REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI
privind legea aplicabil efectelor fa de teri ale cesiunilor de creane
{SWD(2018) 52 final} - {SWD(2018) 53 final}
RO 1 RO
EXPUNERE DE MOTIVE
1. CONTEXTUL PROPUNERII
• Motivele i obiectivele propunerii
Prioritatea Comisiei este de a consolida în continuare economia european i de a stimula
investiiile pentru a crea locuri de munc i a susine creterea. În vederea atingerii acestui
obiectiv, este necesar o consolidare, o aprofundare i o mai mare integrare a pieelor de
capital. Pentru buna funcionare a pieelor de capital este esenial s existe infrastructuri
post­tranzacionare sigure i eficiente. Ca urmare a Planului de aciune din 2015 privind
uniunea pieelor de capital (UPC), evaluarea la jumtatea perioadei efectuat de Comisie în
luna mai 2017 a definit aciunile rmase care vor fi întreprinse pentru a pune bazele uniunii
pieelor de capital pân în 2019, cu obiectivul de a înltura obstacolele din calea investiiilor
transfrontaliere i de a reduce costurile finanrii. Finalizarea uniunii pieelor de capital este o
prioritate urgent.
În cadrul Planului de aciune privind UPC i al evalurii la jumtatea perioadei, Comisia a
anunat aciuni specifice având ca obiect norme referitoare la proprietatea asupra titlurilor de
valoare i la efectele fa de teri ale cesiunilor de creane, pentru a reduce insecuritatea
juridic pentru tranzaciile transfrontaliere cu titluri de valoare i creane. Prezenta propunere
i comunicarea privind legea aplicabil efectelor patrimoniale ale tranzaciilor cu titluri de
valoare 1 , prezentate în paralel, pun în aplicare acest angajament. Comunicarea clarific
opiniile Comisiei cu privire la aspecte importante ale acquis-ului existent al Uniunii în ceea ce
privete legea aplicabil efectelor patrimoniale ale tranzaciilor cu titluri de valoare i
însoete prezenta propunere legislativ privind efectele fa de teri ale cesiunilor de creane.
Aspectele reglementate de Directiva privind contractele de garanie financiar 2 , de Directiva
privind caracterul definitiv al decontrii 3 , de Directiva privind lichidarea
4 i de Regulamentul
privind registrul Uniunii 5 nu sunt afectate de prezenta propunere legislativ
6 .
Obiectivul general al prezentei propuneri este, în conformitate cu obiectivele Planului de
aciune privind UPC, de a favoriza investiiile transfrontaliere în UE i, astfel, de a facilita
accesul la finanare pentru întreprinderi, inclusiv IMM-uri, i pentru consumatori. Obiectivul
specific al prezentei propuneri este de a contribui la creterea volumului de tranzacii
1 COM (2018) 89. 2 Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de
garanie financiar, JO L 168, 27.6.2002, p. 43. 3 Directiva 98/26/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul
definitiv al decontrii în sistemele de pli i de decontare a titlurilor de valoare, JO L 166, 11.6.1998,
p. 45. 4 Directiva 2001/24/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind
reorganizarea i lichidarea instituiilor de credit, JO L 125, 5.5.2001, p. 15. 5 Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei din 2 mai 2013 de creare a registrului Uniunii în
conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European i a Consiliului i cu Deciziile
nr. 280/2004/CE i nr. 406/2009/CE ale Parlamentului European i ale Consiliului i de abrogare a
Regulamentelor (UE) nr. 920/2010 i (UE) nr. 1193/2011 ale Comisiei, JO L 122, 3.5.2013, p. 1. 6 A se vedea articolul 9 alineatele (1) i (2) din Directiva privind contractele de garanie financiar,
articolul 9 alineatul (2) din Directiva privind caracterul definitiv al decontrii i articolul 24 din
Directiva privind lichidarea. În timp ce Directiva privind contractele de garanie financiar i Directiva
privind caracterul definitiv al decontrii se refer la titlurile de valoare în form dematerializat,
Directiva privind lichidarea se refer la instrumente a cror existen sau al cror transfer presupune
înregistrarea într-un registru, un cont sau un sistem de depozit centralizat.
RO 2 RO
unor norme uniforme privind conflictul de legi.
Într-adevr, pentru a crete volumul de tranzacii transfrontaliere cu creane i titluri de
valoare, claritatea i predictibilitatea în ceea ce privete legea naional aplicabil pentru a
determina cine deine o crean sau un titlu de valoare în urma unei tranzacii transfrontaliere
sunt eseniale. Insecuritatea juridic în ceea ce privete legea naional care determin cine
deine un activ în urma unei tranzacii transfrontaliere înseamn c, în funcie de statul
membru ale crui instane sau autoriti soluioneaz un litigiu referitor la proprietatea asupra
unei creane sau a unui titlu de valoare, tranzacia transfrontalier poate conferi sau nu dreptul
de proprietate preconizat. În caz de insolven, atunci când proprietatea i fora executorie a
drepturilor care rezult din tranzaciile transfrontaliere sunt supuse controlului judiciar,
riscurile juridice generate de insecuritatea juridic pot cauza pierderi neprevzute.
Normele uniforme stabilite în prezenta propunere vor desemna legea naional care ar trebui
s determine proprietatea asupra unei creane dup ce aceasta a fost cesionat în cadrul unei
tranzacii transfrontaliere i, astfel, vor elimina riscul juridic i consecinele sistemice
poteniale. Introducerea securitii juridice va promova investiiile transfrontaliere, accesul la
credite mai ieftine i integrarea pieei.
Cesiunea creanelor este un mecanism utilizat de întreprinderi pentru a obine lichiditi i a
avea acces la credit, de exemplu, în cazul factoringului i al colateralizrii, precum i de bnci
i întreprinderi pentru a optimiza utilizarea capitalului lor, de exemplu, în cazul securitizrii.
Factoringul este o surs esenial de lichiditi pentru multe întreprinderi. În cazul
factoringului, o întreprindere (cedentul, cel mai adesea o IMM) cesioneaz (vinde) creanele
sale unui factor (cesionarul, adeseori o banc) la un pre redus, ceea ce îi permite cedentului
s obin imediat numerar. Factorul va colecta sumele datorate pentru facturi i va accepta
riscul de creane neperformante. Majoritatea utilizatorilor de factoring sunt IMM-uri:
întreprinderile mici reprezint 76 %, întreprinderile mijlocii - 11 % i întreprinderile mari –
13 %. Prin urmare, factoringul este considerat de sector ca fiind un element de baz al
creterii economice, întrucât poate fi mai dificil pentru IMM-uri s aib acces la finanare prin
intermediul modalitilor tradiionale de creditare 7 . Europa, ca regiune, este cea mai mare
pia de factoring din lume, reprezentând 66 % din piaa mondial 8 .
Exemplu de factoring
IMM-ul C are nevoie imediat de numerar pentru a-i plti furnizorii. Facturile adresate
clienilor si devin scadente abia peste trei luni. IMM-ul C (cedentul) decide s cedeze
(vând) facturile sale unui factor (cesionarul), banca B, la un pre redus, pentru a obine
imediat numerar de la B. Preul redus la care IMM-ul C îi vinde facturile ctre B
corespunde taxelor i comisioanelor acesteia din urm.
În cazul colateralizrii, creane precum numerarul creditat într-un cont bancar (în cazul în care
clientul este creditorul, iar banca este debitorul) sau creanele private (i anume,
împrumuturile bancare) pot fi utilizate ca garanii financiare pentru a acoperi un acord de
7 Factoring and Commercial Finance: A Whitepaper, p. 20, Federaia UE pentru sectorul factoringului i
al finanrii comerciale (EU Federation for the Factoring and Commercial Finance Industry - EUF). 8 Factoringul în Europa ca regiune reprezenta 1 566 de miliarde EUR în 2015. Principalele piee europene
sunt Regatul Unit, Frana, Germania, Italia i Spania. Piaa mondial a factoringului reprezenta 2 373 de
miliarde EUR în 2015. Sursa: Factors Chain International FCI.
RO 3 RO
împrumut (de exemplu, un consumator poate utiliza numerarul creditat într-un cont bancar
drept garanie pentru a obine un credit, iar o banc poate utiliza un împrumut bancar drept
garanie pentru a obine un credit). Colateralizarea creanelor private este foarte important
pentru sectorul financiar. Aproximativ 22 % din operaiunile de refinanare din Eurosistem 9
sunt garantate cu creane private 10
.
Exemplu de colateralizare
IMM-ul C (cedentul) dorete s obin un împrumut de la banca A (cesionarul) pentru a
construi un antrepozit mai mare, utilizând creanele pe care le deine asupra clienilor si
ca garanie real. În cazul în care IMM-ul C d faliment i nu îi poate rambursa
împrumutul, banca A (beneficiarul garaniei) va fi în msur s îi recupereze datoria prin
executarea creanelor pe care IMM-ul C le deinea asupra clienilor si.
Securitizarea îi permite cedentului, denumit „iniiator” (de exemplu, o întreprindere sau o
banc) s îi refinaneze o parte din creane (de exemplu, închirieri de autovehicule, creane
aferente crilor de credit, pli pentru împrumuturi ipotecare) cedându-le unui „vehicul cu
scop special”. Vehiculul cu scop special (cesionarul) emite ulterior, pe pieele de capital,
titluri de crean (de exemplu, obligaiuni) care reflect veniturile din aceste creane. Pe
msur ce creanele subiacente sunt pltite, vehiculul cu scop special utilizeaz veniturile pe
care le primete pentru a plti investitorilor veniturile care li se cuvin de pe urma titlurilor.
Securitizarea poate reduce costul finanrii întrucât vehiculul cu scop special este structurat în
aa fel încât s fie indisponibil în caz de insolven. Pentru întreprinderi, securitizarea poate
oferi acces la credit la un cost inferior celui al împrumuturilor bancare. Pentru bnci,
securitizarea este un mijloc de a rezerva o parte din activele lor pentru o mai bun utilizare i
de a-i elibera bilanul pentru a permite mai multe împrumuturi în favoarea economiei 11
. În
cadrul Planului de aciune privind uniunea pieelor de capital, Uniunea a adoptat acte
legislative pentru a promova o pia a securitizrii sigur i lichid. Aceste norme vizeaz
restabilirea unei piee sigure a securitizrii în UE prin diferenierea produselor de securitizare
simple, transparente i standardizate de produsele mai opace i costisitoare. Pentru toate
tipurile de securitizare, securitatea juridic cu privire la proprietarul creanei cesionate este
esenial.
