Proiectare Reductor Melcat

REDUCTOR MELCAT CU O TREAPTĂ

Nume: Grupa:

2009 – 2010

CUPRINS

1 MEMORIU TEHNIC.........................................................................................................................................4

1.1 .REDUCTOARE - CONSIDERAŢII GENERALE...................................................................................................41.2 CARCASA REDUCTORULUI............................................................................................................................41.3 ARBORII.......................................................................................................................................................41.4 ROTILE.........................................................................................................................................................51.5 LAGĂRELE,...................................................................................................................................................51.6 ELEMENTELE DE ETANŞARE.........................................................................................................................51.7 DISPOZITIVELE DE UNGERE..........................................................................................................................51.8 CAPACELE....................................................................................................................................................51.9 INDICATORUL NIVELULUI DE ULEI...............................................................................................................51.10 ELEMENTELE PENTRU RIDICAREA REDUCTORULUI......................................................................................51.11 REDUCTOARE MELCATE...............................................................................................................................61.12 ALEGEREA A DOUA VARIANTE CONSTRUCTIVE............................................................................................7

2 CALCULUL ANGRENAJULUI REDUCTORULUI.....................................................................................8

2.1 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE TOTAL....................................................................................82.2 CALCULUL TURAŢIILOR...............................................................................................................................82.3 CALCULUL PUTERILOR.................................................................................................................................92.4 CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE......................................................................................................92.5 CALCULUL TREPTEI, PREDIMENSIONAREA ANGRENAJULUI..........................................................................92.6 CALCULUL DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE, CALCULUL MODULULUI, AL DISTANŢEI AXIALE ŞI AL ALTOR ELEMENTE GEOMETRICE...............................................................................................................................102.7 CALCULUL ELEMENTELOR DE CONTROL. ABATERI SI TOLERANTE TEHNOLOGICE....................................132.8 CALCULUL DE VERIFICARE A UNGERI........................................................................................................14

3 ARBORII REDUCTORULUI.........................................................................................................................15

3.1 PROIECTAREA SI VERIFICAREA ARBORILOR...............................................................................................153.1.1 Proiectarea arborelui de intrare..........................................................................................................153.1.2 Proiectarea arborelui de ieşire.............................................................................................................153.1.3 Verificarea arborelui de intrare la solicitări compuse.........................................................................163.1.4 Verificarea arborelui de intrare la solicitări variabile........................................................................183.1.5 Calculul şi verificare rulmenţilor.........................................................................................................19

4 ALTE ELEMENTE DIN COMPONENTA REDUCTORULUI..................................................................21

4.1 CALCULUL CAPACELE DE FIXARE A RULMENTILOR...................................................................................214.1.1 Pentru arborele 2, arborele de intrare in reductor..............................................................................214.1.2 Pentru arborele 2, arborele de iesire din reducor................................................................................22

4.2 ALEGEREA TIPULUI SI DIMENSIUNILOR GARNITURII DE ETANSARE...........................................................224.2.1 Pentru arborele de intrare; [mm].........................................................................................................224.2.2 Pentru arborele de iesire;[mm]............................................................................................................23

4.3 ALEGEREA AERISITORULUI........................................................................................................................234.4 ALEGEREA DOPULUI DE GOLIRE.................................................................................................................244.5 ALEGEREA DIMENSIUNILOR JOJEI DE ULEI.................................................................................................244.6 ELEMENTE DE CALCUL PRIVIND CARCASA REDUCTORULUI; [MM]............................................................254.7 ALEGEREA SI VERIFICAREA ASAMBLARILOR PRIN PENE PARALELE...........................................................25

5 CALCULUL TERMIC AL REDUCTORULU..............................................................................................27

6 Transmisia prin curele dintate.............................................................................................................................28

TEMA DE PROIECT

Proiectarea unei transmisii cu reductor pentru urmatoarele date:1. reductor cu o treapta, angrenajul fiind melcat2. reductorul este antrenat printr-o transmisie prin curele dintate3. puterea la roata de curea motoare este Pm=0.36Kw4. turatia rotii de curea motoare nm=710 rot/min5. raportul de transmisie totala i=456. ungerea angrenajului se realizeaza prin imersia rotilor dintate in baia de ulei7. transmiterea miscariide la reductor se realizeaza prin roata

