Centrul Naţional de Asistenţă şi Informarea Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova

CONTACT

PROIECTUL DEZVOLTARE ECONOMICĂ LOCALĂ

DEL (2009-2011)

Chişinău, 2011

PROIECTUL DEZVOLTARE ECONOMICĂ LOCALĂ

DEL (2009-2011)

Chişinău, decembrie 2011

2

Responsabil de ediţie:Liliana Porumb, Coordonator Proiect DEL, Centrul CONTACT

Au colaborat:1. Gheorghe Caraseni, Evaluator de proiecte, Expert Dezvoltare ONG2. Vasilisa Budureanu, Consultant local, Cazangic, Leova3. Leonid Ciobanu, Consultant local, Ermoclia, Ştefan Vodă4. Angela Liulceac, Consultant local, Mihăileni, Râşcani5. Ina Negruţă, Consultant local, Vatici, Orhei6. Raisa Nistor, Consultant local, Vadul lui Isac, Cahul7. Veaceslav Melnic, Consultant local, Tătărăuca Veche, Soroca8. Eugenia Ioxa, Consultant local, Mândreşti, Teleneşti 9. Alexei Burlac, Consultant local, Viişoara, Edineţ10. Mihai Cucereanu, Consultant local, Crihana Veche, Cahul11. Svetlana Mînăscurtă, Consultant local, Voloviţa, Soroca12. Silvia Căldăruş, Consultant local, Baraboi, Donduşeni13. Nina Munteanu, Consultant local, Pelinei, Cahul14. Nina Bândiu, Consultant local, Pelinia, Drochia15. Natalia Ceban, Consultant local, Roşietici, Floreşti.

Redactare şi corectură: Maria CioaricDesign şi tehnoredactare: Tipografia “FOXTROT”Tiraj: 350 exemplare.

Se distribuie gratuit.

Publicaţia este editată în cadrul proiectului Dezvoltare Economică Locală, finanţat de Interchurch Organization for Development Co-operation din Olanda (ICCO) şi rea-lizat de Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT.

Proiectul dezvoltare economică locală DEL (2009-2011) / au colab.: Gheorghe Caraseni, Vasilisa Budureanu, Leonid Ciobanu [et al.] ; resp. ed.: Liliana Porumb (coord.). – Ch. : Foxtrot, 2011. – 32 p.

350 ex.ISBN 978-9975-4258-3-4.Gratuit.

338(478)P 94

3

PARTEA IInformaţii despre proiectul DELProiectul Dezvoltare Economică Locală (2009-2011) reprezintă o continuare a iniţiativei similare lansate şi implementate în 2004-2008 de către Centrul CONTACT.

În cadrul proiectului au fost realizate activităţi de iniţiere şi facilitare a procesu-lui de dezvoltare economică a localităţilor beneficiare şi în consecinţă au fost

obţinute multiple rezultate tangibile pentru comunităţile rurale.

În perioadă 2004-2008 au fost înfiinţate 25 Centre de Planificare Economică în 25 de localităţi rurale, care oferă suport în dezvoltarea antreprenoriatului sub formă de servicii de informare şi consultanţă şi activităţi de impulsionare a procesului DEL, facilitează conlucrarea între antreprenori, APL, sectorul asociativ.

Unul din cele mai reuşite rezultate ale proiectului a fost încurajarea iniţiativei pri-vate. Consultanţii locali au oferit suport la iniţierea şi dezvoltarea a 189 de afaceri, în cadrul cărora au fost înfiinţate 552 locuri de muncă permanentă şi mai bine de 100 locuri de muncă sezonieră. În fiecare localitate funcţionează schema de micro-finanţa-re creată în cadrul proiectului. Din Fondul Giratoriu, administrat de Asociaţia de Eco-nomie şi Împrumut a Cetăţenilor în parteneriat cu APL-ONG/Centrul de Planificare Economică, care constituie 6.000 USD pentru fiecare comunitate, au fost finanţate o serie de afaceri. În perioada 2005-2008 din Fondul Giratoriu a fost creditată iniţierea şi dezvoltarea a 92 de afaceri neagricole.

Scopul şi obiectivele proiectului DELScopul proiectului DEL implementat în perioada august 2009 - iulie 2011 a

fost dezvoltarea potenţialului economic local prin asigurarea accesului la ser-vicii profesionale de consultanţă în afaceri şi susţinerea afacerilor cu impact social în comunităţile din Republica Moldova.

Proiectul DEL a urmărit trei obiective generale:1. Dezvoltarea şi sporirea competitivităţii a cel puţin 5 întreprinderi private

mici / mijlocii din localităţile beneficiare ale proiectului DEL prin asigurarea accesului la servicii profesioniste de consultanţă în afaceri.

2. Îmbunătăţirea mediului antreprenorial prin susţinerea afacerilor în dome-niul social.

3. Diversificarea surselor de venituri pentru categoriile defavorizate prin susţi-nerea iniţiativelor economice ale acestora.

Pentru realizarea obiectivelor menţionate, proiectul a fost divizat în următoarele componente:

4

1. Consultanţa afacerilor mici şi mijlocii2. Finanţarea afacerilor sociale3. Susţinerea iniţiativelor economice venite din partea persoanelor defavorizate.

Un şir de activităţi au fost desfăşurate şi la capitolul “Instruire şi consultanţă”, componentă care implică dezvoltarea capacităţilor comunităţii (APL, agenţii

economici, Centrul de Planificare Economică şi Asociaţiile Obşteşti) în domeniul dezvoltării economice locale care presupune facilitarea procesului de planificare strategică în dezvoltarea sectorului economic al comunităţii şi acordarea consultan-ţei necesare în domeniul planificării şi dezvoltării afacerilor; organizarea vizitelor de studiu în localităţile cu un sector economic dezvoltat; efectuarea unui schimb de experienţă între comunităţile beneficiare ale Proiectului DEL, dezvoltarea reţelei beneficiarilor.

Autorităţile publice locale din cele 25 de localităţi partenere în proiect au benefi-ciat de instruire şi consultanţă în procesul de actualizare a strategiilor de dezvoltare socio-economică a localităţilor.

În colaborare cu Alianţa de Microfinanţare din Moldova, partenerul nostru în pro-iect, s-au elaborat recomandări pentru editarea broşurii „Managementul Riscurilor în cadrul Asociaţiilor de Economii şi Împrumut”, repartizată tuturor AEÎC din republică, inclusiv beneficiarilor proiectului DEL.

Rezultatele şi concluziile proiectului DEL:Rezultatele generale scontate ale proiectului:

z au fost actualizate strategiile de dezvoltare economică a localităţilor benefici-are proiectului DEL,

z 13 Întreprinderi/Asociaţii Obşteşti, în cadrul Concursului Planurilor de Afa-ceri, au beneficiat de granturi pentru iniţierea sau dezvoltarea afacerilor cu impact social şi domeniul de prestări servicii.

z în cadrul Programului de Consultanţă în colaborare cu Centrul de Consultanţă în Afaceri (în continuare CCA), au fost elaborate strategiile de dezvoltare a afacerilor şi a recomandărilor detaliate pentru cele 7 întreprinderi selectate în cadrul proiectului DEL (3 întreprinderi – 2010 şi 4 întreprinderi în anul 2011).

z au fost oferite 18 granturi mici cu scopul social în vederea îmbunătăţirii nive-lului de trai al categoriilor defavorizate.

Concluzii. Procesul de dezvoltare economică locală este un proces participativ de lungă durată şi implică efortul comun al membrilor comunităţii din toate sectoare-le care lucrează împreună pentru a stimula activitatea antreprenorială locală care să conducă la dezvoltarea durabilă a localităţii şi ţine inclusiv de schimbarea mentalităţii populaţiei.

