UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA

PROIECT

TEHNOLOGIA MORARITULUI

Coordonator: Student:

Simona Man Suciu Lucian Rares

CUPRINS

1. Tema proiectului

2. Caracterizarea materiei prime – parametrii tehnologici

3. Caracterizarea produselor finite

4. Specificitatea fabricaţiei

4.1. Felul măcinişului

4.2. Regimul de măciniş adoptat

5. Elemente de inginerie tehnologică

5.1. Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secţia de pregătire a grâului pentru

măciniş

5.1.1. Calculul capacităţii de producţie a secţiei de pregătire a grâului pentru

măciniş

5.1.2. Stabilirea schemei tehnologice pentru pregătirea grâului pentru măciniş

5.1.3. Calculul si alegerea utilajelor din secţia de pregătire a grâului pentru

măciniş

5.2. Descrierea fluxului tehnologic stabilit pe secţia de pregătire a grâului pentru măciniş

5.3. Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secţia de măciniş

5.3.1. Alegerea valţurilor şi repartizarea lungimii de tăvălug pe pasaje

5.3.2. Alegerea sitelor plane si repartizarea suprafeţei de cernere pe pasaje

5.4. Descrierea fluxului tehnologic pentru secţia de măciniş

6. Partea grafică

6.1. Schema tehnică a secţiei de pregătire a grâului pentru măciniş

6.2. Schema tehnică a secţiei de măciniş

7. Bibliografie

1. TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze şi să se stabilească schema tehnica pentru o moară de grâu cu capacitatea de 130 t /

24 h, pentru făină neagră extracţie 87 % , masa hectolitrică a grâului fiind de 76 kg /hectolitru.

2. CARACTERIZAREA MATERIEI PRIME

Grâul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupă pe glob cele mai mari

suprafeţe, grâul boabe având un conţinut ridicat in hidraţi de carbon şi substanţe proteice.

2.1. Structura anatomică a bobului de grâu

Secţiunea longitudinală si transversală prin bobul de grau pune in evidenţă urmatoarele

părţi:

Învelişul fructului sau pericarpul alcătuit din trei straturi suprapuse in urmatoarea

succesiune de la exterior la interior: epiderma sau epicarpul (un rând de celule cu membrana

celulozică rezistentă), mezocarpul (celule alungite), endocarpul (un strat de celule foarte alungite

si un strat de celule sub forma de tub aşezate perpendicular pe primele celule). Învelişul seminţei

sau spermoderma alcatuită din două straturi de celule:

Stratul brun (provine din celulele ovarului şi care conţine substanţe colorante in procent

ridicat) şi membrana hialină (alcatuită din celule fară culoare, puternic comprimate, cu pereţii

ingroşaţi).

Stratul aleuronic alcătuit din celule mari cu pereţi ingroşaţi, cu secţiune de forma

aproape pătrată, reprezintă 7-9% din bobul întreg. Acest strat conţine: substanţe proteice (sub

forma de granule fine, compacte, cu aspect cornos), substanţe carotenoide (cu funcţii biochimice

în procesul de germinare, fiind ultima rezervă in materii nutritive pentru embrion), vitamine din

complexul B precum si un nivel ridicat de ulei (motiv pentru care se numeşte şi strat uleios). Nu

conţine amidon.

Endospermul sau corpul făinos reprezintă 84% din bob si constituie principala sursă de

materii prime nutritive pentru dezvoltarea embrionului. Endospermul este alcatuit din celule mari poliedrice cu pereţi subţiri care au in structură cantităţi mari de hemiceluloză si granule de amidon. Granulele de amidon din grâu au mărimi cuprinse intre 28 si 40 mm . Endospermul conţine substanţe

minerale, celuloză, pentozani, vitamine si enzime. Prin măcinare din endosperm se obţine cea mai mare cantitate de faină, de aceea se mai numeşte şi corp făinos.

Structura anatomică in % la SU (medie / limite de variaţie):

Embrionul este aşezat in partea opusă vârfului care are perii sau barbă şi conţine organele

viitoarei plante. În partea endospermei, embrionul este protejat de un scutişor care este cotiledonul

seminţei de grâu. Prin stratul epitelial se face legătura cu endospermul de unde absoarbe materiile de

rezervă hidrolizate în faza germinativă a bobului.Embrionul reprezintă 2-3% din bobul întreg.

2.2. Compoziţia chimică a bobului de grâu

Apa este un element important in păstrare. Dacă este sub 13% grâul se păstreaza in condiţii bune. Peste 14% apar procese biochimice de fermentaţie care determină alterarea bobului de grâu.

