Protecția consumatorului

CAFEA

Economia Comerțului,Turismului și Serviciilor

Andrei Florin TicușanGabriel Voinea

ECTS 8222

Brașov

2015

Cuprins

Introducere.....................................................................................................................2

Cap. 1 Conceptul de cafea............................................................................................3

1.1. Scurt istoric...............................................................................................................3

1.2. Clasificarea cafelei....................................................................................................5

1.3. Etapele de prelucrare a boabelor de cafea...............................................................6

Cap. 2 Protecţia Consumatorului – Comercializarea cafelei......................................9

2.1. Prezentarea caracteristicilor de calitate în industria cafelei......................................9

2.2. Legi în vigoare în România.....................................................................................10

2.3. Legi în vigoare în Uniunea Europeană....................................................................14

2.4. Protecția consumatorului în industria cafelei...........................................................15

2.5. Efectele consumului de cafea.................................................................................17

Efecte pozitive...................................................................................................17

Efecte negative.................................................................................................18

2.6 La ce trebuie să fim atenți atunci când alegem cafeaua?........................................18

Cap. 3 Atitudini, opinii și comportamente ale cetățenilor municipiului Brașov cu

privire la consumul de cafea.......................................................................................21

3.1 Stabilirea obiectivelor cercetării................................................................................22

3.2 Chestionar................................................................................................................24

Cap. 4 Concluzii și propuneri......................................................................................32

Bibliografie...................................................................................................................33

1

Introducere

În cadrul acestei lucrări am ales să tratăm rolul protecției consumatorului în

industria cafelei, precum şi impactul pe care aceasta îl are are asupra fiecăruia dintre

noi. Primul motiv pentru care am ales să analizăm cafeaua este faptul că aceasta se

află pe locul doi, după petrol, în privința importanței economice mondiale, fiind produsă

în peste 50 de țări de pe glob. Al doilea, este faptul că majoritatea oamenilor folosesc

cafeaua își beau cafea aproape zilnic, în fiecare dimineață sau de-a lungul întregii zile,

fiind astfel un produs comun și întâlnit în viața noastră, în fiecare zi. Al treilea, cu

siguranță cel mai important și cel care evidențiază și motivează cel mai corect și

adevărat această alegere, este o situație relativ amuzantă, în care, alături de colegul

meu, savuram o ceașcă de cafea, înainte de a pleca la muncă, subiectul discuției

noastre fiind proiectul și susținerea proiectului în cadrul materiei noastre, Protecția

Consumatorului.

Prin această lucrare, am urmărit și am dorit atingerea următoarelor obiective:

definirea conceptului de „cafea”, ca termen uzual;

clasificarea acesteia;

descrierea în mod concret a metodelor de obținere a cafelei;

prezentarea caracteristicilor de calitate din industria cafelei

prezentarea cadrului juridic național și internațional de comercializare;

descrierea metodelor de falsificare ale cafelei;

efectele consumului de cafea;

Pe final, am inserat câteva sugestii cu privire la alegerea corectă a cafelei, pentru

a putea savura o ceașcă de cafea de calitate, în fiecare dimineață.

Lucrarea prezintă aspecte esențiale ale unei industrii foarte dezvoltate ale lumii,

în care rolul protecției consumatorilor este unul esențial pentru buna desfășurare a

activității acesteia.

2

Cap. 1 Conceptul de cafea

Conform dicționarului explicativ al limbii române, cafeaua în fază inițială, este

„sămânța arborelui de cafea”1, iar din această sămânță se prepară conținutul finit al

băuturii cu același nume.

Cafeaua este o băutură de culoare neagră ce conține cofeină în diverse cantități,

care se obține din boabe de cafea prăjite și măcinate. Conține vitamina PP (acid

nicotinic sau niacină). Boabele de cafea sunt fructele unor plante din familia Rubiaceae,

acestea având două tipuri de boabe reprezentative, foarte cunoscuta, Coffea arabica,

respectiv Coffea canephora sau, cu o denumire mai uzuală, Coffea robusta. În primă

instant, calitatea cafelei este influențată de locul de cultivare, depozitare și prăjire a

boabelor de cafea2, celelalte aspecte care contribuie la calitatea cafelei, le vom

menționa puțin mai târziu.

1.1. Scurt istoric

Cafeaua, nelipsită în diminețile multora dintre noi, are o istorie foarte veche,

datează și își are originile, undeva acum mai bine de 1000 de ani. Ca și etimologie,

termenul și originea denumirii de „cafea”, provine de pe continentul african, într-o zonă

a Etiopiei cunoscută sub numele de „Kaffa”. La puțin timp, se răspândește în Yemen,

apoi în Arabia şi Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid în toate aceste ţări şi, servitul

cafelei a devenit un obicei zilnic plăcut. Spre sfârşitul sec. al XIV-lea, societăţile care

practicau comerţul au început să-şi dea seama de marele potenţial pe care îl reprezintă

cafeaua şi au lansat-o cu succes în Europa.

Prima referinţă la cafea, din surse înregistrate, datează din secolul al IX-lea, dar

cu multe secole înainte, existau multe legende arabe despre băutura misterioasă şi

amară cu puteri stimulatoare.

Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Mării Roşii din Africa. La

început cafeaua era considerată aliment, şi nu băutură. Triburile est-africane măcinau

1 DEX '98 Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998, pag 287;2 http://www.cafea.ro/;

3

boabele crude de cafea şi prin amestecarea cu grăsime animală obţineau o pastă pe

care o modelau sub formă de bile. Acestea erau consumate de războinicii tribului pentru

a avea mai multa energie în timpul luptelor.

Începand cu anul 1000 î.n., renumitul tămăduitor Avicenna, administra si folosea

cafeaua ca formă de medicament. Etiopienii, având o imaginație bogată, reușeau să

obțină o băutură asemănătoare vinului, prin fermentarea în apă a boabelor uscate.

Cafeaua creştea în mod natural şi în Peninsula Arabiei, iar din secolul al XI-lea, aici

cafeaua a fost preparată ca băutură caldă.

