55
1 Universitatea Bucuresti Facultatea de Geografie Specializarea Geografie Meteorologie -lucrari practice-

Proiect Meteorologie Anul I Lucrari practice

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Proiect Meteorologie Anul I Lucrari practice. Universitate

Citation preview

Universitatea Bucuresti Facultatea de Geografie Specializarea GeografieMeteorologie-lucrari practice-Bucure sti 20121.Prezentare a schematica si grafica a unei statii meteorologiceStatiile meteoro logice reprezinta spatiul special amenajat unde se efectueaza observatiile meteoro logice.O statie meteorologica se compune de regula dintr-o cladire in care se amenajeaza biro ul ei, o platforma pentru efectuarea observatiilor si determinarilor si o parcela destinata observatiilor privitoare la stratul de zapada.

a) Biroul statiei in care sunt amp lasate barograful si baro metrul cu mercur (aparate pentru masurarea presiunii atmosferice) si tot aici se efectueaza o serie de observatii, ca de exemplu: prelucrarea primara a datelor provenite d in observatii; descifrarea diagramelor de la inregistratoare si ap licarea, dupa caz, a corectiilor la valorile citite; transcrierea datelor de observatie in registre si tabele meteorolo gice; verificarea exactitatii datelor inregistrate si prelucrate.

b) Platforma meteorologica este suprafata de teren special amenajata pe care se efectueaza la statii cea mai mare parte a observatiilor meteorologice.

Platforma trebuie sa fie reprezentativa adica situata intr- un spatiu deschis si tipic pentru regiunea respectiva. Pentru evitarea influentelor nefavorabile alea obstacolelor joase si izolate , platforma se amenajeaza la o distanta egala cu cel putin 10 ori inaltimea acestora. In cazul obstacolelor mari platforma trebuie sa se gaseasca la distanta egala cu de cel putin 20 de ori inaltimea acestora. P latformele se amenajeaza de regula in afara localitatilor si nu in apropierea sosele lor, cailor ferate , fabricilor.

Suprafata platformei trebuie sa fie perfect orizontala, fara denivelari, astfel incat sa se asigure o distributie uniforma pe sol a radiatiei solare si in sol a umiditatii in regim natural; este inierbata pentru a crea conditii omogene sub raportul insusirilor fizice ale suprafetei active si a incidentei radiatiilor solare.

Dimensiunile platformei meteorologice variaza in functie de volumul de observatii efectuate astfel:

Platforma meteorologica standard are forma unui patrat cu latura de 26/26 m si este orientata pe directia N-S si E-V. Cand in perimetrul sau este inclus complexul de instrumente actinometrice ( pentru

masurarea intensitatii fluxurilor radiative ), platforma are forma unui dreptunghi cu latura de 36/26 m ( latura de 36 m, orientate N-S, iar cea de 26 m, E-V ).

La statiile meteorologice cu program redus de observatii sau la cele scolare, platforma are tot forma unui dreptunghi, dar de dimensiuni mai mici de 20/16 m.

c) P latforma nivometrica pe care se fac determinari asup ra grosimii, densitatii si structurii stratului de zapada.

d)Statia meteoro logica automata reprezinta un aparat co mp lex care masoara si transmite auto mat valoarea unor elemente meteorolo gice. Asemenea statii se instaleaza de ob icei in lo curi greu accesib ile.Organizarea platformei meteorologiceInstalarea aparatelor

Aparatele din interiorul platformei sunt amplasate astfel:

Linia 1, din nordul terenului, situata la 4 m distant de plasa de protectie a terenului, e destinata: girue te i c u p laca usoa ra, giruete i c u p la ca grea si statia a uto mata,

chic iuro metrului.

Linia 2, este destinata adaposturilor meteoro lo gic e :

-cel din stanga contine aparate cu citire directa si anume: psiho metru; termo metrul de ma xima si termo me trul de min ima ; higro me trul c u fir de par.-cel din dreapta contine aparatele inregistratoare de temperatura ( termo gra ful ) si umiditate ( higro gra ful ) a aerului. Pot fi utilizate si termohigrografe sau termohigrobarografe.

Linia 3, este ocupata de un p luvio metru si un p luvio gra f, aparate cu care se determina cantitatea de apa cazuta intr-un interval de timp.

Linia 4 este destinata aparatelor cu care se determina durata de insolatie si cantitatea de radiatie solara: actino me trul, a lbedo metrul, he lio gra ful si ca targul p e ntr u a ne mo metru situa t la cc a 1 m nord de he lio gra f. Linia 5 este rezervata pentru aparatele cu care se determina temperatura pe sol si in sol, contuarul de descarcari electrice si evaporimetrul

Pentru temperatura, pe suprafata solului este amenajata o platforma la sol cu latura de 3/2 m, pe care sunt asezate termometrele ( ordinar, de minima si de maxima ), cu rezervorul pe jumatate ingropat in sol. Alaturat se afla platforma in care sunt amplasate si aparatele pentru determinarea temperaturii solului in adancime si anume:

- Termometrele de tip Savinov, din 5 in 5 cm, pana la adancime de 25 cm

-Termometrele cu tragere vertical sau termometre extractive care se instaleaza la diverse adancimi: 20, 40, 80, 160, 240 si 320 cm, cu distanta intre ele din in 50 cm.