9 Eurosistemul este format din Banca Central European i din bncile centrale naionale ale statelor
membre care au adoptat moneda euro. 10 Aproximativ 22 % din operaiunile de refinanare din Eurosistem sunt garantate cu creane private, care
se ridicau la aproximativ 380 de miliarde EUR în al doilea trimestru al anului 2017, din care
aproximativ 100 de miliarde EUR reprezentau creane private mobilizate pe o baz transfrontalier. În
ansamblu, Eurosistemul mobilizase aproximativ 450 de miliarde EUR în garanii transfrontaliere la
sfâritul lunii iunie 2017. 11 Piaa emisiunilor de securitizri reprezenta 237,6 miliarde EUR în UE în 2016, securitizarea în sold
reprezentând 1,27 mii de miliarde EUR la sfâritul anului 2016 - AFME Securitisation Data Report Q4
2016.
RO 4 RO
Exemplu de securitizare
Un mare lan de vânzare cu amnuntul C (cedentul) cesioneaz unui vehicul cu scop
special A (cesionarul) creanele rezultate din utilizarea de ctre clienii si a crii de
credit emise de acesta 12
. A emite apoi titluri de crean pentru investitorii de pe pieele de
capital. Aceste titluri de crean sunt garantate cu fluxul de venituri generat de creanele
aferente crii de credit care au fost cesionate ctre A. Pe msur ce creanele sunt
achitate, A va utiliza încasrile pentru a efectua plile aferente titlurilor de crean.
De ce este important securitatea juridic?
Garantarea obinerii titlului de proprietate asupra creanei cesionate este important pentru
cesionar (de exemplu, un factor, un beneficiar al garaniei sau un iniiator), întrucât dreptul de
proprietate asupra aceleiai creane ar putea fi revendicat de ctre teri. Aceasta ar da natere
unui conflict de prioritate, mai precis unei situaii în care ar trebui s se determine care dintre
cele dou drepturi, dreptul cesionarului sau dreptul reclamantului concurent, ar trebui s
prevaleze. Un conflict de prioritate între cesionarul creanei (creanelor) i o parte ter poate
aprea în principal în dou situaii:
- atunci când o crean a fost cesionat de dou ori (în mod accidental sau nu) de ctre
cedent unor cesionari diferii, un al doilea cesionar ar putea revendica dreptul de proprietate
asupra aceleiai creane. Legea aplicabil efectelor fa de teri ale cesiunilor de creane va
soluiona conflictul de prioritate dintre doi cesionari ai aceleiai creane;
- în cazul în care cedentul devine insolvabil, creditorii cedentului vor dori s tie dac
creana cesionat face înc parte sau nu din masa credal, mai precis, dac cesiunea a devenit
sau nu opozabil i dac cesionarul a dobândit astfel dreptul de proprietate asupra creanei.
Legea aplicabil efectelor fa de teri ale cesiunilor de creane va soluiona conflictul de
prioritate dintre cesionar i creditorii cedentului.
În cazul cesiunilor de creane pur naionale, este evident c legea material naional va
determina efectele fa de teri (sau efectele patrimoniale) ale cesiunilor de creane, i anume
cerinele care trebuie s fie îndeplinite de ctre cesionar pentru a se asigura c dobândete
dreptul de proprietate asupra creanelor care i-au fost cesionate în cazul în care ar aprea un
conflict de prioritate. Cu toate acestea, într-o situaie transfrontalier, ar putea fi aplicabile
mai multe legi naionale, iar cesionarii au nevoie de claritate cu privire la legea pe care trebuie
s o respecte pentru a obine dreptul de proprietate asupra creanelor care le-au fost cesionate.
Risc juridic
Legea aplicabil, i anume legea naional care se aplic într-o anumit situaie ce implic un
element transfrontalier, este determinat de normele privind conflictul de legi. În absena unor
norme uniforme ale Uniunii privind conflictul de legi, legea aplicabil este determinat de
normele naionale privind conflictul de legi.
În prezent, normele privind conflictul de legi aplicabile efectelor fa de teri ale cesiunilor de
creane sunt stabilite la nivel de stat membru. Normele statelor membre privind conflictul de
12 Acest exemplu este o adaptare a celui utilizat în Ghidul legislativ al UNCITRAL privind tranzaciile
garantate, p. 16-17.
RO 5 RO
legi sunt neconcordante, întrucât se bazeaz pe factori de legtur diferii pentru a stabili legea
aplicabil: de exemplu, normele privind conflictul de legi din Spania i Polonia se bazeaz pe
legea creanei cesionate, normele privind conflictul de legi din Belgia i Frana se bazeaz pe
legea rii în care cedentul îi are reedina obinuit, iar normele privind conflictul de legi din
rile de Jos se bazeaz pe legea contractului de cesiune. Normele naionale privind conflictul
de legi sunt, de asemenea, neclare, în special în cazul în care nu sunt stabilite în legislaie.
Neconcordanele dintre normele statelor membre privind conflictul de legi înseamn c statele
membre pot desemna legea mai multor ri drept legea care ar trebui s reglementeze efectele
fa de teri ale cesiunilor de creane. Aceast lips de securitate juridic referitoare la legea
naional care se aplic în cazul efectelor fa de teri creeaz, pentru cesiunile
transfrontaliere, un risc juridic care nu exist pentru cesiunile interne. În faa acestui risc
juridic, un cesionar poate reaciona în trei moduri diferite:
(i) dac cesionarul nu are cunotin de riscul juridic sau alege s îl ignore, poate ajunge
s se confrunte cu pierderi financiare neateptate în cazul în care apare un conflict de
prioritate i îi pierde dreptul de proprietate asupra creanelor care i-au fost cesionate. Riscul
juridic rezultat din insecuritatea juridic cu privire la dreptul de proprietate asupra unei
creane ca urmare a unei cesiuni transfrontaliere a aprut în cursul crizei financiare din 2008,
de exemplu în cazul falimentului societii Lehman Brothers International (Europe), cu privire
la care ancheta referitoare la proprietatea legal asupra activelor este înc în curs 13
. Prin
urmare, insecuritatea cu privire la proprietatea asupra creanelor poate avea efecte de domino
i poate aprofunda i prelungi impactul unei crize financiare;
(ii) dac cesionarul decide s reduc riscul juridic solicitând consultan juridic specific
cu privire la legile naionale care sunt susceptibile s se aplice efectelor fa de teri ale
cesiunilor de creane transfrontaliere i s respecte cerinele prevzute de toate aceste legi
pentru a garanta dreptul de proprietate asupra creanelor care îi sunt cesionate, acesta va trebui
s suporte costuri de tranzacie mai ridicate cu 25 % - 60 % 14
, care nu sunt necesare pentru
cesiunile interne;
(iii) dac cesionarul este descurajat de riscul juridic i alege s îl evite, este posibil ca
acesta s rateze oportuniti de afaceri, iar integrarea pieei s se reduc. Având în vedere
absena actual a unor norme comune privind conflictul de legi aplicabile efectelor fa de
teri ale cesiunilor de creane, cesiunile de creane se efectueaz în principal la nivel naional,
mai degrab decât la nivel transfrontalier: de exemplu, tipul predominant de factoring este cel
realizat pe piaa naional - în 2016, acesta reprezenta aproximativ 78 % din cifra de afaceri
total 15
Dac cesionarul decide s realizeze cesiunea, neconcordanele dintre normele statelor membre
privind conflictul de legi înseamn c rezultatul unui conflict de prioritate cu privire la dreptul
de proprietate asupra unei creane în urma unei cesiuni transfrontaliere va varia în funcie de
legea naional aplicat de instana sau de autoritatea statului membru care soluioneaz
13 Joint Administrators of Lehman Brothers International Europe (LBIE), Fifteenth Progress Report,
12.4.2016. A se vedea
factoringului i al finanrii comerciale (EUF), de Federaia Bancar Francez (Frana) i de Asset
Based Finance Association Limited (ABFA) (Regatul Unit). 15 Anuarul Federaiei UE pentru sectorul factoringului i al finanrii comerciale (EUF), 2016-2017, p. 13.
RO 6 RO
reclamanilor dreptul de proprietate preconizat.
Valoarea adugat a normelor uniforme
Exist, în prezent, norme uniforme ale Uniunii privind conflictul de legi care determin legea
aplicabil obligaiilor contractuale legate de tranzaciile cu creane i titluri de valoare. În
special, Regulamentul Roma I 16
determin legea aplicabil relaiilor contractuale dintre prile
la o cesiune de creane (dintre cedent i cesionar i dintre cesionar i debitor) i dintre
creditor/cedent i debitor. Regulamentul Roma I determin, de asemenea, legea aplicabil
unei relaii contractuale între vânztor i cumprtor în cadrul tranzaciilor cu titluri de
valoare.
Exist, de asemenea, norme uniforme ale Uniunii privind conflictul de legi care determin
legea aplicabil efectelor patrimoniale ale tranzaciilor cu titluri de valoare în form
dematerializat i cu instrumente a cror existen sau al cror transfer presupune înregistrarea
într-un registru, un cont sau un sistem de depozit centralizat; acestea sunt prevzute în trei
directive, i anume Directiva privind contractele de garanie financiar, Directiva privind
caracterul definitiv al decontrii i Directiva privind lichidarea. Cu toate acestea, nu a fost
adoptat nicio norm uniform a Uniunii privind conflictul de legi care s determine legea
aplicabil efectelor patrimoniale ale cesiunilor de creane. Prezenta propunere de regulament
urmrete s acopere aceast lacun.
Normele comune privind conflictul de legi prevzute în propunerea de regulament prevd, ca
regul general, c legea rii în care cedentul îi are reedina obinuit va reglementa
efectele fa de teri ale cesiunilor de creane. Cu toate acestea, propunerea de regulament
prevede, de asemenea, excepii care supun anumite cesiuni legii creanei cesionate în cazul în
care regula general nu ar fi adecvat, precum i posibilitatea de a alege legea pentru
securitizrile care vizeaz extinderea pieei securitizrilor.
Adoptarea de norme uniforme privind conflictul de legi la nivelul Uniunii aplicabile efectelor
fa de teri ale cesiunilor de creane va aduce o valoare adugat semnificativ pentru pieele
financiare.
