25
A [modificare | modificare sursă] A aduce apă după ce s-a stins focul. A aduna nuiele pentru spinarea sa. A ajunge cu itul la os. ț A auzit clopotul, dar nu tie de la ce bisericǎ. ș A avea ac de cojocul cuiva. A avea mai mult noroc decât minte. A băga mâna în foc pentru ceva. A bate apa-n piuă A bate calul care trage. A bate fierul cât e cald. A bate găina cu lan ul. ț A bate la ochi. A bate toba în tot satul. A călca pe bec. A cânta cuiva în strună. A căra apă cu ciurul. Acea i Mărie cu altă pălărie. ș Acela care l iube te pe !umnezeu, îi iube te i pe oameni. ș ș ș A da bir cu fugi ii. ț A da peste noroc. A da perle la porci.

Proverbe Romanesti

Embed Size (px)

DESCRIPTION

cele mai bune proverbe romanesti selectate

Citation preview

A[modificare|modificare surs] A aduce ap dup ce s-a stins focul. A aduna nuiele pentru spinarea sa. A ajunge cuitul la os. A auzit clopotul, dar nu tie de la ce biseric. A avea ac de cojocul cuiva. A avea mai mult noroc dect minte. A bga mna n foc pentru ceva. A bate apa-n piu A bate calul care trage. A bate fierul ct e cald. A bate gina cu lanul. A bate la ochi. A bate toba n tot satul. A clca pe bec. A cnta cuiva n strun. A cra ap cu ciurul. Aceai Mrie cu alt plrie. Acela care l iubete pe Dumnezeu, i iubete i pe oameni. A da bir cu fugiii. A da peste noroc. A da perle la porci. A despica firul n patru. A duce cu preul. Adevrul este ntotdeauna la mijloc. Adevrul se spune la desprire. Adevrul st scris printre rnduri. A disprut de parc l-a nghiit pmntul. A face bort n ap. A face cruce n tavan. A face cuiva hatrul. A face cum l taie capul. A face din cal mgar i din nar armsar. A face ochi dulci cuiva. A face pe cineva cu ou i cu oet. A face pe cineva de dou parale. A face treaba n doi peri. A face umbr pmntului degeaba. A face un bine nseamn a-i bate cuie n talp. A fi cu ochii n patru. A fi pe drojdie (cu banii). A fi prins cu cioara vopsit. Ai ales pn-ai cules. Ai carte, ai parte. Ai, dai, n-ai. Ia nu da, s vezi cum ai. A dat-o cotit. A-i fi fric i de umbra sa. A mpca capra cu varza. A mpuca doi iepuri dintr-un foc. A pune carul naintea boilor. A turna gaz pe foc. Ajut-te singur i Domnul te va ajuta. Apa trece, pietrele rmn. Are un car cu boi i o sut de nevoi. Ascult tot, dar nu crede tot. Achia nu sare departe de trunchi. Avocatul nepoftit este bun de plmuit.

B[modificare|modificare surs] Baba/Surdul n-aude, dar le potrivete. Banii n-au miros. Banu-i ochiul dracului. Bate fierul ct e cald. Btrnee - haine grele. Bine faci, bine gseti. Boii btrni fac brazda dreapt[1] Bunul gospodar i face vara sanie i iarna car. Buturuga mic rstoarn carul mare.

