PSIHOLOGIA EDUCATIEI Inteligenta, Gandire

8/18/2019 PSIHOLOGIA EDUCATIEI Inteligenta, Gandire

1/17

PSIHOLOGIA EDUCAŢIEIPSIHOLOGIA EDUCAŢIEI- curs postuniversitar –- curs postuniversitar –

Tema: Tema:STUCTUA !I DI"A#ICASTUCTUA !I DI"A#ICAACTI$IT%ŢII PSIHICE A ELE$ULUI:ACTI$IT%ŢII PSIHICE A ELE$ULUI:

I"TELECT& I"TELIGE"Ţ%&I"TELECT& I"TELIGE"Ţ%&G'"DIEG'"DIE

T i t u ( a r : C o n ) * u n i v * + r * # i , a i # I C E S C U T i t u ( a r : C o n ) * u n i v * + r * # i , a i # I C E S C U

- u c u r e . t i - u c u r e . t i a n u ( u n i v * / 0 1 2 3 / 0 1 4 a n u ( u n i v * / 0 1 2 3 / 0 1 4


2/17

I* INTELECT= totalitatea func iilor mentale centrate în jurul gândirii abstracte iț ș logice,

capacitatea de a gândi, de a opera cu no iuni.ț Sarcini:

1.DEZVOLTAREA UNEI MOTIVA II FA Ă DE ÎNVĂ ARE I CUNOA TERE, AȚ Ț Ț Ș ȘINTERESELOR COGNITIVE.

2. FORMAREA UNUI SISTEM DE CUNO TIN E, DEZVOLTAREA CAPACITĂ IIȘ Ț ȚDE:

A cunoa te;ș

A în elege;ț A aplica; A integra. 3. DEZVOLTAREA UNOR PRICEPERI I DEPRINDERI DE MUNCĂȘ

INTELECTUALĂ REGULI, ALGORITMI, REZOLVĂRI DE PRO!LEME,CREA IE":Ț

Tenici de studiu; !rocedee de memorare logic"; #unca de informare; $eguli de luarea noti elor.ț %. STRUCTURAREA UNOR REPERE ALE CONCEP IEI DESPRE LUME IȚ Ș

VIA Ă.Ț


3/17


4/17

$eflectare mijlocit"&generali'at";(dentificat" cu con tiin a de sine )ș ț*+(T+ -$+ S#;/orm" de operare informa ional",țpsio&cibernetic" 0#. olu1;A gândi = a orbi cu tine însu iț 0(.

4A5T1.$epre'entare intern" aeenimentelor 0+S++61;

7 i are originea în necesitatea de așg"si metode de satisfacere a

trebuin elor biologice 0/$-61;ț.

!roces de operare cu no iuni,țconcepte;!roces secen ial de deci'ii, de ațg"si cel mai scurt i eficient mod deșalegere a unei deci'ii 08.9$5-$1!roine din perturbarea actuluirefle 0nepotriirea dintre cesper"m i ce se întâmpl"ș 08.6--


5/17

STRUCTURI ALE G#NDIRII:

P$i%ci&i'l (%c)i*e$ii + e%*i% - *e - e*e- l'c$'$ile c- '%i/ iț țco0&lee, i%e *eli0i-e.Fi2- i- 3'%c io%-l/ $igi*i-e" 4 5 c)i$i'$i+6 $i'%g)i'$i 7 ".ț țDi3ic'l-e (% 0-%e$-$e- e%'% '$ilo$ %eg-ie 4 8 %' e9e %'0/$ &-$.ț

OPERA II INTELECTUALE ALE G#NDIRII:Ț A%-li;- 4 9i%e;-<

I%*'c i- 4 *e*'c i-


6/17

G#NDIREA TE=NICĂ

ândirea tenic" = actiitate îndreptat" spre elaborarea i re'olareașproblemelor tenice.

ândirea practic" = actiitate îndreptat" spre elaborarea i re'olareașproblemelor practice.

ândirea intuiti&ac ional" = orientarea concret" într&o situa ie cu caracter intuitiț ț

i trecerea rapid" la ac iune:ș ț Aten ie sporit" la detalii;ț

Trecerea rapid" de la gândire la ac iune, ie ire rapid" din dificultate;ț ș

$e'olarea problemelor neplanificate;

Aplicarea cuno tin elor la condi ii ariate;ș ț ț$esponsabilitate 0logic&sentiment1.

ândirea constructi";

ândirea func ional";ț

ândirea economic";

ândirea organi'at".


