Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Geografie. Pentru Licenta

Citation preview

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    MEHEDINTI:

    Judetsituat in SV Romaniei, in bazinul inferior al Dunarii, la granita cu Iugoslavia si

    Bulgaria, (la SV si S), intre judetele Caras Severin la V si NV, Gorj la N si NE si Dolj la E

    si SE, intersectat de paralela de 45 grade lat N si meridianul de 23 grade long E. Suprafata

    este de 4 933 km2 cu o populatie de 327 521 locuitori din care 160 687 sunt barbati si 166

    834 sunt femei. Populatia urbana reprezinta 48,65% din totalul populatiei, iar cea rurala este

    de 51,31 %. Densitatea este de 66,4 loc/km2. Resedinta de judet este municipiul Drobeta

    TurnuSeverin, iar orase mai importante sunt Baia de Arama, Orsova, Strehaia, Vanju Mare.

    Exista 59 de commune, 344 sate si 9 localitati componente ale municipiillor si oraselor.

    Reliefuleste variat, reprezentat prin trei trepte distincte care se succed de la NV catre SE:

    partea de NV a judetului este ocupata in proportie de 14 % de Muntii Mehedinti si Muntii

    Almaj, zona in care se incadreaza si defileul Dunarii de la Cazane, la Portile de Fier; treapta

    mijlocie de relief, extinsa la E de Muntii Mehedinti pe circa 56% din suprafata judetului,

    cuprinde Podisul Mehedinti, Piemontul Cosustei si Piemontul Babacitei, iar in partea de S si

    SE a judetului se desfasoara Campia Blahnitei (cca 30% din suprafata) formata din terasele

    Dunarii.

    http://4.bp.blogspot.com/_UyIxjy_CPIQ/S_oqRJy_tlI/AAAAAAAAD-M/o037zPoMsCE/s1600/HTMehedinti.jpg
  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Reteauahidrograficaare o densitate medie de 0,4 km/km2 si este tributara in cea mai mare

    parte, direct sau indirect Dunarii, care formeaza limita de sud a judetului pe o lungime de 193

    km si totodata granita de stat a Romaniei cu Iugoslavia si Bulgaria.

    CAZANELE MICI

    Vegetatianaturala prezinta unele caracteristici legate de influentele climatului sub-

    mediteranean, de altitudinile coborate ale reliefului si de mare extensiune a zonelor

    calcaroase. Toate aceste elemente determina dezvoltarea pe un areal larg a unor specii si

    asociatii vegetale cu caracter sudic precum si a unor raritati floristice. Astfel, in Campia

    Blahnitei se mai pastreaza cateva palcuri de stejar pufos in amestec cu stejar brumariu, ulm,

    cer si garnita, resturi ale vegetatii de silvostepa, iar in regiunea defileului Dunarii si in

    regiunile calcaroase din Muntii Mehedinti si din Podisul Mehedinti sunt prezente pe mari

    suprafete numeroase specii de plante termofile: carpinita, liliacul, mosdreanul, alunul turcesc,

    ghimpele, darmozul, precum si unele elemente rare printre care artarul trilobat, tisa, laleaua.

    In partea central sudica a judetului se dezvolta frecvent padurile de cer si garnita, in alternanta

    cu pajisti si terenuri agricole, iar la poalele Muntilor Almaj si in partea de S a Muntilor

    Mehedniti, predomina padurile de gorun, cer si garnita. In partea centrala si de N a Pod. MH

    se intalnesc paduri de gorun, in alternanta cu fagul, iar pe pantele Muntilor Mehedinti se

    dezvolta padurile de fag.

    Fauna, ca si vegetatia este influentata de climatul cu nuante submediteraneene care determina

    prezenta multor specii termofile, ca broasca testoasa de uscat, scorpionul carpatic, vipera cu

    corn, radasca, gusterul vargat. Fauna forestiera este bogata si variata in specii: mistret, urs,

    caprior, ras, jder, vulpe, veverita, pisica salbatica, ciocanitoare, etc.

    http://1.bp.blogspot.com/_UyIxjy_CPIQ/TEcx_s-V2zI/AAAAAAAAEOA/D2eGfMcga7A/s1600/cazane.jpg
  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Invatamant. Pe teritoriul judetului Mehedinti, invatamantul se desfasoara in 244 gradinite,

    295 scoli generale, 17 licee, 11 scoli profesionale si un institute de invatamant superior.

    Reteaua asezamintelor de cultura si arta cuprinde un teatru, 6 cinematografe, 4 muzee, 4 case

    de cultura, 104 camine culturale, 214 biblioteci. Un loc aparte il au festivalele etnofolclorice:

    Sarbatoarea Liliacului, Sarbatoarea Graului, Festivalul Cantecului, Nedeile Satesti.

    Sanatate. Reteaua unitatilor sanitare cuprinde 6 spitale, 7 policlinici, 11 dispensare, 73

    farmacii, unde asistenta medicala este asigurata de 460 de medici si 1646 de cadre medicale

    cu pregatire medie.

