Pueri Cultura 1

7/16/2019 Pueri Cultura 1

http://slidepdf.com/reader/full/pueri-cultura-1 1/214

DEFINIREA PUERICULTURII SIDEFINIREA PUERICULTURII SI

PEDIATRIEIPEDIATRIEI

Puericultura si pediatriaPuericultura si pediatria sunt domenii desunt domenii de

activitate si totodata stiinte care au un obiect comun deactivitate si totodata stiinte care au un obiect comun de

preocupare si studiu: copilul de la nastere la adoles-preocupare si studiu: copilul de la nastere la adoles-

centa (pana la varsta de 16-18ani).centa (pana la varsta de 16-18ani).

PUERICULTURAPUERICULTURA(lat.puer (lat.puer ═copil;cultura═crestere) ═copil;cultura═crestere)

se ocupa de copilul sanatos;se ocupa de copilul sanatos;este alcatuita din ansamblul de mijloace prin careeste alcatuita din ansamblul de mijloace prin care

se asigura dezvoltarea somato-psihica normala sise asigura dezvoltarea somato-psihica normala si

ocrotirea sanatatii prin masuri profilacticeocrotirea sanatatii prin masuri profilactice ..



Puericultura antenatala -Puericultura antenatala - se ocupa dese ocupa de

dezvoltarea intrauterina normala adezvoltarea intrauterina normala a

produsului de conceptie pana laprodusului de conceptie pana lanastere.nastere.

PEDIATRIAPEDIATRIA(gr.pais,paidos═copil ;(gr.pais,paidos═copil ;iatreia═tratament).iatreia═tratament).

se ocupa cu descrierea, diagnosti-se ocupa cu descrierea, diagnosti-

cul si tratamentul bolilor copilului decul si tratamentul bolilor copilului dela nastere la 16-18ani.la nastere la 16-18ani.



Puericultura→ -Puericultura→ - alimentatiealimentatie

-- igienaigiena

- buna dezvoltare- buna dezvoltare

psihicapsihica

- stabilirea criteriilor - stabilirea criteriilor

de dezvoltare fizica si psihicade dezvoltare fizica si psihica

- igiena mediului- igiena mediului

copiluluicopilului

- profilaxia- profilaxia

imbolnavirilor si mentinerea sanatatii.imbolnavirilor si mentinerea sanatatii.



Pediatria→ -Pediatria→ - grupeaza bolile pe aparategrupeaza bolile pe aparate

si sistemesi sisteme

-- exista boli caracteristiceexista boli caracteristice

copilariei : malformatii congenitale, afectiunicopilariei : malformatii congenitale, afectiuni

legate de momentul nasterii, rahitismullegate de momentul nasterii, rahitismul

carential si vitamino-rezistent, convulsii febrile,carential si vitamino-rezistent, convulsii febrile,boli infecto-contagioase, etc.boli infecto-contagioase, etc.

-- sunt boli care sesunt boli care se

intalnesc si la varsta adulta insa la copil auintalnesc si la varsta adulta insa la copil auuneori manifestari si evolutie diferite : bronsita,uneori manifestari si evolutie diferite : bronsita,

pneumonia, insuficienta cardiaca, hepatitapneumonia, insuficienta cardiaca, hepatita

cronica.cronica.



Perioadele copilarieiPerioadele copilariei – impartirea pe perioade – impartirea pe perioade

bine delimitate tine seama de particularitatile debine delimitate tine seama de particularitatile de

dezvoltare, de ritmul in care se desfasoaradezvoltare, de ritmul in care se desfasoara

acestea si de patologia specifica fiecareiacestea si de patologia specifica fiecarei

perioade.perioade.

- 1-28 zile – nou-nascut- 1-28 zile – nou-nascut

- 1-12 luni – sugar - 1-12 luni – sugar

- 1-3 ani – anteprescolar sau copil mic- 1-3 ani – anteprescolar sau copil mic

- 3- 6-7 ani – prescolar - 3- 6-7 ani – prescolar - 6-7 -16 ani – scolar - 6-7 -16 ani – scolar

- 16-18 ani – adolescent.- 16-18 ani – adolescent.



Morbiditatea infantilaMorbiditatea infantila reprezintareprezinta

totalitatea imbolnavirilor la copii in decursultotalitatea imbolnavirilor la copii in decursulunei anumite perioade. Ea difera dupa grupeleunei anumite perioade. Ea difera dupa grupelede varsta, astfel :de varsta, astfel :

>> la nou-nascut ; afectiun legate dela nou-nascut ; afectiun legate de

traumatisme obstetricale sau incompatibilitatetraumatisme obstetricale sau incompatibilitate

feto-materna de Rh.feto-materna de Rh.

>> la sugar : boli acute ale aparatuluila sugar : boli acute ale aparatului

respirator in sezonul rece si ale aparatuluirespirator in sezonul rece si ale aparatului

digestiv in sezonul cald.digestiv in sezonul cald.

> la anteprescolar : cele de la sugar si boli> la anteprescolar : cele de la sugar si boliinfecto-contagioase de etiologie virala.infecto-contagioase de etiologie virala.



> la prescolar: creste incidenta bolilor > la prescolar: creste incidenta bolilor

infecto-contagioase caracteristiceinfecto-contagioase caracteristice

colectivitatilor, apar noi problemecolectivitatilor, apar noi problemelegate de intoxicatii, accidente. Estelegate de intoxicatii, accidente. Este

“varsta imprudentei”. Cazurile de“varsta imprudentei”. Cazurile de

bronhopneumonie devin mai rare,bronhopneumonie devin mai rare,

crescand incidenta pneomoniilor cacrescand incidenta pneomoniilor ca

urmare a imbunatatirii mecanismelor urmare a imbunatatirii mecanismelor de aparare antiinfectioasa, proceselede aparare antiinfectioasa, procesele

infectioase fiind mai bine delimitate.infectioase fiind mai bine delimitate.



la scolar : patologie mai complexa,la scolar : patologie mai complexa,

incluzand afectiunile intalnite la adulti;incluzand afectiunile intalnite la adulti;

persista incidenta bolilor infecto-persista incidenta bolilor infecto-contagioase, ca rezultat al contactuluicontagioase, ca rezultat al contactului

din colectivitati, apare R.A.A., suntdin colectivitati, apare R.A.A., sunt

mai frecvente accidentele demai frecvente accidentele de

circulatie, se contureaza mai binecirculatie, se contureaza mai bine

bolile psihice. Mai bine reprezentatabolile psihice. Mai bine reprezentataeste patologia renala, hepatica,este patologia renala, hepatica,

sangvina.sangvina.



Mortalitatea infantilaMortalitatea infantila ==

nr.decese 0-1 an x 1000/nr.decese 0-1 an x 1000/

nr.total nascuti vii in aceeasi perioada.nr.total nascuti vii in aceeasi perioada.

CauzeleCauzele mortalitatii infantile sunt,mortalitatii infantile sunt,in principal, bolile acute grave alein principal, bolile acute grave ale

aparatului respirator, digestiv, malfor-aparatului respirator, digestiv, malfor-

matiile congenitale incompatibile cumatiile congenitale incompatibile cuviata.viata.



PUERICULTURA ANTENATALAPUERICULTURA ANTENATALAFecundarea ovulului de catre spermatozoidFecundarea ovulului de catre spermatozoid

↓↓

Produs de conceptie( ou, zigot)Produs de conceptie( ou, zigot)

↓↓ diviziuni celulare succesivediviziuni celulare succesive

EmbrionEmbrion

↓↓factori teratogeni-factori teratogeni-

determina malformatii congenitale la nou-nascutdetermina malformatii congenitale la nou-nascut↓↓

FatFat

(dupa 3 luni de viata intrauterina)(dupa 3 luni de viata intrauterina)

↓↓Nou-nascutNou-nascut

Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la 3 la 9Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la 3 la 9luni, pot apare suferinta la nastere, nastere prematura, moartealuni, pot apare suferinta la nastere, nastere prematura, moartea

fatului.fatului.



Factorii teratogeni :Factorii teratogeni :

- tulburari utero-placentare si hormonale materne;- tulburari utero-placentare si hormonale materne;

- infectii virale : rubeola, gripa, hepatita B, polio-mielita,- infectii virale : rubeola, gripa, hepatita B, polio-mielita,

rujeola, herpes, citomegalovirus, HIV, TORCH.rujeola, herpes, citomegalovirus, HIV, TORCH.- infectii bacteriene : sifilis, TBC.- infectii bacteriene : sifilis, TBC.

-infectii parazitare : toxoplasmoza.-infectii parazitare : toxoplasmoza.

- factori endocrini : diabetul zaharat- factori endocrini : diabetul zaharat

- factori imuni : izoimunizarea Rh si ABO , boli- factori imuni : izoimunizarea Rh si ABO , boliautoimune.autoimune.

- factori mecanici- factori mecanici

- factori iatrogeni : tetracicline, iod, testosteron,- factori iatrogeni : tetracicline, iod, testosteron,progesteron.progesteron.

-factori chimici - radiatii X, U.V.-factori chimici - radiatii X, U.V.



Durata totala a sarciniiDurata totala a sarcinii: 280 zile.: 280 zile.

Eliminarea produsului de conceptieEliminarea produsului de conceptie

–– inainte de 6 luni = avortinainte de 6 luni = avort

- 28-37 saptamani = nastere prematura- 28-37 saptamani = nastere prematura

- 37-40 saptamani = nastere la termen- 37-40 saptamani = nastere la termen

- dupa 280 zile = postmatur.- dupa 280 zile = postmatur.



Factori care influenteaza evolutia fatului inFactori care influenteaza evolutia fatului in

viata intrauterina :viata intrauterina :

Varsta mameiVarsta mamei

Starea de boala a mamei ( boli acute sauStarea de boala a mamei ( boli acute sau

cronice decompensate )cronice decompensate )

Eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridica-Eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridica-

rea de greutati )rea de greutati )

Alimentatia (subalimentatia, supraalimen- Alimentatia (subalimentatia, supraalimen-tatia, dezechilibrul in principii nutritive );tatia, dezechilibrul in principii nutritive );



IradiereaIradierea

Unele medicamente : tetraciclina,Unele medicamente : tetraciclina,

chininachininaConditiile de igiena ale sarciniiConditiile de igiena ale sarcinii

Factori psihici, stresul familial sauFactori psihici, stresul familial sausocialsocial

Factori de mediuFactori de mediu

EreditateaEreditatea

Incompatibilitatea feto-materna deIncompatibilitatea feto-materna de

Rh.Rh.



PUERICULTURA NEONATALAPUERICULTURA NEONATALA

Definitie :Definitie : Nou-nascutul se numeste copilul in primele 4 saptamaniNou-nascutul se numeste copilul in primele 4 saptamanide viata.de viata.

In aceasta perioada au loc transformari adaptative :In aceasta perioada au loc transformari adaptative : trecerea de la temperatura intra-uterina, constanta, de aprox. 37°,latrecerea de la temperatura intra-uterina, constanta, de aprox. 37°,la

temperatura mediului ambiant, mai scazuta si cu variatiuni;temperatura mediului ambiant, mai scazuta si cu variatiuni;

instalarea respiratiei pulmonare;instalarea respiratiei pulmonare; modificarea circulatiei, cu inchiderea treptata a comunicarilor de lamodificarea circulatiei, cu inchiderea treptata a comunicarilor de la

cord caracteristice circulatiei fetale si cresterea debitului circulatieicord caracteristice circulatiei fetale si cresterea debitului circulatieipulmonare;pulmonare;

instituirea alimentatiei orale, ca urmare intrarea in functie ainstituirea alimentatiei orale, ca urmare intrarea in functie aaparatului digestiv;aparatului digestiv;

aparitia mictiunilor ( in prima ora dupa nastere )aparitia mictiunilor ( in prima ora dupa nastere ) incetarea functiei cordonului ombilical.incetarea functiei cordonului ombilical.



CARACTERE ANTROPOMETRICE:CARACTERE ANTROPOMETRICE:

Greutatea nou-nascutului la termenGreutatea nou-nascutului la termen

normoponderal se situeaza intre 3000 sinormoponderal se situeaza intre 3000 si

3500 g. Intre 3000 si 2500 g. se vorbeste de3500 g. Intre 3000 si 2500 g. se vorbeste de

nou-nascut subponderal.nou-nascut subponderal.Peste 4000g. este macrosom sau gigant.Peste 4000g. este macrosom sau gigant.

Lungimea este intre 48-52 cm.Lungimea este intre 48-52 cm.

Perimetrul cranian are in medie 34 cm., fiindPerimetrul cranian are in medie 34 cm., fiindcu 3 cm mai mare decat cel toracic, carecu 3 cm mai mare decat cel toracic, care

masoara 31 cm.masoara 31 cm.

Raport lungime craniu-talie : 1/4 (la adult 1/8)Raport lungime craniu-talie : 1/4 (la adult 1/8)



Caractere morfologice :Caractere morfologice : Tegumentele au culoare rosiatica in primele doua, trei zile de viata pana apareTegumentele au culoare rosiatica in primele doua, trei zile de viata pana apare

icterul fiziologic neo-natal.(eritrodermie neo-natala).icterul fiziologic neo-natal.(eritrodermie neo-natala). Vernix caseosa: este o substanta grasa de culoare alb-galbuie ce acoperaVernix caseosa: este o substanta grasa de culoare alb-galbuie ce acopera

tegumentele la nastere.tegumentele la nastere. Milium sebaceu :elemente punctiforme de culoare alb-galbuie situate peMilium sebaceu :elemente punctiforme de culoare alb-galbuie situate pe

tegumentele aripilor nazale si fetei.tegumentele aripilor nazale si fetei. Lanugo : pilozitate fina, usor detasabila situata pe reg. dorsala, frunte si umeri.Lanugo : pilozitate fina, usor detasabila situata pe reg. dorsala, frunte si umeri.

Dispare dupa prima saptamana de viata.Dispare dupa prima saptamana de viata. Pata mongoliana : zona de hiperpigmentare a tegumentelor reg. fesiere si sacro-Pata mongoliana : zona de hiperpigmentare a tegumentelor reg. fesiere si sacro-

lombare. Este prezenta la populatiile hiperpigmentate, in special.lombare. Este prezenta la populatiile hiperpigmentate, in special. Prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilicalPrezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical

imediat dupa nastere. Ulterior se va forma cicatricea ombilicala.imediat dupa nastere. Ulterior se va forma cicatricea ombilicala. Tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata(bula luio Bichat).Tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata(bula luio Bichat). La craniu : - craniotabes fiziologic( 10-35% dintre nou-nascuti): oasele calotei suntLa craniu : - craniotabes fiziologic( 10-35% dintre nou-nascuti): oasele calotei sunt

moi si elastice la presiune.moi si elastice la presiune.

-prezenta fontanelelor( zone neosificate la nastere, situate intre oasele-prezenta fontanelelor( zone neosificate la nastere, situate intre oasele

calotei, pe liniile suturilor) sunt expresie a mineralizarii incomplete a tesutuluicalotei, pe liniile suturilor) sunt expresie a mineralizarii incomplete a tesutuluiosos.osos.

Fontanela anterioara( bregmatica) este prezenta la toti nou-nascutii, este largFontanela anterioara( bregmatica) este prezenta la toti nou-nascutii, este largdeschisa si masoara 4x4 cm.Poate persista pana la maxim 18 lunideschisa si masoara 4x4 cm.Poate persista pana la maxim 18 luni

Fontanela posterioara(lambdoida) este prezenta la 25-33%dintre nou-nascuti siFontanela posterioara(lambdoida) este prezenta la 25-33%dintre nou-nascuti simasoara 0,5-1 cm.Persista 1-2 luni.masoara 0,5-1 cm.Persista 1-2 luni.

La baieti testiculii sunt coborati in scrot.La baieti testiculii sunt coborati in scrot. La fetite labiile mari acopera pe cele mici.La fetite labiile mari acopera pe cele mici.



Caracterele fiziologice :Caracterele fiziologice : Rapid dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratiaRapid dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia

pulmonara cu o frecventa de cca. 40/min. Tipatul estepulmonara cu o frecventa de cca. 40/min. Tipatul esteviguros.viguros. Ritmul cardiac este foarte rapid : 120-140 b/min.Ritmul cardiac este foarte rapid : 120-140 b/min. In prima ora dupa nastere copilul urineaza.In prima ora dupa nastere copilul urineaza.

In primele 24 ore are primul scaun numit meconiu care este oIn primele 24 ore are primul scaun numit meconiu care este omasa verzuie-negricioasa, lucioasa, semiconsistenta.masa verzuie-negricioasa, lucioasa, semiconsistenta.

Musculatura membrelor este hipertona.Musculatura membrelor este hipertona. Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei: 20-22 ore din 24.Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei: 20-22 ore din 24. Activitatea cordonului ombilical inceteaza la cateva min. dupa Activitatea cordonului ombilical inceteaza la cateva min. dupa

nastere, cand si pulsatii;e lui se opresc. Toate functiilenastere, cand si pulsatii;e lui se opresc. Toate functiileindeplinite de acesta in viata intra-uterina vor fi preluate deindeplinite de acesta in viata intra-uterina vor fi preluate deaparatele si organele nou-nascutului care intra in activitate.aparatele si organele nou-nascutului care intra in activitate.



