44

Click here to load reader

Psihopedagogia deficientei de intelect

  • Upload
    mishaoni

  • View
    1.367

  • Download
    16

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Psihopedagogia deficientei de intelect

Psihopedagogia deficientei de intelect

Curs 1

Deficienta fenomen obiectiv, realitatea, ce este afectat la copil -(Alex Rosca)este o stare de anormalitate de potentialitate restransa sau oprirea dezvoltarii cerebrale in urma careia persoana atinsa este incapabila la maturitate sa se adapteze la mediul sau la cerintele comun astfel incat sa-si mentine existenta fara ajutor extern-(Doll) o stare de subnormalitate mintale datorata unei opriri a dez de origine constitutionala avand un caracter incurabil concretizandu-se intr-o stare de incompetenta soc ce se constata la maturitate-(dsm4) aceasta tulburare este caracterizata printr-o funct intelectuala semnificativ sub medie(iq de 70 sau sub), cu debut inainte de 18 ani1)retardare mintala usoara 50-55-70 IQ2)moderata 35-40-50-553)severa 20-25-35-404)profunda 20-25Criterii 1)functionarea intelectuala semnificativ sub medie la un test administrat individual2)prezenta unor deficiente/deteriorari concomitente in cel putin 2 din dom: comunicare, autoingrijire, viata de fam, aptitudini soc/interpersonale, uz de resursele comunitatii, autoconducere, aptitudini scolar functionale, munca, timp liber, sanatate si siguranta3)debut inainte de 18 aniIn schema psihometrica de la IQ 0-70 este deficienta mintala, dar intre 70 si 90 este o zona care nu este nici in normalitate dar nici deficienta mintala. Acesti copii prezinta dificultati majore de adaptare scolara., nu au afectiuni cerebrale are potente dar nu au fost valorificate .Daca unui copil cu intelect de limita nu i se da sansa de a evolua si de a se adapta in scoala de masa el va deveni debil mintal real, ceea ce inseamna ca in anumite conditii debilitatea mintala se invata.

Handicapul rezultanta in planul social al deficientei Zazoo - foloseste debilitate mintala- nivelul usor a deficientelor mintale Curs 2 Vagoschi- in viitor omenirea va fi in stare sa eradicheze orbirea si surzenia, pana atunci, ped si stiintele sociale sunt cele care pot sa amelioreze situatia respectiva. Zazoo- debilitatea mintala este: prima zona de insuficienta mintala, legata de exigentele societatii, exigente care sunt variabile de la o societate la alta, de la o varsta la alta, determinantii sunt biologici, avand un efect ireversibil in starea actuala a cunostintelor noastre. Alois Gerbut- prin deficenta mintala intelegem reducerea semnificativa a capac psihice, care determ o serie de dereglari ale reactiilor si mecanismelor de adaptare ale individului la conditiile in permanenta schimbare ale mediului inconjurator si la standardele de convetuire soc dintr-un anumit areal, ceea ce plaseaza individul intr-o sit de incapacitate si inferioritate exprimata printr-o stare de handicap in raport cu ceilalti membrii a comunitatii din care face parte.

1

Page 2: Psihopedagogia deficientei de intelect

Deficienta mintala este inteleasa ca o deficienta globala ccare influenteaza adaptarea prof, gradul de competenta afectand gr de personalitate: structura, organizare, dez intelectuala, afectiva, psihomotorie, adaptativ-comportamentala. Statisticile oms arata ca defic mintala este intalnita la 3-4% din cop avand diferite gr de intensitate si variate forme de manifestare clinica.In 1963 in SUA erau 3% deficienti. In 1973-75 s-a estimat ca in fr 5,5%, suedia 3,5%, japonia 3,7%.Mariana Rosca o var intre 4,2% si 15,9%. Este clar ca aceasta variatie a fregventei este ecoul greutatilor intalnite de copii la scoala. In medie sunt 5% deficienti insa jumatate din ei sunt cu deficienta mintala. Ei sunt de 15 orimai numerosi dc surdomutii si de 35 de ori mai numerosi dc nevazatorii. La inceputul sec erau bagati in seama doar cei gravi. Dupa al doilea razboi mondial a fost o politica de alfabetizare a tuturor si atunci s-au ciocnit si de defic mintala, s-a pus problema ca trebuia sa se faca ceva cu ei. Etiologia deficientei de intelect

Cauze: medicale, sociale, Matichiva a studiat si a dat un cadrul general de referinta cu privire la factorii etiologici. Acesta este:-ereditatea, mediu si educatia Factorii ereditari-nespecifici(poligenici)-debilitatea endogena sau subculturala/familiala-specifici- sindroame: Turner, Bonneville Urlich, Klinefelter, Hermafroditismul, Down,

Curs3 22.10.09

Formele determinate genetic Factori intrauterini-pe baza de accidente ce se intampla in momentul conceptiei sau pe timpul sarcinii-in perioada sarcinii cele mai periculoase sunt primele 3 luni dc mama a fost bolnava influenteaza starea copiilor-imbolnaviri : dc mama gravida in primaluna se imbolnaveste de taxa plosmoza(se ia de la animale de casa) at posibilitatea de imbolnavire a lui este peste 50%, in luna 2 20%, in luna 3 7% 1)Factori post-natali-Luminita Iacob „mediu, cafact al dezvoltarii umane este constituit din totalitatea elem cu care individul interactionaza direct sau indirect pe parcursul dezvoltarii sale”, ea vb despre o zona individuala de mediu, in cond bune se va dezv normal, precare abzateri in dezvoltare sai dizontogeniei.-desi apare ca principal furnizor a materialului ce stimuleaza poteantialul eredital actiunea mediului poate fi o sansa a dezv dar si o frana sau chiar un blocaj al dezvoltarii intr-un mediu ostil, insecurizant,alienant-o interventie timpurie in sensul normalizarii conditiilor de mediu in primul rand al mediului socio-fam poate fi revenirea treptata spre o stare obisnuita-starea afectiva a mamei joaca un rol chiar inainte de nastere-comportamentul tre urmarit de parinti si cu ajutorul unia mai priceput sa contribuie la educatia lui

Clasificari ale factorilor cauzali a deficentei de intelect

2

Page 3: Psihopedagogia deficientei de intelect

Imprejurari care fac dificila precizarea etiologiei-aceeasi factori etiologici pot avea efecte diferite in functie de momentul in care actioneaza-factori etiologici diferiti pot duce la aceeasi manifestari dc actioneaza in aceeasi etapa a dezvoltarii-defic de intelect reprez efectul insumarii mai multor cauze concomitent sau succesiv-coincidenta in timp a 2 fact intre care nu exista coincidenta cauzala a)cauze prenataleb)perinatalec)post natale 1)Amentia primara-datorata ereditatii si care poate fi considerata intrinseca sau endogena 2)Amentia genrala –extrinseca sau exogena 3)Amentia mixta-datorata unor cauze primare dar si secundare 4)Amentia nediferentiata-fara o cauza determinata Levvis destingea 2 tipuri fundamentale ale deficientele de intelect1)Subcultural-exprimat prin coeficient de inteligenta scazut2)patologic-fara a putea fi similat unor mecanisme genetice normale se datoreaza unor leziuni oranice sau unei anormalitati Pezner imparte deficientele in1)Oligofrenia de baza sau primara fara comlicatii asociate si care prezinta tulburari difuze nelegate de leziuni localizate ale scoartei2)Oligofrenia cu tulburari considerabile ale neurodinamicii corticale cu afectarea lichidului neurocefalorahidian3)Oligofrenia cu tulb ale proceselor fundamentale excitatia si inhibitia4)Oligofrenia cu afectiuni predominante in zona lobilor centrali si cu manifesta predominante Forme ale defic de intelect determinate de factori extrinseci-fact extrinseci cuprind toate accindentele din momentul conceptiei pe tot parcursul vietii intrauterine, ale nasterii si pana la sf primei copilariia) Forme ale deficientei de intelect determinate de factori extrinseci Factorii extrinseci cuprind toate manifestraile de la concepere pana la nastere si pana la sfarsitul primei copilarii.Factori psihogeni Mariana Rosca: „printre cauzele prenatale ale deficientei de intelect se numara ereditatea”

Curs 429.10.2009

Caracteristici ale deficientei mintale

Etapele dezvoltarii mintale :premotorie, preoperatorie, operatorie

Zazzo a aplicat mai multe grafice care demonstreaza ca un nr de grafice se situeaza sub 70 :moticitatea fina, Hetrerocronie viteza de cresetere diferita pe diferiti parametrii ai dezvoltarii. Zazzo i-a dat denumirea de heterocronie patologica adica determinate de factori patologici.Trebuiesc cautate metode de a-i ajuta sa scape de dificultatile de invatare pe care nu le pot depasi.In ceea ce priveste citit-scrisul la 7 ani cand se intra in operatiile concrete deficientul mintal nu face fata pentru ca este tot in preoperator.Deficientii mintali pastreaza dificultati de citire si scriere foarte mult timp.

3

Page 4: Psihopedagogia deficientei de intelect

Caracteristici observate si prezente la deficientul mintal pe tot parcursul dezvoltarii

Inarzierea in dezv e o caracteristica a deficientei de intelect ce se vede pe curba heterocronica data de Zazzo a.i nici unu nu depaseste media deficientei mintale.Intarzierea se observa in procesul de scolarizare legat de operatiile mentale implicate in aceasta activitate. La 7 ani intarzierea e de 5 – 6 ani deci este complexa care se intalneste in structurarea si maturizarea trasaturilor de personalitate. Deficienta mintala profunda : 0-25 Deficienta mintala severa : 25, 29 – 49, 50 Deficienta mintala usoara : 50 -70 (2,5 % )75 – 90 : intelectul de limita care este predominant ( 10 % )- intampina dificultati cornice de invatare . Ei trebuie sa beneficieze de scolarizare integrata.

Inertia, rigiditatea : ractiile lor sunt intarziate si rigide, nediferentiate raportat la diferitele paliere ale deficientei . In procesul dezvoltarii sale bate pasul pe loc, in cadrul stadiului atinss face cu greu fata schimbarilor. Este si o vascozitate genetica.

Anumite aspecte ale psihicului: fragilitatea si labilitatea conduitei verbale se poate manifesta si la omul normal in conditii de astenie de exemplu.El este instabil in formele sale de manifestare. In literatura de specialitate, la deficientul mintal se subliniaza deregararea raprturilor intre activitatea practica si activitatea de limbaj. Activitatea de limbaj nu mai joaca rolul de reglaj al activitatii practice ca la individul normal.Aceasta discordanta intre activitati, pierderea rolului de indrumare al lor este unul din faptele care influenteaza puternic negativ posibilitatea de integrare a copilului deficient mintal.Autoconducerea se bazeaza pe limbajul intern.La baza limbajului se afla functia semiotica : acea capacitate de a simboliza ceva si de a-l tine minte in acest mod.Autoconducerea nu se produce la deficientul mintal pentru ca functia semiotica este rudimentara.Intarziere in dezvoltare, inertie, instabilitate, fragilitatea si labilitatea conduitei, toate acestea scad dramatic capacitatea de adaptare a deficientului mintal la mediul inconjurator, social etc.

