proiect mecatronica

  • View
    60

  • Download
    10

Embed Size (px)

DESCRIPTION

studiu de caz

Text of proiect mecatronica

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE MIHAIESCU TAGOVISTE

PROIECTPENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTEProfesionale nivel III

FILIERA:TEHNOLOGICAPROFIL:TEHNICSPECIALIZARE:PROFESIONALATEHNICIAN MECATRONIST

COORDONATOR PROIECT, ELEV,Ing.Badea Maria Garla MagdalenaCls: XIII-B 2014

TEMAMASINI PNEUMATICE DE FREZAT

CAP.1. GENERALITATI

MASINI DE FREZATMasina de frezat este acea masina-unealta care asigura prelucrarea prin aschiere a unor piese cu ajutorul sculelor denumite freze. Pentru aceasta, o masina de frezat trebuie sa asigure miscarile relative dintre scula si piesa, necesare procesului de aschiere. In mod obisnuit aceste miscari se executa astfel:- scula aschietoare (freza) executa o miscare de rotatie cu turatia n aceastaconstituind miscarea principala de aschiere;- piesa impreuna cu masa de lucru executa o miscare de avans, care de regula este rectilinie, mai rar circulara.In afara acestor miscari, masina trebuie sa mai asigure si miscari de pozitionare a piesei fata de scula.In timpul prelucrarii, in majoritatea cazurilor, freza ocupa o asemenea pozitie in spatiu incat axa ei de rotatie sa fie orizontala (fig.1,a) sau verticala (fig.2,b). Rezulta de aici, ca masina de frezat trebuie sa asigure frezei un din aceste pozitii, uneori ambele, sau chiar pozitii intermediare.In ceea ce priveste regimul de aschiere, orice masina de frezat trebuie sa asigure regimul optim de prelucrare. Aceasta inseamna ca masina trebuie sa permita realizarea diferitelor viteze de aschiere si avansuri cerute de forma, dimensiunile, materialul piesei prelucrate si precizia impusa acesteia.Pentru a obtine piese cu dimensiuni precise si suprafete netede este necesar ca masina sa fie robusta, rigida, iar partile ei componente, precis executate si. montate. Pornindu-se de la aceste cerinte, in industrie s-au raspandit numeroase tipuri de masini de frezat diferentiate dupa constructie, destinatie etc.Clasificarea masinilor de frezat:A. Cu destinatie generala:1. Masini de freazat cu consola: Orizontale(FO) Verticale(FV) Universale(FU)2. Masini de frezat lingitudinal3. Masini de frezat cu avans circularB. Cu destinatie speciala: Masini de frezat dantura Masini de frezat caneluri Masini de frezat fileteCAP.2.PARTI COMPONENTE

Partile component ale unei masini de frezat sunt:1.Placa de baza 2.Consola3.Sania transversala (masa inferioara)4.Lampa de iluminat 5.Arborele principal6.Contralagarul7.Traversa8.Tabloul de comanda 9.Cutia de viteze 10.Sania longitudinala (masa superioara)11.Instalatia electrica

1.Placa de baza. Se confectioneaza din fonta cenusie si asigura stabilitate la montarea masinii de frezat.Se monteaza pe postament din beton. 2.Consola. Asigura montarea celor doua mese (masa superioara si masa inferioara).Evidentiaza miscarea de avans vertical. 3.Masa inferioara Asigura montarea mesei superioare.Evidentiaza miscarea de avans transversal. 4.Tamburul de avansuri .Permite alegerea marimii avansului de lucru din gama oferita de masina unealta. 5.Arborele principal. Este de constructie tubulara.Prezinta suprafata tronconica pentru asezarea si fixarea dornului. 6.Contralagarul Asigura reazem suplimentar la fixarea dornului in arborele principal.Pozitia sa este reglabila. 7.Traversa Are caracter demontabil.Prin inlaturarea sa, permite montarea capului de frezat vertical.Pozitia sa este reglabila. 8.Tabloul de comanda Prezinta 3 comutatoare pentru: alimentare generala; lampa de iluminat; pompa pentru lichidul de racire si ungere 9.Cutia de viteze Permite selectarea unei turatii de lucru din gama prezentata de masina-unealta. 10.Masa superioara Permite fixarea semifabricatului in vederea prelucrarii.Evidentiaza miscarea de avans longitudinal.

CAP.2.1 CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA MASINILOR DE FREZAT

Masina de frezat universala se deosebeste de maina de frezat orizontala prin aceea ca masa de lucru poate fi rotita cu un anumit unghi fata de pozitia sa normala. In acest scop intre sania transversala si masa de lucru este prevazuta o placa pivotanta, cu posibilitate de deplasare sub un unghi de aproximativ 45 in stnga sau in dreapta. Pivotarea mesei in plan orizontal face parte din miscarile de reglare sau se efectueaza inainte de inceperea lucrului, in functie de necesitatile de prelucrare.Restul constructiei, precum si miscarile masinii sunt similare cu cele ale masinilor de frezat orizontale.