Se cere:1. desen de ansamblu (3 vederi)2. desen de executie pentru arborele de intrare si roata dintata de pe arborele de

iesire 3. memoriu tehnic4. memoriu justificativ de calcul

1 MEMORIU TEHNIC

1.1 .Reductoare - consideraţii generale

Reductoarele cu o singură treaptă de reducere se pot împărţi în următoarele tipuri de bază, în funcţie de tipul angrenajului:

- cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi sau înclinaţi;- cu roţi conice;- angrenaje melc-roată melcată.Componentele principale ale reductoarelor cu o singură treaptă de reducere sunt următoarele:- carcasa reductorului;- cei doi arbori (arborele de intrare şi cel de ieşire);

- roţile dinţate;- lagărele;- elementele de etanşare;- dispozitivele de ungere;- capacele;- indicatorul de nivel al uleiului;- aerisitorul;- elementele pentru ridicarea reductorului;

- dopul de golire, organele de asamblare.

1.2 Carcasa reductorului

Se compune în general din două părţi, corp si capac, asamblate între ele prin ştifturi de centrare si prin şuruburi de fixare. Ştifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea unei poziţii precise a capacului în raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizată prin turnare având prevăzute nervuri de rigidizare si răcire. În cazul unor unicate sau serii mici de fabricaţie carcasa se poate realiza si prin sudură. La construcţiile sudate cresc cheltuielile legate de manoperă, dar se reduc cheltuielile legate de pregătirea fabricaţiei, comparativ cu varianta de carcasă turnată. Pentru fixarea reductorului pe fundaţie sau pe utilajul unde urmează să funcţioneze, în corp sunt prevăzute găuri în care întră şuruburile de prindere.

1.3 Arborii

Sunt realizaţi de obicei cu secţiune variabilă, având capetele cu diametrul si lungimea standardizată, prevăzute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe care se introduce mişcarea în reductor se poate executa împreună cu pinionul cilindric, cu pinionul conic sau cu melcul motive de reducere a gabaritului şi creşterii rezistenţei pinionului.

1.4 Rotile

Dinţate cilindrice, conice si roata melcată sunt montate pe arbori, prin intermediul unor pene paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executaţi pe arbori, cu bucşe distanţiere etc. În cazul când dantura se execută din materiale deficitare se recomandă executarea roţii din două materiale.

1.5 Lagărele,

In general, sunt cu rostogolire, folosind rulmenţi cu bile sau cu role. Uneori, la turaţii mici, reductoarele se pot executa si cu lagăre de alunecare. Ungerea rulmenţilor se poate realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselinã destinatã in acest scop. Reglarea jocului din rulment se face prin intermediul capacelor sau piuliţelor speciale pentru rulmenţi, ţinând seama de sistemul de montare în O sau in X.

1.6 Elementele de etanşare

Utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt manşetele de rotaţie cu buza de etanşare si inelele de pâslă.

1.7 Dispozitivele de ungere

Sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistentă a rulmenţilor, uneori chiar a angrenajelor când nici una din rotile dinţate nu ajunge în baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizează folosind diverse construcţii de dispozitive de ungere (canale de ungere, roţi de ungere, inele de ungere, lanţ de ungere etc.).

1.8 Capacele

Servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenţi, la asigurarea etanşării, fiind prinse în peretele reductorului cu ajutorul unor şuruburi.

1.9 Indicatorul nivelului de ulei

Din reductor este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare montate pe corpul reductorului. Există si indicatoare care funcţionează pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunică cu baia de ulei.

1.10 Elementele pentru ridicarea reductorului

Si manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate în carcasa prin asamblare filetatã. Uneori, tot în scopul posibilităţii de ridicare si transportare a reductorului, pe carcasã se executã nişte umeri de ridicare (inelari sau tip cârlig). La reductoarele de dimensiuni mari întâlnim ambele forme, inele de ridicare în capacul reductorului si umeri de prindere pe corp.

5

1.11 Reductoare melcate

Angrenajul melcat s-a obţinut din angrenajul elicoidal urmărindu-se eliminarea dezavantajului de contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare favorizează tendinţa de gripare. Unghiul de încrucişare al axelor se ia de 90 de grade si pentru obţinere unui raport de transmitere mare numărul de dinţi al rotii motoare este cuprins în intervalul (1...4), iar cel al rotii conduse este mai mare sau egal cu 28. Roata cu numărul mic de dinţi se numeşte melc, iar roata cu numărul mare de dinţi se numeşte roată melcată. Pentru eliminarea contactului punctiform roata melcată cuprinde melcul, si astfel între flancurile dinţilor apare contact liniar, datorită căruia capacitatea portantă creste, condiţiile de ungere si frecare a peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile si pierderile prin frecare se reduc.