Adapostul meteorologicExista mai multe tipuri de adaposturi de instrumente, insa fiecare din acestea este format dintr-o casuta de lemn, de fapt, o cutie de forma paralelipipedica vopsita in alb pe exterior si negru in interior, un suport si o scara.

Casuta are peretii laterali confectionati din jaluzele de lemn, inclinate la 45 pentru a se umbri una pe alta si deci, sa nu permita patrunderea radiatiilor solare in interiorul ei. In acelasi timp, printre jaluzele se asigura ventilatia instrumentelor d in interior. Unele adaposturi au peretii cu jaluzele duble.

Partea inferioara, baza casutei, este formata din plasa de sarma montata pe 2 scanduri perpendicular, iar spatiile ramase libere sunt prevazute cu site metalice, tot in scopul asigurarii ventilatiei.

Acoperisul adapostului este dublu, iar partea de deasupra este protejata cu panza de sac vopsita in alb.

In interior este vopsit in negru pentru a crea un mediu cat mai constant.

Adapostul e asezat pe patru picioare la inaltimea standard ce permite ca partile receptoare ale aparatelor sa fie situate la 180-200 cm deasupra solului.

Spre nord e prevazut cu o usa dubla, care se deschide in timpul observatiei, pentru ca observatorul sa poata face citirea aparatelor, astfel incat umbra sa nu cada pe apa rate, iar razele solare sa nu patrunda in interior.

Prin intermediul unor colatari metalici, picioarele ce alcatuiesc suportul meteorologic se

fixeaza pe stalpi de beton ingropati in pamant.In fata usii duble a adapostului se aseaza o scara de

lemn cu tre i trepte si schelet metalic.

Pe fiecare platform meteorological trebuie sa existe cate dpua adaposturi. In primul se

instaleaza psihrometrul de statie cu ventilatie artificiala, termometrele de maxima si de minima, un higrometru de serviciu si un higrometr u de rezerva. In cel de-al doilea se instaleaza termograful si higrograful.

Efectuarea observatiilor meteorologicePentru ca valorile rezultatedin observatiile meteorologice sa poata fi comparate intre ele, platforme le meteorologice si instrumentatia uzitata trebuie sa corespunda unor cerinte universal recunoscute. Astfel, OMM a implementat o serie de masuri pentru standardizarea instrumentelor s i instrumente lor de observatii in toate tarile,care au aderat la aceasta organizatie. Aparatura,trebuie instalata in asa fel incat sa nu se inf luenteze reciproc, sa fie etalonata, astfel incat precizia valor ilor sa fie cat mai mare.Observatiile si masurator ile se desfasoara dupa programul de desfasurare al statiei dupa cum urmeaza: program climatologic: termenele de efectuare a observatiilor vizuale si a masuratorilor instrumentale sunt : 1:00 ; 7:00 ; 13:00 ; 19:00 program sinoptic : 2:00; 5:00; 8:00; 11:00; 14:00; 17:00; 20:00; 23:00 avand ca termene orare principale orele 2:00; 8:00; 14:00; 20:00.Pentru notarea observatiilor s i masurator ilor se va recurge la registre, f ormulare special, tabe le tip etc. acestea nu vor inc lude doar va lor ile zilnice sau medii zilnice ci s i medii pendadice, decadice, lunare, sezoniere, semestriale, anua le si multianuale. Ce le mai cunoscute sunt RM-1 M; TM-1; TM-12In afara acestora la statie trebuie sa se mai afle un registru de predare primire a serviciului, un registru cu greseli s i un registru cu istor icul statiei.Ordinea tip obligatorie pentru efectuarea observatiilor climatologice

62.Prezentare a generala a elementelor meteorologice masurate si intrume nteleElementele meteorologice reprezinta insusirile calitative si cantitative care exprima procesele si fenomenele fizice ce se petrec in atmosfera, caracterizand d iferitele ei stari intr-un anumit interval de timp. Asupra acestor elemente meteorologice se fac observatii la statiile meteorologice.

a ) Radiatia (emisia si propagarea energiei sub forma de unde acustice, calorice, elecrtomagnetice etc ) poate fi: solara (radiatia electromagnetica emisa de Soare avand lungimi de unda din intregul spectru al undelor electromagnetice ), atmosferica ( flux radiativ de unda lunga, emis de atmosfera incalzita, in urma absorbtiei radiatiei continue a suprafetei terestre , absorbtia are caracter selectiv si se datoareaza vaporilor de apa, picaturilor de apa, ozon si CO2 ) si terestra ( flux de radiatii calorice emise neintrerupt de suprafete terestre in infrarosu ).

Masurarea intensitatii radiatiei solare directeActinometrul termoelectric AT-50-functioneaza pe principiul producerii unui

curent termoelectric prin incalzire diferentiata,

sub influenta radiatiilor solare, a termosudurilor care alcatuiesc piesa lui receptoare

-piesa receptoare este alcatuita dintr- un disc de

argint, prevazut cu un orificiu innegrit cu negru de fum pe partea expusa spre Soare pentru a

absorbi razele solare directe.

-acest instrument radiometric se amplaseaza pe

stativul complexului actinometric, la 1,5 m inaltime, iar la 1 m se instaleaza galvanometrul

Pirheliometrul calorimetricMichelson- este un instrument radiometru absolut alcatuit

dintr- un tub sub forma literei U, innegrit in

interior, prin care circula un current de apa.