Evaluând rezultatele activităţii Centrelor de Planificare Economică (CPE) pot fi formulate următoarele concluzii:

5

z Localităţile rurale incluse în proiect dispun de oportunităţi majore în do-meniul dezvoltării economice locale. În 25 de localităţi rurale este iniţiat şi dezvoltat procesul de dezvoltare economică locală pe principii de planifica-re strategică, parteneriat între principalii actori comunitari cu orientare spre managementul performant al afacerii şi utilizarea tehnologiilor moderne în producere şi administrare.

z Proiectul DEL, în special concursul pentru persoane defavorizate, a oferit mul-tiple beneficii ce ţin direct de dezvoltarea economiei locale – bunăstare, locuri de muncă, dar şi multiple beneficii sociale – parteneriate locale eficiente, di-versificarea serviciilor sociale, creşterea veniturilor familiei pentru 18 familii nevoiaşe din republică.

z În rezultatul implementării DEL, a fost impulsionat procesul de dezvoltare du-rabilă a comunităţii în baza participării cetăţenilor la procesul de elaborare şi implementare a strategiilor locale, în domeniul economic;

z Procesul de iniţiere şi dezvoltare a afacerilor în localităţile rurale continuă să rămână afectat de unele probleme, cum ar fi:

z Antreprenorii, persoanele care doresc să iniţieze o afacere, nu dispun de cu-noştinţe suficiente şi experienţă relevantă în dezvoltarea afacerilor; nu dispun de condiţii mai avantajoase de creditare ce ar favoriza iniţierea afacerilor noi (dobânda mare, condiţii dure în asigurarea creditului);

z Sumele oferite în cadrul proiectului sunt mici pentru a putea iniţia şi dezvolta afaceri mai mari în comunităţile rurale, care ar crea şi mai multe locuri de muncă;

z Comunităţile rurale se caracterizează printr-o deficienţă a resurselor umane profesioniste, fiind necesară efectuarea unor programe de instruire atât la ni-vel naţional, cât şi nemijlocit în localităţi pentru persoanele antrenate în pro-iect;

z Antreprenorii locali nu deţin destule abilităţi pentru a identifica corect pro-blemele cu care se confruntă afacerea şi nu au în vizor necesităţile de dezvol-tare a afacerii, astfel nu conştientizează pe deplin importanţa serviciilor de consultanţă în afaceri. Din acest motiv am avut un număr mic de solicitări în cadrul Programului de Consultanţă.

6

PARTEA IIRezultatele şi realizările proiectului DEL

Proiectul DEL pentru anii 2009-2011 are trei componente: z „Programul de Consultanţă” , z „Susţinerea Planurilor de Afaceri cu impact social” şi z „Susţinerea persoanelor defavorizate”

1). Programul de Consultanţă Scopul: Competitivitatea sporită si dezvoltarea întreprinderilor private mici/mij-

locii prin accesul la servicii profesioniste de consultanţă.La concurs au participat agenţi economici:

z Din sfera neagricolă, prioritar în domeniul producere/procesare si servicii. z Cu capital majoritar privat z Viabili, care funcţionează nu mai puţin de un an şi au posibilităţi reale de dez-

voltare z Care nu au mai beneficiat de astfel de suport anterior.

După ce întreprinderea a fost selectată, Centrul CONTACT, prin concurs, a selectat Centrul de Consultanţă în Afaceri care a asistat pe parcurs. O echipă

de experţi din mai multe domenii (management, marketing, finanţe, contabilitate) a lucrat nemijlocit la faţa locului, a evaluat posibilităţile de dezvoltare ale întreprinde-rii, a făcut recomandări, a elaborat o strategie de dezvoltare a agentului econo-mic pentru următorii ani (în plan organizaţional şi �inanciar).

De consultanţă in acest program au beneficiat 7 întreprinderi beneficiare proiec-tului DEL.

1 I.I. “Acvamarin Cebotari”, s. Baraboi, r-nul. Donduşeni se ocupă de îmbu-telierea şi comercializarea

băuturilor răcoritoare nealcoolice din anul 2004. Pe parcurs, întreprinderea cu paşi mici ieşea pe piaţa Republicii Moldova. Însă din motivul lipsei unui management profesionist dezvoltarea era foarte lentă. Era nevoie de o ana-liză din exterior a întreprinderii. Pe parcursul anului 2010, întreprinde-rea a beneficiat de diverse servicii de consultanţă cu referire la analiza şi planificarea strategică pentru a putea identifica principalele direcţii de activitate pe termen lung şi pentru

7

a ne putea optimiza activitatea pe timp de criză. Centrul de Consultanţă in Afaceri a venit cu soluţii pe termen lung şi cu argumentări, care au activizat eficient activitatea întreprinderii. Soluţiile oferite de către consultanţi au condiţionat nemijlocit atin-gerea obiectivului de obţinere a creditului, datorită elaborării minuţioase a planului de afaceri. Ca rezultat al consultaţiilor şi analizei corecte a pieţei şi concurenţilor, în 2011 vânzările au crescut cu 18%, ceea ce e un bun început. Conform prognozelor făcute de consultanţi, vor creşte cu încă 30%.

Totodată, datorită creşterii vânzărilor în urma consultaţiilor, au mai fost angajaţi 2 oameni la secţia de îmbuteliere şi 7 la construcţia unui nou depozit.

2 Întreprinderea Individuală „Chelea Olga”, comuna Mândreşti, r-nul Tele-neşti (fabricarea produselor de panificaţie). În urma consultaţiilor primite a

fost îmbunătăţit managementul, în special la faza de producere, angajând un respon-sabil de tură care verifică întreg procesul tehnologic şi asigură calitatea produselor. Există încă probleme cu reţeaua de distribuire, cu furnizarea la timp a pâinii (se livrea-ză la amiaza, faţă de ceilalţi concurenţi care livrează dimineaţa). Problema ţine de or-ganizarea muncii, iar deciziile trebuie să aparţină fondatorilor. Se negociază un credit la bancă pentru procurarea de utilaj nou, cu scopul diversificării produselor (chifle şi plăcinte). Sfaturile primite de la consultanţi ţin de optimizarea spaţiilor de producere.

3 Î.I. „Macari Valentina” comuna Mândreşti, r-nul Teleneşti (fabricarea şi co-mercializarea; vânzarea cu amănuntul a produselor alimentare). Întreprinde-

rea intenţionează atât diversificarea ofertei, cât şi deschiderea de noi unităţi de co-

8

merţ cu amănuntul în localitate. A solicitat de la CCA elaborarea în comun a planului de afaceri.

4 Î.I. ”Gheorghiţă Victor”, s. Mihăileni, r-nul Râşcani. Întreprinderea Individua-lă ”Gheorghiţă Victor” a activat din 2006 până în iulie 2010 doar în comerţul cu

amănuntul. În satul Mihăileni, pe teritoriului fostului Sanatoriu „Salvia” se află sonda nr. 3 cu o adâncime de 285 metri care a fost dată în exploatare în 1985 şi este exploa-tată până în prezent. Până în 2010, din această sondă, Î.I ”Briz-Babina” a extras apă pentru îmbutelierea apei minerale. În iulie 2010 Î.I ”Gheorghita Victor” a procurat de la Î.I ”Briz-Babina” tot utilajul şi dreptul de a produce în continuare apă minerală ”Sal-via”, pe care o extrag din sonda nr 3. Întreprinderea Individuală „Gheorghiţă Vic-tor” produce apă minerală „Salvia”. În asortiment, apa minerală este îmbogăţită cu bioxid de carbon în sticle PET 1,5 L, sifon PET 1.85 L , apă plată în sticle PET 1.5 L şi butelii PET 19 L. Livrarea produselor este asigurată de furnizor. Pe viitor s-a planificat să se extindă afacerea şi să se producă şi alte tipuri de apă gazoasă.

5 SC «OLTEX-AQUA» SRL, s. Crihana Ve-che, r-nul Cahul. Întreprinderea si-a

propus dezvoltarea propriei afaceri de produ-cere si comercializare a produselor de panifi-caţie, prin procurarea utilajului de brutărie. În scopul îmbunătăţirii activităţii întreprinderii au fost solicitate serviciile unui consultant care să ajute în procesul de dezvoltare a afacerii în

tehnologii, finanţe, legislaţie. Întreprinderea a beneficiat de servicii de consultanţă şi în rezultatul acestei colaborări a fost elaborată strategia de dezvoltare a întreprinderii. Antreprenorii au căpătat noi abilităţi de gestionare eficientă şi de dezvoltare a afacerii. Întreprinderea dată este beneficiara programului JOBS PLUS. Programul JOBS PLUS este un proiect care contribuie la reducerea sărăciei în Moldova prin stabilirea parte-neriatelor publice-private şi crearea de locuri de muncă în localităţile rurale.

9

6 Î.I. ”Procopenco Ignat”

7 Î.I.”Guţu Liubovi”, ambele din s. Ermoclia, r-nul Ştefan Vodă. Sunt magazine alimentare ce vând cu amănuntul produse alimentare, băuturi alcoolice, ţigări.

Ambele se află la periferiile satului, una în partea de nord, alta în partea de sud a lo-calităţii, ambele se confruntau cu aceeaşi problemă – numărul redus de cumpărători. În urma programului de consultanţă ambele au primit câte o strategie de aproximativ 50-55 pagini A4 unde se descrie amănunţit cauza problemei cu care se confruntă şi etapele de depăşire a ei. Evident că rezultatele pot fi observate peste o perioadă mai lungă, de aproximativ 1-3 ani. În urma consultaţiilor, angajaţii întreprinderilor au că-pătat abilităţi de dezvoltare a afacerii.