Particularitati ale activitatii nervoase superioare la copilul cu deficienta mintala Legaturile conditionate formate in scoarta cerebrala, la deficientul mintal se realizeaza cu mai multa dificultate fiind necesare mai multe repetitii . Reflexele conditionate sunt reactii spontane ale fiecarui individ in contactul cu mediul inconjurator pe baza activitatii nervoase superioare.In cadrul deficientei mintale pana si acest process elementar e dereglat. Activitatea nervoasa superioara e dereglata, sistemul de formare a reflexelor conditionate care stau si la baza comportamentelor s erealizeaza cu mai mare dificultate. Si la baza deprinderilor se afla formarea unor legaturi temporare. Vorbim de procesul elementar al invatarii- adaptarii. Copilul normal realizeaza acest lucru prin invatare, formarea reactiilor,deprinderilor de conduita dar la deficientul mintal necesita mai multe exercitii pentru acelasi randament. Insa unele legaturi temporare care stau si la baza deprinderilor cu timpul se formeaza. Asemenea legaturi temporare, deprinderi de conduita se formeaza intr-un timp indelungat si legaturile formate sunt fragile, instabile. Aceasta fragilitate este una din particularitatile principale ale activitatii nervoase superioare la deficientul mintal.La baza lor se afla cele 2 procese nervoase : excitatie si inhibitie. Intreaga activitate nervoasa se bazeaza pe raportul dintre cele doua. Inhibitia acapareaza, estompeaza excitatia. Daca intre cele 2 nu exista echilibru, procesul de adaptare este dereglat. Una din particularitatile fundamentale ale activitatii nervoase

4

Page 5: Psihopedagogia deficientei de intelect

consta in faptul ca datorita dereglarii raportulul normal, deficientul mintal in procesul aplicarii deprinderilor intampina dificultati majore. Aceasta particularitate este desfasurarea sa mai lenta, reactiile intarziate. Alaturarea simpla intre 2 fenomene inseamna o invatare elementara insa in activitatea de a invata nu este sufficient doar sa stabilesti o legatura ci trebuie realizata diferentierea, delimitarea. A invata inseamna nu numai a receptiona si insusi ceva ci si de a delimita activitatile respective.La deficientul mintal exista o capacitate mica de a diferentia pe cand la normal exista capacitatea de a realize diferentieri fine. Rezult greutati deosebite in folosirea procedeelor bazate pe comparatii si clasificari pentru ca aici se fac diferentieri.Pornind de la ele deficientilor mintali le este greu sa formuleze reguli, definitii mai ales in ceea ce priveste punerea in practica a lor. Una din caracteristicile importante consta in tulburarea mobilitatii proceselor nervoase inhibitia si excitatia. Inertia acestor procese mai mult decat este necesar si a unei labilitati exaggerate.Fenomenul dereglarii sub acest aspect se manifesta prin 2 situatii extreme : la unii predomina inertia pe excitatie la altii predomina inertia pe inhibitie. Tulburarea mobilitatii proceselor nervoase afecteaza procesul de formare a noilor legaturi adica a noilor deprinderi.Aceste deprinderi sunt ineficiente , greu de pus in practica, cand intra intr-o stare de inhibitie de ex nu poate iesi usor din aceasta stare. Acest tip de inertie care caracterizeaza lipsa de mobilitate a proceselor nervoase determina ineficienta lui in activitatea practica, de invatare,de comunicare. In procesul stabilirii diagnosticului de deficienta mintala , specialistii trebuie sa tina cont de caracteristicile activitatii nervoase superioare. Proba bazata pe electroencefalograma.

Curs 55.11.2009

EEG=electroencefalogramaEEG-“prin EEG se intelege inregistrarea prin intermediul scalpului a activitatii bio-energetice a creierului, aceasta active consta in oscuilatii continue de potentiale ce pot prezenta variatii in amplitudine si frecventa si care in mod obisnuit constituie activitatea EEg spontana sau de fond. Grafoelementele intalnite la normal se caracterizeaza prin trasee formate din diverse ritmuri –o succesiune de unde cu aceeasi frecventa cu amplitudine egala sau modulata constituind ritmurile alpha, beta, teta, delta” Ritmul alpha –consta in oscilatii continue modulate si aranjate sub forma de fusuri cu o frecventa 1-13cicli/sec predomina in ocipital, este cel mai frecvent in stare de veghe si relaxare.Se amplifica undele alpha in clipirea ochilor, modificarile patologice in unele boli sunt: nevrozele, epilepsia, stari post-traumatice craniene si stari cu variatie a temperaturii corpului.alterarea ritmului Alpha ar putea fi un indice patologic luat in considerarea in diagnoza deficientei de intelect.Au frecventa medieUndele Beta sunt unde repezi 15-30cicli/sec, aceste ritmuri sunt mai vizibile in regiunile motorii si frontale. Acest ritm este blocat de un efort voluntar. In modificarile potalogice apara frecvent in epilepsie, ariile temporale in caz de nevroza si anxietate.Undele Teta sunt unde lente, 4-7 cicli/sec, se intalnesc foarte rar mai ales in stari afective, iar in modificarile patologice apar la modificari comportamentalein zonele temporale si la adulti in zonele de trunchi cerebralUndele Delta sunt unde lente cu 3 cicli/sec sunt foarte frecvente la copii mici in somn profund, patologic aceste unde apar in hipertensiune intracraniana, in contuzii cerebrale si in accidente cerebrale grave.Toate aceste ritmuri variaza in diferite stadii ale somnului. EEG poate sa ajute la copil la identificarea deficientei de intelect.Etalonul gradului de inteligenta sa stabileste in functie de fiecare medie in parte, acest lucru este posibil pana la incheierea perioadei de dezvoltarea psihologica.

5

Page 6: Psihopedagogia deficientei de intelect

Specificul proceselor cognitive la copii deficienti de intelect

Acest palier cognitiv este formata din mai multe secvente:-cognitie primara-curpinde senzatii si perceptii are ca produs reprezentarile care sunt in acelasi timp componenta intermediara intre cogitia primara si cognitia superioara.-cognitia superioara -este formata din gandire si imaginatia si are ca produs notiunile si conceptele.”Reprezentarea e plina de paradoxuri”(Piaget).Simptom central al sindromului oligofrenic este reprezentat de scaderea capacitatii de generalizare.

Particularitatile proceselor cognitive la copii si adolescentii deficienti de intelectI)Senzatia:- „este definita ca proces psihic de semnalizare-reflectare prin intermediul unui singur analizator a proprietatilor simple si separate ale obiectelor si fenomenelor in forma unor imagini directe elementare”(Neveanu 1978). Senzatia este singurul proces cognitiv prezent la copil inca de la nastere. Toate celelalte se invata.Capacitatea mai mare sau mai mica de a avea senzatii este data de sensibilitatea individului, aceasta fiind diferita pentru fiecare in parte prin ceea ce se cheama „legea pragurilor sensibilitatii”:este vorba de sensibilitatea absoluta insemnand capacitatea de a receptiona stimuli specifici de intensitate minima si de sensibilitatea diferentiala-capacitatea de a distinge intre ei stimuli de acelasi fel cu intensitati diferite. Persoanele cu deficiente de intelect se caracterizeaza prin praguri ridicate la ambele tipuri de sensibilitate ceea ce insemana valori reale scazute atat ale sensibilitatii absolute cat si a celei diferentiale. Acest tip de ineficienta senzoriala va influenta calitatea actului perceptiv si nu numai ci intre sistemul de cunoastere. Afecarea sensibilitatii se constata de timpuri la orice copil influentand formarea si dezvoltarea proceselor cognitive. Deficienta de intelect si datorita acestor praguri ridicate ale sensibilitatii se asociaza cu tulburarile de auz si de vedere cu caracter special. Investigarea starii senzoriale este o investigatie ce trebuie facuta la copii inca de timpuriu. 1)Prima lege a senzorialitatii este legea pragurilor: absolut si relativ. Pe baza unei hipoacuzie copilul poate fii diagnosticat cu deficienta de intelect dar de fapt este o pseudo-deficienta mintala-aceasta poate fii inlaturata daca i se gasesc cauzele. 2)A doua lege a senzorialitatii este contrastului senzorial:-se refera la faptul ca asocierea a 2 stimuli cu caractere opuse, are proprietatea de a evidentia prompt prin comparatie acele caracteristici constrastante. Scolarii cu handicap de intelect sesizeaza si retin mai usor elementele ce contrasteaza intre ele mai puternic. 3)A treia lege este legea adapatarii senzoriale si se refera la prezenta indelungata a unor stimuli puternici ce determina scaderea sensibilitatii respective si alternanta unor stimuli mai puternici cu unii mai moderati determina o usoara crestere a sensibilitatii. In cadrul persoanelor cu deficiente de intelect sunt nocivi stimulii foarte puternici:muzica tare.4)A patra lege este legea interactiunii analizatorilor are in vedere faptul ca imbinarea unor stimuli care actioneaza concomitent asupra catorva organe de simt poate sa determine dupa caz fie o anumita intensificare fie o diminuare a sensibilitatii dependent de inductia ce se produce a organelor de excitatie si inhibitie corticala. La persoanele cu deficienta de intelect la care interactiunea si dinamica proceselor corticale(excitatie si inhibitie)este dereglata interactiunea functionala dintre organele de simt va fii stanjenita cu consecinte negative asupra activitatii senzoriale.5)Legea semnificatiei este a 5-a lege si se refera la influenta pe care o are asupra sensibilitatii importanta stimulului respectiv , valoare afectiva pentru cel care il receptioneaza. Actiunea unui stimul mai puternic dar fara semnificatie poate fii inhibata de catre un stimul mai slab dar care are o incarcatura afectiva mai mare. Cunoasterea acestor legi si modul in care se manifesta la copii cu deficienta de intelect are importanta in

6

Page 7: Psihopedagogia deficientei de intelect

confectionarea materialului didactic, realizarea manualelor scolare, pentru alegerea nuantelor in care sunt zugravite incaperile de lucru

II)Perceptia este definita ca „proces psihic complex, senzorial si cu continut obiectual realizand obiectivarea directa si unitara a ansamblului insusirilor si structurii obiectelor si fenomenelor sub forma imaginilor primare si a perceptelor”.(Neveanu). Cu toate ca sunt definite separat senzatiile +perceptiile formeaza o functie senzorial-perceptiva comuna pe care se bazeaza cognitia primara.Este un intreg sistem de dezvoltarea a cognitiei.