““Crizele fiziologice” ale nou-nascutului :Crizele fiziologice” ale nou-nascutului :1.1. Involutia cordonului ombilicalInvolutia cordonului ombilical – consta din uscarea treptata a bontului – consta din uscarea treptata a bontului

ombilical ligaturat care se detaseaza si cade singur dupa 7-10 zile de la nastere.ombilical ligaturat care se detaseaza si cade singur dupa 7-10 zile de la nastere.Bontul va fi pansat cu comprese sterile muiate in alcool 70°.Bontul va fi pansat cu comprese sterile muiate in alcool 70°.

2.2. Icterul fiziologic al nou-nascutuluiIcterul fiziologic al nou-nascutului – apare la 2 – 3 zile dupa nastere prin – apare la 2 – 3 zile dupa nastere prinvirarea culorii tegumentelor spre icter (coloratia galbena ). Urina si scaunele nuvirarea culorii tegumentelor spre icter (coloratia galbena ). Urina si scaunele nusunt modificate, nu apar tulburari digestive insotitoare, starea generala se mentinesunt modificate, nu apar tulburari digestive insotitoare, starea generala se mentinebuna. Durata- 5-14 zile, max. 21 zile.Este un icter ce apare prin imaturitatebuna. Durata- 5-14 zile, max. 21 zile.Este un icter ce apare prin imaturitatehepatica functionala tranzitorie; este cuhepatica functionala tranzitorie; este cu BI crescutaBI crescuta. Nu necesita tratament.. Nu necesita tratament.

3.3. Scadera fiziologica in greutate –Scadera fiziologica in greutate – datorita aportului redus de lichide si calorii si adatorita aportului redus de lichide si calorii si aeliminarii de meconiu din primele ore si zile dupa nastere. Se pierde pana la max.eliminarii de meconiu din primele ore si zile dupa nastere. Se pierde pana la max.

10%10% din greutatea de la nastere. Din ziua a 4-5a reincepe sa creasca, ajungand ladin greutatea de la nastere. Din ziua a 4-5a reincepe sa creasca, ajungand lagreutatea initiala in ziua a 8-10a de la nastere.greutatea initiala in ziua a 8-10a de la nastere.

4.4. Criza genitala –Criza genitala – aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero-sangvinolente si alaparitia la fetite a unei secretii vulvare sero-sangvinolente si albaieti-tumefierea testiculelor. La ambele sexe- tumefierea glandelor mamare.baieti-tumefierea testiculelor. La ambele sexe- tumefierea glandelor mamare.

5.5. Descuamatia fiziologica a nou-nascutului –Descuamatia fiziologica a nou-nascutului – descuamatie fina, furfuracee ce aredescuamatie fina, furfuracee ce areloc in prima saptamana dupa nastere.loc in prima saptamana dupa nastere.

6.6. Febra tranzitorie a nou-nascutului –Febra tranzitorie a nou-nascutului – datorita aportului scazut de lichide dindatorita aportului scazut de lichide dinprimele zile de viata. Este o ascensiune termica de 1-3 zile, moderata, nedepasindprimele zile de viata. Este o ascensiune termica de 1-3 zile, moderata, nedepasind38°. Ca tratament: adm. de ceai cu lingurita. Este rar intalnita azi.38°. Ca tratament: adm. de ceai cu lingurita. Este rar intalnita azi.



Examenul clinic al nou-nascutului :Examenul clinic al nou-nascutului :

Se vor nota in foaia de observatie:Se vor nota in foaia de observatie:

scorul Apgar in primele minute dupa nastere;scorul Apgar in primele minute dupa nastere; starea generala ulterioara a nou-nascutului;starea generala ulterioara a nou-nascutului; aspectul cordonului ombilical;aspectul cordonului ombilical; tegumentele: culoare, leziuni, modificari ( cianoza,tegumentele: culoare, leziuni, modificari ( cianoza,

echimoze, edeme, pete);echimoze, edeme, pete); craniul : suturile si fontanelele; leziunicraniul : suturile si fontanelele; leziuni

posibile( bosa sero-sangvina,cefalhematomul);posibile( bosa sero-sangvina,cefalhematomul); restul sistemului osos cu eventuale malformatiirestul sistemului osos cu eventuale malformatii

( polidactilie , sindactilie, picior stramb( polidactilie , sindactilie, picior strambcongenital).congenital).

toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului;toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului; exam. cordului;exam. cordului;

exam. abdomenului, limitele ficatuluisi ale splinei;exam. abdomenului, limitele ficatuluisi ale splinei;



eliminareaeliminarea meconiului;meconiului;

exam. organelor genitale externe;exam. organelor genitale externe;

exam. sistemului nervos : tipat, reactivitate, unele reflexeexam. sistemului nervos : tipat, reactivitate, unele reflexe

arhaice prezente in mod normal numai in primele luni dearhaice prezente in mod normal numai in primele luni de

viata;viata;

exam. cavitatii bucale :malformatii, ulceratii ale mucoaseiexam. cavitatii bucale :malformatii, ulceratii ale mucoasei

bucale;bucale;

exam. ochilor si urechilor : malformatii, cataractaexam. ochilor si urechilor : malformatii, cataracta

congenitala.congenitala.



PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALEPARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE

NOU-NASCUTULUINOU-NASCUTULUI

Aparat respirator Aparat respirator :: n.n are ritm respirator n.n are ritm respirator

neregulat,tahipnee(60 resp/min.),respiratii superficiale,faceneregulat,tahipnee(60 resp/min.),respiratii superficiale,face

tulburari de ventilatie si insuficienta respiratorie.tulburari de ventilatie si insuficienta respiratorie.

Aparat cardio-vascular Aparat cardio-vascular :: AV AV=130-150 b/min.=130-150 b/min.TA=70-80 mmHg.TA=70-80 mmHg.

Aparat digestiv:Aparat digestiv:meconiul(VEZI CURSUL 1)meconiul(VEZI CURSUL 1)

Aparat urinar:Aparat urinar:prima mictiune-in primele 24 ore dupaprima mictiune-in primele 24 ore dupa

nastere.nastere.

Sistem hematologic:Sistem hematologic: poliglobulie,leucocitoza.poliglobulie,leucocitoza.

Termoreglarea:Termoreglarea: se face cu dificultate.se face cu dificultate.



EXAMENUL NEUROLOGIC AL NOU-EXAMENUL NEUROLOGIC AL NOU-

NASCUTULUINASCUTULUI

Cuprinde :Cuprinde :1.1. Aprecierea starii de alerta Aprecierea starii de alerta

2.2. Examinarea nervilor cranieniExaminarea nervilor cranieni

3.3. Examinarea motilitatiiExaminarea motilitatii

4.4. Examinarea reflexelor primareExaminarea reflexelor primare

5.5. Examinarea sensibilitatii.Examinarea sensibilitatii. 1.Starea de alerta:1.Starea de alerta:arata integritatea anumitor segmente ale SNC. Estearata integritatea anumitor segmente ale SNC. Este

influentata de varsta gestatiei si de factori externi.influentata de varsta gestatiei si de factori externi.

N.n cu v.g. peste 37 saptamani prezinta alternanta somn-veghe. InN.n cu v.g. peste 37 saptamani prezinta alternanta somn-veghe. In

perioada de veghe, n.n tipa viguros.perioada de veghe, n.n tipa viguros.

2.2. Examinarea motilitatii:Examinarea motilitatii:la n.n la termen- tonusul muscular alla n.n la termen- tonusul muscular al

grupelor flexoare este crescut la toategrupele.grupelor flexoare este crescut la toategrupele.



Examinarea reflexelor primare, tranzitorii:Examinarea reflexelor primare, tranzitorii:

Sunt raspunsuri complet stereotipe, innascute. Se producSunt raspunsuri complet stereotipe, innascute. Se producintotdeauna in acelasi fel.intotdeauna in acelasi fel.

Ele informeaza despre functia generala a SN.Ele informeaza despre functia generala a SN.A.A. Reflexe de pozitie si miscare:Reflexe de pozitie si miscare:

1.1.Reflexul MORO:Reflexul MORO: -se aseaza n.n in decubit dorsal pe masa de-se aseaza n.n in decubit dorsal pe masa deexaminat.Se executa o miscare brusca scutecului pe care sta asezatexaminat.Se executa o miscare brusca scutecului pe care sta asezatn.n. Apare reflexul in 2 timpi: abductia bratelor,extensia antebratelor n.n. Apare reflexul in 2 timpi: abductia bratelor,extensia antebratelor

si degetelor; apoi adductia bratelor,flexia antebratelor.(REFLEX DEsi degetelor; apoi adductia bratelor,flexia antebratelor.(REFLEX DEIMBRATISARE). La sfarsit copilul emite un tipat viguros.IMBRATISARE). La sfarsit copilul emite un tipat viguros.

Este prezent la n.n la termen.Persista pana la 3luni.Este prezent la n.n la termen.Persista pana la 3luni.

Prezenta lui peste 5luni- intarziere in dezvoltarea SN.Prezenta lui peste 5luni- intarziere in dezvoltarea SN.

Absenta lui la nastere- suferinta cerebrala.Absenta lui la nastere- suferinta cerebrala.

2 .Reflexul de apucare palmara:2 .Reflexul de apucare palmara: se plaseaza un obiect in palma n.n.se plaseaza un obiect in palma n.n.

Acesta flecteaza degetele si cuprinde cu putere obiectul oferit. Poate Acesta flecteaza degetele si cuprinde cu putere obiectul oferit. Poateramane suspendat cateva minute.ramane suspendat cateva minute.

Absenta lui la nastere- leziune nervoasa periferica sau Absenta lui la nastere- leziune nervoasa periferica saucentrala.Presistenta peste 4luni-hemiplegie infantila.centrala.Presistenta peste 4luni-hemiplegie infantila.

3 Reflexul de apucare plantara:3 Reflexul de apucare plantara:excitarea plantei duceexcitarea plantei duce



3.Reflexul de apucare plantara:3.Reflexul de apucare plantara:excitarea plantei duceexcitarea plantei ducela flexia tuturor degetelor. Dispare la aparitiala flexia tuturor degetelor. Dispare la aparitiamersului.mersului.

4.Reflexul tonic al cefei:4.Reflexul tonic al cefei:arata ca modificarea pozitieiarata ca modificarea pozitiei

capului fata de trunchi duce la deplasari sau variatiicapului fata de trunchi duce la deplasari sau variatiiale tonusului membrelor n.n. Reflexul este maxim laale tonusului membrelor n.n. Reflexul este maxim la2luni si dispare la 5-6 luni.2luni si dispare la 5-6 luni.

Se executa astfel: copilul este culcat pe spate;umeriiSe executa astfel: copilul este culcat pe spate;umerii

sunt fixati pe planul mesei de examinat. Examinatorulsunt fixati pe planul mesei de examinat. Examinatorulinduceinduce pasivpasiv miscare de rotatie a capului n.n intr-omiscare de rotatie a capului n.n intr-oparte. Ca urmare se produce extensia bratului siparte. Ca urmare se produce extensia bratului simembrului inferior de partea spre care e intoarsa fatamembrului inferior de partea spre care e intoarsa fatacopilului; flexia bratului si a membrului inferior decopilului; flexia bratului si a membrului inferior de

parte opusa.parte opusa.5.Reflexul de pasire5.Reflexul de pasire: n.n se sustine de axile.Va schita: n.n se sustine de axile.Va schita

miscari alternante de mers cand plantele ating planulmiscari alternante de mers cand plantele ating planulmesei de examinat.Aceste miscari sunt reflexe.mesei de examinat.Aceste miscari sunt reflexe.

6.6.

6 Refle l de sprijin6 Reflexul de sprijin: ti d il f tti d il f t



6.Reflexul de sprijin:6.Reflexul de sprijin: n.n se sustine de axile; fatan.n se sustine de axile; fatadorsala a piciorului vine in contact cu margineadorsala a piciorului vine in contact cu margineamesei de examinat. Copilul ridica piciorul, pune inmesei de examinat. Copilul ridica piciorul, pune incontact fata plantara a piciorului cu planul mesei sicontact fata plantara a piciorului cu planul mesei si

are loc extensia membrului inferior.are loc extensia membrului inferior.Este prezent in primele 2luni de viata.Este prezent in primele 2luni de viata.

Absenta lui- leziuni senzitivo-motorii. Absenta lui- leziuni senzitivo-motorii.

7.Reflexul LANDAU:7.Reflexul LANDAU: copilul e asezat in decubitcopilul e asezat in decubitventral, pe mana examinatorului: capul, trunchiul siventral, pe mana examinatorului: capul, trunchiul sipicioarele sunt in extensie. Daca se flecteaza capulpicioarele sunt in extensie. Daca se flecteaza capulcopilului acesta va flecta membrele inferioare.copilului acesta va flecta membrele inferioare.

B.B. Reflexe auditive:Reflexe auditive:1.Reflexul de clipire:1.Reflexul de clipire: nn clipeste la zgomot.nn clipeste la zgomot.

2. Reflexul de orientare:2. Reflexul de orientare: intoarcerea capului laintoarcerea capului lazgomot.zgomot.



C.C. Reflexe optice:Reflexe optice:

Reflexul tonic optic:Reflexul tonic optic: iluminarea brusca a ochilor nniluminarea brusca a ochilor nn

determina aruncarea catre inapoi a capului, cu opistotonus.determina aruncarea catre inapoi a capului, cu opistotonus.

D. Reflexe alimentare:D. Reflexe alimentare:

1.Reflexul de suctiune:1.Reflexul de suctiune: atingerea buzelor sau obrazului inatingerea buzelor sau obrazului in

apropierea gurii e urmata de declansarea miscarilor de supt.apropierea gurii e urmata de declansarea miscarilor de supt.

Este prezent la nastere si pana la 1an. Peste 1an-disfunctieEste prezent la nastere si pana la 1an. Peste 1an-disfunctiecorticala.Este absent la marii prematuri sau la nn cu suferintacorticala.Este absent la marii prematuri sau la nn cu suferinta

de truchi cerebral.de truchi cerebral.

2.Reflexul de fixare pentru supt:2.Reflexul de fixare pentru supt: se atinge obrazul nn :se atinge obrazul nn :

acesta va intoarce capul in directia stimulului si va deschideacesta va intoarce capul in directia stimulului si va deschidegura.gura.

Este prezent de la nastere si pana la 7luni.Este prezent de la nastere si pana la 7luni.



EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LAEVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA

NASTERENASTERE

Cuprinde:Cuprinde: evaluarea starii n.n la nastere;evaluarea starii n.n la nastere;

aprecierea gradului de maturitate in functie de durataaprecierea gradului de maturitate in functie de durata

gestatieigestatiei

identificarea n.n cu risc.identificarea n.n cu risc. Evaluarea starii n.n la nastere:Evaluarea starii n.n la nastere:

1.1. Scorul APGARScorul APGAR

2.2. Greutatea la nastereGreutatea la nastere

3.3. Grad de maturitate (in functie de durata gestatiei)Grad de maturitate (in functie de durata gestatiei)

4.4. Elemente anamnestice si clinice care incadreaza copilul inElemente anamnestice si clinice care incadreaza copilul in

categoria de “n.n cu risc”.categoria de “n.n cu risc”.

SCORUL APGARSCORUL APGAR



SCORUL APGARSCORUL APGAR

Prima evaluare medicala a n.n arePrima evaluare medicala a n.n are

loc la 60 de minute dupa expulzieloc la 60 de minute dupa expulzie

chiar in sala de nasteri si cuprindechiar in sala de nasteri si cuprindeurmatorii parametrii:urmatorii parametrii:

-respiratia spontana-respiratia spontana

-frecventa cardiaca-frecventa cardiaca-culoarea tegumentelor -culoarea tegumentelor

-excitabilitatea reflexa-excitabilitatea reflexa

-tonusul muscular.-tonusul muscular.In functie de simptomatologia peIn functie de simptomatologia pe

care o prezinta, n.n primeste ocare o prezinta, n.n primeste o

nota(scor).nota(scor).

SISTEMUL SCORULUI APGARSISTEMUL SCORULUI APGAR



SISTEMUL SCORULUI APGAR:SISTEMUL SCORULUI APGAR: Ritm cardiac: -absent Ritm cardiac: -absent = 0 = 0

-sub 100 b/min.= 1-sub 100 b/min.= 1

-peste 100 b/min. = 2 -peste 100 b/min. = 2 Efort respirator: -absent = 0 Efort respirator: -absent = 0

-slab (neregulat) = 1-slab (neregulat) = 1

-respira spontan, tipa viguros = 2 -respira spontan, tipa viguros = 2 Tonus muscular: -hipotonie = 0 Tonus muscular: -hipotonie = 0

-usoara flexie a extremitatilor = 1-usoara flexie a extremitatilor = 1

-miscari active ale membrelor = 2 -miscari active ale membrelor = 2 Excitabilitate reflexa: -lipsa de raspuns = 0 Excitabilitate reflexa: -lipsa de raspuns = 0

-grimasa = 1-grimasa = 1

-tuse, tipat = 2.-tuse, tipat = 2. Culoarea tegumentelor: -cianotice sau palide = 0 Culoarea tegumentelor: -cianotice sau palide = 0

-corp rozat, extremitati cianotice = 1-corp rozat, extremitati cianotice = 1-roz-generalizat = 2.-roz-generalizat = 2.