10

2). Susţinerea Planurilor de Afaceri Scopul proiectului este dezvoltarea mediului antreprenorial în zonele rurale prin susţinerea afacerilor în domeniul social.Afacerile sociale sunt activităţi economice care au un pronunţat caracter social, adică vin să satisfacă nevoile stringente ale mai multor membri ai comunităţii (construcţia şi dezvoltarea apeductului, amenajarea gunoiştilor sau iniţierea serviciilor de salubrizare etc.).

La concurs au participat: Întreprinderi Individuale (servicii, comerţ); Gospodării Ţărăneşti; Întreprinderi create de autorităţile publice locale şi Asociaţiile Obşteşti din localităţile beneficiare Proiectului DEL.

Ideile de afaceri care au fost �inanţate sunt:

1 Asigurarea populaţiei comunei Roşietici cu un serviciu de salubrizare ca-litativ, comuna Roşietici, r-nul Floreşti. Serviciile de colectare, transport şi

depozitare a reziduurilor menajere şi industriale sunt prestate de agenţii economici din teritoriul primăriei Roşietici. Beneficiarii serviciilor de colectare, transport si de-pozitare a reziduurilor sunt populaţia satului, agenţii economici, instituţiile publice. Producătorii de reziduuri speciale provenite de la Centrele de Sănătate sunt obligaţi să înştiinţeze Primăria de cantitatea si felul acestor reziduuri.

Nu este posibil să apreciem cât de favorabil si competitiv este serviciul de salubri-zare deoarece APL-ul, din motive neclare pentru noi, nu facilitează crearea serviciului dat. După monitorizarea proiectului, primarul are o alta părere. Sperăm că la prima şedinţă a consiliului local va avea o alta altitudine şi se va adopta un tarif. Mai adăugăm că de acest serviciu este responsabil primarul şi tot primarul este responsabil nemij-locit de gestionarea lui.

2 “Funcţionarea complexului frigori�ic pentru păstrarea şi comercializarea produselor horticole”, s. Pelinei, r-nul Cahul. Afacerea respectivă ţine de do-

meniul prestării de servicii în ceea ce priveşte păstrarea şi comercializarea produselor horticole. Complexul frigorific e construit în gospodăria Loghin. Beneficiarii afacerii

sunt producătorii de produse horticole din localitate. De asemenea, datorită localizării foarte avantajoase a complexului frigorific, beneficiază şi cei din localităţile vecine.

Clienţii afacerii sunt atât de pe piaţa locală (consătenii) cât şi cea orăşenească (Ca-hul, Vulcăneşti), cea din capitală (Chişinău) şi îndeosebi cei de peste hotare (România,

11

Galaţi). Această pătrundere pe diferite pieţe se datorează politicii de distribuţie (forma fizică de comercializare a mărfii, atât cu amănuntul cât şi en-gros). În rezultatul dez-voltării afacerii, gospodăriile ţărăneşti (GŢ), care au plantaţii de vii, soiuri de masă, au posibilitatea de a pune la păstrare roada în camera frigorifică şi de a o vinde la preţuri mult mai avantajoase în timpul iernii. Nu mai există problema comercializării roadei de struguri, soiuri de masă şi de fructe. GŢ «Loghin Nichita» procură de la ei produsele pentru a le păstra şi a le vinde în sezonul rece la preţuri mai rentabile. Odată cu lansarea afacerii, s-au creat 3 locuri de muncă permanentă şi în octombrie-decembrie se angajea-ză muncitori sezonieri în număr de 10-12 persoane.

Prima cameră are 180 metri cubi şi capacitatea de a păstra 35-40 tone, în funcţie de produsul ales. Cea de-a doua cameră are 140 metri cubi, respectiv, pentru o canti-tate de 25-30 tone. Venitul anual este de peste 36.000 lei, în dependenţă de preţurile de vânzare. Consolidarea businessului mic şi mijlociu este unul din elementele cheie care va contribui la creşterea economică şi reducerea sărăciei în localităţile rurale. Scopul APL este de a consolida eforturile businessului mic si mijlociu din comună în vederea reprezentării şi protejării efective a intereselor mediului privat de afaceri.

Antreprenorii locali permanent se străduiesc să utilizeze tehnologii noi, să-şi dez-volte abilităţile în domeniul dezvoltării afacerii iniţiate. Este o tendinţă de concuren-ţă permanentă între antreprenori de a promova şi realiza consumatorilor produse şi servicii de calitate.

3 “Construcţia şi amenajarea pensiunii agroturistice în s. Vatici”, com. Vatici, r-nul Orhei. Această idee de afaceri viza construcţia primei agro-pensiuni în

comuna Vatici, o zonă turistică de interes naţional. Beneficiarul proiectului este SRL “DOHOCHER-CONSTRUCT”, agent economic din satul Vatici. Proiectul presupunea construcţia unei pensiuni turistice, cu 2 nivele, la nivelul 2 sunt amplasate doua dor-mitoare confortabile, iar la nivelul I - sufrageria, bucătăria şi grupul sanitar modern. Clienţii pensiunii sunt turiştii care vizitează Mănăstirea Curchi şi care vor să petreacă timpul în inima Codrilor.

În prezent pensiunea activează, înregistrează venituri şi serveşte drept imbold pentru alţi locuitori ai acestei comune.

4 „Deschiderea frizeriei”, s. Cârnăţenii Noi, r-nul Căuşeni. Î.I. “Ursu Iulia” a primit un grant de la Centrul CONTACT pentru deschiderea frizeriei. Pentru

frizerie au fost repartizate două camere: una pentru sala de aşteptare, alta pentru pre-starea de servicii. Ambele camere sunt reparate, mobilate, deci au fost create condiţii bune de funcţionare a frizeriei. Proprietara a menţionat că ajutorul financiar primit de la Centrul CONTACT a fost important pentru reuşita afacerii. În viitor se preconi-

12

zează diversificarea serviciilor astfel ca sătenii să nu mai meargă la raion, ci să benefi-cieze pe loc de servicii de calitate.

5“Prestarea serviciilor stomatologice moderne în sectorul rural”, com. Co-tova, r-nul Drochia. Î. I. „Traian Flocosu” a solicitat ajutor financiar pentru

crearea unui centru stomatologic modern in localitate. S-a procurat, din banii primiţi de la Centrul CONTACT, aparatajul necesar: un calculator la care pacientul poate vizualiza problemele de sănătate a dinţilor direct pe ecran, aparat care face fotografie roentgen instantaneu cu vizualizarea pe ecran etc. Medicul stomatolog, Traian Flocosu, este specialist bun în domeniu şi toată tehnica procurată este funcţională. Numărul de pa-cienţi care vizitează centrul stomatologic va-

riază, dar în medie vin câte 15 persoa-ne pe zi. Aici la centru se fac aproape toate lucrările stomatologice, inclusiv protezarea. Grantul primit a fost de mare ajutor în modernizarea centru-lui stomatologic care era doar parţial dotat şi se efectuau lucrări mai simple.

6 Sala de sport, s. Mihăileni, r-nul Râş-cani. Satul Mihăileni este amplasat în

afara căilor centrale de acces şi are 4540 lo-cuitori , dintre care 40% reprezintă tineri până la vârsta de 30 ani. Tinerii nu au unde îşi petre-ce timpul liber cu folos şi nu au condiţii pen-tru exerciţiu fizic şi sport: casa de cultură este slab dotată cu inventar şi instrumente, sălile de sport de la instituţiile de învăţământ nu se în-

13

călzesc, lipseşte minimul de inventar sportiv pentru orele din programă. La propune-rea specialiştilor şi cererea tinerilor, cu susţinerea APL, AE s-a hotărât deschiderea unei săli de sport. Se planifică organizarea a 6 grupe de ocupaţii : 2 grupe mici, 2 grupe adolescenţi si maturi, o grupa fitness, o grupa copii si maturi cu dizabilităţi, ocupaţii individuale. Se vor acorda servicii de antrenamente la echipament sportiv divers, masaj de asanare, etc.

7 „Servicii de salubrizare pentru un mediu sănătos, s. Viişoara, r-nul Edineţ.” Scopul afacerii: colectarea gunoiului de la gospodăriile personale ale locuito-

rilor s. Viişoara şi transportarea lui la gunoiştea din localitate. Impactul afacerii este lichidarea gunoiştilor spontane; gestionarea eficientă a gunoiului şi gunoiştii din loca-litate si promovarea modului sănătos de viaţă, păstrarea in curăţenie a mediului ambi-

ant, ridicarea nivelului de cultură a locuitorilor satului. În cadrul proiectului “Colecta-rea şi transportarea gunoiului din s. Viişoara” este demonstrată posibilitatea iniţierii unei afaceri şi activitatea agentului economic conform legislaţiei în vigoare cu achi-tarea tuturor impozitelor şi taxelor. Aceasta va consolida şi va impulsiona locuitorii s. Viişoara să-şi legalizeze afacerile, ieşind din economia tenebră.