C[modificare|modificare surs] Ca musca la arat. Calul de dar nu se caut la dini. Capra sare masa, iada sare casa. Capul plecat sabia nu-l taie. Casc ochii la tocmeal, iar nu dup ce te-neal. Cmaa e mai aproape de piele dect sumanul/haina. Cnd doi se ceart al treilea ctig. Cnd pisica nu-i acas, oarecii joac pe mas. Caut o femeie care-i place ie, nu la alii. Cinele care latr nu muc. Cltorului i ade bine cu drumul. Cinele/Cltorul moare de cale lung, prostul de grija altora. Cnd de multe te apuci mai pe toate le ncurci. Cnd doi i spun c eti beat, du-te de te culc. Cnd omul cade, i piere i umbra. Cnd rde prostul, neleptul suspin. Cte bordeie, attea obiceie. Ce am avut i ce am pierdut! Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba! Ce ie nu-i place, altuia nu-i face.(Rabbi Hillel etc.) Ce-i n gu i-n cpu. Ce-i n mn nu-i minciun. Ce-i face omul singur nici dracul nu poate desface. Cel flmnd se viseaz mncnd. Cele rele s se spele, cele bune s se-adune. Cine alearg dup doi iepuri nu prinde niciunul. Cine adun la tineree are la btrnee. Cine are carte, are parte. Cine are/face carte are patru ochi. Cine are prieten nrod ajunge din pod n glod. Cine d nu uit, uit cel care ia. Cine fur azi un ou, mine va fura un bou. Cine-i harnic i muncete ori e prost, ori nu gndete.(proverb recent) Cine mparte, parte i face. Cine ntreab nu d bucuros. Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale. Cine rde la urm rde mai bine. Cine nu are un btrn, s i cumpere. Cine nu-ncearc, nici nu ctig. Cine sap groapa altuia, cade singur n ea. Cine se frige cu ciorba, sufl i n iaurt. Cine seamn vnt, culege furtun. Cine se aseamn, se adun. Cine se scoal de diminea, departe ajunge. Cine se scuz, se acuz. Cine st n cas de sticl, nu arunc cu pietre. Cine tie carte, are patru ochi. Copilul i beivul spun adevrul. Corb la corb nu scoate ochii. Corb, corbului ochi nu scoate. Cu fundul n dou luntre. Cu o floare nu se face primvar. Cu tacerea ii frigi pielea. Cui pe cui scoate. Cui i dai pe datorie nu-i mai intr-n prvlie / nu-l mai vezi n prvlie. Cine alearg dup doi iepuri, nu prinde niciunul. Cu un ochi rde i cu altul plnge. Cum i aterni aa dormi. Cum se scoal - cum i-e foame, cum se culc - cum adoarme. Cum tu mie, aa eu ie. Cum e stpnul aa-i i sluga. Cum e turcul i pistolul.

D[modificare|modificare surs] Dac copilul nu plnge, mama nu-i d . Dac doi i spun c eti beat, du-te i te culc. Dac vrei s faci o meserie, i trebuie scule, dac vrei s ai familie, i trebuie oameni. Dac n-ajunge, mai rmne. Dac tceai, filosof rmneai. (Si tacuisses, philosophus mansisses.) Dar din dar se facerai. Dai cezarului, ce-i al cezarului. (Matei 22:21) De cnd lumea, rsul te rde i batjocura te batjocorete. De ce e mai rioas capra, de aia st cu coada mai sus. D-i nas lui Ivan, c se suie pe divan. Dect dai, de att te faci bine!(Proverb din mediul spitalicesc) De laAnalaCaiafa. Dela un datornic ru i un sac de paie e bun. Din talpa casei cerc de bute nu se poate face. Din talpa casei nu poi face doage, nici din coad de cine sit de mtase. Din talpa casei nu se face obad de roat. Dup mine, potopul!. Dup rzboi muli viteji se arat.

E[modificare|modificare surs] E bun povaa de btrn i printe. E bun numai cnd doarme. E nvat (cu greutile) ca iganul cu ciocanul (scnteia). Excepia ntrete/confirm regula.

F[modificare|modificare surs] F bine i ateapt ru. Ferete-m Doamne, de prieteni, c de dumani m feresc singur. Ferete-te de proti, pentru c au mintea odihnit. F-te frate cu dracul pn treci puntea. Ferete-te de cinele mut i de omul tcut. Fiecare greete, dar numai prostul repet greeala. Foamea e cel mai bun buctar. Frate, frate, dar brnza e pe (cost) bani. Frul de aur nu face calul mai bun. Fuga e ruinoas, dar sntoas.