- in interiorul tubului se gasesc extremitatile unor

conductori de platina legate in circuitul unui termometru electric. Tubul pirheliometrului este

introdus intr-un tub Dewar, cu peretii dubli, argintati, din care s-a scos aerul. Acesta la randu- i se introduce intr-un tub de lemn, care are peretii captusiti cu material termoizolator.

-cantitatea de caldura absorbita (q) in timp de un

minut se poate afla cu ajutorul urmatoarei relatii calorimetrice:

q = mc (t2- t1)

Actinometrul bimetallic Michelson- piesa receptoare este protejata de tubul

actinometric fiind formata dintr-o lama bimetalica cu o grosime de 0,07 mm si o latime de 2 mm, obtinuta prin laminarea la cald a doua foite metalice una de fier si una de invar.

Pirheliometrul cu compensatieelectrica Angstrm-este un instrument absolut, se determina in cal/cm2 sau ly/min.

-piesa receptoare: lamele identice de manganin, acoperite cu negru de fum pe partile luminate de Soare.

Masurarea intensitatii radiatiei solare difuze si globalePiranometrul absolut Angstrm - exprima va lorile intensitatii radiatiei difuze si

globale in cal/cm2 min sau in ly/min.

- piesa receptoare este dat de doua perechi de lame

subtiri de manganin, dintre care doua sunt vopsite cu negru de fum si absorb in totaliate radiatiile incidente, iar celelalte s unt acoperite cu alb de magneziu, refelctand aproape in totaliate fluxurile solare.

Piranometrul relativ Arago-Davy- este alcatuit din doua termometre identice, unul

are rezervorul acoperit cu negru de fum, iar celalalt cu alb de magneziu. Ambele re zervoare

termometrice sunt protejate impotriva actiunii vantului si precipitatiilor cu cate un balon de sticla, in care se afla vid.

- in vederea efectuarii determinarilor intensitatii

radiatiei solare difuze sau globale, termometrele se

instaleaza in pozitie orizontala, citindu-se temperaturile indicate de cele doua termometre. Apoi se calculeaza diferenta de temperatura dintre cele doua termometre, iar valoarea obtinuta se inmulteste cu factorul de transformare (B), obtinandu-se:

I = B (tn ta)

Piranometrul termoelectricIanisevski- este un instrument radiometric relative ce

foloseste ca piesa receptoare o termobaterie patrata

Piranograful Robitsch modelvechi- foloseste ca piesa receptoare trei lame bimetalice,

egale ca dimensiune, dispuse orizontal, cele marginale sunt vopsite in alb, iar cea din centru in negru.

- piranometrul Robitsc h se instaleaza in complexul

actinometric cu geamul carcasei orientat spre nord, pentru ca razele solare sa nu influenteze mecanismul cu ceasornic al partii inregistratoare.

9Piranograful Robitsch - model nou - functionarea acestui instrument actinometric este asemanatoare cu a piranografului Robitsch model vechi, avand piesa receptoare formata din trei lame bimetalice vopsite in negru la exterior.

Masurarea intensitatii radiatiei reflectateAlbedometrul de statie- piesa receptoare a acestui instrument

actinometric este reprezentata de un cap de piranometru ce se instaleaza pe un support

- masurarea valorilor albedoului presupune determinarea intensitatii radiatiei globale (Q), realizata cu piesa receptoare orientate catre bolta cereasca si apoi, determinarea intensitatii radiatiei reflectate (Rs), care se face cu piesa receptoare orientate catre suprafata careia I se masoara albedoul. Se exprima in procente.

Albedometrul portabil- reprezinta, de fapt, un piranometru Ianisevski

usor modificat, alcatuit dintr- un cap piranometric

Fotoelementul cu seleniu- face parte din categoria fotoelementelor cu strat

de blocare ce masoa ra capacitatea de reflectie a diverselor tipuri de suprafete. S tratul de blocare se formeaza intre stratul de selenium (Se) si pelicula fina de aur (Au).

- piesa receptoare a fotoelementului este data de o placuta de fier (Fe), peste care se aplica un stra t de

selenium, iar peste acesta se gaseste o pelicula extreme de fina de aur sau platina.

Solarimentrul Gorczynski -se foloseste pentru determinarea intensitatii radiatiei directe, difuze, globale, reflectate fiind considerat un instrument actinometric complex.

- functionarea acestuia se bazeaza pe producerea unui curent termoelectric, ce incalzeste in mod diferit sudurile cuplului termoelectric, expuse si ferrite radiatiilor. Intensitatea curentului produs va fi obtinuta indirect, pe baza valorii tens iunii curentului exprimata in milivolti.

- piesa receptoare este o termobaterie formata din

mai multe lame metalice acoperite cu negru de fum pe suprafetele care se expun fluxurilor

radiative.

Masurarea intensitatii radiatiei efectivePirgeometrul Savinov Ianisevski

- functionarea acestuia se bazeaza pe formarea unui curent termoelectric a carui intensitate se masoara cu un galvanometru. Receptorul, in acest caz, este alcatuit din patru lame de manganin sau de cupru, instalate in pozitie orizontala, doua dintre ele au partile superioare acoperite cu negru de platin, iar celelalte doua sunt nichelate sau

aurite.

Masurarea bilantului radiatiilorBilantometrul - piesa receptoare pentru radiatii cuprinde doua placi identice, obtinute prin impletirea unor fire de cupru innegrite la exterior cu negru de fum si pozitionate astfel incat una este orientata catre

bolta cereasca, iar cealalta catre suprafata terestra.