Cafeaua a intrat în Europa la acea vreme prin portul Veneţia, unde aveau loc

schimburile comerciale, de troc sau negoț, cu negustorii arabi. Băutura a devenit

obişnuită în rândul populaţiei în momentul în care vânzătorii ambulanţi de limonadă au

inclus-o în oferta lor ca alternativă la băuturile reci. Dacă tot vorbim despre date și

istorie, de menționat este faptul că în anul 1453 cafeaua este adusă la Constantinopol,

oraș în care este deschisă prima cafenea din lume.

De asemenea, mulţi dintre negustorii europeni au început să bea cafea în

călătoriile lor şi au adus acest obicei în Europa.

Pe la mijlocul secolului al XVII-lea, olandezii dominau comerţul naval şi au

introdus cultivarea la scară mare a cafelei în coloniile lor din Indonezia, pe insulele

Java, Sumatra, Sulawesi şi Bali. Cafeaua a ajuns în America Latină câteva decenii mai

târziu când francezii au adus o plantă de cafea în Martinica. La jumătatea secolului al

XIX-lea, o boală rară a plantelor s-a răspândit prin plantaţiile de cafea din Asia de Sud-

Est şi culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producătoare

de cafea, onoare pe care o deţine şi astăzi.

Este interesant că, deşi cafeaua este originară din Africa, cultivarea arborelui în

aceasta parte a lumii este relativ recentă. De fapt, britanicii au fost cei care a reintrodus

creşterea cafelei în Africa, chiar după Primul Razboi Mondial, înfiinţând plantaţii în zone

care ofereau un climat şi un sol propice înfloririi arborelui3.

1.2. Clasificarea cafelei

Cafeaua Arabica

3 http://www.cafea.home.ro/istorie.html;4

Cafeaua arabica, originară din Africa, în zonele muntoase din Sud-vestul Etiopiei,

este cea mai apreciată și mai răspândită specie de cafea. Se cultivă mai ales în

America Latină, dar și în Africa. De fapt este cea mai cultivată specie și este deosebit

de prețioasă pentru fructele sale de calitate superioară, de formă alungită și culoare

verzuie – albăstruie. Aceasta are aroma și gustul mult mai rafinate decât alte specii.

Cafeaua cu tărie medie este obținută în exclusivitate din varietăți ale soiului arabica,

provenite din America Centrală și de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Excepție face

Brazila întrucât varietățile de arabica braziliene au o aromă mai puțin rafinată.

Cafeaua Robusta

Cafeaua robusta, originară din bazinul Congo, crește mai rapid și este mult mai

rezistentă acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultivă intens în

Africa, India șI Indonezia. Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care

este pretențioasă la condițiile climatice, se adaptează ușor climatului sever, este

rezistentă la boli și dăunători. Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o formă

neregulată și culoare maroniu - gălbuie. Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este

mai puțin aromată decât arabica și este foarte apreciată în gama de cafea solubilă.

Cafeaua Liberica

Cafeaua liberica, originară din statul african, Liberia, are de asemenea o creștere

rapidă și o rezistență bună la boli. Se cultivă exclusiv în câmpiile subtropicale ale Africii

și Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare și temperatura este cuprinsă între

20°C-25°C. Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie și culoare de la

brună la galbenă. Calitatea acestei specii de cafea este inferioară celor prezentate mai

sus.

Cafeaua Maragogype

Acest arbore de cafea a fost descoperit în vecinătatea orașului Maragogype,

regiunea Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin încrucișarea dintre speciile

arabica și liberica, exceptând dimensiunile boabelor, el a păstrat caracterele speciei

arabica, randamentul acestui arbust este totuși inferior și cultura sa este extrem de

împrăștiată (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia și chiar Java), la o

5

altitudine variind între 600 și 1000 m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de

calitate superioară și medie, iar culoarea lor este verzuie, în ciuda preferinței unor

consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depăși calitatea cafelei Arabica 4.

1.3. Etapele de prelucrare a boabelor de cafea

Cel mai căutat și mai consumat tip de cafea, este cafeaua Arabica, prezentată

anterior. Majoritatea dintre noi, când spunem cafea, ne gândim la culoarea brună,

închisă, glumind puțin, gata preparată de un automat sau măcinată și ambalată într-un

pliculeț. Ei bine, lucrurile nu stau chiar așa, iar pentru ca noi să putem bea și savura o

cafea de calitate, boabele crude de cafea trebuie să treacă prin mai multe etape, iar

diferitele metode de obținere a boabelor de cafea trebuiesc respectate cu strictețe.

a) Metode de obţinere a boabelor de cafea

Metoda uscată

- Această procedură este uneori menţionată ca o metodă “naturală”;

- Fructele culese sunt răspândite în straturi subţiri şi uscate la soare sau în

uscătoare încălzite. Cireșele de cafea coapte și triate se întind pe locuri întinse

de uscat cu suprafețe betonate sau pavate în strat subțire (3 pana la 5 cm) și se

usucă la soare. Pentru o uscare uniformă, stratul de cireșe de cafea trebuie

întors de mai multe ori pe zi;

- Uneori, sunt grămădite împreună în primul rând, pentru o scurtă perioadă de

fermentaţie;

- După circa 4 săptamâni, fructul se usucă pană la un conținut de apă de mai puţin

de 13 %. Boabele de cafea se eliberează de învelișul exterior în mașini speciale

de decojit, ramânând doar mici resturi de pieliță argintie;

- Prepararea uscată se folosește, în mod predominant, în Brazilia și în Etiopia, atât

pentru cafeaua arabica cât și pentru cea robusta.

Metoda umedă

- Această metodă se consideră a fi producătoare de boabe de o calitate mai bună.