    Turism. Judetul Mehedinti dispune de un potential turistic ridicat legat de cadrul natural, cu

    peisaje variate si pitoresti, cu numeroase monumente ale naturii: porul natural de la Ponoarele,

    Pesterile Topolnita, Bulba, Pestera lui Epuran; Defileele Dunarii de la Portile de Fier si

    Cazanele, Cheile Topolnitei, Cosustei, Bulbei; fermecatoarele peisaje din Muntii Mehedinti si

    Almajului, cele 2 lacuri de acumulare de la Portile de Fier I si II. Interesante obiective sunt

    grupate in municipiul Drobeta Turnu Severin, Strehaia, Orsova, Baia de Arama, in insulaSimian si in multe localitati din Podisul Mehedinti, care sunt incadrate in zona turistica

    cunoscuta ca Nordul Olteniei. Rezervatiile naturale adapestesc elemente de mare valoare

    stiintifica. Se remarca indeosebi Cazanele Mari si Mici din Defileul Dunarii, Valea

    Oglanicului, rezervatia Gura Vaii Varciorova, padurea cu liliac de la Ponoare, padurea

    Starnina, padurea Borovat. Rezervatiile paleontologice Bahna Ilovita si Svinita sunt pentru

    specialisti puncte de referinta de interes national si chiar european. O atractie turistica o

    constituie si numeroasele vestigii istorice si elemente de autentica si straveche culturapopulara (tesaturi si cusaturi populare, piese de port popular, ceramica).

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Potentialul turistic al judetului

    1. Potentialul natural

    Relieful

    Zona in care se gaseste judetul Mehedinti se infatiseaza sub forna unui amfiteatrudispus in trepte ce coboara dinspre NNV spre SSE, de la munti la campie. Treapta montan,situat n partea de vest i nord-vest ajudeului, flancheaz Cerna i malul stng al Dunrii.Este reprezentat de Munii Mehedini (vrful lui Stan-1466 m, altitudinea maxim a

    judeului, se remarc printr-o mulime de forme carstice) i de Munii Almaj cu multe culmidomoale complet mpdurite. Cobornd spre Dunre, judeul se ntinde pe Podiul Mehedinii Getic, iar in sud-est pe Cmpia Olteniei i Lunca Dunrii. Astfel diferena de nivel este de1400 m.

    Planul orasului Drobeta Turnu Severin este un dreptunghi cu latura mare de la est sprevest, dispus pe un platou usor inclinat, de la nord spre sud. In punctul cel mai inalt din oras,altitudinea este 104 m, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa gara, unde altitudinea estede 48,75m fata de nivelul marii. Acest platou usor inclinat spre Dunare a permis atatscurgerea rapida a apei de ploaie si realizarea unei bune canalizari, cat si o sistematizareordonata si estetica a orasului, cu strazi largi si drepte ce se intersecteaza in unghi de 90.

    Severinul este inconjurat de o centura de dealuri, dintre care se remarca Dealul Balota, spreest, inalt de 368 m.

    Geologie

    In zona au o larga extindere depozitele sedimentare de varsta mezozoica, multe dintreele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit.

    Subsolul contine granit, gresie, piatra de var si serpentina. La intrarea in schela Cladoveiexista izvoare de ape minerale sulfuroase.

    Clima

    Judetul Mehedinti are o clima temperat - continentala, in care se simt influentesubmediteraneene. Iarna, in special, au loc invazii de mase de aer umede si calde de originemediteraneana si oceanica, ceea ce face ca acest anotimp al anului sa fie mai bland. Verilesunt in general calduroase, uneori cu temperaturi de peste 35C, ca urmare a invaziei aerului

    fierbinte tropical.

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Temperatura medie anuala a aerului: 11,5C.

    Media anuala a precipitatiilor: cca 600 mm.

    Viteza medie a vantului:6 m/s.

    Asezarea si clima au facut ca apele Dunarii sa se linisteasca, permitand vaselor sapoata ierna, ceea ce va determina aparitia portului si a orasului modern din municipiulDrobeta Turnu Severin.

    Lacuri

    Cel mai important lac este cel de la Porile de Fier 1 (construit ntre anii 1964-1972mpreun cu ex-lugoslavia) n zona localitii Gura Vii (40 ha), format n spatele unui baraj

    de beton avnd o nlime maxim de 60 m; se extinde i n judeul Cara-Severin.

    Lacul de acumulare Porile de Fier II, n arealul comunei Gogou, este construit tot ncolaborare cu ex-Iugoslavia.

    Lacurile din Lunca Dunrii: Lacul Vadului, Grla Mare;

    Lacul carstic Ztan - n apropierea localitii Baia de Aram. Defileul Dunrii-Clisura Cazanelor - prezint o succesiune de lrgiri i ngustri (clisuri) determinate dealtemana rocilor. Din ntregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoas. Aval de

    bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3, 6 km, se desfoar Cazanele Mici (150-350m lime),iar amonte, Cazanele Mari (3, 8 km lungime i 200 -350 m lime). Calcarele din zonacazanelor Dunrii au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versani abrupi, coline,numeroase peteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.).

    In amonte de Portile de Fier I, Dunarea creeaza unul din cele mai frumoase sectoareale sale, cel al defileului. Lacul de acumulare al Hidrocentralei de la Portile de Fier I a inundat3262 ha pe malul stang si 6569 ha pe malul drept, totalizand o suprafata de 32000 ha si unvolum de apa de 2550 metri cubi. Coada lacului se intinde pana la 140 km ajungand inapropierea orasului Belgrad, unde Dunarea recapata forma sa initiala.