- in timpul determinarilor bilantometrul este

instalat pe suportul instrumentelor actinometrice, la cca. 150 cm fata de sol, in pozitie orizonatala, cu o

parte a piesei receptoare orientate catre atmosfera, iar cealalta catre suprafata terestra.

- suportul complexului actinometric se compune dintr- un stalp lung de 230 240 cm, ingropat in sol

astfel incat deasupra solului sa aiba o inaltime de

150 cm; o scandura lunga de 200 cm, asezata orizontal, pe care se amplaseaza instrumentele actinometrice; o masuta pe care se afla o cutie de lemn ce protejeaza galvanometrul; o contrafisa si un podium rabatabil de lemn. S uportul special pe care sunt instalate instrumentele complexului

radiometric este vopsit in alb.Masurarea duratei de stralucire a soareluiHeliograful tip Fuess - receptorul pentru razele solare este o sfera masiva de sticla, cu un diametru de 10 cm, care se fixeaza pe un suport metalic si, care, concentreaza razele de lumina solara intr-un focar.

-el se instaleaza in partea sudica a platformei meteorologice la 1,5 m desupra suprafetei terestre.

- heliogramele se schimba zilnic dupa momentul apusului Soarelui, in cazul heliografelor tip F uess si Metra, si la ora 12 si dupa apusul Soarelui la tipul universal.

Heliograful universal - montura port- heliogramei este mobila, el putand fi folosit pentru toate latitudinile. Partile componente ale heliografului sunt fixate pe un suport metalic montat prin intermediul unor suruburi pe o placa de lemn.

- heliograful universal utilizeaza numai doua feluri heliograme: drepte (intre 1 martie-15 aprilie si 1 septembrie-15 octombrie), plasate in santurile de la mijlocul monturii si curbe (intre 16 aprilie-31 august si 16 octombrie-28 februarie) ce se instaleaza in perechea de jgeaburi inferioara, ambele schimbandu- se de 2 ori pe zi la ora 12 si dupa apusul Soarelui.

b) Temperatura aerului (caracteristica fizica a diferitelor sisteme, reprezentand gradul de incalzire sau racire in functie de energia pe care a primit-o sau a cedat-o)si temperatura solului.Masurarea temperaturii aeruluiTermometrul meteorologicordinar (psihrometric)- are o constructie simpla fiind alcatuit dintr- un

rezervor cu mercur (de forma sferica, troconica sau cilindrica), un tub capilar de sticla si o scara termometrica

- termometrul ordinar se instaleaza pe un stativ special in primul adapost meteorologic, fiind folosit la determinarea temperaturii si umezelii aerului. Din acest motiv si denumirea de termometru uscat sau

psihrometru.

Termometrul de maxima- are ca lichid mercurul.

- se instaleaza in primul adapost meteorologic, pe stativul de termometre, usor inclinat sper rezervor,

pentru a se evita scurgerea mercurului din tubul capilar catre cavitatea largita de la capatul acestuia.

- prezinta o ingustare a tubului capilar realizata prin intermediul unui dinte (stift) de sticla sudat la partea inferioara a rezervorului.

Termometrul deminima- se instaleaza in primul adapost meteorologic, pe

furca inferioara a stativului de termometre, in pozitie

orizontala, cu piesa receptoare orientata spre stanga, fata de cel care efectueaza determinarea.

- are ca lichid alcoolul.

- determinarea celei mai coborate temperaturi a aerului prin imtermediul termometrului de minima

se face la orele de observatii climatologice 01, 07,

13, 19 si doar la orele 07 si 19 la statiile

meteorologice cu program redus.

Termometrul de minima simaxima Six -Bellani- in component sa intra un tub capilar in forma de

U, dotat la ambele capete cu cate un rezervor

cilindric, care contine alcool sau toluen.

- la statiile meteorologice acest termometru de

minima si maxima se foloseste ca termometru de rezerva

Termometre inregistratoare(termografe )- termografele se instaleaza in cel de-al doilea

adapost meteorologic de pe platforma (impreuna cu higrografele), avand piesa receptoare la 200 cm deasupra suprafetei active.

- sunt formate din trei parti principale:

partea receptoare care percepe variatiile de

temperatura

partea transmitatoare ce transmite si amplifica

deformarea piesei receptoare

partea inregistratoare ce cuprinde un tambur

cilindric in interiorul caruia se gaseste

14- in functie de tipul piesei receptoare la statiile meteorologice din Romania se folosesc termografe cu lama bimetalica si termografe cu tub Bourdon.La cele din prima categoria (termografele Junkalor, Rssel, F ischer, Richard, termografe de conceptie ruseasca), piesa recep toare este o lama bimetalica curbata, rezultata din sudarea a doua lame de metal

cu coeficienti de dilatare diferiti (una este din otel cu

coeficient de dilatare ridicat, iar cealalta din inavar).Aceste proprietati ale celor doua lame metalice determina, in functie de variatiile de temperatura, deformarea acestora intr-un sens cand temepratura creste si in sens invers cand temperatura scade. Aceste deformari ale piesei receptoare se transmit si se amplifica de sistemul de parghii de

care se leaga si care face legatura cu acel inregistrator, pe care apar toate variatiile de temperatura produse zilnic sau saptamanal.