La momentul actual acest gen de activitate este caracterizat de un proces haotic şi spontan, nereglementat. Odată cu iniţierea afacerii date se va produce colectarea şi transportarea gunoiului în mod organizat, ceea ce va duce la dispariţia caracterului haotic de transportare si depozitare. Interesul sporit al APL de a rezolva problema gu-noiului va genera reguli de joc care vor duce la creşterea disciplinei şi competitivităţii persoanelor antrenate în activitatea dată.

8 “Apă buna pentru toţi”, s. Crihana Veche, r-nul Cahul. Planul de afaceri preve-de extinderea proiectului de aprovizionare a locuitorilor satului Crihana Veche

cu apă potabilă calitativă. Proiectul prevede aprovizionarea cu apă de la fântâna arte-ziana nr. 3, a 142 de gospodării, locuitori ai străzii Tineretului, în acest sector trăiesc: 68 pensionari, 38 persoane social-vulnerabile (17 şomeri, 21 pensionari). Lungimea totala a apeductului preconizat pentru renovare este de 2200 m., suma totală a proiec-tului este de 102.130 lei, dintre care 48.800 lei constituind suma grantului, iar 53.330 lei este contribuţia întreprinderii municipale şi a primăriei Crihana Veche. Scopul afa-cerii este aprovizionarea cu apa potabila a 142 gospodarii de pe strada Tineretului. Obiectivele afacerii care au fost atinse odată cu finalizarea planului de afaceri, sunt: construcţia sistemului nou de aprovizionare cu apă potabilă, sporirea eficienţei ma-nagementului resurselor de apă potabilă în localitate şi educarea consumatorilor de

14

apă potabilă din localitate asupra economisirii şi folosirii raţionale a resurselor de apă potabilă. Au fost create condiţii favorabile de consolidare a businessului mic local si anume: a crescut competitivitatea Întreprinderii Municipale “Crihana Service” în do-meniul alimentării cu apă potabilă, serviciile de alimentare cu apă potabilă au devenit mai calitative, pe străzile unde a fost renovat apeductul activează trei întreprinderi comerciale care beneficiază de apă potabilă calitativă, beneficiarilor li se livrează apa potabilă 24 din 24 de ore.

9 “Croitoria – afacere de succes în comuna Vatici”, com. Vatici, r-nul Orhei. Această idee de afaceri se referă la deschiderea unei croitorii de către AO Pro-

Business în satul Vatici. Scopul proiec-tului este de a asigura cu loc de munca plătit 4 femei din satul Vatici, aflate în situaţie familială precară, mame-singu-re cu mulţi copii. Afacerea propriu-zisă constă în fabricarea pernuţelor şi pun-guţelor parfumate, brodate în stil naţio-nal şi comercializarea acestora. Din ve-niturile acumulate va fi achitat salariul croitoreselor, iar din profitul net vor fi construite terenuri de joaca pentru co-piii din satul Vatici.

Clienţii vor fi turiştii care vizitează complexele monastice Curchi si Tabăra. La fel, produsele vor fi comercializate la punctele de vânzare a suvenirelor.

10 Salubrizarea s. Cazangic, com. Cazangic, r-nul Leova. Salubrizarea s. Ca-zangic este scopul afacerii care şi-a propus-o antreprenorul Natalia Timo-

tin. Gospodăria Ţărănească dispune de tractor MTZ- 80, cu banii primiţi de la Centrul CONTACT a fost cumpărată o remorcă. La moment au loc adunări de informare a cetăţenilor despre taxa de plată pentru serviciile prestate, selectarea gunoiului după categorii.

Antreprenorii care au experienţă în afaceri de mai mulţi ani au abilităţi de dezvol-tare a afacerii, ceea ce tind şi antreprenorii din comuna Cazangic.

11 „Servicii de colectare si transportare a deşeurilor menajere” s. Voloviţa, r-nul Soroca. Cea mai mare realizare a Centrului de Planificare Economica

15

Voloviţa cu susţinerea Centrului Contact şi susţinerea financiară a ICCO din Olanda în acest an a fost implementarea proiectului prezentat de GŢ ,,Nitrean Vasile,, Servi-cii de colectare si transportare a deşeurilor menajere. Scopul afacerii este obţinerea profitului prin prestarea serviciilor date celor 647 gospodării, instituţiilor publice, agenţilor economici. Obiectivele - Promovarea sistemului de colectare separată a deşeurilor prin utilizarea tomberoanelor, îmbunătăţirea condiţiilor tehnice a guno-iştii, reabilitarea mediului şi creşterea calităţii vieţii, crearea a 3 locuri de muncă. La moment proiectul este în desfăşurare si beneficiarii sunt mulţumiţi de prestarea ser-viciilor date.

12 Asigurarea populaţiei comunei Tătărăuca Veche cu un serviciu de sa-lubrizare calitativ, com. Tătărăuca Veche, r-nul Soroca. În cadrul acestui

proiect, comuna Tătărăuca Veche ce are in componenţa sa 6 sate si 2200 locuitori, lan-sează serviciul de transportare a deşeurilor menajere din gospodăriile auxiliare la gu-noiştea autorizată din localitate. De la consiliul raional Soroca a fost solicitată suma de 32.000 lei, contribuţie în proiectul dat care nu a fost acoperită din bugetul primăriei.

13 În�iinţarea frizeriei “ALEXIA”, s. Vadul lui Isac, r-nul Cahul. Î.I. „Iorga Ale-xandru” activează în domeniul comerţului din 07.05.2009. În acel an pro-

prietarii au procurat un local în centrul satului şi au deschis un bar. În aceşti ani de activitate s-a acumulat experienţă în gestionarea afacerii şi în lucrul cu clienţii. Spaţiul rămas liber din acest local i-a făcut pe proprietari să ia o decizie - înfiinţarea unei frizerii.

Deoarece există servicii care se bucură de cerere permanent, indiferent de situaţie şi circumstanţe, deschiderea unei frizerii este anume acea afacere care întotdeauna va avea cerere pe piaţă şi va avea clienţi. Scopul afacerii: deservirea segmentului de populaţie cu venituri mici. Pentru a-şi atinge obiectivele, frizeria îşi propune să acorde următoarele tipuri de servicii: tunsori pentru femei, bărbaţi, copii; aranjarea parului; vopsirea şi ondularea părului. Pentru a extinde afacerea se pot acorda suplimentar următoarele servicii: manichiură clasică, pedichiură, alungirea unghiilor, consultanţă în tratarea părului.

Afacerea oferă o valoare superioară prin: z Concentrare asupra necesităţilor clientului; z Asigurarea calităţii serviciului; z Comoditate pentru clienţi;

16

z Introducerea inovaţiilor; z Deservire rapidă.

Toate acestea împreuna produc un impact pozitiv asupra beneficiarilor. Atât servi-ciile calitative, amplasarea afacerii, cât şi aspectul şi dotarea localului atrag beneficiari

permanent. Serviciile sunt prestate de persoane cu meseria de frizer-coafor, maistru de manichiură-pedichiură.

Frizerul are capacitatea de a oferi consultanţă clienţilor la decolorarea părului, la folosirea culorilor premergătoare până la cea dorita de client, oferă sfaturi de măşti naturale la căderea parului, folosirea spray-urilor.

3). Susţinerea pentru persoane defavorizate Scopul: îmbunătăţirea condiţiilor de viată a persoanelor social vulnerabile din localităţile benefi ciare proiectului DEL.

Persoane defavorizate sunt cetăţenii social vulnerabili, cu venituri mici şi un nivel de trai la limita sărăciei. Se doreşte ca aceste persoane să iniţieze activi-

tăţi economice pentru a genera venituri, constituind o sursă suplimentară la bugetul familiilor.

Susţinerea din partea Centrului CONTACT va fi sub forma de grant, adică o alocaţie financiară nerambursabilă. Valoarea maximă a grantului este de 500-700 euro.