Umiditatea influenţeaza proprietăţile fizice: rezistenţa la sfărâmare şi plasticitatea învelişului. Astfel, boabele cu umiditate redusă se mărunţesc puternic producând grişuri şi randamentul în faina alba scade, înrăutăţindu-se in acelaşi timp şi calitatea făinii, iar cele cu umiditate mare cer un consum de energie mare la măcinare iar curăţirea grişului este anevoios şi diminuează randamentul in faină.

Glucidele reprezintă partea cea mai mare a bobului de grâu şi constituie substanţe de rezervă (amidon, zaharuri, dextrine), substanţe de constituţie a învelişului celular şi a scheletului învelişurilor protectoare ale bobului (celuloză, hemiceluloză). După structura chimică glucidele sunt: monozaharide, dizaharide, polizaharide. Monozaharidele în bobul de grâu sunt în cantităţi foarte mici. Conţinutul de glucoză variază între 0,09-0,3%, iar fructoza intre 0.06-0,08%. Se mai găsesc cantităţi foarte mici de: riboză, xiloză, manoză,galactoză.

Deşi endospermul conţine cea mai mare parte din glucide, conţinutul în mono şi oligozaharide este infirm comparativ cu embrionul şi învelişul.

Polizaharidele prezente în cereale sunt:glucofructani cu o masă moleculară de 2000,solubile in apă,hemiceluloze si pentozani.Celuloza se găseşte în cantitate mică.

Amidonul este partea cea mai importantă din glucide. În structura amidonului există doua tipuri de macromolecule: amiloza si amilopectina. Structura secundară a amidonului este condiţionată de existenţa punţilor de hidrogen. În bobul de grâu amidonul se află sub forma unor granule de diferite mărimi şi forme. În majoritatea cazurilor granula de amidon este sferică,ovodoidală cu dimensiuni de 2-170 mm.

Proteinele se găsesc distribuite neuniform în diversele părţi componente ale structurii anatomice ale bobului de grâu: în epidermă 4%, stratul de celule rotunde 11%, învelişul seminal 18%, stratul aleuronic şi membrana hialină 33%, corpul făinos 11%, germeni 23%.

Principalele categorii de proteine: albuminele se găsesc în citoplasma celulelor vii, în calitate de substanţe de rezervă, în stratul aleuronic, învelişul bobului şi embrion. Conţinutul de albumină al bobului de grâu variază intre 0,3-0,5%.Globulinele sunt concentrate în embrion sub formă de nucleat de globulină. Globulina grâului numită edestină, se găseşte în proporţie de 0,6%. Prolaminele,dintre care gliadina grâului este cea mai importantă; se găseşte în endosperm şi împreună cu glutenina (zimona), formează glutenul. Glutelinele au caracter acid. Cea mai importantă este glutenina grâului, componenta care rămâne insolubilă prin extragerea glutenului cu alcool de 70%.Dintre proteine cele mai importante sunt gliadina şi glutenina, care în prezenţa apei formează o masă elastico-vâscoasă numită gluten, ce conferă aluatului principalele însuşiri de panificaţie. Substanţele proteice sunt distribuite neuniform în endospermul, crescând ca pondere din centru spre periferie. După conţinutul de gluten endospermul se poate împărţi în cinci zone: zona întâi conţine 7,4 % gluten, zona a doua 8,6%, zona a treia 9,5%, zona a patra 13%, zona a cincea 16.5%. Conţinutul în gluten este influenţat de forma si mărimea boabelor. Boabele de formă alungită şi soiurile de grâu cu bobul mic sunt mai bogate în gluten.

Lipidele sunt răspândite în mod deosebit în embrion, stratul aleuronic şi endosperm.Lipidele sunt combinaţii chimice uşor oxidabile,putând determina alterarea proprietăţilor organoleptice ale făinurilor.

Din totalul lipidelor trigliceridele reprezintă 63-70%. În compoziţia trigliceridelor întra o serie de acizi graşi.Lipidele complexe sunt scindate de fosfataze, cu punerea în libertate de fosfaţi acizi şi acid fosforic.Acizii graşi, fosfaţii acizi, acidul fosforic determină creşterea acidităţii grâului şi făinii.

Substanţele minerale sunt răspândite neuniform în părţile componente ale bobului. Cantitatea cea mai mică se găseşte în endospermul 0,3% în zona centrală, crescând către periferie la 0,48%. În stratul aleuronic cantitatea de substanţe minerale creşte la 7%, iar în spermodermă şi pericarp scade la 3,5%. Embrionul are 5% substanţe minerale.

Concluzia este că straturile periferice care de regula se îndepărtează în procesul tehnologic de măcinare sub formă de tărâţe, sunt bogate în substanţe minerale.