- In schimb, termografele cu tub Bourdon (tip R. Fuess, J. Richard) sunt mai putin raspandite, folosind un tub metalic plat, arcuit, ca piesa receptoare. In interiorul acestuia se afla un lichid thermometric de genul alcoolului amilic, toluenului sau petrolului lampant.S istemul de parghii se termina cu o penita inregistratoare, de forma unei piramide triunghiulare, in care se pune cerneala amestecata cu aniline (lichid uleios incolor obtinut prin distilarea indigoului), pentru a nu inghta la temperature scazute.

- termograma reprezinta diagrama pe care penita

inregistratoare inscribe variatiile continue ale temperaturii aerului. Schimabrea termogra melor se face zilnic sau saptamanal dupa observatia

climatologica de la ora 13.Masurarea temperaturii solului pe parcela lipsita de vegetatieTermometrul ordinar, de maxima si de minima

- ele sunt instalate pe o parcela cu solul afanat si nivelat, situate in sudul platformei meteorologice, avand rezervoarele pe jumatate introduce in sol. Distanta dintre termometre trebuie sa fie de 10 cm, ele fiind asezate in pozitie orizonatala, cu exceptia celui de maxima, care ste putin inclinat (50) spre rezervor.

- in privinta orarului, observatiile se efectueaza zilnic la termenele climatologice reprezentate de orele 01, 07, 13, 19, precizia masuratorilor fiind de

0,10C.- observatorul citeste mai intai termometrul ordinar,

apoi capatul coloanei de alcool si al indicelui, iar la sfarsit, termometrul de maxima. Acesta trebuie sa se apropie de termometre dinspre nord, pentru a nu le

umbri.Masurarea temperaturii solului la diferite adancimiTermometrele de sol de tip Savinov- se instaleaza pe parcela lipsita de vegetatie, cu

rezervoarele orientate spre nord

- principala caracteristica pentru termometrele Savinov o constituie prezenta unui cot (sub un unghi de 1350), situat intre rezervorul termometrului si tija, ceea ce face ca rezervorul sa se orienteze tangent la stratul de sol

- termometrele cu cot (tip Savinov) ce masoara temperatura in stratul superficial al solului, la adancimi mici de 5, 10, 15 si 20 cm sunt folosite numai in sezonul cald.Ele se instaleaza in sol primavara si se scot din sol toamna.

- masurarea temperaturii solului se face cu precizia de 0,10C la orele 01, 07, 13 si 19.

Termometrele de sol tip Junkalor- sunt termometre cu cot folosite pentru masurarea

temperaturii solului la adancimi cuprinse intre 2 si

30 cm, in serii de cate 6 (2, 5, 10, 15, 20 si 30 cm).

-se instaleaza pe parcela lipsita de vegetatie, pe un

suport confectionat din lemn, orientat pe directie est- vest.

Termometrele drepte tip Junkalor- se amplaseaza in pozitie vertical la adancimile de

40, 60, 80 si 100 cm,

Termometrele de sol cu tragereverticala- mai sunt numite si termometre extractive, acestea

ramanand tot timpul anului in sol, fiind scoase doar atunci cand se fac observatii termometrice. S unt, de fapt, termometre ordinare cu mercur instalate pe parcela acoperita de vegetatie (directie est-vest), in ordinea adancimilor, incepand cu cel de 20 cm, la distanta de 50 cm unul de celalalt.

- termometrul de sol extractiv are rezervorul mult mai mare in comparatie cu cel ordinar

- determinarile de temperatura efectuate cu ajutorul termometrelor extractive se fac imediat dupa cele realizate de termometrele Savinov. La termometrele instalate la adancimi de 80 si 320 cm masuratorile se fac o singura data pe zi.

Termometrul sonda tip Sohin- cu ajutorul termometrului tip sonda se pot face

determinari de temperatura pana la adancimea de 20 cm, rezervorul acestuia continand toluen.

- intre peretii interiori ai tubului metalic protector si rezervor se gaseste pilitura de cupru cu coeficient de conductibilitate calorica foarte mare.

- observatiile termometrice se efectueaza la orele 07 si 19, din doua in doua zile

Masurarea adancimii de inghet a soluluiGlaciometrul Danilin - are ca baza de functionare proprietatea apei distilate de a ingheta la temperatura de 00C. Acesta se instaleaza in sol catre sfarsitul toamnei, concomitent cu eventuala producere a

temperaturilor negative si se ridica in a doua decada

a primaverii, dupa dezghetul total al solului.

- glaciometrul Danilin este alcatuit dintr- un tub de

cauciuc umplut cu ap a distilata

- determinarea adancimii de inghet a solului se

stabileste prin pipairea tubului de cauciuc, apreciindu-se locul in care se afla capatul inferior al coloanei de gheata din interiorul acestuia. Aceste masuratori se fac in zilele de 5, 10, 15, 20, 25 si in

ultima zi din luna, intre orele 8 si 9.c) Presiunea atmosferica ( presiunea pe care o exercita atmosfera asupra Pamantului si a corpurilor situate pe ea ) unitatea de masura este milibarul sau hectopascalul si mlimetrul colaoana de mercur

Barometrele cu mercur-isi bazeaza functionarea pe principiul echilibrarii presiunii atmosferice de catre greutatea coloanei de mercur din tubul barometrului.Barometrul R.Fuess-piesa receptoare e constituita din rezervorulcu mercur construit din fanta sau otel nealiat.rezervorul se compune din: corpul rezervorului, fundul rezervorului si capacul rezervorului-barometrul se instaleaza in biroul statiei in pozitie verticala, suspendat intr-o cutie barometrica fixata pe perete la inaltimea de70-75 cm deasupra podelei-determinarile barometrice se efectueaza la orele 01,07,13,19-se aplica sase corectii: cea instrumentala, cea pentru forta gravitatiei,cea de latitudine si altitudine ,cea de reducere la temepratura de 0 grade celsisus si tendinta barica

Barometrul tip URSS-are rezervorul confectionat din plastic iarlimitele divizarii in milibari a scarii barometrice sunt curpinse intre 800 si1060mb.

