Psihanaliza curs 6

Psihanaliza curs 6Tulburari psihice in psihanaliza. Stilul nevrotic in viata.

Afectiune nevrotica (nevroza / psihonevroza) = desemneaza atat nevrozele cat si psihozele

Psihanaliza a adus importante precizari si explicatii privind geneza tulburarilor psihice.

nevrozelor, tulburarilor psiho-somatice, stari reactive

Scopul psihanalizei: a sesiza semnificatia ansamblului, tabloului clinic in maniera in care exprima raportul pacientului cu lumea si cu propriul sau eu.

In psihanaliza, boala psihica = o tentativa de reglare a problemelor pacientului care nu au putut fi rezolvate intr-o maniera satisfacatoare

Conflictul = un comun atat pentru boala psihica cat si pentru sanatate.Din punct de vedere psihanalitic, conflictul nu este patologic => viata apare ca o alternanta intre echilibru si dezechilibru, ca o succesiune de incercari reusite si erori in vederea restabilirii echilibrului perturbat.

In psihanaliza, tulburarile clinice sunt cuprinse in:

psihonevrozele

perversiunile

conduitele criminale

Tipuri de nevroza descrise de psihanaliza:

1. nevroza de caracter conflictul depresiv nu se traduce prin formarea de simptome izolate ci prin trasaturi de caracter sau tipuri de comportament sau printr-o organizare patologica a intregii personalitati.

2. nevroza de destin o forma de existenta caracterizata prin revenirea periodica a unor inlantuiri periodice de evenimente identice ce dau impresia ca persoana este supusa unei fatalitati externe. Cauza trebuie cautata in inconstient compulsiune la repetitie = revenire periodica a spre un pattern

3. nevroza de esec structura psihica a unei intregi game de subiecti care par responsabili de propria lor nenorocire. Merge pana la situatia in care individul nu poate suporta esecul

4. nevroza familiala apare intr-o familie in care nevrozele individuale se conditioneaza reciproc. Pune in evidenta influentele patogene ale nevrozelor individuale asupra copiilor5. nevroza fobica - manifestare de tip fobic, anxios si isteric

6. nevroza mixta se manifesta cu o simptomatologie clinica in care se noteaza existenta unor simptome cu etimologii diferite

7. nevroza narcisica retragerea libidoului la nivelul eului opunandu-se nevrozei de transfer in care libidoul este deplasat asupra unui obiect real sau imaginar

8. nevroza obsesionala situatia clinica in care conflictul psihic se exprima prin simptome compulsive, manifestandu-se prin urmatoarele tulburari clinice: compulsiune la comiterea unor acte nedorite, lupta impotriva unor ganduri, mod de gandire diferit prin indoiala, scrupule si ducand la inhibitii ale gandirii si actiunii9. nevroza traumatica consecutiva unui esec emotional cu o structura in care subiectul si-a simtit viata amenintata; se caracterizeaza prin aparitia unei crize anxioase asociate cu o stare de agitatie (confuzie mentala); trauma pune in evidenta o anumita structura nevrotica printr-o existenta a individului10. nevroza actuala isi are originea in prezent, nu in trecut si este rezultatul absentei sau inadecvarii satisfactiei sexuale

Tulburari psihopatologice ce au la baza anxietatea:

Nevroticul, datorita fixarii timpurii a unui comportament dezadaptativ, traieste o stare de anxietate atunci cand trebuie sa faca fata evenimentelor cotidiene. In cazul sau, mecanismele de aparare ale eu-lui au esuat, iar individul a devenit excesiv de defensiv. Desi comportamentul nevrotic este dezadaptativ, el nu presupune o alterare a nucleului de baza al personalitatii (ca in cazul psihozelor). Nu apar distorsionari evidente ale receptionarii realitatii etc, subiectii sunt tristi, anxiosi, ineficienti si uneori inclinati spre culpabilitate.Termenul de nevroza a fost introdus pentru prima oara de W. Cullen, in 1869. El considera ca la baza comportamentului nevrotic sta o disfunctie de tip neurologic. Acest concept s-a mentinut pana la Freud are a ajuns la concluzia ca nevroza = rezultatul unui conflict intrapsihic si nu o disfunctie la nivelul SN.

Conform psihanalizei, nevroza = rezultatul conflictului intern produs de tendintele ale Eului care se lovesc de barierele protective ale Ego-ului si Super-egoul

Anxietatea = semnalul pe care-l da Ego-ul in legatura cu faptul ca anumite tendinte inconstiente s-au activate.

Ulterior s-a subliniat si rolul conditionarilor negative din copilarie in formarea compurtamentului de tip nevrotic.

Anxietatea = teama fara un obiect bine precizat. Presoana anxioasa se comporta ca o persoana foarte speriata (ind. Psihofiz. Indica acest lucru), dar nu exista nici un factor obiectiv de amenintare. Cand elementul amenintator este identificat, se dovedeste ca acesta este un sitmul minor, neanxioagen. Individul uman poate fi conditionat sa teama fata de stimuli nepericulosiAnxietatea determina persoana sa aprecieze ca fiind anxiogene si sa aiba un comportament defensiv care impiedica rezolvarea adecvata a diverselor probleme de viata.