Angrenajele melcate pot fi:- cu melc cilindric si roată globoidală;- cu melc globoidal si roată cilindrică cu dinţi înclinaţi;- cu melc globoidal si roatã globoidală.În practică, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roată globoidală.

Pentru angrenare corectă, roata trebuie sã fie poziţionată precis pe direcţia axială, iar melcul axial poate fi deplasat puţin.

În funcţie de procedeul de prelucrare flancurile dinţilor la melcii cilindrici sunt suprafeţe elicoidale de diferite tipuri prezentate în STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.

6

1.12 Alegerea a doua variante constructive

Am ales pentru proiectul meu varianta 2 deoarece este mult mai functionala si prezinta un cost de productie mai redus

7

2 CALCULUL ANGRENAJULUI REDUCTORULUI

2.1 Împărţirea raportului de transmitere total

Adoptarea unui raport de transmitere al transmisiei prin curele

Calculul raportului de transmitrere am angrenajului

(1)

Alegerea raportului de transmitere standardizatistas=22.4

Recalcularea raportului de transmisie al transmisiei prin curele

(2)

Calcularea raportului de angrenare theoretic al angrenajului melcatu1t=istas=22.4

Alegerea numarului de inceputuri ai melculuiz1=3

Calculul numarului de dinti ai rotii melcate(3)

z2=67Verificarea ca z2 sa nu fie multiplu intreg al lui z1

(4)

Raportul de angrenare real al angrenajului melcat

(5)

Verificare

(6)

2.2 Calculul turaţiilor

Turatia la motor;[rot/min]n1=nm=710

Calculul turatiei arborelui de intrare in reductor; [rot/min]

(7)

Calculul turatiei arborelui de iesire din redactor; [rot/min]

(8)

8

2.3 Calculul puterilor

Alegerea randamentului transmisiei prin curele dintate

Alegerea randamentului pentru angrenajul melcatin functie de numarul de inceputuriz1=3 rezultaAlegerea randamentului unei perechi de rulmenti cu role

Puterea la motor; [Kw]P1=P=0.36

Calculul puteriipe arboreal de intrare in reductor; [KW](9)

Calculul puterii pe arboreal de iesire din redactor; [Kw](10)

2.4 Calculul momentelor de torsiune

Calculul momentului de torsiune pentru arborele motor; [N mm]

(11)

Calculul momentului de torsiune pentru arboreal de intrare in redactor; [N mm]

(12)

Calculul momentului de torsiune pentru arboreal de iesire; [N mm]

(13)

2.5 Calculul treptei, predimensionarea angrenajului

Unghiul de presiune de referinta

Coeficientul inaltimii capului de referintaha=1

Coeficientul jocului la capul dintelui de referintac1=0.25

Numarul de ore de functionareLh=15000

Alegerea materialelor pentru melc si roata melcata; [m/s]

(14)

Material pentru melc OLC45Material pentru roata melcate OLC60

Tensiuni limita pentru solicitarea la contact respective incovoiere

9

2.6 Calculul de dimensionare si verificare, calculul modulului, al distanţei axiale şi al altor elemente geometrice

Coeficientul diametral al melculuiP2<4 rezulta q=12

Unghiul de inclinare a elicei directoare pe cilindrul de referinta

(15)

Factorul de elasticitate al materialului rotilor; `Ze=155

Factorul zonei de contact

(16)

(17)

Factorul regimului de functionareKa=1.25

Factorul dynamicKv=1.1

Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii

Numarul de cicluri de solicitare(18)

Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei

(19)

Tensiunea admisibila pentru solicitarea de contact(20)

Factorul de influenta a variatiei factorului de curburaSe considera x=0

Zc=0.6+0.01 x + 0.005 z1+0.0014 z2+0.008 q = 0.587 (21)Calculu distantei axiale pe baza solicitarii la contact; [mm]

(22)