Enzimele reprezintă o clasa importantă de substanţe ce catalizează o serie de reacţii biochimice. Bobul de grâu conţine un număr mare de enzime din clasele hidrolaze, transferaze, oxidoreductaze, liaze, izomeraze, sinteaze. Enzimele determină procesul de germinaţie şi metabolismul componentelor chimice ale bobului, pe care le transformă în stare asimilabilă de către noua plantă în procesul de dezvoltare.

Vitaminele existente în bobul de grâu constituie o sursă importantă pentru necesităţile catabolismului şi anabolismului uman. Distribuţia vitaminelor este

diferită în părţile anatomice ale boabelor. În bobul de grâu se găsesc urmatoarele vitamine: B1 (tiamina), B2 (riboflavina), PP (niacina), E (tocoferol), A, acid pantotenic, acid folic, biotina.Înainte de măcinare grâul curaţat trebuie să corespundă prevederilor din tabelul de mai jos în privinţa conţinutului de corpuri străine (impurităţi):

Condiţii de calitate:

puritate biologică: 99,0% 99,5% 99,8%

puritate fizică: 98-99%

capacitatea de germinaţie 90% ( 85 % )

Condiţi minime de calitate pentru grâul de panificaţie:

umiditate - max. 15,5%

masa hecolitrică - min 70 kg/hl

impurităţi - max.15%, din care :

- boabe sparte, max.7%

- boabe şiştave, max 8%

- boabe avariate, max. 1%

- boabe atacate, dăunători, max. 2%

- boabe încolţite, max 1%

- alte cereale, max. 3%

- corpuri străine, max. 2%

- gluten umed, min 22%

- indice de deformare a glutenului, max. 15mm

3.CARACTERIZAREA PRODUSELOR FINITE

Făina tip 1250, extracţie directă se foloseşte la fabricarea pâinii negre numită “Pâine integrală”. Ea reprezintă făina cea mai completă din punct de vedere nutriţional pentru că conţine întregul endosperm a bobului de grâu, o mare parte din săruri minerale, vitamine şi enzime. În afară de aceasta conţine şi celuloză care e necesară unor categorii de consumatori. Făina din grâu neagră este destinată pentru fabricarea pâinii, a produselor de panificaţie, biscuiţilor, precum şi comercializării.

Caracteristicile făinii de grâu tip 1250 obţinute prin măcinarea grâului pentru panificaţie după o prealabilă curăţire se regăsesc în standardul de ramura STR 2498-89.

3.1. Condiţii tehnice de calitate

Materia primă folosită la fabricarea făinii tip 1250 trebuie sa corespundă documentului

tehnic normativ de produs şi normelor sanitare în vigoare.

Produsul făina tip 1250 se fabrică conform instrucţiunilor tehnologice aprobate de centrele corespunzătoare de respectarea normelor sanitare în vigoare.

3. SPECIFICITATEA FABRICATIEI

4.1. FELUL MǍCINIŞULUI

Pentru transformarea cerealelor de grâu în făină neagră extracţie 85% ,în industria

morăritului se folosesc următoarele sisteme de măciniş:

-măciniş scurt ;

-măciniş repetat care constă în obţinerea făinii ca urmare a mărunţirii succesive a

boabelor şi a produselor intermediare ,rezultate prin trecerea lor prin mai multe

utilaje de măcinat . Ciclul de măcinare-sortare se repetă de 5-12 ori ;

-măciniş simplu constând în procese de şrotuire şi măcinare.După fiecare mărunţire produsul obţinut se cerne pentru separarea făinii de restul particulelor, operaţie care se repetă până la obţinerea cantităţii de făină dorită ;

-măciniş pe o extracţie datorită faptului că se obţine un singur sortiment de făina în urma măcinării grâului cu un conţinut de cenuşă de 1,2-1,35%. Verificarea extracţiei se face în flux continuu, prin căntărire automată şi reverificare prin captarea făinii la sac timp de 5-

10 min. Cantitatea de făină obţinută se raporteaza la cantitatea de grâu măcinată în aceeaşi unitate de timp sau la total produse.

4.2. REGIMUL DE MĂCINIŞ ADOPTAT

Producerea a diferite tipuri de făină necesită pentru fiecare din ele un regim propriu de măcinare. La producerea făinii pentru panificaţie se desfăşoară un proces de măcinare intens prin acţiuni de presare şi frecare a suprafeţelor de lucru ale maşinilor de măcinat obtinându-se particule fine.

Cu cât regimul de măciniş e mai dezvoltat, urmărindu-se realizarea unui randament ridicat de făină de calitate superioară, cu atât trebuie realizată mai bine curăţirea şi condiţionarea cerealelor. Randamentul şi calitatea produslor finite, morile care trebuie să obţină făină pentru paste trebuie să realizeze o pregătire foarte bună a grâului, cu o schemă tehnologică capabilă să asigure prelucrarea grâului dur, a cărui umectare trebuie realizată în 2 sau 3 trepte, respectând durata de odihnă, corespunzatoare dupa fiecare treaptă.

5. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICǍ

5.1. Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secţia de pregătire a grâului pentru măciniş

Pentru a face o dimensionare tehnologică a instalaţiei este necesar a se stabili factorii de fundamentare a acesteia, adică : durata de exploatare, capacitatea, bilanţurile energetice, bilanţurile de materiale, utilităţile, etc.

Durata de exploatare este timpul de lucru normal al instalaţiei în condiţiile acoperirii capacităţii nominale şi de calitate corespunzătoare a produsului.

Instalaţii comune

Se consideră că durata medie anuală de funcţionare este de 330 zile, restul de zile calendaristice este rezervat lucrărilor de revizie, reparaţiilor etc. Instalaţiile de mare capacitate, moderne pot avea durata de exploatare anuală de 350-355 zile, chiar 365 zile, cu o oprire planificată pentru revizii şi reparaţii prevăzute la 2-3 ani. La stabilirea duratei de exploatare se are în vedere studierea pentru fiecare aparat, a necesarului de revizii şi reparaţii, funcţie de caracteristicile procesului, natura aparatelor (statice, speciale, cu piese în mişcare, etc.)

Instalaţii discontinue

Se prevede o durată de exploatare de 330-350 zile pe an, funcţie de specificul

fabricaţiei. Oprirea utilajelor se face conform unor grafice de oprire, care se respectă

depinzând de alte faze de fabricaţie a căror capacitate echivalentă este coordonată de

acestea.

Capacitatea instala ţ iei este capacitatea de produs care se fabrică în unitatea de timp (zi sau an) şi se stabileşte prin tema de proiectare. Aceste capacităţi nominale diferă de capacitatea reală din cauza utilajelor tip. Capacitatea minimă reală a unei instalaţii este determinată de utilajul cu capacitatea cea mai mică. Deci, fiecare utilaj se alege astfel încat capacitatea lui reală să fie egală sau puţin mai mare decât cea nominală. Pentru stabilirea coeficientului de rezervă se montează utilaje suplimentare sau de rezervă care formează rezerva funcţională. Se analizeaza foarte atent capacitatea optimă care trebuie realizată de instalaţie.

Se consideră că producţia este mai economică dacă se ia în considerare că instalaţia produce la capacitatea maximă care corespunde capacităţii de producţie.

5.1.1. Calculul capacităţii de producţie a secţiei de pregătire a grâului pentru măciniş

Capacitatea morii : QM=130 t / 24h

Capacitatea curăţătoriei: Qc=QM+ (10 - 20%) x QM

Qc=130 + 10% x 130= 143 t / 24h=143000kg / 24h

Capacitatea orară a curăţătoriei: Qc/h= Qc/ 24h

Qc/h=143000 / 24=5959 kg / h

Schema tehnologică de curăţire a grâului pentru o moarăprestatoare

Fig. 25. Schema tehnologică de curăţire pentru o moară prestatoare

1 – buncăr; 2, 11 – elevator; 3 – separator-aspirator; 4 – separator magnetic;5 – trior principal; 6 – trior de repriză; 7 – decojitor; 8 ventilator;9 –ciclon;10 – ecluză.

5.1.2. Stabilirea schemei tehnologice pentru pregătirea grâului pentru

măciniş

5.1.3. Calculul şi alegerea utilajelor din secţia de pregătire a grâului pentru măciniş

Necesarul utilajelor din secţia de pregătire pentru măciniş se calculeaza în funcţie de capacitatea de producţie a morii,de caracteristicile tehnice ale utilajelor, încărcarea specifică a utilajelor.

Calculul cântarului automat

Se calculeazâ în funcţie de capacitatea orară a curăţătoriei şi de numărul de răsturnări pe care le realizează cupa cântarului.Pentru cereale se construiesc cântare de capacitatea cupei intre

10 si 600 kg.

10-50kg……………………3 rasturnari / min

50-100kg…………………..2 răsturnări / min

>100kg…………………….1 răsturnare / min

Ccupei=Qhc / nr. rasturnari

Ccupe=5959/3 * 60=33 kg

Vom alege un cantar cu capacitatea cupei de 50 kg.

Calculul separatorului aspirator

Se calculează în funcţie de încărcarea specifică a separatorului şi de capacitatea orară a

curăţătoriei pentru a afla lăţimea separatorului aspirator.

QsSA= 55 kg / cm x h

lSA= Cc/h/ QsSA

lSA= 5959 / 55 = 108,32 cm

Vom alege 2 separatoare aspiratoare cu latimea de 60cm.

2*2=4 separatoare aspiratoare.

Calculul triorului cilindric

Suprafaţa necesară de triorare se calculează în funcţie de încărcarea specifică a suprafeţei

de triorare.