Persoanele nevrotice au dificultati in stabilirea si mentinerea unor relatii interpersonale adecvate. Evita confruntarile si au sentimente de culpabilitate. Datorita acestor eforturi de a face fata anxietatii, nevroticilor le ramane putina energie pentru alte aspecte ale vietii -> ei par egocentrici, imaturi, incapabili sa acorde atentie problemelor altora.

Eforturile nevroticului de a reduce anxietatea ii pot produce o usurare momentana dara, deoarece nu a gasit o solutie pe termen lung pentru problemele sale, persoana nevrotica se afunda tot mai mult in compurtamentul sau dezadaptativ ca intr-o panza de paianjen.

Stilul nevrotic de viata:

nu presupune existenta unor simptome precise, ci un anumit mod prin care individual isi rezolva problemele. Acest tip are doua caracteristici:

1. imposibil de a stabili relatii interpersonale adecvate

2. trasaturi psihopatologice de personalitate si modalitati dezadaptative de comportament care se manifesta la nivelul atitudinilor, intereselor, preocuparilor.

Particularitati:

1. rolul inhibitiei in determinismul comportamentului nevrotic. Individul poate fi conditionat inca din ontogeneza sa raspunda prin reactii anxioase la un stimul neaxiogen. Aceasta reactie se poate generaliza, subiectul declansand comportamentul anxios la toti stimulii care au acesta caracteristica. Astfel, la un nevrotic, unele comportamente si ganduri pot produce anxietate. Acestea vor fi intrebate? de subiect, ceea ce face ca persoana respectiva sa nu mai functioneze eficient.2. deficit manifestat in comportamentele care sunt de asteptat intr-o anumita situatie pur si simplu nu se produc, fiind blocate de anxietate

3. tendinta persoanelor nevrotice de a relationa cu o anumita inflexibilitate si intr-o maniera exagerata in directia opusa acelor comportamente care lipsesc. Reprezinta o reactie de aparare a persoanei care nici nu are constiinta acestui comportament inhibat.

4. datorita insuficientei sitemelor de aparare ale Eu-lui de tip nevrotic de a inhiba total anxietatea, acesta se va manifesta in mod indirect pe plan comportamental. Pot sa apara reactii neurovegetative ale anxietatii (transpiratie, inrosirea fetei, nod in gat, etc.).Modele de comportament inhibat specifice comportamentului nevrotic:1. inhibarea tendintelor agresiv-asertive (afirmative). Individul simte discomfort in orice situatie in care o reactie agresiv-asertiva ar avea un caracter peren in locul unui comportament normal. Individul se agata in mod rigid de un model de comportament agreabil, cooperant, certand fara a manifesta ostilitatea, chiar in cazuri de provocari extreme (acest lucru explica geneza tulburarilor obsesiv-compulsive).

2. inhibarea tenditelor de independenta si asumarea propriilor responsabilitati. In general, acest individ isi aranjeaza viata a.i. sa minimalizeze aparitia unor comportamente autonome. Se pot dovedi ineficienti in rezolvarea unor sarcini simple si dezvolta un comportament excesiv de infantil si de dependent fata de cei din jur. Pe plan psihic se manifesta un comportament de neajutorare sau comportament de agorafobie.3. inhibarea tendintelor de supunere si conformare. Categoria rebelilor, ce au tendinta de a rejecta orice solutie prefabricata la problemele lor. Putem presupune ca aceste persoane au invatat de timpuriu ca a te baza pe autoritatea parentala duce la o catastrofa mai mare decat a te baza pe tine insuti. Devin anxiosi si revoltati ori de cate ori li se cere sa se supuna.

4. inhibarea tendintelor de a avea incredere in altii si de a avea relatii bazate pe intimidate. Persoanele care resimt o anxietate puternica de a stabili relatii apropiate cu ceilalti, au la fel de multa nevoie de relatii ca si ceilalti. Cand relatia devine mai profunda, persoana traieste o puternica stare de anxietate si tinde sa rupa relatia. Pe plan psihanalitic, acest subiect afiseaza o suspicizitate fata de ceilalti si pun la indoiala sinceritatea celorlalte persoane. In situatii mai severe regretele interpersonale se desfasoara atat de rapid incat persoana nu ajunge sa aiba relatii mai apropiate cu ceilalti.Tulburarile nevrotice

1. Tulburarea anxioasa

2. Tulburarea somatoforma

3. Tulburari disociative

In cazul tulburarilor anxioase sunt distinse doua forme de baza stari anxioase

- tulburari de tip fobicStarile anxioase cuprind:

- tulburari anxioase generalizate tulburari de tip panica

tulburari obsesiv-compulsive

tulburari posttraumatice datorate stresului

Fobia = teama de un obiect foarte bine definit.

claustrofobia, agnofobia, decidofobia = teama de a lua decizii

monofobia = teama de singuratate

misofobia = teama de contaminare patofobia = teama de boala

hemofobia = teama de sange

se manifesta mai des la adolescenti, tineri, mai putin la batrani, mai mult la femei decat la barbati (femeile au un grad mai mare de anxietate).

daca o persoana se apropie de zona sau obiectul ce-I genereaza fobie, intra intr-o stare de anxietate

Fobiile prezinta urmatoarele simptome:

dureri de cap (de tip tensional), spate

tulburari digestive

ameteli

teama de a nu claca

In timpul starilor acute de panica => sentimentul de (parca nu ar mai fi in situatia respectiva)

Tulburarile somatoforme cuprind:

tulburarea de somatizare

tulburari hipocondrice (bolnavi imaginari)

dureri psihogene

tulburari conversive (isteria)

aceasta manifestare se refera la modul nevrotic de comportament in cadrul caruia o disfunctie somatica la nivelul organelor senzoriale sau aparatului locomotor, apare fara ca la baza sa sa existe o tulburare organica.Simptome senzoriale se manifesta anestezia = pierderea sensibilitatii

hipoestezie pierderea partiala a sensibilitii

hiperestezia

analgesia pierderea sensibilitatii la durere

parestezia senzatii diverse de furnicaturi la nivelul extremitatiilor membrelor

Ipoteza explicativa in aceste cazuri: informatia senzoriala este receptionata dar stearsa de la nivelul constiintei.

Tulburari motorii

paralizia unui singur membru (ex. crampa scriitorului persoana nu poate scrie, dar poate executa miscari fine, ex. cantatul la pian)

ticuri

contractii musculare (ex. genunchi rigid)

afonia (individul se poate exprima doar in soapta, dar tuseste normal)

mutismul (persoana nu poate vorbi deloc)

convulsii epileptiforme subiectul cade intr-un loc unde nu se poate lovi (lesinuri)

Tulburari disociative: includ amnezii psihogene, starile de fuga (ex. Forest Gump persoana fuge pentru a scapa de probleme)

personalitatiile multiple

depersonalizarea pierderea Eului propriu

In acest tip de tulburari, subiectul se simte deodata altfel, simte ca trupul sau s-a modificat in mod dramatic.

PSIHOZELEIn psihanaliza, psihozele = forme majore de dezordine a conduitei individului, manifestate prin urme, tulburari clinice, alterari ale perceperii realitatii, ale controlului de sine, schimbarea atitudinii fata de realitate, ruperea contactului cu realitatea, dificultati de comunicare pana la absenta ei

Spre deosebire de nevroze, psihozele prezinta urmatoarele aspecte specifice:

fixatii, regresie - sunt mult mai profunde

frustrarea, traumatismele mai severe in rapot cu posibilitatile de toleranta ale Eu-lui

In psihoze, Eul se deturneaza de la realitate catre sine, iar interesele afective se intorc asupra propriei persoane. aici sunt incluse

schizofrenia

paranoia

psihoza maniaco-depresiva (PMD)

Reprezinta un grup de tulburari caracterizate prin distorsionare masiva a modului in care subiectul percepe realitatea

retragere sociala fragmentare, dezorganizarea (intregii personalitati) functiilor: perceptive, operatiuni logice, afective, volitive

Psihozele au o etiologie endogena (fata de nevroze exogena). Aparitia psihozelor poate fi generata de influenta unor factori psihotraumatizanti depinde de importanta pe care subiectul o da acelor factori.

Perversiunile in sfera psihanalizei se considera ca sunt 2 categorii:

dezordini ale comportamentului sexual caracterizate prin anomalii ale obiectului sau scopului sexual

obiceiuri irezistibile la care recurge individul de tipul toxicomaniilor - recurgerea la substante toxice

Perversul = persoana care dupa o intensa frustrare, a regresat la un tip de comportament sexual infantile. Perversiunea nu apare ca o forma particulara de organizare a apararii Eu-lui impotriva regresiei (perversiuni opuse nevrozelor) nu mai sunt de actualitate.

Conduitele criminale

Psihanaliza considera ca la baza actelor criminale se afla complexe si refulari latente ale individului ce in mod brusc pot erupe in interior, manifestandu-se sub forma unor reactii de tip criminal. Acest potential latent criminogen a fost numit precriminalitate. Din punct de vedere psihanalitic, in acesta categorie pot fi intalniti: nevrotici, psihopati, alcoolici.

Orice criminal este in primul rand un dezechilibrat social, incomplet maturizat, nesocializat. Se vorbeste de o mare imaturizare afectiva. Fortele de cenzura sunt complet absurde sau extreme de slabe datorita lipsei de maturizare a Superego-ului. Gestul criminal nu este urmat de remuscari interioare.