Calculul distantei axiale pe baza solicitarii termice; [mm]k=3.5

Coeficientul de transfer termic

Coeficientul de transfer prin fundatie

Puterea corelata la arboreal melcului

(23)

K2=1Pm1=P2 K1 K2=0.262 (24)t=70 t0=20

10

(25)

(26)

(27)

(28)

awnec=awnecH=89.674Calculul modulului axial necesar; [mm]

(29)

mx=2.5Realegerea coeficientului diametral al melcului in functie de mx

q1=14

Calculul distantei axiale elementare; [mm]

(30)

Alegerea distantei axiale standardizate; [mm]astas=100

Abaterea limita a distantei dintre axeFa=80

Coeficientul deplasarilor de profil a rotii melcate

(31)

`` Calculul diametrul de referinta al melcului; [mm]d.1=mx q1=35

Calculul diametrele de divizare; [mm](32)

(33)Calculul diametrele cercurilor de picior; [mm]

(34)

(35)

11

Calculul diametrele cercurilor de cap; [mm]

(36)

(37)

Calculul diametrului exterior al rotii; [mm]

(38)

Calculul latimii rotii melcate; [mm]b2=0.75 da1=30 (39)

Calculul lungimii melcului; [mm]b1=(8+0.06 z2) mx=30.05 (40)

Deoarece melcul este rectificat si frezat lungimea lui se mareste cu 25 mmb1=b1+25=55 (41)

Calculul vitezei periferice a melcului respective a rotii melcate; [m/s]

(42)

(43)

Recalcularea unghiului de inclinare a elicei

(44)

Calculul vitezei de alunecare; [m/s]

(45)

Alegerea factorului dynamicPentru treapta de precizie 8 si viteza de alunecare <5 m/s allege

KV=1.1Recalcularea factorului zonei de contact

(46)

(47)

(48)

Recalcularea coeficientului Zc

Zc=0.6+0.01 x1 + 0.005 z1+0.0014 z2+0.008 q1 =0.5982Calculul tensiunii efective de contact

(49)

Calculul numarului de dinti a rotii echivalente rotii melcate

(50)

12

Factorul de forma a dintelui rotii melcate pentru solicitarea la incovoiereYFa2=1.73

Factorul inclinarii dintilor pentru solicitare la incovoiere

(51)

Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii

Calculul tensiunii maxime de incovoiere pentru dintele rotii melcate

(52)

Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei materialului la solicitarea de incovoiere

(53)

Calculul tensiunii admisibile pentru solicitarea de incovoiere(54)

2.7 Calculul elementelor de control. Abateri si tolerante tehnologice

Calculul grosimii melcului pe coarda in sectiune normala, respectiv frontala; [mm]

(55)

(56)

Valorile de mai sus sunt valori corespunzatoare angrenajului fara joc. In realitate trebuie sa existe un joc intre flancuri pentru ca la incalzirea in functionare a angrenajului acesta san u se blocheze.

Alegem o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c, care corespunde unui ajustaj a rotilor dintate in angrenare de tip C

Calculul abaterii minime a grosimii spirei melcului; Abaterea superioara a grosimii spirei melcului Ess pe coarda normala de referinta se

adopta ca suma a doi termini astfel:Pentru ajustaj de tip c rezulta ESSI=95Pentru treapta de precizie 8 rezulta ESSII=100ESS=ESSI+ESSII=95+100=195 (57)

Alegerea bataii radiale a spirei melcului; fr=21

Alegerea tolerantei la grosimea spirei melcului; Pentru o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c rezulta; Ts=60

13

2.8 Calculul de verificare a ungeri

Calculul distantelor de la suprafata libera a uleiului la axa rotilor; [mm]

(58)

Calculul vitezei periferice a melcului; [m/s]

(59)

k=3 (60)

(61)

Calculul vitezei periferice a rotii conduse pe cilindrul de rostogolire

(62)

(63)

Verificarea ungeriiH1max-H2min=85.323 (64)

Diferenta trebuie sa fie de cel putin 10 mmSe constata ca este satisfacuta conditia de ungere pentru angrenaj

14

3 ARBORII REDUCTORULUI

3.1 Proiectarea si verificarea arborilor

3.1.1 Proiectarea arborelui de intrare

MPa

Deoarece MPa se calculeaza un coeficient k:

(65)

Momentul echivalent pentru care se alege diametrul capătului de arbore de intrare:

=> (66)

Se aleg diametrele arborelui de intrare; [mm]

mm(ales din coloana c)

(67)

mm (diametrul rulmentului) (68)

(69)

Alegem garnitura de etanşare CR 20X40X7 HM4 RAlegem 2 rulmenţi 30205 X/Q

3.1.2 Proiectarea arborelui de ieşire

MPa

Deoarece MPa se calculeaza un coeficient k:

(70)

Momentul echivalent pentru care se alege diametrul capătului de arbore de ieşire:

=> (71)

Se aleg diametrele arborelui de ieşire:

(ales din coloana b)

(72)

(diametrul rulmentului)

Alegem garnitura de etanşare CR 48X65X8 CRS1 RAlegem 2 rulmenţi 32010 X/Q

3.1.3 Verificarea arborelui de intrare la solicitări compuse

Figura 2.1 Schema de calcul la solicitări compuse a arborelui de intrare

Pentru calcularea forţelor tangenţiale, radiale respectiv axiale trebuie să cunoaştem următoarele valori:

(73)

În funcţie de acestă valoare alegem din tabel. Se calculează mai departe:

(74)

(75)În continuare se calculează forţele:

(76)

(77)

(78)

N (forţa din cureaua dinţată)

mm (diametrul de divizare al melcului)

mm

mm mm

Se scriu ecuaţiile de momente în plan vertical şi orizontal după care se calculează reacţiunile:

A: (79)

B: (80)

Trebuie să se îndeplinească condiţia:

16

(81) Condiţie îndeplinită

A: (82)

B: (83)

(84)

(85)

Se calculează momentele pentru aşa numitele secţiuni periculoase:3-1: (86)

1-4: (87)

2-4: (88)

1-3: (89)

2-3: (90)

Figura 2.2 Secţiunile periculoase a arborelui de intrare

(91)

(92)

(93)

Compresiune:

(94)

Încovoiere:

(95)

17

(96)

Torsiune:

(97)

(98)

MPa < Mpa (99)

MPa < Mpa (100)

3.1.4 Verificarea arborelui de intrare la solicitări variabile

MPa

MPaSe aleg coeficienţii din diagramele respectiv tabelele prezentate în cartea Proiectarea arborilor –

Jula A.

MPa

> (101)

MPa (102)

MPa (103)

(104)

> (105)

> (106)

18

3.1.5 Calculul şi verificare rulmenţilor

3.1.5.1 Calculul şi verificarea rulmenţilor 30205 X/Q

Valori furnizate de producător:

(107)

(108)

(109)(110)(111)

Deoarece > se utilizează formula:

(112)

(113)

Deoarece < se utilizează formula:

(114)

(115)Durata de viaţă a primului rulment:

milioane de rotaţii (116)

ore de operare

(117)Durata de viaţă celui de-al doilea rulment:


ore de operare (119)

3.1.5.2 Calculul şi verificarea rulmenţilor 32010 X/Q

Se calculează reazemele pentru cel de-al doilea arbore: (distanţele de la punctul de aplicare a rulmenţilor până la roata melcată)

(120)

(121)

19

(122)

(123)

(124)

(125)

Valori furnizate de producător:

(126)

(127)

(128)

(129)(130)

Deoarece > se utilizează formula:

(131)

(132)

Deoarece < se utilizează formula:

(133)

(134)Durata de viaţă a primului rulment:



Durata de viaţă celui de-al doilea rulment:



20

4 ALTE ELEMENTE DIN COMPONENTA REDUCTORULUI

4.1 Calculul capacele de fixare a rulmentilor

4.1.1 Pentru arborele 2, arborele de intrare in reductor

Diametrul suruburilor de fixare a capaculuid=6

Dimensiunile capacului

D21=Dr2+2.5 d=67

D22=D21+2.5 d=82

D23=0.87 Dr2=45.24

e22=1.2 d=7.2

d`21=d+2=8D24=D21-3=64

e21=5

e23=3

21

4.1.2 Pentru arborele 2, arborele de iesire din reducor

Diametrul suruburilor de fixare a capaculuid=8

Dimensiunile capacului

D31=Dr3+2.5 d=110

D32=D31+2.5 d=130

D33=0.87 Dr3=78.3

e32=1.2 d=9.6

d`31=d+2=10D34=D31-3=107

e21=5

e23=3

22

4.2 Alegerea tipului si dimensiunilor garniturii de etansare

4.2.1 Pentru arborele de intrare; [mm]

D=40d=20b=7h=12l2=13.2l1=1.5rmax=0.75

4.2.2 Pentru arborele de iesire;[mm]

D=50d=68b=8h=14l2=15.2l1=1.5rmax=0.75

23

4.3 Alegerea aerisitorului

D=13d=10l=8L=16d1=3a=2S=14

4.4 Alegerea dopului de golire

d=12

24

d=20p=1.25 pasul filetuluiH=5.5L=12A=3S=13

4.5 Alegerea dimensiunilor jojei de ulei

d=5d1=12p=1.25 pasul filetuluiD=25D1=18H=20l=12

Am ales pentru angrenajul melcat o joja cu fihare prin ajustaj deoarece aceasta este plasata in partea superioara a reductorului

4.6 Elemente de calcul privind carcasa reductorului; [mm]

Grosimea minima a carcaseiS``=0.025 aw+1=3.5

Grosimea minima a nervurilorS1=S`` 0.82=2.87

Grosimea minima a fundului carcaseiS2=S`` 2.4=8.4

Grosimea minima a umarului de jos pentru fixareS3=S`` 1.55=5.425

Grosimea minima a capaculuiS4=S`` 0.7=2.45

Grosimea minima a umarului de sus pentru fixareS6=S`` 1.3=4.55

Distanta minima de la roti la capacD=S`` 1.2=4.2

25

4.7 Alegerea si verificarea asamblarilor prin pene paralele

d2i=18de=55d3e=45

Rezistentele admisibile ale materialului penelor OLC50

Pentru arboreal de intrareAlegem pana A6x6x20Verificare la strivire

Verificare la forfecare

26

Pentru arboreal de iesireAlegem pana A18x8x50Verificare la strivire


Alegem pana A14x9x100Verificare la strivire


27

5 CALCULUL TERMIC AL REDUCTORULU

Suprafata reductorului; [m2]

In interiorul reductorului temperature este mai mare cu aproximativ 20%ti=39.025

Verificarea arborelui de intrare la incalzirel`=241 [mm]

mm/cAlungirea arborelui in urma incalzirii

mm

28

6 TRANSMISIA PRIN CURELE DINTATE

Calculul factorului de servicePana la 16 h/zi, socuri mici

C0=1.6C6=0C8=0C2=C0+C6+C8=1.6+0+0=1.6

Puterea corectata pe arboreal de intrareP1c=P2 c2=0.576

Alegerea tipului cureleiAceasta alegere se face in functie de n1si P1c si am ales pentru reductorul meu curea de

tipul T5cu B``=27 si b``=21Se aleg rotile tipizate:

27T5/18-2 z`1=18 d`W1=28.65

27T5/32-2z`2init=z`1 itc=36 z`2=32 d`w2=50.94

Valorile reale ale turatiei si raportului de transmitere

Asigurarea posibilitatii de montare a rotilorY2k=8DBk=38dwg=50.94dwk=28.65

a`=100Lungimea teoretica/standardizata a curelei

Lwst=325

Toleranta la distanta axiala pentru montaj si tensionareaLTol=0.16x`=aLTol+0.002 anom=0.359

Valorile minime si maxime ale distantei axiale, cu abateria`min=anom - Y2k=99.365-8=91.365a`max=anom + x =99.365 + 0=99.365

29

Calculul fortei statice de intindere Factorul de intindere

30

BIBLIOGRAFIE

Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1984.

Antal, A. & colectiv "Îndrumător de proiectare pentru reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1983.

Antal, A. "Curs".

Jula, A. & colectiv "Proiectarea angrenajelor evolventice", Scrisul Românesc, Craiova, 1989.

Jula,A. & colectiv "Montaje cu rulmenţi. Îndrumar de proiectare", Lito Universitatea Braşov, 1979.

Rădulescu, Gh. & colectiv "Îndrumator de proiectare în construcţia de maşini", vol.3, Bucuresti, Editura tehnică, 1986.

Antal, A. & Tătaru O. “Elemente privind proiectarea angrenajelor”, Editura ICPIAF® SA, Cluj - Napoca, 1998.

Matchat 2007Autocad 2007

Documents

Proiectare Reductor Melcat