QsTC= 600 kg / cm x h

STC= Cdc/ QDc

STC=5959 /600 = 9.93 m2

Trior cilindric Mvm220

L=2850 h=1985 turatie40rot/min

L=1000 Nr.cilindri : 2 Q=2000kg

Numărul total de trioare cilindrice necesare se calculează în funcţie de suprafaţa necesară

de triorare şi suprafaţa determinată din relaţia:

S = π x D x L

NT= STC/ S

S = 3,14 x 0.6 x2= 3.76 m2

NT= 9.93/ 3,76 =2.64 => 3 triore cilindrice

Calculul triorului spiral

Se calculează numărul necesarului de trioare spirale în funcţie de încărcarea specifică şi

cantitatea de deşeuri rezultată la triorul cilindric.

QsTS=120-150 kg / h

Cantitatea de deşeuri : 5959 x 5 % = 297 kg

Numărul de trioare spirale : NT=297/150 =1.99 => 2 triore spirale

Vom alege 2 trioare spirale tip SEM – H 1600

Calculul decojitorului

Se exprimă prin raportul dintre capacitatea orară a curăţătoriei şi încărcarea specifică a

decojitorului.

D = 0.7 L=1.4 m π=3.14

QsD= 800-900 kg / m2

SD= Chc/ QsD

SD= 5959 /900 = 6.62m2

Suprafata unui singur decojitor:

S = π x D x L

S = 3,14 x 0.7 x 1.4 = 3.07 m2

NT= SD/ S

NT= 6.62 / 3,07 = 2.14 => 3 decojitore

Decojitoarele se utilizează în procesele de desprăfuire,decojire umedă şi periere => sunt necesare 3 decojitoare pentru aceste 3 etape.

3*3=9

Calculul masinilor de spalat

Se calculează numărul necesar de masini de spalat în funcţie de capacitatea de lucru a

aparatului folosit şi capacitatea orară a curăţătoriei.

QMS= 6000 kg / h

NT= Qhc/ Qms

NT= 5959/ 6000 = 0.99=> 1 masina de spalat

Calculul aparatelor magnetice

Se foloseşte încărcarea specifică pe un magnet potcoavă şi capacitatea de lucru în raport

cu capacitatea orară a curăţătoriei, pentru a afla necesarul de aparate magnetice şi necesarul de

magneţi care corespund lăţimii ciurului de la separatorul aspirator.

Q= 180 kg/ h

NT1= 5959 / 180= 33.1 => 34 magneti

l = 100 mm = 0,1 m

Lmagneti= 34 x 0,1 = 3,4 m

Calculul celulelor de odihnă

În secţia de pregătire a grâului pentru măciniş se utilizează 3 tipuri de celule : celule de

odihnă pentru siloz, celule de odihnă pentru odihna primară( I ) şi celule de odihnă pentru odihna

secundară ( II ).

Aceste calcule se realizează în funcţie de timpul în care este supus grâul odihnei, capacitatea

orară a curăţătoriei, volumul celulelor, masa hectolitrică. De aici va rezulta numărul de celule necesare

pentru fiecare proces în parte.

Calculul numărului de celule de siloz : normele recomandă ca celulele de depozitare a

morilor să asigure o rezervă tampon de minim 20 de zile capacitate, pentru a evita oprirea fluxului

tehnologic din diferite motive.

Dimensiunile celulelor : lungime 2m, lăţime 2m, înălţime 12m.

a)Celule de odihna I

Cgrau * 24=5959x24=143016

Capacitatea de grau dintr-o celula.

Mh= 760 kg / m3

Vc* Mh= 48 * 760 = 36480 kg / m3

Nc= 143016 / 36480 = 4 celule.

Calculul numărului de celule pentru odihna I : se recomandă ca timpul utilizat pentru

acest proces să fie de 24 ore.

b)Cantitaea de grau care trebuie tinuta la odihna timp de 30’.

CGrau=Qhc*0.5h=5959*0.5=2979 kg

V=48 m3

Nr.celule =2979/36480=0.163 ~1 celula.

Silozul de cereale

Capaciatea de depozitare trebuie sa fie corelata cu capacitatea de productie .

Cgrau = Qm * 20zile = 130 * 20 = 2600t

Cgrau1 =V * Mh = 384 * 760 = 291840

V = L * l * h

L = 4 l = 4 h = 24

Nr. celule = (Cgrau /20zile)/C1grau = 2600000 / 291840=8,90 ~ 9 silozuri

Utilaje tehnologice necesare

Stabilirea utilajelor necesare unei instalaţii va ţine seamă de unele aspecte privind tipul

utilajului,capacitatea optimă, numărul, productivitatea, dimensiunile tehnologice şi mecanice.

