductoare (Si şi Ge), pentru dioda Zener şi LED • Utilizează aparatele de măsură pentru a studia funcţionarea circuitelor cu diode, măsurând şi/sau vizualizând semnalele în punctele specificate • Reprezintă grafic şi prelucrează datele experimentale, interpretând caracteristicile obţinute experimental şi explicând diferenţele dintre formele de undă trasate şi cele teoretice • Identifică după schemă funcţia circuitelor cu diode

0 1 2 3 4 5

• Să utilizeze aparate de măsură pentru a ridica experimental familia de caracteristici de c.c. pentru TB • Să determine prin măsurători PSF al TB • Să compare cu rezultatele obţinute prin calcul şi să explice diferenţe

3. Tranzistoare bipolare în c.c. A. Comportarea în regim de c.c.

a tranzistoarelor bipolare; delimitarea regimurilor de funcţionare; caracteristici

B. Circuite de polarizarea în c.c.; punctul static de funcţionare


• Să utilizeze aparate de măsură pentru studierea funcţionării circuitelor de c.a. cu TB (regimul activ normal) în cele 3 conexiuni de bază. • Să măsoare şi/sau vizualizând semnalelor în diferite puncte ale circuitelor care folosesc TB ca amplificator • Să determine caracteristica amplitudine-frecvenţă • Să experimenteze şi explice funcţionarea TB în circuite de comutaţie (regimurile saturat-blocat)

4. Tranzistoare bipolare în c.a. şi în comutaţie A. Tranzistorul bipolar în c.a.:

conexiunile EC, BC, CC; amplificarea; caracteristica amplitudine-frecvenţă; zgomotul în amplificatoare

B. Amplificatoare de semnal mic cu un etaj şi mai multe etaje

C. Amplificatorul diferenţial D. Tranzistorul bipolar în

circuite de comutaţie



• Alege materialele şi aparatura necesară lucrării de laborator. Realizează conexiunile electrice conform schemei şi alimentează corect modulul experimental • Utilizează aparatele de măsură, efectuând măsurători cu o precizie de 10 %, pentru a ridica experimental familia de caracteristici de c.c. pentru TB • Determină prin măsurători PSF-ul TB • Utilizează aparatele de măsură pentru a studia funcţionarea circuitelor cu TB, măsurând şi/sau vizualizând semnalele în punctele specificate. • Reprezintă grafic şi prelucrează datele experimentale, interpretând caracteristicile obţinute experimental şi explicând diferenţele dintre rezultatele şi formele de undă experimentale şi cele teoretice • Identifică după schemă tipul circuitelor cu TB, regimul de funcţionare al TB şi conexiunea sa în circuit

29

30

0 1 2 3 4 5 • Să identifice pinii AO pe baza catalogului de componente • Să determine prin măsurători şi să explice caracteristica de funcţionare a AO utilizând circuitele de bază • Să determine prin măsurători Uo=f(Ui) şi să calculeze amplificarea

5. Amplificatoare operaţionale A. Funcţionarea în c.c. şi c.a.;

parametrii AO B. Caracteristica de funcţionare;

regimul de saturaţie C. Comportarea în circuitele

principalele sale aplicaţii: neinversor, inversor, repetor, comparator


• Să utilizeze aparate de măsură pentru studierea funcţionarea circuitelor cu AO, măsurând şi/sau vizualizând semnalele în principalele puncte din circuite • Să modifice parametrii de circuit; să sesizeze şi să explice diferenţele care apar • Să compare cu rezultatele obţinute prin calcul şi să explice diferenţele

6. Circuite cu AO

A. Sumator elementar

B. Amplificator de diferenţă

C. Derivator

D. Integrator

E. Convertor tensiune-curent

F. Oscilator



• Alege materialele şi aparatura necesară lucrării de laborator. Ιdentifică pinii utilizaţi ai AO pe baza catalogului de componente şi realizează conexiunile electrice conform schemei, alimentând corect modulul experimental • Utilizează aparatele de măsură, efectuând măsurători cu o precizie de 10 %, pentru a determina caracteristica de funcţionare a AO în circuitele de bază • Determină prin măsurători Uo=f(Ui) şi calculează amplificarea • Utilizează aparatele de măsură pentru a studia funcţionarea circuitelor cu AO, măsurând şi/sau vizualizând semnalele în punctele specificate • Reprezintă grafic şi prelucrează datele experimentale, interpretând caracteristicile obţinute experimental şi explicând diferenţele dintre formele de undă trasate şi cele teoretice • Identifică după schemă tipul circuitelor cu AO