4 Ștefănescu. O – Totul despre ceai, cafea, cacao, Editura ALL, București, 2011, pag 51-54;6

- Aceasta este utilzată pentru boabele de cafea selectate manual şi de o calitate

înaltă;

- Cu aceasta metodă, boabele de cafea trebuie să fie extrase din fructele proaspăt

recoltate în termen de 24 de ore. Fructele sunt curăţate de coji şi pulpele sunt

eliminate, iar apoi seminţele sunt adâncite în rezervoarele de fermentare, spălate

şi, în final uscate;

- Etapa de fermentare este este cea care oferă o aromă superioară boabelor de

cafea;

- Uneori, cafele preparate din boabele ce au trecut prin această metodă sunt

denumite „cafele spălate”, ca urmare a înmuierii benefice a boabelor de cafea5.

b) Prăjirea cafelei:

Nimic nu afectează aroma boabelor de cafea verzi, mai mult decât procesul de

prăjire. Dacă s-ar pregati o cafea și s-ar încerca obținerea cafelei din boabe necoapte,

rezultatul nu ar avea nicio aromă recunoscută sau asemănătoare cu gustul și aroma de

cafea. Prăjirea este etapa-cheie, prin care gustul caracteristic, aroma, şi buchetul final

al boabelor de cafea este dezvoltat. Există 4 metode de prăjire, metoda ușoară, medie,

medie-intensă și intensă.

În mod obișnuit, prăjirea cafelei se realizează pe cale industrială în instalații

special proiectate, de diferite construcții conectate la o sursă de caldură necesară. De

regulă, prăjirea boabelor de cafea în astfel de instalații se realizează în circa 15-20

minute, la o temperatură de aproximativ 180°C, până la culoarea brună. În timpul

prăjirii, în boabele de cafea se formează substanţe, care dau acestora aroma

caracteristică.

Întreprinderile industriale moderne care prelucrează astăzi cafeaua verde

utilizează instalații speciale, automatizate, unde durata și gradul de prăjire sunt reglate

electronic. Cu astfel de instalații, procesul de prăjire a boabelor de cafea se reduce de

regulă numai la șase minute6.

5 Ștefănescu. O – Totul despre ceai, cafea, cacao, Editura ALL, București, 2011, pag 74-75;6 Mandița D. – Ce știm și ce nu știm despre cafea, Editura Tehnică, București, 2008, 61-65;

7

c) Măcinarea cafelei

Cafeaua măcinată se obţine prin măcinarea cafelei prăjite. Se prezintă sub formă de

pulbere de culoare uniformă cafenie-închis. Se desface în comerţ ca atare sau

amestecată cu năut, cicoare, etc., în proporţii diferite, având diferite denumiri.

d) O etapă opțională o reprezintă decofeinizarea

Procesul constă în îndepărtarea cofeinei prin tratarea boabelor de cafea brute şi

nesfărâmate cu vapori supraîncălziţi, iar după aceea cofeina se extrage cu solvenţi 7.

Cap. 2 Protecţia Consumatorului – Comercializarea cafelei

2.1. Prezentarea caracteristicilor de calitate în industria cafelei8

Caracteristici psiho-senzoriale:

aspect: pulbere fină, granulată, omogenă şi fără aglomerări;

culoare: de la brună la brună roşcat, uniformă în întreaga masă;

gust şi miros: specifice plăcute, bine exprimate, fără gust sau miros străin, fără

gust de caramel. 

Proprietăţi fizico-chimice:

7 http://www.espressocafe.ro/blog/in-lumea-cafelei-calitatea-este-proportionala-cu-pretul/;8 Braudeanu. M – Cafeaua, tradusă de Sava R. , editura Art, București, 2009, pag 83-85

8

solubilitate: solubilă 100% în apa caldă şi rece;

umiditate: maximum 4%;

pH: maximum 4,5-5;

Caracteristici micro-biologice - corpuri străine absente

comportare la fierbere: trebuie preparată imediat în aproprierea punctului de

fierbere (95°C -98°C), altfel aromele delicate se pierd.

aciditatea este o caracteristică dorită la cafea. Ea dă senzaţia de

uscăciune pe papilele gustative. Cu aciditate suficientă, cafeaua nu va avea un

gust banal.

aroma conferă o senzaţie care este dificil de despărţit de gust. Fără miros, gustul

ar fi perceput doar ca o senzaţie de amar.

consistenţa reprezintă ceea ce simţim când înghiţim cafeaua. Ea înglobează

vâscozitatea, densitatea şi bogăţia, care sunt percepute pe limbă.

prepararea cafelei este o artă, iar reţetele diferă foarte mult, în funcţie de zona

geografică.

2.2. Legi în vigoare în România

Guvernul României reglementează prin lege următoarele dispoziţii referitoare la

cafea şi industria acesteia:

Legea 332 din 22 noiembrie 2007 (Legea 332/2007)9 - Pentru aderarea

Guvernului României la Acordul Internaţional al Cafelei 2001, adoptat la 27 septembrie

2001 la Londra prin Rezoluţia nr. 393 a Consiliului Internaţional al Cafelei.

Luând notă de avantajele obţinute graţie cooperării internaţionale care rezultă

prin punerea în aplicare a acordurilor internaţionale ale cafelei din 1964, 1976, 1983,

1994, 2000, s-au convenit următoarele:

- promovarea cooperării internaţionale în domeniul cafelei;

- crearea unui cadru pentru consultări interguvernamentale şi negocieri în

domeniul cafelei şi asupra mijloacelor de a realiza un echilibru rezonabil între cererea şi

9 http://legestart.ro/Legea-332-2007-aderarea-Guvernului-Romaniei-Acordul-international-cafelei-2001-adoptat-27-septembrie-2000-Londra-prin-Rezolutia-393-Consiliului-International-Cafelei-(Mjk5ODQw).htm

9

oferta mondială în condiţii care vor asigura consumatorilor provizii suficiente de cafea la

un preţ corect şi producătorilor desfaceri la preţuri rentabile care vor permite un

echilibru durabil între producţie şi consum;

- înfiinţarea unei autorităţi pentru consultări în sectorul privat al cafelei pentru

problemele privind cafeaua;

a) Conținutul cafelei - reglementări

Conform legislației din România se întâlnesc următoarele definiții:

- cafea verde înseamnă orice cafea boabe, crudă, înainte de prăjire;

- fructul de cafea uscat înseamnă fructul uscat al arborelui de cafea; echivalentul