G[modificare|modificare surs] Gina btrn face supa bun. Gina vecinului pare curc. Gin n fin. Gnd la gnd cu bucurie. Gerul nu vine niciodat singur. Graba stric treaba.

H[modificare|modificare surs] Haina nu face pe om

I[modificare|modificare surs] Iarba rea nu piere. (Mala herba non interit.)

[modificare|modificare surs] n boul care trage, n la d cu biciul ncet, ncet, departe ajungi ncetul cu ncetul se face oetul nva din nevoia altuia n ara orbilor, chiorul este mprat

J[modificare|modificare surs] Jarul potolit te arde Jur acum pana nu iese soareleL[modificare|modificare surs] La plcinte nainte, la rzboi napoi. La pomul ludat s nu te duci cu sacul. Lacomului nu-i ajunge,Oltu-n gur de i-ar curge. Lacomul nu zice-ajunge!, Oltu-n gur de i-ar curge. La/n tot rul este i un bine. La omul srac, nici boii nu trag. Lauda de sine nu miroase a bine. Laud-m gur (c, de nu mi-i luda, s vezi ce palm i-oi da!). Leneul mai mult alearg, scumpul mai mult pgubete. Lacul de ploaie nu ine mult. Lcomia pierde omenia. Lcusta nu are mil de bucate. Lemnul strmb te necjete, / omul prost te-mbtrnete. Lucrul, odat nceput, e pe jumtate fcut. Lupul cu slugi nu face gtul gros. Lupullup rmne. Lupul prul schimb, iar nu hirea. (Miron Costin) Lupu-i schimb prul, dar nravul ba. Lumea muncete i sap i eu duc cinii la ap.

M[modificare|modificare surs] Mai bine mai trziu dect niciodat. Maimua n aur i purpur, tot maimu rmne. Mam soacr, poam acr. Mgarul duce vinul i bea ap. Mtura nou mtur bine. Meseria e brar de aur. Mi-e mil de tine, dar de mine mi se rupe inima. Minciuna are picioare scurte. Mortul de la groap nu se (mai) ntoarce.

N[modificare|modificare surs] Nravul din fire nu are lecuire. Nravul din nscare leac nu are. Nemulumitului i se ia darul. Nevoia l nva pe om. Nevoia te nva. Nimeni nu e profet n ara lui. (Matei13:47) Nu aduce anul/ziua ce aduce ceasul/ora. Nu da vrabia din mn pentru cioara de pe gard. Nu e dracul (chiar) aa de negru. Nu este pdure fr uscturi. Nu-i "mult" s nu se termine i "puin" s nu ajung. Nu face ce face popa, f ce zice popa. Nu haina l face pe om. Nu iese fum fr foc. Nu lsa pe mine ce poi face azi. Nu mor caii cnd vor cinii. Nu luda ziua nainte de asfinit. Nu poi fi i cu varza uns i cu slnina n pod. Nu se sperie curva btrn de vorba groas. Nu tie stnga ce face dreapta. (Matei 6:3) Nu te ncrede n cnele care d din coad. Nu toate mutele fac miere. Nu tot ce zboar se mnnc. Nu-i bga nasul unde nu-i fierbe oala. Nu-i dori, c i se va ntmpla. Nu vede pdurea de copaci / din pricina copacului. Nu zice hop pn n-ai srit groapa/prleazul. Numa-ncet, cu furca se ncarc carul. Numai n pomul care face roade nu d nimeni cu pietre. Numai prostul rde de ce i aduce aminte.

O[modificare|modificare surs] Obrazul de scoar / totdeauna i gata de har. Ochii care nu se vd se uit. Ochii sunt oglinda/fereastra sufletului. Ochii verzi niciodat s nu-i crezi. Omul e msura tuturor lucrurilor. (Protagoras) Omul sfinete locul, nu locul pe om. Omul face haina i nu haina pe om.

