35
ANEXA NR.1. COPERTA Decan: UNIVERSITATEA FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA SPECIALIZAREA: FINANTE SI BĂNCI PROIECTE FINANCIAR-BANCARE Cadrul didactic îndrumător Conf.univ.dr. Student ROSCARE SAVA CLAUDIA, II FR FB 1

Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

ANEXA NR.1. COPERTA

Decan:

UNIVERSITATEA

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA

SPECIALIZAREA: FINANTE SI BĂNCI

PROIECTE FINANCIAR-BANCARE

Cadrul didactic îndrumător Conf.univ.dr.

Student

ROSCARE SAVA CLAUDIA, II FR FB

1

Page 2: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

ANALIZA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI SI AI PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI AI

SC ALEX CONF SRL PIATRA NEAMT

INTRODUCERE

A planifica, a prevedea necesarul de finanţare şi sursele de capital posibile de mobilizat, este esenţial pentru piaţa unei întreprinderi. Întreprinderile occidentale nu întreprind nimic din punct de vedere economic, tehnic, organizatoric, etc., fără a face o „bugetare” a acestor acţiuni, indiferent de amploarea şi însemnătatea lor în activitatea generală a întreprinderii. Aceste preocupări sunt împărţite în mod firesc, de cele privind respectarea prevederilor propriului buget, evident până la limita când tocmai bugetul ar putea deveni o restricţie în creşterea eficienţei. Prin bugetare se stabilesc resursele şi responsabilităţile pe centre de activităţi specifice. Deci, bugetul reprezintă previziunea cifrată a afectărilor de resurse şi de responsabilităţi pe centre de activităţi, în vederea realizării cât mai eficiente a obiectivelor strategice ale întreprinderii.

Procesul bugetar are rolul de orienta activitatea tuturor compartimentelor spre acelaşi obiectiv: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor.

CAPITOLUL INOTINUNEA SI FUNCTIILE BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI

Înainte de începerea anului de previziune, întreprinderea trebuie să îşi stabilească programele de

activitate viitoare şi evaluarea eforturilor necesare pentru realizarea acestora. In contextul

economic actual, companiile incep sa acorde o mai mare atentie administrarii eficiente a

resurselor si folosesc in acest scop, bugetele de venituri si cheltuieli - ca instrumente de

management financiar, la nivel de firma si la nivelul principalelor tipuri de activitati ale firmei.

2

Page 3: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

Document de analiza financiara – Bugetul de venituri şi cheltuieli, reprezinta un instrument de

previziune pentru o anumită perioadă de timp, de obicei un an, defalcat pe trimestre.Bugetul de

venituri reprezinta estimarea financiara a vanzarilor de produse si servicii ale firmei, iar bugetul

de cheltuieli reprezinta estimarea financiara a consumului de resurse necesare realizarii

obiectivelor firmei.

Totodată, prin bugetul de venituri şi cheltuieli se stabilesc fluxurile băneşti şi financiare care să

asigure realizarea programelor de activitate şi a capacităţii de plată a întreprinderii.

Ca instrument de previziune, bugetul de venituri şi cheltuieli joacă un rol deosebit în activitatea

întreprinderii, el îndeplinind următoarele funcţii:

·funcţia de previziune;

·funcţia de control a execuţiei financiare;

·funcţia de asigurare a echilibrului financiar al întreprinderii.

Funcţia de previziune se realizează datorită faptului că prin bugetul de venituri şi cheltuieli se

previzionează o serie de indicatori cum sunt: veniturile, cheltuielile, producţia marfă fabricată,

volumul investiţiilor, nivelul fluxurilor, încasările în valută, nivelul ratei rentabilităţii.

Funcţia de control prin bugetul de venituri şi cheltuieli se realizează prin faptul că se repartizează

veniturile şi cheltuielile pe centre de profit, controlându-se activităţile prin modul de gestionare a

resurselor, prin buget se respectă legislaţia în vigoare privind destinaţiile profitului, iar prin

modul de previzionare a indicatorilor se urmăreşte încadrarea acestora în anumite limite normale

precum şi realizarea acestora faţă de nivelele prevăzute.

De asemenea, bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte astfel încât să asigure echilibrul de

trezorerie a întreprinderii prin fluxurile financiare stabilite în anul de previziune.