în cafea verde al fructelor uscate de cafea se obţine înmulţind greutatea netă a fructelor

uscate cu 0,50;

- cafea uscată înseamnă bobul de cafea verde în coajă; echivalentul în cafea

verde din cafeaua uscată se obţine înmulţind greutatea netă a cafelei uscate cu 0,80;

- cafea prăjită înseamnă cafeaua verde prăjită la un anumit grad şi include

cafeaua măcinată;

- cafea decofeinizată înseamnă cafeaua verde, prăjită sau solubilă după

extragerea cofeinei;

- cafea lichidă înseamnă boabele de cafea în stare solidă solubile în apă derivate

din cafeaua prăjită şi prezentate sub formă lichidă;

- cafea solubilă înseamnă boabele de cafea în stare solidă, deshidratate şi

solubile în apă, derivate din cafea prăjită;

b) Extractul de cafea - reglementări:

- extractul de cafea, extractul de cafea solubilă, cafeaua solubilă sau cafeaua

instant reprezintă produsul concentrat obţinut prin extracţie din boabe de cafea prăjită,

utilizându-se ca mediu de extracţie numai apa.

- nu este permisă adăugarea unui acid sau a unei baze în procesul de hidroliză.

10

- extractul de cafea conţine numai constituenţii aromatici şi solubili ai cafelei, cu

excepţia substanţelor insolubile şi a uleiurilor insolubile derivând din cafea, care din

punct de vedere tehnic nu pot fi îndepărtate.

Conţinutul de cafea pe bază de substanţă uscată se încadrează în următoarele

limite şi caracteristici:

a) extract de cafea uscată minimum 95% din greutate;

b) extract de cafea pastă 70%-85% din greutate;

c) extract lichid de cafea 15%-55% din greutate;

d) extractul de cafea sub formă lichidă poate conţine zaharuri comestibile,

caramelizate sau necaramelizate în procent de maximum 12% din greutate;

e) extractul de cafea sub formă solidă sau sub formă de pastă nu trebuie să

conţină alte substanţe în afara celor derivate din extractul de cafea.

c) Extractul de cicoare permis - reglementări:

- extractul de cicoare, cicoarea solubilă sau cicoarea instant reprezintă produsul

concentrat obţinut prin extracţia de cicoare prăjită, utilizându-se ca mediu de extracţie

numai apă;

- nu este permisă adăugarea unui acid sau a unei baze în procesul de hidroliză;

- prin cicoare se înţelege definirea rădăcinilor de Cichorium Intybus L., curăţate

corespunzător pentru a fi uscate şi prăjite; nu este permisă utilizarea acestor rădăcini la

producerea de cicoare „Witloof” destinată preparării băuturilor.

Conţinutul de cicoare pe bază de substanţă uscată se încadrează în următoarele

limite:

a) extract de cicoare uscată minimum 95% din greutate;

b) extract de cicoare sub formă de pastă 70%-85% din greutate;

c) extract de cicoare sub formă lichidă 25%-55% din greutate;

d) extractul de cicoare sub formă lichidă poate conţine zaharuri comestibile,

caramelizate sau necaramelizate, în procent de maximum 35% din greutate;

11

e) extractul de cicoare sub formă solidă sau de pastă poate conţine maximum

1% din greutate substanţe ce nu derivă din cicoare 10.

d) Etichetarea cafelei:

- dacă conţinutul de cofeină anhidră (complet lipsită de apă) nu depăşeşte 0,3%

din greutatea conţinutului de cafea pe bază de substanţă uscată, pe etichetă se va

înscrie termenul „decofeinizată” în acelaşi câmp vizual cu descrierea comercială;

- pe etichetă se va înscrie termenul „cu...”, „conservat cu...” sau „cu adaos de...”

ori „prăjită cu...”, urmat de denumirea tipului de zahăr utilizat; această informaţie trebuie

să fie în acelaşi câmp vizual cu descrierea comercială;

- eticheta trebuie să indice conţinutul minim de cafea pe bază de substanţă

uscată, exprimat în procente în raport cu greutatea produsului finit;

- eticheta trebuie să indice conţinutul minim de cicoare pe bază de substanţă

uscată, exprimat în procente în raport cu greutatea produsului finit 11.

În tabelul 2.2. este prezentată evoluția accizei aferentă cafelei pe perioada 2007-

2015, în care se poate observa o scădere constantă, din anul 2010, accizele stagnând.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările

ulterioare12

Tabelul 2.2. Nivelul prevăzut al accizelor

Nr.

Crt.

Denumirea

produsului

sau a grupei

de produse

2007

Acciza

euro/tonă

2008

Acciza

euro/tonă

2009

Acciza

euro/tonă

2010

Acciza

euro/tonă

2011- 2015

Acciza

euro/tonă

1 Cafea verde 612 459 306 153 153

2 Cafea prăjită,

inclusiv cafea

900 675 450 225 225

10 Acordul internaţional al cafelei 2001, din 27.09.2000 *)

11http://lege5.ro/en/Search#Search_SectionTypeId=1&Search_Term=cafea%202011&Page=1&Rec=10;12http://www.mfinante.ro/detalii.html?method=searchAnaf&pagina=taxe&den=ACCIZE%20SI%20IMPOZIT%20LA%20TITEIUL%20DIN%20PRODUCTIA%20INTERNA

12

cu înlocuitori

3 Cafea

solubilă,

inclusiv

amestecuri cu

cafea solubilă

3600 2700 1800 900 900

Sursa:http://www.mfinante.ro/detalii.html?method=searchAnaf&pagina=taxe&den=ACCIZE%20SI

%20IMPOZIT%20LA%20TITEIUL%20DIN%20PRODUCTIA%20INTERNA

În anul 2007, potrivit art. 208 alin. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,

cu modificările şi completările ulterioare, „pentru cafea, cafea cu înlocuitori şi cafea

solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, accizele se datorează o singură dată şi

se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de măsură, asupra cantităţilor

importate intrate pe teritoriul României”.

