28
Introducere in psihologia personalitatii. Delimitari conceptual. Perspective de abordare. Niveluri de organizare. Structura multinivelara a personalitatii a antrenat confectionarea unor concept distinct cu care cercetatorii sa poate opera. Delimitari conceptual: Individual reprezinta ansambul insusirilor biologice, innascute care-I asigura adaptarea la mediu. In cadrul evolutiei sale ontogenetice, aceste insusiri biologice se diferentiaza si se specializeaza a I are loc individualizarea, pocesul prin care se capata individualitatea. Individualitatea este individual care de-a lungul existentei sale a suportat procese de diferentiere si specializare, capatand note distinct si originale. Persoana este corelatul din planul social al individului. Echivalentul individualitatii in plan social este personalitatea. Personalitatea se refera la modul unic de strucurare si organizare a caracteristicilor psihologice ale individului. Omul ca personalitate detine un profil axiologic distinct. Personalitatea este persoana plus valoarea. Personalitatea este un ansamblu de calitati si abilitati care confera individului eficinta psihosociala. Personalitatea include efectul trecutului, memoriile, constructiile prezentului si viitorului. Prin aceasta definitiie se subliniaza caracterul conpozit, hipercomplex si multinivelar al acestui construct. Personlitatea este un sistem de nivel individual, organizat ierarhic ce intregreaza aspectele legice dupa care functioneaza si interactioneza toate subsistemele component intr-un anumit mediu. Personalitatea subsumeaza patternurile cognitive, affective si comportamentale, specific pentru individ, impreuna cu patternurile biochimice si bioelectrice care le sustin.

psihologia personalitatii

  • Upload
    ankh64

  • View
    280

  • Download
    7

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Psihologia personalitatii

Citation preview

Introducere in psihologia personalitatii. Delimitari conceptual. Perspective de abordare. Niveluri de organizare.Structura multinivelara a personalitatii a antrenat confectionarea unor concept distinct cu care cercetatorii sa poate opera.Delimitari conceptual:Individual reprezinta ansambul insusirilor biologice, innascute care-I asigura adaptarea la mediu. In cadrul evolutiei sale ontogenetice, aceste insusiri biologice se diferentiaza si se specializeaza a I are loc individualizarea, pocesul prin care se capata individualitatea.Individualitatea este individual care de-a lungul existentei sale a suportat procese de diferentiere si specializare, capatand note distinct si originale.Persoana este corelatul din planul social al individului. Echivalentul individualitatii in plan social este personalitatea.Personalitatea se refera la modul unic de strucurare si organizare a caracteristicilor psihologice ale individului. Omul ca personalitate detine un profil axiologic distinct. Personalitatea este persoana plus valoarea.

Personalitatea este un ansamblu de calitati si abilitati care confera individului eficinta psihosociala. Personalitatea include efectul trecutului, memoriile, constructiile prezentului si viitorului. Prin aceasta definitiie se subliniaza caracterul conpozit, hipercomplex si multinivelar al acestui construct.Personlitatea este un sistem de nivel individual, organizat ierarhic ce intregreaza aspectele legice dupa care functioneaza si interactioneza toate subsistemele component intr-un anumit mediu.Personalitatea subsumeaza patternurile cognitive, affective si comportamentale, specific pentru individ, impreuna cu patternurile biochimice si bioelectrice care le sustin.

Nivelul biologic abordeaza si modeleaza mecanistele genetice, epigenetice, biochimice si bioelectrice care prin interctiune simultana duc la aparitia si mentinerea patternurilor comportamentale individuale.Nivelul tresaturilor-dispozitionale cauta sa evidentieze tipuri de calitati individuale si dispozitii comportamentale stabile care sa diferentieze indivizii.Nivelul psihodinamic cauta sa explice personalitatea in termeni de conflicte, pulsiuni si defene, toate aceste fiind in mare parte neconstientizate de persoana.Nivelul fenomenologic modeleaza maniera strict subiectiva in care oamenii se raporteaza la mediul iconjurator. El investigheaza ipotezele si contructele cu care opereaza oamenii atunci cand actioneaza intr-un mod sau altul intr-un context dat.Nivelul comportamental modeleaza felul in care patternurile comportamentale sunt invatate de individ prin infuenta conditiilor-stimul externe.Nivelul social-cognitiv se ocupa de modul in care oamenii invata si achizitioneaza comportamente definitorii prin expunerea la modele sociale.

Abordarea psihanaliticaCa studio al personalitatii, psihanaliza investigheaza gandurile, visele, greselile si alte comportamente ale persoanei cu scopul de a gasi o semnificatie a acestora pentru individ.Teoria psihanalitica se bazeaza pe 2 asumptii majore:1. Cea propuse de Darwin conform careia oamenii sunt rezultatul evolutiei naturale si prin urmare nu difera in mod fundamental de celalalte animale.2. Cea propua de Shopenhauer si Nietzsche conform careia fortele inconstiente, irrational si primare au un rol central in motivatia umana.Asumptiile teoriei psihanalitice se contruiect pe baza unor conceptii interconenctate:1. Toate comportamentele sunt cauzate de anumite forte interioare astfel comportamntele au o semnificatie si nu sunt produse la intamplare.2. Sursa motivatiei se afla in energiapsihica3. Personalitatea este organizata pe 3 paliere. Initial Freud a propus o prima topica care propunea inconstientul, preconstientul si constientul ca niveluri de constienta. Ulterior a propus o noua topica prin care personalitatea este organizata pe trei neveluri de baza. Id (selful primitive), eul (selful rational), supraeul (constituit dinvalorile societatii).4. Instinctele biologice (Id) sunt in conflict cu restrictiile realitatii (Eul) si regulile societatii (supraeul).5. Inconstientul sau id-ul au un rol primordial in dezvoltarea si functionarea personalitatii6. Dezvoltarea din timpul copilariri timpurii are un rol determinant in personalitatea adulta.