Scorul Apgar a fost propus de Virginia Apgar Scorul Apgar a fost propus de Virginia Apgar

in 1953 ca o modalitate de evaluare masurabilain 1953 ca o modalitate de evaluare masurabila

a starii nn in sala de nastere.a starii nn in sala de nastere.

Scorul Apgar se apreciaza imediat dupaScorul Apgar se apreciaza imediat dupa

expulzie, la 5,10,15 min. dupa nastere dacaexpulzie, la 5,10,15 min. dupa nastere daca

este necesar ( pana depaseste nota 6 ).este necesar ( pana depaseste nota 6 ).

In functie de valoarea scorului Apgar nou nascutiiIn functie de valoarea scorului Apgar nou nascutii



In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutiiIn functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii

se impart in 4 grupe:se impart in 4 grupe:

1.1. Scor Apgar 8-10:Scor Apgar 8-10:

-respira spontan-respira spontan

-ritm cradiac peste 100 b/min.-ritm cradiac peste 100 b/min.

-tegumentele au curand culoarea roz-generalizat.-tegumentele au curand culoarea roz-generalizat.

Acest scor il au 90 Acest scor il au 90% din nn la nastere.% din nn la nastere.2.2. Scor Apgar 5-7:Scor Apgar 5-7:

-apnee primara, respiratia se reia doar dupa-apnee primara, respiratia se reia doar dupa manevremanevre

tactiletactile( frictiuni( frictiuni usoareusoare pe plante sau regiuneape plante sau regiuneainterscapulara)interscapulara)

-ritm cardiac peste 100b/min.-ritm cardiac peste 100b/min.

- culoarea tegumentelor ramane cianotica.- culoarea tegumentelor ramane cianotica.



4. Scor Apgar 3-4:4. Scor Apgar 3-4:

--nn nu respira spontan in ciuda stimularii tactilenn nu respira spontan in ciuda stimularii tactile

-ritmul cardiac este sub 100 b/min.-ritmul cardiac este sub 100 b/min.

5. Scor Apgar 0-2:5. Scor Apgar 0-2:

-nn care –nu respira-nn care –nu respira

-nu are batai cardiace audibile-nu are batai cardiace audibile

-este hipoton-este hipoton

-este cianotic-este cianotic

-nu reactioneaza reflex la-nu reactioneaza reflex la

dezobstructia cailor aeriene.dezobstructia cailor aeriene.



Peste 50Peste 50% din prematurii cu varsta% din prematurii cu varstagestationala cuprinsa intre 25-26gestationala cuprinsa intre 25-26saptamani au scor Apgar 0-3, dar raspundsaptamani au scor Apgar 0-3, dar raspundfoarte bine la resuscitare.foarte bine la resuscitare.

Prelungirea unui scor Apgar cu valoarePrelungirea unui scor Apgar cu valoare

scazuta la 5-10-15 min.dupa nasterescazuta la 5-10-15 min.dupa nastereindica un viitor neurologic sumbru.indica un viitor neurologic sumbru.

Scor Apgar 0-3 la 10-15-20 min. indicaScor Apgar 0-3 la 10-15-20 min. indica

risc de mortalitate crescuta,iar daca acestirisc de mortalitate crescuta,iar daca acesticopii supravietuiesc au risc de paraliziecopii supravietuiesc au risc de paraliziecerebrala.cerebrala.



NOU-NASCUTUL CU RISCNOU-NASCUTUL CU RISC

Este acel nn care este in pericol de morbiditate siEste acel nn care este in pericol de morbiditate si

chiar mortalitate mai ridicat decat ceilalti copii dechiar mortalitate mai ridicat decat ceilalti copii deaceeasi varsta.aceeasi varsta.

Important:-anamneza corectaImportant:-anamneza corecta

-masuri de supraveghere diferentiata a-masuri de supraveghere diferentiata a

nasterii,inclusiv internarea mamei inainte de expulzie innasterii,inclusiv internarea mamei inainte de expulzie in

serviciul cu posibilitati superioare de asistentaserviciul cu posibilitati superioare de asistenta

medicala(unitati medicale de tip tertiar).medicala(unitati medicale de tip tertiar).

Exista o serie deExista o serie de conditiiconditii care pot pune in stare decare pot pune in stare dealerta personalul medical de neonatologie si obstetricaalerta personalul medical de neonatologie si obstetrica

asupra unor posibile evenimente patologice ce potasupra unor posibile evenimente patologice ce pot

apare in evolutia acestei categorii de nn.apare in evolutia acestei categorii de nn.



CauzeCauze de aparitie a nn cu risc:de aparitie a nn cu risc:Cauze materne:Cauze materne:

- varsta mamei: -peste 40 ani- varsta mamei: -peste 40 ani

- sub 16 ani.- sub 16 ani.

- factori personali: -nivel socio-economic scazut- factori personali: -nivel socio-economic scazut

-fumat-fumat

-consum de alcool-consum de alcool

-consum de droguri-consum de droguri

-subalimentatie-subalimentatie

-traumatisme fizice.-traumatisme fizice.

-activitate profesionala a mamei-activitate profesionala a mamei

(stress, activitate fizica prelungita si grea).(stress, activitate fizica prelungita si grea).



- boli ale mamei: -diabet zaharat, boli- boli ale mamei: -diabet zaharat, boli

renale,infectii urinare,boli cardiace, pulmonare,renale,infectii urinare,boli cardiace, pulmonare,

hta(eclampsie),anemie,izoimunizare,trombocitohta(eclampsie),anemie,izoimunizare,trombocitopenie,medicatie cronica(anticonvulsivanta),penie,medicatie cronica(anticonvulsivanta),

anamneza obstetricala patologica,anamneza obstetricala patologica,

infertilitate,hipertermie,sangerari in al 3-leainfertilitate,hipertermie,sangerari in al 3-lea

trimestru de sarcina,alte nasteri premature,trimestru de sarcina,alte nasteri premature,

ruptura prematura de membrane amniotice.ruptura prematura de membrane amniotice.

Cauze fetale:Cauze fetale:



Cauze fetale:Cauze fetale:

--gestatii multiplegestatii multiple

-sdr. de insuficienta placentara-sdr. de insuficienta placentara

-macrosomie-macrosomie

-pozitii fetale anormale-pozitii fetale anormale

-boli congenitale de cord-boli congenitale de cord

-aritmii supraventriculare cu debut intrauterin sau la-aritmii supraventriculare cu debut intrauterin sau la

nasterenastere

-acidoza-acidoza

-polihidramnios(anencefalie, tulburari neuro-musculare,-polihidramnios(anencefalie, tulburari neuro-musculare,atrezie de esofag,chilotorax,hernie diafragmatica,atrezie de esofag,chilotorax,hernie diafragmatica,

omfalocel,anemie, hidrops,infectie intrauterina).omfalocel,anemie, hidrops,infectie intrauterina).

li hid i ( t t it t i fi i t



-oligohidramnios( postmaturitate,insuficienta-oligohidramnios( postmaturitate,insuficientaplacentara,agenezie renala,hipoplazieplacentara,agenezie renala,hipoplaziepulmonara).pulmonara).

Conditii legate de nastere si expulzie:Conditii legate de nastere si expulzie:

-prematuritate-prematuritate

-febra,hipertensiune materna-febra,hipertensiune materna

-travaliu precipitat-travaliu precipitat

-prolabare de cordon-prolabare de cordon

-prezentatie anormala-prezentatie anormala

-tetanie uterina-tetanie uterina

-lichid amniotic contaminat cu meconiu-lichid amniotic contaminat cu meconiu

-operatie cezariana-operatie cezariana



-analgezie obstetricala-analgezie obstetricala

-anomalii de placenta(mica,mare,vase previa).-anomalii de placenta(mica,mare,vase previa).

Conditii imediate perinatale:Conditii imediate perinatale: -prematuritate,postmaturitate-prematuritate,postmaturitate

-scor Apgar mic la 1min. si la 5min. dupa nastere-scor Apgar mic la 1min. si la 5min. dupa nastere

-paloare-paloare

-soc neonatal-soc neonatal

-infectia lichidului amniotic.-infectia lichidului amniotic.

In functie deIn functie de varsta gestationalavars

ta gestationala sisi greutatea

greutatea lala



In functie deIn functie de varsta gestationalavarsta gestationala sisi greutateagreutatea lala

nastere, nn cu risc senastere, nn cu risc se clasificaclasifica astfel:astfel:

PREMATUR:PREMATUR: este nn viu cu GN sub 2500g sieste nn viu cu GN sub 2500g si

varsta gestationala sub 37 saptamani.varsta gestationala sub 37 saptamani.

DISMATUR:DISMATUR:

nn viu cu GN sub 2500g dar nn viu cu GN sub 2500g dar

nascut la termen.nascut la termen.

POSTMATUR:POSTMATUR: nn la o varsta a sarcinii pestenn la o varsta a sarcinii peste

40 saptamani.40 saptamani.

MACROSOM:MACROSOM: nn cu GN peste 4000g.nn cu GN peste 4000g.



PREMATURITATEAPREMATURITATEADefinitieDefinitie: este acel nn viu cu GN mai mica sau: este acel nn viu cu GN mai mica sau

egala cu 2500g si VG sub 37 saptamani.egala cu 2500g si VG sub 37 saptamani.Clasificare:Clasificare: -gradul I - GN 2500-2000 g-gradul I - GN 2500-2000 g

-gradul II – GN 2000-1500 g-gradul II – GN 2000-1500 g

-gradul III – GN 1500-1000 g-gradul III – GN 1500-1000 g

-gardul IV – GN sub 1000 g.-gardul IV – GN sub 1000 g.

Etiologie:Etiologie: aceleasi cauze discutate la nn cuaceleasi cauze discutate la nn cu

risc.risc.

Caractere antropometrice ale prematurului:Caractere antro

pometrice ale prematurului:



Caractere antropometrice ale prematurului:Caractere antropometrice ale prematurului:

-greutate: egala sau mai mica de 2500 g.-greutate: egala sau mai mica de 2500 g.-lungime: egala sau mai mica de 47 cm.-lungime: egala sau mai mica de 47 cm.

-perimetrul cranian: cu aprox. 4 cm. mai mic-perimetrul cranian: cu aprox. 4 cm. mai mic

decat cel toracic.decat cel toracic.-capul reprezinta 1/3 din lungimea totala a-capul reprezinta 1/3 din lungimea totala a

corpului.corpului.

Caractere morfologice:Caractere morfolo

gice:



Caractere morfologice:Caractere morfologice:

- Pielea este rosiatica, subtire si lasa sa se vadaPielea este rosiatica, subtire si lasa sa se vada

prin transparenta venele superficiale; lanugoprin transparenta venele superficiale; lanugo

abundent.abundent.

- Tesut adipos subcutanat neformat;Tesut adipos subcutanat neformat;

-

Fontanelele larg deschise si suturile cranieneFontanelele larg deschise si suturile craniene

dehiscentedehiscente

- Unghiile nu ajung la marginea libera aUnghiile nu ajung la marginea libera a

falangelor falangelor

- La baieti, testiculele nu sunt coborate in scrotLa baieti, testiculele nu sunt coborate in scrot

- La fetite, labiile mari nu le acopera pe cele miciLa fetite, labiile mari nu le acopera pe cele mici

- Frecvent- hernii ombilicale si inghino-scrotale.Frecvent- hernii ombilicale si inghino-scrotale.



- Pavilioanele urechilor au aspect siPavilioanele urechilor au aspect si

structura membranoasa; sunt aproapestructura membranoasa; sunt aproape

plisabile (nu au scheletul cartilaginosplisabile (nu au scheletul cartilaginosformat).format).

- La prematurii gravi, datorita absentei buleiLa prematurii gravi, datorita absentei bulei

lui Bichat, faciesul este triunghiular, cului Bichat, faciesul este triunghiular, cufruntea incretita (aspect de batran).fruntea incretita (aspect de batran).



MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALEMARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE

ALE PREMATURULUI:ALE PREMATURULUI:

1.1. Respiratorii:Respiratorii:

-hipoventilatie pulmonara din cauza capacitatii vitale-hipoventilatie pulmonara din cauza capacitatii vitale

scazute, a musculaturii respiratorii slabe siscazute, a musculaturii respiratorii slabe si

ineficiente, a imaturitatii centrului respirator ineficiente, a imaturitatii centrului respirator - tendinta la colabare alveolara datorita deficitului de- tendinta la colabare alveolara datorita deficitului de

surfactantsurfactant

- lipsa reflexului de tuse, ducand la aspiratii de alimente- lipsa reflexului de tuse, ducand la aspiratii de alimente

si secretii si, astfel, la bronhopneumonie de aspiratiesi secretii si, astfel, la bronhopneumonie de aspiratie

- crize de apnee si cianoza datorita imaturitatii centrului- crize de apnee si cianoza datorita imaturitatii centrului

respirator.respirator.

2.2. Circulatorii:Circulatorii:



--tendinta la insuficienta circulatorie periferica (colaps)tendinta la insuficienta circulatorie periferica (colaps)

- tendinta la insuficienta cardiaca- tendinta la insuficienta cardiaca

-fragilitate capilara crescuta cu risc de hemoragii.-fragilitate capilara crescuta cu risc de hemoragii.3.3. Digestive:Digestive:

- capacitate gastrica redusa ( nrmal 7 ml in prima zi,- capacitate gastrica redusa ( nrmal 7 ml in prima zi,crescand apoi de 10 ori pana in a 10 zi),crescand apoi de 10 ori pana in a 10 zi),

impunand mese mici cantitativ si la intervale maiimpunand mese mici cantitativ si la intervale maidese.dese.

-reflex de supt redus sau absent ( in functie de-reflex de supt redus sau absent ( in functie degradul prematuritatii)gradul prematuritatii)

reflex de deglutitie slab sau absent, impunandreflex de deglutitie slab sau absent, impunandalimentatia prin gavajalimentatia prin gavaj

-deficit de lipaza gastrica si pancreatica, facand-deficit de lipaza gastrica si pancreatica, facand

dificila digestia lipidelor.dificila digestia lipidelor.

44 Hepatice:Hepatice:



4.4. Hepatice:Hepatice:

- deficit constant si prelungit de glucuronil-- deficit constant si prelungit de glucuronil-

transferaza hepatica, ceea ce face ca icterultransferaza hepatica, ceea ce face ca icterul

fiziologic la prematuri sa fie mai intens si maifiziologic la prematuri sa fie mai intens si mai

prelungitprelungit

- deficit in excretia sarurilor biliare, ceea ce duce- deficit in excretia sarurilor biliare, ceea ce duce

la diminuarea saponificarii si emulsionariila diminuarea saponificarii si emulsionarii

grasimilor alimentare, contribuind la digestiagrasimilor alimentare, contribuind la digestia

dificila a lor.dificila a lor.

5.5.Renale:Renale:

- capacitatea de concentrare a rinichilor este- capacitatea de concentrare a rinichilor este

scazuta, ducand la retentie cloruro-sodica si lascazuta, ducand la retentie cloruro-sodica si la

aparitia de edeme.aparitia de edeme.

6.6. Hematologice:Hematologice:



gg - anemie instalata la cateva saptamani dupa nastere,- anemie instalata la cateva saptamani dupa nastere,

datorita depozitelor de fier scazute la nastere.datorita depozitelor de fier scazute la nastere.

- deficit de factori de coagulare sintetizati in ficat cu- deficit de factori de coagulare sintetizati in ficat cu

ajutorul vitaminei K (deficitara la prematur): fact. II,ajutorul vitaminei K (deficitara la prematur): fact. II,VII,X.VII,X.

7.7. De termoreglare:De termoreglare:

- mare instabilitate termica (poikiloterm)- mare instabilitate termica (poikiloterm)

- centrul termic imatur - centrul termic imatur - termogeneza este slaba datorita regimului sarac in- termogeneza este slaba datorita regimului sarac in

calorii in primele zile de viata si slabei activitaticalorii in primele zile de viata si slabei activitatimuscularemusculare

- protectia contra frigului este redusa datorita tesutului- protectia contra frigului este redusa datorita tesutuluiadipos subcutanat slab dezvoltat, care, in mod normal,adipos subcutanat slab dezvoltat, care, in mod normal,functioneaza ca un manson.functioneaza ca un manson.

- suprafata cutanata de iradiere este relativ mare.- suprafata cutanata de iradiere este relativ mare.

8.8. Metabolice:Metabolice:



-hipoproteinemie ce duce la producerea edemelor prin-hipoproteinemie ce duce la producerea edemelor prinscaderea presiunii coloid-osmoticescaderea presiunii coloid-osmotice

- hipoglicemie- hipoglicemie

- hipocalcemie - poate determina tetania neonatala.- hipocalcemie - poate determina tetania neonatala.