În primul rând, securitatea juridic introdus de normele uniforme le va permite cesionarilor
s respecte cerinele unei singure legi naionale pentru a se asigura c dobândesc titlul de
proprietate asupra creanelor care le-au fost cesionate. Aceast securitate juridic va elimina
riscul juridic legat în prezent de cesiunile transfrontaliere de creane în ceea ce privete
pierderile neateptate i posibilele efecte de domino, creterea costurilor de tranzacie,
oportunitile de afaceri ratate i reducerea integrrii pieei. Normele uniforme privind
conflictul de legi stabilite, în special, pentru securitizare, recunosc practica marilor operatori
care const în aplicarea legii creanei cesionate cu privire la efectele fa de teri ale cesiunilor
de creane dar vizeaz, în acelai timp, s le permit operatorilor mai mici s intre pe piaa
securitizrilor sau s îi consolideze prezena pe aceast pia, supunând efectele fa de teri
ale cesiunilor de creane realizate de aceti operatori legii rii în care cedentul îi are
reedina obinuit. Flexibilitatea prevzut în normele privind conflictul de legi aplicabile
securitizrii va facilita extinderea pieei securitizrilor prin intrarea pe pia a unor noi
operatori i prin crearea de noi oportuniti de afaceri.
16 Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European i al Consiliului din 17 iunie 2008 privind
legea aplicabil obligaiilor contractuale (Roma I), JO L 177, 4.7.2008, p. 6.
RO 7 RO
În al doilea rând, uniformitatea normelor privind conflictul de legi între statele membre va
garanta aplicarea aceleiai legi naionale pentru soluionarea oricrui conflict de prioritate care
apare între cesionar i un reclamant concurent, indiferent care este statul membru a crui
instan sau autoritate soluioneaz litigiul.
Astfel, introducerea securitii juridice va promova investiiile transfrontaliere, ceea ce
reprezint obiectivul final al prezentei propuneri de regulament, astfel cum este prevzut în
Planul de aciune privind uniunea pieelor de capital.
Ce este o crean?
O crean este dreptul unui creditor fa de un debitor la plata unei sume de bani (de exemplu,
creanele comerciale) sau la executarea unei obligaii (de exemplu, obligaia de livrare a
activelor suport în temeiul contractelor derivate).
Creanele pot fi clasificate în trei categorii:
(i) Prima categorie ar cuprinde „creanele tradiionale” sau creanele comerciale, precum
sumele de bani care urmeaz a fi primite pentru tranzacii nedecontate (de exemplu, banii care
urmeaz a fi primii de o societate de la un client pentru facturile neachitate).
(ii) Printre instrumentele financiare, astfel cum sunt definite în MiFID II 17
, se numr
timp ce valorile mobiliare sunt active, instrumentele financiare derivate sunt contracte care
presupun atât drepturi (sau creane) ale prilor la contract, cât i obligaii în sarcina acestora.
A doua categorie de creane ar fi creanele rezultate din instrumente financiare (denumite
uneori i „creane financiare”), cum ar fi creanele rezultate din contracte derivate (de
exemplu, suma datorat dup calcularea costurilor de lichidare în cadrul unui contract
derivat).
(iii) A treia categorie de creane ar cuprinde numerarul creditat într-un cont la o instituie
de credit (cum ar fi o banc), unde titularul contului (de exemplu, un consumator) este
creditorul, iar instituia de credit este debitorul.
Prezenta propunere are ca obiect efectele fa de teri (sau efectele patrimoniale) ale cesiunii
creanelor menionate anterior. Aceasta nu reglementeaz transferul de contracte (de exemplu,
contractele derivate), în care se transfer atât drepturile (sau creanele), cât i obligaiile i nici
novaia contractelor care cuprind astfel de drepturi i obligaii. Prezenta propunere nu
reglementeaz transferul i nici novaia contractelor, prin urmare tranzacionarea
instrumentelor financiare, precum i compensarea i decontarea acestor instrumente vor
continua s fie reglementate de legea aplicabil obligaiilor contractuale, astfel cum este
stabilit în Regulamentul Roma I. Aceast lege este în mod normal aleas de prile la
contract sau desemnat prin norme nediscreionare aplicabile pieelor financiare.
Creanele rezultate din instrumente financiare astfel cum sunt definite în MiFID II, cum ar fi
creanele rezultate din contracte derivate, sunt relevante pentru buna funcionare a pieelor
financiare. În mod similar titlurilor de valoare, tranzacionarea instrumentelor financiare
precum instrumentele financiare derivate, genereaz volume importante de tranzacii
17 Instrumentele financiare sunt enumerate în seciunea C a anexei 1 la MiFID II, Directiva 2014/65/UE a
Parlamentului European i a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieele instrumentelor financiare i de
modificare a Directivei 2002/92/CE i a Directivei 2011/61/UE, JO L 173, 12.6.2014, p. 349.
RO 8 RO
transfrontaliere. Instrumentele financiare precum instrumentele financiare derivate sunt
adesea înregistrate prin înscriere în cont.
Forma de înregistrare a existenei sau a transferului de instrumente financiare precum
instrumentele financiare derivate fie prin înscriere în cont, fie în alt mod, este reglementat de
legislaia statelor membre. În unele state membre, anumite tipuri de instrumente derivate sunt
înregistrate prin înscriere în cont i sunt considerate titluri de valoare, în timp ce în alte state
membre, nu se întâmpl acest lucru. Dac, în dreptul naional, un instrument financiar precum
un contract derivat este înregistrat prin înscriere în cont i considerat titlu de valoare,
autoritatea sau instana care soluioneaz un litigiu privind deinerea titlului de proprietate
asupra instrumentului financiar sau asupra creanei rezultate din respectivul instrument
financiar va aplica norma privind conflictul de legi aplicabile efectelor patrimoniale ale
transferului de titluri de valoare în form dematerializat; în caz contrar, va aplica norma
privind conflictul de legi aplicabil efectelor patrimoniale ale cesiunii de creane.
Prezenta propunere se refer la normele privind conflictul de legi aplicabile efectelor fa de
teri ale cesiunilor de „creane tradiionale”, de „creane financiare” (i anume, creane
rezultate din instrumente financiare precum instrumentele financiare derivate care nu sunt
înregistrate prin înscriere în cont i nu sunt considerate titluri de valoare în temeiul legislaiei
naionale) i de „numerar creditat într-un cont la o instituie de credit”, toate acestea fiind
denumite „creane”.
Efectele fa de teri ale tranzaciilor cu instrumente financiare precum instrumentele
financiare derivate înregistrate prin înscriere în cont i considerate titluri de valoare în temeiul
legislaiei naionale sunt reglementate de normele privind conflictul de legi aplicabile
efectelor patrimoniale ale tranzaciilor cu titluri de valoare în form dematerializat i cu
instrumente a cror existen sau al cror transfer presupune înregistrarea într-un registru, un
cont sau un sistem de depozit centralizat prevzute, în special, în Directiva privind contractele
de garanie financiar, în Directiva privind caracterul definitiv al decontrii i în Directiva
privind lichidarea. Prin urmare, domeniul de aplicare al normelor privind conflictul de legi
prevzute în prezenta propunere i domeniul de aplicare al normelor privind conflictul de legi
prevzute în cele trei directive menionate nu se suprapun, întrucât primele se aplic
creanelor, iar cele din urm se aplic titlurilor de valoare în form dematerializat i
instrumentelor a cror existen sau al cror transfer presupune înregistrarea într-un registru,
un cont sau un sistem de depozit centralizat 18
. Comunicarea privind legea aplicabil efectelor
patrimoniale ale tranzaciilor cu titluri de valoare adoptat astzi aduce clarificri celor trei
directive.
18 A se vedea articolul 9 alineatele (1) i (2) din Directiva privind contractele de garanie financiar,
articolul 9 alineatul (2) din Directiva privind caracterul definitiv al decontrii i articolul 24 din
Directiva privind lichidarea. În timp ce Directiva privind contractele de garanie financiar i Directiva
privind caracterul definitiv al decontrii se refer la titlurile de valoare în form dematerializat,
Directiva privind lichidarea se refer la instrumente a cror existen sau al cror transfer presupune
înregistrarea într-un registru, un cont sau un sistem de depozit centralizat.
RO 9 RO
Ce este cesiunea de crean?
În cadrul cesiunii de crean, un creditor („cedentul”) îi transfer unei alte persoane
(„cesionar”) dreptul su de a pretinde satisfacerea unei creane de ctre un debitor.
Claritatea cu privire la proprietarul unei creane în urma cesiunii transfrontaliere a acesteia
este relevant pentru participanii de pe pieele financiare, precum i pentru economia real.
Acest lucru se datoreaz faptului c cesiunea de creane este adesea utilizat de ctre
întreprinderi drept mijloc pentru obinerea de lichiditi sau pentru accesul la credit.
În cazul factoringului, de exemplu, o întreprindere (cedentul) îi vinde creanele la un pre
redus unui factor (cesionarul), adeseori o banc, în schimbul obinerii imediate de numerar.
Majoritatea utilizatorilor factoringului sunt IMM-uri (87 %) 19
.
Cesiunea de creane este utilizat, de asemenea, de ctre consumatori, întreprinderi i bnci
pentru a avea acces la credit, de exemplu în cadrul colateralizrii. În cazul colateralizrii,
creane precum numerarul creditat într-un cont bancar sau creanele private (i anume,
împrumuturile bancare) pot fi utilizate ca garanii financiare pentru a acoperi un acord de
împrumut (de exemplu, un consumator poate utiliza numerarul creditat într-un cont bancar
drept garanie pentru a obine un credit, iar o banc poate utiliza un împrumut bancar drept
garanie pentru a obine un credit).
În sfârit, cesiunea de creane este utilizat, de asemenea, de ctre întreprinderi i bnci pentru
a împrumuta bani de pe pieele de capital prin cesiunea mai multor creane similare ctre un
vehicul cu scop special i securitizarea ulterioar a acestor creane ca titluri de crean (de
exemplu, obligaiuni).
Prile interesate direct afectate de riscul juridic în cadrul tranzaciilor transfrontaliere cu
creane sunt debitorii (clienii de retail i întreprinderile, inclusiv IMM-urile), instituiile
financiare (cum ar fi bncile care desfoar activiti de împrumut, factoring, colateralizare i
19 Factoring and Commercial Finance: A Whitepaper, p. 20, Federaia UE pentru sectorul factoringului i
al finanrii comerciale (EUF).