Barometrul ins pectorial-este alcatuit din doua tuburi metalicenichelate ce se fixeaza intr-o garnitura de metal si la celalalt capat de rezervorul barometric

Barometrul normal-originalitatea lui fata de celelalte barometrecu rezervor mobil consta in formatul special al tubului barometric de sticla cu diamet rul de14mm in partea superioara, 6-8mm in partea mijlocie si din nou 14mm in partea inferioara.-rezervorul cu mercur are in interior un fund mobil din piele de caprioara

Barometrele aneroid- isi bazeaza functionarea pe principiul deformarii sub influenta variatiilor de presiune asupra uneia sau mai multor capsule Vidi.

-barometrul aneroid se instaleaza orizontal in propria sa cutieAltimetrele- functionarea lor se bazeaza pe relatia invers proportionala ce exista intre presiunea atmosferica si inaltime.Hipsometrele sunt instrumente cu ajutorul carora presiunea atmosferica se determina indirect pe calea stabilirii cu exactitate a temperaturii la care fierbe apa .Barografele-functionarea lor se bazeaza pe principiul deformarii sub influenta presiunii atmosferice a unei coloane coaxiale de capsule Vidi. P iesa receptoare e formata dintr-o coloana de 4-12 capsule Vidi.Barograful R Fuess model nou -piesa receptoare: 10 capsule Vidi-barograful se instaleaza in biroul statiei meteorologice pe o consola fixate in perete la inaltimea maxima de 1.60m deasupra podelei.Barograful URSS model vechi -piesa receptoare:4-5 capsule Vidi insurubateBarograful URSS model nou

-piesa receptoare: 5 capsule vidi

Barograful J Richard -piesa receptoare 8-10 capsule VidiBarografulLambrecht

-piesa receptoare : 6 capsule Vidid) Directia si viteza vantului (vantul fiind definit ca miscarea pe orizontala a maselor de aer, generata de diferenta de presiune dintre doua sectoare ale atmosferei, influentata de forta centrifuga si forta Coriolis ).Girueta Vild-presiunea pe care vantul o exercita asupra

placii e proportionala cu patratul vitezei vantului ,cu suprafata placii si cu densitatea aerului.

-giruetele Vild cu placa usoara si cu placa grea se instaleaza in partea de N a platformei meteorologice , pe linia 1 alaturi de chiciurometru

-fiecare girueta se planteaza in sol

-efectuarea observatiilor consta in

determinarea mai intai a directiei apoi a vitezei vantului la orele 01,07,13,19

Maneca de vant-cu ajutorul ei se determina directia

aproximativa a vantului

-se compunde dintr-un con de panza cu baza intinsa pe un cerc metalic

Girueta de mana-este portabila si de rezerva

Ane mometrul metalic cu cupe JRichard-piesa receptoare o cons tituie un sistem de

cupe fixate perpendicular pe un ax vertical mobil

Ane mometrul metalic cu cupe Fuess-are ca piesa receptoare un sistem de cupe

Robinson

Ane mometrul mechanic cu moriscacu palete J Richard-piesa receptoare:morisca formata din 8 palete

trapezoidale confectionate din aluminiu

23

Ane mometrul magnetic J Richard-piesa receptoare: un sistem de cupe petterson

Ane mometrul magneticRosenmuller-piesa receptoare un sistem de cupe Robinson

Catatermometrul-funcionarea lui se bazeaza pe principiul racirii

sub influenta vantului a unui fir incalzit

-e un termometru cu alcool ce se deosebeste de termometrele obisnuite prin dimensiuni mari

24Ane mograful cu contact electric JRichard-este alcatuit din: un transmitator terminat cu

un sistem de cupe, un inregistrator si o sursa de curent

Ane mograful electromagneticPapillon-functionarea lui se bazeaza pe legile

electromagnetismului si ale curentilor de inductie

-piesa receptoare:un sistem de cupe

Ane mocine mograful-piesa receptoare: o morisca cu palete

Girueta inregistratoare cu rezistenteelectrice Papillon-transmitatorul este alcatuit dintr- un ampenaj

de girueta prevazut cu un cursor mobil ce se roteste fiind in contact cu una din cele 16 lame de metal inoxidabil ce formeaza colectorul circular

-transmitatorul se instaleaza la 10m inaltime pe

25o teava metalica

-inregistratorul se instaleaza pe o consola fixata pe unul din biroul statiei la 1.35m deasupra podelei

Ane mogirueta J Richard-transmitatorul este o morisca cu palete ce se

orienteaza cu ajutorul unei pene de vant

Ane mograful universal Dines-pe principiul tuburilor manometrice P itot

-transmitatorul are piesa principal un ax tubular vertical pe care se fixeaza un ampenaj de girueta