9.9. Imunitare:Imunitare:

- bariere tegumentare si mucoase subtiri si permeabile- bariere tegumentare si mucoase subtiri si permeabile

- prezenta plagii ombilicale, cu poarta de intrare pentru- prezenta plagii ombilicale, cu poarta de intrare pentrugermenigermeni

- imaturitatea sistemului limfatic, cu rol major in functiile- imaturitatea sistemului limfatic, cu rol major in functiilede apararede aparare

- activitate fagocitara slaba a leucocitelor - activitate fagocitara slaba a leucocitelor

- deficit al factorilor imunitatii mediate umoral: anticorpi,- deficit al factorilor imunitatii mediate umoral: anticorpi,complement seric, properdinacomplement seric, properdina

- tendinta la diseminare a focarelor infectioase- tendinta la diseminare a focarelor infectioase

- lipsa febrei in majoritatea infectiilor.- lipsa febrei in majoritatea infectiilor.



10.10.Ale sistemului nervos:Ale sistemului nervos:

- reactivitate foarte scazuta- reactivitate foarte scazuta

- tipat slab, urmat uneori de criza de apnee- tipat slab, urmat uneori de criza de apnee

si cianozasi cianoza

- hipotonie musculara marcata- hipotonie musculara marcata- reflexe slabe, abia schitate sau absente.- reflexe slabe, abia schitate sau absente.

DISMATURULDISMATURUL



DISMATURULDISMATURUL Definitie:Definitie: Este copilul nascut la termen,Este copilul nascut la termen,dar dar care are greutatea la nastere egala saucare are greutatea la nastere egala saumai mica de 2500 grame.mai mica de 2500 grame. (SGL(SGL= small for = small for gestational age).gestational age).

Dismaturii reprezinta 1/3 dintre nn cuDismaturii reprezinta 1/3 dintre nn cu

GN mica.GN mica.Factorii materni si sindromulFactorii materni si sindromul

insuficientei placentare reprezinta cauzeleinsuficientei placentare reprezinta cauzele

determinante ale dismaturitatii.determinante ale dismaturitatii.

Di tDi t f t ii f t lif t ii f t li



DintreDintre factorii fetali:factorii fetali:

boli geneticeboli genetice

anomalii cromozomialeanomalii cromozomiale

malformatii (SN, schelet)malformatii (SN, schelet)

infectii intrauterine (rubeola, boalainfectii intrauterine (rubeola, boala

incluziilor citomegalice).incluziilor citomegalice).



DismaturulDismaturul se deosebeste dese deosebeste de

prematur prematur prin:prin: durata normala a sarcinii ladurata normala a sarcinii la

dismatur dismatur

lungime peste 47cm. la nasterelungime peste 47cm. la nastere

la dismatur.la dismatur.

nu are caracterele morfologicenu are caracterele morfologicepregnante ale prematurului.pregnante ale prematurului.

POSTMATURU



POSTMATURULPOSTMATURUL

Este nn care a depasit 287 zile deEste nn care a depasit 287 zile devarsta gestationala.varsta gestationala.

Are Are aspect caracteristic:aspect caracteristic:

pielea de pe palme incretita (“miinipielea de pe palme incretita (“miini

de spalatoreasa”)de spalatoreasa”)

vernix caseosa redusvernix caseosa redus lanugo absentlanugo absent

prezenta descuamatiei fiziologiceprezenta descuamatiei fiziologice



Daca depasirea varstei sarciniiDaca depasirea varstei sarcinii

este peste 300 de zile atunci prognos-este peste 300 de zile atunci prognos-ticul devine sever.ticul devine sever.

Se recomanda ca dupa scurgereaSe recomanda ca dupa scurgerea

celor 42 saptamani de gestatie sa secelor 42 saptamani de gestatie sa se

efectueze operatia cezariana.efectueze operatia cezariana.

MACROSOMULMACROSOMUL



MACROSOMULMACROSOMUL

DEFINITIE:DEFINITIE: Este nn cu GN peste 4000Este nn cu GN peste 4000

grame.Greutatea mare la nastere constitu-grame.Greutatea mare la nastere constitu-ieie factor de riscfactor de risc atat pentru mama cat siatat pentru mama cat sipentru fat.pentru fat.

Cauzele macrosomiei:Cauzele macrosomiei: primitive:primitive: transpozitia de vase maritranspozitia de vase mari secundare:secundare: - anom.metab.glucozei- anom.metab.glucozei

((diabet insulino-dependent la mama,diabetdiabet insulino-dependent la mama,diabetgestational)gestational)

- mame obeze- mame obeze

- volum mare al placentei in- volum mare al placentei incaz de anasarca.caz de anasarca.

Risc fetal si complicatii:Risc fetal si complicatii:



Risc fetal si complicatii:Risc fetal si complicatii:

risc crescut de traumatism obstetricalrisc crescut de traumatism obstetrical

(hemoragie intracraniana, hematom(hemoragie intracraniana, hematomcranian,fractura de clavicula, paralizie decranian,fractura de clavicula, paralizie de

plex brahial)plex brahial) → creste riscul de mortalita-→ creste riscul de mortalita-

te perinatala si neonatalate perinatala si neonatala asfixie severaasfixie severa

hipoglicemie postnatal (acesti copii nuhipoglicemie postnatal (acesti copii nurezista regimului hipocaloric tranzitoriurezista regimului hipocaloric tranzitoriu

care urmeaza pensarii cordonuluicare urmeaza pensarii cordonului

ombilical).ombilical).

RESUSCITAREA NOU NASCUTULUI INRESUSCITAREA NOU NASCUTULUI IN



RESUSCITAREA NOU-NASCUTULUI INRESUSCITAREA NOU-NASCUTULUI IN

SALA DE NASTERESALA DE NASTERE

Resuscitarea nn este initiata in sala de nastereResuscitarea nn este initiata in sala de nasterede catre o echipa de personal medico-sanitar de catre o echipa de personal medico-sanitar antrenat special in acest scop.antrenat special in acest scop.

Se porneste de la ideea ca, potential, orice nnSe porneste de la ideea ca, potential, orice nnpoate avea nevoie de resuscitare la nastere.Depoate avea nevoie de resuscitare la nastere.Deaceea, pentru orice nastere, trebuie sa fieaceea, pentru orice nastere, trebuie sa fiepregatite atat echipamentul cat si personalulpregatite atat echipamentul cat si personalul

medical capabil sa intervina eficient. Oricemedical capabil sa intervina eficient. Oricenastere este o expectativa armata.nastere este o expectativa armata.

Se parcurg 3 etape (in maxim 30Se parcurg 3 etape (in maxim 30



Se parcurg 3 etape (in maxim 30Se pa cu g 3 etape ( a 30secunde),secunde),intotdeauna succesivintotdeauna succesiv ininaceasta ordine:aceasta ordine:

A.A. Permeabilizarea cailor aerienePermeabilizarea cailor aerienesuperioare;superioare;

B.B. Initierea respiratiei;Initierea respiratiei; C.C. Mentinerea circulatiei.Mentinerea circulatiei.

Nu in toate cazurile este necesaraNu in toate cazurile este necesaraparcurgerea celor 3 etape, dar parcurgerea celor 3 etape, dar succesiunea lor este obligatorie.lor este obligatorie.

AA



A.A. Permeabilizarea cailor respiratorii:Permeabilizarea cailor respiratorii:

pozitionarea nnpozitionarea nn: imediat dupa expulzie, nn este: imediat dupa expulzie, nn este

plasat sub o sursa de caldura radianta si se va stergeplasat sub o sursa de caldura radianta si se va sterge

de lichid amniotic cu un scutec cald, steril, pentrude lichid amniotic cu un scutec cald, steril, pentru

prevenirea pierderilor de caldura. Dupa folosire,prevenirea pierderilor de caldura. Dupa folosire,

scutecul se va schimba cu unul uscat si cald.scutecul se va schimba cu unul uscat si cald. Aceasta reprezinta o Aceasta reprezinta o manevra tactilamanevra tactila care poatecare poate

declansa prima respiratie. Nou-nascutul se vadeclansa prima respiratie. Nou-nascutul se va

pozitiona in decubit dorsal si cu capul in usoarapozitiona in decubit dorsal si cu capul in usoara

extensie.extensie. Dezobstructia gurii, nasului si chiar a traheeiDezobstructia gurii, nasului si chiar a traheei: prin: prin

aspiratia CRS.aspiratia CRS.

Introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu).Introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu).

BB. Initierea respiratiei:Initierea respiratiei:



B.B. Initierea respiratiei:Initierea respiratiei:

Stimulare tactila- cu gesturi blande:Stimulare tactila- cu gesturi blande:

-lovirea usoara a talpilor cu palma sau degetul;-lovirea usoara a talpilor cu palma sau degetul;-frecarea blanda a spatelui nn de catre mana-frecarea blanda a spatelui nn de catre manaexaminatorului.examinatorului.

Ventilatie cu presiune pozitiva: se folosesteVentilatie cu presiune pozitiva: se folosesteechipament pregatit dinaintea nasterii:echipament pregatit dinaintea nasterii:

-balon cu masca;-balon cu masca;

-balon si sonda endotraheala.-balon si sonda endotraheala.

Sursa de oxigen 100Sursa de oxigen 100% este obligatorie.% este obligatorie.

Ventilarea nn se va face cu o frecventa deVentilarea nn se va face cu o frecventa de

40 respiratii/minut.40 respiratii/minut.

CC



C.C. Mentinerea circulatiei:Mentinerea circulatiei:

Masaj cardiac externMasaj cardiac externMedicamente.Medicamente.

Aplicarea intarziata sau Aplicarea intarziata sauinadecvata a acestor masuri deinadecvata a acestor masuri de

reanimare le va scadea eficienta,reanimare le va scadea eficienta,

hipoxia prelungita fiind la origineahipoxia prelungita fiind la originea

leziunilor cerebrale.leziunilor cerebrale.

Indicatiile ventilatiei cu presiuneIndicatiile ventilatiei cu presiune



Indicatiile ventilatiei cu presiuneIndicatiile ventilatiei cu presiunepozitiva:pozitiva:

In orice apnee care nu raspunde la stimulareIn orice apnee care nu raspunde la stimularetactila;tactila;La frecventa cardiaca sub 100/min.La frecventa cardiaca sub 100/min.

Ventilatia asistata cu presiune pozitivaVentilatia asistata cu presiune pozitiva seseintrerupe candintrerupe cand::Nn respira spontanNn respira spontanNn are frecventa cardiaca peste 100/min.Nn are frecventa cardiaca peste 100/min.

Daca in ciuda ventilatiei, frecventa cardiaca seDaca in ciuda ventilatiei, frecventa cardiaca sementine in jurul valorii de 80/min,se trece si lamentine in jurul valorii de 80/min,se trece si laC.C.(mentinerea circulatiei).(mentinerea circulatiei).

Masajul cardiac externMas

ajul cardiac extern se va aplicase va aplica



jj pptotdeaunatotdeauna unui nn care este deja ventilatunui nn care este deja ventilat

(de circa 15-30secunde) si nu raspunde(de circa 15-30secunde) si nu raspundeadecvat la aceasta manevra.adecvat la aceasta manevra.

RITMUL:120 compresii/min.RITMUL:120 compresii/min.

Daca nn nu raspunde adecvat laDaca nn nu raspunde adecvat laventilatie+masaj cardiac extern,ventilatie+masaj cardiac extern, se vor se vor administra medicamente.administra medicamente.

Scopul administrarii de medicamente:Scopul administrarii de medicamente:Stimulare cardiacaStimulare cardiaca Ameliorarea perfuziei tisulare Ameliorarea perfuziei tisulare

Restabilirea echilibrului acido-bazic.Restabilirea echilibrului acido-bazic.

Cai de administrare:Cai de administrare:



Vene perifericeVene periferice

Vena ombilicala (cea mai folosita cale deVena ombilicala (cea mai folosita cale de

administrare a medicamentelor).administrare a medicamentelor).

Instilare endotraheala.Instilare endotraheala.

Indicatiile medicatiei pentru resuscitareIndicatiile medicatiei pentru resuscitareneonatala:neonatala:

- daca frecv.card.este sub 80/min. in ciuda- daca frecv.card.este sub 80/min. in ciuda

ventilatiei cu oxigen 100ventilatiei cu oxigen 100% si a masajului% si a masajuluicardiac extern efectuat timp de 1 minut.cardiac extern efectuat timp de 1 minut.

- daca zgomotele cerdiace nu sunt perceptibile.- daca zgomotele cerdiace nu sunt perceptibile.

Medicamente utilizate:Medicamente utilizate:



adrenalina(epinefrina)adrenalina(epinefrina)

Bicarbonat de sodiu – la nn cu acidoza metabolicaBicarbonat de sodiu – la nn cu acidoza metabolica

demonstrata ( pH sub 7,3)demonstrata ( pH sub 7,3) Volum expanderi–in caz de semne de hipovolemieVolum expanderi–in caz de semne de hipovolemie

(paloare, puls slab batut + frecventa cardiaca(paloare, puls slab batut + frecventa cardiaca

inadecvata),raspuns nesatisfacator la manevrele deinadecvata),raspuns nesatisfacator la manevrele de

resuscitare: - sange integral OI,Rh;resuscitare: - sange integral OI,Rh;

-albumina umana;-albumina umana;

-ser fiziologic ;-ser fiziologic ;

-sol. Ringer-lactat.-sol. Ringer-lactat.

Efectul clinic anticipatEfectul clinic anticipat→cresterea frecventei cardiace→cresterea frecventei cardiace

la minin 100/min, la 30 secunde dupa intrerupereala minin 100/min, la 30 secunde dupa intreruperea

administrarii.administrarii.



CRESTEREA SI DEZVOLTAREACRESTEREA SI DEZVOLTAREA

Elementul esential ce deosebesteElementul esential ce deosebestecopilul de adult este procesul de cresterecopilul de adult este procesul de cresteresi dezvoltare.si dezvoltare.

Copilul nu este un adult in miniatura.Copilul nu este un adult in miniatura.Spre deosebire de adult,copilulSpre deosebire de adult,copilul

reprezinta un grup biologic complex si inreprezinta un grup biologic complex si in

rapida transformare: nn, sugar, prescolar,rapida transformare: nn, sugar, prescolar,scolar, puber, adolescent.Fiecare etapascolar, puber, adolescent.Fiecare etapaprezinta particularitati morfo-functionale,prezinta particularitati morfo-functionale,imunologice, patologice.imunologice, patologice.

La sfarsitul adolescentei crestereaLa sfarsitul adolescentei cresterea



La sfarsitul adolescentei crestereaLa sfarsitul adolescentei cresterea

este incheiata. Individul esteeste incheiata. Individul este

considerat adult.considerat adult.

Studuil cresterii si dezvoltarii seStuduil cresterii si dezvoltarii se

numestenumeste auxologie.auxologie.Starea de deplina sanatate aStarea de deplina sanatate a

copilului rezulta din suma: organismcopilului rezulta din suma: organism

sanatos + minte cercetatoare + perso-sanatos + minte cercetatoare + perso-nalitate stabila.nalitate stabila.

CRESTEREACRESTEREA cunoastecunoaste 3 sigmoide3 sigmoide



CRESTEREACRESTEREA cunoastecunoaste 3 sigmoide3 sigmoide (accelerari de ritm):(accelerari de ritm):

•

intrauterinintrauterin

• postnatalpostnatal, astfel: - la inceput, o scurta, astfel: - la inceput, o scurtaperioada de crestere si dezvoltareperioada de crestere si dezvoltareaccelerata;accelerata;

-urmeaza un ritm mai-urmeaza un ritm mailent dar continuu, de-a lungul intregiilent dar continuu, de-a lungul intregiicopilarii.copilarii.

• o faza finala de accelerare-o faza finala de accelerare- la pubertatela pubertate..urmeaza apoi o incetinire progresiva panaurmeaza apoi o incetinire progresiva pana

la oprirea cresterii.la oprirea cresterii.

La fel,fiecare organ si sistem isi urmeazaLa fel,fiecare organ si sistem isi urmeaza



propria rata a cresterii. Existapropria rata a cresterii. Exista 4 tipuri de4 tipuri de

crestere a organelor si sistemelor.crestere a or ganelor si sistemelor.

• Cele care urmeaza tipul cresterii staturale:Cele care urmeaza tipul cresterii staturale:

muschi,cord,ficat,rinichi.muschi,cord,ficat,rinichi.

• CreierulCreierul are propria curba de crestere siare propria curba de crestere si

dezvoltare: creste rapid in primii 2 ani de viatadezvoltare: creste rapid in primii 2 ani de viatacand atinge aproape dimensiunile adulte, NUcand atinge aproape dimensiunile adulte, NU

insa si maturitatea.insa si maturitatea.

• Tesutul limfatic- atinge apogeul in perioadaTesutul limfatic- atinge apogeul in perioadaprepubertara, scade apoi progresiv.prepubertara, scade apoi progresiv.

• Aparatul reproducator –atinge apogeul Aparatul reproducator –atinge apogeul

cresterii la debutul pubertatii.cresterii la debutul pubertatii.