Pentru fundamentarea bugetului de venituri ale firmei trebuie sa se anticipeze si sa se ia in

considerare volumul, structura si valoarea vanzarilor firmei din mai multe perspective:

- venituri pe tipuri de produse si servicii;

3

Page 4: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

- venituri pe zone si puncte de desfacere;

- venituri pe categorii de clienti.

Factorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de venituri al unei companii sunt:

- obiectivele comerciale ale firmei si anume: cifra de afaceri, piata tinta si cota de piata;

- politicile comerciale ale firmei, cum ar fi politica de produse, de clienti, de preturi si de

discounturi;

- conjunctura generala a mediului de afaceri.

Pentru fundamentarea bugetului de cheltuieli ale firmei trebuie sa se anticipeze costul

resurselor necesare pentru desfasurarea activitatii companiei in scopul obtinerii de venituri si

profit.

Bugetul de cheltuieli poate fi elaborat din urmatoarele perspective:

a) bugete de cheltuieli dupa natura resurselor consumate:

a1) cheltuieli generate de consumul de resurse materiale:

- cheltuieli cu marfa si materiile prime;

- cheltuieli cu alte resurse materiale: combustibil, piese de schimb, obiecte de inventar,

rechizite, alte materiale consumabile;

a2) cheltuieli generate de achizitia de servicii de la terti:

- cheltuieli cu utilitatile: chirie, energie electrica, apa si canalizare, telecomunicatii, paza,

colectare deseuri;

- cheltuieli cu alte servicii furnizate de terti: transport, cazare, intretinere si reparatii,

asigurari, consultanta etc;

- cheltuieli cu protocolul si publicitatea;

a3) cheltuieli cu resursele umane:

- cheltuieli cu salariile si asigurarile sociale;

- cheltuieli cu tichetele de masa si alte beneficii de personal;

- cheltuieli cu recrutarea;

-chletuieli cu pregatirea profesionala (training);

4

Page 5: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

a4) cheltuieli specifice relatiei cu societatile bancare:

- cheltuieli cu serviciile bancare curente;

- cheltuieli cu dobanzile bancare si diferentele de curs valutar;

a5) cheltuieli specifice relatiei cu institutiile statului:

- cheltuieli cu impozitele si taxele locale pentru bunurile aflate in proprietatea firmei

(terenuri, cladiri, mijloace de transport)

- cheltuieli cu impozitul pe profit sau pe venit

b) bugete de cheltuieli dupa natura activitatii firmei:

b1) cheltuieli pentru activitatea de exploatare:

- cheltuieli cu activitatea de productie;

- cheltuieli cu activitatea de depozitare si distributie;

- cheltuieli cu activitatea de promovare, vanzare si servicii postvanzare;

- cheltuieli cu activitatile de suport general: contabilitate, informatica etc

b2) cheltuieli privind activitatea financiara a companiei:

- cheltuieli cu comisioanele bancare curente si pentru acordarea de credite;

- cheltuieli cu dobanzile pentru sursele de finantare bancare sau prin leasing;

c) bugete de cheltuieli dupa natura costurilor:

c1) bugete de cheltuieli fixe;

c2) bugete de cheltuieli variabile.

Factorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de cheltuieli al unei companii sunt:

- strategiile manageriale, comerciale, investitionale, de resurse umane si financiare – prin care se

urmareste realizarea obiectivelor strategice si anuale ale firmei;

- politica de achizitii si calculatie a costurilor;

- politica de personal si de salarizare;

5

Page 6: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

- politica de investitii, finantare si amortizare;

- politica de rentabilitate comerciala;

- politica de costuri fixe;

- conjunctura generala a mediului de afaceri.

La elaborarea si controlul bugetelor de venituri si cheltuieli ale companiei contribuie toata

echipa manageriala si specialistii in finantele firmei, care trebuie sa aiba o viziune comuna

asupra afacerii, sa dezvolte un sistem integrat de obiective, strategii si politici de firma, si sa

administreze eficient resursele alocate.

2. Rolul bugetului de venituri şi cheltuieli ca instrument de previziune financiară a întreprinderii

Conducerea unei companii are ca prim obiectiv previziunea iar previziunea financiară este cea

mai importantă activitate în realizarea căreia un rol deosebit revine bugetului de venituri şi

cheltuieli al întreprinderii, alături de bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere.