Stadiile dezvoltarii elaborate de Freud mai sunt numite si stadii ale dezvoltarii psihosexuale pentru ca sunt legate de manifestarile psihologice ale pulsiunilor sexual. In diferite etape de dezvoltare o anumita parte a corpului este sensibila in mod special la stimularea erotica. Pentru a progresa la stadiul urmator, lobodoul trebuie eliberat din zona principal si reinvestit in zona caracteristica stadiului. Fixatia care s-a produs in copilarie va influenta personalitatea adultului. Daca fixatia este de intensitate mica, atunci vor fi vizibile in comportament doar urma ale vechilor modalitati de obtinere a placerii. Daca fixatia este puternica atunci el va fi dominat de modalitatile de obtinere a placerii caracteristice stadiului la care s-a produs fixatia.Stadiul oral: in timpul primului an de viata, gura reprezinta pentru bebelusi principal sursa de reducere a tensiunii sau de placereStadiul anal: atunci cand copilul este intarcat libidoul se orienteaza dinspre gura spre anus. Initial placerea este obtinuta din eliminarea fecalelor stadiul anal sadic. Apoi din retinerea fecalelor stadiul anal erotic. De aici se manifesta tipul anal expulziv (dezordonat, extravagant, risipitor) si tipul anal retentive (ordonat, curat, organizat).Stadiul falic: la varsa de 4-5 ani libidoul este indreptat catre zona genital. Conflictul izvoraste din dorinta copilului de a pune stapanire pe parintele de sex opus si de a-l elimina pe cel de acelasi sex. Acest conflict se numeste Complexul lui Oedip. Variant feminine se numeste Complexul Electrei.Perioada de latent: dupa rezolvarea compexului lui Oedin/Elecrei copiii intra intr-o nou stadiu numit peroada de latent. Acesta nu este un stadiu de dezvoltare psihosexuala intrucat pilsiunea sexual nu continua sa se dezvolte (libidoul ramane adormit).Stadiul genital: ultimul stadiu de dezvoltare psihosexuala incepe la pubertate cand tanarul incepe maturizarea sexual. Dureaza toata poerioada varstei adulte. In stadiul genital libidoul este orientat din nou catre zona genital dar de data asta este indreptat spre placerea heterosexuala si nu pe placerea autoerotica.

Structura personalitatii. Prima topica:Initial Freuda divizat mintea umana in trei neveluri de constienta: inconstient, preconstient, constient.Constientul include toate aspectele de care suntem constienti la un moment dat.Preconstientul include ganduri de care nu suntem constienti dar care pot fi usor accesibile constiintei,Inconstientul reprezinta partea dominant a mintii umane. Majoritatea comportamentelor unui individ sunt motivate de partea incostienta a mintii umane.A doua topica:Dupa 1920, Freud a propus o noua organizare in Id, Ego si Superego.Idul este rezervorul tuturor pulsiunilor si forta sa deriza diresct din rpocesele si nevoie corporale. Utilizeaza doua tehnici e eliberare a pulsiunilor: actiunile reflexe si procesul primar. Reactioneaza direct la iritatiile din mediul intern si externm reducand tensiunea si distrezl cauzat de acestea.Egoul sau eul impumita din energia Idului pentru a functiona. El se bazeaza principal realitatii.caracterizat de gandirea realista, rezolvarea problemelor si reprezinta baza proceselor intelectuale. Functioneaza ca un mediator intre ID si Superego.Superegoul este reprezentantul intern al valorilor parentalesi societal, luptand pentru ideal in loc de real.Mecanistele de aparare sunt procese inconstiente peroprii eului care impiedica exprimarea directa a impulsiunilor.1. Reprimarea presupuneexcluderea active si totala a gandurilor amenintatoare din canpul constiintei. Mechanism de aparare fundamental2. Negarea unor ganduri si experinete dureroase.3. Regresia presupune implicarea in comportamente care sunt asociate cu placerea si satisfactia pe care indvidula experimentat-o intr-un moment anterior.4. Formatiunea reactionala reprezinta o modalitate de a scapa de unimpul si supraaccentuarea cognitive si comportamentala a opusului sau.5. Proiectia presupune atribuirea impulsurilor si dorintelor unei alte personane.6. Deplasarea implca redirectionareaunui implus inacceptabil spre unul mai acceptabil.r7. Rationalizarea presupunea gasirea uneimotivatii rezonabile pentru un gand sau comportament inacceptabil.8. Identificarea reprezinta un mechanism prin care in general oamenii fac fata invidiei.9. Sublimarea este un mecanism care trasforma impulsurile inacceptaile in comportamente sociale complet acceptabile, chiar admirate. Este considerate singurul mechanism de aparare de success.Freud si-a canalizat intreaga cercetare pe studii de caz sip e intrepretarile obsevatiilor. Metode: hipnoza, asocierile libere, interpretarea viselor, tehnicile proiective. Majoritatea procedurilor sihanalitice de masurare a personalitatii sunt considerate indirect.

Psihanaliza post-frudiana (Jung, Adler, Erikson) psihologi ai Eului.Neopsihanalistii au atras atentia asupra diversitatii motivatiilor umane si asupra [roceselor mentale si emotionale cu rol in dezvoltarea personalitatii dupa incheierea copilariei timpurii. Eul este privit ca istanta domenanta si dinamica a personalitatii.