CRESTEREA este:CRESTEREA este:



CRESTEREA este:CRESTEREA este:CantitativaCantitativa – prin hiperplazia (multipli- – prin hiperplazia (multipli-

carea) celulara;carea) celulara;

-- prin hipertrofia celulara( esteprin hipertrofia celulara( este

legata de sinteze proteice)legata de sinteze proteice)=cresterea de=cresterea de

volum celular.volum celular.

CalitativaCalitativa – diferentiere celulara(speciali- – diferentiere celulara(speciali-

zare celulara pentru o anumita functie).zare celulara pentru o anumita functie).

LEGILE CRESTERII:LEGILE CRESTERII:



LEGILE CRESTERII:LEGILE CRESTERII:

1.1.

LEGEA ALTERNANTEI:LEGEA ALTERNANTEI:segmentele corpului nu cresc toatesegmentele corpului nu cresc toatein acelasi timp, ci alternativ (mem-in acelasi timp, ci alternativ (mem-

brele superioare nu cresc in acelasibrele superioare nu cresc in acelasitimp cu cele inferioare).timp cu cele inferioare).

2.2. LEGEA PROPORTIILOR: pentruLEGEA PROPORTIILOR: pentru

fiecare perioada a copilariei existafiecare perioada a copilariei existaun anumit ritm de crestere (maiun anumit ritm de crestere (maiaccelerata la 0-3 ani, mai lentaaccelerata la 0-3 ani, mai lenta

intre 5-7 ani)intre 5-7 ani)

3 LEGEA ANTAGONISMULUILEGEA ANTAGONISMULUI



3.3. LEGEA ANTAGONISMULUILEGEA ANTAGONISMULUI

MORFOLOGIC SI PONDERAL: inMORFOLOGIC SI PONDERAL: in

perioada de crestere acumulativa,perioada de crestere acumulativa,

diferentierea celulara este redusadiferentierea celulara este redusa

si, la fel, si invers.si, la fel, si invers.4.4. LEGEA CRESTERII INEGALE:LEGEA CRESTERII INEGALE:

fiecare segment al corpului arefiecare segment al corpului are

propriul sau ritm de crestere.propriul sau ritm de crestere.



FACTORII CARE INFLUENTEAZAFACTORII CARE INFLUENTEAZA

CRESTEREA SI DEZVOLTAREACRESTEREA SI DEZVOLTAREA

FACTORI GENETICI:FACTORI GENETICI:

Fiecare din cele 100.000 de geneFiecare din cele 100.000 de gene(mostenite de la cei 2 parinti) influen-teaza(mostenite de la cei 2 parinti) influen-teazao anumita parte a embrionului si fatului. Nuo anumita parte a embrionului si fatului. Nu

toate genele sunt active de la nastere.toate genele sunt active de la nastere.Patologia acestor gene determina o seriePatologia acestor gene determina o seriede afectiuni: aneu-ploidii,deletii,de afectiuni: aneu-ploidii,deletii,translocatii, inversiuni.translocatii, inversiuni.

Ereditatea conditioneaza partialEreditatea conditioneaza partial



ed a ea co d o ea a pa ap

talia definitiva si dimensiuniletalia definitiva si dimensiunile

copiilor la diferite varste, ca sicopiilor la diferite varste, ca siritmul menstruatiei si momentulritmul menstruatiei si momentul

instalarii ei.instalarii ei.Copii cu talie mare provin dinCopii cu talie mare provin din

parinti care au si ei talie mare.parinti care au si ei talie mare.

Factorii genetici au rol in deter-Factorii genetici au rol in deter-

minarea inteligentei.minarea inteligentei.

FACTORII DE MEDIU:FACTORII DE MEDIU:



FACTORII DE MEDIU:FACTORII DE MEDIU: PRENATALPRENATAL: pot modifica planul genetic: pot modifica planul genetic

al viitorului organism. Ei actioneaza dinal viitorului organism. Ei actioneaza dinmomentul fertilizarii:momentul fertilizarii:

1.1. NUTRITIA: - deficite vitaminiceNUTRITIA: - deficite vitaminice

- carente alimentare- carente alimentareInfluenteaza negativ cresterea si dezvol-Influenteaza negativ cresterea si dezvol-

tarea.tarea.

2. FACTORII MECANICI: anom. de2. FACTORII MECANICI: anom. deimplantare,oligohidramnios,bride amnio-implantare,oligohidramnios,bride amnio-tice.tice.

3. FACTORI CHIMICI: alcool, nicotina,3. FACTORI CHIMICI: alcool, nicotina,



citostatice,antitiroidiene.citostatice,antitiroidiene.

4. FACTORI ENDOCRINI: DZ matern,4. FACTORI ENDOCRINI: DZ matern,sdr. adrenigenital.sdr. adrenigenital.

5. FACTORI ACTINICI: raze X, radium.5. FACTORI ACTINICI: raze X, radium.

6. FACTORI INFECTIOSI: lues conge-6. FACTORI INFECTIOSI: lues conge-nital,toxoplasmoza(in primele 3 luni).nital,toxoplasmoza(in primele 3 luni).

7. FACTORI IMUNOLOGICI: incompa-7. FACTORI IMUNOLOGICI: incompa-tibilitate de grup sangvin si Rh.tibilitate de grup sangvin si Rh.

8. ALTI FACTORI: variatii regionale si8. ALTI FACTORI: variatii regionale si

sezoniere rangul nasterii rasasezoniere rangul nasterii rasa

POSTNATAL:POSTNATAL: sunt, in parte, aceeasisunt, in parte, aceeasi



p

care actioneaza si intrauterin:care actioneaza si intrauterin:

1.1. FACTORII RASIALI SI ECOLOGICI:FACTORII RASIALI SI ECOLOGICI:Sezonul influenteaza cresterea siSezonul influenteaza cresterea si

dezvoltarea:- primavara-cresteredezvoltarea:- primavara-crestere

staturalastaturala

- toamna-crestere- toamna-crestere

ponderala.ponderala.

2. NUTRITIA: subnutritia cronica are2. NUTRITIA: subnutritia cronica are

cele mai nocive consecintecele mai nocive consecinte

3. FACTORII SOCIO-ECONOMICI,3. FACTORII SOCIO-ECONOMICI,



CULTURALI,POLITICI: actioneazaCULTURALI,POLITICI: actioneaza

prin nutritie, igiena, asistenta medica-prin nutritie, igiena, asistenta medica-la, conditii de locuit, educatie.la, conditii de locuit, educatie.

4. EXERCITIUL FIZIC: rol favorabil4. EXERCITIUL FIZIC: rol favorabil

asupra cresterii si dezvoltarii prinasupra cresterii si dezvoltarii prin

tonifierea musculaturii, intarireatonifierea musculaturii, intarirea

articulatiilor, ameliorarea oxigenarii,articulatiilor, ameliorarea oxigenarii,facilitarea termogenezei.facilitarea termogenezei.

5. FACTORII HORMONALI:5. FACTORII HORMONALI:



-h. somatotrop STH- act. anabolizanta-h. somatotrop STH- act. anabolizanta

-h. tiroidieni- intervin in osteogeneza;-h. tiroidieni- intervin in osteogeneza;-glucocorticoizii - au act. Inhibitorie-glucocorticoizii - au act. Inhibitorieasupra cresterii;asupra cresterii;

-insulina - h. anabolizant;-insulina - h. anabolizant;

-glucagonul - h. catabolizant;-glucagonul - h. catabolizant;

-parathormon- intervine in mineraliza--parathormon- intervine in mineraliza-rea sheletului;rea sheletului;

-h. sexuali – au act. anabolizanta.-h. sexuali – au act. anabolizanta.

EVALUAREA CRESTERII SIEVALUAREA CRESTERII SI



DEZVOLTARIIDEZVOLTARII

Se face prin compararea parametrilor Se face prin compararea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copiifizici ai copilului cu cei ai altor copiisanatosi de aceeasi varsta, sex si dinsanatosi de aceeasi varsta, sex si din

aceeasi zona geografica. Masuratorile auaceeasi zona geografica. Masuratorile austabilit curbe dinamice derivate matematicstabilit curbe dinamice derivate matematicsi numite “percentile” sau “deviatiisi numite “percentile” sau “deviatiistandard”. Curbele au aspect gaussianstandard”. Curbele au aspect gaussian(“de clopot”). Media va grupa cel mai mare(“de clopot”). Media va grupa cel mai marenumar de copii, iar extremele reprezintanumar de copii, iar extremele reprezintalimitele normalului.limitele normalului.

Cele mai folosite modalitati deCele mai folosite modalitati de



evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt:evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt:

maturitatea scheletica si dentara,maturitatea scheletica si dentara,talia,greutatea,perimetrul cefalic,talia,greutatea,perimetrul cefalic,

starea de nutritie,fontanelele.starea de nutritie,fontanelele.

VARSTA OSOASA:VARSTA OSOASA: este cel mai fideleste cel mai fidel

indicator al cresterii. Evaluarea eiindicator al cresterii. Evaluarea ei

foloseste radiografii ale mainii: sefoloseste radiografii ale mainii: sedetermina nr. si dimensiunile centrilor determina nr. si dimensiunile centrilor

epifizari la varste cronologice date.epifizari la varste cronologice date.

ImportantIm

portant! Osificarea boltii craniene!! Osificarea boltii craniene!



La nastere raman neosificateLa nastere raman neosificate

fontanelele:fontanelele: FA (fontanela mare):FA (fontanela mare):

- intre osul frontal si oasele parietale- intre osul frontal si oasele parietale

- prezenta la toti nn.- prezenta la toti nn.

- la nastere- dimensiuni: 3x4 cm.- la nastere- dimensiuni: 3x4 cm.

- in cond.normale se inchide pana lain cond.normale se inchide pana lavarsta de 18 luni.varsta de 18 luni.

- forma de romb.- forma de romb.

FP (fontanela mica):FP (fontanela mica):



-intre oasele parietale si occipital-intre oasele parietale si occipital

- prezenta la nastere la 1/3 din nn.- prezenta la nastere la 1/3 din nn.

- forma triunghiulara- forma triunghiulara

- dimensiuni: 7/8 mm.- dimensiuni: 7/8 mm.- se inchide inaintea varstei de 4 luni.- se inchide inaintea varstei de 4 luni.

DENTITIA:DENTITIA: Calcificarea dentitieiCalcificarea dentitiei primareprimareincepe din a 7 a l na de sarcina Primiiincepe din a 7 a luna de sarcina Primii



incepe din a 7-a luna de sarcina. Primiiincepe din a 7-a luna de sarcina. Primiidinti erup, de regula, la 6-8 luni de viatadinti erup, de regula, la 6-8 luni de viata

(incisivii mediani inferiori).(incisivii mediani inferiori).Apoi - in medie, cate un dinte/luna(cei Apoi - in medie, cate un dinte/luna(cei

mandibulari ii preced pe cei maxilari).mandibulari ii preced pe cei maxilari).

La 1 an – cca. 8 dinti.La 1 an – cca. 8 dinti.

La 12-18 luni – apare primul premolar La 12-18 luni – apare primul premolar

La 18-24 luni - caninii.La 18-24 luni - caninii.

La 2ani si 6 luni-3 ani:- al 2-lea premolar;La 2ani si 6 luni-3 ani:- al 2-lea premolar;se completeaza cei 20 dinti ai dentitieise completeaza cei 20 dinti ai dentitieiprimare ( “de lapte”).primare ( “de lapte”).

DENTITIA DEFINITIVA:DENTITIA DEFINITIVA: incepe cuincepe cumolarul “de 6 ani’ fundatie a intregiimolarul “de 6 ani’ fundatie a intregii



molarul “de 6 ani’, fundatie a intregiimolarul de 6 ani , fundatie a intregiidentitii. Cel de-al 2-lea molar apare ladentitii. Cel de-al 2-lea molar apare la

aprox.12 ani. Intre aceste 2 etape seaprox.12 ani. Intre aceste 2 etape seschimba progresiv dintii “de lapte”. Molarulschimba progresiv dintii “de lapte”. Molarulal 3-lea (“de minte”) apare dupa pubertate,al 3-lea (“de minte”) apare dupa pubertate,

la orice varsta, uneori niciodata.la orice varsta, uneori niciodata.ERUPTIA DENTARA – este fenomenERUPTIA DENTARA – este fenomen

normal.Este precedata de hipersalivatie,normal.Este precedata de hipersalivatie,

prurit local,indispozitie.prurit local,indispozitie.Rar - eruptii dificile, cu agitatie, inapeten-Rar - eruptii dificile, cu agitatie, inapeten-

ta, ascensiuni febrile, scaune diareice.ta, ascensiuni febrile, scaune diareice.

LUNGIMEA:LUNGIMEA: se masoara cu pediometrulse masoara cu pediometrulpana la 6 8 luni apoi in pozitie verticalapana la 6 8 luni apoi in pozitie verticala



pana la 6-8 luni, apoi in pozitie verticala.pana la 6-8 luni, apoi in pozitie verticala.

Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm)Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm)

apoi adauga – 4 cm. in prima lunaapoi adauga – 4 cm. in prima luna

- cate 3 cm. in lunile II-III.- cate 3 cm. in lunile II-III.

- 2 cm. in luna a IV-a.- 2 cm. in luna a IV-a.- apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an- apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an

copilul masoara 70-75cm.copilul masoara 70-75cm.

In al 2-lea an- cresteIn al 2-lea an- creste cca.12cca.12 cm( 1cm/luna)cm( 1cm/luna)Talia adulta va fi reprezentata de 2xlung.deTalia adulta va fi reprezentata de 2xlung.dela 2 ani.la 2 ani.

Formule pt. estimarea lungimii laFormule pt. estimarea lungimii ladif it tdif it t



diferite varste:diferite varste:

Form. GeldrichForm. Geldrich ( pt. copii peste 2 ani):( pt. copii peste 2 ani):LL= 80+5XV(varsta in ani).= 80+5XV(varsta in ani).

Cresterea staturala scade rapid inCresterea staturala scade rapid in

intensitate dupa varsta de 13 ani laintensitate dupa varsta de 13 ani lafete si 15 ani la baieti si inceteaza lafete si 15 ani la baieti si inceteaza la17-19 la fete, iar la baieti poate17-19 la fete, iar la baieti poate

continua f. lent, chiar dupa 20 de ani.continua f. lent, chiar dupa 20 de ani.Capul reprezinta ¼ din lung. Nn,1/3Capul reprezinta ¼ din lung. Nn,1/3

la copil de 2 ani 1/8 la copil de 8 anila copil de 2 ani,1/8 la copil de 8 ani.

GREUTATEA:GREUTATEA: - reflecta cresterea tuturor - reflecta cresterea tuturor

di i ildi i il



dimensiunilor;dimensiunilor;

- este un indicator valoros- este un indicator valorosal cresterii.al cresterii.

GN-2,5-3,5 kg.GN-2,5-3,5 kg.

Scaderea fiziologica in greutate dupaScaderea fiziologica in greutate dupanastere – 5-10nastere – 5-10% din GN.% din GN.

Cresterea in greutate: - --Cresterea in greutate: - --

-750 g./luna in primele 4 luni-750 g./luna in primele 4 luni

- 500 g./luna in urmatoarele 4 luni- 500 g./luna in urmatoarele 4 luni

- 250 g / luna in ultimele 4 luni din 1-ul an- 250 g / luna in ultimele 4 luni din 1-ul an

In al 2-lea an – spor mediu lunar deIn al 2-lea an – spor mediu lunar de



200-250 g.200-250 g.

Dupa varsta de 2 ani, sporulDupa varsta de 2 ani, sporulponderal este de aprox. 2-2,5kg/an.ponderal este de aprox. 2-2,5kg/an.

Debutul exploziei cresterii ponderaleDebutul exploziei cresterii ponderale

pubertare coincide cu cel al cresteriipubertare coincide cu cel al cresterii

in lungime.in lungime.

Formule de evaluare a cresterii inFormule de evaluare a cresterii ingreutate:greutate: form. Hermanform. Herman( pt. copilul( pt. copilul

peste 1 an): Gpeste 1 an): G=9+2XV (varsta in ani).=9+2XV (varsta in ani).

Perimetrul cranian(PC)Perimetrul cranian

(PC) reflecta, inreflecta, ini ii 2 3 i t f l l iprimii 2 3 ani cresterea encefal l i



primii 2-3 ani, cresterea encefalului.primii 2-3 ani, cresterea encefalului.

PC la nasterePC la nastere = 34-37 cm= 34-37 cmSe adauga 10-12 cm in primul an, siSe adauga 10-12 cm in primul an, si10 cm in urmatorii 17 ani.10 cm in urmatorii 17 ani.

Perimetrul toracic(PT)Perimetrul toracic(PT)- este cu 1-4 cm. mai mic decat PC la- este cu 1-4 cm. mai mic decat PC lanastere.( 31-34 cm.)nastere.( 31-34 cm.)

- egaleaza PC la 1 an(47 cm.)- egaleaza PC la 1 an(47 cm.)

- apoi creste mai rapid decat PC.- apoi creste mai rapid decat PC.

Perimetrul abdominal(PA)Perimetrul abdomin

al(PA)

38 cm la nastere38 cm la nastere



- 38 cm la nastere- 38 cm la nastere

- 44 cm la 1 an- 44 cm la 1 an

- 46 cm la 2 ani.- 46 cm la 2 ani.