Alegerea tipului de utilaj - la alegerea tipului de utilaj se ţine seama de următoarele

criterii:

-necesităţile procesului tehnologic;

- nivelul tehnic al utilajului,caracterizat prin:

- productivitate mare la dimensiuni mici, cu investiţii reduse;

- consumuri specifice de materiale şi utilitare reduse;

- siguranţa în exploatare;

- durata de funcţionare lungă, fără întreruperi;

- posibilitate de automatizare;

- întreţinere uşoară, revizii şi reparaţii scurte;

- securitate în muncă;

- preferinţa pentru producţia de serie sau catalog.

În funcţie de calculele rezultate şi cerinţele enumerate anterior au fost alese următoarele

utilaje având enunţate caracteristicile tehnice :

Separator cascad ă Tip SC-6

5.3. Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secţia de măciniş

Pentru dimensionarea tehnologică a utilajelor din secţia de măciniş se iau în vedere:

- capacitatea de producţie a morii : 143 t / 24 h ;

- felul măcinişului : grâu ;

- extracţia de realizat : 87 % ;

- destinaţia pe care trebuie sa o aibă făina : pentru obţinerea de făină neagră ;

- calitatea grâului : 76 kg / hectolitru.

În funcţie de aceste date, stabilirea lungimii valţurilor, a suprafeţei de cernere şi

distribuirea acestora pe pasaje se face în conformitate cu anumi ţi indici orientativi, folosiţi în

proiectarea diagramelor de măciniş.

Utilaje care intră în partea de măciniş(măcinarea propriu-zisă) : valţuri, site plane, sistem

de perii şi finisoare.

Pentru stabilirea pasajelor de prelucrare la măcinarea grâului, raportul lungimii tăvălugilor

de la pasajele de măcinare faţă de lungimea tăvălugilor de la pasajele de şrotuire( LPM / LPS ),

raportul suprafeţei la aceleaşi pasaje (SPM / SPS) şi suprafaţa de control faţă de suprafaţa totală

de cernere, în %(Scc / Sct) se iau în vedere normele tehnologice orientative.

5.3.1. Alegerea valţurilor şi repartizarea lungimii de tăvălug pe pasaje

Calculul valţurilor

Pentru a determina lungimea totală a tăvălugilor trebuie stabilită încărcarea specifică pe valţ.

qsV= 50 kg / cm

Lungimea totală de valţ se obţine din împărţirea încărcării morii la încărcarea specifică pe valţ.

CM= 130 t / 24 h = 130000kg / 24 h

Lt= CM/ QsV

Lt= 130000 / 50 = 2600 cm

La extracţia de 87% se aleg 6 pasaje de şroturi şi 8 pasaje de măcinare cu ajutorul tabelului

privind normele tehnologice pentru stabilirea pasajelor la măcinarea grâului.

LPM / LPS = 0,7 = (0,7 / 1)

LPM + LPS = 0,7 + 1 = 1,7

LPS = 2600 / 1,7 = 1529cm

LPM = Lt– LPS = 2600 – 1529= 1071 cm

Lungimea tăvălugilor se calculează luându-se în considerare lungimea perechilor de tăvălug.

Tabel :Repartizarea lungimii pe sroturi si macinatoare

Pasaj Lungimea fata de

total[%]

Lungimea rezultat in cifre absolute,[cm]

Lungimea in care se poate incadra ,[cm]

Lungimea reala fata de

total,[%]

Nr. valturi[mm]