C.G.Jung inconstientul unui individ este dormat din doua istante distinct: un inconstient personal si unui Colectiv.Inconstintul colectiv contine ganduri, imagini, memorii si patternuri comportamentale ancestral cu care se naste fiecare individ. Imaginile primordial din IC sunt numite arhetipuri.Arhetipul anima latura feminine din Incostientul MasculinArhetipul Animus - latura masculine din Inconstientul FemininArhetipul Umbra constituie latura noastra rea inconstienta.Jung a descries patru modalitati prin care oamenii experimenteaza lumea :senzaria, intuitia, afectul si ratiunea. Oamenii difera consistent in functie de modalitatea predominant. Indivitzii difera consistent si in fucntie de aspectul directiei orientarii energiei psihice, unii fiind extrovertiti si altii introvertiti.

A.Adler Psihologie Individuala.Temele majore ale teoriei sale sunt inferioritatea de organ si rivalitatea intre frati.Dezvoltarea personalitatii are la baza asumptia neajutorarii copilului mic care il face vulnerabil dpdv fizic. Aceasta vulnerabilitate se numeste inferioritate de organ. Motivatia fundamental a individului devine lupra pentru depasirea sentimentului de inferioritate. Daca individual esueaza in lupta sa de a compensa aceasta inferioritate, el va dezvolta un complex de inferioritate.Atitudinea parental si constelatia familiala sunt doi factori extreme de important in dezvoltarea personaitatii (rasfatarea exagerata si neglijarea copilului). In ceea ce priveste constelatia familial, adler a subliniat rolul importamtn pe care il joaca pozitia copilului in familie.E.Erikson a vazut personalitatea ca pe o constructive in timp avand o dezvoltare stadiala. In cadrul fiecarui stadiu, Erikson a asumat interventia unei crize psihosociale care apare ca urmare a eforturilor depuse de individ in rezolvarea problemelor cu care se confrunta.1. stadiul oral incredere vs neincredere2. stadiul muscular-anal autonomie vs rusine3. stadiul locomotor genital initiative vs vinovatie4. latent constinciozitate vs inferioritate5. pubertate si adolescenta identitate vs confuzie de rol6. varsta adulta timpurie intimidate vs izolare7. vasrta adulta generativitate vs stagnare8. maturitate integritte vs disperare.Dezvoltarea personalitati este unproces desfasurat pe tot parcursul vietii in care rolul essential este juacat de identitatea Eului.

Abordarea psihometrica Allport, Eysenck, Cattell Personlitatea ca sistem hipercomplex, dimanic, de tip probabilist, pentru a fi masurata a trebuit sa fie descompusa in unitati elementare.Modelul clasic dispozitional propune conceptii teoretice si metodologice elaborate de Allport, Cattell si Eysenck. Conceptiile teoretice si sugestiile metodologice incipiente oferite de Allport, Eysenck si Cattell pun bazele modelului dispositional al personalitatii.

G.Allport a fost primul personolog care a propus o conceptualizare si o descriere a personalitatii in termeni de tresaturi. Conceptual de tresatura a fost introdus in 1921. Tresaturile au mai mult decat o existent nominal. Ele sunt mai generalizate decat obisnuintele comportamentale Sunt dinamice sau cel putin determinative pentru comportament Pot fi determinate in mod empiric Nu sunt sinomice cu jucata morala Comportamentele care sunt inconsitente cu o tresatura nu pot fi considerate in mod automat dovezi ale inexistentei uneianumite tresaturi. Tresaturile sau dispozitiile caracteristice sunt unitatile de baza ale personalitatii. Ele sunt acceptate ca fapte biofizice, ca dispozitii psihofizice relationate cu sisteme neuronale persistene de tensiune si determinate. Nu sunt observate in fluxul comportamental. Ce se observe este succesiunea unor acte adaptative specific. Ele nu sunt observate ci inferate. Tresatura este un sistem neuropsihic generaliat si focalizat cu capacitatea de a prelucra si interpreta o multitudine de stimuli functionali echivalenti si de a initi si ghida forme consistente de comportamnet adaptativ si expresiv. Au doua attribute: generalitatea si permanenta. Tresaturile sunt personale si trebuie determinate empiric. Nu sunt mereu active si uneori sunt si latent. Sunt dispoziti icorticale, subcorticale sa postural avand capacitatea de a provoca sau ghida reactii fizice specific, doar aspectul fizic fiind fizibil.Allport a considerat ca cei mai multi oameni au animate dispozitii care modeleaza cea mai mare parte a comportamntelor lor. Aceste sunt tresaturile sau dispozitiile generalizate ale persoanei numite tresaturi cardinal.Subordonate acestora sunt tresaturile central. Ele reprezinta tresaturi cu un grad mai redus de generalizate, mai putin prezente in conduit persoanei. La un grad si mai redus sunt tresaturle secundare. Acestea iau frecvent forma unor aitudini personale.Delimitari conceptuale: Tresaturi-atitudini Tresaturi-tipuri Tresaturi-habitudini

R. Cattell si pentru el tresatura reprezinta unitatea de baza fundamentala in studiul consistentei personalitatii. A avut contributii in metodologie cu scopul de a fundamenta demersurile descriptive, explicative si predictive ale personalitatii. Introduce analiza factoriala in psihologia personalitatii, demostrand cum pot fi extrasi factorii tresatura si cum pot fi eliminate elementele redundant din descrierea personalitatii (16 PF Cattell). Analiza factoriala aduce doua avantaje majore: economia si tresaturilesursa. Tresaturile-sursa sunt pure si idependente (capacitatea generala mentala si experienta achizitionata). Sunt struncturi mentale inferabile pe baza observarii comportamentelor unei personae sau constructe fundamentale respensabile de regularizarea comportamentala.