În anul 2008, conform prevederilor pct.88 din O.U.G. nr.106/04.10.2007 s-a

modificat şi completat art. 208 alin. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii

fiscale - Art.207. – Următoarele produse sunt supuse accizelor 13:

a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00;

b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile: NC 0901 21 00;

0901 22 00 şi 0901 90 90;

c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC

2101 11 şi 2101 12;

2.3. Legi în vigoare în Uniunea Europeană

În ceea ce priveşte industria cafelei în UE, aceasta este reglementată prin

intermediul următoarele seturi de dispoziţii14:

Regulamentul Comisiei (CE) No 1227/2000

13 http://codfiscal.realitatea.net/act-pdf/2010-05-19-proiect-oug-evaziune.pdf14 http://eur-lex.europa.eu/RECH_mot.do?ihmlang=ro

13

Regulamentul Comisiei (CE) No 1227/2000, din 31 mai 2000 privind stabilirea

regulilor detaliate în vederea aplicării Regulamentului Consiliului EC (1493/1999) privind

organizarea comună a pieței cafelei, inclusiv potențialul de producție.

Regulamentul Comisiei (CE) No 2729/2000

Regulamentul Comisiei (CE) No 2729/2000, din 14 decembrie 2000 privind

stabilirea regulilor detaliate în vederea implementării sistemului de control în industria

cafelei.

Regulamentul Comisiei (EC) No 884/2001

Regulamentul Comisiei (EC) No 884/2001, din 24 aprilie 2001 privind stabilirea

regulilor detaliate de aplicare a documentelor însoțitoare ale transporturilor de cafea și a

evidențelor necesare a fi ținute în industria cafelei.

2.4. Protecția consumatorului în industria cafelei

Protecţia consumatorului intervine în momentul în care sunt sesizate eventuale

nereguli, dar şi prin controale regulate pentru a preveni comercializarea acesteia în

condiţii necorespunzătoare. Nu în ultimul rând, se dorește combaterea falsificării cafelei.

Metode de falsificare a cafelei

Falsificarea cafelei este facilitată de faptul că, atât însuşirile senzoriale cât şi cele

compoziţionale sunt dependente de o serie de factori legaţi de origine, specie, condiţiile

de procesare (umedă sau uscată), de prăjire (temperatură, durată).

Cele mai frecvente defecte, fraude şi falsificări întâlnite la cafea sunt prezentate în

următoarele subpuncte.

Principalele defecte care pot interveni la cafea sunt:

Răcirea bruscă la temperaturi prea mici;

Conţinut prea mare în apă;

Nerespectarea temperaturii la coacere;

Depozitarea greşită;

Uscarea în condiţii necorespunzătoare;

Transport necorespunzător;

Ambalaj necorespunzător;

14

Măcinare prea granuloasă;

Sortarea necorespunzătoare;

Pe scurt, eventualele falsificări la cafea sunt prezentate în cele ce urmează:

a) Pentru cafeaua verde

amestecare cu boabe din aluat sau din lut; acestea pot fi uşor de identificat:

boabele din lut au greutate mare, iar cele din aluat se înmoaie uşor în apă;

tratare cu apă în vederea măririi bobului pentru a fi prezentate ca fiind de

calitate superioară;

lustruirea boabelor în vederea îmbunătăţirii aspectului.

b) Pentru cafeaua măcinată și solubilă

extragerea cofeinei;

prăjirea intensă în scopul mascării unor boabe de cafea avariate în urma

contactului cu apa de mare;

ungerea cu soluţii de zahăr, uleiuri, gelatină;

amestecare cu diferiţi înlocuitori (extract de secară, de cicoare, năut, malţ)

sau cu zaţ de cafea.

c) Pentru cafeaua naturală

înlocuirea boabelor naturale cu boabe artificiale (din aluat sau argilă);

extragerea cofeinei;

amestecarea cu înlocuitori (năut, secară, cicoare, malţ, smochine, etc.) sau

adăugare de zaţ de cafea;

prin adăugare de boabe false, colorate artificial;

prin adăugare de diferite substanţe de lustruire sau prin ungere cu uleiuri, cu

gelatine, cu soluţii de zahăr, în vederea conferirii unui aspect şi a unei culori

corespunzătoare cafelei de înaltă calitate.

Metode de descoperire a fraudelor:

a) Prin metode clasice:

15

- analiza senzorială – aspect (neclaritatea contururilor, dimensiuni diferite, inscripţii

incomplete privind provenienţa, diferenţe de gramaj a conţinutului de cafea), culoare

(variaţii de culoare faţă de ambalajul iniţal), miros, gust;

- examenul microscopic care permite evidenţierea existenţei boabelor străine sau a

impurităţilor;

-investigaţii analitice - determinarea apei, glucidelor, substanţelor minerale,

conţinutului de cafeină;

b) Prin metode moderne:

- HPLC (Cromatografie lichidă de înaltă performanță) – metodă de analiză calitativă

utilizată în principal în biochimie și chimie analitică, scopul și efectul este separarea,

identificarea și cuantificarea compușilor (dozarea zaharurilor, a acizilor organici, a unor

substanţe volatile);

- spectroscopie (o metodă care relevă gradul relativ de prăjire sau gradul de

dezvoltare al aromei), FTIR (metodă spectrometrică, determină speciile de cafea), NIR

(măsoară umiditatea, proteinele, etc.)

- metode enzimatice.

În concluzie, falsificarea cafelei infulențează foarte mult calitatea cafelei, această

practică, de falsificare a cafelei, este una relativ des întâlnită la automatele de cafea,

dar nu numai. Însuşirile senzoriale cât şi cele compoziţionale sunt dependente de o

serie de factori legaţi de origine, specie, condiţiile de procesare (umedă sau uscată), de

prăjire (temperatură, durată).