    Bogatii naturale

    In general in zona se intalnesc subunitatile naturale ale Carpatilor Meridionali,Piemontului Genetic si Campiei Romane, fiecare dintre ele continand resurse naturale deimportanta economica deosebita. Cele mai raspandite resurse sunt materialele de constructii(marna, nisipuri si pietrisuri).

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Vegetatia si fauna

    Teritoriul pe care este asezat astazi orasul Severin a fost o campie cu palcuri de stejari,din care s-a pastrat o suprafata mica, in nord, de numai 12 hectare, actuala padure Crihala.

    Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori sitrandafiri, infloriti pe zeci de hectare.

    De asemenea, arbori de origine mediteraneana, precum: smochinul, migdalul, castanulcomestibil, sunt caracteristici zonei

    Orasul se gaseste in zona stejarilor submezofili, termofili (paduri de cer si gitnita inalternanta cu terenuri cultivate si pajisti xeromezofile).

    Influentele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului i migdalului, dar i aunor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca estoas de uscat.

    Fauna este specifica zonei de campie, fiind formata in special din rozatoare(popandaul, harciogul,si iepurele), pasari (pitpalacul, graurul, ciocarlia, prigoria,dumbraveanca si fisa de camp) si reptilele (sarpele saritor si soparla).

    Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coadarandunicii, fluturele ochi de paun si fluturele amiral), albilita si nalbarul.

    Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate capriorul, iepurele sipotarnichea.

    Ihtiofauna este dominata de mreana, cega, clean, stiuca, ghibort si scobar. O notaaparte face pestele migrator anghile, element atlantic - mediteraneano - pontic, care vine

    pentru maturizare in Dunare, tocmai din Oceanul Atlantic.

    Exista in fauna din zona si unele particularitati deosebite, precum broasca testoasa deuscat, vipera cu corn, presura barboasa, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele.

    Resurse turistice naturale

    CAZANELE DUNRII(MehediniDubova)Monument al naturii; Zon a defileului Dunrii la trecerea prin Carpai, n lungime de 9 km,cuprins ntre localitile Dubova (n amonte) i Eelnia (n aval). Zona cazanelor esteformat din dou sectoare: Cazanele Maride 4 km lungime, ntre M. Ciucarul Mare n malulromnesc al Dunrii.

    PDUREABLVNETI(MehediniBlvneti)Pdure de interes social-recreativ cu specii de pin negru de Banat, ocrotit de lege.

    PDUREADE LILIAC PONOARELE(MehediniBrebina)Rezervaie natural forestier, pdurea se ntinde pe o suprafa de circa 20 ha. Este alctuit

    http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1580http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1580http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1580http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1559http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1559http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1559http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1559http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1563http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1563http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1563http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1563http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1559http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1580
  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    din liliac (Syringa vulgaris) n asociaie cu crpini i frasin. n poiana din mijlocul pdurii,n luna mai, cnd liliacul este nflorit, se organizeaz o mare srbtoare popular tradiionala.

    PETERAGURA PONICOVEI(MehediniDubova)Petera este opera prului Ponicova. Lungimea total a peterii este de 1.666 m i altitudinearelativ de 60 m. Petera este format din 3 galerii nalte de circa 30 m situate la nivelediferite, ornamentate cu stalactite i stalagmite. Galeria inferioar este activ.

    PUNCTUL FOSILIFER BAHNA - VRCIOROVA(MehediniBahna)Rezervaie natural paleontologic cu o suprafa de 10 ha n cadrul crora se afl depozitelecele mai bogate n fosile miocene din ar. Punctul cel mai reprezentatival rezervaiei lconstituie Cariera Curchia, pe prul Lespezi.

    REZERVAIABOTANICGURA VII- VRCIOROVA(MehediniPorile de

    Fier I / Gura Vii)Rezervaie natural cu flor specific Rezervaia are o suprafa de 3.030 ha. Cuprinde oasociaie vegetal original cu specii rare, ca: Prangos carinata, Rubus severinensis(endemisme locale), laleaua galben, smochin , ghimpe, peste 100 specii rare.

    REZERVAIABOTANICSVINIA(MehediniSvinia)Rezervaia cuprinde exemplare de smochin i o frumoas volbur, fiind singurul loc din arunde se gsete aceast specie floristic.

    REZERVAIALUNCA VNJULUI(MehediniVnju Mare)

    Rezervaia natural Lunca Vnjului -pdure de lunc alctuit din stejar, frasin, arar ttresc.n ptura ierbacee vegeteaz , printre altele, mrgritarul.

    REZERVAIANATURALPONOARELE(MehediniBrebina)Rezervaia natural are o suprafa de 100 ha, ea cuprinznd o serie de formaiuni carstice cuvaloare de unicat n ar, printre care: podul natural, denumit i Podul uriailor sau Podul luiDumnezeu, care a luat natere prin prbuirea tavanului unei peteri.

    VRFUL LUI STAN(MehediniBrebina)

    Monument al naturii i rezervaie natural Vrf cu creste calcaroase, semee, cu vegetaieinteresant i cu numeroase uniti floristice, endemice.