J. Eysenck a pornit de la tipologia propuse de Jung (extraversiune-intraversiune) si de la dimensiunile constitutional ale lui Kretschemer, ajungand la o noua viziune factoriala a personalitatii. Numarul factorior extrasi din analiza factoriala este de trei (nevrotism, extraversine, psihotism). A considerat ca cercetarea personalitatii trebuie realizata intr-o maniera ipotetico-deductiv si nu intr-una exlusiv explorative. Factorii sunt intelesi ca si concept conotatove si nu denotative (Cattell). S-a enumerate printre cei care au considerat ca tipurile de personalitate constau in interactiunea si interconexiunea tresaturilor si nu in tresaturi dihotomizate.Modelul Big Five teoria dispozitionala a tresaturilor este ilustrata fidel in modelele Big Five ale personalitatii. Acestea extrag prin analize factoriale tresaturile esentiale ale individului in forma superfactorilor de personalitate. Exista 5 superfactori (factori sursa) : Deschidere, Constiinciozitate, Extraversiune, Agreabilitate, Nevrotism (OCEAN), fiecare sunt compusi din 6 fatete interconectate. Superfactorii sunt neafectati de variatiile factorilor situationali. Metodologia propusa de Cattell a ramas nealterata in cercetarile factoriale de tip Big Five.

Modelul clasic dispositional are caracteristici definitorii: Asuma valoarea cauzala a tresaturilor de personalitate In privinta consitentei comportamentului suma o stabilitate in timp si o consistent trans-situationala a tresaturilor unui individ Nu manifesta preocupari empirice explicite legate de aparitia si dezvoltarea patternurilor comportamentale care diferentiaza indiviziii intre ei.

Modelul interactionist centrat pe relatia dintre persoana si situatie . compotamentul este un produs al interactiunii dinamice dintre persoana si situatia in care se afla.1. Interactionismul mechanic a luat in considerare doar actiunea unilateral a variabilelor reprezentate de personana si situatie (VI) asupra comportamentului (VD).2. Interactionismul dynamic/ reciproc-interactionist - este preocupat de interactiunea reciproca dintre evenimentele situationale si comportament adica asuma atat faptul ca evenimentele afecteaza comportamentul cat si faptul ca persona este un agent active care poate influenta evenimentele externe.

Modelul conditional dispositional (MCD) elaborate de Wright si Mischel. Constituie o mutatie paradigmatica in psihologia personalitatii atata timp cat abandoneaza deliberat modelarile statice, oferind in schimb un mod programat de acces la procesualitatea dinamica aparaent instavila pe care se fundamenteaza totusi amprenta fiecarui individ. Sustine ca structura si functia constructelor dispozitionale sunt cel mai bine dezvoluite prin identificarea clusterilor, contingentelor specific de tipul dacaatunici/ conditie-conportamnet pe care oamenii le afiseaza.La nivelul cercetarii empirice a personalitatii, modelul impune necesitatea trecerii de la masurarea consistentei trans-sitiationale a indicatorior comportamentali pentru o tresatura data la masurarea patternurilor formate de acele situatii comportament context care dispun de o manifestare regulate.

Abordarea fenomenologica Kelly, RogersFenomenologia pleaca de la asumptia ca realitatea fenomenelor rezida exclusive in modul subiectiv in care acestea sunt percepute. Real pentru o persoana este doar ceea ce se afla in cadrul intern de referinta. Orice obiect exista doar in masura in care persoana crede in existent sa.Dpdv fenomenologic, omul este o fiinta natural active si astfel elimina necesitatea invocarii motivaei ca factor explicative al comportamentului. Se abordeaza omul ca fiinta dinamica. Teoria este holista. Implica o metodologie idiografica in studiul personalitatii. individualitatea este aspectul central.

Teoria constructelor personale G. KellyEl s-a situate pe o pozitie filisofica existentialist pe care a intitulat-o alternativism constructive. Teoria constructelor personale incearca sa determine felul in care persoana vede evenimentele prin prorpiul cadru de referinta. Constructele sunt moduri subiectivizate de reprezentare interna a evenimentelor externe. Ele sunt strct personale. Sustine ca fiintele umane incearca mereu sa prezuca sis a controleze evenimentele. Oamenii percep lumea prin patternuri, le creeaza si le adapteaza realitatii cu care se confrunta. Constructele nu sunt abstrase din realitatile existente ci sunt impuse, aplicate realitatii. Au o natura bipolar Sunt unice Sunt utilizate pentru a da o semnificatie evenimentelor Nu exista o asociere unica de tip construct-evenimentProprietati: permebilitatea masura in care un construct poate fi utilizat pentru a creea altele.Cele 11 corolare:1. Contructiei2. Alegerii3. Dihotomiei4. Spectrului5. Organizarii6. Individualitatii7. Comunalitatii8. Socialitatii9. Fragmentarii10. Experientei11. Modulatiei

Teoaria auto-actualizarii de C. RogersAccentual investigatiei psihologice trece pe surprinderea modului subiectiv al persoanei de a reflecta realitatea la care incearca sa se adaptezeSe fundamenteaza pe 2 asumptii majore Comportametul este determinat de tendinta unica a fiecarei personae spre atoactualizare Toti oamenii au nevoie de consideratie.Tendinta de autoactualizare aste innascuta. La nivel fundamental, duce la satisfacerea nevoilor biologice, la maturizare fizica, crestere conitua. La nivel psihologic, tendintade autoactualizare duce la dobandirea autonomiei, autosuficienta, extinderea experientei personale.Are doua aspecte: Biologic totalitatea comportamentelor care asigura supravietuirea Psihologic autonomie, autosuficienta, dezvoltare personala.Conceptual de self reprezinta perceptia globala organizata si consistent pe care omul o are despre sine (include perceptia despre lume si valorile si atitudinile fata de aceste perceptii).Rogers diferentiaza intre eul real (modul in care se percepe o persoana), si eul ideal ( asa cum vrea persoana saf fie).Nevoia de consideratie pozitiva este o a doua asumptie majora care se refera la acceptare, resprcet simpatie si caldura. Pentru autoactualizare, self consideratia pozitiva neconditionata este cea mai importanta.Terapia centrata pe client trebuie sa raspunda problemelor unice, sentimentelor, perceptiilor, atitudinilor si scopurilor sale. Abordeaza persoana prin propriul cadru de referinta. Presupune trei conditii necesare:1. Congruent2. Intelegerea empatica3. Consideratia pozitiva neconditionata.