Suprafata corporala(SC)-Suprafata corporala(SC)- este importanta pt.este importanta pt.posologia medicamentelor.posologia medicamentelor.

Alte date somato(antropo)metrice: Alte date somato(antropo)metrice:- plica cutanata- plica cutanata

- circumferinta gambei si ma bratului- circumferinta gambei si ma bratului

- grosimea tricepsului brahial- grosimea tricepsului brahial- diam. pelvin.- diam. pelvin.

- diam. biacromial.- diam. biacromial.

PUBERTATEA:PUBERTATEA: - este perioada- este perioadad lt ii t l ldezvoltarii caracterelor sexuale



dezvoltarii caracterelor sexualedezvoltarii caracterelor sexualesecundare si a maturizarii biologice asecundare si a maturizarii biologice aorganelor sexuale. Sfarsitul eiorganelor sexuale. Sfarsitul eimarcheaza debutul in adolescentamarcheaza debutul in adolescenta(aici cresterea in lungime inceteaza).(aici cresterea in lungime inceteaza).

- incepe la 11 la fete si la 12-13 ani la- incepe la 11 la fete si la 12-13 ani labaieti.baieti.

- debutul e influentat de factori- debutul e influentat de factorigenetici( modelul parintilor), de fact.genetici( modelul parintilor), de fact.climatici( latitudine), de nutritie.climatici( latitudine), de nutritie.

Debutul pubertatii este marcat de aparitiaDebutul pubertatii este marcat de aparitia

h i l f t i il it tii bi lh i l f t i il it tii bi l



menarhei la fete si a pilozitatii pubiene lamenarhei la fete si a pilozitatii pubiene la

baieti.baieti.

Apoi apar succesiv: Apoi apar succesiv:

- la fete: se dezvolta sanii, pilozitatea- la fete: se dezvolta sanii, pilozitatea

pubiana, apoi axilara,apar menstrele,sepubiana, apoi axilara,apar menstrele,semodifica morfologic coapsele si trunchiul.modifica morfologic coapsele si trunchiul.

- la baieti: se dezvolta pilozitatea pubiana,- la baieti: se dezvolta pilozitatea pubiana,

axilara, faciala; se dezvolta testicolele; seaxilara, faciala; se dezvolta testicolele; sepigmenteaza scrotul, se schimba vocea,pigmenteaza scrotul, se schimba vocea,

se dezvolta musculatura.se dezvolta musculatura.

Fenomenele complexe neuro-endocrineFenomenele complexe neuro-endocrinedin timpuldin timpul pubertatiipubertatii sunt determinate desunt determinate de



din timpuldin timpul pubertatiipubertatii sunt determinate desunt determinate deaxul hipotalamo-hipofizo-gonadal care vaaxul hipotalamo-hipofizo-gonadal care va

determina acea “determina acea “sexualizare psihicasexualizare psihica”,”,proces care va determina intregulproces care va determina intregulcomportament sexual al individului.comportament sexual al individului.

Cresterea si dezvoltarea in adolescen-Cresterea si dezvoltarea in adolescen-ta:ta: implica o serie de modificari fizice,implica o serie de modificari fizice,sexuale, la care se adauga adaptari cogni-sexuale, la care se adauga adaptari cogni-

tive,emotionale, socioculturale.(crestereative,emotionale, socioculturale.(crestereatreptata a independentei,noi motivatii sitreptata a independentei,noi motivatii sicomportamente, apar simtul datoriei si alcomportamente, apar simtul datoriei si alresponsabilitatii).responsabilitatii).

DEZVOLTAREADEZVOLTAREA



PSIHOMOTORIEPSIHOMOTORIE

Cuprinde: comportamentul motor+Cuprinde: comportamentul motor+comportamentul cog nitiv+ comporta-mentulcomportamentul cog nitiv+ comporta-mentul

verbal+comportamentul social-afectiv.verbal+comportamentul social-afectiv.

PRINCIPALELE ACHIZITII LA SUGAR:PRINCIPALELE ACHIZITII LA SUGAR:

la 1 luna: usoara hipertonie a muschilor la 1 luna: usoara hipertonie a muschilor

flexori; reflexul de apucare prezent;flexori; reflexul de apucare prezent;reactioneaza global la stimuli; urmareste cureactioneaza global la stimuli; urmareste cu

privirea jucaria in miscare.privirea jucaria in miscare.

La 2 luni: reactioneaza la sunete;La 2 luni: reactioneaza la sunete;

b l f ilib t l f ili



zambeste persoanelor familiare;zambeste persoanelor familiare;

gangureste; urmareste cu privirea.gangureste; urmareste cu privirea.La 3 luni: isi tine capul ridicat; isiLa 3 luni: isi tine capul ridicat; isi

recunoaste mama;se joaca cu miinile;recunoaste mama;se joaca cu miinile;

emite sunete voioase.emite sunete voioase.

La 4 luni: sade sprijinit perioadeLa 4 luni: sade sprijinit perioade

scurte;intoarce capul spre persoanascurte;intoarce capul spre persoanacare vorbeste; rade in hohote daca ecare vorbeste; rade in hohote daca e

stimulat.stimulat.

La 5 luni: deosebeste persoaneleLa 5 luni: deosebeste persoanele

t i d l tt i d l t



straine de cele cunoscute.straine de cele cunoscute.

La 6 luni: se intoarce de pe spate peLa 6 luni: se intoarce de pe spate peabdomen; trece jucaria dintr-o manaabdomen; trece jucaria dintr-o mana

in alta; sta mult timp in sezut usor in alta; sta mult timp in sezut usor

sprijinit.sprijinit.

La 7 luni: sta in sezut nesprijinit; seLa 7 luni: sta in sezut nesprijinit; se

uita dupa jucaria care i-a scapat;uita dupa jucaria care i-a scapat;emite silabe sporadice; cautaemite silabe sporadice; cauta

contactul familial.contactul familial.

La 8 luni: isi recunoaste numele;La 8 luni: isi recunoaste numele;exprima bucurie; plange cand eexprima bucurie; plange cand e



exprima bucurie; plange cand eexprima bucurie; plange cand ecertat.certat.La 9 luni: sustinut de axile faceLa 9 luni: sustinut de axile face

miscari de mers; se ridica singur inmiscari de mers; se ridica singur in

picioare; apuca obiectele cu 2 degete.picioare; apuca obiectele cu 2 degete.La 10 luni: umbla in 4 labe; intelegeLa 10 luni: umbla in 4 labe; intelege

interdictia.interdictia.

La 11 luni: merge tinandu-se deLa 11 luni: merge tinandu-se demobila;intelege ordine simple(per. co-mobila;intelege ordine simple(per. co-municarii preverbale);primul cuvant.municarii preverbale);primul cuvant.

La 12 luni: merge tinut de o mana; arataLa 12 luni: merge tinut de o mana; arata

parti de corp;are vocabularul format din 2parti de corp;are vocabularul format din 2



parti de corp;are vocabularul format din 2parti de corp;are vocabularul format din 2

cuvinte cu sens.cuvinte cu sens.

DUPA VARSTA DE 1 AN:DUPA VARSTA DE 1 AN:

La 15 luni: merge bine; se asaza si seLa 15 luni: merge bine; se asaza si se

ridica singur de pe podea;are vocabular ridica singur de pe podea;are vocabular activ format din 4-6 cuv.; solicita atentia.activ format din 4-6 cuv.; solicita atentia.

La 18 luni: incepe sa alerge; urca siLa 18 luni: incepe sa alerge; urca si

coboara trepte sustinut; aduce, la cerere,coboara trepte sustinut; aduce, la cerere,un obiect familiar; spune 8-10 cuvinte;un obiect familiar; spune 8-10 cuvinte;

cere olita la timp.cere olita la timp.

La 21 luni: merge inapoi; form. propo-La 21 luni: merge inapoi; form. propo-

itii di 2 i titii di 2 i t



zitii din 2 cuvinte.zitii din 2 cuvinte.

La 24 luni: urca si coboara singur La 24 luni: urca si coboara singur scari; propozitii din 2-3 cuv.; executascari; propozitii din 2-3 cuv.; executa

treburi casnice mici.treburi casnice mici.

La 27 luni: pune intrebari; stie si-siLa 27 luni: pune intrebari; stie si-si

pronunta prenumele; isi vorbestepronunta prenumele; isi vorbeste

singur cand se joaca.singur cand se joaca.La 30 luni: prinde si arunca mingea;La 30 luni: prinde si arunca mingea;

cunoaste sensul pluralului.cunoaste sensul pluralului.

La 36 luni: foloseste alternativ picioa-La 36 luni: foloseste alternativ picioa-

l l t d ll l t d l



rele la urcat; pedaleaza; punerele la urcat; pedaleaza; pune

intrebari; se apropie de alti copii.intrebari; se apropie de alti copii.La 4 ani: numara corect 4-5 obiecte;La 4 ani: numara corect 4-5 obiecte;

executa miscari cu dificultate crescan-executa miscari cu dificultate crescan-

da(sarit, catarat); se adapteaza lada(sarit, catarat); se adapteaza laprogramul zilnic fixat de adulti.programul zilnic fixat de adulti.

catre 6 ani: functiile motorii sunt sta-catre 6 ani: functiile motorii sunt sta-panite fara dificultate; apare gandireapanite fara dificultate; apare gandirea

logica.logica.

In per.scolara: odata cu detasarea de familieIn per.scolara: odata cu detasarea de familiecopilul incepe sa-si petreaca mai mult timp incopilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in



copilul incepe sa si petreaca mai mult timp incopilul incepe sa si petreaca mai mult timp in

afara acesteia, la scoala sau la joaca; apar afara acesteia, la scoala sau la joaca; apar

situatii conflictuale intre parinti si copii.situatii conflictuale intre parinti si copii.La pubertate si adolescenta: insidios, apar La pubertate si adolescenta: insidios, apar

modificari comportamentale, ce vor definimodificari comportamentale, ce vor defini

comportamentul tanarului; efect.actiunicomportamentul tanarului; efect.actiuniindependente, creste spiritul de initiativa, seindependente, creste spiritul de initiativa, se

dezvolta capacitatea de sinteza sidezvolta capacitatea de sinteza si

abstractizare;apare interesul pt.sexul opusabstractizare;apare interesul pt.sexul opusEste per. de efort educational maxim, cuEste per. de efort educational maxim, cu

imprimarea unei discipline in munca si gandire.imprimarea unei discipline in munca si gandire.

NUTRITIE SI ALIMENTATIENUTRITIE SI ALIMENTATIE



PEDIATRICAPEDIATRICA

NUTRITIANUTRITIA == totalitatea proceselor totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dez-fizico-chimice de asimilare si dez-

asimilare a alimentelor in orgs.asimilare a alimentelor in orgs.prin care se asigura nevoile deprin care se asigura nevoile decrestere si dezvoltare corespunza-crestere si dezvoltare corespunza-

toare varstei, o activitate fizica sitoare varstei, o activitate fizica siintelectuala adecvata, promovandintelectuala adecvata, promovand

o buna stare de sanatateo buna stare de sanatate

NECESITATILE ENERGETICENECESITATILE ENERGETICE(CALORICE)(CALORICE)



(CALORICE):(CALORICE):

Valoarea energetica a alimente-Valoarea energetica a alimente-

lor se exprima in kilojouli(kj) saulor se exprima in kilojouli(kj) sau

kilocalorii(kcal).kilocalorii(kcal).O kilocal.reprez.cant de calduraO kilocal.reprez.cant de caldura

necesara pt.a creste temp. unuinecesara pt.a creste temp. unuilitru de apa de la 14,5litru de apa de la 14,5°C la 15,5°C°C la 15,5°C

1 kcal = 4 184 kj1 kcal = 4,184 kj.

Surse de energie principaleSurse de energie principale pt.pt.

torgs sunt: l id lglucidele isi li id llipidele



orgs. sunt:orgs. sunt: glucideleglucidele sisi lipidele.lipidele.

1g.1g.proteineproteine furniz. aprox. 4 kcal.furniz. aprox. 4 kcal.1g.1g.lipidelipide furniz. aprox. 9 kcal.furniz. aprox. 9 kcal.

1g.1g.glucideglucide furniz. aprox. 4 kcal.furniz. aprox. 4 kcal.Necesitatile energeticeNecesitatile energetice la copilla copil

treb. sa acoperetreb. sa acopere cheltuielilecheltuielile zilnicezilnice

necesare pt.:necesare pt.: metab. demetab. de intretinereintretinere+pt.+pt.proc. deproc. de termoreglaretermoreglare+pt.+pt. activitatileactivitatile

fizicefizice +pt+pt nevoilenevoile de cresterede crestere

METAB. DE INTRETINEREMETAB. DE INTRETINERE= METAB.= METAB.BAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONAREBAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONARE



BAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONAREBAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONARE

NECESITATI ENERGETICE GLOBALENECESITATI ENERGETICE GLOBALE

- nn. - 80 kcal/kg/zi- nn. - 80 kcal/kg/zi

- 1-3 luni - 120 kcal/kg/zi- 1-3 luni - 120 kcal/kg/zi- 3-6 luni – 110 kcal/kg/zi- 3-6 luni – 110 kcal/kg/zi

- 6-12 luni – 100 kcal/kg/zi- 6-12 luni – 100 kcal/kg/zi

- copil mic – 90 kcal/kg/zi- copil mic – 90 kcal/kg/zi- prescolar – 80 kcal/kg/zi- prescolar – 80 kcal/kg/zi

- scolar – 50-60 kcal/kg/zi- scolar – 50-60 kcal/kg/zi

APORTUL ENERGETIC GLOBAL: APORTUL ENERGETIC GLOBAL:

1 3 i 1300 k l/ i1 3 ani 1300 kcal/zi



- 1-3 ani – 1300 kcal/zi- 1-3 ani – 1300 kcal/zi

- 4-6 ani – 1700 kcal/zi- 4-6 ani – 1700 kcal/zi- 7-9 ani – 2200 kcal/zi- 7-9 ani – 2200 kcal/zi

- 10-12 ani – baieti 2700 kcal/zi- 10-12 ani – baieti 2700 kcal/zi

- fete 2300 kcal/zi- fete 2300 kcal/zi

- 13-15 ani - baieti 3100 kcal/zi- 13-15 ani - baieti 3100 kcal/zi

- fete 2600 kcal/zi- fete 2600 kcal/zi- 16-19 ani – baieti 3600 kcal/zi- 16-19 ani – baieti 3600 kcal/zi

- fete 2800 kcal/zi- fete 2800 kcal/zi

Accelerarea cresterii in per. prepu- Accelerarea cresterii in per. prepu-bertara necesita un aport caloric suplibertara necesita un aport caloric supli-



bertara necesita un aport caloric supli-bertara necesita un aport caloric supli-

mentar.mentar.

La un aport caloric deLa un aport caloric de 40 kcal/kg/zi40 kcal/kg/zi

cresterea ponderala se opreste.cresterea ponderala se opreste.

Ratia alim.Ratia alim. hipercalorica la sugar hipercalorica la sugar det.det.stimularea sistemului enzimatic al lipido-stimularea sistemului enzimatic al lipido-

genezei, ceea ce va duce la hipertrofia sigenezei, ceea ce va duce la hipertrofia si

hiperplazia celulelor adipoase in perioadahiperplazia celulelor adipoase in perioadade sugar. Aceasta va determina obezitatede sugar. Aceasta va determina obezitate

precoce, cu prognostic nefavorabil.precoce, cu prognostic nefavorabil.

Ratia alim.Ratia alim. hipocaloricahipocalorica vava



deprima sistemul nervos simpatic,deprima sistemul nervos simpatic,

copilul va economisi energia pt.copilul va economisi energia pt.nevoile de intretinere si termoge-nevoile de intretinere si termoge-

neza. Aceasta va fi urmata deneza. Aceasta va fi urmata dediminuarea pana la oprire adiminuarea pana la oprire a

cresterii ponderale si staturale cucresterii ponderale si staturale cu

aparitiaaparitia malnutritiei.malnutritiei.

NECESARUL DE APA:NECESARUL DE APA:

Cantitatea de apa din orgs este in ersCantitatea de apa din orgs este invers



Cantitatea de apa din orgs. este inversCantitatea de apa din orgs. este invers

proportionala cu varsta:proportionala cu varsta:

- la embrion apa reprez. 90- la embrion apa reprez. 90% din% din

greutatea corporalagreutatea corporala

- la copil – 70-75%- la copil – 70-75%- la adult – 60-65%.- la adult – 60-65%.

Turnover-ul apei la sugar este mai rapidTurnover-ul apei la sugar este mai rapid

decat la adult. Ca urmare, si necesarul dedecat la adult. Ca urmare, si necesarul de

apa/ unitate de greutate este mult maiapa/ unitate de greutate este mult mai

mare ca la adult( de cca 3 ori mai mare)mare ca la adult( de cca 3 ori mai mare)

Nevoile de lichide depind deNevoile de lichide depind de varstavarsta si desi decontinutul caloriccontinutul caloric al alimentelor.al alimentelor.



continutul caloric al alimentelor.