    2. Resurse turistice antropice

    BISERICA DE LEMN Sf. Apostoli Petru iPavel (din BREBINA)(MehediniBrebina)Monument istoric i de arhitectur popular religioas, reprezentativ pentru bisericile de

    lemn din Oltenia; Biserica dateaz din 1757. Are form de nav i este acoperit cu i. Nu

    http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1581http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1581http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1581http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1554http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1554http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1548http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1548http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1548http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1548http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1548http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1548http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1548http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1593http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1593http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1593http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1593http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1593http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1593http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1541http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1541http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1541http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1560http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1560http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1560http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1560http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1560http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1561http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1561http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1564http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1564http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1564http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1564http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1564http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1561http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1560http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1541http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1593http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1548http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1554http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=12&idOb=1581
  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    are turl. A fost restaurat i pictat n 1869, pictura interioar fiind executat n tempera, cufiguri n ulei.

    BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din GODEANU)(MehediniBrebina)Monument istoric i de arhitectur popular religioas Biserica dateaz din 1783 - 1786.

    BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din ISVERNA)(MehediniCosteti)Monument istoric i de arhitectur popular religioas Biserica a fost construit n 1783 irefcut n 1823. Pictura interioar dateaz din 1892.

    BISERICA DOMNEASCSf. Treime (din CERNEI)(Mehediniimian)Monument istoric i de arhitectur religioas, biserica a fost construit n 1663 i reconstruitn 1748 - 1752 de Grigore Ghica Voievod. Pictura mural valoroas dateaz din 1827. Seremarc clopotnia masiv ce pare un turn de cetate.

    BISERICA FOSTEI MNSTIRISf. 24 Voievozi (din BAIA DE ARAM)(MehediniBaia de Aram)Monument istoric i de arhitectur religioas. Biserica a fost zidit n 1699-1703, fiindrealizat n stil brncovenesc. Are turn - clopotni pe pronaos i pridvor nchis. Pstreaz unansamblu de picturi murale, realizate n 1703, de zugravii Neagoe i Partenie de la Tismana.

    BISERICA GRECESCU (din DROBETA-TURNU SEVERIN)(MehediniDrobeta-Turnu Severin)Monument istoric i de arhitectur religioas Biserica a fost construit n 1803, pictura fiind

    realizat de Ghe. Ttrescu.

    MNSTIREAGURA MOTRULUI(MehediniGura Motrului)Monument istoric i de arhitectur religioas Mnstirea a fost ntemeiat n 1512 - 1521 deHarvat, mare logoft pe vremea lui Neagoe Basarab. Aici a existat prima coal mehedinean(sec. XVIII). n incinta mnstirii exist: Biserica actual Cuvioasa Parascheva, construit n1653.

    MNSTIREAVODIA(MehediniPorile de Fier I / Gura Vii)

    Monument istoric i de arhitectur religioas, este una din cele mai vechi ctitorii voivodale alerii. Ea a fost ridicat n perioada 1364 - 1370 de clugrul Nicodim. Distrus de turci n1524, prima biseric a fost prsit, fiind refcut n 1680 prin grija marelui ban al Craiovei.

    MNSTIREA-CETATE STREHAIA(MehediniStrehaia)Monument istoric i de arhitectur religioas. Mnstirea a fost construit probabil n jurulanului 1500 i recldit n forma ei de astzi de Matei Basarab n anul 1645. n 1690, C.Brncoveanu a refcut biserica i i-a adugat un pridvor. Biserica, de plan dreptunghiular, estezidit din crmid.

    MONUMENTUL COMEMORATIV AL REVOLUIEIDE LA 1821 (dinCERNEI)(Mehediniimian)

    http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1566http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1566http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1577http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1577http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1543http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1543http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1543http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1543http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1543http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1538http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1538http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1538http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1538http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1538http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1538http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1530http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1530http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1588http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1588http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1588http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1549http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1549http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1549http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1549http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1534http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1534http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1534http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1546http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1546http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1546http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1546http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1546http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1546http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1546http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1534http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1549http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1588http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1530http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1538http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1543http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1577http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=14&idOb=1566
  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Monument comemorativ; A fost ridicat pe locul unde se afla casa lui T. Vladimirescu nCernei cu ocazia srbtoririi centenarului revoluiei. Este opera sculptorului Francisc Severini este realizat din piatr cu basoreliefuri din bronz. .

    EXPOZIIAHIDROCENTRALA PORILEDE FIER(MehediniPorile de Fier I /Gura Vii)Muzeu judeean; Profil: arheologie, istoria navigaiei din zona Porile de Fier i a construcieihidrocentrale. Sunt prezentate prin intermediul montajelor foto, schielorgrafice, textelor imachetelor, momente din istoricul navigaiei pe Dunre de-a lungul timpului; datehidrologice.

    MONUMENTUL-CRIPTA EROILOR DIN 1916-1918 (din DROBETA-TURNUSEVERIN)(MehediniDrobeta-Turnu Severin)Monument memorial - realizat n 1933, concepia grupului statuar datorndu-se arhitectului

    severinean State Baloin. Grupul statuar central turnat n bronz, reprezint doi soldai (unulroman i cellalt romn) i a fost realizat de sculptorul T. Burc.

    MUZEUL REGIUNII PORILEDE FIER(MehediniDrobeta-Turnu Severin)Muzeu judeean. Profil: istorie, arheologie, tiinele naturii, etnografie. Muzeul a fost deschisn anul 1972, el funcionnd ntr-o cldire impuntoare construit n anul 1923. Colecia deistorie - arheologie cuprinde vestigii ale strvechilor culturi din regiunea Porile de Fier.