Srotul 1 14 (1529/14%)=218 300( )*100=18.75

1+1/2*1000

Srotul 2 22 (1529/22%)=336 300( )*100=18.75

1+1/2*1000

Srotul 3 20 (1529/20%)=305 300( )*100=18.75

1+1/2*1000

Srotul 4 20 (1529/20%)=305 300( )*100=18.75

1+1/2*1000

Srotul 5 15 (1529/15%)=229 200( )*100=12.5

1*1000

Srotul 6 9 (1529/9%)=137 200( )*100=12.5

1*1000

Total 100 1529 1600 100 8*1000

Desfacator 1 4 (1071/4%)=44 60( )*100=5.26

½ * 600

Macinator 1 8 (1071/8%)=85 80( )*100=7.01

½ * 800

Macinator 2 15 (1071/15%)=160

160( )*100=14.03

1 * 800

Macinator 3 11 (1071/11%)=118

120( )*100=10.52

1 * 600

Macinator 4 12 (1071/12%)=129

160( )*100=14.03

1 * 800

Desfacator 2 7 (1071/7%)=75 80( )*100=7.01

½ * 800

Macinator ref1 5 (1071/5%)=54 60( )*100=5.26

½ * 600

Macinator 5 6 (1071/6%)=64 60( )*100=5.26

½ * 600

Macinator 6 9 (1071/9%)=96 100( )*100=8.77

½ * 800

Macinator 7 7 (1071/7%)=75 80( )*100=7.01

½ * 800

Macinator 8 6 (1071/6%)=64 60( )*100=5.26

½ * 600

Macinator ref2 5 (1071/5%)=54 60( )*100=5.26

½ * 600

Macinator 9 5 (1071/5%)=54 60( )*100=5.26

½ * 600

Total macinatoare

100 1071 1140 100 4 * 600 4 *800

Total general - 2600 2740 - 4 * 600 4 *8008*1000

5.3.2. Alegerea sitelor plane şi repartizarea suprafeţei de cernere pe pasaje

Calculul sitelor plane

Suprafata totala de cernere :

St = CM / qsSP

Incarcarea specifica :

St = (130 * 1000) / 550 = 236 m2

SPM / SPS = 0,9 = (0,9 / 1)

SPM + SPS = 0,9 + 1 = 1,9

St / 1,9 = 236 / 1,9 =124m2-> pentru pasajele de şrotare

St– 124 = 236-124 = 112 m2-> pentru pasajele de măcinare

Repartizarea suprafetelor de cernere pe pasaje

Pasaj Suprafata fata de

total[%]

Suprafata rezultat in cifre absolute,[cm]

Suprafata in care se poate incadra ,[cm]

Suprafata reala fata de

total,[%]

Nr. valturi[mm]

Srotul 1 12 (124/12%)=15 16.5( )*100=11.11

3/6

Srotul 2 15 (124/15%)=18 16.5( )*100=11.11

3/6

Srotul 3 15 (124/15%)=18 16.5( )*100=11.11

3/6

Srotul 4 12 (124/12%)=15 16,5( )*100=11.11

3/6

Srotul 5 8 (124/8%)=10 11( )*100=7.4

2/6

Srotul 6 7 (124/7%)=9 11( )*100=7.4

2/6

Sortir 1 6 (124/6%)=7 11( )*100=7.4

2/6

Sortir 2 5 (124/5%)=6 11( )*100=7.4

2/6

Sortire 3 5 (124/5%)=6 11( )*100=7.4

2/6

Sistem periere 10 (124/10%)=14 16.5( )*100=11.11

SRF 5 (124/5%)=6 11( )*100=7.4

2/6

Total Srot 100 124 148.5 100 24/6=4

Desfacator 1 10 (112/10%)=11 11( )*100=9.09

2/6

Macinator 1 15 (112/15%)=17 16,5( )*100=13.63

3/6

Macinator 2 15 (112/12%)=17 16,5( )*100=13.63

3/6

Macinator 3 14 (112/14%)=15 16,5( )*100=13.63

3/6

Macinator 4 9 (112/9%)=10 11( )*100=9.09

2/6

Desfacator 2 7 (112/7%)=8 11( )*100=9.09

2/6

MR 1 8 (112/8%)=9 11( )*100=9.09

2/6

Macinator 5 11 (112/11%)=12 11( )*100=9.09

2/6

Sistem periere 7 (112/7%)=8 11( )*100=9.09

SRF 4 (112/4%)=5 5,5( )*100=4.54

1/6

Total macinatoare

100 112 121 100 24/6=4

Total general - 236 269.5 - 8 site

Calculul masinilor de griș

Se ţine cont de capacitatea specifică a utilajelor.

lMG=CM/ QsMG

lMG = lăţimea maşinii de griş

Qs= 180-260 kg / cm / 24h

lMG= 130000 / 250 = 520 cm

Lăţimea sitei = 400 – 500 mm

NMG= 520 / 50 x 2 = 6 maşini de griş

5.4. Descrierea fluxului tehnologic pentru secţia de măciniş

Prin faza tehnologică de măciniş se înţelege o anumită etapă din procesul de transformarea grâului şi a produselor intermediare în făină. Aşa cum s-a arătat anterior procesul de măciniş al grâului constă în principiu din ciclul format din măcinare-sortare.

Măcinişul scurt se caracterizează printr-o repetare a ciclului măciniş-sortare de 2 până la 8

ori, măcinişul mediu de la 8-14 ori, iar cel înalt de la 14-30 ori.

Măcinişul repetat cuprinde mai multe faze numite astfel: şrotuirea, sortarea grişurilor, curăţarea grişurilor, desfacerea grişurilor şi măcinarea lor.

Fazele tehnologice sunt constituite din mai multe trepte de prelucrare. Pentru realizarea

unei trepte sunt necesare una sau mai multe părţi dintr-un utilaj. Aceste părţi poartă numele de pasaje. (ex. O pereche de tăvălugi dintr-un valţ, un compartiment dintr-o sită plană.)