(fondurile, investitorii de retail).
Dezvoltarea normelor privind conflictul de legi aplicabile cesiunilor de creane
Datorit creterii interconectivitii între pieele naionale, cesiunile de creane presupun
adesea un element transfrontalier (de exemplu, cedentul i cesionarul sau cesionarul i
debitorul sunt situai în ri diferite). Prin urmare, sunt susceptibile s se aplice cesiunii legile
mai multor ri. Normele privind conflictul de legi prevzute la nivelul Uniunii sau la nivelul
statelor membre trebuie s stabileasc ce lege naional se aplic diferitelor elemente ale unei
cesiuni transfrontaliere de creane.
dou elemente: (1) elementul contractual, care se refer la obligaiile reciproce ale prilor; i
(2) elementul patrimonial, care se refer la transferul drepturilor de proprietate asupra creanei
i care, prin urmare, poate avea efecte asupra terilor.
Regulamentul Roma I privind legea aplicabil obligaiilor contractuale a armonizat normele
privind conflictul de legi la nivelul Uniunii în ceea ce privete elementele contractuale ale
cesiunii de creane. Astfel, regulamentul conine norme uniforme privind conflictul de legi
aplicabile (i) relaiei dintre prile la contractul de cesiune - cedentul i cesionarul 20
i (ii)
. Normele privind conflictul de legi din Regulamentul Roma
.
În schimb, nu exist norme privind conflictul de legi la nivelul Uniunii aplicabile elementelor
patrimoniale ale cesiunii de creane. Elementele patrimoniale sau efectele fa de teri ale
unei cesiuni de creane se refer, în general, la stabilirea deintorului dreptului de proprietate
asupra unei creane i, în special, la: (i) cerinele care trebuie îndeplinite de ctre cesionar
pentru a se asigura c dobândete dreptul de proprietate asupra creanei în urma cesiunii (de
exemplu, înregistrarea cesiunii într-un registru public, notificarea în scris a cesiunii ctre
debitor) i (ii) modul de soluionare a conflictelor de prioritate, i anume a conflictelor dintre
mai muli reclamani concureni cu privire la dreptul de proprietate asupra creanei în urma
unei cesiuni transfrontaliere (de exemplu, între doi cesionari în cazul în care aceeai crean a
fost cesionat de dou ori sau între un cesionar i un creditor al cedentului).
Chestiunea stabilirii legii care ar trebui s reglementeze efectele fa de teri ale cesiunilor de
creane a fost examinat pentru prima dat atunci când Convenia de la Roma din 1980 a fost
transformat în Regulamentul Roma I 23
i, ulterior, în cursul negocierilor legislative care au
condus la adoptarea Regulamentului Roma I. În propunerea sa privind regulamentul Roma I,
Comisia a optat ca legea care ar trebui s se aplice efectelor fa de teri ale cesiunii de
creane 24
s fie legea rii în care cedentul îi are reedina obinuit. În cele din urm, în
20 Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul Roma I. 21 Articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul Roma I. 22 Articolele 2 i 3 din Regulamentul Roma I. 23 Întrebarea 18 din Cartea verde privind transformarea Conveniei de la Roma din 1980 privind legea
aplicabil obligaiilor contractuale în instrument comunitar, precum i privind modernizarea acesteia,
COM(2002) 654 final, p. 39. 24 Articolul 13 alineatul (3) din Propunerea de regulament al Parlamentului European i al Consiliului
privind legea aplicabil obligaiilor contractuale (Roma I), COM(2005) 650 final.
regulament 25
nu a fost inclus nicio norm privind conflictul de legi aplicabil efectelor fa
de teri ale cesiunilor, din cauza complexitii problemei i a lipsei de timp pentru abordarea
acesteia la nivelul de detaliu cerut.
Cu toate acestea, articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul Roma I a recunoscut importana
acestei probleme nesoluionate, impunând Comisiei s prezinte un raport privind
opozabilitatea fa de teri a cesiunilor de creane însoit, dup caz, de o propunere de
modificare a regulamentului 26
. În acest scop, Comisia a comandat un studiu extern 27
i, în
2016, a adoptat un raport care prezint abordrile posibile privind aceast chestiune 28
. În
raport, Comisia a remarcat c absena unor norme uniforme privind conflictul de legi care s
stabileasc legea care reglementeaz opozabilitatea fa de teri a unei cesiuni de crean,
precum i chestiunile de prioritate între reclamani concureni submineaz securitatea juridic,
.
• Coerena cu dispoziiile deja existente în domeniul de politic vizat
Prezenta propunere îndeplinete cerina prevzut la articolul 27 alineatul (2) din
Regulamentul Roma I privind publicarea de ctre Comisie a unui raport i, dup caz, a unei
propuneri privind opozabilitatea cesionrii de creane fa de teri i prioritatea cesionarului
fa de dreptul unei alte persoane. Propunerea armonizeaz normele privind conflictul de legi
care reglementeaz aceste aspecte, precum i domeniul de aplicare al legii aplicabile, i
anume aspectele care ar trebui s fie reglementate de legea naional desemnat ca fiind
aplicabil de ctre propunere.
Propunerea este coerent cu instrumentele existente ale Uniunii privind legea aplicabil în
materie civil i comercial, în special cu Regulamentul Roma I în ceea ce privete creanele
care sunt incluse în domeniul de aplicare al celor dou instrumente.
De asemenea, propunerea este coerent cu Regulamentul privind procedurile de insolven 30
în ceea ce privete factorul de legtur care stabilete legea aplicabil procedurilor de
insolven. Legea rii în care cedentul îi are reedina obinuit, aleas de propunere ca lege
aplicabil efectelor fa de teri ale cesiunii de creane, coincide cu legea aplicabil în cazul
insolvenei cedentului întrucât, în temeiul Regulamentului privind procedurile de insolven,
procedura principal de insolven trebuie deschis în statul membru în care debitorul îi are
centrul intereselor principale. Majoritatea întrebrilor referitoare la opozabilitatea cesiunilor
de creane efectuate de cedent apar în cazul insolvenei cedentului. Masa credal a cedentului
va varia în funcie de faptul dac dreptul de proprietate asupra creanelor cesionate a fost sau
nu transferat cesionarului i, prin urmare, dac cesiunea de creane efectuat de cedent poate
fi considerat sau nu opozabil fa de teri (de exemplu, creditorii acestuia). Prin supunerea
25 A se vedea articolul 13 alineatul (3) din Propunerea de regulament al Parlamentului European i al
Consiliului privind legea aplicabil obligaiilor contractuale, COM(2005) 650 final, i articolul 14 din
Regulamentul Roma I. 26 Articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul Roma I. 27 Institutul Britanic de Drept Internaional i Comparativ (BIICL), studiu privind opozabilitatea fa de
teri a unei cesiuni de crean sau subrogaii i prioritatea creanei ce face obiectul cesiunii sau
subrogaiei fa de dreptul unei alte persoane, 2011 („studiul BIICL”). 28 Raport al Comisiei ctre Parlamentul European, Consiliu i Comitetul Economic i Social European
privind opozabilitatea fa de teri a unei cesiuni de crean sau subrogaii i prioritatea creanei ce face
obiectul cesiunii sau subrogaiei fa de dreptul unei alte persoane COM(2016) 626 final („Raportul
Comisiei”). 29 Raportul Comisiei, p. 12. 30 Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European i al Consiliului din 20 mai 2015 privind
procedurile de insolven, JO L 141, 5.6.2015, p. 19.
aspectelor legate de prioritate i a opozabilitii cesiunilor de creane fa de teri, cum ar fi
creditorii cedentului, aceleiai legi care reglementeaz insolvena cedentului se urmrete
facilitarea soluionrii insolvenei cedentului.
Obiectivele iniiativei sunt coerente cu politicile Uniunii privind reglementarea pieei
financiare.
Pentru a facilita investiiile transfrontaliere, Planul de aciune privind uniunea pieelor de
capital prevede msuri specifice privind normele referitoare la proprietatea asupra titlurilor de
valoare i la efectele fa de teri ale cesiunilor de creane. De asemenea, în Planul de aciune
se precizeaz c, pentru a se determina cu certitudine juridic ce legislaie naional ar trebui
s se aplice proprietii asupra titlurilor de valoare i efectelor fa de teri ale cesiunilor de
creane, Comisia ar trebui s propun o iniiativ legislativ.
Prin reducerea insecuritii juridice care ar putea descuraja cesiunile transfrontaliere de
creane sau ar putea duce la costuri suplimentare pentru aceste tranzacii, prezenta propunere
va contribui la obiectivul care const în încurajarea investiiilor transfrontaliere. Prin
reducerea pierderilor care ar putea aprea în cazul în care participanii la pia nu sunt
contieni de riscul juridic care rezult din insecuritatea juridic, propunerea este pe deplin
coerent cu obiectivul referitor la protecia investitorilor prevzut într-o serie de regulamente
ale Uniunii privind pieele financiare. În sfârit, prin armonizarea normelor privind conflictul
de legi aplicabile efectelor fa de teri ale cesiunilor de creane, propunerea va oferi securitate
juridic prilor care efectueaz operaiuni de factoring, colateralizare i securitizare i va
facilita astfel accesul IMM-urilor i al consumatorilor la finanare cu costuri mai reduse.
În conformitate cu Planul de aciune privind uniunea pieelor de capital, prezenta propunere
privind creanele este completat de o iniiativ nelegislativ privind legea aplicabil efectelor
patrimoniale ale tranzaciilor cu titluri de valoare. În prezent, normele privind conflictul de
legi aplicabile efectelor patrimoniale ale tranzaciilor transfrontaliere cu titluri de valoare sunt
prevzute în Directiva privind contractele de garanie financiar, în Directiva privind
caracterul definitiv al decontrii i în Directiva privind lichidarea. Dup cum s-a precizat mai
sus, domeniul de aplicare al normelor privind conflictul de legi prevzute în prezenta
propunere i domeniul de aplicare al normelor privind conflictul de legi prevzute în cele trei
directive menionate nu se suprapun, întrucât primele se aplic creanelor, iar cele din urm se
aplic titlurilor de valoare în form dematerializat i instrumentelor a cror existen sau al
cror transfer presupune înregistrarea într-un registru, un cont sau un sistem de depozit
centralizat 31
.