La sugar, consumul de lichide seLa sugar, consumul de lichide se

realizeaza prin:realizeaza prin:- pierderi insensibile care se raporteaza- pierderi insensibile care se raporteaza

la suprafata corporala mare a sugarului;la suprafata corporala mare a sugarului;

- incapacitatea de concentrare a urinei- incapacitatea de concentrare a urineicu pierderi urinare care depasesc 40-50cu pierderi urinare care depasesc 40-50%%din vol. de lichide ingerat;din vol. de lichide ingerat;

- temp. ambianta crescuta/fototerapie;- temp. ambianta crescuta/fototerapie;

- cond. patologice( pierderi digestive,- cond. patologice( pierderi digestive,lipsa de aport).lipsa de aport).

ROLUL APEI IN ORGANISM:ROLUL APEI IN ORGANISM:



intra in compozitia celulelor si tesuturilor;intra in compozitia celulelor si tesuturilor;

reprez. mediul intern in care se desfasoa-rareprez. mediul intern in care se desfasoa-rareactiile biologice;reactiile biologice;

intervine in reactiile de cataliza, hidroliza,intervine in reactiile de cataliza, hidroliza,

tamponare;tamponare; realizeaza solutii;realizeaza solutii;

reprez. calea de transport a numeroasereprez. calea de transport a numeroase

substante;substante; intervine in termoreglare;intervine in termoreglare;

face leg. intre mediul intern si cel inconju-rator.face leg. intre mediul intern si cel inconju-rator.

NECESARUL DE PROTEINE:NECESARUL DE PROTEINE:



Sursa de proteine in primele luniSursa de proteine in primele luni

de viata este exclusiv lactata.de viata este exclusiv lactata.

Alimentatia naturala Alimentatia naturala oferaoferasugarului un aport proteic idealsugarului un aport proteic ideal

d.p.d.v. cantitativ si calitativ.d.p.d.v. cantitativ si calitativ.

Laptele de vacaLaptele de vaca are un aportare un aport

proteic crescut dar utilizareproteic crescut dar utilizare

In alimentatiaIn alimentatia diversificatadiversificata sese

50recom ca 50% di t di li% din prot din alim



recom. ca 50recom. ca 50% din prot. din alim.% din prot. din alim.

sa fie de orig. animala( lapte,sa fie de orig. animala( lapte,carne,oua,branza,peste).carne,oua,branza,peste).

Nevoile de proteine:Nevoile de proteine:La sugarul alim. exclusiv la san(inLa sugarul alim. exclusiv la san(in

primele 6 luni) : 1,8-2,3 g/kg/zi.primele 6 luni) : 1,8-2,3 g/kg/zi.

Sugar alim. artificial : 3-3,5Sugar alim. artificial : 3-3,5

g/kg/zi.g/kg/zi.

Rolul proteinelor in organism:Rolul

proteinelor in organism:

constituenti ai tuturor celulelor;constituenti ai tuturor celulelor;



constituenti ai tuturor celulelor;constituenti ai tuturor celulelor;

asigura reinnoirea tuturor celulelor siasigura reinnoirea tuturor celulelor sitesuturilor;tesuturilor;

intra in compozitia hormonilor si enzi-intra in compozitia hormonilor si enzi-

melor;melor;asigura forta fizica si intelectuala;asigura forta fizica si intelectuala;

intra in compozitia anticorpilor, asigu-randintra in compozitia anticorpilor, asigu-rand

apararea orgs. impotriva infectiilor;apararea orgs. impotriva infectiilor;

mentine pres. coloid-osmotica si echilbrulmentine pres. coloid-osmotica si echilbrul

acido-bazic;acido-bazic;

rol de transportor pt. unii ioni (Cu, Co,rol de transportor pt. unii ioni (Cu, Co,Ca Fe I Zn) sau al unor pigmentiCa Fe I Zn) sau al unor pigmenti



Ca, Fe, I, Zn), sau al unor pigmentiCa, Fe, I, Zn), sau al unor pigmenti

(bilirubina).(bilirubina).pot deveni sursa energeticapot deveni sursa energetica

(neeconomica insa).(neeconomica insa).

Deficitul aportului proteic:Deficitul aportului proteic:

- incetinirea cresterii;- incetinirea cresterii;

- scade sinteza de enz.,h.,Ig.- scade sinteza de enz.,h.,Ig.

- apar edeme hipoproteice si- apar edeme hipoproteice si

malnutritia proteicamalnutritia proteica

Excesul de aport proteic:Excesul de aport proteic:- tulb. digestive( diaree de putrefactie);- tulb. digestive( diaree de putrefactie);



g ( p );g ( p );

- suprasolicitarea functiei renale(cata-- suprasolicitarea functiei renale(cata-

bolismul proteic crescut va det. form. debolismul proteic crescut va det. form. deuree in cantitate mare ce treb. eliminatauree in cantitate mare ce treb. eliminatarenal, solicitand ,astfel, rinichiul);renal, solicitand ,astfel, rinichiul);

- amoniul rezulta din catabolismul proteic- amoniul rezulta din catabolismul proteicsi este neurotoxic in cant. mare; dacasi este neurotoxic in cant. mare; dacaamoniemia este crescuta timp indelungatamoniemia este crescuta timp indelungatva determina un coeficient de inteligentava determina un coeficient de inteligenta

scazut la acel copil;scazut la acel copil;- se formeaza celule mari care se vor - se formeaza celule mari care se vor incarca, ulterior, cu grasimi.incarca, ulterior, cu grasimi.

NECESARUL DE LIPIDENECESARUL DE LIPIDE



SurseSurse de lipide pt. orgs.: alim. de orig.de lipide pt. orgs.: alim. de orig.animala si vegetala.animala si vegetala.

Lipidele alimentare sunt reprezentate deLipidele alimentare sunt reprezentate detrigliceride, fosfolipide, colesterol, derivatitrigliceride, fosfolipide, colesterol, derivatimetabolizati ai grasimilor (AG saturati,metabolizati ai grasimilor (AG saturati,

AG nesaturati, glicerol, corpi cetonici). AG nesaturati, glicerol, corpi cetonici).

AG polinesaturati de tipul acid linoleic, AG polinesaturati de tipul acid linoleic,acid arahidonic suntacid arahidonic sunt esentialiesentiali, adica nu pot, adica nu potfi sintetizati de catre orgs., sursa lor fiindfi sintetizati de catre orgs., sursa lor fiindexogena.exogena.

Trigliceridele pot fi:Trigliceridele pot fi:cu lant scurt (au putere calorica- cu lant scurt (au putere calorica



- cu lant scurt (au putere calorica- cu lant scurt (au putere calorica

scazuta – 5,3 kcal/g)scazuta – 5,3 kcal/g)

- cu lant mediu (cu putere calorica- cu lant mediu (cu putere caloricamedie - 8,3 kcal/g)medie - 8,3 kcal/g)

- cu lant lung (cu putere cal. mare – 9- cu lant lung (cu putere cal. mare – 9kcal/g).kcal/g).

TG cu lant scurt si mediu se absorbTG cu lant scurt si mediu se absorbusor digestiv. De aceea intra inusor digestiv. De aceea intra incompozitia unor preparate dieteticecompozitia unor preparate dieteticepentru sugari.pentru sugari.

Rolul lipidelor in organism:Rolul lipidelor in organism:principala sursa de energie pt. orgs.principala sursa de energie pt. orgs.



principala sursa de energie pt. orgs.principala sursa de energie pt. orgs.participa la formarea unor celule si tesuturiparticipa la formarea unor celule si tesuturi

(membrane celulare, tes. nervos);(membrane celulare, tes. nervos);intra in structura unor hormoni,intra in structura unor hormoni,

prostaglandine, leucotriene,anticorpi;prostaglandine, leucotriene,anticorpi;rol in mentinerea integritatii tegumentelor rol in mentinerea integritatii tegumentelor

si fanerelor;si fanerelor;

transporta taurina care este absoluttransporta taurina care este absolutnecesara integritatii fotoreceptorilor;necesara integritatii fotoreceptorilor;favoriz. absorbtia vitaminelor liposolubile;favoriz. absorbtia vitaminelor liposolubile;

rol antitoxicrol antitoxic

Minimum de lipide in ratia alimentara:Minimum de lipide in ratia alimentara:1 5 g/kg/zi Lipidele acopera 351 5 g/kg/zi Lipidele acopera 35% din% din



1,5 g/kg/zi.Lipidele acopera 351,5 g/kg/zi.Lipidele acopera 35% din% din

ratia calorica.ratia calorica.Nu se suprima colesterolul alimentar Nu se suprima colesterolul alimentar

in perioada de sugar pt. ca este nece-in perioada de sugar pt. ca este nece-

sar pt. dezvoltarea SN.sar pt. dezvoltarea SN.

Carenta de lipideCarenta de lipide in alimentatiein alimentatie

determina: oprirea cresterii;lez.troficedetermina: oprirea cresterii;lez.troficeale pielii,fanerelor si mucoaselor,lez.ale pielii,fanerelor si mucoaselor,lez.

oculare; creste adezivit. plachetara.oculare; creste adezivit. plachetara.

Excesul de lipide in alimentatieExcesul de l

ipide in alimentatie



determina: obezitate; steatozadetermina: obezitate; steatoza

hepatica; diaree.hepatica; diaree.

Excesul de AG nesaturati – carentaExcesul de AG nesaturati – carenta

de vitamina E si hemoliza.de vitamina E si hemoliza.Excesul de AG esentiali – formareExcesul de AG esentiali – formare

de calculi biliari.de calculi biliari.

NECESARUL DE GLUCIDENECESARUL DE GLUCIDE



Glucidele trebuie sa asigure 25-55Glucidele trebuie sa asigure 25-55% din% din

aportul caloric total.aportul caloric total.Glucidele sunt reprez. de:Glucidele sunt reprez. de:

- monozaharide( glucoza, fructoza, galactoza)- monozaharide( glucoza, fructoza, galactoza)

- polimeri ai glucozei, dizaharide (mal-- polimeri ai glucozei, dizaharide (mal-

toza,lactoza, zaharoza)toza,lactoza, zaharoza)

- polizaharide(amidon, glicogen, fibre- polizaharide(amidon, glicogen, fibre

alimentare).alimentare).

LactozaLactoza este principalul glucid din lapte.este principalul glucid din lapte.

Fibrele alimentareFibrele alimentare sunt reprezentatesunt reprezentatede celuloza hemiceluloza pectinede celuloza hemiceluloza pectine



de celuloza, hemiceluloza, pectine,de celuloza, hemiceluloza, pectine,

lignina. Ele intra in alimentatialignina. Ele intra in alimentatiasugarului de la varsta de 4-5 luni.sugarului de la varsta de 4-5 luni.

Aportul scazut de fibre alimentare Aportul scazut de fibre alimentare

favorizeaza o serie de boli ca:favorizeaza o serie de boli ca:ateroscleroza, dislipidemii, litiazaateroscleroza, dislipidemii, litiaza

biliara, diabet, obezitate,cardiopatiebiliara, diabet, obezitate,cardiopatie

ischemica,apendicita, diverticulita, cc.ischemica,apendicita, diverticulita, cc.

de colon.de colon.

ROLUL glucidelor in orgs.:ROLUL glucidelor in orgs.:principala sursa de energie;principala sursa de energie;



principala sursa de energie;principala sursa de energie;

rol plastic: intra in structura glicoprot.,rol plastic: intra in structura glicoprot.,glicolip.,participa la procesul deglicolip.,participa la procesul de

mielinizare si dezvoltare a creierului;mielinizare si dezvoltare a creierului;

sursa de caldura pt. organism;sursa de caldura pt. organism;

sustinerea activitatii musculare.sustinerea activitatii musculare.

Excesul de glucideExcesul de glucide determina: obezi-determina: obezi-

tate, diabet zaharat, carii dentare.tate, diabet zaharat, carii dentare.

NECESARUL DE SUBSTANTENECESARUL DE SUBSTANTEMINERALE:MINERALE:



Este mai mare in perioadele deEste mai mare in perioadele decrestere ale organismului,efort fizic,crestere ale organismului,efort fizic,stari febrile.stari febrile.

SODIUSODIU::-principal cation extracelular -principal cation extracelular - nevoi pt.sugar:1-2mEq/kg/zi.- nevoi pt.sugar:1-2mEq/kg/zi.

-surse:lapte de vaca,lapte-surse:lapte de vaca,lapte

matern,legume, fructe, carne ,peste.matern,legume, fructe, carne ,peste.

-rol:in mentinerea echilibrului-rol:in mentinerea echilibrului

acido bazic a pres coloid osmoticeacido bazic a pres coloid osmotice

CLOR:CLOR:-este anion extracelular;-este anion extracelular;

0 3 0 5 / inecesar: 0 3 0 5 g/zi



-necesar: 0,3-0,5 g/zi.-necesar: 0,3-0,5 g/zi.

POTASIU:POTASIU:- principalul cation intrace-- principalul cation intrace-lular;lular;

- nevoi: 2,5 mmol/100cal.- nevoi: 2,5 mmol/100cal.- surse:carne,lapte,cartofi, fructe.- surse:carne,lapte,cartofi, fructe.

- rol: - in mentin. echilibrului acido-- rol: - in mentin. echilibrului acido-bazic,a pres. coloid-osmotice.bazic,a pres. coloid-osmotice.

- intervine in contractia musculara- intervine in contractia musculara

CALCIU:CALCIU:-- principal constituent al osului;principal constituent al osului;-rol: - reglarea excitabilitatii neuro-musc.;-rol: - reglarea excitabilitatii neuro-musc.;



g

- participa la procesele de coagulare;- participa la procesele de coagulare;

- activ. tripsina si lipaza pancreatica;- activ. tripsina si lipaza pancreatica;- transmite influxul nervos;- transmite influxul nervos;

- mentine echilibrul acido-bazic;- mentine echilibrul acido-bazic;

- realiz. contractia miocardului.- realiz. contractia miocardului.

- surse: - lapte si derivate de lapte;- surse: - lapte si derivate de lapte;

-oua,peste,carne,zarzavaturi,fructe-oua,peste,carne,zarzavaturi,fructe

- nevoi: 400-600mg/zi pt. sugar - nevoi: 400-600mg/zi pt. sugar

- deficit de calciu: rahitism, tetanie, osteo-- deficit de calciu: rahitism, tetanie, osteo-poroza, mineraliz. deficitara a dintilor.poroza, mineraliz. deficitara a dintilor.

FOSFOR:FOSFOR: - este constituent principal al- este constituent principal aloaselor si muschilor;oaselor si muschilor;



;;

- surse:lapte,carne,peste,- surse:lapte,carne,peste,viscere,galbenus de ou.viscere,galbenus de ou.

Absorbtia si eliminarea fosforului din Absorbtia si eliminarea fosforului din

organism este dependenta deorganism este dependenta devitamina D.vitamina D.

Raportul Ca/P in organism este de 1,7Raportul Ca/P in organism este de 1,7

la nastere si creste la 2 la adult, raportla nastere si creste la 2 la adult, raportce nu se regaseste in majoritateace nu se regaseste in majoritateasurselor alimentare.surselor alimentare.

FIER:FIER: - intra in structura Hb,mioglobinei,a- intra in structura Hb,mioglobinei,aunor enzime celulare, citocrom C, ATP.unor enzime celulare, citocrom C, ATP.

8 15 / i l t i 5



- necesar: 8-15 mg/zi la prematuri; 5-- necesar: 8-15 mg/zi la prematuri; 5-

9 mg/zi la sugar cu GN normala; peste 49 mg/zi la sugar cu GN normala; peste 4luni- 0,5-1 mg/kg/zi; la pubertate 12-24luni- 0,5-1 mg/kg/zi; la pubertate 12-24mg/zi.mg/zi.

! Rezervele de Fe ale organismului se! Rezervele de Fe ale organismului seconstituie in ultimele luni de sarcina. Eleconstituie in ultimele luni de sarcina. Eleacopera nevoile sugarului in primele 3-acopera nevoile sugarului in primele 3-4luni de viata. De aceea prematurii nu au/4luni de viata. De aceea prematurii nu au/

au rezerve reduse de fier la nastere.au rezerve reduse de fier la nastere.-- surse:carne,ficat,galbenus desurse:carne,ficat,galbenus de

ou,lapte,legume,fructe.ou,lapte,legume,fructe.

Carenta de Fe –Carenta de Fe – anem. hipocroma,anem. h

ipocroma,microcitara.microcitara.



Excesul de Fe in tesuturi –Excesul de Fe in tesuturi – hemosideroza.hemosideroza.

CUPRU:CUPRU: - rol in sinteza Hb;- rol in sinteza Hb;

- stimuleaza cresterea;- stimuleaza cresterea;

- surse: ficat,carne,peste,nuci,legume.- surse: ficat,carne,peste,nuci,legume.

FLUOR:FLUOR: - intra in structura dentara si- intra in structura dentara si

osoasa.osoasa.

- deficitul de fluor –- deficitul de fluor – carii dentare;carii dentare;

-- surse: alim. vegetale,apa de baut.surse: alim. vegetale,apa de baut.