2.5. Efectele consumului de cafea

Efecte pozitive

- substanțele antioxidante din cafea protejează celulele renale de radicalii de

oxigen cancerigen;

- cei care consumă cel puțin două căni de cafea zilnic se reduce incidența bolillor

cronice de ficat, aparitia bolii Parkinson sau Alzheimer care sunt frecvente la alcoolici

sau persoane supraponderale;15

15 Studiu National Health and Nutrition Examination Survey publicat în anul 2005;16

- efecte benefice şi asupra memoriei, ne ajută să rememoram mai uşor amintirile

recente;16

- o cafea pe zi reduce riscul de atac cerebral cu 25%. Motivul poate fi calitatea

cafelei de a reduce inflamaţiile. Conţine de asemenea şi antioxidanţi, care sunt foarte

importanţi pentru sănătate;17

- accelerează arderea grăsimilor: cafeaua înainte de antrenament poate influenţa

activitatea celulelor grase, care se vor comporta ca resursă de energie şi vor fi distruse;

- creşte performanţa sportivă: un raport publicat în jurnalul de Medicină Sportivă

din Statele Unite arată că prin consumul regulat de cafea este asigurată o rezistenţă

îndelungată;

- îmbunătăţeşte concentrarea: pentru un antrenament eficient şi productiv,

cafeaua neagră, simplă, fără zahăr sau lapte este perfectă pentru ca tu să te

concentrezi la maximum pe ceea ce ai de făcut;

- protejează împotriva febrei musculare .

Efecte negative

În cazul consumului abuziv de cafea sau alte băuturi care conțin cofeină pot să

apară următoarele efecte negative:

- tahicardie, (frecvență cardiacă crescută);

- convulsii;

- anemie;

- o stare ușoară de dependență, în lipsa cafelei pot să apară dureri de cap

(migrenă);

- prea multă cofeină duce la halucinaţii auditive;18

- prea multă cofeină ne face iraţionali şi agitaţi;

- cofeina este una din cauzele insomniei ;

- cafeaua poate promova depresia;

- consumul ridicat de cafea poate creşte riscul de osteoporoză.

16 Cercetare a specialistilor de la Universitatea John Hopkins, din Baltimore, 2008;17 Studiu facut de cercetatoarea Dr. Susanna Larsson, de la Institutul National Karolinska din Stockholm, Suedia, 2011;18 Studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Melbourne;

17

2.6 La ce trebuie să fim atenți atunci când alegem cafeaua?19

Dacă preferați să savurați zilnic o ceașcă bună de cafea și doriți să evitați riscul

de a vă întoarce acasă cu o cafea de calitate îndoielnică sau chiar proastă, atunci când

mergeți să vă cumpărați cafea, pentru a face alegerea corectă atrageți atenția la

următoarele aspecte.

Este important să știm că, în comercializare, cafeaua se găsește sub mai multe

denumiri, precum:

1) cafea

2) cafea verde

3) cafea naturală decofeinizată

4) cafea naturală prăjită, boabe

5) cafea naturală prăjită şi măcinată

6) cafea naturală cu adaosuri

7) extract de cafea, extract de cafea solubilă, cafea solubilă sau cafea instant

8) băutură de cafea insolubilă

9) înlocuitori de cafea (surogate)

Ambalarea cafelei trebuie să aibă loc doar în cutii metalice sau borcane de sticlă

ce trebuie să fie închise ermetic. Nu se admit cutii ruginite sau deformate. Pentru

asigurarea integrităţii, recipientele se preambalează în lăzi.

Produsele de cafea trebuie să corespundă următoarelor cerinţe de calitate:

1) proprietăţi organoleptice:

a) aspect: pulbere fină granulată, omogenă şi fără aglomerări;

b) culoare: de la brună la brun-roşcată, omogenă;

c) gust şi miros: specifice, plăcute, bine exprimate, fără gust sau miros străin,

fără gust de caramel;

2) calitatea boabelor:

19 http://consumator.gov.md/libview.php?l=ro&idc=46&id=1006&t=/Comunicate-de-presa/La-ce-sa-atragem-atentia-cind-alegem-cafeaua

18

a) boabe de calitatea I – boabe întregi, uniforme, lucioase, aromate cu gust

plăcut şi culoare brună uniformă, specifică, cu fracţia masică a umidităţii de cel mult

5,0%;

b) boabe de calitatea a II-a – trebuie să conţină 10% boabe mate, de culoare mai

deschisă şi aromă mai slabă;

c) boabe de calitatea a III-a – amestecuri de diferite varietăţi de cafea, avînd

culoare şi gust specific tipurilor respective de cafea.

Este interzisă comercializarea cafelei prăjite şi ambalate care a fost alterată de

umiditate.Produsele trebuie să fie ambalate şi preambalate astfel încât să permită

păstrarea calităţii la depozitare, transportare şi comercializare.

Depozitarea produselor se efectuează în încăperi curate, uscate, bine ventilate,

fără paraziţi şi fără mirosuri străine, la o temperatură de circa 18°C, + 5 °C şi o

umiditate relativă a aerului de circa 75% şi bine protejate de precipitaţiile atmosferice.

Nu se admite ca produsele să fie depozitate în apropierea produselor care

emană mirosuri străine, cum ar fi: peşte, săpun, condimente etc.

Nu se admite depozitarea ceaiului împreună cu cafeaua.

19

Cap. 3 Atitudini, opinii și comportamente ale cetățenilor municipiului

Brașov cu privire la consumul de cafea

Tema cercetării o constituie cunoaşterea și reflectarea atitudinilor, opiniilor şi

comportamentelor cetățenilor municipiului Braşov cu privire la consumul de cafea.

Pornind de la definirea temei de cercetat putem formula o serie de ipoteze cu privire la

aspectele ce vor fi cercetate. Aceste ipoteze le putem transpune în obiective ale

cercetării.

Ipoteze generale:

O mare parte a populaţiei din municipiul Braşov este consumatoare de cafea.

Consumul de cafea se efectuează în mod obişnuit de majoritatea populaţiei.

Pentru consumatori este foarte important sa-si ia doza zilnica de cafea pentru

a se mentine.