    SISTEMUL HIDROENERGETIC IDENAVIGAIEPORILEDE FIER(MehediniPorile de Fier I / Gura Vii)Sistemul hidroenergetic a fost construit ntre 1964 i 1972. Construciile principale sunt:centralele hidroelectrice cu o nlime de 60 m i lungimea de 214 m care flancheaz capetele

    barajului deversor; barajul deversor; ecluzele spre cele 2 maluri ale Dunrii.

    SISTEMUL HIDROENERGETIC IDENAVIGAIEPORILEDE FIER II(MehediniOstrovu Mare)n cadrul sistemului sunt realizate 2 baraje i un lac de acumulare a crui coad ajunge namonte, pn aproape de Drobeta-Turnu Severin. Cu o suprafa de 40.000 ha i volum de800 mil. mc, are o putere instalat de 54MW.

    3. Principalele obiective si trasee turistice

    Podul lui Traian: construit de Apollodor din Damasc (103 - 105), a fost distrus insecolul al III-lea. Se pastreaza resturile picioarelor de pe cele doua maluri ale Dunarii.

    Castrul roman, avand o forma dreptunghiulara (125x139 m), era prevazut pe fiecare

    latura cu cate o poarta cu turnuri de paza. In centrul incintei se afla praetorium (sediulcomandantului), unde si-a avut cartierul general imparatul Traian in iarna anilor 105 - 106.

    http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1550http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1550http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1550http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1550http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1550http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1532http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1532http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1532http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1532http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1532http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1531http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1531http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1531http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1531http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1551http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1551http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1551http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1551http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1551http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1551http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1551http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1551http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1590http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1590http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1590http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1590http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1590http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1590http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1590http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1590http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1590http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=23&idOb=1551http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1531http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1532http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1532http://www.rotur.ro/index.jsp?page=judete&idJ=27&submeniu=obiective%20turistice&res=20&idOb=1550
  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Ruinele termelor romane, situate la vest de castru, releva existenta unor bazine, aunor camere pentru bai calde si a unei sali de gimnastica.

    Busturile lui Traian si Decebal

    Cetatea medievala, construita in mai multe etape (secolele XIII-XV). Arheologii audescoperit aici o incinta interioara dreptunghiulara, cu turnuri patrate la colturi, si un alt turn,aflat in mijlocul laturii estice, construit in timpul stapanirii romanesti (sfarsitul secolului alXIII-lea - secolul al XIV-lea), o incinta exterioara desfasurata pe trei din laturile primeiincinte, avand doua bastioane semicirculare, construita in prima jumatate a secolului al XV-lea. Se mai pastreaza si temeliile a doua biserici (secolele XIII - XIV). Cetatea a fost distrusa

    de turci in 1524.

    Muzeul Regiunii Portilor de Fier, infiintat in 1912, cuprinde colectii de istorie,stiintele naturii, un acvariu cu fauna specifica Dunarii si o sectie de arta popularamehedinteana. In fata muzeului s-a ridicat o statuie a lui Apollodor din Damasc.

    Monumentul Eliberarii, amplasat la intrarea in oras, cinsteste memoria ostasilor si a

    patriotilor cazuti in august 1944.

    Monumentul eroilor din 1916 - 1918

    Trasee turistice

    1. Drobeta Turnu-Severin - Portile de Fier 1 (Gura-Vii) -Mnstirea Vodia - Orova -Eelnia - vinia -Cazanele Mari - Cazanele Mici.

    Itinerar cu acces n Clisura Dunarii

    Mnstirea Vodia (Drobeta Turnu-Severin), Mnstirea SfntaAna i Biserica Catolic(ambele n Orova), fortificaia medieval Tricule (Zona vinia), Cazanele Dunrii, TabulaTraiani (vizibil pe malul iugoslav). Acces pe Dunre sau pe osea. Un punct de atraciedeosebit l poate constitui Hidrocentrala Porfile de Fier 1 (acces permis pentru grupuri), undese afl un interesant punct muzeal.

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    2. Drobeta Turnu-Severin - Baia de Aram - Ponoare -Prejna - Cireu

    Acces spre zona de munte a judeului

    Biserica Sfinii Voievozi (Baia de Aram), Podul Natural i Pdurea de iiliac (Ponoare),

    Biserica construit de Tudor Vladimirescu (Prejna), Petera Topolnia (Cireu).

    3. Drobeta Turnu-Severin - Schitul Topolniei - Mnastirea Strehaia - Mnstirea GuraMotrului.

    4. Zone de interes etnografic

    Izverna, Ponoarele, Cireu

    5. Zone de interes geologic (pentru depozite fosiliere)

    Bahna, Eelnia, vinia, Vranic.6. Speoturism

    Valea Topolniei, Baia deAram, Valea Pecinici (cu deschidere, prin formatiunilesubterane existente, spre Cara Severin).

    Traditii si obiceiuri din zona Ponoarele, Mehedinti

    Cteva dintre obiceiurile i tradiiile care se mai practic nc pe plaiurile mehedinene, amales pentru aceasta tradiii i obiceiuri de nunt, deoarece nunta (casatoria) este cel mai

    important moment din viaa omului, un moment plenar n care acesta i schimb statutulsocial. Momentul premergtor nunii este cel numit peitul, mpeitul sau gritorii. Acestritual se practic de pe vremuri.