Schema fazei de şrotuire este formată din pasaje de măcinare-sortare.

Primul refuz(refuzul mare) începand de la ŞrI la ŞrIV se dirijează de la un şrot la altul.

Primul refuz de la şroturile V,VI,VII se dirijează pentru terminare la pasaje de dislocatoare

(finisoare de tărâţă). Refuzul al doilea îşi urmează drumul de şrotuire treaptă cu treaptă pâna la

terminarea fazei. Celelalte refuzuri si cernuturi sunt dirijate în funcţie de granulaţie şi calitate spre

alte faze tehnologice.

Particulele mari de înveliş rezultate ca refuzuri de la şroturile IV,V,VI mai conţin părţi din

endosperm care pot fi extrase, dar nu prin măcinare cu valţuri, ci cu ajutorul finisoarelor de tărâţe.

Produsele obţinute ca cernut de la finisoare conţin o importanta cantitate de făină de calitate a

doua care se adaugă la cresterea extracţiei totale.

Sortarea grişurilor şi dunsturilor se efectuează cu site plane ale căror pasaje, poartă

numele de sortire .

Primele două sortire primesc grişurile şi dunsturile de la Şr I,II,III care produc grişuri şi

dunsturi cal I, iar sortirul trei sortează dunsturile de cal II de la Şr IV.Fracţiunea de dunsturi de la

Şr IV se poate dirija şi direct la măcinat, la unul din pasajele cu produse de cal II.

Fiecare pasaj e prevăzut şi cu site pentru făină, deoarece fracţiunile de griş antrenează cu

ele şi o anumită cantitate de faină.

Desfacerea grişurilor se realizează printr-o acţiune uşoara a tăvălugilor asupra granulelor

de griş. Îndepărtarea învelişurilor prin desfacere are la baza diferenţa de rezistenţa ce există între

granula de griş provenită din endosperm şi învelişul rupt din bob odată cu fragmentul de

endosperm. Datorită acestei diferenţe de rezistenţă, partea din endosperm se fragmentează dând

naştere la grişuri mici şi dunsturi, iar părţile provenite din înveliş rămân în marea majoritate la

dimensiunile iniţiale. Odată cu producerea celor trei componente principale – grişuri mici,

dunsturi şi fragmente de înveliş apare şi o mică cantitate de făină. Separarea după mărime a

fiecărei componente se face prin cernere.

În diagramele clasice desfăcătoarele prelucrează grişurile mari de calitatea I provenite de

la şroturile I ,II, III.

Măcinarea grişurilor mici şi a dunsturilor constituie faza tehnologică de măciniş în care se

produce transformarea totală a acestora în făină, iar resturile de înveliş rămân sub forma de tărâţe.

Această transformare se face în mod treptat aplicând un număr de 4-8 operaţii la măcinişul

semiînalt.

Măcinarea se produce datorită presării produselor între tăvălugi şi într-o mică măsură şi

datorită frecării între tăvălugi şi produse. Suprafeţele tăvălugilor sunt netede, iar viteza diferenţială a lor este foarte redusă între 1: 1.2-1.5 .

7. BIBLIOGRAFIE

1. Costin I., 1988,Cartea morarului, Editura Tehnică, Bucureşti.

2. Costin I., 1983,Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria morăritului, Editura

tehnică, Bucureşti.

3. Danciu I., 1997,Tehnologia şi utilajul industriei morăritului, Vol I, Editura

Universităţii“Lucian Blaga”, Sibiu.

Surse de pe internet :

http://www.rompan.ro/index.php?page=fainaneagra

http://www.naturalia.ro/catalog/grau.php?pag=alimentatie

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?

idt=3858

Fig. 27. Schema tehnologică de pregătire a grâului pentru măciniş la o moară cu capacitatea de prelucrare mai mare de 100 t/24h1 – autobasculantă; 2 – vagon C.F.; 3, 4, 7 – buncăre; 5, 19, 31, 37 elevatoare; 6, 9, 20, 38 – distribuitoare cu două căi; 8, 37 – cântare automate; 10 – tarar de precurăţire; 11, 22 – magneţi permanenţi; 12, 28, 44– ventilatoare; 13 – ciclon; 14, 18, 34, 36 – transportoare elicoidale; 15–celule de depozitare; 16 – celule de amestec; 17 – aparat de procentaj; 21 –separator-aspirator; 23 – separator de pietre; 24 – baterie de trioare; 25 – trior spiral; 26, 39 – decojitoare intensive; 27, 40 separatoare cascadă; 29, 45 – baterie de cicloane; 30, 46 – buncăre de praf; 32 – aparat automat de umectare; 33 – omogenizator intensiv; 35 – celule de odihnă; 41 – umidificator pneumatic; 43 – buncăr de odihnă.