7/17

Componente structurale

5+ (5-Ț (#A(5- A* (5-Ț

No iuni tehniceț Componenta Execu ieț

Limbaj grafic figurală, 7 ncercare -

Simboluri Imaginea, explorare

Coduri Schema, Control

Conven iiț Proiectul reglare

!ndirea

inductivă

!ndirea

reproductivă

"nali#ă ) Sinte#ă

"b$tracti#are

enerali#are

%epre#entare $pa ialăț

Conflict cognitiv

!ndire

productivă

&eci#ie

!ndirea

deductivă


8/17

TRĂSĂTURILE G#NDIRII TE=NICE

-laborea'" i re'ol" probleme tenice;ș

!ractic";

(ntuiti&ac ional";ț

$eproducti"&producti";

6iergent"&conergent".

TIPURI DE PRO!LEME CONSTRUCTIVE

1.Mo%-> *'&/ 0o*el %-'$-l ) se d"un model i un set de piese, se cereș

montajul conform modelului;?.Mo%-> *'&/ o 9c)e0/ *-/ ) se d"scema i un set de piese, se cereșmontajul conform scemei;@.Co0&le-$e- '%ei co%9$'c iiț )

început" i neterminat", din care s&așetras>;6.De $eco%9$'c ieț ) prin modific"riconstructie, adaptate, transferareaprincipiului de func ionare;ț.Co%9$'cie)%ice &$o&$i';i9e ) sedau piese, se cere ? func ionalitate, sețreali'ea'" scema sau produsul.

+ problem" instructi" = o dificultateteoretic" sau practic", a c"rei re'olareeste re'ultatul unei eplor"ri actiedesf" urate de c"tre ele 0situa ieș țdeliberat organi'at"1>, dobândind înfelul acesta cuno tin e noi, o eperien "ș ț țnou". 0. +4+51


9/17

ALTE TIPURI DE PRO!LEME ÎN FUNC IE DE GARDIEN II PRO!LEMATICIȚ Ț

Re&$o*'ci%ec$e-ie ) transferarea unei situa ii date, bine specificate, într&oțalta, tot bine structurat" prin c"i u'uale, algoritmice;De0o%9$-ie2&lic-ie ) doedirea, demonstrarea, eplicarea st"rii finalebine specificate;E'$i9icc$e-ie ) se specific" doar natura general" a solu iei i, ag, uneleț șcerin e ale sale; implic": eplorare, descoperire, inen ie;ț ț

I%e%ic$e-ie ) se men ionea'" unele elemente prin combinarea c"rora sețpresupune atingerea st"rii finale ag specificat";De o&i0i;-$e&$e&$oiec-$e c$e-i/ ) starea ini ial" este perfect specificat" iț șpornind de la un element dat, bine cunoscut, f"r" specificarea st"rii finale 0delocsau slab1 cu agi indica ii asupra propriet" ilor solu iei 0reparcurgerea drumuluiț ț țpân" la obiecti, dar pe o cale nou"1.


10/17


11/17

PRO!A BAL!ERT EINSTEINB'()* din locuitorii planetei nu $unt capabili $ă re#olve ace$t te$t+'aci i tu parte din cele * per$oane.ș

Pre#um ii/ț

'Exi$tă 0 ca$e, fiecare de altă culoare+ 7 n fiecare ca$ă locuie te o per$oană de altă na ionalitate+ș ț'iecare fumea#ă o marca iș î i place o băutură, i de ine un nou animal de ca$ă+ș ț' Nici una din cele 0 per$oane nu bea aceea i băutură, nu fumea#ă aceea i marcă, nuș ș

de ine acela i animal de ca$ă.ț ș

7 ntrebare/ Cui apar ine pe ti orul1ț ș ș

Indica ii/ț'2ritanicul locuie teș î n ca$a ro ie+ș'Suede#ul are un c!ine+'&ane#ul bea cu plăcere ceai+'Ca$a verde $e află î n $t!nga ca$ei albe+'Locatarul ca$ei ver#i bea cafea+'Per$oana care fumea#ă Pall 3all are o pa$ăre+

'Locatarul ca$ei din mijloc bea lapte+'Locatarul ca$ei galbene fumea#ă &unhill+' Norvegianul locuie teș î n prima ca$ă+'umătorul de 3arlboro locuie te l!ngă cel cu pi$ica+ș'Cel cu cal locuie te l!ngă cel ce fumea#ă &unhill+ș'umătorul de 4infield bea bere+' Norvegianul locuie te l!ngă ca$a alba$tră+ș'ermanul fumea#ă %othman$.