Alături de previzionarea financiară, o altă preocupare majoră a conducerii întreprinderii moderne

este controlul bugetar al modului de realizare a prevederilor pentru a stabili abaterile, cauzele

acestora şi persoanele răspunzătoare, pentru luarea măsurile necesare care să conducă la

eliminarea acestora în viitor.

În realizarea acestor atribuţii conducerea are la îndemână bugetul de venituri şi cheltuieli ca

principal instrument de realizare a activităţii de bugetare a acţiunilor acesteia, care prezintă, cel

puţin, următoarele avantaje:

a) bugetul are rolul de a orienta întreprinderea spre un scop bine definit, respectiv rentabilitatea,

lichiditatea şi diminuarea riscurilor în activitatea acesteia;

b) prin previziunea financiară se coordonează eforturile tuturor compartimentelor din cadrul

întreprinderii, fiecare dintre acestea fiind implicate în procesul bugetar, într-o măsură mai mare

sau mai mică;

c) întocmirea bugetelor asigură implementarea unui sistem eficient de control, prin compararea

realizărilor cu propunerile, identificarea abaterilor, a cauzelor acestora şi luarea unor măsuri

operative de corectare a deficienţelor.

6

Page 7: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

Având în vedere rolul deosebit de important al bugetului de venituri de cheltuieli, se impune

respectarea câtorva principii, atât la elaborarea dar şi în execuţia acestuia, astfel:

1. principiul totalităţii, care presupune acoperirea tuturor activităţilor unei întreprinderi şi o

coordonare a acestora care să asigure echilibrul între serviciile funcţionale şi operaţionale,

urmărind însă să asigure şi o armonizare a relaţiei contradictorii ce se manifestă între

complexitatea sistemului bugetar şi costurile ridicate ale unui sistem complet;

2. principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate existent în întreprindere,

având în vedere că bugetul este întotdeauna sub autoritatea unui conducător de activitate,

existând astfel posibilitatea identificării bugetului respectiv cu persoana responsabilă;

3. principiul menţinerii solidarităţii dintre compartimentele întreprinderii şi al convergenţei

acestora cu politica generală a întreprinderii, sistemul bugetar având rolul de a îndepărta unele

tendinţe de supraevaluare a importanţei unor compartimente în detrimentul altora şi de a

contribui la realizarea obiectivelor strategice ale întreprinderii în condiţii de eficienţă sporită;

4. principiul supleţei, orice buget având sarcina să permită adaptarea rapidă şi cu uşurinţă la

modificările care apar în cadrul economico-social în care funcţionează întreprinderea şi la

informaţiile noi privind evoluţia variabilelor economice exogene care influenţează activitatea

întreprinderii;

5. principiul cuplării cu politica de personal pentru a implementa şi stimula motivaţia şi

adeziunea personalului în conformitate cu obiectivele strategice urmărite de întreprindere.

De regulă bugetele se elaborează anual, însă există şi unele bugete elaborate pe o perioadă mai

mare de un an (de exemplu bugetul investiţiilor) sau pe o perioadă mai mică de un an (bugetul

trezoreriei) dar, indiferent de perioada pentru care se elaborează, periodicitatea bugetului trebuie

să fie superioară celei a ciclului de activitate analizată.

3. Clasificarea bugetelor şi legăturile dintre acestea

În sistemul de gestiune al unei întreprinderi se întâlnesc mai multe tipuri de bugete, care se pot

clasifica după mai multe criterii, cele mai importante fiind:

a) În funcţie de conţinutul acestora:

7

Page 8: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

·Bugetul de tip financiar este specific relaţiilor de repartiţie a resurselor financiare, veniturile

fiind dimensionate în calitatea lor de fonduri alocate pentru finanţarea unor cheltuieli limitate, în

aceste bugete ieşirile sunt reprezentate de cheltuieli, iar intrările sub forma alocării de resurse

(bugetele acţiunilor sociale, bugetele activităţii de investiţii);

·Bugetul de tip economic este specific activităţilor creatoare de valori noi ce formează obiectul

activităţii întreprinderii, în acest buget comparându-se cheltuielile necesare realizării producţiei

cu veniturile realizate din vânzarea acesteia;

·Bugetele de tip bănesc au specific fluxurile băneşti ale întreprinderii şi cuprind intrările de

fluxuri băneşti şi cheltuielile de fluxuri băneşti.