0 1 2 3 4 5

• Să determine prin măsurare parametrii unui TEC • Să compare valorile obţinute experimental pentru IDSS şi UP cu datele de catalog • Să determine prin măsurători PSF-ul unui TEC • Să determine prin măsurători parametrii rd şi gm • Să calculeze amplificarea unui etaj cu TEC

7. Tranzistoare TEC A. Caracteristicile statice TEC;

punctul static de funcţionare B. Comportarea TEC în regim

de comutaţie C. Comportarea TEC în regim

dinamic D. Circuite cu TEC în

conexiunile GC, DC, SC

E. Amplificator cu TEC; caracteristica A(f)


• Să determine caracteristicilor I-U pentru TUJ, tiristor şi triac • Să determine prin măsurători şi calcul parametrii electrici ai oscilatorului de relaxare cu TUJ şi ai circuitelor de amorsare în c.c. şi c.a. cu tiristor şi triac • Să compare rezultatele măsurate cu cele teoretice. Să sesizeze şi să explice diferenţele.

8. Dispozitive uni- şi multijoncţiune A. TUJ; caracteristicile

IE=f(UEB1) şi Up=f(UB1B2) B. Oscilator de relaxare cu TUJ;

forme de undă caracteristice (în emitor şi baze)

C. Tiristorul: caracteristica IAK=f(UAK) cu IG ca parametru; caracteristica UP=f(IG)

D. Circuite de amorsare în c.c. şi c.a.; unghiul de conducţie

E. Triacul: caracteristica I-U cu IG parametru şi caracteristica UP=f(IG); circuite pentru comanda amorsării în c.c. şi c.a. Modificarea unghiului de conducţie



• Alege materialele şi aparatura necesară lucrării de laborator. Realizează conexiunile electrice conform schemei şi alimentează corect modulul experimental • Determină prin măsurători cu o precizie de 10 %, caracteristicile statice ale unui TEC, comparând valorile obţinute experimental pentru IDSS şi UP cu datele de catalog • Determină prin măsurători PSF-ul TEC • Determină prin măsurători amplificarea unui etaj cu TEC • Determină, pe baza relaţiilor cunoscute, cu precizie de 5 %, parametri rd şi gm • Efectuează măsurători cu o precizie de 10 %, pentru a determina caracteristicile I-U pentru TUJ, tiristor şi triac • Determină prin măsurători şi calcul parametrii electrici ai oscilatorului de relaxare cu TUJ, circuitelor de amorsare în c.c. şi c.a. cu tiristor şi triac • Reprezintă grafic şi prelucrează datele experimentale, interpretând rezultatele obţinute şi explicând diferenţele dintre acestea şi cele teoretice

31

0 1 2 3 4 5

• Să determine experimental caracteristicile statice pentru FD şi FT • Să determine variaţia IKA şi respectiv ICE în funcţie de variaţia intensităţii fluxului luminos • Să modifice alinierea geometrică dintre sursa de lumină şi FD, respectiv FT. Să sesizeze şi să explice efectele care apar • Să determine experimental variaţia Ice şi Uce la ieşirea OC în funcţie de variaţia tensiunii de polarizare a Led-ului la intrarea OC • Să sesizeze şi să explice principiul de separare optică în circuitele cu OC

9. Dispozitive optoelectronice A. Fotodioda (FD). Variaţia

curentului prin joncţiune funcţie de iluminare

B. Fototranzistorul (FT). Variaţia Ic şi Uce funcţie de iluminare

C. Optocuplorul (OC) Parametrii. Circuit de separare optică cu OC



• Alege materialele şi aparatura necesară lucrării de laborator. Realizează conexiunile electrice conform schemei şi alimentează corect modulul experimental • Utilizează aparatele de măsură, efectuând măsurători cu o precizie de 10 %, pentru a determina experimental caracteristicile statice pentru FD şi FT, urmărind variaţia IKA şi respectiv ICE în funcţie de variaţia intensităţii fluxului luminos• Modifică alinierea geometrică dintre sursa de lumină şi FD, respectiv FT sesizând şi explicând efectele • Utilizează aparatele de măsură, efectuând măsurători cu o precizie de 10 %, pentru a determina experimental în cazul OC variaţia Ice şi Uce la ieşire în funcţie de variaţia tensiunii de polarizare a Led-ului la intrare

32

33


DISPOZITIVE ELECTRONICE – practică


0 1 2 3 4 5 Dispozitive Electronice - practică 60 Sǎ cunoască regulile de protecţie muncii specifice domeniului de utilizare a energiei electrice

Sǎ se familiarizeze cu postul de lucru

1. Instructaj protecţia muncii. Prezentare laborator A. Noţiuni generale de protecţia muncii.

Norme specifice de protecţia muncii. B. Prezentarea aparaturii de măsură şi

alimentare din laborator. Reguli de utilizare.