12/17

1. PRO!A CELOR 5 !E EȚCo%9$'i i 6 $i'%g)i'$i *i% 5 e e.ț ț?. PRO!A GUILFORD

S" se ridice % cibrituri astfel încât s" r"mân" % p"trate.

@.PRO!A CELOR PUNCTE BMAIERB

U%i i &'%cele &$i% 6 li%iiț*$e&e, co%i%'e


13/17

STRATEGIA ELEMENTARĂ PENTRU DETERMINAREA RELA IILOR ÎNȚDOMENIUL FENOMENELOR FIZICE

!AS@ . 5umi i ariabila dependent" 0lucrul pe care încerca i s"&lț ț

scimba i1Bț!AS@ 2. Specifica i ariabilele independente 0factorii care ar puteaținfluen a lucrul pe care încerca i s"&l scimba i1;ț ț ț

!AS@ 3. *oncentra i&" aten ia asupra primei ariabile independente.ț ț6a i&i diferite alori nescimbând nimic altcea. 7nregistraCi aloarea celor dou"țariabile.

!AS@ %. Sinteti'aCi re'ultatele pasului 3 sub forma unei formule erbale:.#odificarea lui A modific" 0nu1 pe 92.Amplificându&l pe A 0reducându&l1 9 se reduce& se amplific"!AS@ D. @uaCi ariabila independent" ce urmea'". $epetaCi paEii 3 Ei %.

!roceda i la fel cu toate ariabilele independente.ț!AS@ F. Sinteti'aCi totalitatea re'ultatelor în afirmaCia GSpre a&l amplifica

pe 9 0a&l reduce1 aE putea s"&l amplific 0s"&l reduc1 pe ..., sau s"&l ... Aptitudinea de a anali'a legit"Cile mediului fi'ic, cunoaEterea metodei

eperimentale 0obserarea, clasificarea, m"surarea, tabelarea, etragereadeducCiilor1.

-.: +scilaCia pendulului, planul înclinat, legea ga'elor etc.


14/17

CÂTEVA METODE DE EXERSARE A GÂNDIRIIMETODA MOZAICULUIMetoa !rupur"lor "nterepenente

'iecare elev are o $arcină de lucru î n care devine expert.'Profe$orul $tabile5te 6-0 teme iar cla$a e$te î mpăr7ită î n $ubgrupe de 6-0.

'&ocumentarea exper7ilor 5i di$cu7ii î ntre exper7i.'%evenirea î n grupă.'rupele pre#intă conclu#ii î n plen.

METODA SC#IM$% &EREC#EA'B

'Perechile re#olvă o problemă pe o fi5ă delucru dată 80-9:H;'Se Grote$c perechile 5i $e re#olvă fi5a 5.a.m.d.


15/17

METODA &%L%RIILOR GÂNDITOARE9."lbă ) g!ndire obiectivă


16/17

III( INTELIGEN)AInter-legere @ a lega, a corela 8Cicero;

+peraCiuni care intr" înscema (*ompreensiunea(nenCia+rientarea c"tre scop*en'ura, critica

( = cunoaEterea relaCiilor = aptitudine 0Spearman1

/actori determinanCi ai (.$aCionamentul inducti (2.$aCionamentul deducti 63.#emoria #%.Aptitudinea numeric" 5D.$apiditatea percepCiei !F.Aptitudinile spaCiale SK.*ompreensiunea erbal" L

M./luenCa erbal

VC

VM I Q =.

coeficientul de inteligenC" ca raport între ârsta mental Ei cea cronologic"


17/17

INTELIGENŢEMULTIPLE

FORME ALECREATIVITĂŢII

9()0 9((=

-liot

AoBard ardner

*( L"n!+"st"c,'5urin7ă de exprimare'Sen$ibilitate pentru î n7ele$

-(Lo!"co.matemat"c,'abilitate pentru calcule'anali#e-rela7ii

/( Mu0"cal.r"tm"c,'Sunet, ritm, tonalitate,

Dnăl ime,timbruț

1( Spa2"al,'%epre#entări $pa7iale

3( Natural"st,

4( 5"neste0"c,'Coordonarea mi5cărilor

6( Inter 7" "ntrapersonal,'Sen$ibilitate pentru al7ii 7 n7elegerea $inelui8( E9"sten2"al,'Sen$uri majore

'>alori univer$ale

'Lucru cu obiecte

enomene naturale eco, plante,

animale

3anipulări

Einstein

Stravins5i

Picasso

Dar6in

Gra,am

7reu+

Gan+,i

Documents

PSIHOLOGIA EDUCATIEI Inteligenta, Gandire