Dei în cele trei directive menionate anterior au fost prevzute norme uniforme privind
conflictul de legi aplicabile titlurilor de valoare, aceste norme nu utilizeaz o formulare
identic i sunt interpretate i aplicate în mod diferit în statele membre.
Evaluarea impactului efectuat în ceea ce privete atât creanele, cât i titlurile de valoare a
31 A se vedea articolul 9 alineatele (1) i (2) din Directiva privind contractele de garanie financiar,
articolul 9 alineatul (2) din Directiva privind caracterul definitiv al decontrii i articolul 24 din
Directiva privind lichidarea. În timp ce Directiva privind contractele de garanie financiar i Directiva
privind caracterul definitiv al decontrii se refer la titlurile de valoare în form dematerializat,
Directiva privind lichidarea se refer la instrumente a cror existen sau al cror transfer presupune
înregistrarea într-un registru, un cont sau un sistem de depozit centralizat.
RO 13 RO
artat c absena total a unor norme comune privind conflictul de legi aplicabile efectelor
patrimoniale ale cesiunilor de creane este unul dintre factorii care duc la efectuarea de cesiuni
de creane la nivel naional, mai degrab decât la nivel transfrontalier. În schimb, în ceea ce
privete tranzaciile cu titluri de valoare, insecuritatea juridic rezidual care rezult din
diferitele interpretri ale directivelor existente nu pare s constituie un obstacol pentru
dezvoltarea unor vaste piee transfrontaliere. Acest aspect, alturi de dovezile concrete
limitate privind existena unui risc semnificativ în ceea ce privete titlurile de valoare, a
justificat alegerea unei iniiative nelegislative ca opiune de politic preferat pentru titlurile
de valoare.
Pe scurt, principala diferen dintre aspectele legate de creane i cele legate de titlurile de
valoare const în faptul c, dei normele UE privind conflictul de legi aplicabile efectelor
patrimoniale ale cesiunilor de creane lipsesc cu desvârire, ceea ce implic necesitatea unei
msuri legislative pentru a elimina riscul juridic ce decurge din cesiunile transfrontaliere de
creane, trei directive includ deja norme privind conflictul de legi aplicabile efectelor
patrimoniale ale tranzaciilor cu titluri de valoare care, chiar dac nu sunt formulate în mod
uniform, necesit doar adoptarea unor msuri neobligatorii din punct de vedere juridic.
2. TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE I PROPORIONALITATE
• Temei juridic
Temeiul juridic al propunerii este articolul 81 alineatul (2) litera (c) din TFUE care, în
domeniul cooperrii judiciare în materiile civile care au implicaii transfrontaliere,
împuternicete în mod specific Parlamentul i Consiliul s adopte msuri menite s asigure
„compatibilitatea normelor aplicabile în statele membre în materie de conflict de legi (…).”
Conform protocolului nr. 22 la TFUE, msurile juridice adoptate în materie de libertate,
securitate i justiie, cum ar fi normele privind conflictul de legi, nu au caracter obligatoriu
pentru Danemarca i nici nu sunt aplicabile în aceast ar. Conform protocolului nr. 21 la
TFUE, aceste msuri nu au caracter obligatoriu nici pentru Regatul Unit i Irlanda. Cu toate
acestea, în momentul în care este prezentat o propunere în acest domeniu, aceste state
membre îi pot notifica intenia de a participa la adoptarea i aplicarea msurii respective i,
dup ce msura a fost adoptat, îi pot notifica intenia de a o accepta.
• Subsidiaritate
Insecuritatea juridic actual i riscul juridic care rezult din aceasta sunt cauzate de normele
materiale divergente ale statelor membre care reglementeaz efectele fa de teri ale
cesiunilor de creane. Statele membre acionând individual nu ar putea elimina în mod
satisfctor riscul juridic i obstacolele din calea cesiunilor transfrontaliere de creane,
întrucât normele i procedurile naionale ar trebui s fie identice sau cel puin compatibile
pentru a se putea aplica într-o situaie transfrontalier. Sunt necesare msuri la nivelul Uniunii
pentru a se asigura c aceeai lege este desemnat, pe întreg teritoriul Uniunii, ca lege
aplicabil efectelor fa de teri ale cesiunilor de creane, oricare ar fi instanele sau autoritile
statului membru care soluioneaz un litigiu cu privire la proprietatea asupra unei creane
cesionate.
• Proporionalitatea
În prezent, fiecare stat membru are (i) propriile sale norme materiale care reglementeaz
efectele fa de teri ale cesiunilor de creane i (ii) propriile sale norme privind conflictul de
RO 14 RO
legi care desemneaz legea material naional care reglementeaz aceste efecte fa de teri.
Atât normele materiale, cât i normele privind conflictul de legi ale statelor membre sunt
diferite i, în unele cazuri, normele privind conflictul de legi sunt neclare sau nu sunt
prevzute de legislaia în vigoare. Aceste divergene creeaz insecuritate juridic, care duce la
risc juridic, întrucât unei cesiuni transfrontaliere i s-ar putea aplica norme de drept material
din diferite ri.
Pentru a oferi securitate juridic, UE ar putea propune (i) armonizarea normelor materiale ale
tuturor statelor membre care reglementeaz efectele fa de teri ale cesiunilor de creane sau
(ii) armonizarea normelor privind conflictul de legi aplicabile efectelor fa de teri a
cesiunilor de creane. Soluia propus este de a oferi securitate juridic prin armonizarea
normelor privind conflictul de legi. Aceasta este o soluie mai proporional în conformitate
cu principiul subsidiaritii, întrucât nu interfereaz cu legea material naional i se aplic
doar cesiunilor de creane care au un element transfrontalier.
O astfel de msur referitoare la efectele fa de teri ale cesiunilor de creane este adecvat
pentru îndeplinirea obiectivului de a oferi securitate juridic i de a elimina riscul juridic ce
rezult din cesiunile transfrontaliere de creane, facilitând astfel investiiile transfrontaliere,
accesul la credite mai ieftine i integrarea pieei, fr a depi ceea ce este necesar pentru
atingerea obiectivului.
• Alegerea instrumentului
Uniformitatea vizat a normelor privind conflictul de legi poate fi realizat doar prin
intermediul unui regulament, întrucât numai un regulament asigur o interpretare i o aplicare
pe deplin coerente ale normelor. Prin urmare, în conformitate cu instrumentele anterioare ale
Uniunii referitoare la normele privind conflictul de legi, instrumentul juridic privilegiat este
un regulament.
EVALURII IMPACTULUI
• Consultrile cu prile interesate, obinerea i utilizarea avizului experilor
Comisia a colaborat în mod activ cu prile interesate i a desfurat consultri cuprinztoare
pe parcursul procesului de evaluare a impactului. Strategia de consultare a stabilit o serie de
aciuni care urmau a fi organizate de ctre Comisie, în special o consultare public online,
dou reuniuni cu experi din statele membre (una cu experi în materie de conflict de legi i
alta cu experi în materie de piee financiare) i un grup de experi la nivel înalt alctuit din
cadre universitare, practicieni din domeniul dreptului i reprezentani ai sectorului având
cunotine atât în materie de conflict de legi, cât i în materie de piee financiare. Strategia de
consultare a inclus, de asemenea, un studiu comandat de Comisie i realizat de Institutul
Britanic de Drept Internaional i Comparativ (BIICL) privind opozabilitatea fa de teri a
cesiunilor de crean i conflictele de prioritate între reclamani concureni. Evaluarea iniial
a impactului, publicat la 28 februarie 2017, nu a suscitat nicio reacie a prilor interesate.
Studiul comandat de Comisie a artat c legile cel mai frecvent aplicate în prezent pentru
rezolvarea conflictelor de legi referitoare la efectele fa de teri ale cesiunilor de creane sunt
legea rii în care cedentul îi are reedina obinuit (de exemplu, în Belgia, Frana i
Luxemburg cu privire la securitizare), legea aplicabil creanei cesionate (de exemplu, în
Spania i Polonia) i legea contractului dintre cedent i cesionar (de exemplu, în rile de
Jos).
RO 15 RO
Consultarea public online a fost lansat la 7 aprilie 2017 i s-a încheiat la 30 iunie 2017, ceea
ce este în conformitate cu norma de minimum 12 sptmâni pentru consultrile publice ale
Comisiei. Obiectivul consultrii publice a fost de a primi contribuii din partea tuturor prilor
interesate, în special cele care desfoar activiti de factoring, securitizare, colateralizare i
tranzacionare de instrumente financiare, precum i din partea practicienilor în domeniul
dreptului i a experilor în materie de norme privind conflictul de legi aplicabile efectelor fa
de teri ale cesiunilor de creane.
Comisia a primit 39 de rspunsuri la consultarea public. Printre respondeni s-au numrat 5
guverne, 15 asociaii profesionale, 4 întreprinderi, 2 firme de avocatur, 2 grupuri de reflecie
i 5 persoane fizice. Din partea sectorului financiar, au fost reprezentate interesele bncilor,
ale administratorilor de fonduri, ale pieelor reglementate, ale contraprilor centrale, ale
depozitarilor centrali de titluri de valoare, ale emitenilor de titluri de valoare i ale
investitorilor. Nu s-a primit niciun rspuns din partea asociaiilor de consumatori.
În ceea ce privete acoperirea geografic, rspunsurile au provenit din diferite state membre:
13 rspunsuri ale prilor interesate din Regatul Unit, 9 rspunsuri din Frana i Belgia,
3 rspunsuri din Germania i rile de Jos, 2 rspunsuri din Spania, 1 rspuns din Finlanda,
1 rspuns din Republica Ceh i 1 rspuns din Suedia.
La întrebarea dac, în cursul ultimilor cinci ani, s-au confruntat cu dificulti în garantarea
opozabilitii cesiunilor transfrontaliere de creane fa de teri, alii decât debitorul, peste
dou treimi din prile interesate care au rspuns au afirmat c au întâmpinat dificulti. La
întrebarea dac adoptarea de msuri la nivelul Uniunii ar aduce o valoare adugat în ceea ce
privete remedierea dificultilor întâmpinate, 59 % dintre prile interesate au rspuns
afirmativ, iar 22 % au rspuns negativ.