4 Instructajul Expunere Descrierea

NGPM 2002 NSSM nr. 111

• Expune regulile de bazǎ de protecţia muncii şi utilizare a aparaturii electrice şi electronice

• Sǎ cunoască modul de folosire şi întreţinere a pistolului de lipit, a letconului şi a pompei de dezlipit • Sǎ poată dezlipi nedistructiv componente electronice de pe plăci

2. Dezlipiri componente electronice de pe plăci. Dezasamblarea echipamentelor electronice A. Utilizarea sculelor mecanice.

Demontarea plăcilor B. Utilizarea pistolului de lipit, a

letconului şi a pompei de dezlipit C. Extragerea componentelor de pe plăci

8 Expunere Experimentul Exerciţii

practice

Plăci pentru dezlipit

Scule Pompă de

dezlipit Pistol de lipit Letcon

• Pregăteşte corect pistolul de lipit şi letconul pentru lucru. • Descrie modul de folosire şi curăţare a pompei de dezlipit

• Sǎ execute corect lipituri de fire şi de componente

3. Tehnica lipirii componentelor electroniceA. Lipiri de fire de cupru B. Lipiri de componente pe plăci de test.

Pregătirea componentelor pentru lipire. Lipirea componentelor SMD


practice

Fişe de lucru Placi de test Scule Pompă de

dezlipit Pistol de lipit Fludor Componente

electronice

• Realizează montaje conform fişelor de lucru • Descrie tehnicile de pregătire a componentelor pentru lipire

34

0 1 2 3 4 5 • Sǎ cunoască principiile de bază de proiectare şi echipare ale cablajelor imprimate

4. Realizarea cablajelor imprimate A. Elemente componente ale unui cablaj B. Reguli de echipare a unui cablaj

imprimat C. Executarea unui cablaj simplu.

Amplasarea componentelor pe placă.


practice

Fişe de lucru Plăci de test Scule Pompă de


electronice Maşina de

găurit

• Execută un cablaj conform fişei de lucru • Expune regulile şi ordinea de echipare a unui cablaj imprimat

• Sǎ poată identifica şi măsura corect o diodă • Să cunoască modul de alimentare a unui LED • Sǎ poată construi un circuit de redresare şi filtrare

5. Circuite electronice cu diode A. Marcarea, încapsularea si măsurarea

diodelor; precauţii în utilizare B. Circuite de limitare a curentului prin

diode redresoare, diode Zener si LED-uri

C. Redresorul monoalernanţă, în punte şi cu priză mediană

D. Filtrarea cu condensatoare electrolitice

6 Expunere Exerciţii


Fişe de lucru Plăci de test Scule Pompă de


electronice

• Execută montajele conform fişei de lucru • Verifică diode cu multimetrul • Execută un circuit de redresare şi filtrare

35

0 1 2 3 4 5 Sǎ poată identifica şi măsura corect un tranzistor bipolar Sǎ poată construi un montaj ce conţine componente semiconductoare diverse

6. Circuite electronice cu tranzistori bipolari A. Marcarea, încapsularea şi măsurarea

tranzistorilor bipolari. Capsule SMD B. Circuit astabil cu tranzistori


practice

• Execută montajele conform fişei de lucru • Măsoară şi verifică tranzistori bipolari cu multimetrul

• Sǎ poată identifica şi măsura corect un tranzistor cu efect de câmp • Sǎ cunoască precauţiile în manipularea şi utilizarea TEC

7. Circuite electronice cu TEC-J şi TEC-MOS A. Marcarea, încapsularea şi măsurarea

tranzistorilor cu efect de câmp B. Circuit de preamplificare cu TEC

6 Expunere Exerciţii


• Fişe de lucru • Cataloage de componente electronice • Componente electronice pentru fiecare stand de lucru • Stand de lucru dotat cu: surse alimentare, generator semnale, multimetre digitale, pistol de lipit, staţie de lipit, fludor, osciloscop cu 2 spoturi, trusă instrumente şi scule electronist, maşină de găurit, placă de test

• Execută montajele conform fişei de lucru • Măsoară şi verifică TEC cu multimetrul

36

0 1 2 3 4 5 • Sǎ poată identifica şi măsura corect un tiristor sau triac • Sǎ cunoască precauţiile în utilizarea tiristoarelor şi triacelor în montaje cuplate direct la reţeaua electrică

8. Circuite electronice cu tiristori, diace şi triace A. Marcarea, încapsularea şi

măsurarea tiristoarelor, triacelor şi diacelor.