26

e) Evapotranspiratia ( fenomenul meteorologic care prezinta cantitatea totala de apa cedata atmosferei, prin evaporatia solului, a suprafetei apei si prin transpiratia plantelor, cedarea apei facandu-se sub influenta unei temperaturi ridicate )

f) Umezeala aerului ( caracteristica aerului de a contine vapori de apa )

Psihrometrele cu aspiratie - sunt acele instr umente meteorologice la care ventilatia aerului in jur ul re zervoare lor termometre lor se face pr in mijloc irea unordis pozitive spec ia le, e le capata nd s i de numirea de ps ihr ometre cu ve ntila tie artif ic ia la. D intre acestea, ma i frecve nt uzitate sunt: ps ihr ometrul de statie cu doza dubla s i ps ihr ometr ul tip Assmann.- ps ihrometr ul de statie cu ventilatie artif ic ia lase insta leaza in pr imul a dapost mete orologic , in pozitie vertica la, pe acelas i stativ cutermometre le de maxima s i minima. El estealcatuit din doua ter mometre or dinare ide ntice , ale caror parti infer ioare sunt intr oduse incanale le latera le a le une i doze meta lice duble27

Psihrometrele fara as piratie- in aceasta categorie intra acele psihrometre

la care viteza curentului de aer din jurul celor doua rezervoare termometrice nu este constanta. La statiile meteorologice din tara mai folosite sunt psihrometrele de tip August si pshirometrul de tip prastie.

28

Higrometrele de absorbtie cu fir depar- se gasesc la majoritatea statiilor

meteorologice din tara, in aceasta categorie intrand higrometrele de tip Koppe si tip F uess.

In higrometrie se folosesc, de regula, fire de par omenesc blond ce prezinta un numar foarte redus de pigmenti, ce le confera o sensibilitate mai mare fata de variatiile umezelii aerului. Higrometrele functioneaza bazandu-se pe proprietatea firelor de par de a se alungi in contact cu aerul umed si de a se scurta cand acesta este uscat.

Higrometrul de tip Koppe se instaleaza in primul adapost meteorologic, in spatele

psihrometrului de statie, in pozitie verticala.

- Piesa receptoare a acestui instrument cu

citire directa este un fir de par omenesc, blond si degresat care isi modifica lungimea in functie de cantitatea de vapori de apa

absorbita si condensata in porii sai liberi.

- Masuratorile higrometrice se efectueaza

zilnic la orele climatologice 01, 07, 13 si 19, iar valorile obtinute se noteaza in registrul de statie in procente intregi.

Higrometrul de tip F uess se deosebeste de cel precedent prin faptul ca piesa sensibila pentru umezeala este alcatuita din 1-4 fire de par

29

Higrometrele de absorbtie cume mbrana organica- functionalitatea si modul de constructie al

acestor higrometre se bazeaza pe modificarile dimensiunii unei membrane organice (vezica urinara, intenstine) sub influenta umezelii aerului, ca urmare a proprietatii sale de higroscopicitate. Datorita acestei proprietati, membrana respectiva absoarbe vaporii de apa din atmosfera si se alungeste sau ii pierde prin uscare si se scurteaza.

Higrografele-higrograful se instaleaza pe podeaua celui de-

al doilea adapost meteorologic, alaturi de termograf, la inaltimea de 2 m deasupra suprafetei solului.

partea receptoare cuprinde un manunchi sau

30mai multe manunchiuri de fire de par omenesc, blond si degresat, ce pot fi dispuse orizontal sau vertical, in functie de tipul higrografului

-la statiile meteorologice din tara noastra se

utilizeaza diferite tipuri de higrografe (Junkalor, F uess, Richard, F ischer sau de tip rusesc), care difera intre ele prin mici

amanunte de constructie.

g) Nebulozitatea ( perioada de timp in care cerul este acoperit cu nori ) Determinarea si notarea nebulozitatiiObservatii vizuale -se exprima in zecimi sau in optimi, in care se observa bolta cereasca un intreg impartit imaginar in zece parti egale (climatic) sau in opt parti egale (sinoptic), apreciindu-se cate parti

din acest intreg sunt acoperite cu nori.Determinarea inaltimii norilorDeterminarea inaltimii bazei norilor cu balonul pilot

- metoda consta in lansarea unui balon umplut cu hidrogen si in urmarirea ascensiunii lui cu teodolitul pana la intrarea balonului in nori. Inaltimea norilor se obtine inmultind viteza verticala a balonului pilot (in m/min) cu timpul de ascensiune, exprimate in minute.

Determinarea inaltimei bazei norilor cu ceilometrul

- principiul de functionare al ceilometrului se bazeaza pe masurarea timpului de propagare a impulsului de lumina de la emitator (lampa cu electrozi de wolfram) pana la baza norului si de la acesta pana la receptorul cu celula fotoelectrica.

- impulsul reflectat se vede pe tubul catodic (ca intr- un oscilograf), iar scala dispozitivului de

inregistrare este gradata in metri. Tubul de impuls al ceilometrului are o durata de functionare scurta si de aceea trebuie mentionat aprins cat mai putin timp pentru determinarea plafonului.

h) Felul si cantitatea precipitatiilor ( precipitatiile fiind manifestarea rezultata din condensarea vaporilor de apa in anumite conditii de temperature; dupa starea de agregare, precipitatiile pot fi : lichide ploaie, roua, ceata; solide zapada, mazariche, grindina, bruma, chiciura, polei; mixte lapovita )

Pluviometrul tip I.M - pe platfomele meteorologice se gasesc intotdeauna doua pluviometre, care se fixeaza pe laturile de st si de vest ale unui stalp vertical de lemn. Unul este descoperit, fiind pluviometrul de serviciu, iar celalalt este de rezerva.