Abordarea comportamentala Pavlov, Skinner Este preocupata de comportamentul in sine, rela, netrucat saufiltrat la nivelul contructelor abstracte. Se utilizeaza observatia si desprenderea unor esantioane comportamentale si nu semne ale unei clase generalizate de comportament (tresaturi). Este suma comportametnuelor. Ele pot fi: Deschise, manifeste Latent

Conditionarea clasica i.p. Pavlov a plecat de la observatia ca frecvent cainii saliveaza chiar inainte de a primii mancare conditionare clasicaWatson a ilustrat conditionarea clasica a anxietatii in cazul Micului Albert (sobolani-gong).A devenit o alternative de explicare a cazurilor nevrotice si anxioase in raport cu psihanaliza.Tehnici terapeutice asociate cu conditionarea clasica:1. Tehnica aversive presupune eliminarea unui raspuns conditionat indezirabil (alcool). Asocierea consumului de alcool cu antalcoolul.2. Desensibiliarea sistematica se bazeaza pe expunerea sistematica a clientului la stimuli evocatori de anxietate, acesta fiind invatat in prealabil sa exerseze raspunsuri comportamentale care sunt incompatibile starea de anxietate (relaxare muscular etc.)a. Pasii:i. Clientul invata si practiva raspunsuri adaptative incompatibile cu starea de anxietateii. Stimuli anxiogeni sunt ierarhizati de client cu ajutorul terapetuluiiii. Clientul este expus gradul la stimuli in timp ce performeaza exercitiile de relaxare.

Conditionarea operanta Skinner descopera ca un comportament poate fi invatat pentr-o schema de conditionare operanta diferita de cea clasica.Comportamentul este modificat in funcite de consecintele care-I urmeaza. Invatarea comportamentuelor bazata pe consecintele produse se numeste conditionare operanta/instrumental/prin incercare si eroare.Daca consecinta este o interire pozitiva atunci probabilitatea ca acel comportament sa fie repetat creste. Intarirea comportamentului este un concept de baza. Intarirea pozitiva stimulul este prezentat dupa producerea unui comportament. Intarirea negative stimulul este eliminate ca urmare a producerii unui comportament. Pedeapsa situatie in care evenimentul ce urmeaza unui raspuns comportabemtal reduce probabilitatea de aparitie a raspunsului (extintie comportamentala).Ca tehnica de masurare exista esantionarea si inregistrarea comportamentelor in contexte structurate si Observatia directe sistematica.Ideea ca stimuli controleaza comportamentul stimului control.Graficul de intarire se refera la secventa sau patternul dupa care intaririle sunt alecate atunci cand persona realizeaza raspunsul comportamental dorit de experimentator. interval fix frecventa fixa interval variabil frecventa variabila extintia dispatitia unui comportament ca urmare a facptuli ca intarirea nu ami este aplicata.Analiza functional leaga variatiile stimulului (VI) de cele ale raspunsului oferit (VD). Pasii:1. stabilirea frecventei cu care comportamnetul problema apare2. observarea si inregristrarea intaritorilor care mentin comportamentul3. planificare invatarii unei alternative comportamentale prin manipularea intaririlor allocate4. evaluarea modificarilor comportamentale la anumite interval de timp.I. BaselineII. Faza de conditionareIII. ExtintiaIV. Faxa de re-conditionareV. Post verificari periodice

Abordarea social-cognitiva teorii social-cognitive (TSC)- Rotter, Bandura, MischelS-a plecat de la 2 constatari interesante:1. O parte din comportamentele oamenilor apar prin simpla observare si imitare a comportamentelor celorlalti2. Modul subiectiv de reprezentare si trasformare cognitive a stimulului pot controla atat comportamentul personae cat si stimululComportamentul personanei este controlat nu de caracteristicile obiective ale stimulului ci mai degraba de modul subiectiv de reprezentare mentala.Teoria invatarii sociale Rotter a itrodus 4 contructe esentiale:1. Potentialul comportamentului porbabilitatea ca un comportamentu sa se produca in anumite situatii.2. Valoarea de intarire (valenta) preferinta subiectiva a persoanei pentru una dintre alternativele comportamentale.3. Expectant variabila pur subiectiva care presupune perceptia individului cu orivire la posibilitatea de implinire a unui eveniment. Pot fi specific sau generalizate.**Expectant si valenta sunt variabile independete iar comportamentul poate fi prezis daor ca urmare a interactiunii lor si nu a aditivarii lor.4. Situatia psihologica contextual situational (situatia psihologica dpdval persoanei care raspunde).

Invatarea observational Bandura (Bobo Doll) procesul prin care o persoana (observatory) isi schimba comportamentul ca rezultat al expunerii la un model. Poate fi fie expunere reala fie expunere simbolica. Presupune 3 stadii:1. Expunerea observatorului la influentele modelului social (real sau symbolic).2. Achizitia modelului se masoara frecvent prin sarcini de repreducere.3. Acceptanta repprezinta gradul de disponibilitate al observatorului de a imita comportamentul.Personalitatea se dezvolta printr-un determinism reciproc. Personalitatea si comportamentul si factorii situationali interactioneaza continuu pentru a determina ceea ce facem si gandim.