P[modificare|modificare surs] Paza bun trece primejdia rea Pn ce nu dai cu capul de pragul de sus, nu-l vezi pe cel de jos.d Pofta vine mncnd Prietenul bun e ca o pung de bani. Prietenul la nevoie se cunoate Prostia i domnia se pltete" (este posibil ca formularea "se pltete" s fie incorect scris n acest caz..., ...au preul lor!) Prostul dac nu-i fudul, parc nu e prost destul Prostul moare de grija altuia Pe cine nu lai s moar, nu te las s trieti. Pentru o bab surd, nu se trag clopotele de dou ori. Petele de la cap se-mpute Petele mare mnnc petele mic(sau,...Petele cel mare mnnc pe cel mic) Pic par mlia n gura ntflea Prea puin ca s trieti, prea mult ca s mori Prieteni noi s i faci, dar de cei btrni s nu te lai![1] Printre gru, mlura crete. Prost s fii, noroc ca esti Punei fru la gur i lact la inim Prostul nti o croiete apoi o gndete Prostul nu se las pn cnd nu spune tot ce tie Punctualitatea-i politeea regilor Prostul nu e prost destul, pn nu e i fudul

R[modificare|modificare surs] Rabd, inim, i taci, c n-ai alta ce s faci. Rabd, suflete, ct poi, nu-i da taina ctre toi. Rbdarea trece marea. Rzbunarea e arma prostului. Rde hrb/ciob de oal spart Rde dracul de porumbe negre i pe sine nu se vede. Rde prostu de bani gata. Rde prostu de neghiob. Ruinosul roade osul.

S[modificare|modificare surs] S-a dus bou i a venit vac. S fii domn e o ntmplare, s fii om e lucru mare. S stm strmb i s judecm drept. Stulul nu crede flmndului. Sngele ap nu se face. Srguina e mama norocului. Scopul scuz mijloacele. Scump la tre, ieftin la fin. Socoteal curat, prietenie lung. Spune-mi cu cine te nsoeti, ca s-i spun cine eti. Stpnul zgrcit nva sluga hoa.[modificare|modificare surs] i tcerea e un rspuns. tie mocanul ce-i ofranul? Cnd l vede pe tarab, gndete c e otrav.

T[modificare|modificare surs] Tcerea e de aur, vorba de argint. Tnr lng tnr, ca paiele lng foc. Tinerii naintea btrnilor, s aib urechi, nu gur![1] Toamna se numr bobocii. Toate drumurile / cile duc laRoma. Trei lucruri nu tie omul: cnd se nate, cnd l ia somnul i cnd moare.[modificare|modificare surs] ara arde i/iar baba se piaptn. ara arde dettari, babei i arde de lutari.

U[modificare|modificare surs] Ulciorul nu merge de multe ori la ap. Unde dai i unde crap. Unde nu intr soarele pe fereastr, intr doctorul pe u. Unde se cioplete, sar i achii. Unde-s muli, puterea crete. Urma alege. Urma scap turma. Un mr bolnav stric o grmada mare de mere sntoase. Un nebun ntreab mai mult dect pot spune zece nelepi.

V[modificare|modificare surs] Vinde pielea ursului din pdure. Vorba dulce mult aduce. Vorba lung, srcia omului. Vorbeti de lup i lupul la u. Vrabia mlai viseaz, iar calicul praznicul. Vrei, nu vrei, bea, Grigore, aghiasm! Vrei s faci o meserie, i trebuie scule. Vrei s faci o familie, i trebuie oameni.

Z[modificare|modificare surs] Zace pe moarte i ar mnca de toate. Ziua bun se cunoate de diminea.