Doar o parte din populaţia Braşovului consumă cafea

Majoritatea braşovenilor sunt conştienţi de efectele negative ale consumului

de cafea20

În Braşov exită persoane care simt nevoia să consume cafea datorită unor

stimuli ce au condus la dependenţă

Există persoane care nu pun accent pe consumul de cafea din motive

personale

Ipotezele statistice:

H0: Mai puțin de 50% din populaţia Braşovului consumă cafea

H1: Mai mult de 50% din populaţia Braşovului consumă cafea

H0: Vârsta nu exercită o influenţă semnificativă asupra consumului de cafea privind

populaţia Braşovului

H1: Vârsta au o influenţă semnificativă asupra consumului de cafea privind populaţia

Braşovului

H0: Nu există legătură între categoria de vârstă şi frecvenţa de consum a cafelei

H1: Există legătură între categoria de vârstă şi frecvenţa de consum a cafelei

H0: 50% din populaţia braşovului cunoaşte efectele negative a consumului de cafea.

H1: Mai puţin de 50% din populaţia braşovului cunoaşte efectele negative a consumului

de cafea.

H0: În medie populaţia Brasovului alocă 50 RON pentru consumul de cafea într-o lună.

H1: În medie populaţia Braşovului aloca mai putin de 50 RON pentru consumul de cafea

intr-o luna.

H0: Nu există diferenţă între cheltuielile făcute de către femei si cheltuielile făcute de

către bărbaţi pentru cafea.

H1: Există diferenţă între cheltuielile făcute de către femei şi cheltuielile făcute de către

bărbaţi pentru cafea.

21

3.1 Stabilirea obiectivelor cercetăriiAspecte de baza

(marketing și

management)

Intrebările

cercetatorului

Obiectivele cecetării

Principalele nevoi

care generează

consumul de cafea

1 Care sunt motivele

pentru care

cumpărătorii

achiziționează cafea?

2 Care sunt tipurile de

cafea cele mai

consumate?

1 Determinarea principalelor nevoi și

motive care generează vânzări

2 Cunoașterea tipurilor de cafea cel

mai des consumate

3 Determinarea frecvenței de consum

de cafea de către populație

Nivelul de

cunoaștere al

magazinelor și al

mărcilor de unde se

achiziționează cafea

1 Care sunt magazinele

preferate de

consumatori?

2 Care sunt mărcile

preferate de cafea?

1 Aflarea celor mai populare mărci de

cafea precum și a locului de unde se

achiziționează.

Modalități și surse de

informare

1 Au subiecții încredere

în reclama TV când

aleg produsul?

2 Care este metoda cea

mai frecventă de

informare în privința

consumului de cafea

1 Cunoașterea percepției

consumatorilor asupra reclamei TV și

asupra altor mijloace de informare în

decizia de cumpărare

2 Stabilirea surselor prioritare de

informare

Comportamentul de

cumpărare

1 Comportamentul de

consum în trecut?

1 Stabilirea unor nivele de consum in

trecut

22

2 Comportamentul de

consum pentru viitor

3 Care sunt efectele

cele mai importante în

urma consumului de

cafea?

2 Aflarea intenţiilor de cumpărare

pentru viitor

3 Identificarea motivelor de

cumpărare și a preferintelor in raport

cu varsta, venitul, profesia, etc.

3.2 Chestionar

1. În prezent obişnuiţi să consumaţi cafea?

DA

NU

2. Care sunt motivele pentru care consumaţi cafea?

Îmi oferă o deosebită plăcere

Îmi creşte capacitatea de concentrare

Pur şi simplu din obişnuinţă

Altele.......................................................

3. Când cumpăraţi cafea, tipul de cafea este un criteriu

_________ ________ ________ _______ __________

f.important important destul de puţin neimportant

important important

23

4. Indicaţi tipul de cafea pe care o consumaţi în general

Cafea naturală

Ness/ cafea instant

Cappucino

Cafea decofeinizată

5. Consumaţi cafea în mod obişnuit?

DA

NU

6. Menţionaţi frecvenţa în care consumaţi cafea?

4-5 ori pe zi

2-4 ori pe săptămână

O dată pe săptămână

O dată la mai multe săptămâni

7. Ce marca de cafea consumaţi în prezent ?

Elita

Jacobs

Tchibo

Alta.Specificaţi …………………………….

8. Încercuiţi valoarea care exprimă importanţa pe care o acordaţi următoarelor aspecte care ţin de

produs.

Aspecte Foarte important

Deloc important

Gustul cafelei 5 4 3 2 1

Aroma 5 4 3 2 1

Taria 5 4 3 2 1

24

9. Care este modul în care preferaţi consumul de cafea?

Neagră

Cu zahăr

Cu lapte

Alt mod.Care anume?..................................................

10.Cum procedaţi atunci când mergeţi la cumpărături ?

Aleg ceea ce consider cel mai bun

Aleg varianta cea mai ieftină

Aleg cea cu ofertă promoţională

Alta.Specificaţi!.....................................

11.Ordonaţi următoarele mărci de cafea în funcţie de importanţa pe care o are

pentru dvs. (Se acordă cifra 1 mărcii pe care o preferaţi cel mai mult, cifra 2

mărcii care e situat ca importanţă pe un loc secund ş.a.m.d.)

Tchibo

Elita

Douwe Egberts

Eduscho

Jacobs

12.Repartizați 100 de puncte următoarelor metode de informare în cazul în

care mergeți la cumpărături?

___ Reclama TV

___ Cataloage și pliante

___ Personalul magazinelor

25

___ Vecini și prieteni

13.Cum apreciaţi în general calitatea cafelei servită la restaurante?(încercuiţi o

singură cifră)

+3

+2

+1

Calitatea cafelei la restaurante

-1

-2

-3

14.Obişnuiţi să utilizaţi automatele de cafea?

DA

NU

15.Care sunt motivele pentru care utilizaţi automatele?

Este foarte practic

Se prepară repede

Ai opţiunea de a alege

Îmi rezolvă necesităţile

16.Spuneţi-ne cât de mulţumit sunteţi în general de calitatea cafelei servită la

automate?

extrem de mulțumit 5 4 3 2 1 extrem de nemulţumit26

17.Care sunt motivele pentru care nu utilizaţi automatele?