Curs 612.11.2009

II)Perceptia – procesul senzorial perceptiv, la rândul său este un proces cognitiv primar de reflectare a obiectelor si insusirilor cand acestea actioneaza asupra analizatorilor (a organelor de simt). Claritatea perceptiei depinde de starea analizatorilor, starea generala a persoanei care percepe, de preocuparile si interesele sale, de experienta perceptiva de care a beneficiat anterior. P.P.Neveanu spune ca perceptia desemneaza in sens curent atat procesul psihic de reflectare a obiectelor in totalitatea insusirilor cat si produsul final (imaginea sau perceptul). In raport cu reprezentarea care furnizeaza o imagine secundara,perceptia fiind directa genereaza o imagine primara. Imaginea rezulta dintr-o serie de codificari, recodificari si se finalizeaza prin decodificare si reactie. N. Sillami – orice perceptie este o interpretare, deci o stare subiectiva care implica intreaga personalitate. Caracteristicile obiectului perceput si starea persoanei implicand intreaga personalitate; este o conduita sau o reactie psihologica care se bazeaza pe experienta noastra personala si sociala. Aceasta explica de ce un obiect anume nu va avea niciodata aceeasi semnificatie pentru 2 sau mai multi indivizi; astfel se explica si diferentele intre persoanele cu handicap si fara handicap si diferentele dintre gradele de handicap. In toate modalitatile perceptive un rol important revine senzatiilor de miscare; un rol deosebit in actul perceptiv este jucat si de limbaj. Descrierea verbala a obiectelor si a legaturii reciproce dintre acestea asigura analizarea, facilitand perceptia. Intelegerea slaba ii va afecta perceptia, doua din cele mai afectate componente ale psihicului la scolarii cu handicap de intelect; capacitatea de miscare, mai ales psihomotricitatea, capacitatea de comunicare; ambele sunt implicate in intreg procesul perceptiv. Limbajul joaca rol de precizare, de corectare. Literatura de specialitate – particularitati la copiii cu deficienta de intelect:-caracterul fragmentar, incomplet fragmentat, saracia-perceptiile lor sunt vag diferentiate si insuficient de specifice, fapt care determina confuzie in actul perceptiv si in pasul urmator reprezentarea. Limitarea analizei nu este efectul exclusiv al unei incapacitati in sfera perceptiva, ci si a unei lipse de activism. Perceptia la acesti copii se caracterizeaza printr-un volum limitat si o accentuata nediferentiere a celor percepute. Ei au nevoie de o secventa mai mare (dubla) decat copiii normali. Pentru retinerea informatiilor def mintal are nevoie de mai mult timp, numai cei cu deficienta usoara pot face fata integrarii intr-o clasa de masa. Cauzele insuficientei perceptive sunt numai datorita functionarii defectuoase a organului de simt, ci si activismului incetinit, exploratoriu, destructurarea spatiului si de memoria operationala. Cand conditiile unui act perceptiv de calitate sunt indeplinite in procesul predarii-invatarii, scolarii cu handicap de intelect isi pot forma reprezentari cat de cat ce le va permite sa aiba o baza ce sa-i sprijine in procesul de invatare. Prelevand lacunele si imaginile deficitare le va prelua si transmite gandirii, fragilizand cunoasterea reala. Fara reprezentari corecte, clare, stabile sunt afectate si dezavantajate celelalte procese psihice.

7

Page 8: Psihopedagogia deficientei de intelect

III)Reprezentarea este un proces cognitiv senzorial de semnalizare in forma unor imagini unitare,dar schematice a insusirilor si caracteristicilor specifice obiectelor si fenomenelor in absenta actiunii directe ale analizatorilor. Actiunile sunt procesul gandirii – cognitia primara si cea secundara. Reprezentarile sunt imagini secundare ale realitatii care o reflecta, cu un anumit grad de generalitate si selectivitate. Reprezentarea e si despre procese, actiuni, relatii pe langa fenomene si obiecte. Reprezentarile de obiecte si fenomene stau la baza constituirii notiunilor concrete,deci a unei mari parti a vocabularului, reprez de procese si actiuni (verbale) sunt legate de cognitie, inclusiv de operatiile gandirii. Caracterul mai mult sau mai putin al reprezentarilor, bogatia si saracia lor depind de calitatile activitatii perceptive in contextul in care s-au format. Reprezentarile interactioneaza si cu limbajul; pentru o buna formare de reprezentari, copilul tb sa aiba o buna intelegere pentru fiecare cuvant tb sa ai o reprezentare sau o multime de reprezentari, eficienta gandirii si a imaginatiei. Dezvoltarea acestora ofera un cadru favorabi pentru largirea semnificatiei. Rezulta ca intre reprezentare si celelalte procese cognitive exista o influentare reciproca. Paul P neveanu – contactul cu lumea exterioara, reprez sunt raportate la gradul propriu de generalizare si la ponderea celorlalte procese psihice. Reprez pot fi grupate in: reprez simple la baza carora se afla experienta perceptiva a subiectului in care este implicata prioritar activitatea unui anumit organ de simt. Reprez complexe sunt bazate pe experienta individuala in care sunt implicate procese psihice,dar si cele ale gandirii, reprezentarile spatiale, temporale. Reprez construite in care,desi punctul de sprijin o ofera tot experienta fiecarui individ, acestea sunt supuse prin gandire si imaginatie sa adauge reprezentarile existente si altele suplimentare (reprezentarile stiintifico-fantastice). La scolarii cu def de intelect cele 3 tipuri de reprez difera in functie de situatie. S-au facut cercetari prin reproducerea prin desen a imaginilor recunoscute (se realizeaza cu dificultate formele desenelor,mai ales cele spatiale). Caracterul ingust si unilateral, saracia bagajului de reprezentari, slaba diferentiere intre reprezentarile de aceeasi categorie asemanatoare intre ele. Rigiditatea reprezentarilor, lipsa lor de dinamism, insuficienta corelarii cu experienta. Pierderea treptata si intr-un ritm sustinut a specificului reprezentarilor formate, estomparea intre diferentele apropiate, odata cu trecerea timpului si cu stransa legatura cu lipsa de fidelitate a memoriei. Particularitatile proceselor superioare. se defineste ca proces cognitiv cu insemnatate centrala in reflectarea realului, care prin abstractizare extrage si prelucreaza informatii in forma conceptelor, judecatilor si rationamentelor. Rezumand principalele idei preluate din psihologia generala, mentionam: gandirea reprezinta un proces psihic fundamental pentru cunoastere, prin ea realizandu-se constientizarea si prelucrarea informatiei; a) pe cale senzorial-perceptiva transformata in imagini mentale primare in momentul dobandirii; b) secundare (reprezentari prin intermediul limbajului); Gandirea se bazeaza pe o serie de operatii intelectuale proprii (analiza-sinteza, abstractizare-generalizare, sistematizare, transferul, compararea etc.) – ele depind una de alta. Gandirea dezvoltandu-se stadial si parcurgand o serie de etape inteligentei senzorio-motorii, preoperatorii (prescolaritatii), operatiilor concrete, intelectuale, formale.

Curs7 Gandirea la deficientul de intelect

Una dintre caract importante ale dinamicii dezv psihice la defic de intelect o reprezinta vascozitatea

8

Page 9: Psihopedagogia deficientei de intelect

Bazandu-se pe teoria piagetiana a dezv stadiale a inteligentei s-a aflat faptul ca in timp ce adol normal atinge cu usurinta stadiul formal al gandirii inclusiv aspectul reversibilitatii gand, def de intelect ramane la niv unor trepte intermediare fara a putea atinge gandirea formala. In studiile sale Vagotschi a demonstrat ca in raport cu dimensiunea largia proximei dezv la cop normal aceasta zona la cop cu deficenta de intelect, este mai ingusta mai limitata, restransa, cucat gravitatea deficitului sau intelectual este mai mare. Cop cu def de intelect face pasi marunti si ezitanti in evolutia intelectual si a vietii psihice. Inertia mitala are puternica leg cu inertia reactiilor propriuzise. Centrul deficientei de intelect, simptomul central al deficientei de intelect, inertia corticala, reactiilor se concretizeaza intr-un caracter excesiv a concretismului gandirii. 1)Zazo(fr)-precizeaza ca sub influenta activ de inv si de compensare fiecare poate sa faca un progres saltad de la o treapta inferiara pana la urmatoarea, defic poate sa faca pasul pana la etapa intermadiara a gandirii preoperatorie. Are consecinta o ceva mai buna capac de adaptar dar se poate ca fiecare sa faca pasul in categ imediat urmatoare. In domeniu a fost instaurata o atitudine de optimism de acceptare a ideii ca se poate inregistra progres. Caracteristicile gandirii la deficientele de intelect1)Concretismul gandirii-se manifesta in activ de invatare in procesul de adaptare la conditiile noi, at cand se cere un efort intelectual2)Scazut spirit de observatie-o manifestare a concretismului-influenteaza negativ procesul de inv mai ales cand e vorba stiintele concrete:geografia, stiintele naturii-elevii cu defic de intelect manifesta adesea interes tocmai pt aceste discipline concrete, le place sa vada natura, sa le arati3)Inconsegventa gandirii/lipsa de coerenta-este prezenta mai ales la acei cop la care etiologia se explica prin fen post traumatice, sau post infectii, afectari patologice a scoartei cerebrale-se explica prin instalarea mai rapida a oboselii-isi pierde vizibil din rolul sau de coordonator in activ desfasurata mai ales in activ de invatare-dificultatile de analiza a datelor complete determina dificultati si mai mari in rezolvarea unei sarcini-nu stiu sa se orienteze in pasii care tre facuti pt rezolvarea problemei-adesea repeta in raspunsul pe care il dau sabloame nu dau raspunsul original ci raspunsuri profund inerte4)Incapacitate de a face transferuri corecte de informatii-dificultatile accentuate in realizarea transferului constituie un indiciu important a rigiditatii gandirii

Imaginatia la copilul cu defic intelectuale

Deficientul mintal nu are imaginatie P.P. Neveanu-este un proces psihic solidar si analuo cu gandirea-un proces de operare cu imag mitale de cooperare sau constructie imagistica Imag se afla la baza prezumtiei, produce noul, fie prin reconstituiri intuitive La niv gand concrete sunt posibile reconstituiri intuitive si acest tip de imaginatie este posibila si la deficientul mintal usor Se afla in stransa legatura cu gandirea divergenta, si caracteristica principala o reprezinta imobilitatea. Ca si gandirea ea se afla in stransa leg cu functia semiotica specifica umana, care e prezenta si la niv reprezentarii, la niv limbajului.

9

Page 10: Psihopedagogia deficientei de intelect

In cazul copiilor nu numai cu defic mintala, si chiar de auz imaginatia sufera, in cazul deficientului de auz apare dupa demutizare si dezv limbajului oral La baza imab sta o caract fund a activ nerv superioare normale si anume mobilitatea, aceasta este explicatia care ne arata cauza lipsei de imaginatie la deficientul mintal, totusi el s-ar caracteriza printr-un anumit grad de imag prin faptul ca deficientul mintal minte adesea, minciunea fiind un fen bazat pe imaginatie.Criterii de clasificare1)Dupa prezenta sau absenta intentiei-voluntara-involuntara-ambale sunt afectate mai ales cea voluntara2)Dupa domeniul implicat-tehnica -artisticaTinca Cretu in ce tipuri de activ sc e solicit imag-cand materialul de invatat nu este accesibili cunoasterii directe iar cadrele didactice recurg cu predilectie la metode verbale la trensmiterea noilor cunostinte-cand se studiaza procese interioare a unui mecanism mai ales in interiorul caruia nu se poate patrunde-cand se studiaza dinamicamiscarii-cand elevii sunt solicitati sa reconstituie in plan mental un anumit fanomen