    Dup ce legturile dintre biat i fat se stabilesc n timp la diferite petreceri i la horile dinsat, pentru a o cere n cstorie tnrul trebuie s mearg n peit sau gritori, cum i se maispune. Biatul i anun fata dinainte, pentru ca aceasta s aib timpul necesar s pregteasctoate cele necesare ritualului; urmnd ca el s vin n ziua anunat cu tatl sau cu o rudapropiat.

    Cnd se hotrte s se nsoare, biatul trebuie s-i anune naul ca acesta s fie pregtit i

    sa-i spun prerea despre nsoirea biatului cu fata respectiv.Naul este motenit din tat n fiu iar schimbarea lui este socotit un pcat i se face numaiatunci cnd acesta nu mai are motenitori .

    La peit, dac prile cad deacord se stabilete i data nunii ichiar zestrea, care pe vremurijuca un rol determinant.

    Dac biatul i fata sunt din acelai sat, fiind colectivitatea mai restrns, nunta se face ntr-osingur parte (ori la biat, ori la fat (de obicei se face la biat)). Fixarea datei nunii se face in funcie de lutari, care sunt tocmii pe o perioad de trei zile; att ct ine nunta.

    Ca la orice nunt se pot distinge cteva momente distincte:- peitul;

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    - pregtirile pentru nunt;

    - chemarea la nunt;

    - aducerea i mpodobirea bradului;

    - adusul prjiniii ridicarea ei;

    - cununa miresei;

    - cinioara;

    - adpatul miresei;

    - brbieritul mirelui;

    - plecarea dup mireas;

    - cununia propriu-zis, care se face la biseric;- primirea miresei la noua locuin;

    - masa mare i strigarea darului;

    - dezvelitul miresei;

    - cuscrii.

    Pregtirile pentru nunt ncep imediat dup peit, atunci cnd se tocmete i muzica

    i se fixeaz data exact a nunii. Cele dou familii ale tinerilor ncep s-i adune celetrebuitoare nunii. Pregtirile se intensific n sptmna premergtoare nunii.

    Ele ncep practic din ziua de joi, cnd se aduce cortul, mesele, scaunele, se taie lemnele pentrufoc i se pregtete locul pentru hor i pentru muzicani. Tot de pe acum femeile ncep s

    pregteasc prjiturile; la acest ceremonial sunt antrenate rudele mai apropiate i vecinii. Totn aceste zile se instaleaz o buctrie provizorie n apropierea cortului, unde se va pregti petoat perioada nunii mncarea ce va fi servit nuntailor.

    n vechime mesele se fceau din rui btui n pmnt pe care se prindeau scnduri iarscaunele se fceau din prjini ceva mai late care se acopereau mai apoi cu preuri.

    Chemarea la nuntpentru rudele mai ndeprtate aceasta se face cu invitaii, iar cei dinsatele vecine sunt invitai verbal de ctre cumnat. De exemplu n satul Grdneasa cumnatulde mn merge cu o zi nainte s cheme cu plosca n satele nvecinate (Riculeti, Brnzeni,Martineti, Delureni etc.). Dac nunta se face n dou pri atunci merge la chemat icumnatul de mn al miresei. Cu muzica se invit numai cei din sat n ziua de smbt (la fatchemarea o face cumnatul de mn iar la biat ginerele nsui).

    Cumnatul de mn este legat peste piept cu un pechir sau cu o crp de borangic i poart nmn o plosc mpodobit cu o rmuric de brad, o batist lucrat de mireas, o floare ifoaienfir.

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Cumnatul de mn se alege din rudele mai apropiate i trebuie s fie un om destoinic caretrebuie s conduc ntreaga nunt. Ei o iau din cas n cas iar formula de adresare esteceremonioas (specific momentului):

    -Bun dimineaa! Tinerii notri v invit s luai parte la cstoria lor care va avea locmine la cas

    a mirelui (sau a miresei).

    Cel invitat rspunde i el cu o urare: -S triasc tinerii, s le dea Dumnezeu noroc, sntatei copii frumoi!

    Dup aceasta cumnatul de mn i ntinde plosca ca s guste rachiul. Dac la o cas nu gsescacas pe nimeni, cumnatul de mn trebuie s lase un semn n poart sau la us, semnulrespectiv const ntr-o rmuric de brad pe care cumnatul de mn o are pregtit dinainte.

    Aducerea i mpodobirea braduluiGinerele i alege dintre prietenii ei mai apropiai pecineva care va merge dup brad. n satele comunei bradul este denumit steag, pe carestegarul trebuie s-l poarte tot timpul nunii.

    Bradul este tiat din pdure i adus ntreg acas unde se alege din el partea de la vrf (ctevaetaje de rmurele), iar restul de ramuri este folosit la mpodobitul cortului. Seara bradul estempodobit de ctre fete i biei cu ciucuri de diferite culori, se mai pune obligatoriu n steagun batic rou pe care mireasa l va purta imediat dup nunt i o batist cusut de mn.

    Ciucurii se pun n fiecare spic al bradului iar n vrf se pune un ciucure mai mare fcutdin mai multe culori; baticul i batista se prind pe prima tirc de sus, ntotdeauna cu a roiei tot acolo se pune o cruce de busuioc.

    Steagul este inut n timp ce se mpodobete de stegar sau de un biat cu ambii prini. Toi ceicare particip la mpodobire sunt servii cu prjituri i cu vin.