Nu oferă calitate

Nu stiu ce beau

Nu funcţionează cum trebuie

Sunt înşelătoare

Alte motive.Care anume?.....................................................

18.Care dintre următoarele modalităţi de servire preferaţi cel mai mult?

Cafeaua preparată acasă

Cafeaua comandată la restaurant

Cafeaua consumată la o cafenea specială

19.Cine cumpără cafea in familie?

Soţul

Soţia

Copilul

20.Ce sumă de bani alocaţi lunar pentru achiziţionare de cafea?

______________________

21.Aţi consumat vreodată cafea?

DA

NU

22.Obişnuiaţi să consumaţi cafea în mod regulat în trecut?27

DA

NU

23.Din ce motive v-aţi lăsat de consumul de cafea?

Din motive de sănătate

Am ascultat sfaturile doctorului

Din cauza restricţionării fumatului

Alte motive. Care anume?.......................................................................

24. În perioada următoare intentionaţi să consumaţi cafea?

DA

NU

25.Care sunt motivele care v-au făcut să luaţi decizia de a consuma cafea?

Propria iniţiativă

Ascultarea la sfaturile prietenilor

Reclamele cât mai atrăgătoare

Alte motive...............................................

26.Care sunt motivele pentru care nu intenţionaţi să consumaţi cafea?

Nu îmi oferă o plăcere deosebită

Din motive de sănătate

Îmi creşte tensiunea

Din alte motive.Care anume?.............................................

27.Consideraţi că lipsa consumului de cafea are ca rezultat o viaţă mai

sănătoasă?

DA

28

NU

28.De ce credeţi că lipsa consumului de cafea nu duce la o viaţă mai

sănătoasă?

Există alţi factori care dauneaza sănătăţii

Aşa arată studiile

Nu cafeaua este cea mai nesănătoasă

Alte......................................

29.Cât de importantă consideraţi că este sănătatea pentru dvs. având în

vedere lipsa consumului de cafea? (alegeţi un nivel între cele două limite,

având în vedere că dinstanţa este egală între 2 intervale)

Foarte importantă 5 4 3 2 1 Neimportant

30.Cât de periculoasă consideraţi că este cafeaua datorită consumului în

cantităţi mari?

(Alegeţi un nivel între cele 2 limite, considerând egală distanţa între 2 intervale)

Total Inofensivă 1 2 3 4 5 Foarte Periculoasă

31.Care este intervalul de vârstă în care vă încadraţi ?

Sub 25 ani

26-34 ani

35-43 ani

44-52 ani

53-61 ani

Peste 61

32.Ultima şcoală absolvită de dvs. este:

29

Gimnazială

Liceu

Postliceal

Universitate

Master

Doctorat

33. Ocupaţia dvs.este:

Inginer

Economist

Patron

Muncitor

Medic

Profesor

Elev

Student

Pensionar

Casnică

Altă profesie(care anume?)..........................

34. Între ce limite se încadrează venitul Dvs.?

Sub 500 lei

500 – 1000 lei

1000 – 2000 lei

Peste 2000 lei

35.Sexul interlocutorului

Masculin

Feminin

30

Cap. 4 Concluzii și propuneri

În urma studiului efectuat se pot sesiza obiceiurile consumatorilor, precum și

fraudele pe care aceștia le-au întâlnit cu preponderență la achiziționarea unui produs pe

bază de cafea.

Este bine să nu depăşim cantitatea de trei ceşcuţe de cafea pe zi şi la sfârşit de

săptămână să facem cel puţin o pauză. Efectul cofeinei depinde de o serie de factori

cum ar fi: vârsta, obiceiul de a consuma, tutunul, viteza de eliminare a organismului etc.

Procesul de eliminare a cofeinei este mai rapid la unele persoane ce beau mai multă

cafea faţă de cele care consumă ocazional.

Sensibilitatea individuală faţă de cofeină joacă un rol important în acest proces.

Unele persoane excesiv consumatoare , care se opresc brusc din consumul cafelei, pot

prezenta lejere manifestări de dezintoxicare sub forma unor uşoare dureri de cap.

Aceste simptome sunt limitate în timp şi pot fi prevenite prin consumarea de cafea fără

cofeină.

În concluzie, este important să găsim tipul de cafea care îndeplineşte condiţiile

menţionate mai sus şi să respecte standardele prevăzute de lege privind protecţia

consumatorului.

31

Bibliografie

1. Braudeanu. M – Cafeaua, tradusă de Sava R. , editura Art, București, 2009, pag

83-85;

2. DEX '98 Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de

Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998, pag 287;

3. Mandița D. – Ce știm și ce nu știm despre cafea, Editura Tehnică, București,

2008, pag. 61-65;

4. Ștefănescu. O – Totul despre ceai, cafea, cacao, Editura ALL, București, 2011,

pag 51-54;

5. http://www.cafea.ro/;

6. http://www.cafea.home.ro/istorie.html;

7. http://www.espressocafe.ro/blog/in-lumea-cafelei-calitatea-este-proportionala-cu-

pretul/;

8. http://legestart.ro/Legea-332-2007-aderarea-Guvernului-Romaniei-Acordul-

international-cafelei-2001-adoptat-27-septembrie-2000-Londra-prin-Rezolutia-

393-Consiliului-International-Cafelei-(Mjk5ODQw).htm;

9. http://www.mfinante.ro/detalii.html?

method=searchAnaf&pagina=taxe&den=ACCIZE%20SI%20IMPOZIT%20LA

%20TITEIUL%20DIN%20PRODUCTIA%20INTERNA;

10. http://codfiscal.realitatea.net/act-pdf/2010-05-19-proiect-oug-evaziune.pdf;

11. http://eur-lex.europa.eu/RECH_mot.do?ihmlang=ro;

32

12. Cercetare a specialistilor de la Universitatea John Hopkins, din Baltimore, 2008;

13. Studiu National Health and Nutrition Examination Survey publicat în anul 2005;

14. Studiu facut de cercetatoarea Dr. Susanna Larsson, de la Institutul National

Karolinska din Stockholm, Suedia, 2011;

15. Studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Melbourne;

33