În ceea ce privete legea care ar trebui aleas în cadrul unei iniiative legislative a Uniunii,
prile interesate au fost invitate s îi exprime preferinele prin trei întrebri distincte. Dintre
prile interesate care au rspuns la fiecare dintre cele trei întrebri distincte, 57 % s-au
declarat în favoarea legii rii în care cedentul îi are reedina obinuit, 43 % în favoarea
legii creanei cesionate i 30 % au preferat legea contractului de cesiune. Unii respondeni i-
au bazat rspunsurile pe normele privind conflictul de legi aplicabile în statul lor membru, în
timp ce alii i-au bazat rspunsurile pe legea aplicat în practica lor curent.
În sprijinul legii rii în care cedentul îi are reedina obinuit, prile interesate au afirmat
c aceast lege poate fi determinat cu uurin, ar oferi o mai mare securitate juridic i ar
respecta, mai mult decât orice alt soluie, logica economic a practicilor comerciale
importante. Prile interesate care au susinut legea creanei cesionate au afirmat c aceast
lege ar respecta principiul autonomiei prilor i ar putea s diminueze costurile de tranzacie.
• Evaluarea impactului
Opiunea 1: legea aplicabil contractului de cesiune
Conform acestui factor de legtur, legea care reglementeaz contractul de cesiune dintre
cedent i cesionar ar reglementa, totodat, efectele patrimoniale ale cesiunii de creane.
Cedentul i cesionarul pot alege oricare lege care s reglementeze contractul lor de cesiune.
Opiunea 2: legea rii în care cedentul îi are reedina obinuit
RO 16 RO
Conform acestui factor de legtur, efectele fa de teri ale cesiunii de creane ar fi
reglementate de legea rii în care cedentul îi are reedina obinuit.
Opiunea 3: legea care reglementeaz creana cesionat
Conform acestui factor de legtur, efectele fa de teri ale cesiunii de creane ar fi
reglementate de legea care reglementeaz creana cesionat, i anume, creana din contractul
iniial dintre creditor i debitor care este cesionat ulterior de ctre creditor (cedentul) unui
nou creditor (cesionarul). Prile la contractul iniial pot alege oricare lege care s
reglementeze contractul care include creana cesionat ulterior.
Opiunea 4: abordare mixt care combin legea rii în care cedentul îi are reedina
obinuit i legea creanei cesionate
Aceast opiune mixt combin aplicarea legii rii în care cedentul îi are reedina obinuit,
ca norm general, i aplicarea legii creanei cesionate în anumite cazuri excepionale, i
anume (i) cesiunea numerarului creditat într-un cont la o instituie de credit (de exemplu, o
banc, unde consumatorul este creditor i instituia de credit este debitor) i (ii) cesiunea
creanelor rezultate din instrumente financiare. Aceast opiune mixt prevede, de asemenea,
posibilitatea ca cedentul i cesionarul s decid c legea creanei cesionate se aplic efectelor
fa de teri ale cesiunilor în contextul unei securitizri. Posibilitatea ca prile la o securitizare
s rmân sub incidena normei generale bazate pe legea rii în care cedentul îi are reedina
obinuit sau s aleag legea creanei cesionate este menit s rspund nevoilor operatorilor
din domeniul securitizrii, indiferent de dimensiunea lor.
Opiunea 5: abordare mixt care combin legea creanei cesionate i legea rii în care
cedentul îi are reedina obinuit
Aceast opiune mixt combin aplicarea legii creanei cesionate, ca norm general, i
aplicarea, cu titlu excepional, a legii rii în care cedentul îi are reedina obinuit pentru
cesiunea de creane multiple i viitoare. În cadrul acestei opiuni, efectele fa de teri ale
cesiunii de creane comerciale de ctre o întreprindere nefinanciar (de exemplu, un IMM) în
contextul factoringului ar rmâne sub incidena legii rii în care cedentul îi are reedina
obinuit. Efectele fa de teri ale cesiunii de creane multiple de ctre o societate financiar
(de exemplu, o banc) în contextul securitizrii ar intra, de asemenea, sub incidena legii rii
în care cedentul îi are reedina obinuit.
Prezenta propunere se bazeaz pe opiunea 4, care desemneaz legea rii în care cedentul îi
are reedina obinuit ca norm general, dar în cadrul creia anumite cesiuni intr, cu titlu
excepional, sub incidena legii creanei cesionate, fiind posibil alegerea legii în cazul
securitizrii. Având în vedere faptul c propunerea nu abordeaz relaia dintre prile la un
contract, ci drepturile terilor, aplicarea legii rii în care cedentul îi are reedina obinuit ca
norm general este opiunea cea mai adecvat din urmtoarele motive:
- este singura lege previzibil i care poate fi uor identificat de ctre terii vizai de
cesiune, cum ar fi creditorii cedentului. În schimb, legea care reglementeaz creana cesionat
i legea care reglementeaz contractul de cesiune nu pot fi prevzute de ctre teri, întrucât
aceste legi sunt de cele mai multe ori alese de prile la contract;
- în cazul cesiunii de creane în bloc, este singura lege care rspunde nevoilor factorilor
i ale operatorilor de securitizare mai mici, care nu dispun întotdeauna de mijloacele necesare
RO 17 RO
pentru a verifica cerinele în materie de proprietate pe baza diverselor legi naionale care
reglementeaz diferitele creane cesionate în bloc;
- este singura lege care permite determinarea legii aplicabile atunci când sunt cesionate
creane viitoare, o practic frecvent în factoring;
- este singura lege care este conform cu acquis-ul Uniunii în materie de insolven, i
anume cu Regulamentul privind procedurile de insolven. Aplicarea aceleiai legi în cazul
efectelor fa de teri ale cesiunilor de creane i în cazul insolvenei faciliteaz soluionarea
insolvenei cedentului 32
- este singura lege care corespunde soluiei internaionale consacrate în Convenia din
2001 a Organizaiei Naiunilor Unite privind cesiunea de crean în comerul internaional.
Aceasta poate crea sinergii i poate permite evitarea costurilor juridice privind obligaia de
diligen i a cheltuielilor de judecat pentru participanii la pia care îi desfoar
activitatea la nivel mondial.
În plus, chiar dac, în prezent, prile aleg s aplice legea creanei cesionate efectelor fa de
teri ale cesiunilor transfrontaliere pe care le realizeaz, de cele mai multe ori ele examineaz
i legea rii în care cedentul îi are reedina obinuit pentru a se asigura c dobândirea
titlului de proprietate asupra creanelor cesionate nu va fi împiedicat de normele de aplicare
imediat ale rii în care cedentul îi are reedina obinuit, în special de normele care
stabilesc cerine de publicitate, cum ar fi obligaia de a înregistra cesiunea de creane într-un
.
Pe de alt parte, natura mixt a acestei opiuni permite o excepie bazat pe aplicarea legii
creanei cesionate pentru anumite cesiuni specifice, mai precis cesiunea numerarului creditat
într-un cont la o instituie de credit i cesiunea creanelor rezultate din instrumente financiare,
care rspunde nevoilor participanilor la pia în aceste domenii specifice. Aceast opiune
mixt ofer flexibilitate suplimentar prin acordarea posibilitii ca cedentul i cesionarul, în
cadrul cesiunii de creane într-o securitizare, s aleag legea aplicabil efectelor fa de teri
ale cesiunii, permiând astfel atât operatorilor mari, cât i celor mai mici, s participe la
securitizri transfrontaliere.
Un raport comun de evaluare a impactului, referitor atât la legea aplicabil proprietii asupra
titlurilor de valoare, cât i la legea aplicabil efectelor fa de teri ale cesiunilor de creane, a
fost prezentat Comitetului de analiz a reglementrii la 8 noiembrie 2017. Acesta a emis un
aviz negativ cu privire la evaluarea impactului i a fcut o serie de recomandri comune
referitoare la îmbuntiri. În ceea ce privete creanele, Comitetul de analiz a reglementrii a
solicitat informaii mai detaliate legate de opiunile în curs de examinare referitoare la legea
aplicabil efectelor fa de teri ale cesiunilor de creane. Evaluarea impactului a fost
reexaminat i prezentat din nou Comitetului de analiz a reglementrii la 18 ianuarie 2018.
La 1 februarie 2018, acesta a emis un aviz pozitiv cu rezerve. În ceea ce privete creanele,
Comitetul a recomandat s fie furnizate mai multe informaii referitoare la costurile punctuale
32 De exemplu, în rspunsul su la consultarea public, Federaia Bancar Francez (FBF) afirm c, în
cadrul obligaiei de diligen, bncile franceze verific de obicei legea aplicabil insolvenei cedentului. 33 De exemplu, în rspunsul su la consultarea public, German Banking Industry Committee afirm c, în
cadrul tranzaciilor de securitizare, prile trebuie s verifice cerinele în materie de notificare sau de
înregistrare. Asociaia pentru pieele financiare din Europa (Association for Financial Markets in
Europe - AFME) afirm în rspunsul su c prile trebuie s verifice dac cesiunea va fi opozabil
conform legii cedentului.
RO 18 RO
pe care unii participani la pia le-ar suporta ca urmare a adoptrii unor norme uniforme
privind conflictul de legi. În msura posibilului, recomandrile de îmbuntire au fost luate în
considerare în cadrul evalurii impactului.
• Drepturile fundamentale
articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 34
. Prin clarificarea legii
care reglementeaz efectele patrimoniale ale cesiunii de creane, prezenta propunere ar
contribui la protejarea dreptului de proprietate, întrucât ar diminua riscul ca exercitarea
dreptului de proprietate al investitorilor sau beneficiarilor garaniei asupra creanelor s fie
împiedicat.
Prin reducerea dificultilor i a pierderilor financiare cauzate de lipsa unor dispoziii
uniforme privind legea aplicabil efectelor patrimoniale ale cesiunii de creane, prezenta
propunere ar avea un impact pozitiv asupra libertii de a desfura o activitate comercial,
prevzut la articolul 16 din cart.
Prin armonizarea normelor privind conflictul de legi aplicabile efectelor patrimoniale ale
cesiunii de creane, prezenta propunere ar descuraja cutarea instanei celei mai favorabile,
întrucât orice instan sau autoritate a unui stat membru care soluioneaz un litigiu i-ar baza
hotrârea pe aceeai lege material naional. Acest lucru ar facilita exercitarea dreptului la o
cale de atac eficient, prevzut la articolul 47 din cart.