    Pe tot parcursul mpodobirii se cnt mai multe cntece, dintre care nelipsit este Foaie verdepupidrag

    Cinioaraeste un obicei care se face att la mire ct i la mireas. Dup ce lumea s-aadunat la hor n locul stabilit dinainte, oamenii sunt invitai la mas. Acum are loc ultimacin a miresei la casa ei, numit cinioara miresei.

    Cinioara se facei la ginere unde naul deschide masa la care stau toi cei care merg n ziuaurmtoare n nunt.

    Adusul i ridicatul prjiniieste un obicei strvechi n care mai muli biei aduc dinpdure o prjin de fag inalt i fr ramuri pe care o cur de coaj, o ung i apoi o nal.

    Prjina este bine ancorat iar n vrful ei este pus un brdu impodobit cu ciucurai i n careeste pus o barist cu ani. Brduul este gardinat la baz pentru a se putea rupe mai uor.

    Urcarea n prjin este dificil, unadevrat spectacol de brbie ce le revine celor sin alaiulmirelui pentru ai salva acestuia onoarea, spectacol ce e rspltit de ctre na.

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Figura 1.mpodobirea nuntailor

    Adpatul mireseiDup ce s-au adunat fetele i bieii din alaiul miresei, cumnatul de mnal miresei ia doi lutari i mpreun cu alaiul pleac cu mireasa la adpat. Acest ritual sedesfoar la o fntn sau un bunar care se afl spre rsrit. Alaiul merge pe uliele satuluiiar stenii ies la poart s admire mireasa. Odat ajuni la fntn, unul dintre biei scoate ogleat cu ap pe care o arunc pe iarb, iar a doua gleat o nchin; mireasa ia ap cu cana io golete n paharul ei, dup ce gust iea. Apoi ia buchetul cu busuioc pe care la avut

    pregtit dinaine i se ntoarce cu faa la rsrit stropind de trei ori n crucepe toi cei prezeni.Dup ce mireasa a but ap din can, urmeaz i celelalte fete s bea ap.

    Cumnatul de mn ia o azim pe care o nchin de trei ori i o rupe n cruce deasupra capuluimiresei spunnd:

    - S fi bun ca pinea!

    - S fi dulce ca zahrul!

    - S fi nelipsit ca sarea!

    - S fi drgstoas ca busuiocul!

    Dumnezeu s-i fie de ajutor!

    Dup acest ritual alaiul se ntoarce napoi spre cas nsoii de muzic.

    Brbieritul ginereluiAcest ritual se desfoar la casa mirelui, de preferin sub un pom.n acest ritual se simuleaz brbieritul de ctre stegar.

    Dup brbierit ginerele se pregtete s ntmpine cum se cuvine naii care aduc lumnrilede nunt i podoaba miresei. Alaiul se pregtete s plece dup mireas, unde gsesc porilezvorte i toi sunt ascuni. Aici are loc un ritual specific.

    Figura 2.Adpatul miresei n Mehedini

    Dup mpodobirea miresei ntregul alai merge n frunte cu naii la biseric unde are loccununia religioas a celor doi tineri (pe drum se ncing hore).

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Figura 3. ntoarcerea de la ap cu mireasaDup slujba religioas alaiul se ntoarce iar horind i ajungnd acas se face primireanuntailor iar spre sear ncepe masa propriuzis unde naul d dezlegarea mesei nchinnd ncinstea mirilor. La sfritul mesei se strig darul nunii care reprezinti el un ritual specific.

    La sfritul mesei se ncing hore pna dimineaa. n ziuaurmtoare are loc ritualul chematuluila cuscrii unde cei doi miri mpreun cheam prin sat nuntaii pentru masa de cuscrii. Dupmasa de cuscrii are loc ritualul de de dezvelire al miresei. Petrecerea continu toat noaptea

    pn spre ziu.

    n concluzie observm c ritualul de nunt n aceast zon a mehediniului este un ritual foartecomplex care nc se mai pstreaz. Aceste obiceiuri sunt specifice zonei mehediniului i nunumai. n mare parte ritualurile se pstreaz dar difer de la zon la zon i tind s se piardcu ct ne deplasm de la sat mai spre ora.

    Deosebirile dintre aceste ritualuri fac ca noi s coexistm in multiculturalism, unmulticulturalism care nglobeaz toate obiceiurile, tradiiile unuia sau mai multor popoare.

    Costume populare:

    1. Intrebuinarea esturilor albe de cnep, in, bumbac, ln, borangic, produse ngospodria proprie, coloritul alb fiind specific costumului popular romnesc.

    2. Unitatea de croial, care are ca lege ele baz tietura n foi drepte (frrscroituri).Respectndu-se economia de material, printr-o perfect raionalizare se folosesctoate bucile rezultate din tierea unei foi de estur.3. Aceeai unitate se vdete i prin aspectul esenial al costumului popular :decorul. Ornamentica vetmintelor se caracterizeaz printr-o deosebit msur i pondere ncompoziia ornamental, n dispoziia motivelor decorative pe suprafaa ornamentat,creatorul popular avnd o excepional precizie n stabilirea unui perfect echilibru de valori.n ornamentica costumului popular, decorul este plasat pe poriunile vizibile i nesupuseuzurii. Dispoziia ornamentului urmeaz linia dreapt motivele ornamentale se nir ntr-osuccesiune ritmic, n rnduri, care strbat fie de la o margine la alta, fie pe suprafeedelimitateestura pieselor de port.In unele cazuri i la unele tipuri de costum , aceste

    rnduri de motive se unesc, formnd un ornament compact, denumit tabl sau blan , cumavem numeroase exemple la costumul de Mehedini. In arta popular, ornamentul este legatorganic de forma i volumul obiectului, determinat fiind l de materia prim i tehnica deexecutare a acestuia.4. Al patrulea element care determin unitatea costumului popular este coloritul, care secaracterizeaz prin prospeime i armonie. Alturi de culoarea de baz alb specific portului

    popular romnesc, coloritul ele fond al unor piese de port, ca i ornamentaia sunt redate nculori primare : rou, negru, galben, albastru sau verde, armonizate fiind numai prin tonurimajore.