- un astfel de pluviometru este alcatuit din trei parti componente:

receptor

colector

dispozitivul de zapada

eprubeta pluviometrica

- receptorul numit si corpul pluviometrului are o suprafata receptoare pentru precipitatii egala cu

200 cm2 si este confectionat din tabla zincata.

- apa colectata in p luviometru se masoara cu ajutorul unei eprubete din sticla. Cand nu se dispunde de eprubeta, masurarea cantitatii de precipitatii se poate face cu ajutorul unui cilindru gradat.

- determinarea cantitatii de apa rezultata in urma

precipitatiilor lichide sa u solide se face la orele

07 si 19 timp local, in toate zilele in care s-a produs hidrometeorul.

Pluviograful- mai sunt numite si pluviometre inregistratoare,

ce monitorizeaza in mod continuu cantitatea, durata si intensitatea precipitatiilor lichide. La statiile meteorologice din Romania se gasesc pluviografe de tip Hellmann si pluviografe de conceptie ruseasca, diferenta dintre ele facand-o suprafata receptoare pentru precipitatii (200 cm2 la cele de tip Hellmann si 500 cm2 la celelalte).

- in alcatuirea unui pluviograf intra un receptor,

un colector si inregistratorul.

- receptorul este un vas cilindric, care se termina

la partea inferioara cu o palnie, prin care precipitatiile sunt canalizate spre colector. In partea interioara a acolectorului se gaseste un recipient cilindric, care pluteste deasupra coloanei de apa si care se ridica pe masura ce nivelul apei creste. Acesta miscare antreneaza si parghia penitei inscriptoare.

- pluviograma este divizata pe verticala prin linii

ce marcheaza cantitatea de apa intre limitele de 0

10 mm, iar pe orizontala prin linii care indica

timpul in ore si minute.

- inregistratorul este reprezentat de un tambur, cu un diametru mai mare pe care se fixeaza

pluviograma.

- pluviograful se instaleaza pe platforma

meteorologica, pe aceiasi linie cu pluviometrele

i) Vizibilitatea ( distanta pana la care poate fi distins clar, cu ochiul liber, un obiect luat ca reper si ramane vizibil in conditii atmosferice date )

j) Fenomenele atmosferice : furtuni, ceturi, descarcari e lectrice, fenomene optice etc.

Principalele metode de observatii a elementelor meteorologice sunt: metoda instrumentala si metoda observatiilor vizuale.

3.Factorii genetici ai climeiFactori RadiativiRadiatiile solare emise spre Pamant ajung direct sub forma de radiatii termice sau mijlocit de anumite particule cum ar fi radiatiile corpusculare.

Cele mai importante Radiatii sunt: ultravioletele, cele vizibile si infrarosii . Aceste radiatii sunt difuzate in masa atmosferica sau reflectate de acesta.

Radiatia primita in mod direct de la soare paorta numele de radiatie solara directa.

Radiatia solara difuza inlocuieste radiatia solara directa cand cerul este acoperit de nori.Radiatia solara directa ajunsa la suprafata terestra este reflectata in mod diferit de catre acesta iar raportul exprimat in procente dintre radiatia reflectata si cea incidenta de numeste albedou. /radiatia atmosferica reprezinta emisia atmosferei datorata absorbtiei selective a gazelor componente.

Bilantul radiativ (Q) reprezinta diferenta dintre radiatia primita (S, D, A) si cea cedata

(R, T) la contactul cu suprafetei terestre cu atmosfera. El se exprima astfel: Q=(S+D+A) (R+T)

unde:

S radiatia directa

D radiatia difuza

A radiatia atmosferei

R radiatia reflectata de suprafata terestra

T radiatia terestra

Factorii DinamiciPrincipalele sisteme de vanturi , cu influenta puternica asuprei climei zonelor si regiunilor pe care le strabat, sunt:

Alizeele - in zona lor de formare creaza un deficit de umiditate (=>deserturi tropicale)

Musonii aduc precipitatii foarte mari in S si SE Africii

Circulatia vestica (Vanturile de Vest) dintre 40 si 60 de grade latitudine (nordica si sudica) ce se desfasoara in lungul paralelelo r (V->E) si aduce precipitatii spre interiorul continentelor

Vanturile polare racesc regiunile apropiate cercurilor polare

Miscarea convergenta a aerului din zona intertropicala (calmele ecuatoriale) are

precipitatii bogate si o nebulozitate ridicata

Factori fizico-geograficiFactorii fizico-geografici, care tin de caracteristicile suprafetei terestre, nuanteaza foarte mult elementele climatice si tipurile de clima.

Cei mai semnificativi sunt:

- raportul dintre uscat si apa (oceane si mari)

- relieful (prin altitudine, expunere, orientarea maselor montane)

- curenti aceanici

- lacurile si fluviile mari

- stratul de zapada si gheata

- vegetatia

- activitatile societatii omenesti

Barometrul aneroid cu o singura

capsula Vidi-are drept piesa sensibila la variatiile

presiunii atmosferice o singura capsula Vidi

-i se aplica corectia de scara si cea de temepraturaBarometrul aneroid cu coloana

de capsule Vidi-are drept piesa receptoare o coloana

coaxiala de 8 capsule Vidi