Procesele de cunoastere/cognitive I)Memoria-dat importantei mem pt intreaga viata psihica medicii considera memoria’piatra unghiulara a dezv psihice’-memoria la om este o premiza a vietii constiente dar si un produs a celorlalte fctii si procese cu care interactioneaza strans-fara mem nu sunt posibile: inv, deprinderile, constiinta, personalitatea-la om mem se coreleaza puternic cu limbajul, gandirea abstracta si cu constiiinta de sine fiind puernic dependenta de starea fctiei simiotice si de gradul inzestrarii fundamentale-este o punte de trecere de la exper trecutului prin realitatea prezentului spre imaginarea viitorului-interact cu limbajul, gand, imagianatia, deprinderile din care toate la defic mintal sunt afectate-este puternic afectata memoria-afectarea mem afecteaza si mai mult afectiunile celoralte procese si fctii psihice-se bazeaz pe cel putin 4 procese operationale de aceea se mai numeste procese mnezice:intiparirea, conservarea, recunoasterea si reproducerea toate sunt afectate-studiind aceste aspecteParticularitati1)Ritmul incetinit de insusire a noii inf2)Instabilitatea pastrarii informatiei3)Inexactitatea reproducerii/lipsa de fidelitate a memoriei Eficienta mem este diminuata si de tendinta scolarului cu hand de intelect de a reduce atul invatarii la o asimilare aditiva de informatii insuficient legate intre ele si nu de o prelucrare activa a lor intr-un proces autentic de acomodare in sensul interpretarii piagetien a acestei actiuni Exista o serie de factori care faciliteaza memorarea in procesulinvatarii inclusiv la defic de intelect-interes -ca o conditie a intelegerii scopului inv si a utilitatii a celor ce tre invatate-activismul/inv prin actiune-prin efort de analiza-afectivizarea procesului de invatare-desfasurarea activ cognitive pe un fond emotional optim

10

Page 11: Psihopedagogia deficientei de intelect

Memoria voluntara se dovedeste a fi mai productivaLa defic de intelect memorarea nu dobandeste un caracter suficient de voluntar acesti cop nu recurg in masura necesara la procedee de fizare intentionate, nu elaboreaza un program de fixare a meterialului

Curs 826.11.2009

In literatura de specialitate problema pessonalitatii la def de intelect nu este abordata.Randamentul in activ de invatare depinde si de alte functii si procese:motivatie, afectivitate, vointa. Motivatia: „performanta in activ scolara nu depinde numai de perceptii, reprezentari, imaginatie, atentie ci si de factori de stimulare si imbold”. Primul care a dat definitia def mintale este eduard Seghel si s-a referit la importanat motivatiei si spunea ca „idiotul este acea fiinta care nu stie pt ca nu poate si nu poate pentru ca nu vrea”. Performanta in activ scoalara depinde nu numai de calitatea proceselor cognitive si a functiilor de spijin , dar si de factorii de stimulare si imbold adica de motivatie. Este vorba de stimuli interni(trebuinte, impulsuri, intentii, tendinte) precum si de stimuli externi(veniti de la alte persoane care toti la un moment dat ii imping inclusiv pe indivizii cu def mintala spre actiune).Toti acesti stimuli formeaza sfera motivatiei. Motivatia este cauza interna a comportamentului. Este vorba de o tensiune interioara, de o directionare a personalitatii spre ceva anume. Acest ceva depinde de interese. In ceea ce priveste tensiunea interioara care ii imboldeste sa faca ceva este in cazul def mintali fie slaba, fie este inegala. Motivatia este in totalitatea ei.Functiile motivatiei:-functia de activare interna difuza si de semnalizare a unui dezechilibru psihologic sau fiziologice fiind legate de trebuintele biologice. Intelegem prin aceasta cativare intena de fapt directionarea personalitatii individului spre ceva anume depinzand de interese. La def intal interesele sunt slab reprezentate si tensiunea este inegala.-functia de mobil sau de factor declansator al actiunilor efective(legata de prima functie si are ca rezultat alegerea deprinderilor la care se va recurge pentru rezolvarea tensiunii aparute.-functia autoreglare a conduitei- este un fel de feed-back care controleaza reactiile comportamentale(actiunea declansata pe baza motivatiei date) si la def minelor def mintal motivatia este slab reprezentata fapt aflat in legatura cu functia de autocontrol. Cu slaba dezv a inhibitiei interne care sa-i regleze comportamentele datorita aceste lipse a franelor def mintal se stapaneste in momentele de emotie puternica.

Modalitati si structuri ale motivatiei1.trebuintele reprezinta forte motrice si reflectand echilibrul bio-psiho-social ale individului dat solicitarii venite din mediul extern:-trebuinte primare fizice(innscute) se subimpart in trebuinte primare biologice(de foame, sete, sexuale), fiziologice(functionale-comune omului si altor vietuitoare).-trebuinte secundare(dobandite- asigura integritatea psihica si sociala) se subimpart in :materiale(locuinta, confort, unelte), spirituale(estetice, etice, de cunoastere, sociale-de comunicare , anturaj, cooperare).Toate aceste treb uinte sunt prezente si la def de intelect dar: suntcu atat mai rudimentare si fragmentare cu cat sunt mai dependente de experienta sociala a individului, si sunt mai putin supuse autocontrolului si auroreglarii. In piramida lui Maslow la baza avem trebuintele biologice, treapta 2 trebuintele se securitate, treapta 3 trebuintele de afiliere aceste sunt cele elementarare. Acestea 3 sunt prezente la def mintali chiar si severi. Treapta 4 de stima si statut si treapta 5 de statut sunt rudimentare.Trebuintele sunt atat timp pana la satisfacere.ea revine dupa un timp. Omul normal are capac de a-si stapani impulsurile rezultate din trebuinte supunandu-si comportamentul (timp mai mult sau mai putin indelungat) reglulilor de buna cuviinta si convietuire. La def de intelect acest autocontrol este mai scazut cu cat def este

11

Page 12: Psihopedagogia deficientei de intelect

mai accentuata.se formeaza deprinderi de satisfacere a trebuintelor.conduita de satisfacere a trebuintelor este influentata de ideea imi place si e bine nu de asa trebuie. 2. motivele :de regula individul este supus unei motivatii complexe la diferite trepte ale piramidei. Comportamentul edecat conduce la o selectie a trebuintelor. Motivele constituie reactualizari si transpunere in plan afectiv, a starilor de necesitate(trebuintele). , In cazul def mintal capac de selectie si ierarhizare este mai scazuta.3.interesele reprezinta orientarrbile si selective stabile. Interesele la def mintali sunt mai putin constante, eficiente adica mai putain stabilizatoar. Cele mai puternic afectate sunt cognitia si imaginatia. Dezv lor a intereselor cognitive si artstice sunt pana la un punct prin legararea cunostiintelor in practica, evidentierea foloaselor atunci cand invata.

Formele motivatieiMotivatia pozitiva-bazata pe lauda, incurajare, recompensaMotivatie negativa-bazata pe blamare, amenintare. Motivatia intrinseca si extrinseca se refera la sursa motivatiei. In cazul def mintal mai accesibila este acea motivatie care nu necesita o judecare. Motivatie de cunoastere cognitiva si afectiva-Vagotsky a elaborat o cerinta speciala la pentru invatamnt pentru ca o activ de invatare sa fie eficienta trebuie sa fie unitate in gandire si sentiment. Exista optimul motivational ce se exprima in 3 tipuri de sarcini:usoare pentru a le rezolva este nevoie de o usoara motivare, medie sau echilibrata, si grele sa fii usor submotivat. Elevii cu def mintala sunt pe extreme sub sau supra motivat, trebuie sa le formam o atitudine motivationala corecta sa stie limiteleConcluzie: motivatia la def de intelect nu poate fii judecata decat in contextul personalitatii lui handicapate. Personalitatea def de intelect se caract :fragilitate, instabilitate, inegalitate. Pe fondul incapacitatii de autoapreciere la def de intelect nivelul de aspiratie este in discordanta cu posibilitatile reale.

Afectivitatea-. Mariana Rosca delimiteaza tulburari afective comune, instabilitate emotionala si nevrozele si psihozele. Acestea nu se exclud reciproc, ele pot fi prezente la una si acceasi persoana in diferite momente sau impreuna. Este legat de etiologia handicapului. Nu toate cauzele care determina handicapul de intelect determina si aceeasi cauza afectiva. De pilda, in sindromul Down vom intalni alte tulburari afective decat intr-o stare encefalitica. Pe fondul lipsei sau a scaderii inteligentei la defic mintal reactiile afective ies de sub control. Coloritul specific al starii emotionale este mai putin predilictic in cazul def de intelec.

Trairile afective la def mintal scapa adesea de sub controlul inteligentei, si activ intelectuala e uneori tulburata afectiv. Exista o complexa interactiune intre latura intelectuala si afectiva, ele sustinandu-se reciproc sau invers, afectivitatea scade capacitatea de concentrare si eficienta. La def de intelect, interactiunea dintre inteligenta si afectivitate este puternic bulversata, trairile afective scapand adesea de sub controlul inteligentei.

Exista o mare legatura intre emotivitate si afectivitate si legat de acest lucru in literat se face urm afirmatie: procesele afective ar putea fi considerate ca reprezentand motive active. Relatia dintre motivatie si afectivitate care la copilul normal e echilibrata, la cop deficent e dezechilibrata, el constituind din ..., avand loc instabilitatea comportam, fragilitatea personalitatii, inconstanta in persuasiune si consecinte grave in cognitie.

Proprietatile proceselor afective:- polaritatea, ele se grupeaa in perechi : bucurie-tristete, etc. Ele de regula sunt consecinte a satisafcerii sau nesatisfacerii a trebuintelor. Au caracter pozitiv sau negativ asupra somportamentelor, aceasta polaritate se manifesta in raport cu tresaturile de personalitate si in cazul def mintal e puternic colorata negativ in raport cu

12

Page 13: Psihopedagogia deficientei de intelect

caracteristicile pe care le-am pomenit. Cele pozitive tre sa fie exersate pt a deveni deprinderi, iar copilul trebuie deprins sub aspectul cu plus. Este mai frecventa incapacitatea de a nu-si manifesta emotiile si sentimentele in conformitate cu contextul. -durata si mobilitatea, intensitatea, persistenta in timp. In mod normal durata acestor fenomene este in leg cu intensitatea. La def de intelect in stransa leg cu inertie, starile afective sunt adesea instabile.- expresivitatea, gradul si modalitatile de exteriorizare, ele se realizeaza prin expresii emotionale si anume, exista o conduita emotuonal expresiva. La deficientul de intelect ea iese adesea de sub control, nu-si poate coordona manifestarea in exterior a starii sale emotionale. Sub acest aspect, copiii cu def mintala nu stiu sa joace teatru, le lipseste abilitatea de a se pune mintal in situatia altuia, comportamentele lui adesea sunt in discordanta cu realitatile, ei se tradeaza usor. El trebuie indelung educat sa isi coordoneze comportamentul afectiv si sa se autostapaneasca.

Clasificarea trairilor afective:1. procesele afective primare legate mai mult de trebuintele biologice, ele sunt tonul afectiv al proceselor

afective, trairi afective ale proceselor si afectele(furia, frica animalica etc) - ele sunt greu de stapanit de catre def de intelect. Atunci cand sunt cuprinsi de o asemenea stare de hiperactivitate, trebuiesc luate masuri prin schimbarea ambianti, fie introducerea lui printr-o stare activ intensa.

2. procesele afective complexe- emotiile curente, bucurie, tristete, emotiile superioare legate de o activitatea anumie si sunt dispozitiile afective fara o pauza constientizata legata de firea, de temperamentul omului. Foarte important e sa se elaboreze treptat deprinderi de a reactiona adecvat diferite situatii ce se creaza in stari afective. Deosebit de greu accesibile sunt procesele afective superioare, adica sentimentele ca trairi interne de lunga durata, ele pot fi sentimente intelectuale, estetice, morale, unele transformandu-se in pasiuni. La def de intelect, pe fondul inertiei proceselor nervose superioare, reactiile afective superioare sunt afectate.