Teoria social-cognitiva bazata pe variabile persoana (Mischel) identifica cinci tipuri majore de variabile persoana pe care se cladeste personalitate. In masurarea lor se abordeaza o perspective idiografica, centrata pe persoana si nu un demers nomotetic care accepta agregari interindividuale si prelucrari statistice.1. Encoderile/reprezentarile modul unic in care o persoana reprezinta, evalueaza si interpreteaza experientele externe, trairile interne, pe ceilalti sip e sine.2. Expectantele consecintele pe care anumite comportamentele au. Specific si generalizate:a. Locul controlului expectant generalizata. Evalueaza masura in care o persoana considera ca poate controla o anumita situatie. Loc control intern si extern.b. Autoeficaticatea expectant generalizata. Credinta unei persoana ca poate performa un anumit comportamnet considerat dificil.3. Emotiile se refela la modul de rocesari si raspuns afectiv al persoanei la situatiile sitmul (externe sau interne).4. Scopurile si valorile ghideaza proiectele pe termen lung, situatiile si intaririle pe care personana le cauta precum si reactiile fara de acestea5. Competentele de autoreglare prin scopurile impuse si prin onteririle autogenerate oamenii isi regleza comportametul.

Abordarea biologica a personalitatiiNivelul biologic alcatuit din gene, protein, structure corticale si subcorticale, nerotrasmitatori si neuromodulatori reprezinta infrastructura personalitati. Acest nivel fundameteaza aparitia patternurilor comportamentale general-uamne dar si a celor specific individuale.Genetic comportamentala pleaca de la asumptia ca variatia ADNului se reflecta in variatia compotamentului, de aceea scopul acesteia este de a identifica atat genele ce intretin anumite comportamente dar si mecanisme multiple care comduc la comportamentul final. La nivel molecular esenta vietii consta in procesul de replicare a AND-ului. Corelatiile dintre variatia ADNului si variatia comportamentala se considera ca sunt indicatori cauzali.1. Sinteza proteica dogma central a geneticii molecular presupune trascriptarea informatiilor din AND la nivelul ARN mesager si translatarea ARN transfer. Codul genetic continut de AND este structurat pe unitati de catre trei baze numite codoni.2. Translatarea ARNm in protein doar 2 % din totalul de AND participa la sinteza protieca prin procese de trascriptie si traslatie. Celalat procent de 98 % este and trascris in arn necodant (care nu participa la sinteza proteica si are rol in reglarea expresiei genetice).Expresia genetic se refera la schimbarile ratei de trascriptare a ARNm care in continuare relgeaza frecventa cu care genele produl protein specific. ARNul necodant este o structura paralela genomului fiind denumit trascripton.Trnscriptonul expresia genetic a genomului. Expresia genetic presupune trspcriptrea ADNului inARNm iar apoi in protein. Dar nu toate genele vor fi codate in protein. O mare parte din AND este trascriptata intr-o forma de ARN care nu participa direct la codarea proteinelor (ARN necodant material neagra a genomului) dar care regleaza activitatea genelor prin diverse mecanisme.Epigenomul epigenetica studiaza modificarile ADNului si proteinelor asociale care trasfera continutul informational in timpul diviziunii celulare. Analogia hardware software (genom epigenom) unde epigenomul este softwareul pe baza caruia se activeaza funciile hardware. Epigenomul este cel care comadanda specializarea lor in cellule cu functii specific (mulculare, hepatice, nervoase etc.)Proteinomul este un nivel care se interpune intre genele si comportamentul individului. Sunt formate din una sau mai multe polypeptide, iar acestea din mai multi aminoacizi (monomer). Fiecare protein deserveste o functie specifica, aceasta fiind constransa de forma sau structura tip 3D a proteinei. Variabilele externe si interne pot modifica structura proteica si pot anuma forma normal pe care protein o indeplineste in organism.Configuratia proteinomului este data atat de factori genetici cat si de cei de mediu. (ex. Studiind LCH al pacientilor cu diferite tulburari psihiatrice s-a constatat ca exista peste 300 de modificari de strucura si de diferente la nivelul proteic).Neuromul faptul ca diferentele interindividuale de ordin temperamental au un substrat biologic a fost intuit inca din antichitate de Hipocrate si Galenus care separau 4 tipuri temperamentale bazate pe combinarea umorilor. Acum ideea a fost reluata odata cu descoperirea neurotrsmitatorilor.Neurortasmitatorii sunt substante chimice localizate in regiuni specific ale neuronilor. Neurotrasn sunt subst chimice eliberate in fanta sinaptica care au rolulde activare sau inhibare a urmatoareai celeule nervoase Acestia sunt eliberati in conditii specific de stimulare si actioneaza asupra unui set specific de receptori.Diferentele in productia si metabolismul neurotransmitatorilor variaza parallel cu anumite caracteristici definitorii de personalitate in special cu cele de ordin temperamental dar si cognitive.

Tipuri de neurotrasmitatori:1. Dopamine are rol modulator asupra comportamentului. In cortexul prefrontal DA este esentiala pentru memoria de lucru. Un deficit in memoria de lucru apare atunci cand secretia DA este sub sau supra normal. Activarea DA in cortexul prefrontal si in nuclei accumbens este critica pentru recompense naturala car si pentru cea indusa de droguri. Sistemul dopaminergic este legat de comportamentul de abordare si de senzitivitatea fata de recompense, comportamentue de explorare si predispozitia de a manifesta emotii positive (bucurie, veseli), cautarea senzatiilor sau a noului. Reactivitatea sistemului dopaminergic a fost legata si de manifestarea agresivitatii si sexualitatii. De asemenea, prea mult DA eliberat sau prea putin asimilat este legat de multe cazuri de schizofrenie. In boala Parkinson se produce distrugerea unui subset de neuroni DA.2. Norepinefrina/noradrenalina activeaza zone ale SNC si SNP. In SNP determina depolarizari extitatorii in timp ce in SNC are rol inhibitor. Joaca rol in excitarea corticala si dispozitia afectiva. Scaderea de NE determina depresia activitatii in timp ce cresterea de NE determina agitatie psihomotorie.3. Epinefrina/adrenalina este legata de NE sub aspectul fuctionarii in SNP. El controleaza functiile neuroendocrine si presiunea sangvina.4. Serotonona in SNC moduleaza numeroase procese psihologice precum dispozitia emotional, agresivitatea, senzitivitatea la durere, activitatea sexual, somnul, tulburarile mintale.5. Acetilcolina - in SNP are proprietati excittorii iar in SNC poate avea fie rol excitatory fie inhibitor asupra nerunilor, depinde de zona. Produce diferentieri de ordin cognitive, capacitatea de memorare. (ex. La pacientii de Alzheimer s-a identificat distrugerea progresiva a neuronilor ACH deteriorare cognitive majora.)