B. Circuite de comandă în grilă. Variator de putere


practice

• Execută montajele conform fişei de lucru • Măsoară şi verifică tiriszori şi triace cu multimetrul

• Sǎ poată identifica tipul unui afişor • Sǎ poată identifica şi măsura corect un optocuplor

9. Circuite electronice cu dispozitive optoelectronice A. Afişoare cu LED-uri şi LCD.

Comanda afişoarelor. B. Optocuploare. Încapsulare şi

marcare. Circuite de separare galvanică.


practice

• Fişe de lucru • Cataloage de componente electronice • Componente electronice pentru fiecare stand de lucru • Stand de lucru dotat cu: surse alimentare, generator semnale, multimetre digitale, pistol de lipit, staţie de lipit, fludor, osciloscop cu 2 spoturi, trusă instrumente şi scule electronist, maşină de găurit, placă de test

• Execută montajele conform fişei de lucru • Explică modul de alimentare a unui afişor cu LED-uri • Explică funcţionarea unui optocuplor • Expune tehnicile de verificare a dispozitivelor optoelectronice

37

IV. Metodologia de evaluare Se face conform Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 aprobată şi modificată prin Legea nr. 375/2002. 1. Evaluare iniţială

a. Scopul Evaluarea iniţială constă în susţinerea unui test pentru determinarea nivelului minim de competenţe tehnice necesar participanţilor la acest modul. În funcţie de rezultatele testului se organizează semigrupele de lucru în ateliere şi laboratoare având în vedere o abordare flexibilă a conţinutului în proporţie de (10 – 15)% faţă de curriculumul standard prezentat.

b. Metode Metoda prin care se realizează evaluarea iniţială este “Evaluarea produsului”, prin testare scrisă.

c. Scala de apreciere Testul scris constă din 35 de întrebări de cultură tehnică, şi se desfăşoară pe durata a 60 min. Fiecare întrebare este cotată cu un punct, iar corectarea se face după grila de corectare. 2. Evaluare pe parcurs

a. Generalităţi Participanţii la modulul “Lucrător în electronică şi automatizări” sunt evaluaţi pe parcurs, atât la disciplinele de pregătire teoretice cât şi la cele practice. Evaluarea se finalizează prin încheierea mediilor pentru fiecare disciplină. Condiţia de participare la examenul de absolvire este obţinerea mediei de minim 5(cinci) la fiecare disciplină.

b. Frecvenţă Pentru fiecare disciplină de studiu se acordă minim două note fiecărui participant. De asemenea se are în vedere ca la fiecare sfârşit de capitol important participanţii la curs să fie evaluaţi printr-un test scris.

c. Metode de evaluare

38

i. Observarea

Instrumentele prin care se realizează evaluarea sunt exerciţii practice, prezentarea orală, proiectul şi autoevaluarea

ii. Evaluarea produsului Instrumentul prin care se realizează evaluarea este testul scris

iii. Chestionarea Zilnic participanţii la curs sunt chestionaţi la fiecare modul de pregătire pentru a putea vedea în ce măsură ţintele pe care şi le propune curriculumul sunt realizate.

d. Scala de apreciere Evaluarea participanţilor la curs se finalizează prin note de la 10 la 1 având în vedere criteriile de evaluare prezentate în curriculumul fiecărui modul. Testele scrise se evaluează pe baza unor teste grile de corectare. 3. Evaluarea finală

a. Generalităţi În conformitate cu “Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor” examenul de absolvire constă într-o probă teoretică şi o probă practică. Nota la examenul de absolvire reprezintă media aritmetică a celor două probe.

b. Frecvenţă În conformitate cu Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor participanţii care nu se prezintă la examenul de absolvire sau nu îl promovează primesc o adeverinţă de participare la programul de formare profesională, în baza căreia se pot înscrie, pentru susţinerea unui alt examen de absolvire, în aceleaşi condiţii.

c. Metode de evaluare

39

i. Proba teoretică Proba teoretică constă într-un test scris ce se desfăşoară pe durata a două ore şi o probă orală .

ii. Proba practică Proba practică se alege de către comisia de examinare din tematica studiată. Lucrarea se execută în faţa comisiei de examinare şi nu poate depăşi două ore. Prezentarea şi argumentarea lucrării practice se face în faţa comisiei de examinare timp de maxim 15 minute / cursant.

d. Scala de apreciere Aprecierea rezultatelor la probele examenului de absolvire se face prin note de la 10 la 1.

Documents

proiect lucrator in electrotehnica