Cele mai rspndite maini de frezat n industrie sunt cele cu consol i mai ales cele universale.Mainile de frezat cu consol sunt destinate prelucrrii pieselor de dimensiuni mici i mijlocii. Dup poziia arborelui principal, aceste maini pot fi orizontale sau verticale.Maina de frezat universala este identica cu maina de frezat orizontala, cu deosebire ca masa de lucru se poate roti cu un anumit unghi in plan orizontal. In acest scop, intre sania transversala 1 si masa de lucru 3 se interpune placa pivotanta 2. Aceasta este prevzuta cu un disc gradat pentru citirea unghiului de rotire, iar la partea superioara cu ghidaje in lungul carora se deplaseaza masa 3. Aceasta placa are deasupra ghidaje pe care se deplaseaza masa masini. De obicei rotirile mesei se fac intr-o parte si in cealalta cu 45.

n principiu, prile componente ale mainii universale de frezat sunt urmtoarele: placa de baz 1, pe care este montat corpul mainii 2, in interiorul acestuia fiind prevzut cutia de viteze CV, acionat de motorul electric 3; de la cutia de viteze, axul principal 4 al mainii primete micarea principal I i o transmite sculei, care se monteaz pe un dorn portscul, susinut de braul suport 5, pe care se fixeaz lagrul 6 al dornului; semifabricatul se prinde pe masa 7 a mainii, putnd executa fie micare de avans longitudinal II, fie micarea de avans transversal III, prin intermediul sanie transversale S; de asemenea exist posibilitatea micrii de avans vertical IV, cu ajutorul saniei verticale 9, numit i consola mainii.

CAP.2.2 DOMENII DE UTILIZARE A MASINILOR PNEUMATICE DE FREZAT

DOMENII DE UTILIZARE: n industriile cu pericol de incendiu, explozii: metalurgie, chimie, minerit, prelucrarea lemnului, termocentrale. n industriile cu pericol de contaminare: alimentar, medicamente, esturi. n toate domeniile unde se pot realiza linii automate de producie, asamblare, ambalare, manipulare, etc., cu productivitate mare.AVANTAJE: Pericolul de accidentare este redus. Transmisiile pneumatice permit porniri / opriri dese, fr pericol de avarie. Suprancrcarea motoarelor pneumatice nu induce pericol de avarie. Aerul comprimat este relativ uor de produs i de transportat prin reele, este nepoluant i neinflamabil. Utilizarea pe scar larg a acestor transmisii ofer posibilitatea tipizrii i unificrii elementelor respective, iar uzinarea lor in ntreprinderi specializate reduce costurile, permind asigurarea unei caliti ridicate. Posibilitatea amplasrii elementelor pneumatice n orice poziie este un avantaj important, simplificndu-se astfel proiectarea mainilor i micornd gabaritul acestora. Elementele de comanda ale transmisiilor pneumatice solicit eforturi mici, permind proiectarea ergonomic optim a utilajelor respective. Fora, momentul i viteza motoarelor pneumatice (rotative, oscilante sau liniare) pot fi reglate n limite largi, utiliznd dispozitive simple. Motoarele pneumatice volumice sunt compacte si robuste, aspect important in cazul sculelor portabile. Datorit vitezelor de lucru i de avans mari, precum i momentelor de inerie mici, durata operaiilor este mic. ntreinerea instalaiilor pneumatice este uoar, dac se dispune de personal calificat. Utiliznd elemente logice sau convertoare electropneumatice se pot realiza instalaii cu funcionare n ciclu automat, care ofer productivitate mare i repetabilitate.1.2 DEZAVANTAJE: Datorit limitrii presiunii de lucru, forele i momentele oferite de motoarele pneumatice sunt reduse. La puteri mari, mainile pneumatice sunt voluminoase. Compresibilitatea aerului nu permite reglarea precis a parametrilor de funcionare. Aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile, fapt ce duce la uzura eroziv i abraziv, precum i la coroziunea componentelor. n anumite condiii de mediu i funcionare, exist pericol de nghe. Randamentul transmisiilor pneumatice este sczut.

CAP.2.3 ASIGURAREA CALITATII

Asigurarea calitatii rerezinta ansamblul activitatilor preventive prin care se urmarestein mod sistematic sa se asigure corectitudinea si eficacitatea planificarii, organizarii,coordonarii, antrenarii si tinerii sub control in scopul de a garanta obtinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit.SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII este un sistem de management prin carese orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea.Calitatea totala este satisfacerea continua a cerintelor clientilor in conditiile unor costuri minime.Asigurarea calitatii reprezinta realizarea unor obiective externe si interne, astfel: Obiectivele interne, reprezinta activitatile desfasurate in scopul de a da incredere clientilor ca sistemul calitatii furnizorului permite obtinerea calitatii cerute.

Obiectivele externe reprezinta activitatile desfasurate pentru a da incredere conducerii firmei ca va fi obtinuta calitatea ceruta.

Controlul calitatii este determinat de:

1. Supravegherea calitatii reprezinta monitorizarea si verificarea continua a starii unei entitati, in scopul asigurarii ca cerintele specificate sunt satisfacute.

2. Evaluarea calitatii reprezinta examinarea sistematica, efectuata pentru a determina in ce masura o entitate este capabila sa satisfaca cerintele specificate.3. Inspectia calitatii reprezinta activitatile prin care se masoara, examineaza, incearca una