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

    1. Unitati de cazare

    Hoteluri

    Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri

    Orsova 3 22 44Bala 2 104 208

    Dr. Turnu Severin 2 112 217Dr. Turnu Severin 2 27 47Dr. Turnu Severin 2 13 33Dr. Turnu Severin 2 136 305

    Orsova 1 34 67TOTAL - 448 921

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Moteluri

    Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri

    Dr. Turnu Severin 3 37 47Dr. Turnu Severin 2 37 73

    Simian 1 9 18TOTAL - 83 138

    Vile

    Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri

    Dr. Turnu Severin 3 15 34

    Cabane

    Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri

    Dr. Turnu Severin 1 86 309

    Pensiuni urbane

    Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri

    Orsova 2 4 8Baia de Arama 2 4 8

    Strehaia 2 10 20Dr. Turnu Severin 1 5 9

    TOTAL - 23 45

    Pensiuni rurale

    Resedinta Nr. flori Nr. camere Nr. locuri

    Dubova 2 3 6Ponoarele 2 1 2Dubova 2 1 2

    Ponoarele 2 1 2Ponoarele 2 2 4

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Severin 2 5 10Podeni 2 3 6Dubova 2 1 2

    Ponoarele 2 1 2Podeni 2 3 6Podeni 2 2 4

    Ponoarele 2 1 2Ponoarele 2 5 10Ponoarele 2 2 4Ieselnita 2 2 4Dubova 2 1 2Dubova 1 1 2Dubova 1 1 2Dubova 1 2 4

    Dubova 1 2 4Dubova 1 1 2Dubova 1 2 4TOTAL - 43 86

    Pensiuni agroturistice

    Resedinta Nr. flori Nr. camere Nr. locuri

    Ieselnita 2 2 2Ponoarele 2 2 4Ieselnita 2 2 4Ieselnita 2 2 4Hinova 2 4 8Ieselnita 2 1 1Ieselnita 2 1 1

    Ponoarele 2 1 2

    Podeni 2 4 8Ieselnita 2 2 4

    Ponoarele 2 2 4Ieselnita 2 6 12

    Ponoarele 2 2 4Bala 2 4 8

    Ponoarele 2 2 2Ieselnita 2 2 4Podeni 2 2 4

    Ponoarele 2 2 4Ponoarele 2 1 2

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    TOTAL - 44 82

    Cabane turistice

    Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri

    Simian 1 18 36Vanju Mare 1 20 40

    TOTAL - 38 76

    Analiza circulatiei turistice

    SOSIRI N STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DECAZARE TURISTIC,

    PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC

    numr

    Tipuri de structuri de

    primire turistic

    2002 2003

    sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.

    Total jude 3962 4092 3845 2646 2327 2549 3223 2967 4465 4655 4543 5001 4196

    din care:

    Hoteluri 3234 3485 3315 2260 2002 2225 2565 2320 3307 3272 3066 3829 3392

    Moteluri 492 295 314 219 245 208 304 308 493 541 620 417 417

    Vile turistice - - - - - - - - - - - - -

    Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -

    Pensiuni turistice urbane - - - - - - 11 - - 110 138 148 106

    Pensiuni turistice rurale - - - - - - - - - - - - -

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    NNOPTRI N STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNIDE

    CAZARE TURISTIC,

    PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC

    numr

    Tipuri de structuri de

    primire turistic

    2002 2003

    sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.

    Total jude 9873 91701147

    06165 5869 8217 8783 5804 8234

    1144

    8

    1410

    9

    1417

    3

    1045

    2

    din care:

    Hoteluri 8131 80711020

    75211 5227 7588 7510 4464 6059 7619 9293

    10824

    8448

    Moteluri 941 459 513 299 351 396 590 473 903 713 825 754 745

    Vile turistice - - - - - - - - - - - - -

    Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -

    Pensiuni turistice urbane - - - - - - 11 - - 229 238 222 163

    Pensiuni turistice rurale - - - - - - - - - - - - -

    INDICELE DE UTILIZARE NET A LOCURILOR DE CAZARE %

    2002 2003

    sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.

    Total jude 26,7 25,6 35,1 16,9 17,4 27,0 25,5 17,6 24,1 30,2 35,9 36,0 31,2

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    Harta judetului

    H RT TURISTIC

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    H RT DRUMURILOR

  • 5/21/2018 Proiect Rural Mehedinti (Managementul Turismului Rural)

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

    MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM

    Managementul turismului rural

    JUDETUL MEHEDINTI - POTENTIAL TURISTIC SITURISMUL RURAL

    PROFESOR : Conf. univ. dr. Marilena Stoian

    MASTERAND : Sturzu Rares Catalin

    Master, An 1, MAT