Cateva aspecte legate de moivatie, nu toate particularitatile sunt prezente concomitent si in aceeasi masura. Deficientul de intelect se caracetrizeza prin heterocronie. Inertia poate fi de tipul hiperactivitatii dar si invers. Afectivitatea la def de intelect e puternic bulversata mai ales de reactiile rigide, dar si invers tulburarea afectivitatii, caracterul sau rudimentar,bulversarea trairilor duc la scaderea afectivitatii. “Tulburarile afective par sa fie sursa cea mai importata a pseudo deficientei mintale” – Mariana Rosca.

Curs 9 10.12.2009

Elevilor le sunt proprii urmatoarele fenomene: Pavelcu “Reactiile afective (emotionale) sunt mania, bucuria, frica, stari afective (sentimente), iubire, gelozie, atitudini de recunostinta,de ura. Acestea sunt prezente si la copiii cu deficienta de intelect mai mult sau mai putin. Ele sunt trairi profunde de mare rezonanta psihica sub forma de expresii emotionale manifestate in voce, mimica si prin comportamente afective prin comunicare social-afectiva. Procesele afective sunt generate de premisele afective naturale care sunt sau nu deteriorate, determinate de conditiile socio-culturale. Dezvoltarea acestor procese afective stau la baza a ceea ce se cheama umanizarea copilului (lucram in directia personalitatii copilului). Afectivitatea se caracterizeaza prin doua principii de baza: a miscarii si afectarii.

13

Page 14: Psihopedagogia deficientei de intelect

Cand organismul detine mijloace innascute ca raspuns, organismul raspunde prin miscare (suptul). Miscarile de aparare au loc atunci cand se produc solicitari, cand nu se produce pentru miscare; reactii afective a afectarii – o stare de agitatie si de incordare a intregii energii. Adaptarea –cand reactiile afective sunt echilibrate spre linistire, satisfacerea trebuintelor sau prin insatisfactii pentru autoaparare. Prin invatare, de exemplu copilul se naste cu reflexul clipitului, surasul, bucuria si zambetul sunt lucruri pe care le invata. Rezulta importanta stimularii reactiilor cu atitudini de consolidare si cand intarzie de trezire. Trebuie sa aiba o atitudine prin care sa nu se blocheze aceste atitudini neconstientizate inca de copil. Blocarea se intalneste in situatiile de institutionalizare. Societatea trebuie sa asigure “Scoala tinerelor mame” si a tinerelor perechi cu ideea de stimulare a proceselor dezvoltarii. Exista motive primare biologice care se manifesta imediat dupa nastere ce sunt instinctive pentru ca persoana sa se dezvolte in ritm normal. Motive biologice innascute, de siguranta, de apartenenta si dragoste, de apartenenta si stima pentru ceilalti si autorealizare. Toate treptele piramidei lui Maslow – sunt predominante treptele ce apar si se dobandesc pe parcurs, celelalte mentinandu-se. Vointa- procesele vointei sunt o forma superioara de reglaj, de asigurare a adaptarii la mediu si reprezinta o conditie a eficientei proceselor afective si se leaga puternic de afectivitate si motivatie si asigura aspectul superior al cognitiei. Copilul este deficitar si trebuie sa ne intereseze procesele afective si volutive. Deficientul mintal nu stie pentru ca nu poate si nu vrea, fiind in imposibilitatea de a se manifesta volutiv la invatare si adaptare. In activitatea de invatare de lunga durata apar obstacole, dificultati ce trebuie invinse prin vointa. Implica complexitate si ascendenta in dezvoltarea unor forme de reglaj voluntar pana la instituirea lor la insusiri stabile de vointa care devin apoi in procesul educatiei caracteristice pentru personalitatea fiecarui copil reprezentant procese subiective si care rezulta din caracteristicile afectivitatii. Spre deosebire de actele inferioare de reglaj bazate pe reactii neconditionate (reflexe) impulsurile afective neconditionate sunt transformate de reglajul voluntar, imprimandu-le anumite caracteristici. Se realizeaza intotdeauna in vederea atingerii unor scopuri propuse. Actul volutiv este atunci cand actul este facut constient. Inseamna ca eficienta invatarii se realizeaza prin intelegerea si acceptarea sensului actiunii. Datorita acestui deziderat al invatarii se face in contextul invatarii, exista principiul comunicarii obiectivelor de catre cel care invata. Invatatoarea trebuie sa le explice obiectivele ce sunt urmarite, pe intelesul lor. Din punct de vedere al elevilor comunicarea obiectivelor invatarii duce la motivarea atingerii a ceea ce se urmareste, a scopurilor. Participand constient copilul face apel la capacitatile lui volitive. Aceasta implicare activa prin invatare determina constientizarea copilului a ceea ce trebuie sa faca. Profesorul formuleaza comenzi, copilul isi formeaza autocomenzi, nu trebuie sa se coboare la nivelul copilului ci la nivelul proximei dezvoltari. -reglajul voluntar. Pentru realizarea scopului propus in actul de invatare prin efort voluntar se inving obstacolele interioare si cele exterioare, cele interioare tin de subiectul insusi, cele exterioare tin de conditiile de predare si de relatiile cu ceilalti. Educatoarea trebuie sa-i observe reactiile pentru a-l ajuta sa-si invinga obstacolele. Vointa este procesul psihic de reglaj superior prin intermediul mecanismelor verbale continand in mobilizarea si concentrarea energiei psiho-nervoase in vederea biruirii obstacolelor si atingerea scopurilor stabilite anterior. Fazele actului volitiv- aparitia motivatiei pentru activitatea ce urmeaza, in scoala este de regula motivatia cognitiva. Faza a doua este lupta motivelor care este mai frecventa in invatarea independenta, mai frecventa cand motivele sunt puternice. Aici sunt puternic implicate procesele afective, cat si cele intelectuale cand se cauta argumente pro si contra. Copilul este extrem de instabil si de slab sub aspect volutiv in vederea mobilizarii. Luarea hotararii in urma deliberarii, ce se face in mintea individului, cu ajutorul celor din jur care sa-l ajute sa-si pastreze motivatia.

14

Page 15: Psihopedagogia deficientei de intelect

Aparitia motivatiei, lupta motivelor, luarea hotararii, executarea. Educatia vointei se afla in stransa legatura cu trebuintele lui.

Calitatile vointei : -puterea vointei se refera la intensitatea efortului prin care se urmareste atingerea scopului. Opusul consta in slabiciunea vointei. Educatia vointei in sensul stabilitatii are importanta in vederea integrarii.Copilul trebuie educat, supravegheat, indrumat. -perseverenta – realizarea si depunerea efortului voluntar pe o perioada indelungata de timp pana la atingerea scopului urmarit. Opusul ca manifestare a vointei este incapatanarea care nu e suficient fundamentata si adesea este confundata cu o atitudine hipervolutiva, este incapacitatea de neimobilizare in sensul urmarit. -independenta reprezinta luarea de hotarari pe baza chibzuintei proprii. Trasatura contrara o reprezinta sugestibilitatea exagerata, influentabilitatea. De exemplu isi schimba raspunsul din lipsa de incredere ce se bazeaza pe propria experienta la esec, atunci cand ii sopteste cineva si devine total dependent. Manifestarea de pseudocompensare – in felul acesta se lipeste de cineva de regula, de cadrele didactice si devine agasant pentru ca nu are o atitudine independenta. -promptitudinea deciziei- rapiditatea deliberarii ce este in stransa legatura cu inteligenta, la el va fi prezent opusul: nehotararea, tergiversarea, vascotizate genetica (este nehotarat). Toate acestea se transforma in trasaturi de caracter care sunt bipolare (fiecare trasatura pozitiva are si inversul ei). In judecarea situatiilor de viata pe care le traieste si tb sa se adapteze datorita lipsei de vointa nu are capacitatea de a fi el insusi.inlocuirea vointei prin imitatie duce la inadaptare; zona proximei dezvoltari se realizeaza prin invatare, imitatie (trebuie invatat sa imite corect) si prin joc.Deficientul mintal nu se joaca creativ , nu joaca sah in afara de cei autisti.

Rubinstine 1970 scoate in evidenta urmatoarele caracteristici ale actului volutiv din punct de vedere negativ: lipsa de vointa inseamna lipsa de initiativa, impulsivitatea (imposibilitatea de a se stapani intr-un act de manie), incapatanarea –ceva ce recunosti in sinea ta ca a fi incorect. Toate acestea sunt in legatura cu alte particularitati : lipsa de initiativa este legata de insuficientul dinamism, de capacitatea de transfer mai ales in situatii noi, dificultati de analiza si apreciere a diverse situatii; impulsivitatea reactiilor se datoreaza dezechilibrului ANS, mai ales insuficientelor inhibitiilor interne (el nu are franele necesare pentru a opri impulsurile interioare),nu stie si nu poate sa aprecieze corect situatiile; exista o accentuata nedezvoltare a acestor “frane”; instabilitatea si incapatanarea sunt consecintele dezechilibrarii dinamicii si insusirii obisnuintelor negative (se insusesc mai degraba insusirile negative decat cele pozitive). Reactia primitiva, reactie ce reprezinta nedezvoltarea personalitatii (individul primitiv – Vagostki). Reactiile primitive sunt concretizate in tendinta de a-si satisface trebuintele fara discernamant, sunt o consecinta complexa a proceselor volutive, dar si afective si cognitive. Aceste reactii primitive ale copilului cu handicap mintal sunt una din caracteristicile personalitatii ce duc la inadaptare, la fragilitate; ele se concretizeaza in comportamente primitive. Din acest primitivism un obiectiv central il constituie educarea treptata prin trezirea unor interese cu o motivatie superioara si reflectata in comportamente adecvate cerintelor societatii din care face parte. Particularitatile negative se realizeaza in activitati organizate prin invatare, munca si din microgrupul din care face parte. Familia trebuie sa se autosesizeze la timpul necesar pentru o educatie temeinica si pentru ca nu au prevenit 2 sau mai multi copii cu deficienta.