b) În funcţie de obiectul activităţii bugetare:

·Bugete organizate sunt acele tipuri de bugete în care veniturile şi cheltuielile se fundamentează

pe subdiviziuni organizatorice ale întreprinderii (secţii, fabrici, uzine, etc.), inclusiv la nivelul

acesteia;

·Bugetele pe activităţi sunt caracterizate de faptul că veniturile şi cheltuielile se determină pe

activităţi (activitatea de producţie, activitatea de investiţii, activitatea de reparaţii, etc.).

c) În funcţie de sfera de cuprindere:

·Bugete generale care caracterizează activitatea de ansamblu a întreprinderii;

·Bugete parţiale care caracterizează părţi ale întreprinderii (secţii, fabrici, uzine, etc.).

d) În raport cu factorul timp:

·Bugete periodice;

·Bugete continue (glisante).

La noi în ţară, principalele tipuri de bugete stabilite pentru societăţile comerciale cu capital de

stat, regiile autonome sau companiile naţionale sunt:

·Bugetul activităţii generale;

8

Page 9: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

·Bugetul activităţii de producţie;

·Bugetul activităţii de trezorerie;

·Bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută;

·Bugetul activităţii de investiţii;

·Împrumuturi garantate de stat;

·Rezerve;

·Repartizarea profitului.

Legătura dintre aceste tipuri de bugete constă în elaborarea lor succesivă, având în vedere

politica financiară adoptată de întreprindere, pe o perioadă mai mare de timp, în vederea

realizării unor obiective strategice, urmând apoi o transpunere a acesteia în bugetele anuale

întocmite pe activităţi şi, în final, reflectarea tuturor acestora în starea previzibilă a trezoreriei, a

patrimoniului şi a rentabilităţii întreprinderii.

9

Page 10: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ ASUPRA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI AL S.C.

ALEX CONF S.R.L.

Prezentarea generală a S.C. ALEX CONF S.R.L.

S.C. ALEX CONF S.R.L. Piatra Neamt este o persoană juridică română având forma juridică de societate cu răspundere limitată, cu sediul în România, Municipiul Piatra Neamt strada Apusului nr. 18, judeţul Neamt înregistrată la Registrul Oficiului Comerţului sub Nr. J27/136/1994, avand cod unic de inregistrare 5162690

Firma a început să funcţioneze în luna februarie 1994 producând confecţii pentru femei

destinate exportului pe piaţa italiană.În această perioadă de început a activităţii, firma realiza o

producţie de 8.000 bucăţi produse pe lună cu un număr de 20 de angajaţi.

Experienţa managerilor societatii atât ca specialisti în confecţii textile (absolvent al institutului

Politehnic Iaşi – Facultatea de tehnologia Confecţiilor) cât şi ca manager organizaţional a făcut

posibilă dezvoltarea spectaculoasă a producţiei de la un an la altul.

În prezent firma realizezază o producţie lunară de 1.200 bucăţi produse finite pe zi pentru

parteneri din: Anglia, Italia, Germania, Franţa.

În paralel cu producţia realizată pentru piaţa externă, firma a început să se lanseze cu creaţii

propii realizate de către disignerii firmei, pe piaţa internă, adresându-se unui segment larg de

cumpărători. Colecţiile firmei au fost prezente în anul 2003-2008 atât la târguri internaţionale în

vederea pătrunderii produselor firmei pe pieţele interne şi externe.

Creşterea realizată de societate nu s-a reflectat doar în productivitate şi profit ea a avut un

impact social prin crearea de noi locuri de muncă. Aceste locuri de muncă au fost ocupate în

principal de persoane ramase fara loc de munca in urma disponibilizarilor avute loc la intreprinderile

de stat. O mare parte a personalului nu avea studii de specialiate in acest domeniu, societatea oferind

posibiliatea califacrii la locul de munca.

Principalele categorii de produse executate sunt:

10

Page 11: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

bluze, cămăşi;

pantaloni;

fuste , jachete;

rochii, sacouri;

veste , compleuri.

Ţinînd cont de specificul activităţii firmei (producţie în sistem lohn),clienţii externi sunt

furnizori de materii primă ( ţesătură şi auxiliare).