La concurs au participat persoane defavorizate din mediul rural din cele 25 de localităţi beneficiare DEL, cu vârsta cuprinsa între 18 şi 40 de ani şi care fac parte din următoarele categorii:

17

z Persoane cu statut de şomer sau fără un loc de muncă stabil; z Femei care au fost victime ale traficului de fiinţe umane; z Familii monoparentale cu mulţi copii; z Tineri din familiile defavorizate care au absolvit recent instituţiile de învăţă-

mânt de toate nivelurile si profilurile; z Persoane cu dizabilităţi care pot desfăşura de sine stătător o activitate econo-

mică.Au fost �inanţate următoarele idei de afaceri:1). Mini-ateliere de tâmplărie pentru efectuarea diferitor lu-

crări în lemn şi metal. Această idee a fost finanţată în următoarele localităţi, si anume:

1 Pelinia, r-nul Drochia. Un tânăr ce a rămas fără un picior în rezultatul unui accident, şi-a renovat un mic atelier de tâmplărie şi lucrul cu metalul. Cu mij-

loacele acordate din bugetul proiectului au fost procurate toate ustensilele si unele aparate electrice. In rezultatul procurării celor necesare şi-a mărit numărul de obiecte confecţionate, astfel sporind bugetul familiei pe parcursul a 4 luni cu 4000 lei (con-fecţionând si vânzând: sape, făraşe, hârleţe, gărduleţe din metal, porţi, reparând bici-clete). Datorită acestui proiect, tânărul şi-a recăpătat încrederea în sine (aflându-se într-o depresie totală până a-i propune ajutorul), populaţia are unde se adresa pentru a i se acorda unele servicii de reparaţie, confecţionare a obiectelor din lemn şi metal. Mama este bucuroasa că-şi vede băiatul plin de viaţă si ajutând-o material. Acest pro-iect este binevenit pentru ajutorarea acelor persoane din familiile defavorizate, care într-adevăr vor să muncească, să înceapă o mică afacere şi au nevoie de un mic sprijin material şi moral.

2 Tătărăuca Veche, r-nul Soroca. Din acest grant de 8000 lei au fost procura-te unelte de prelucrare a lemnului de primă necesitate. Ajutorul financiar a

contribuit pozitiv la majorarea bugetului familiei deoarece a fost deschis un atelier de prelucrare a lemnului care va presta servicii locuitorilor comunei şi este o sursă de venit suplimentar în familie. În acest mod va fi diminuată sărăcia şi va creşte nivelul de trai al familiei Coteţ din 13 persoane şi cei 5 băieţi din familie vor avea o ocupaţie care le va aduce şi venit.

3 Visoca, r-nul Soroca. Atelierul tânărului este la domiciliu, el confecţionează mo-bilă. Obiectele de mobilier care pot fi executate sunt: fotolii, canapele, mobilă de

bucătărie etc., deci este un specialist foarte apreciat in localitate. Reuşeşte să preia co-menzi şi din satele învecinate, astfel a completat substanţial bugetul familiei.

18

4 Ermoclia, r-nul Ștefan Vodă. Procurarea unui set de instrumente pentru pre-lucrarea metalului: tăiere, sudare, şlefuire. În special este vorba de aparatul

de sudat netradiţional, adică nu cu electrod, ci cu sârmă şi gaze oxidate. Acest tip de aparat de sudat dă posibilitatea să mărească gama de materiale sudate ca grosime, în special de 0,5-3 mm, si ca componenţa materialului – aramă, aluminiu etc. Adică, în rezultat se obţine o gamă mai largă de servicii prestate la sudarea materialelor din me-tal. Pentru început nu se simte o pondere bruscă a creşterii bugetului familie pentru ca şi numărul de clienţi nu este prea mare. La moment în sat nu prestează nimeni astfel

de servicii cu astfel de aparat, este doar la Căuşeni la o distanţă de 15 km. De la bun început s-a simţit o creştere mică a veniturilor în familie dând optimism şi încredere în forţele proprii, ceea ce nu este deloc puţin pentru un început de afacere.

5 Pelinei, r-nul Cahul. Doi beneficiari oferă servicii în comunitate la preţuri re-zonabile. Procurându-şi utilaje si instrumente, au avut posibilitatea sa se an-

gajeze la lucru permanent şi ocazional. Pe lângă faptul că se merge la tăiat lemne se confecţionează şi diverse scaune, leagăne pentru copii, mese, uşi, etc.

6 Un alt tânăr de 19 ani din familie defavorizată a beneficiat de un grant în suma de 3500 lei pentru procurarea unui motoferestrău de tăiere a lemnului.

2). Mini-ateliere de cusătorie şi croşetare. Această idee o avem în următoarele localităţi:

1 Visoca, r-nul Soroca. O altă beneficiară care a solicitat ajutor de la Centrul CONTACT pentru a cumpăra o maşină de cusut performantă. La domiciliu, într-

19

o cameră separată, a amenajat un mini-atelier de cusătorie: o maşina de cusut, masă de călcat şi un fier de călcat, ustensile şi aţă – tot necesarul pentru a executa comenzile care vin de la localnici.

2 Mihăilnei, r-nul Râşcani. A fost selectată pentru acest concurs o persoana invalid de gr.1 cu mari capacităţi în lucrul manual, şi anume croşetatul şi cu-

sutul. S-a procurat maşina de cusut automată cu toate atributele necesare pentru a desfăşura activitatea.

3). Servicii în constructii.În acest domenii avem finanţaţi 4 beneficiari din 3 localităţi.

1 Crihana Veche, r-nul Cahul. Afacerea dată constă în prestări servicii de con-strucţii pentru locuitorii satului. Serviciile prestate sunt următoarele: con-

strucţia caselor de locuit, reparaţia interioară şi exterioară a caselor de locuit, insta-larea sistemelor de alimentare cu electricitate a locuinţelor. Utilajele şi instrumentele procurate din proiectul dat sunt întrebuinţate în procesul executării lucrărilor. La mo-mentul aplicării pentru programul dat, toate instrumentele cu care lucrau membrii familiei erau defectate ori vechi. Din această cauză ei nu mai puteau presta servicii calitative. Din sursele financiare alocate din proiect au fost procurate instrumente şi utilaje electrice: perforator electric, bormaşina cu percuţie, polizor unghiular electric, transformator sudură, generator curent cu benzină.

2 Ursoaia, r-nul Căuşeni. Beneficiarul este un bun specialist în lucrările de

construcţie, dar pentru lucru avea nevoie de instrumente si echipament. Cu ajutorul finan-ciar de la Centrul CONTACT a reuşit să procu-re mai multe instrumente pentru lucrările de tencuială sau finisare de interior şi a faţadelor. La fel, a procurat si o betoniera care este de mare ajutor la lucrările de instalare a funda-mentului casei şi la zidit. Intre timp a reuşit să obţină câteva comenzi bune în sat şi în centrul raional care este în apropiere.

3 şi 4Pelinei, r-nul Cahul. Acest grant a constituit şi constituie sursa de bază de existenţă a familiilor date. Beneficiarii au instrumente cu

ce lucra şi sunt solicitaţi de cetăţeni pentru a presta diferite servicii în domeniul con-strucţiilor. Deoarece tot mai mulţi cetăţeni doresc să-şi modernizeze locuinţele, casele. In perioada rece a anului aceste servicii sunt solicitate ocazional. Pe când în perioada caldă a anului aceste servicii sunt suprasolicitate. În urma prestării acestor servicii, familiile date au o sursă pentru existenţă. În comunitate aceste afaceri au succes.

4). Procurarea unei vagonete pentru transportarea stupilor de albine.

Viişoara, r-nul Edineţ. Transportarea stupilor de albine în perioada de co-lectare a mierii în câmp, livezi sau păduri, duce la sporirea esenţială a cantităţii de miere colectată. Prin procurarea unei vagonete pentru transportarea stupilor de albi-ne va fi dezvoltata afacerea existentă a familiei.

20

Acest grant a permis procurarea vagonetei pentru transportarea stupilor. În urma transportării stupilor de albine în câmp sau pădure se aşteaptă majorarea cu 100% a cantităţii de miere obţinută fata de anii precedenţi. Acest lucru va spori venitul din vânzările de miere si bineînţeles va majora venitul bugetului familial. Este o afacere practicată de câţiva locuitori ai comunităţii şi are un impact pozitiv prin faptul că şi ceilalţi vor dori sa implementeze această idee ceea ce va duce la sporirea veniturilor si promovarea apiculturii in localitate. Acest concurs a contribuit implicit la reduce-rea sărăciei si creşterea nivelului de trai al persoanelor defavorizate din localităţile beneficiare. Familia dată este compusă din 7 persoane dintre care 5 copii minori cu vârsta intre 1,5-11 ani. Având în vedere că venitul bugetului familial va creşte de pe urma creşterii venitului din vânzările de miere, resursele financiare suplimentare vor fi îndreptate spre acoperirea necesităţilor membrilor familiei, ceea ce desigur va duce la reducerea sărăciei şi la îmbunătăţirea nivelului de trai.