4. IMPLICAIILE BUGETARE
5. ALTE ELEMENTE
• Planuri de punere în aplicare i msuri de monitorizare, evaluare i raportare
Comisia va monitoriza impactul iniiativei propuse prin intermediul unui chestionar trimis
principalelor pri interesate. Chestionarul va avea drept scop colectarea de informaii despre
tendinele referitoare la numrul de cesiuni transfrontaliere, tendinele referitoare la costurile
pe care le presupune obligaia de diligen ca urmare a adoptrii unei norme uniforme privind
conflictul de legi i costurile punctuale legate de modificarea documentelor juridice. Impactul
soluiei propuse va fi evaluat într-un raport elaborat de Comisie la cinci ani dup data aplicrii
instrumentului propus.
Monitorizarea impactului adoptrii unei norme uniforme privind conflictul de legi va viza
domeniile factoringului, al colateralizrii, al securitizrii i al cesiunilor specifice ale
numerarului creditat într-un cont la o instituie de credit, precum i cesiunea creanelor
rezultate din instrumente financiare precum contractele derivate.
Analiza va ine seama de faptul c volumul creanelor, costurile de tranzacie i natura
riscurilor ascunse în cesiunea transfrontalier de creane sunt influenate de mai muli factori
economici, juridici sau de reglementare care nu au legtur cu securitatea juridic în ceea ce
privete legea aplicabil efectelor fa de teri ale acestor cesiuni.
34 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, JO C 326, 26.10.2012, p. 391.
RO 19 RO
Articolul 1: Domeniu de aplicare
Acest articol definete domeniul de aplicare al regulamentului propus, inând seama de
legislaia existent a Uniunii i, în special, de domeniul de aplicare al Regulamentului Roma I.
Articolul 1 alineatul (2) conine o list a excluderilor din domeniul de aplicare al
regulamentului propus. Aceste aspecte vor fi reglementate fie de legislaia existent a Uniunii,
fie de normele naionale privind conflictul de legi.
Articolul 2: Definiii
Acest articol definete în primul rând principalele concepte pe care se bazeaz regulamentul
propus, i anume „cesiune”, „crean” i „efecte fa de teri”. Definiia conceptului de
„cesiune” este aliniat la cea prevzut de Regulamentul Roma I. Aceasta se refer numai la
transferul voluntar al unei creane, inclusiv la subrogarea contractual, i acoper atât
transferurile de creane pure i simple, cât i transferurile de creane cu titlu de garanie sau de
gaj.
Definiia conceptului de „crean” din regulamentul propus codific noiunea general de
crean în temeiul Regulamentului Roma I, i anume un concept larg care se refer la o
datorie de orice natur, pecuniar sau nepecuniar, rezultat dintr-o obligaie contractual
reglementat de Regulamentul Roma I sau dintr-o obligaie necontractual reglementat de
Regulamentul Roma II. Definiia conceptului de „efecte fa de teri” este determinat de
domeniul de aplicare material al regulamentului propus.
Articolul definete „reedina obinuit” în conformitate cu definiia prevzut la articolul 19
alineatul (1) din Regulamentul Roma I, i anume, ca sediu al administraiei centrale pentru
întreprinderi i ca sediu principal de activitate pentru persoane fizice acionând în exercitarea
activitii lor profesionale. Regulamentul propus nu include o definiie a reedinei obinuite
echivalent cu definiia prevzut la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul Roma I, i
anume ca locul în care se gsete o sucursal, deoarece o astfel de norm ar suscita
incertitudine în cazul în care aceeai crean ar fi cesionat de conducerea central a
cedentului i, în acelai timp, de conducerea unei sucursale situate într-o alt ar.
Conceptul de „reedin obinuit” va coincide în general cu centrul intereselor principale
utilizat în Regulamentul privind procedurile de insolven.
Articolul definete „instituia de credit” în conformitate cu legislaia Uniunii care
reglementeaz instituiile de credit, „numerarul” în conformitate cu Directiva privind
contractele de garanie financiar i „instrumentul financiar” în conformitate cu directiva
MiFID II.
Acest articol stabilete caracterul universal al regulamentului propus, prevzând c legea
naional desemnat ca fiind aplicabil de ctre regulamentul propus poate fi legea unui stat
membru sau legea unei ri tere.
RO 20 RO
Acest articol prevede norme uniforme privind conflictul de legi aplicabile efectelor fa de
teri ale cesiunilor de creane. La alineatul (1), articolul stabilete o norm general bazat pe
legea rii în care cedentul îi are reedina obinuit, la alineatul (2), prevede dou excepii
bazate pe legea creanei cesionate, iar la alineatul (3), prevede posibilitatea pentru cedent i
cesionar ca, în cadrul unei securitizri, s aleag legea creanei cesionate ca lege aplicabil
efectelor fa de teri ale cesiunii. La alineatul (4), este prevzut o norm aplicabil
conflictelor de prioritate dintre cesionari ce decurg din aplicarea legii rii în care cedentul îi
are reedina obinuit i a legii creanei cesionate în ceea ce privete efectele fa de teri a
dou cesiuni ale aceleiai creane.
Conform normei generale, legea care reglementeaz efectele fa de teri ale cesiunilor de
creane este legea rii în care cedentul îi are reedina obinuit la data cesiunii.
La alineatul (1) al doilea paragraf, acest articol se refer, de asemenea, la aa-numitul conflit
mobile, i anume, la situaia rar în care cedentul îi schimb reedina obinuit între dou
cesiuni ale aceleiai creane; în astfel de cazuri, cesiunile concurente ar putea intra sub
incidena mai multor legi naionale. Norma privind conflit mobile prevede c legea aplicabil
va fi legea rii în care cedentul îi are reedina obinuit în momentul în care una dintre cele
dou cesiuni devine opozabil pentru prima dat fa de teri, cu alte cuvinte, în momentul în
care unul dintre cesionari îndeplinete pentru prima dat cerinele necesare pentru ca cesiunea
s fie opozabil fa de teri.
Atunci când fiecare creditor din cadrul unui grup de creditori deine o cot din aceeai
crean, ca în cazul unui împrumut sindicalizat (un împrumut oferit de un grup de creditori -
denumit „sindicat” - unui debitor unic pentru proiecte de mare anvergur), legea rii în care
cedentul îi are reedina obinuit va reglementa efectele fa de teri ale cesiunii de ctre un
creditor a cotei sale din crean.
Alineatul (2) din articol prevede c efectele fa de teri ale anumitor cesiuni intr, în mod
excepional, sub incidena legii creanei cesionate. Legea creanei cesionate se refer la legea
care reglementeaz contractul dintre creditorul/cedentul iniial i debitor din care s-a nscut
creana. Cu aceast excepie, regulamentul propus stabilete o norm privind conflictul de legi
care se adapteaz la nevoile participanilor la pia care sunt implicai în aceste cesiuni
specifice. Cesiunile ale cror efecte fa de teri intr sub incidena legii creanei cesionate
sunt: (i) cesiunea numerarului creditat într-un cont la o instituie de credit; i (ii) cesiunea
creanelor rezultate din instrumente financiare.
În ceea ce privete prima excepie: În cazul în care un titular de cont (de exemplu, un
consumator) depune numerar într-un cont la o instituie de credit (de exemplu, o banc),
exist un contract iniial între titularul contului (creditorul) i instituia de credit (debitorul).
Titularul contului este creditorul unei creane împotriva instituiei de credit, debitorul, pentru
plata numerarului creditat în contul instituiei de credit. Un titular de cont ar putea dori s
cedeze numerarul creditat în contul su la o instituie de credit unei alte instituii de credit
drept garanie pentru obinerea unui credit. În astfel de cazuri, legea care va stabili cine deine
dreptul de proprietate asupra creanei odat ce numerarul a fost cesionat drept garanie nu va
fi legea reedinei obinuite a titularului de cont (cedentul), ci legea care reglementeaz
creana cesionat, i anume, legea care reglementeaz contractul dintre titularul de cont i
prima instituie de credit din care s-a nscut creana. Terii, cum ar fi creditorii cedentului i
cesionarii concureni, beneficiaz de o mai mare predictibilitate dac legea aplicabil efectelor
RO 21 RO
fa de teri ale cesiunii numerarului creditat într-un cont la o instituie de credit este legea
aplicabil creanei în numerar. Aceasta deoarece se presupune, în general, c creana pe care
un titular de cont o are în legtur cu numerarul creditat într-un cont la o instituie de credit
este reglementat de legea rii în care este situat instituia de credit. Aceast lege este
desemnat în mod normal în contractul dintre titularul contului i instituia de credit.
În ceea ce privete a doua excepie: Efectele fa de teri ale cesiunilor de creane rezultate din
instrumente financiare precum contractele derivate ar trebui s intre sub incidena legii care
reglementeaz creana cesionat, adic legea care reglementeaz instrumentul financiar din
categoria contractelor derivate. O crean care decurge dintr-un instrument financiar ar putea
fi, de exemplu, suma datorat dup calcularea costurilor de lichidare în cadrul unui contract
derivat. Aplicarea legii creanei cesionate efectelor fa de teri ale cesiunilor de creane
rezultate din instrumentele financiare i nu a legii rii în care cedentul îi are reedina
obinuit este esenial pentru a menine stabilitatea i buna funcionare a pieelor financiare,
precum i pentru a rspunde ateptrilor participanilor la pia. Acestea sunt asigurate
întrucât legea care reglementeaz instrumentul financiar din care s-a nscut creana, cum ar fi
un contract derivat, este legea aleas de pri sau legea stabilit în conformitate cu normele
nediscreionare aplicabile pieelor financiare.
Al treilea alineat din acest articol se refer la legea aplicabil efectelor fa de teri ale
cesiunilor de creane în urma unei securitizri. Securitizarea îi permite cedentului, denumit
„iniiator” (de exemplu, o banc sau o întreprindere) s îi refinaneze o parte din creane (de
exemplu, închirieri de autovehicule, creane aferente crilor de credit, pli pentru
împrumuturi ipotecare) cedându-le unui „vehicul cu scop special”. Vehiculul cu scop special
(cesionarul) emite ulterior, pe pieele de capital, titluri de crean (de exemplu, obligaiuni)
care reflect veniturile din aceste creane. Pe msur ce creanele subiacente sunt pltite,
vehiculul cu scop special utilizeaz veniturile pe care le primete pentru a remunera titlurile în
favoarea investitorilor. Securitizarea poate reduce costul finanrii întrucât vehiculul cu scop
special este structurat în aa fel încât s fie indisponibil în caz de insolven. Pentru
întreprinderi, securitizarea poate oferi acces la credit la un cost inferior celui al
împrumuturilor bancare. Pentru bnci, securitizarea este un mijloc de a rezerva o parte din
activele lor pentru o mai bun utilizare i de a-i elibera bilanul pentru a permite mai multe
împrumuturi în favoarea economiei.