Pentru produsele din colecţiile proprii, firma se aprovizionează cu ţesătură şi materiale

auxiliare atât de pe piaţa internă cât şi externă. Ca urmare a veniturilor obţinute în urma activităţii de

producţie în sistem lohn, firma dispune de blocarea unor sume importante în ţesături şi auxiliare

destinate producţiei pentru colecţiile propii.

Societatea dispune de spaţiu propiu de 1500 mp care include spaţii de producţie, finisare,

depozitare, sală de mese, grupuri sanitare şi asigurarea unor condiţii foarte bune de muncă. Utilarea

spaţiilor de producţie s-a realizat cu utilaje performante de ultimă generaţie care au fost

achiziţionate de la firme cu prestigiu cum ar fi: BROTHER GMBH GERMANIA, VEIT GMBH &

CO GERMANIA, aceasta ducând la creşterea calitaţii produselor şi efectuării unor operaţii

specifice:

Realizarea :

- butonierelor, refileţilor;

- gulerelor , manşetelor.

Clienţii cu care firma are încheiate contracte de lohn sunt clienţii consacraţi pe pieţele externe,

şi acest lucru motivează dorinţa firmei de a dezvolta afacerile cu aceştia pe viitor.

Întrucât societatea realizeză produse pentru export de la înfiinţare, personalul s-a specializat în

procesul de producţie, atingând standardele de calitate cerute pe piaţa externă. În aceste condiţii

produsele realizate în condiţiile propii pot concura cu produse similare de pe pieţele externe, putând

astfel să-şi menţină poziţia de lider pe piaţa judeţului şi să ofere un exemplu pozitiv pentru

concurenţa internă şi internaţională.

Activitatea funcţională cuprinde : compartimentul resurse umane, serviciul administrativ,

compartimentul dezvoltare, biroul tehnic, biroul producţie, serviciu vânzări, serviciul marketing,

biroul import-export, asigurare cu materii prime, serviciul financiar-contabil.

11

Page 12: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

În vederea caracterizării potenţialului economico- financiar al societăţii, se prezintă în continuare indicatorii financiari calculaţi pentru anii 2007,2008,2009.

Tabel 1.

IndicatoriU.M

2007 2008 2009

Cifra de afaceriRON 1.967.307 2.810.438 2.543.911

Cheltuieli RON 1.997.251 2.854.217 2.748.847

Venituri RON 2.036.046 2.908.637 2.773.064

Profit net RON 38.795 55.420 24.217

Nr. personal Pers. 107 100 70

Capital social RON 50.000 50.000 50.000

Cifra de afaceri

Tabel 2.

IndicatorU.M. 2007 2008 2009

Ca (preţuri curente) RON 1.967.307 2.810.438 2.543.911

ΔCA = CA1-CA0 RON - 843.131 -266.527

% - 42.85% -9.48%

12

Page 13: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

Sursa : Bilanţurile S.C. ALEX CONF S.R.L. din anii 2007 –2009

Cifra de afaceri a companiei a avut o evolutie fluctunata in cei 3 ani analizati. Societatea a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri in anul 208 comparativ cu 2007 de app. 43% si de 843.131 RON, in valori absolute, dar si cu o scadere de app. 9% a vanzarilor in anul 2009 fata de 2008. Scaderea vanzarilor este un efect direct a scaderii cererii din partea pietelor vest europene, confruntate pe parcursul anului 2009 cu scaderi accentuate ale cererii de produse textile.

Cheltuielile .Veniturile. Profitul

Tabel 3.

Indicator U.M. 2007 2008 2009

Cheltuieli totale (ch) RON 1.997.251 2.854.217 2.748.847

Venituri totale(V) RON 2.036.046 2.908.637 2.773.064

Profit net(R) RON 38.795 55.420 24.217

RON - 856.966 105.370

13

Page 14: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

% - 42,9% -3,7%

RON - 872.591 -135.573

% - 42,8% -5%

RON - 16.625 -31.203

% - 43% -56%

14

Page 15: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

Evolutia veniturilor si cheltuielilor societatii analizate a urmat trendul stabilit prin evolutia cifrei de

afaceri. Mai precis vorbim de o crestere a veniturilor si cheltuielilor in anul 2008, comparativ cu

2007 si de o scadere a veniturilor si cheltuielilor in anul 2009 fata de 2008.

Cheltuielile societatii au crescut in anul 2008 datorita cresterii volumului de achizitii de materii

prime si materiale auxiliare dar si cresterii cheltuielilor de personal si a cresterii preturilor la utilitati.