List alfabeticABCDFGHILMNOPRSTUV-A-

Ai apucat pisica de coad, nvrtete-o s nu te zgrie.A ierta e uor, a uita e greu.Ajut-te i cerul te va ajuta.Albina te duce la miere i musca la scrn.Amnarea e houl timpului.Apa, ct de tulbure, tot stinge focul.Apa, vntul i gura lumii nu o poi opri.]Au s zic pntecele c a nnebunit gura.Ascunde-i ciomagul de cini, c mai ru te muc.A umblat dup rgazi a dat peste necaz.-B-

Beia e nebunie cu voia.Bucuria i scrba sunt dou surori care una dup alta alearg.

-C-

Carul gol hodorogete.Ca s scapi de fum, de multe ori te arunci n foc.Cel ce pierde drumul e bucuros i de crare.Cel trziu la mnie e mai mare dect un viteaz.Chipul omului e oglinda sufletului.Cine caut vreme pierde vremea.Cine d sracilor mprumut pe Dumnezeu.Cine defaim pe altul naintea ta, el i pe tine o s te defaime naintea altora.Cine de oameni nu se ruineaz, nici de Dumnezeu nu se nfricoeaz.Cine se ia dup musc ajunge la blegar.Cine se pornete cu grabaSe ntlnete cu zbava.Cine se teme de moarte i-a pierdut viaa.Cine tie carte are patru ochi.Cnd i vorbi punei trei lacte: la inim, la gt i la gur.Cnd te-a nelat cineva odat, e de vin el; cnd te-a nelat a doua oar, eti de vin tu.Cnd treci prin ara orbilor nchide i tu un ochi.Cu sila poi s iei, dar nu poi s dai.-D-

Dac pdurea n-a da coad securei, pdurea n-ar putea fi tiat.Dac prietenul tu este miere, tu nu umbla s-l mnnci tot.Darul cel trziu nu are putere de dar.Darul la timp daruit pretuieste ndoit.Dect ar fi un sac de carte i-o mn de minte, mai bine o mn de carte i un sac de minte.De multe ori necazul mbat mai ru dect orice butur.De pop nu scapi nici mort.Dracu alb mnnc pl negru.Dracul cnd a mbtrnit atunci s-a clugrit.Dracul toate ar vrea s fie, numai ucenic nu.Drumul drept i pare lung.-F-

Fapta bun nu are laud.F bine i arunc n balt.F ce poi, cnd n-ai alta de fcut.Farnicul e ca un crbune acoperit care pe netiute te arde.Ferete-m Doamne de prieteni c de dumani m feresc eu.Fericit omul care se mulumete cu ceva mai puin dect are.--

nainte de a porunci nva a te supune.n cuibul celui smerit dracul s-a pus la clocit.ndoaie-te ca trestia i vntul nu te va rupe.n inima smeritului ade dracul grecete.neleptul nva din pania altora, nesocotitul nici din a sa.n vremea necazului se cunosc prietenii.n vremea rzboiului e mai scump fierul dect aurul.-L-

La beie omul este pisic, maimu i la urm porc.La buciumul viei trei vlstari cresc: unul al sntii, altul al veseliei i altul al turbrii.Lactul nu se pune la u pentru hoi, ci pentru oameni cinstii.La o mn de nvtur se cere un car de purtare bun.Las s te vorbeasc de ru; pe lun n-o latr cinii?La toate urma alege.Lauda n fa e jumtate ocar.La un sac de nvtur trebuie un car de minte.La unul fr suflet, trebuie unul fr-de-lege i la unul fr lege, trebuie unul fr suflet.La vreme de nevoie i cu lturi stingi focul, dar se mpute locul.-M-

Mai bine o pace strmb dect o judecat dreapt.Mai bine s-i par ru c ai tcut dect c ai zis.Mai rau se sperie cineva din auzit decat din vazut.Mndria vine naintea cderii.Moartea mpac pe toi.Moartea le nchide gura la toi.-N-