15

Page 16: Psihopedagogia deficientei de intelect

Curs 8 26.11.2009 In literatura de specialitate problema pessonalitatii la def de intelect nu este abordata. Randamentul in activ de invatare depinde si de alte functii si procese:motivatie, afectivitate, vointa. Motivatia: „performanta in activ scolara nu depinde numai de perceptii, reprezentari, imaginatie, atentie ci si de factori de stimulare si imbold”. Primul care a dat definitia def mintale este eduard Seghel si s-a referit la importanat motivatiei si spunea ca „idiotul este acea fiinta care nu stie pt ca nu poate si nu poate pentru ca nu vrea”. Performanta in activ scoalara depinde nu numai de calitatea proceselor cognitive si a functiilor de spijin , dar si de factorii de stimulare si imbold adica de motivatie. Este vorba de stimuli interni(trebuinte, impulsuri, intentii, tendinte) precum si de stimuli externi(veniti de la alte persoane care toti la un moment dat ii imping inclusiv pe indivizii cu def mintala spre actiune).Toti acesti stimuli formeaza sfera motivatiei. Motivatia este cauza interna a comportamentului. Este vorba de o tensiune interioara, de o directionare a personalitatii spre ceva anume. Acest ceva depinde de interese. In ceea ce priveste tensiunea interioara care ii imboldeste sa faca ceva este in cazul def mintali fie slaba, fie este inegala. Motivatia este in totalitatea ei. Functiile motivatiei: -functia de activare interna difuza si de semnalizare a unui dezechilibru psihologic sau fiziologice fiind legate de trebuintele biologice. Intelegem prin aceasta cativare intena de fapt directionarea personalitatii individului spre ceva anume depinzand de interese. La def intal interesele sunt slab reprezentate si tensiunea este inegala. -functia de mobil sau de factor declansator al actiunilor efective(legata de prima functie si are ca rezultat alegerea deprinderilor la care se va recurge pentru rezolvarea tensiunii aparute. -functia autoreglare a conduitei- este un fel de feed-back care controleaza reactiile comportamentale(actiunea declansata pe baza motivatiei date) si la def minelor def mintal motivatia este slab reprezentata fapt aflat in legatura cu functia de autocontrol. Cu slaba dezv a inhibitiei interne care sa-i regleze comportamentele datorita aceste lipse a franelor def mintal se stapaneste in momentele de emotie puternica. Modalitati si structuri ale motivatiei 1.trebuintele reprezinta forte motrice si reflectand echilibrul bio-psiho-social ale individului dat solicitarii venite din mediul extern: -trebuinte primare fizice(innscute) se subimpart in trebuinte primare biologice(de foame, sete, sexuale), fiziologice(functionale-comune omului si altor vietuitoare). -trebuinte secundare(dobandite- asigura integritatea psihica si sociala) se subimpart in :materiale(locuinta, confort, unelte), spirituale(estetice, etice, de cunoastere, sociale-de comunicare , anturaj, cooperare).Toate aceste treb uinte sunt prezente si la def de intelect dar: suntcu atat mai rudimentare si fragmentare cu cat sunt mai dependente de experienta sociala a individului, si sunt mai putin supuse autocontrolului si auroreglarii. In piramida lui Maslow la baza avem trebuintele biologice, treapta 2 trebuintele se securitate, treapta 3 trebuintele de afiliere aceste sunt cele elementarare. Acestea 3 sunt prezente la def mintali chiar si severi. Treapta 4 de stima si statut si treapta 5 de statut sunt rudimentare.

16

Page 17: Psihopedagogia deficientei de intelect

Curs 1007.01.2010

Diagnoza sau evaluarea Orientari actuale ale deficientei/handicapului mintal

„Diagnostic” are 3 sensuri:-general- diagnosticul este o recunoastere , o identificare a unui proces a unui fenomen sau a unei individualitati pornind de la detalii caracteristice-medical- diagnoza are menirea de a recunoaste o anumita boala-psihologic- isi propune sa identifice semnele unui proces sau insusirile unui fenomen psihic pt a preciza apartenenta la un anumit tip de personalitateTrebuie subliniata nevoia de cunoastere temeinica psihopedagogica, sociala, multilaterala a copiilor cu deficienta si cu stari consecutive de handicap.Daca deficienta intervine in primii ani de viata deficienta se poate estompa treptat, handicapul poate disparea si de aici putem trage concluzia ca deficienta poate fi depistata de timpuriu pentru a beneficia de plasticitatea sistemului nervos central. In mica copilarie inca mai avem sanse sa folosim resturile de plasticitate ale SNC pt a-l adapta la cerintele minime ale vietii, deficientul cu cat este mai de timpuriu depistat cu atat se poate corecta .Diagnoza starilor de handicap presupune evaluarea nivelului bio-psiho-social cat si capacitatile de adaptare la cerintele scolii. In practica educatiei valoarea cazurilor de deficienta mintala se bazeaza pe un proces cu 4 componente fundamentale:diagnoza medicala, psihologica, evaluarea pedagogica si evaluarea situatiei sociale. Conform legislatiei in vigoare diagnosticul complex al starii de handicap este asigurat prin mai multe instante si metodologii. Aspectul psihologic si cel pedagogic sunt fundamentale dpdv al cunoasterii modalitatilor de abordare terapeutic-compensatoriu.

Psihodiagnoza in deficienta de intelectMariana Rosca: „alegerea si folosirea acelor instrumente psihodiagnostice care corespund cel mai bine investigarii fenomenului psihic vizat” este foarte important acest lucru precum si „evitarea abuzului de teste”. Ea dorea folosirea a doar 2 teste. Ursula Schiopu punea in evidenta caracterul predictiv al functiei de predictie a psihodiagnozei atat timp cat dezv celui testat este terminata, luarea in considerarea a perioadelor critice si necesitatea corelarii datelor de psihodiagnoza cu alte date.Rezultatul unei bune diagnoze este prognoza(previziune pe baza unor date din diagnoza)Verza: „psihodiagnoza pers cu def trebuie sa vizeze:-diferentierea tulburarilor organice de cele functionale in producerea starilor de handicap-stabilirea rolurilor factorilor socio-culturali si familiari in diagnozticul concret-intr-o psihodiagnoza corecta se vor depista factorii etiologici-estimarea nivelului de deficienta psihica, senzoriala, motrica, de limbaj in raport cu gravitatea deficientei sau a incapacitatii implicate dar si in raport cu perspectivele de dezvoltare-prognoza sanselor de influentare corectiva si alegerea in acest scop a metodologiilor adecvate”Exista si alte zone:zona proximei dezv, zona regresului, zona predictivaIn procesul de diagnoza trebuie sa se asigure incredere in examinator altfel se pot crea fobii, sa se inalature starea de anxietate care se manifesta accentuat in timpul examinarilor

Psihodiagnoza etiologica consta in:-anamneza

17

Page 18: Psihopedagogia deficientei de intelect

-convorbiri si chestionare-analiza produselor activitatii-analiza mediului de viata Psihodiagnoza de stare bazat pe:-observatie-diferite probe:teste de inteligenta, aptitudini-studiu permanent al evolutiei cu progres si regres

Eficienta interventiei recuperatorii depinde in mare masura de aborade precoce a acestor in procesul organizat de terapie complexa. La varstele mici unele lucruri raman neobservate destul de tarziu. Este foarte important ca sa fie sesizate cat mai de timpuriu posibil chiar si cele mai neinsemnate abateri de la dezvoltare sa se ia masurile de terapie specifice. Subestimarea unei abateri usoare poate fii grava deoarece poate fii semnul unei instalari grave a hand.Psihodiagnoza la deficientii mintali capata caracter permanent

18

Page 19: Psihopedagogia deficientei de intelect

17.02.2010Metodologia educarii si instruirii deficientilor de intelect

Curs1

Activitatea si deprinderile. Particularitati la deficientii mintal

In sens restrans, activitatea reprezinta totalitatea manifestarilor de conduita exterioara sau mintala care duce la rezultate adaptative. In sens larg, activitatea presupune un raport, o relatie intre organism si mediu (lume), in care au loc:

- un consum de energie;- o finalitata adaptativa.

Activitatea umana dispune de constiinta scopului. Ea trebuie sa fie profund motivata. Opereaza cu instrumente construite chiar de om. Activitatea este perfectibila si creativa. Activitatea se poate desfasura fie printr-o actiune exterioara, de tip motor, fie interiorizat, in plan mintal, eventuala componenta motorie a actiunii pe care ne-o reprezentam fiind inhibata. Toate aceste elemente ale activitatii si relatiile dintre diferitele activitati sunt din punctul de vedere al eficientei afectate. Eficienta in cazul deficientilor mintal poate fi treptata ameliorata prin ceea ce am numit compensare, mecanisme compensatorii care se formeaza pe parcursul activitatii. Presupun efort in plus, timp mai mare pentru achizitii echivalente. Componentele structurale ale activitatii

Activitatea umana reprezinta un sistem functional ierarhic, care, urmarind un scop anume si avand o motivatie proprie, presupune:

- o serie de elemente structurale (miscari, acte, operatii, actiuni)- a caror functionalitate (structurare, subordonare, integrare) va permite satisfacerea unor necesitati.

Activitatea este de regula voluntara. Cand subiectul este deprins cu efortul, consumul de energie este mai mic. In ontogeneza fiecarui individ, are loc trecerea de la miscari nadecvata la miscari tot mai adecvate, odata cu trecerea unei perioade. Practic, copilul, la un scurt timp dupa nastere: - trece la o activitate care il va tine in viata si il va face sa se dezvolte din punct de vedere fizic – suptul;- trece de la miscari pe baza de imitatie la miscari pe baza de instruire verbala;- trece de la activitati simple la activitati complexe.

Actele sunt:- cele mai simple elemente constututive ale activitatii;- raspunsuri la influentele mediului;- se manifesta sub forma unor reactii dinamice, predominant musculare, dar se bazeaza pe un demers

neuropsihic, intern.

Operatiile sunt mijloacele de realizare a actiunilor, sunt intermediare intre acte si actiuni si imprumuta antipiand, de la actiuni, mijloacele de realizare ale acestora. Actiunile sunt cele mai mari subunitati ale activitatii fiind constituite la randul lor din operatii. Orice activitate trebuie efectuata gradat, astfel incat sa se exerseze si sa se corecteze acolo unde este cazul componentele respective, incepand cu actele simple, insistand pe operatii si finalizandu-le in actiuni.

19

Page 20: Psihopedagogia deficientei de intelect

Activitatea in anamblul ei se bazeaza pe punerea in functiune a unei deprinderi, la care se ajunge prin antrenament. Formele activitatii:a. Dupa natura produsului, avem:- predominant materiale, efectuate de catre corpul individului;- predominant pshiceb. Dupa procesul psihic implicat in realizarea activitatii:- cognitive;- afective;- volitive.c. Dupa locul ocupat in sistemul relatiilor individului:- principale (dominante);- secundare (subordonate).d. Dupa evolutia tipului de activitate pe parcursul ontogenezei:- de joc;- de invatare (in sens de activitate didactica);- productiva;- de creatie.e. Dupa gradul de constientizare a activitatii:- constienta (act volitiv);- automatizata (deprindere) – postvoluntara, mai usoara

Toate aceste forme nu sunt „pure”, ci se asociaza intre ele fiind una predominanta, dar avem in vedere ca sferele respective se intersecteaza. La deficientul mintal, de regula, activitatea este mai putin precisa, deoarece scopurile pe care deficientul mintal le urmareste sau care ii sunt impuse sunt insuficient conturate, sunt insuficient de stabile in constiinta lor. Activitatea nu este suficient de interiorizata in ultima instanta. O alta caracteristica negativa este gradul scazut al organizarii, deoarece adesea lipseste autocontrolul si se aluneca adesea spre aspecte secundare si modalitati facile in ceea ce priveste organizarea, desfasurarea, expresia activitatii respective. activitatea de invatare necesita un timp mai indelungat si totodata o mare atentie in formarea pe etape a deprinderilor urmarite. Locul si rolul deprinderilor in structura activitatii: Sub acest aspect, deprinderile sunt componente instrumentale, automatizate ale activitatii. Sunt componente constient elaborate, consolidate prin exercitiu, dar ceea ce este foarte important, desfasurate fara control constient obligatoriu. Cu cat dispune de mai multe deprinderi, cu atat mai bine ii este unui om si desigur, unui copil (fie si cu DM). Deprinderea rezulta din exersarea repetitiva si rezulta dintr-un stereotip dinamic.

Invatarea trebuie sa fie precedata de instruire verbala. La deficientii mintal, instruirea verbala incepe sa fie eficienta foarte tarziu. Trebuie de asemenea demonstrat modelul actiunii. Trebuie asigurat controlul si dupa un anumit timp sa fie implicat si autocontrolul.