Hormonii si temperamental:1. Testosteronul hormone care relationeaza cu extraversiunea, cautarea de senxatii, experientele sexual, dezinhibitiile pulsionale (la barbate) si responsivitatea si frecventa actelor sexual (la femei). Provoaca agresivitate dar joaca si un rol adaptativ pentru ca provoaca asertivitate si sociabilitate.2. Cortizolul secretat in exces in stresul fiziologic si psihologic prelungit. Apare la indicator al tulburarilor dispozitionale depressive si anxioase fara a fi o cauza directa a acestora. Nivelul scazut asociaza cu tulburarea borderline sau cea antisocial a personalitatii iar nivelul crescut este asociat cu tulburari evitante, depresice sau obsesiv-compulsive.Cercetarile epigenetice aduc o dovada concludenta ca cercetare personalitatii nu ami poate fi dihotomizata intre genetic si mediu, intrucat aceste categorii de variabile sunt legate inextricabil prin epigenom.

Biologia temperamentuluiInca din antichitate de Hipocrate si Galenus care separau 4 tipuri temperamentale bazate pe combinarea umorilor. Acum ideea a fost reluata odata cu studiile din biochimie.Temperamental a fost definit ca latura dinamico-energetica, reactiva, reglatoare a personalitatii. dpdv energetic, temperamental reflecta diferentele interindividuale fundamentale in cantitatea de energie disponibila la nivelul celului nervoase. A fost definit si intermeni de reactivitate (excitabilitate canalizata in raspunsurile emotionale si comportamentale) si autoreglare (procesele neuronale de inhibitie sau excitatie care regleaza reactivitatea).Autoreglajul conoaste o evolurie ontogenetica gradual si in interactiune cu factorii externi.Extraversia o caracteristica diferentiala de prin rang a personalitatii. exprima sociabilitate, voiosie, activism. Eysenck a corelat nivelul de arousal crotical cu introversia si extraversia. Nivelul diferit ar fi influentat de starea naturala a sistemului retilculat activator ascendent (SRAA). Introvertitii au un prag sensorial mai scazut si o activitate cerebral mai intense decat extravertitii. Introvertitii au un SRAA setat la un LOA mai crescut in timp ce la extravertiti LOA este mai scazut, solicitant o suprastimulare, prin cautarea activitatilor.Extraversia poate si influentata si de sistemele ale creierului care controleaza reactivittea emotional. La nivelul creierului exista 2 sisteme, unul de abordare comportamentala (BAS) si unul de inhinitie comportamentala (BIS). BAS abordarea stimulilor externi, orientarea catre scopuri dezirabile, abordarea comportamnetului: specific extravertilor. Determina cat de senzitiv este individul la recompense.BIS determina cat de senzitiv este individul la pedeapsa si non-recompensa: specific introvertilor.Oamenii difera stabil si consistent si sub aspectul gradului de activare a celor doua emisfere corticale. S-a descoperit ca introvertitii au un flux sangvin mai mare decat extravertitii la nivelul lobilor frontali si al talamusului frontal, aceste arii fiind resposabile de planificarea activitatii si de rezolvarea de problem. Extravertitii au un flux sangvin mai mare decat introvertitii la nivelul girusului ciangulat anterior, al lobilor temporali si a talamusului posterior, aceste arii fiind responsabile de procesari senzoriale si emotionale.Persoanele extravertite, caracterizate printr-o senzitivitate mai mare fata de recompense si prin comportamnete de abordare active a stimulilor din mediul extern, dispun de sisteme dopaminergice mai active in contrast cu persoanele introvertite.Nevrotismul presupune prezenta cronica a emotiilor negative si a stimei de sine scazuta. Anxietatea xoreleaza puternic cu nevrotismul. Este tendinta de a fi anxios vs calm. La nivel cerebral, amigdala este o structura esentiala in generarea comportamentelor nevrotice.Psihotismul include aspecte comportamentale heteroclite precum: impulsivitate, cautare de senzatii, chiar tendinte aggressive, tendita opusa socializarii si responsabilitatii sociale.In privinta cautarii de senzatii, Zuckerman o considera o tresatura de personalitate. A fost explicate prin nivelul de LOA. Cei cu unnivel de LOA scazut vor cauta sa isi patreze nivelul scazut de stimulare din mediu; cei cu un LOA crescut vor cauta mereu surse noi si complexe de stimulare. Coreleaza pozitiv cu sistemul dopaminergic si negativcu sistemul serotoninergic.Consistent si coerenta personalitatiiPersoanele se pot caracteriza printr-o serie de caracteristici care raman relative invariate de-a lungul timpului si al contextelor sociale ipoteza consistentei de manifestare a perosnlitatatii.Atunci cand cenrcetarea empirica nu a reusit sa confirme aceasta ipoteza fundamental s-a creea paradoxul consistentei.Consistent este un parametru determinat prin metode statistice care exprima masura in care o tresatura de personalitate isi pastreaza valoarea masurata la doua sau mai multe ocazii de testare. Consistent absoluta propusa de modelul dispositional. Considera ca tresaturile sunt pre-dispozitii cauzale ale comportamentului care condul ca conduit invariate ce se manifesta indifferent de situatie. Se manifesta la nivel intra-individual. Specificitatea comporamentala orice comportament este controlat deun simul contextual acesta neavand intrinsic consistent ci specificitate situationala (stimulus sontrol Skinner). Se manifesta la nivel inter-individual. Consistent relative poate fi inteleasa prin raportarea la alte personae aflate in aceleasi sontexte situationale. La nivel inter-infividual. Coerenta coportamentala ia in calcul atat variabilele de personalitate cat sip e cele situationale (interactionist) pentru a ajunge la o explicatie valida asupra consistentei comportamentale trasn-situationale. Coerenta se defineste ca pattern de variatie comportamentala trasn-situationala intraindividuala stabil. Stabilitatea profilului poate fi calculate prin corelarea comportamentelor manifestate cross-situational la minim doua momente temporal distince.Patru tipuri de consistent rezultate din combinarea variabilelor persoana /comportament si situatie (PxS).Tipul A cel mai bine ilustrat prin aplicarea unei masuratori test/retest.Tipul B presupune ca unul si acelasi comportament este comparat in doua situatii diferite.Tipul C - se refera la corelarea a minim doua modalitati comportamentale dar care sunt subsumate aceleiasi categrii, in aceeasi situatie (nevrotism si anxietate).Tipul D se refera la corelarea a minim doua modalitati comortamentale relative distinct si in situatii distinct.Cattell distingea doua strategii diferite de masurare a personalitatii:1. Tehnica R detecteaza variatiile interindividuale si presupune:a. Selectarea unei variabileb. Selectarea unei ocazii de masurarec. Determianrea variatiei scorurilor in raport cu variabila si ocazia pentru un grup de subiecti2. Tehnica P detecteaza variatia intraindividuale si presupune:a. Selectarea unui singur subiectb. Selecarea unui subset de variabilec. Determinarea pentru mai multe ocazii variatia variabilelor selectate pentru acel subiect.Perspective longitudinal/temporal studiaza identitatea de manifestare a unor structure de personalitate in doua sau mai multe momente de timp. Scopil il constituie compararea scorului obtinut la un moment t1 cu cel de la t2 (trans-temporal). 1. Design corss temporal2. Design corss situationale3. Design cross-situational-temporalePerspective trasnversala este interesata de gradul de variatie a unuia si aceluiasi indicator comportamental pentru mai multe persoane intr-un context dat. 1. Design cross modal2. Design cross temporal - modal3. Design cross situational-temporal-modalPerspective mixate atunci cand aspectele trans-temporale si cele trans-situationale ajung sa fie mixate intr-un mod mai mult sau mai putin controlat.