Veniturile societatii au inregistrat o crestere cu 43% datorata cretsere vanzarilor, crestere a

compensat pierderile aparute, datorita scaderii cursului de schimb valutar in anul 2008.

Pe parcursul anului 2009 societatea inregistrat scaderea vanzarilor in valoare absoluta de 135.573

RON. Scaderea cantitativa a productiei vandute a fost compensata de o evolutie pozitiva a cursului

de schimb. Societatea a reusit si o scadere a cheltuielilor cu 3,7%, in special prin reducrea

cheltuielilor de personal si prin negocierea unor preturi foarte bune de achizitie a materiiilor prime si

a materialeleor auxiliare.

15

Page 16: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

Profitul net al S.C. ALEX CONF.S.R.L. cunoaşte în această perioadă variaţii mari de la un an la

altul. Astfel, după ce în anul 2008 înregistrează o creştere cu 16.625 RON în valuare absolută (43 %

procentual ) faţă de anul 2007, în anul 2009 faţă de anul 2008 înregistrează o cscadere de 31.203

RON, aceasta reprezentând procentual o scadere de 56%

Politica financiară a unei întreprinderi nu se poate stabili în afara unei activităţi de previzune, de

planificare financiară. B.C.V. – bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă în practica economică

din România, instrumentul principal de programare a rezultatului financiar precum şi a fondurilor

necesare.

Principiile urmărite necondiţionat în elaborarea şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli sunt

eficienţa maximă şi echilibrul financiar.

Rolul B.V.C. – bugetului de venituri este :

a. de a reflecta modul de formare, administrare şi utilizare amijloacelor financiare;

b. de a asigura furnizarea informaţiilor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea

agentului economic.

Deşi legea prevede obligativitatea întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli şi de către societăţile

comerciale în nume colectiv , în comandită simplă sau cu răspundere limitată, este evident că un

document care să cuprindă veniturile şi cheltuielile necesare pentru realizarea obiectului de activitate

al fiecărui agent economic, este util pentru dimensionarea resurselor financiare în funcţie de

programul de activitate îi încadrarea cheltuielilor într-un optim care să asigure continuitatea

activităţii în condiţii de concurenţă şi realizarea unui profit.

16

Page 17: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

Se prezintă în continuare pricipalii indicatori de structură a veniturilor şi cheltuielilor cuprinse în

regulamentul pentru aplicarea legii contabilităţii , conform formularului 01 – bugetul activităţii

generale .2

Societatea comercială. ALEX CONF.S.R.L. întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli anual , cu

defalcare pe trimestre conform prevederilor legale.

Prevederile exerciţiului financiar curent sunt comparate cu cele corespunzătoare anului precedent

( relizat sau preliminar).

Bugetul activităţii generale

Societatea ALEX CONF SRL a folosit ca premise pentru fundamentarea BVC pentru primul

trimestru al aanului 2010 mentinerea unui nivel de activitate optim care sa ii permit folosirea

integrala a capacitatilor de productie si a personalului existent la data de 31.12.2009. In conditiile de

cadere puternica a pietelor dinANGLIA si FRANTA, societatea este nevoita sa functioneze la

parametrii redusi de profitabiliate.

Veniturile societatii vor fi realizate prin desfacerea pe piata interna si cea externa a productiei

proprii. Compnia nu a estimat realizarea de venituri exceptionale sau financiare. Pentru primele 3

luni ale anului 2010, firma previzioneaza vanzari mai reduse avand in vedere specificul acestei

perioade caracterizate prin reducri ale consumului.

Principalele cheltuieli ale societati vor consta in cheltuiele cu materiile prime si materialele si cele cu

utilitatile (incluse in cadrul chetuielilor materiale).

Profitul -rezultatul exerciţiului pe care tinde să îl obţină societatea, prin estimările făcute în cadrul

veniturilor de obţinut şi angajarea de cheltuieli, de fapt profitul net, obţinut după aplicarea cotei

forfetare

B.V.C. al unui agent economic, se definitivează şi se aprobă, de regulă în ultima lună a anului

curent, pentru anul următor.

Întreaga construcţie a proiectului bugetului, destinat primului trimestru al anului 2010, al S.C.