Curs2

Curs 224.02.2010

20

Page 21: Psihopedagogia deficientei de intelect

Metode, modalitati de abordare a problematicii

Comparatia dintre definitiile deficientei de intelect date de Al. Rosca si Doll are atat elemente comune cat si elemente distincte si se precizeaza ideea intre afectiunea propiu-zisa si consecintele ei legate de raporturile dintre copilul afectat si mediul sau inconjurator. Deficienta se refera la individul ca atatre iar handicapul se refera la consecintele deficientei in mediul inconjurator, mediul social.In ambele definitii se scoate in evidenta faptul ca se constata chiar de la nastere un complex de elemente negative care vor pune problema ajutorului abordarii diferentiate a copilului si inca de la inceput exista nevoia de a constientiza consecintele negative a afectiunii depistate timpuriu si a modului in care trebuie ajutat copilul in acest proces al dezvoltarii. Prezenta medicului este obligatorie pt fiecare copil, normal sau cu perspective de dezvoltare intarzita. Se exagereaza un pic in definitiile date de Al. Rosca si Doll privind starea de anormalitate, specialistii cauta sa insufle o incredere in faptul ca exista posibilitati de dezvoltare a noului nascut astefl incat sa fie util societatii si lumii. De exemplu Zazzo nu a dat o definitie a deficientei mintale si doar o definitie a debilitatii mintale ca fiind „prima zona de insuficienta mintala, legata de exigentele sociatatii, variabile de la o societate la alta sau de la o varsta la alta, cu efect ireversibil in starea actuala a cunostiintelor noastre.” Adica in acest aspect este posibil ca treptat sa se acumuleze in cadrul medicinei sau a altei stiinte sa se obtina mai multe date in asistenta cuplului care da nastree unui copil deficiente de intelect, intr-o viata ordonata, fara excese, cu grija pentru sine astfel incat dezvoltarea sa fie normala. Allois Ghergut se referala: „prin deficienta mintala intelegem reducerea semnificativa a capacitatiilor psihice care determina o serie de dereglari ale reactiilor si mecanismelor de adapatre ale individului la conditiile in permanenta schimbare ale mediului inconjurator si la standardele de convietuire sociala dintr-un anumit areal cultural ceea ce plaseaza individul intr-o incapacitate exprimata printr-o stare de handicap in raport cu ceilalti membrii ai comunitatii din care fac parte. Deficienta mintala este inteleasa ca o deficienta globala care influenteaza semnificativ adaptarea socio-profesionala, gradul de competenta si autonomie persoanal si sociala afectand intreaga personalitate:structura, organizare, dezvoltarea intelectuala, afectiva, psiho-motorie, adaptativ-comportamentala”.

Vagotschi-mai degraba sau mai tarziu omenirea va invinge atat orbirea si surzitatea cat si oligofrenia. Mai devreme insa ea va invinge in plan social, psihologic si pedagogic decat medical. Asociatia americana de psihiatrie(2000 DSM4)-aceasta tulburare este caracterizata printr-o functionare intelectuala semnificativ sub medie, un coefic mintal de 70 sau sub, cu debut inainte de 18 ani si cu deficite sau deteriorari concomitente Categorii de defic mint-retardarea mintala usoara-50-55-70-retardare mintala moderata-35-40-55-retardare mintala severa-20-25-40Criterii la teste-functionare mintala semnificativ sub medie

21

Page 22: Psihopedagogia deficientei de intelect

-prezenta unor deficite sau deteriorari cel putin 2 din urmatoarele dom: comunicare, autoingrijire, viata de fam, autoconducere, aptitudini sc, munca, timp liber, sanatate si sigurantaCurs 303.03.2010

Personalitate compensataSPU=sistemul psihic uman Afectivitatea, motivatia si vointa sunt functii puternic afectata la deficientul de intelect.

Afectivitatea: M.Golu: „afectivitatea este acea componenta a vietii psihice care reflecta in forma unei trairi subiective de un anumit semn, de o anumita intensitate si de o anumita durata. Este vorba de raportul dintre dinamica evenimentelor motivationale sau a starilor proprii de necesitate si dinamica evenimentelor din plan obiectiv-extern”. Din procesele propriu-zise ale afectivitatii sunt emotiile si senitmentele, „afectivitatea joaca un rol esential in relationarea omului cu lumea, cu ceilalti semeni.”Neveanu: „afectivitatea este proprietatea subiectului de a resimti emotii si sentimente, ansamblul proceselor, al starilor si relatiilor emotionale sau afective. In contextul oricarui fenomen emotional se disting :a)modificari organice si vegetative, secundare(se intensifica pulsul si secretiile lacrimale)b)comportamente motorii afective(reale desfasurate in intregime sau doar schitate)c)trairi subiective de un anumit grad de compexitate si avand o anumita semnificatie pentru persoana care le incearcaMariana Rosca considera, dupa cercetarile lui Chazan in 1965 asupra deficientilor de intelect comparativ cu cei normali, ca in lotul celor cu deficienta de intelect 69.2% prezentau fenomene de inadaptarea in domeniul afectivitatii, cei normali au prezentat acetse tulburari in raport de 12.4% in momentul evaluarii. Aceste tulburari afective nu pot sa nu influenteze in sens negativ comportamentul de adaptare la solutii noi. Observarea atenta si intelegerea de catre persoanele responsabile cu ingrijirea si educatia copiilor cu deficiente de intelect trebuie sa aiba in vedere manifestarile emotionale dezvoltate in comportamente afective.Mariana Rosca face urmatoarea remarca: „in anamneza timpurie a acestor copii manifestarile concrete in planul afectivitatii nu au fost scoase in evidenta de catre ceilalti, de accea se cere incepand cu educatoarea din gradinita ca fiecare copil sa aiba un caiet de observatii in care sa se noteze manifestarile evidenta afective, iar pe baza observatiilor la sfarsit de etapa, de la gradinita la scoala, cand este trimis la comisia de diagnoza caracterizarea respectiva sa fie la dispozitia membrilor comisiei. Observatiile clinice au demonstrat existenta unei categorii de copii la care anumite carente afective grave determinate de absenta iubirii parintilor, anxietatea provocata de insuccesul scolar blocheaza dezvoltarea intelectuala sau mascheaza posibilitatile cognitive reale. La acesti copii care sunt pesudodebili mintali normalizarea vietii lor afective poate duce la o dezvoltarea ulterioara normala a capacitatilor intelectuale sau cel putin la o imbunatatire a ei. Tulburarile afective par sa fie sursa importanta a pseudodeficientei mintale.

Curs4

22

Page 23: Psihopedagogia deficientei de intelect

Vagoschi-o afectare reala pe baza de afectiune cerebrala deter dificultati accentuate de invatare, cand insa inteligenta nu este afectata organic dar, datorita unor conditii sociale cea care este puternic afectata este afectivitatea. Despre falsa deficienta mintala vorbesc cei care se ocupa de probleme de psihologie scolara, Ana Bogdan. Cei cu falsa def mintala nu-si insusesc o data cu cei de aceeasi v cunostintle ceea ce poate duce la esecul minta;Falsa def mintala asigura efectivul de copii cu probleme care trebuiesc integrati in sc de masa si care tre salvati de o promiscuitate intelectuala si sociala, Def mintal nu este neaparat lipsit doar de inteligenta, el nu stie pentru ca nu poate si nu poate pentru ca nu vrea,Psihologia studiaza functionalitatea SNC in toata plenitudinea lui, vb de fen psihice. O eficienta normala a activ psihice intelectuale se bazeaza pe 3 etaje ale psihicului, ele interactioneaza cu celelalte laturi psihice. Intre latura intelectuala si afectiva exista unitate dar care se largeste in sistemul psihic. La pers cu def de intelect interactiunile sunt mai mult sau mai putin afectate , scoarta cerebrala nefiiind doar sediul inteligentii ci si a intregii vienti psihice. Este bulversata mai ales ca trairile afective a def de intelect scapand de sub controlul inteligentei determina dificultati in procesul adaptarii si invatarii dar si afectarea afectivitatii duce la acelasi rezultat. Numai ca at cand este afectata primar inteligenta dific de compensare prin activ de invatare sunt mai mari. Exista o stransa interactiune intre procesele afective si motivationale. Dezechilibrele care rez din aceasta afectiune constau in fragilitate incosistenta si caracter inadegvat a proceselor motivational afective.

Afectivitatea la deficientul de intelect

Proprietati ale afectivitatii1.Polaritatea afectivitatii-gr proceselor afective in perechi-aceste perechi sunt consecinta satisfacerii sau nesatisfacerii dorintelor si au efect asupra comportamentului pozitiv sau negativ-se manifesta in rap cu trasaturile de pers a fiecarui om, in cazul def de intelect, vb de pers aceste particularitati constau in cele 4 trasaturi fundamentale, de specificitate, particularitati-deficientul de intelect este o personalitate fragila, aceasta fragilitate tre sa dea protectie la niv procesului de ed instruire pentru sc si viata2.Intensitatea-forta, profunzimea trairilor afective-la sc cu degf de intelect reactiile lui sunt adesea fie rigide, fie nestapanite3.Durata si mobilitatea reactiilor-intinderea si persistenta in timp -in cazul def de intelect proprietatea este slabita si are drept consecinta o serie de neconcordante intre modul in care a r tre sa reactioneze si cum reactioneaza4.Expresivitatea-autostapanirea conduitelor este mult mai putin accesibila

Clasificare a proceselor afective1.Trairi afective primare-legate de satisfacerea trebintelor cotidiene-aspecte

23

Page 24: Psihopedagogia deficientei de intelect

a)tonul afectiv a proceselor cognitive-trairea pe care o are cop sc in contextul activ de inv a noi cunostinteb)trairile afectve de provinienta organica-in caz de diferita stari neobisnuitec)afectele-de groaza de furie de frica sa Emotiile si sentimentele de diferite nuante trebuies educate a i sa dem comportamente sociale Pasiuniile sunt sent generalizate profunde care implica sau ar tre sa implice intreaga pers pt toata viata.Curs 517.03.2010

Vointa-forma superioara de autoreglaj si rolul ei in invatarea la scolarii deficienti de intelectPP.Neveanu considera vointa „capacitatea si proces psihic de conducere a activitatii sub toate aspectele ei; sistem de autoreglaj superior intrucat este efecuat prea cumpanitor prin cel de-al doilea sistem de semnalizare si implica deliberare, scop si plan elaborat constient, organizarea fortelor proprii prin stapanirea unora, mobilizarea si angajarea convergent finalista a altora. Trasaturile psihologice distinctive ale vointei sunt scopul propus constient, efortul specific calificat ca voluntar si comportamentul de biruire a obstacolelor”.

Tinca Cretu descrie vointa ca fiind „procesul psihic de reglaj superior prin intermediul mecanismelor verbale constand in mobilizarea si concentrarea energiei psiho-nervoase in vederea biruirii obstacolelor si atingerea scopurilor stabilite constient anterior.”