5). Iniţierea unei prisăci.Cazangic, r-nul Leova. Au fost

confecţionaţi 4 stupi de albine. Este o sursă suplimentară de venit care este foarte importantă la început de cale, deoarece avem un calcul şi vom de-pune toate eforturile pentru extinde-rea afacerii care cu timpul va fi sursa principală de venituri a familiei din 9 membri. Desigur, bugetul familiei a crescut. Pe viitor se planifică recolta-rea mierii în ambele perioade de circa 20-25 litri pe an şi desigur se va mări numărul de stupi pâna la 40-45. Mem-brii comunităţii au tras concluzia că şi afacerile mici pot aduce beneficii.

Nivelul de trai al persoanei defavorizate s-a îmbunătăţit, s-a asigurat şi cu o sursă de alimentare - miere de albine.

21

6). Reparaţia autoturismelor.Vadul lui Isac r-nul Cahul. Persoana defavorizată a ales una dintre ideile de afa-

ceri care poate soluţiona o problemă foarte stresantă pentru mulţi oameni - service auto.

Service auto este o oportunitate reală de a căpăta profit întrucât pe timp de criză disponibilitatea oamenilor de a mai achiziţiona maşini noi este din ce în ce mai scă-zută.

Majoritatea maşinilor second-hand au nevoie de reparaţii. O tranşă de reparaţii va fi cerută de cei care îşi vând maşinile pentru a le ridica preţul. Apoi o tranşă de repara-ţii va fi cerută de cei care le achiziţionează pentru a funcţiona la performanţa optimă. Datorită grantului primit în urma concursului, beneficiarul şi-a achiziţionat un set de instrumente profesioniste şi poate oferi servicii de reparaţie auto, servicii la solicita-rea locuitorilor pentru confecţionarea porţilor,

garduri metalice şi sere. Iniţiativele economice din partea persoanelor defavorizate susţinute de către Centrul Contact oferă şanse reale la un viitor mai bun.

7). Deschiderea unui cabinet de masaj.Cărpinei, r-nul Hânceşti. Micro-afacerea iniţiată ţine de îmbunătăţirea sănătăţii

populaţiei din localitate prin deschiderea unui cabinet de masaj. Cu sprijin financiar din partea Centrului CONTACT s-a echipat şi mobilat cabinetul de lucru. S-a procurat un dulap, o masă, un pat pliant pentru masaj, o maşină de spălat, existând toate condi-ţiile pentru a practica masajul terapeutic. Beneficiara are calificarea necesară pentru

acest gen de activitate (un certificat de absolvire a cursurilor) şi activează în bază de patentă. Plata pentru masaj variază între 25 şi 100 de lei, în funcţie de complexita-te. Beneficiari ai cabinetului de masaj sunt locuitorii satului de toate vârstele. Natalia practică şi vizitele la domiciliu pentru persoanele care se deplasează mai dificil. Oame-nii sunt mulţumiţi de calitatea deservirii.

8). Scoaterea şi creşterea puilor de găină. Cazangic r-nul Leova. Familie compusa din 6 persoane. Au fost procurate 5 in-

cubatoare a câte 750 lei bucata, la care au fost scoşi pui de găină. Fiindcă proiectul a început în luna iulie au fost un procent mai mare de oua limpezi, mai mult de 50%.

22

Membrii familiei îngrijesc puii. Nivelul de trai al persoanei defavorizate s-a îmbunătă-ţit, s-a asigurat cu o sursă de alimentare - carne de găină.

9). Producerea laptelui.Pelinei, r-nul Cahul. Această idee ţine de procurarea unei vaci mulgătoare pentru

întreţinerea a 8 membri ai familiei dintre care 5 copii cu vârstele cuprinse între 1 an si 7 ani. Acest concurs cu oferire de granturi pentru persoane defavorizate a îmbunătăţit cu mult viaţa familiilor beneficiare, contribuind la creşterea bugetului lor şi constitu-ind o sursă financiară suplimentară esenţială la dezvoltarea unei activităţi economice. Datorită suportului financiar de care au beneficiat persoanele defavorizate, s-a îmbu-nătăţit nivelul de trai in familii, s-a redus sărăcia.

23

PARTEA IIIREZUMATUL EVALUĂRII EXTERNE SUMATIVE a Proiectului “Dezvoltare Economică Locală” (DEL)Evaluator : Gheorghe Caraseni, Evaluator de proiecte, Expert Dezvoltare ONG

Despre raportAcest raport prezintă constatările, concluziile şi recomandările ca urmare a evalu-

ării externe sumative a proiectului “Dezvoltare Economica Locală” (DEL) implementat de către Centrul CONTACT în perioada 2009-2011.

Despre evaluarea externă sumativă a proiectuluiEvaluarea proiectului „Dezvoltare Economica Locală” (DEL) a urmărit scopul de

a realiza o evaluare sumativă a proiectului care va identifica realizările şi provocările acestuia şi va oferi concluzii şi recomandări ce vor servi la îmbunătăţirea şi perfecţi-onarea programelor şi proiectelor similare în viitor ale Centrului CONTACT destinate dezvoltării economice locale.

Evaluarea a ţinut cont de conceptul proieсtului şi strategiile de intervenţie, proce-sul de implementare a proiectului, factorii ce au influenţat proiectul, activitatea echi-pei coordonatoare, rezultatele activităţilor şi impactul imediat al proiectului.

Evaluatorul s-a ghidat de principiile unei evaluări imparţiale, multilaterale şi in-dependente, operative şi accesibile în ce priveşte datele analizate, concluziile şi reco-mandările corespunzătoare. Din punct de vedere metodologic, evaluatorul a utilizat o abordare mixtă, folosind diferite metode (analiza documentelor de proiect, interviuri semi-structurate, focus grupuri, observări şi constatări) pentru a colecta sau verifica datele–triangulare, înlăturând astfel contradicţiile şi asigurând încredere în validita-tea metodologiei.

Scopul evaluăriiEvaluarea proiectului „Dezvoltare Economica Locala”, a urmărit scopul de a realiza

o evaluare sumativă a proiectului care va identifica realizările şi provocările acestuia şi va oferi concluzii şi recomandări ce vor servi la îmbunătăţirea şi perfecţionarea ini-ţiativelor similare ulterioare ale Centrului CONTACT destinate dezvoltării economice locale.

Constatări şi concluziiProiectul DEL a avut o acoperire naţionala implicând raioane şi comunităţi din

diferite zone geografice: Nord, Centru, Sud, exceptând Transnistria, iar majoritatea be-neficiarilor proiectului DEL au aflat despre demararea proiectului preponderent prin intermediul consultanţilor locali de la centrele de planificare economică locală, APL

24

sau direct de la Centrul CONTACT. Aceasta denotă faptul că echipa de implementare a proiectului a combinat diverse surse de informare a potenţialilor parteneri, benefici-ari şi constituenţi în dependenţă de nivelul de sursele posibile de informare, nivelul de dezvoltare si dotare tehnică al partenerilor locali şi particularităţile socio-economi-ce ale comunităţilor implicate în proiect.

Proiectul DEL este foarte relevant necesităţilor pentru majoritatea beneficia-rilor constituenţi intervievaţi cum ar fi: consultanţi locali, angajaţi ai Asocia-

ţiei de Economii şi Împrumut (AEÎ), reprezentanţii APL, beneficiari de proiect. Atât persoanele defavorizate cât şi deţinătorii planurilor de afaceri în domeniul social şi prestatorii de servicii au menţionat că obiectivele şi activităţile proiectului DEL au coincis cu necesităţile de dezvoltare ale beneficiarilor şi ale localităţilor per ansamblu, iar dovezile din raport confirmă acest lucru.

Proiectul DEL a fost concentrat la nivelul „grass roots”, iar obiectivele proiectu-lui au fost relevante atât necesităţilor beneficiarilor direcţi (persoanelor defavorizate, proprietarilor de afaceri, membrilor comunităţilor locale, APL) cât şi celorlalţi consti-tuenţi (de ex. Autorităţilor publice locale).

Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului DEL sunt per ansamblu relevante obiectivelor proiectului, deoarece au contribuit la atingerea acestora. Mai mult

ca atât, parteneriatele şi abordarea proiectului a fost una eficientă ţinând cont de nive-lul de dezvoltare al beneficiarilor si complexitatea etapelor pe care aceştia trebuiau să le parcurgă pentru a beneficia de suport.

AEÎ au avut un rol important în susţinerea iniţiativelor economice locale, iar im-plicarea lor în proiectul DEL a fost una binevenită şi potrivită, dat fiind experienţele si bunele practici ale acestora de susţinere ale iniţiativelor economice locale.