ALEX CONF.S.R.L., este întemeiat pe comenzi, contracte – cu furnozori referitore la termenele de

plată – convenţii şi acte juridice de natură să ofere condiţii pentru angajarea de cheltuieli privind

aprovizionarea şi de asemenea , condiţii optime pentru obţinerea de venituri din desfacerea

productiei

2 Norme aprobate prin Ordinul M.F. Nr. 616 din 4 mai 2000

17

Page 18: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

BUGETUL ACTIVITĂŢII GENERALE DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

Explicaţie NR.

RD.

Exerciţiu financiar –Trim. I 2010

Curent

Total IAN FEB MAR

01 02 03 04

I. Venituri totale(02+06+08) 01 818.706

284.564 284.564 249.577

A: Venituri din

exploatare(03+06+08)

02 818.706

284.564 284.564 249.577

a).Venituri din chirii 03

b). Venituri din vânzări 04 818.706

284.564 284.564 249.577

c).Venituri din activităţi diverse 05

B: Venituri financiare(07) 06

a). Venituri din dobânzi 07

C: Venituri excepţionale

( 09)

08

a). Venituri din operaţiuni de

gestiune

09

II. Cheltuieli totale(11+31+33) 10 817.521 284.169 284.169 249.182

A: Cheltuieli de exploatare

(12+17+18+19+20+21+

22+23++24+25+26+30)

11 808.991

281.347 281.284 246.360

a). Cheltuieli privind

materialele

12 714.941

248.770 248.707 217.463

cheltuieli cu reclamă şi publicitate 25 3.984 1.328 1.328 1.328

18

Page 19: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

n).Cheltuieli cu salarii 29 88.237 30.639 30.639 26.959

B: cheltuieli finaciare (32) 31 10.296 3.432 3.432 3.432

a).cheltuieli privind dobânzile32 8.466 2.822 2.822 2.822

C: cheltuieli cu amortizări ,

provizioane

33 1.500

500 500 500

D: Cheltuieli cu impozitul pe

profit

34 510

III. Profit ( 01-10) 35 1248 395 395 395

A: profit brut 36 1248 395 395 395

B: Impozit pe profit 37 510

C). Profit net ( 36-37) 38 675 395 395 -115

Sursa: Datele au fost extrase din bugetul de venituri şi cheltuieli al S.C. ALEX CONF. S.R.L. şi

prelucrate de autor.

Principalii indicatori economico –financiari ai S.C. ALEX CONF. S.R.L.

Indicatori 2007 2008 2009

Lichiditate generală 1.42 1,1 1,36

Lichiditate imediată 1,1 0,76 0,83

Solvabilitate generală

0,63 0,61 0,60

Autonomie financiară

0,59 0,63 0,66

Rotaţia stocurilor 58 108 105

Rata rentabilităţii resurselor consumate

2% 0,5% 0,1%

19

Page 20: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

Unul dintre obiectivele fundamentale ale analazei financiare îl constituie folosirea unui ansamblu de

instrumente, practici şi norme, în scopul de a caracteriza o gestiune financiară echilibrată.

La nivelul firmei analizate se apreciază că echilibrul financiar, din punct de vedere al acţionarului

este respectat dacă rentabilitatea pe care i-o oferă un astfel de plasament compensează riscul la care

se expune : economic, financiar, de faliment.

Prin prisma intereselor managerilor firmei, aprecierea echilibrului financiar este legată de anumite

criterii de flexibilitate financiară de creştere economică , de autonomie financiară, şi putere.

Din punct de vedere al creditorilor firmei , echilibrul financiar vizeză obţinerea rambursării

creanţelor şi primirea remuneraţiei cuvenite. Simptomele dezechilibrului financiar sunt exprimate

prin situaţia firmei , prin prisma riscului de faliment culminând cu încetarea plăţilor.

Creditorii se bazează pe o analiză statică de tip patrimonial şi pe constituirea de garanţii acordând o

mare importanţă noţiunilor de solvabilitate, lichiditate a activelor şi exigibilitate a datoriilor ca şi

diferite moduri de a cuantifica capacitatea de rambursare.

Suportul analizei îl reprezintă bilanţul care oferă o reprezentare a patrimoniului firmei la un moment

dat.

Solvabilitatea pornind de la bilanţ, se bazeză pe principiul confruntării între lichiditatea activului şi

exigibilitatea pasivului. În activul bilanţului firmei, elementele sunt grupate în ordine care să ţină

cont de lichiditatea lor- de aptitudinea de a fi transformate în monedă.