In activitatea de invatrea organizate de lunga durata apar obstacole, dificultati, bariere, ele trebuie invinse prin efort de vointa ceea ce „implica complexitate, continuitate si ascendenta in dezvoltarea unor forme de reglaj voluntar, pana la instituirea lor in insusiri stabile de vointa care devin caracteristice pentru personalitatea fiecarui elev reprezentand unele din cele mai insemnate conditii interne subiective ale invatarii”.(T.Cretu)

Intre invatare si actul volitiv exista o permanenta reciprocitate. Reglajul voluntar are urmatoarele carcateristici:-intotdeauna urmareste atingerea unor tinte constient vizate cu scopul de a asigura intelegera scopului sensului actiunii. In didactica moderna exista principiul comunicarii obiectivelor urmarite la o lectie, la o activitate propusa inclusiv elevilor trebuiesc prezentate. Acest lucru se face cu atentie la deficiengtii de intelect incercand sa le trezesti curiozitatea si sa ii ambitionezi.-actul volitiv presupune intentia si decizia celui vizat de a-si atinge scopul stabilit, de a desfasura actiunea vizata. -presupune anticiparea mentala a desfasurarii pe tot parcursul sau. Posibilitatea de a efectua acte voluntare depinde si de gradul de dezvoltare a reprezentarilor legate de actiunile care pot duce la rezultatul urmarit, de nivelul de dezvoltare al gandirii si de functiei reglatoare.-pentru realizarea scopului urmarit pein actul voluntar se inving obstacole interioare ce tin de subiectii implicati si obstacole exterioare ce tin de mediul material. Acelasi obstacol exterior va avea de la individ la individ o valoare diferita in raport cu trasaturile sale de personalitate. La copii deficienti de intelect actul voluntar este mai dificil de realizat datorita slabei dezvoltari a functiei semiotice. Aceasta functie sta si la baza comenzilor si autocomenzilor pe care le avem intr-o activitate de invatare. Actul voluntar este mai greu desavarsit si datorita fugii de efort adica a „vascozitatii genetice”, prefera sa preia hotararile altora si sa le imite comportamentele. Reglajul voluntar este trait ca o tensiune psihica a carei urmare este realizat scopul.

Activitatea e mereu constienta, voluntara, are o organizare mai mult sau mai puitn complexa. Activitatea presupune actiuni, operatii, miscari si acte psihice. Reusita activitatii depinde adesea de gradul de insusire a

24

Page 25: Psihopedagogia deficientei de intelect

actiunilor, daca actiunile sunt in faza initiala de insusire ele vor necesita un reglaj voluntar crescut ce va preturba reglajul general al activitatii a carei componenta este.Reglajul voluntar are mai multe faze:1.aparitia motivatiei activitatii2.lupta motivelor3.luarea hotararii in urma deliberarii4.momentul executiei care necesita un efort mai mare.Exista o serie de situatii de bariere ce apar in fata copiilor. In perspectiva depasirilor barierelor cadrul didactic are la dispozitie o serie de procedee:recompensa, pedeapsa, lauda, convingerea, incurajarea. Concluzii pe baza vointei:Deficientul mintal nu stie ce vrea, ce poate. El este dezorientat in legatura cu propria vointa, nu are obiective bine conturate datorita carcateristicilor motivatiei. Debilul mintal nu prevede actiunile posibile, in stansa legatura cu insuficientele cognitiei. El nu stie sa isi urmareasca cu perseverenta scopurile propuse, este nehotarat in luarea deciziilor, adesea da dovada de pripeala, comportamentul sau se bazeaza pe reactii primitive. Deficientul de intelect se carterizeaza si prin instabilitate, rigiditate, dereglarea dimanicii corticale.

Curs 624.03.2010

Activitatea si deprinderile.Particularitati la deficienta de intelect

In sens larg notiunea de „activitate”se refera la un raport, o relatie intre organism si mediu in care au loc un consum energetic si o finalitate adaptativa.In sens restrans prin activitate se intelege totalitatea manifestarilor de conduita exterioara sau mintala care impreuna duc la rezultate adaptative.

Specificul activitatii umane:-dispune de constiinta scopului:obiectivul stabilit-ar trebuie sa fie profund motivata.-opereaza cu instrumente construite de om.-este perfectibila si adesea este si creativa.-se poate desfasura fie printr-o actiune exterioara motorie fie interiorizat fara sa existe componenta motorie

La deficientul mintal elementele activitatii sunt mai mult sau mai putin afectate. Totusi in actviitate manuala vom gasi cele mai eficiente modalitati de compensare.

Componentele structurale ale activitatii:Activitatea umana reprezinta un sistem functional ierarhic care urmarind un scop anume si avand o motivatie proprie dispune de:-o serie de elemente structurale constand in miscari sau acte, operatii si actiuni-a caror functionalitate (subordonare, integrare) va permite satisfacerea unor necesitati legate de obiectivul stabilitEtape:

trecerea de la miscari neadecvate la miscari tot mai adecvate, trecerea de la miscari pe baza de imitatie la miscari pe baza de instructie verbala in absenta modelului, trecerea de la miscarile involuntare la cele voluntare, de la simple la complexe

25

Page 26: Psihopedagogia deficientei de intelect

Cand nu exista unitate intre scopul actiunii si motivatia sa avem de-a face cu cazuri patologice sau de dereglare psihica momentana.

Actele sunt cele mai simple elemente ale activitatii, sunt raspunsuri la influentele mediului. Actele se manifesta sub forma unor reactii dinamice, musculare dar se bazeaza si pe un demers intern(gandirea). Operatiile sunt cele in care actele se grupeaza.Actiunile sunt cele mai mari subunitati ale activitatii, ele sunt formate din operatii. Actiunile sunt cele care au scopul. Activitatea practica trebuie privita si din puncte de vedere terapeutic-compensatoriu. Activitatile trebuie sa ie bine gradate astfel incat sa se corecteze toate componentele implicate incepand cu actele insistand pe operatii si finisandu-le cu actiuni. Este foarte important sa se exerseze temeinic operatiile implicate in diferite deprinderi. Fara operatii automatizate sau insusite nu se poate ajunge la deprinderi.

Formele activitatii:Se impart in mai multe secvente :

A) dupa natura produsului exista forme predominant materiale si predominant psihice(activitate fizica si mentala)

B) dupa procesul psihic implicat in realizarea activitatii: cognitive, afectiva, volitiva C) dupa locul ocupat in sistemul relatiilor individului: principala(activitate principala) si

secundara(activitate subordonata).D) dupa evolutia ontogenetica a copilului activitatile pot fii:de joc, de invatare(didactice), productive,de

creatieE) dupa gradul de constientizare de catre cel care savarseste activitatea proprie: cand activitatea se

desfasoara constient, activitate automata pe baza de deprinderi

Particularitati ale activitatii la deficientul de intelect-este mai putin precisa deoarece urmareste scopuri insuficient conturate si stabilite in constiinta celor vizati-se bazeaza pe o motivatie difuza de suprafata incomplet interiorizata-este mai putin organizata deoarece adesea lipseste autocontrolul si reglajul constient, este mai putin eficienta mai ales cand nu are automatisme pe care sa se bazeze si se intampla mai ales cand nu se bazeaza pe scheme complet automatizate

Deprinderile. Locul si rolul acestora in structura activitatiiDeprinderile sunt componente instrumentale, automatizate ale activitatii constient elaborate, consolidate prin exercitiu dar desfasurate fara control constient obligatoriu.Omul dispune de o serie de deprinderi, este rob al automatismelor sale. Un obiectiv central al terapiei consta in formarea deprinderilor corecte, prevenirea formarii deprinderilor gresite, corectarea deprinderilor gresite.Avantaje ale deprinderilor automate-se desfasoara cursiv si rapid-se reduce la minimun efortul voluntar si controlul constient.-sunt economicoase-sunt actiuni schematizate , prescurtate, operative-sunt foarte avantajoase din caiza solicitarii efortului minim.

Felurile deprinderilor:-dupa gradul complexitatii lor sunt simple si complexe

26

Page 27: Psihopedagogia deficientei de intelect

-dupa natura proceselor psihice in care are loc automatizare avem deprinderi senzorial-perceptive, verbale, de gandire, motorii si psihomotorii-dupa tipul de activitate: de joc, de munca, de invatare, de munca manuala

27

Page 28: Psihopedagogia deficientei de intelect

Tematica def de intelect 1.psihopedagogia speciala-domeniu stiintific si metodologic complex. Explicati necesitate cunosterii comparative a ramurilor psihopedagogiei speciale.Argumetati imprtanta dezv compensatorii la copii cu def mintala, modalitati de actiune. 2.Descrieti modul de evaluare a inteligentei prin teste de inteligenta,vizand nivelul intelectual in momentul dat(zona centrala actuala). Caracterizati bagajul senzorial-perceptiv la copii din gradinite-modalitati de stimulare(exercitii) 3.descrieti modalitatea moderna de investigare formativa a inteligentei la copii cu deficienta mintala. Importanta determinarii zonei proximei dezv. Caracteristici ale limbajului metodologia de stimulare si corectare a limbajului ale acestor copii+procesul de comunicare 4.specificul activitatii si al deprinderilor la copii cu def mintala, consecinte in procesul instructiv-educativ. Rolul psihopedagogului in evaluarea complexa si continua a copilului def de intelect, instrumente folosite in acest scop(psihodiagnoza dar nu teste, ci despre caietul de observatii in care sunt notate lucruri care scot in evidenta un element de progres in evolutia unui copil 5.caracteristici ale proceselor volitive la copii cu def mintala(el nu stie ce vrea). Obiective si modalitati de stimulare a psihomotricitatii complexe(nu exclusiv manuala, ci de limbaj, de existenta individului) 6.particularitati ale tipurilor temperamentale la copii def mintali consecinta in procesul instructiv-educativ. Obiective si modalitati de dezv is activizare a vocabularului la copii def de intelect(procedee) 7.particularitati ale caracterului si conduite la copii def mintali modalitati de dezv si compensare. Obiective si modalitati de dezv si activizare a vocabularului la copii def de intelect(procedee) 8.specificul dinamicii dezv la def mintali-modalitati de investigare si echilibrare compensatorie(trasaturi de specificitate-vascozitate genetica, heterocronie, caracterul restans al proximii dezv). Rolul activitatilor scolare si extrasc in echilibrarea personalitatii cu hand de intelect 9.specificul tipurilor temperamentale la copii cu def de intelect-consecinte in latura instructiv-educativ-terapeutic. Sistemul de recuparare complexa a def mintali in lumina prevederilor din documentele internationale si nationale.(2 documente-Regulile Standard si Declaratia de la Salamanca) 10.principiul normalizarii si conceptia integrationista in realizarea educatiei speciale la def de intelect.(popovici-ed integrata). Argumentati si exemplificati necesitatea cunoasterii atat a insuficientelor cat si a laturilor mai bine dezv la def mintali

28

Page 29: Psihopedagogia deficientei de intelect

Personalitatea deficientului de intelect

Vb de personalitate handicapata cu posibilitatea ca atributul sa dispara si sa ramana personalitate compensata Def.Personalitatea este entitate bio, psiho, socio culturala.

Sectoare fundamentale1.Temperamentul-este trasatura dinamicca a pers2.Caracterul-se naste prin educatie din temperament3.Aptitudinile-elementul instrumental4.Comportamentul

CaracterDef.Reprez latura valorica a persSi se afla in stransa legatura cu temperamentul si aptitudinile-se reflecta concretizeaza si exteriorizeaza in atitudini comportamente-sistem de atitudini stabile si specific individuale -caracterul se educa-reprezinta profilul psihomoral al omului-cea mai inalta si statornica modalitate de autoreglaj si autoconducere-

29