În viziunea evaluatorului, consultanţa în afaceri a întreprinderilor care nu au be-neficiat de suport financiar a fost inadecvată, deoarece majoritatea acestora nu le-au apreciat la justa valoare consimţind doar suportul financiar. Pe de altă parte, entităţile şi persoanele fizice care au beneficiat de suport financiar aveau nevoie şi necesitau şi suport consultativ în consolidarea afacerilor lor, însa nu l-au obţinut fiindcă nu au fost incluşi în proiect la acest component.

Probleme sau întârzieri esenţiale de ordin administrativ din partea echipei de pro-iect nu au fost constatate, în acelaşi timp există întârzieri în implementarea activită-ţilor de către parteneri şi lansarea afacerilor sociale de salubrizare determinate de factori subiectivi si obiectivi descrişi în raport.

Proiectul DEL, per ansamblu, şi-a atins obiectivele stipulate în proiect, iar acest fapt este convingător prin prisma rezultatelor obţinute care denotă eficacita-

tea şi impactul imediat al proiectului DEL.Constatările proiectului DEL confirmă că sunt înregistrate progrese semnificati-

ve şi palpabile în creşterea economica a situaţiei beneficiarilor care, graţie proiectu-lui DEL, fie şi-au început mici afaceri (vezi persoanele defavorizate), fie au beneficiat de suport pentru a-şi consolida afacerile (beneficiarii de micro credite si prestatorii de servicii), fie au obţinut suport, mai exact, în lansarea afacerilor în domeniul social (vezi planurile de afaceri în domeniul social).

Echipa proiectului DEL a punctat foarte bine la acest compartiment reuşind sa construiască parteneriate productive cu diferiţi actori naţionali şi locali, iar

aceste realizări reprezintă şi un aspect pozitiv al durabilităţii proiectului, deoarece

25

parteneriatele dezvoltate, de regulă, reprezintă un punct forte al oricărui plan, proiect sau program. Pentru astfel de proiecte complexe cum este DEL, parteneriatele sunt decisive, deoarece toate iniţiativele proiectului au necesitat şi au presupus o conlucra-re efectivă între constituenţi. Conlucrare care a fost remarcabilă ţinând cont de reali-zările proiectului.

În opinia evaluatorului, proiectul DEL are un nivel bun, dar variabil (de la un com-ponent la altul), fragil şi efemer de durabilitate al iniţiativelor economice susţinute.

Recomandări:

Continuarea implementării proiectelor de dezvoltare economică locală şi menţi-nerea componentelor actuale ale proiectului (consultanţă, persoane defavori-

zate, concursul planurilor de afaceri), adică efectuarea redesign-ul proiectului.Ajustarea componentului de proiect „consultanţă în afaceri” şi acordarea consul-

tanţei doar pentru cei care beneficiază de suport material sau financiar (persoane de-favorizate, prestatori de servicii etc). Pentru aceasta e necesară identificarea necesi-tăţilor de dezvoltare a beneficiarilor proiectului concomitent cu analizarea planurilor lor de afaceri.

Includerea noilor abordări în cadrul proiectului DEL, cum ar fi sesiunile de „inter-nship” sau schimburi de experienţă cu întreprinderi sau organizaţii similare, deoarece acestea vor impulsiona dezvoltarea organizaţională şi vor avea un efect constructiv asupra dezvoltării individuale ale conducătorilor, consolidând cunoştinţele şi bunele practici şi sporind încrederea în forţele proprii.

Bugetarea mai multor resurse financiare pentru Fondul Giratoriu deoarece s-a dovedit a fi o experienţă pozitivă şi justificată care, pe lângă faptul că acordă

credite în condiţii avantajoase beneficiarilor, are şi un pronunţat caracter de educaţie financiară şi este o strategie de responsabilizare eficientă a beneficiarilor care au ac-cesat credite pentru dezvoltarea afacerilor lor.

Combinarea grantului cu creditul, de exemplu, acordarea a 80% grant şi 20 % cre-dit rambursabil de la AEÎ, astfel treptat se va dezvolta spiritul de întreprinzător la per-soanele vulnerabile. Această schimbare de abordare va stopa alimentarea mentalităţii de consumator şi „victimă economică a societăţii”, dar cum a fost deja menţionat mai sus, va avea atât un efect de educaţie financiara, cât şi o strategie de responsabilizare a beneficiarilor.

Stabilirea relaţiilor de parteneriat şi interacţionarea cu alte proiecte internaţio-nale de implementare si reacţionare promptă atunci când unele iniţiative care au fost susţinute de câtre proiect întâmpină dificultăţi de implementare.

În opinia evaluatorului, deşi proiectul evaluat per ansamblul a fost unul reuşit, Centrul CONTACT are de învăţat câteva lecţii din implementarea proiectului dat. De-sign-ul proiectului: componentul „consultanţa în afaceri” trebuie sa fie „back up” pen-tru celelalte componente, suport de consultanţă doar beneficiarilor de suport mate-rial/financiar şi foarte important – este necesar ca echipa să reacţioneze atunci când apar blocaje cum sunt cele din iniţiativele de salubrizare.

Delegarea monitorizării implementării activităţilor companiei de consultanţă şi includerea acestui serviciu în contractul de prestări servicii cu aceasta. Acest fapt nu înseamnă că echipa proiectului DEL nu va putea să monitorizeze de sine stătător, to-tuşi, dacă compania de consultanţă va monitoriza direct implementarea afacerilor be-

26

neficiarilor proiectului, aceasta va avea sarcina să identifice cu ce fel de probleme se confrunta beneficiarii, ce gen de suport mai necesită şi să intervină cu suportul cores-punzător în caz de necesitate.

Sporirea vizibilităţii proiectelor ulterioare şi conlucrarea mai activă cu mass me-dia atât scrisă cât şi audio-vizuală. Proiectul DEL a punctat moderat la acest comparti-ment, de aceea este recomandabil ca în iniţiativele ulterioare să fie implicate mai frec-vent şi mai activ mijloacele de informare în masă atât centrale, cât şi, mai ales, locale cum ar fi ziarele, posturile de radio si TV. Fiecare gen de mass media are avantajele sale, de exemplu, radioul este cea mai rapidă sursă de informare şi oferă rapiditate şi dinamică informării proiectului, ziarele abordează subiectul mai adânc şi mai în deta-lii, iar TV oferă publicului impact vizual, participare, emoţie si interacţiune.

În acest sens Centrul Contact ar putea crea o bază de date a mass media naţionale şi locale, în raport este indicat mai detaliat cine şi cum ar putea face schimb de expe-rienţa în acest sens.

27

Diagrame relevante în cadrul proiectului:1). Aplicanţii şi beneficiarii serviciului de consultanţă in afaceri

Anul Aplicanţi Selectaţi2010 7 32011 5 4Total: 12 7

2). Planuri de afaceri în domeniul prestări servicii (2010)

Sector Aplicanţi FinaliştiAgricultură şi apă 3 0Salubrizare 4 3Servicii 4 2Total 11 5

28

3). Planuri de afaceri cu impact social (2011)

Sector Aplicanţi SelectaţiSalubrizare 5 1Apa 3 1Agricultură şi alimentaţie 4 0Construcţii şi reparaţii 4 0Servicii 7 1Total 23 3

Dacă e să analizăm din punct de vedere demografic persoanele defavorizate care au aplicat pentru suport în susţinerea iniţiativelor economice, am putea constata că majoritatea aplicanţilor sunt tineri până la vârsta de 30 ani şi adulţi cuprinşi între vârstele 30 şi 40 ani.

Totuşi, diagrama arată ca tinerii până la 20 de ani au fost destul de activi în com-paraţie cu celelalte categorii de vârsta, este însă remarcabil faptul că, deşi ei au fost mai puţini decât semenii lor de 20-30 ani, numărul beneficiarilor selectaţi este acelaşi.