Rata lichidităţii exprimă capacitatea firmei de a face faţă angajamentelor cu scadenţă pe termen

scurt. Se pot calcula următoarele rate:

a). Rata lichidităţii generale ( LG)

unde: AC – active circulante

DTS – datorii pe termen scurt

20

Page 21: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

Valuarea supraunitară a ratei lichidităţii generale este expresia existenţei unui fond de rulment

care permite întreprinderii să facă faţă incidenţelor care apar în mişcarea activelor circulante sau

unor deteriorări ale valorii acestora. Cu cât aceasta rată este mai mare decât 1 cu atât înteprinderea

este pusă la adăpost de o insuficienţă a trezoreriei care ar putea fi determinată de rambursarea

datoriilor la cererea creanţierilor.

Rata lichidităţii generale este cel mai utilizat mod de apreciere a solvabilităţii pe termen scurt,

pentru că indică măsura în care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt perfect acoperite de

valuarea activelor, care pot fi transformate în lichidităţi în decursul unei perioade, care corespunde

perioadei de maturitate a datoriilor.

În perioada analizată rata lichidităţii generale arată că societatea a dispus de capacitatea de a-şi

onora datorile la termen.

b). Rata lichidităţii reduse (LR):

Rata lichidităţii reduse este cunoscută şi sub denumirea de ” rată rapidă” potrivit teoriei

economice nord-americane. Această rată exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile

pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi.

unde : C -creanţe

21

Page 22: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

D –disponibilităţi

c). Rata lichidităţii imediate (LI)

Rata lichidităţii imediate realizeză corespondenţa dintre elementele cele mai lichide ale activului

cu obligaţiile imediat exigibile ale pasivului.

Această rată, cunoscută şi sub denumirea de rată a capacităţii de plată imediate, măsuară capacitatea

întreprinderii de rambursare a datoriilor astfel:

unde: L - lichidităţi

DTS – datorii pe termen scurt

Rata îndatorării ne dă o imagine asupra capacităţii societăţii de a depăşi dificultăţile care ar putea

apărea datorită unei eventuale neonorări din partea furnizorilor de fonduri şi se calculează prin

compararea formelor îndatorării cu fondurile propii ale firmei.

d). Rata solvabilităţii (RS):

Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti, respectiv de a-şi

onora plăţile la termenele scadente.

22

Page 23: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

unde: CP – capital propiu

TP- total pasiv

Rata solvabilităţii în perioada 2001 –2003 se află sub 70% ceea ce arată faptul că nivelul atins

de societate nu este considerat foarte bun de către bănci.

e).Rata autonomiei financiare

unde: CP –capital propiu

DSAML –datorii pe termen scurt , mediul şi lung

23

Page 24: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

CAPITOLUL IIII

24

Page 25: Proiect Practica Analiza Indicatorilor Financiari

CONCLUZII

Analiza finciara a societatii comercilae ALEX CONF SRL Piatra Neamt releva

urmatoarele aspecte:

societatea a inregistrat o evolutie fluctuanta a veniturilor si cheltuielilor in ultimii 3 ani

datorita scaderii vanzarilor in anul 2009 societatea si-a diminuat veniturile si cheltuielile,

dar a reusit sa obtina profit in conditiile unui bun management al costurilor

principalii indicatori economico-financiari ai firmei prezinta o evolutie buna, firma

dovedindu-se capabila sa isi ramburseze obligatiile pe termen scurt si pe tremen lung:

rata lichiditatii genrale peste1, rata solvabilitatii peste 60%

chiar in conditiile crizei economico- financiare firma se doveste capabila sa obtina profit

si sa incheie noi contracte cu clienti externi si interni.

BIBLIOGRAFIE

1. Ilie Mihai – Management financiar-bancar – Practică de specialitate – Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti, 2008;

2. Ilie Mihai – Operatiuni de încasări si plăti - instrumente, modalităti, tehnici – Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004;

3. Ilie Mihai – Tehnica si managementul operatiunilor bancare – Editura Expert, Bucuresti 2003.

*** Legea contabilităŃii nr. 82/1991 – republicată

*** Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, republicat

4. Toma M. – 2003 - Gestiune financiară de întreprindere - Editura Economică – Bucureşti

25