N-are de ce lega frica.Naterea omului e pentru aii, moartea e a lui.Necjitul aduce ceart.Nu da pova celui ce nu i-o cere, cci nu te ascult.Nu e bun ce e bun, ci e bun ce-mi place mie.Nu e nvat cel ce cetete cri, ci cel ce tie ce cetete.Nu-i mult s nu se gate i puin s nu s-ajung.Nu n mult st bunul, ci n bun st multul.Numai un pic nu-i bine i iar-i ru.Nu-mi place pentru c-i frumos, ci-i frumos pentru c-mi place.Nu pierde vremea ca s nu te piard i ea pe tine.Nu spune tot ce tii, nu crede tot ce auzi.Nu te face nelept n tot lucrul.Nu te luda celui ce te tie.Nu vasul, dar ce pui n el miroase.-O-

Ochii sunt oglinda inimii.Ochii zavistnicului vd i cele ce nu sunt.Oile in capu-n jos de fric s nu le vad lupu.Omul ca lumnarea, cnd lumineaz atunci se sfrete.Omul ca umbra, ndat piere cum i lipsete lumina.Omul cnd i pierde drumul, nu gsete nici crarea.Omul nelept face ce poate, nu ce vrea.Omul i schimb mintea ca o hain n toate zilele.Omul la nevoie se prinde i de ascuiul sabiei.Omul nepit, chiar vznd nu vede.Omul poate povui pe altul, dar pe sine niciodat.Omul ru e ca un crbune, dac nu te arde te nnegrete.Ori te poart cum i-e vorba, ori vorbete cum i-e portul.-P-

Pasul scurt lungete viaa.Patimile nebunilor sunt nvtura nelepilor.Pcatul intr rznd i iese plngnd.Pcatul vechi aduce osnd nou.Pcatul vechi aduce ruine nou.Pzete-te singur, dac vrei ca i Dumnezeu s te pzeasc.Pe caii cei buni i mnnc hamul.Pentru o musc i d palme.Pe toi s-i asculi, dar din mintea ta s nu iei.Pn ce rana te ustur, nu poi uita cuitul ce te-a rnit.Pn nu iei eaua de pe cal, nu-i vezi rana-n spate.Pntecele se satur dar ochii niciodat.Porcul l bai i el zice c-l scarpini.Poi opri vntul, apa i gura lumii?Prietenul vechi e ca vinul: cu ct e mai vechi, cu att e mai bun.-R-

Rabd inim i taciC tu toate mi le faci.Rdcina e amar, dar roadele dulci.Rsare soarele n toat ziua dar nu se i vede ntotdeauna.-S-

Sau taci sau zi ceva mai bun dect tcerea.S auzi, s vezi i s taci, dac vrei s petreci cu pace.S nu lai drumul mare pentru crare.Scrna, de ce o scormoneti mai mult, mai mult i pute.Sluga vrednic pcat s fie stpn.-T-

Toat aga e jumtate ntr-adins.Tot copacul de la rdcin se usuc, dar nti crengile se vd uscate.Totdeauna desftareaAre sor ntristarea.Toi se plng de bani,Dar de minte nimeni.Trebuie s mnnci un car cu sare cu cineva ca s-l poi cunoate.-U-

Unde e un car cu nelepciune, acolo sunt dou de nebunie.Unde-i inim, acolo-i i minte.Unde omul (se) mulumete,Acolo raiul l gsete.Unii vorbesc ce tiu i unii tiu ce vorbesc.Un nebun arunca o piatra in balta si zece cuminti n-o pot scoate.Ura, zavistia i frica nasc vicleugu.-V-

Vai de cel ce nu tie nici cnd s griasc, nici cnd s tac, dar cu mult mai vai de cel ce nu tie nici ce s griasc, nici ce s tac.Vai de cel ce pe gaie ndat o iart, iar pe porumbi fr mil o ceart.Vai de moarte fr rsi de nunt fr plns!Vino necazule, dar vino singur.Vntul a focul i vorba vrajba.Vorbele sunt femei, faptele sunt brbai.Vremea pe vreme a nscut.