4). Persoanele defavorizate în funcţie de vârstă

29

PARTEA IV ANEXE relevante în cadrul proiectului

Anexa nr. 1Lista întreprinderilor care au beneficiat de consultanţă în cadrul

Programului de Consultanţă al Proiectului Dezvoltare Economică Locală pentru anul 2010-2011

Nr Întreprinderea Localitatea Persoana de contact

1. ÎI “Acvamarin - Cebotari” s. Baraboi, r-nul Donduşeni Ana Cebotari

2. ÎI “Valentina Macari” s. Mîndreşti, r-nul Teleneşti Eugenia Ioxa

3. ÎI “Chelea Olga” s. Mîndreşti, r-nul Teleneşti Olga Chelea

4. ÎI „Gheorghiţă Victor” s. Mihăileni, r-nul Râşcani Gheorghiţă Victor

5. SRL “OLTEX-AQUA” s. Crihana Veche, r-nul Cahul Olteanu Alexei

6. ÎI “Guţu Liubovi” s. Ermoclia, r-nul Ştefan Vodă Guţu Liubovi

7. ÎI “Procopenco Ignatie” s. Ermoclia, r-nul Ştefan Vodă Procopenco Ignatie

30

Anexa nr.2Lista beneficiarilor în cadrul Concursului Planurilor de Afaceri

Anul 2010 - în domeniul de prestări servicii:

Nr. Organizaţia / Întreprinderea Denumirea PA Localitatea Persoana

de contact

1.SRL “Dohocher-Con-struct”

“Construcţia şi amenaja-rea pensiunii agroturisti-ce în s. Vatici”

com. Vatici, r-nul Orhei

Dohocher Ion

2. GŢ “Loghin Nichita” “Funcţionarea complexu-lui frigorific pentru păs-trarea şi comercializarea produselor horticole”

s. Pelinei, r-nul Cahul

Loghin Nichifor

3. ÎI “Flocosu Traian” “ Prestarea serviciilor stomatologice moderne în sectorul rural”

s. Cotova,r-nul Drochia

Flocosu Traian

4. AO “Izvoraşul” Asigurarea populaţiei comunei Roşietici cu un serviciu de salubrizare calitativ.

s. Roşietici, r-nul Floreşti

Rotaru Iulian

5. ÎI “Ursu Iulia” Deschiderea frizeriei s. Cîrnăţenii Noi, r-nul Căuşeni Ursu Iulia

Anul 2011 – afaceri cu impact social:

Nr Organizaţia / Întreprinderea Denumirea PA Localitatea Date de

contact6. ÎI “Iorga Alexandru” Înfiinţarea frizeriei

“ALEXIA”s. Vadul lui Isac, r-nul Cahul

Iorga Alexandru

7. ÎM “Crihana - Service”

Apă bună pentru toţi s. Crihana Veche, r-nul Cahul

Creţu Valeriu

8. GŢ “Nitrean Vasile” Servicii de selectare, colectare şi transportare a deşeurilor menajere

s. Voloviţa, r-nul Soroca

Nitrean Vasile

9. Primăria comunei Tătărăuca Veche

Asigurarea populaţiei co-munei Tătărăuca Veche cu un serviciu de salubri-zare calitativ

c. Tătărăuca Veche, r-nul Soroca

Raischi Liviu

10. AO “Pro-Business” Croitoria – afacere de succes în comuna Vatici

s. Vatici, r-nul Orhei

Profirean Snejana

11. GŢ “Natalia Timotin” Salubrizarea satului Cazangic

c. Cazangic,r-nul Leova

Timotin Natalia

12. AO “Viişoreanca” Servicii de salubrizare pentru un mediu sanatos

s. Viişoara, r-nul Edineţ

Spătaru Veronica

13. Asociaţia Obştească a femeilor Speran-ţa-Mihăileni

Sală de sport s. Mihăileni, r-nul Râşcani

Cecan Evghenia

31

Anexa nr.3Lista beneficiarilor la Concursul de granturi mici pentru persoane

defavorizate în cadrul Proiectului Dezvoltare Economică Locală pentru anul 2011

Nr Nume, prenume Localitatea Vârsta Ideea de afaceri

1. Pripa Vitalie s. Pelinia, r-nul Drochia 32 ani

Mini-atelier de tâmplărie efectuarea diferitor lucrări în lemn şi metal

2. Ţuţuianu Tatiana c. Cazangic, r-nul Leova 33 ani Scoaterea şi creşterea

puilor de găină

3. Leu Alina c. Cazangic, r-nul Leova 29 ani Iniţierea unei prisăci.

Apicultura.

4. Coteţ Viorel c. Tătărăuca Veche,r-nul Soroca 19 ani Prelucrarea lemnului

5. Romanciuc Nicu-lina s. Visoca, r-nul Soroca 18 ani Mini-atelier de cusătorie

6. Ursu Lilian s. Visoca, r-nul Soroca 35 ani Confecţionarea mobilei

7. Ailinchi Serghei s. Ursoaia, r-nul Căuşeni 38 ani Servicii în construcţii

8. Scutaru Violeta s. Mihăileni, r-nul Râşcani 38 ani Mini-atelier de croşetat si

cusut

9. Guţanu Dumitru s. Pelinei, r-nul Cahul 20 ani Servicii în construcţii

10. Florean Mihail şi Boris s. Pelinei, r-nul Cahul 18 ani Servicii în construcţii

11. Frunză Andrei s. Pelinei, r-nul Cahul 19 ani Tăierea lemnului12. Fuior Valentina s. Pelinei, r-nul Cahul 27 ani Producerea laptelui

13. Avădănii Oleg s. Pelinei, r-nul Cahul 27 ani Tăierea şi prelucrarea lemnului

14. Curuliuc Ana s. Viişoara, r-nul. Edineţ 27 ani

Procurarea unei vagone-te pentru transportarea stupilor de albine.

15. Abagean Bagrad s. Crihana Veche, r-nul Cahul 38 ani Servicii în construcţii

16. Ceban Grigore s. Ermoclia, r-nul Ştefan Vodă 31 ani Prelucrarea metalului:

taierea, sudarea, şlefuirea.

17. Borş Vasile s. Vadul lui Isac, r-nul Cahul 40 ani Reparaţia (şi sudarea)

autoturismelor

18. Şoldău Natalia s. Cărpineni, r-nul Hânceşti 29 ani Deschiderea unui cabinet

de masaj

32

Anexa nr. 4Lista localităţilor beneficiare

ale Proiectului Dezvoltare Economică Locală (DEL):

Nr. Localitatea Nume, prenume consultant local Adresa de e-mail:

1. Baraboi Silvia Guzun s_guzun@yahoo.com2. Brînzeni Silvia Păpuşoi silvia.papusoi@yahoo.com3. Cazangic Vasilisa Budureanu budureanu@gmail.com4. Cărpineni Andrei Nunu vatracarp@gmail.com 5. Chirca Ion Măgureanu gchirca@mail.md 6. Cîrnăţenii Noi Andrei Braga traian.05@mail.ru7. Cotova Petru Flocosu petruflocosu@rambler.ru 8. Crihana Veche Mihai Cucereanu miluca777@yahoo.com9. Criva Octavii Ivanov crio_inform@rambler.ru 10. Ermoclia Leonid Ciobanu leocio@mail.ru11. Frumoasa Gheorghe Movileanu gmovileanu@yahoo.com 12. Mihăileni Angela Liulceac vcecan@mail.ru13. Mîndreşti Eugenia Ioxa al21mindresti@mail.ru 14. Pelinei Nina Munteanu munteanu_ni@yahoo.com 15. Pelinia Costantin Bândiu constantin_bandiu@yahoo.com16. Roşietici Natalia Ceban cebannatasa@yahoo.com 17. Tătărăuca Veche Veceslav Melnic veaceslav_1986@mail.md18. Ursoaia Ion Cătănoi scoala_ursoaia@mail.ru19. Vadul lui Isac Raisa Nistor raisa_nistor@yahoo.com 20. Vatici Ina Negruţă ina_orhei@yahoo.com21. Vălcineţ Alexandru Lupu alexandru_lu@yahoo.com 22. Verejeni Grigore Cojocaru primaria.verejeni@gmail.com 23. Viişoara Alexei Burlac alexeiburlac@yandex.ru 24. Visoca Iurie Codreanu codreanuiurie@mail.ru 25. Voloviţa Svetlana Mînăscurtă a_musenco@yahoo.com

Pentru detalii şi informaţii suplimentare referitoare la proiectul DEL, ne puteţi contacta:

Centrul CONTACT, str. Bucureşti 83, mun. Chişinăutel/fax: 233948, 233947 sau e-mail: del.proiect@gmail.com

Persoană de contact:Lilia Porumb, e-mail: lporumb@contact.md

PROIECTUL DEZVOLTARE ECONOMICĂ LOCALĂ

Geogra�ia activă a proiectului DEL în perioada 2009-2011

Adresa de contact:Centrul CONTACT

Chişinău, str. Bucureşti, nr. 83Tel. +373 (2) 233946, 233947, fax: +373 (2) 233948

e-mail: info@contact.md, http: www.contact.md, www.del.md

Viișoara

Tătărăuca VecheVisoca

CotovaBaraboi

Mihăileni

Volovița

Pelinia Roșietici

Mândrești

Vatici

Chișinău

Cărpineni

Cârnățenii Noi

Ursoaia

Ermoclia

Cazangic

Crihana VechePelinei

Vadul lui Isac