În prezent, cedenii i cesionarii mari (de exemplu, bncile mari) care particip la securitizri
aplic legea creanei cesionate efectelor fa de teri ale cesiunii. Aceasta înseamn c
cesionarul (vehiculul cu scop special) va trebui s respecte cerinele stabilite de legea care
reglementeaz creanele cesionate (i anume, contractul dintre creditorul/cedentul iniial i
debitor) pentru a se asigura c dobândete dreptul de proprietate asupra creanelor care i-au
fost cesionate. Acest lucru reduce costurile pentru operatorii care sunt în msur s îi
structureze securitizrile astfel încât toate creanele incluse în pachetul care urmeaz s fie
cesionate vehiculului cu scop special s intre sub incidena legii aceleiai ri. Vehiculul cu
scop special trebuie apoi s respecte cerinele prevzute de legea unei singure ri pentru a se
asigura c dobândete dreptul de proprietate asupra creanelor care i-au fost cesionate în bloc.
Având în vedere faptul c operatorii mari efectueaz adesea securitizri pe o baz
transfrontalier, în cadrul crora iniiatorii sunt situai în state membre diferite, aplicarea legii
rii în care cedentul îi are reedina obinuit efectelor fa de teri ale cesiunii de creane în
aceste cazuri ar fi mai complicat pentru cesionar, întrucât acesta ar trebui s respecte
cerinele prevzute în legile mai multor ri, i anume, în legile fiecrei ri în care este situat
un iniiator.
RO 22 RO
În schimb, operatorii mai mici (de exemplu, bncile i întreprinderile mai mici) trebuie s
aplice, cel mai adesea, legea rii în care cedentul îi are reedina obinuit efectelor fa de
teri ale cesiunii de creane în cadrul unei securitizri, întrucât creanele incluse în pachetul
care urmeaz a fi cesionat vehiculului cu scop special sunt reglementate de legile mai multor
ri. În astfel de cazuri, cesionarii mai mici nu ar putea aplica legea creanei cesionate
efectelor fa de teri ale cesiunii, întrucât nu ar dispune de mijloacele necesare pentru a
respecta cerinele în vederea dobândirii dreptului de proprietate asupra creanelor care le-au
fost cesionate în temeiul fiecrei legi care reglementeaz creanele incluse în pachet. În
schimb, este mai uor pentru micii cesionari s respecte cerinele unei singure legi, i anume
legea rii în care cedentul îi are reedina obinuit.
Pe scurt, prin faptul c permite alegerea legii, alineatul (3) al acestui articol vizeaz s nu
afecteze practica actual a marilor bnci de a aplica legea creanei cesionate efectelor fa de
teri ale cesiunilor în cadrul securitizrilor, în cazul în care toate creanele cesionate intr sub
incidena legii aceleiai ri, îns cedenii (iniiatorii) sunt situai în state membre diferite. În
acelai timp, alineatul (3) vizeaz s permit bncilor i întreprinderilor mai mici s intre pe
piaa securitizrilor sau s îi consolideze prezena pe aceast pia, fiind în msur s devin
cesionari de creane multiple reglementate de legile mai multor ri.
În orice caz, flexibilitatea oferit de alineatul (3) le permite operatorilor care particip la
securitizare s decid, pentru fiecare securitizare, dac aleg legea creanei cesionate sau se
supun în continuare normei generale bazate pe legea rii în care cedentul îi are reedina
obinuit, în funcie de structura securitizrii lor, în special în funcie de faptul dac creanele
cesionate sunt reglementate de legea uneia sau a mai multor ri i dac exist unul sau mai
muli iniiatori i acetia sunt situai în una sau mai multe ri. Alineatul (4) al acestui articol
stabilete o norm privind conflictul de legi pentru soluionarea conflictelor de prioritate între
cesionari ai aceleiai creane atunci când efectele fa de teri ale cesiunii creanei au fost
supuse legii creanei cesionate în cazul unei cesiuni i legii rii în care cedentul îi are
reedina obinuit în cazul unei alte cesiuni. Aceast situaie poate aprea (de obicei, în mod
accidental i fr a urma o anumit ordine) în cazul unei creane care a fost cesionat prima
dat în cadrul factoringului, al colateralizrii sau al unei (prime) securitizri în care nu a fost
aleas nicio lege i, ulterior, în cadrul unei (a doua) securitizri în care prile au ales legea
creanei cesionate ca lege aplicabil efectelor fa de teri ale cesiunii. Efectele fa de teri ale
cesiunilor de creane în cadrul factoringului, al colateralizrii sau al unei (prime) securitizri
în care nu a fost aleas nicio lege ar intra integral sub incidena legii rii în care cedentul îi
are reedina obinuit. În schimb, efectele fa de teri ale cesiunilor de creane în cadrul unei
(a doua) securitizri în care prile au ales legea creanei cesionate ar intra sub incidena legii
creanei cesionate. Regulamentul propus prevede un element obiectiv pentru a stabili ce lege
ar trebui s se aplice pentru soluionarea conflictului de prioritate între cesionari: legea care ar
trebui s se aplice ar urma s fie legea aplicabil efectelor fa de teri ale cesiunii de creane
care a devenit prima opozabil fa de teri în temeiul legii sale aplicabile. Aceast norm este
conform cu norma aplicabil pentru conflit mobile menionat la alineatul (1) din acest
articol i, ca i aceast norm, se bazeaz pe momentul în care cesiunea de creane devine
opozabil pentru prima dat fa de teri, întrucât regulamentul propus se refer la efectele fa
de teri.
Articolul 5: Domeniul de aplicare al legii aplicabile
Acest articol armonizeaz o list neexhaustiv de aspecte care ar trebui s fie reglementate de
legea material naional desemnat drept lege aplicabil efectelor fa de teri ale cesiunilor
de creane. Prin urmare, acest articol definete coninutul conceptului de „efecte fa de teri”
RO 23 RO
(sau efecte patrimoniale) ale cesiunii de creane. În general, legea aplicabil va stabili cine a
dobândit dreptul de proprietate asupra creanei supuse cesiunii. În special, legea aplicabil ar
trebui s reglementeze dou aspecte principale pentru a stabili dac o persoan a dobândit
dreptul de proprietate asupra creanei care i-a fost cesionat:
(i) opozabilitatea fa de teri a cesiunii de crean: i anume, msurile care trebuie luate
de ctre cesionar pentru a-i putea invoca dreptul asupra creanei fa de teri — de exemplu,
înregistrarea cesiunii pe lâng o autoritate public sau într-un registru public sau notificarea în
scris a debitorului cu privire la cesiune; i
(ii) aspectele referitoare la prioritate: i anume, stabilirea persoanei al crei drept are
prioritate în caz de conflict între reclamani concureni - de exemplu, între cesionari
concureni în cazul în care aceeai crean a fost cesionat de mai multe ori sau între un
cesionar i un alt titular de drepturi, de exemplu un creditor al cedentului sau al cesionarului
în cazuri de insolven.
Termenul „teri” trebuie îneles ca teri, alii decât debitorul, întrucât toate aspectele legate de
debitor sunt, în temeiul articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul Roma I, reglementate de
legea creanei cesionate (i anume, legea care reglementeaz contractul iniial din care
decurge creana cesionat).
Modalitile de creare a drepturilor i de transfer al drepturilor pot varia în cadrul ordinilor
juridice ale statelor membre. Având în vedere c regulamentul propus are un caracter
universal i, prin urmare, poate desemna ca lege aplicabil efectelor fa de teri ale cesiunilor
de creane legea oricrei ri, acesta vizeaz s acopere o gam larg de posibile conflicte de
prioritate între reclamani concureni. Regulamentul propus vizeaz conflictele de prioritate
care decurg nu doar din cesiunile de creane (de exemplu, între doi cesionari ai aceleiai
creane), ci i din mecanisme echivalente din punct de vedere juridic sau funcional, în special
transferul unui contract i novaia unui contract, care pot fi utilizate pentru a transfera un
contract i în acelai timp, atât drepturile (creana), cât i obligaiile care decurg din acest
contract. Prin urmare, legea desemnat ca fiind aplicabil de regulamentul propus ar trebui s
reglementeze nu doar conflictele de prioritate dintre cesionari concureni, ci i conflictele de
prioritate dintre un cesionar i un reclamant concurent care a devenit beneficiarul unei creane
în urma transferului unui contract sau a novaiei unui contract. Ar trebui subliniat faptul c
propunerea nu desemneaz legea aplicabil transferului de contracte sau novaiei de contracte
(de exemplu, legea aplicabil novaiei de contracte derivate), ci doar legea aplicabil
posibilelor conflicte de prioritate asupra unei creane care a fost mai întâi cesionat i apoi
transferat din nou (aceeai crean sau creana echivalent din punct de vedere economic)
prin intermediul transferului unui contract sau al novaiei unui contract. Dac regulamentul
propus nu ar acoperi conflictele de prioritate dintre un cesionar i un beneficiar al unei creane
în urma transferului unui contract sau a novaiei unui contract, ar putea aprea o situaie de
insecuritate juridic, în care atât cesionarul, cât i beneficiarul concurent al creanei în urma
transferului unui contract sau a novaiei unui contract ar solicita plata din partea debitorului i
nicio norm comun privind conflictul de legi nu s-ar putea aplica pentru soluionarea acestui
conflict.
Articolul 6: Norme de aplicare imediat/ Articolul 7: Ordinea public
Acest articol prevede posibilitile de aplicare a legii forului în locul legii desemnate ca lege
aplicabil la articolul 4. Normele de aplicare imediat s-ar putea referi, de exemplu, la
obligaia de a înregistra cesiunea de creane într-un registru public.
Articolele 8 - 12: Aspecte generale ale aplicrii normelor privind conflictul de legi
RO 24 RO
Aceste articole se refer la aspecte generale ale aplicrii normelor privind conflictul de legi, în
conformitate cu alte instrumente ale Uniunii privind legea a