Teoria sistemului cognitive afectiv al personalitatii (CAPS)Integrarea elementelor din modelarea idiografica a contructelor dispozitioanle, din teoria social-cognitiva si din domeniul stiintelor cognitive intr-o maniera unitara a dua la Teoria Sistemului Cognitiv-Afectiv al Personalitaii (CAPS).Personalitatea este un sistem de tip neuromimetic compus din unitati cognitive si affective multiplu interconectate si activate de stimuli externi dar si de cei interni evocati. Preia si valorifica asumptia modelului conditional dispositional care prevede ca personalitatea functioneaza dupa patternuri de tipul dacaatunci Sistemul personalitatii genereaza patternuri stabile de tipul situatie-comportament. Gandurile emotiile si comportamentele se modifica flexibil in functie de situatia data, dar organizarea lor subadiacenta poate ramane stabile in mai multe tipuri de situatii. Diferentele interindividuale configureaza amprenta sau semnatura comportamentala unica fiecarui individ.In cadrul CAPS sistemul personalitatii este redul la doua tipuri de unitati: cognitive si affective. Aceste sunt multiplu interconectate. Individul uman ar putea fi redus la un numar indefinite de astfel de unitati de procesare cognitive-afectiva, iar unicitatea personalitatii sale ar fi data de patternurile stabile dupa care se produce activarea retelei neuronale sub impactul situatiei-stimul. Situatiile stimul pot fi obiectiv-externe sau subiectiv-interne. O astfel de modelare prin neuroni si conexiuni interneuronale artificial in psihologia cognitive poarta numele de retea neuromimetica. Astfel, sistemul personalitatii este o retea interconectata de unitti cognitive-afective care activate de stimuli interni sau externi isi defineste de-a lungu experienei individului patternuri unice de procesare psihologica reflectata in raspunsurile comportamentale predictibile. O retea neuromimetica se compune din unitati de detective (input) ,unitati de procesare si unitati de raspuns comportamental (output). Reteaua intra in contact atat cu stimuli externi cat si cu cei interni.CAPS este o abordare idiografica interesata de identificarea demersurilor explicative si predictive ale evolutiei comportamentale pentru un singur caz. (nu asuma generalizari la nivel de grup).S-a demostrat ca aceasta modelare neuronala fudamentate pe teoria CAPS poate fi un instrument de identifiacare a sistemlui de personalitate chiar si atunci cand acesta se aflain interactiune sociala sub forma de diada (partenerii unui cuplu). Rezultatele au dovedid ca chiar daca persoana se alfa intr-o interactiune diadica, ea isi defineste patternuri comportamentale predictibile chiar daca gandurile si emotiile ei variaza nu doar in funcite de stimularile externe independente ci si in raport cu feedbackurile primate de la partener.CAPS reprezinta un cadru conceptual robust pentru demersurile explicarive si predictive la nivelul dinamicii personalitatii.

Extraversieconditionare operanta coerenta comportamentala modelul conditional-dispozitional (mcd)sistemul cognitiv-afectiv al personalitatii (caps)+Biologicaabordarea comportamentala