MAGNEZIU:MAGNEZIU: - este cation intracelular;- este cation intracelular;

-surse: din abundenta in legume verzi;-surse: din abundenta in legume verzi;



-surse: din abundenta in legume verzi;surse: din abundenta in legume verzi;

- rol: - in metabolismul Ca;- rol: - in metabolismul Ca;- scade excitabilitatea neuro-- scade excitabilitatea neuro-

musculara;musculara;

- favoriz. patrunderea vitam.B6 in- favoriz. patrunderea vitam.B6 incelula nervoasa;celula nervoasa;

- are actiune trofica vasculara.- are actiune trofica vasculara.

- necesar: 60 mg/zi pt. sugar; 300-400- necesar: 60 mg/zi pt. sugar; 300-400mg/zi la adolescent.mg/zi la adolescent.

-- deficit de Mg: convulsii,osteoporoza,deficit de Mg: convulsii,osteoporoza,

ZINC:ZINC: -- constituent al unor metaloenzime si alconstituent al unor metaloenzime si alunor depozite hepatice;unor depozite hepatice;



- se gaseste in cantit. mare inse gaseste in cantit. mare in

colostru;colostru;- are efect protector impotriva- are efect protector impotriva

acrodermatitei enteropatice descrisa laacrodermatitei enteropatice descrisa la

sugarii intarcati.sugarii intarcati.IOD: -IOD: - rol : in sinteza h. tiroidieni; in metab.rol : in sinteza h. tiroidieni; in metab.

energetic.energetic.

- surse: sarea de bucatarie imbogatita cu- surse: sarea de bucatarie imbogatita cuiod;iod;

-- absenta in alim.-absenta in alim.- gusa endemica.gusa endemica.

NECESAR DE VITAMINENECESAR DE VITAMINE

VITAMINA A (retinol):VITAMINA A (retinol):



VITAMINA A (retinol):VITAMINA A (retinol):

--rolrol: - la niv. celulei retiniene;: - la niv. celulei retiniene;- in troficitatea mucoaselor si- in troficitatea mucoaselor si

tesuturilor;tesuturilor;

- in proc. de crestere ale oaselor si- in proc. de crestere ale oaselor sidintilor.dintilor.

-- sursesurse: lapte,untura de peste,ficat,: lapte,untura de peste,ficat,galbenus de ou,morcov,spanac,galbenus de ou,morcov,spanac,varza,ardei.varza,ardei.

VITAMINA D:VITAMINA D: -- rolrol: in metab. fosfo-calcic,: in metab. fosfo-calcic,ca factor antirahitic.ca factor antirahitic.



-- surse:surse: - exogene: ou,lapte,unt,ficat,- exogene: ou,lapte,unt,ficat,

ulei de peste.ulei de peste.- endogene: sinteza in piele sub- endogene: sinteza in piele sub

actiunea razelor UV.actiunea razelor UV.

-- nevoi:nevoi: 400-800 UI/zi.400-800 UI/zi.

VITAMINA E (tocoferolii):VITAMINA E (tocoferolii):

- rol:-antioxidant,in metab. si functia org.- rol:-antioxidant,in metab. si functia org.de reproducere, ale glendelor endocrine,de reproducere, ale glendelor endocrine,muschi, SN, in procesele de crestere.muschi, SN, in procesele de crestere.

--surse:plante verzi,orez,griu,drojdie de bere.surse:plante verzi,orez,griu,drojdie de bere.

VITAMINA K (K1-7):VITAMINA K (K1-7):- rol: - in proc. de coag. a sangelui;- rol: - in proc. de coag. a sangelui;



- in biosinteza colesterolului.- in biosinteza colesterolului.

- surse: - spanac,urzici,ficat de porc..- surse: - spanac,urzici,ficat de porc..

VITAMINA C (acid ascorbic):VITAMINA C (acid ascorbic):

- rol: - in formarea colagenului, substantei- rol: - in formarea colagenului, substanteiintercelulare.intercelulare.

- favoriz. absorbtia fierului.- favoriz. absorbtia fierului.

- surse: citrice, fructe, legume verzi. Se- surse: citrice, fructe, legume verzi. Sedistruge prin preparare termica a alim.distruge prin preparare termica a alim.

Deficit – scorbut. Excesul – oxalurie.Deficit – scorbut. Excesul – oxalurie.

VITAMINA B1:VITAMINA B1: - rol in asigurarea- rol in asigurareafunctiei SN; rol in proc.de oxidoredu-functiei SN; rol in proc.de oxidoredu-



functiei SN; rol in proc.de oxidoredu; p

cere.cere.

- surse: cereale,ficat,peste,carne,oua.- surse: cereale,ficat,peste,carne,oua.

VITAMINA B2:VITAMINA B2: - rol: in proc. de- rol: in proc. de

oxidoreducere; in functionarea SNC, aoxidoreducere; in functionarea SNC, a

aparat. vizual, a epidermei.aparat. vizual, a epidermei.

- surse; lapte,oua,viscere, crustacee,- surse; lapte,oua,viscere, crustacee,fasole, mazare verde,spanac,rosii.fasole, mazare verde,spanac,rosii.

VITAMINA B6:VITAMINA B6: - rol in proc. de oxido-- rol in proc. de oxido-reducere.reducere.



educe e

- surse: cereale, legume- surse: cereale, legumeverzi,carne,peste,galbenus de ou;verzi,carne,peste,galbenus de ou;

- deficit de B6: convulsii,anem. hipo-- deficit de B6: convulsii,anem. hipo-

croma.croma.

VITAMINA B 12:VITAMINA B 12: - rol in hematopoieza- rol in hematopoieza

- surse: ficat, creier,splina, crustacee.- surse: ficat, creier,splina, crustacee.

- deficitul de B12 – anem.pernicioasa.- deficitul de B12 – anem.pernicioasa.

ALIMENTATIA COPILULUIALIMENTATIA COPILULUI

ALIMENTATIA SUGARULUIALIMENTATIA SUGARULUI



ALIMENTATIA SUGARULUIALIMENTATIA SUGARULUI

In primele 4 luni de viataIn primele 4 luni de viata→alimentatia→alimentatia

este exclusiv lactata.este exclusiv lactata.

Dupa modul de alimentare a sugaru-Dupa modul de alimentare a sugaru-lui se descriu 4 tipuri de alimentatie:lui se descriu 4 tipuri de alimentatie:

ALIMENTATIE NATURALA: alim. ALIMENTATIE NATURALA: alim.cu lapte exclusiv matern in primelecu lapte exclusiv matern in primele

4-6 luni de viata.4-6 luni de viata.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA: alim. in ALIMENTATIA ARTIFICIALA: alim. inprimele 4 luni de viata cu laptele alteiprimele 4 luni de viata cu laptele altei

ii d bi i l t d t t dspecii de obicei un lapte adaptat avand



specii, de obicei un lapte adaptat, avandspecii, de obicei un lapte adaptat, avand

ca sursa laptele de vaca.ca sursa laptele de vaca.ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4 ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4luni de viata cu lapte de mama+ unluni de viata cu lapte de mama+ un

preparat de lapte adaptat, atunci candpreparat de lapte adaptat, atunci candsecretia lactata a mamei este insuficienta.secretia lactata a mamei este insuficienta.

ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea

terptata de la o alim. exclusiv lactata la oterptata de la o alim. exclusiv lactata la oalim. variata. Sugarul primeste si alim.alim. variata. Sugarul primeste si alim.nelactate, de consistenta semisolida, ca onelactate, de consistenta semisolida, ca o

etapa de trecere spre o alim completaetapa de trecere spre o alim. completa.

ALIMENTATIA NATURALAALIMENTATIA NATURALACalitatile superioareCalitatile s

uperioare ale laptelui deale laptelui de



Calitatile superioareCalitatile superioare ale laptelui deale laptelui de

mama:mama:1.1. Furnizeaza o ratie alim. echilibrata.Furnizeaza o ratie alim. echilibrata.

Cuprinde toate principiile nutritiveCuprinde toate principiile nutritive

necesare dezvoltarii somatice sinecesare dezvoltarii somatice sicerebrale a copilului.cerebrale a copilului.

2.2. Asigura protectia antiinfectioasa si Asigura protectia antiinfectioasa si

antialergica.antialergica.3.3. Permite adaptarea automata la nevoilePermite adaptarea automata la nevoile

nutritionale ale copilului.nutritionale ale copilului.

4. Creaza o legatura afectiva4. Creaza o legatura afectiva

f d t l ( il)f d t l ( il)



fundamentala(mama-copil).fundamentala(mama-copil).

55 Are implicatii economice foarte Are implicatii economice foarte

importante.importante.

66 Asigura prevenirea malnutritiei Asigura prevenirea malnutritieiprotein-calorice.protein-calorice.

CompozitiaCom

pozitia laptelui de mama:la

ptelui de mama:Laptele de mama se prezinta in 3Laptele de mama se prezinta in 3

i ti t l t l t d t itil t l t d t iti



variante:variante: colostru,lapte de tranzitiecolostru,lapte de tranzitie

sisi lapte matur.lapte matur. COLOSTRUL:COLOSTRUL: - este un lichid galbui;- este un lichid galbui;

- este secretat din ultimul trim. deeste secretat din ultimul trim. de

sarcina si cateva zile dupa nasteresarcina si cateva zile dupa nastere- este produs in cantitate de 10-- este produs in cantitate de 10-100ml/zi. Secretia creste in fiecare zi100ml/zi. Secretia creste in fiecare zi

progresiv. Compozitia se modificaprogresiv. Compozitia se modificatreptat spre laptele de tranzitie si apoitreptat spre laptele de tranzitie si apoimatur.matur.

Caracteristici(colostrul):Caracteristici(colostrul):

- are densitate crescuta;- are densitate crescuta;



are densitate crescuta;;

- este bogat in proteine;- este bogat in proteine;- are continut scazut in lactoza,grasimi- are continut scazut in lactoza,grasimisi vitamine hidrosolubile;si vitamine hidrosolubile;

- are vitamine liposolubile si Ig in cant.- are vitamine liposolubile si Ig in cant.mai mare decat laptele matur; Ig.asig.mai mare decat laptele matur; Ig.asig.aparare antiinfectioasa;aparare antiinfectioasa;

- este laptele cel mai bine suportat in- este laptele cel mai bine suportat inperioada neonatala de catre rinichiulperioada neonatala de catre rinichiulimatur.imatur.

LAPTE DE TRANZITIE:LAPTE DE TRANZITIE:

dureaza de la ziua 4 6 a pana la- dureaza de la ziua 4-6-a pana la



- dureaza de la ziua 4-6-a pana la- dureaza de la ziua 4-6-a pana la

ziua 10-30-a de viata;ziua 10-30-a de viata;- creste concentratia de lactoza,- creste concentratia de lactoza,

fosfor,vitamine din complexul B;fosfor,vitamine din complexul B;- scade concentratia de proteine si- scade concentratia de proteine si

saruri minerale.saruri minerale.

LAPTE MATUR:LAPTE MATUR:- se formeaza intre a 10-30-a zi dupa- se formeaza intre a 10-30-a zi dupa



ppnastere;nastere;

- compozitia lui nu este constanta pe- compozitia lui nu este constanta peparcursul aceleiasi lactatii,in cadrulparcursul aceleiasi lactatii,in cadrul

aceluiasi supt si intre cei doi sani aiaceluiasi supt si intre cei doi sani aimamei. Laptele de mama este maimamei. Laptele de mama este maiapos la inceputul suptului(atenueazaapos la inceputul suptului(atenueaza

senzatia de sete a sugarului) si maisenzatia de sete a sugarului) si maibogat in grasimi la sfarsitul suptuluibogat in grasimi la sfarsitul suptului(da senzatia de satietate sugarului).(da senzatia de satietate sugarului).

Laptele matern contine:Laptele matern contine:

87 9587-95% apa% apa



87-9587-95% apa% apa

5-13% substanta uscata (proteine,5-13% substanta uscata (proteine,glucide,lipide,saruri minerale).glucide,lipide,saruri minerale).

Laptele uman este un lapte de tipLaptele uman este un lapte de tipalbuminosalbuminos..

PROTEINELEPROTEINELE din laptele de mama:-din laptele de mama:-nu sunt influentate de variatiilenu sunt influentate de variatiile



aportului alim. al mamei.aportului alim. al mamei.

- reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur;- reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur;

- sunt alcat.din- cazeina 40- sunt alcat.din- cazeina 40%%

- prot.lactoserului 60%- prot.lactoserului 60%

Acest raport(40/60) s-a demonstrat a Acest raport(40/60) s-a demonstrat a

fi variabil in functie de momentulfi variabil in functie de momentullactatiei.lactatiei.

CazeinaCazeina: - este o fosfoproteina: - este o fosfoproteina

- este usor de digerat- este usor de digerat



- este usor de digerat- este usor de digerat

(este dispersata in micelii mici);(este dispersata in micelii mici);- contine- contine taurinataurina (f. imp.(f. imp.

in dezvoltarea creierului si meta-in dezvoltarea creierului si meta-bolismul colesterolului).bolismul colesterolului).

Proteinele lactoseruluiProteinele lactoserului::1.1. Alfalactalbumina- intervine in Alfalactalbumina- intervine in

digestia lactozei;digestia lactozei;

2. Lactoferina: - este o glicoprot.2. Lactoferina: - este o glicoprot.

-are rol – bacteriostatic-are rol – bacteriostatic



-are rol – bacteriostatic-are rol bacteriostatic

- in absorbtia Fe- in absorbtia Fe►protectia►protectiasugarului alimentat la san impo-sugarului alimentat la san impo-

triva anemiei feriprive in primeletriva anemiei feriprive in primele6 luni de viata.6 luni de viata.

3. Albuminele serice: conc. este3. Albuminele serice: conc. estemax. in colostru.max. in colostru.

4. Ig. din laptele de mama:IgA secretor,4. Ig. din laptele de mama:IgA secretor,IgM,IgG,IgE.IgM,IgG,IgE.

IgA secretorI

gA secretor - este diferit de IgA seric- este diferit de IgA seric



IgA secretor IgA secretor - este diferit de IgA seric este diferit de IgA seric

- se gaseste in cant. foarte mare inse gaseste in cant. foarte mare incolostru;colostru;

- are rol in apararea antiinfectioasa a- are rol in apararea antiinfectioasa ann.,atat la nivelul mucoasei digestive catnn.,atat la nivelul mucoasei digestive catsi respiratorii;si respiratorii;- nu impiedica colonizarea tub. dig.cu flora- nu impiedica colonizarea tub. dig.cu florasaprofita.saprofita.

In caz de deficit de IgA secretor in lapteleIn caz de deficit de IgA secretor in laptelematern este favoriz. aparitia inf. resp. si amatern este favoriz. aparitia inf. resp. si adiareilor cronice.diareilor cronice.

5.5. Enzimele din laptele matern:Enzimele din laptele matern:

- rol in digestia laptelui si in- rol in digestia laptelui si in



- rol in digestia laptelui si in rol in digestia laptelui si in

apararea antiinfectioasa;apararea antiinfectioasa;- sunt: - lizozimul – rol bactericid- sunt: - lizozimul – rol bactericid

- alfa amilaza- alfa amilaza- lactoperoxidaza – rol- lactoperoxidaza – rol

bactericid asupra E.coli sibactericid asupra E.coli siSalmonelei.Salmonelei.

Glucidele (hidratii de carbon)Glucidele (hidratii de carbon) dindinlaptele uman:laptele uman:



-- in cant. de 70 g/l – 60 g/l lactozain cant. de 70 g/l – 60 g/l lactoza

- 10 g/l oligozaharide- 10 g/l oligozaharide

LactozaLactoza este un dizaharideste un dizaharid

(glucoza+galactoza). Reprezinta(glucoza+galactoza). Reprezintaprincipalul constituent osmoticprincipalul constituent osmotic alallaptelui.laptelui.

OligozaharideleOligozaharidele au rol in aparareaau rol in aparareaantiinfectioasa. Reprez. factor deantiinfectioasa. Reprez. factor decrestere pt. Lactobacilul bifidus.crestere pt. Lactobacilul bifidus.

LipideleLipidele din laptele de mama:din laptele de mama:

-- in cant. de 38-40 g/lin cant. de 38-40 g/l



- sunt alcatuite din TG (98- sunt alcatuite din TG (98%),%),colesterol,fosfolipide,AGL.colesterol,fosfolipide,AGL.

Laptele matern contine AG polinesaturatiLaptele matern contine AG polinesaturati

cu lanturi lungi in cantitate mare.cu lanturi lungi in cantitate mare.Dintre AG din laptele matern cel mai imp.Dintre AG din laptele matern cel mai imp.

esteeste acidul linoleic.acidul linoleic. Acesta este in Acesta este in

cantitate de 5 ori mai mare decat in laptelecantitate de 5 ori mai mare decat in laptelede vaca.El intervine in maturarea SN ade vaca.El intervine in maturarea SN a

copilului.copilului.

Sarurile mineraleSarurile minerale din laptele matern:din laptele matern:

- 2 g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo);- 2 g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo);



- Na – este in cantitate mai mica in laptele- Na – este in cantitate mai mica in laptelematern. Ca urmare scade riscul de HTA.matern. Ca urmare scade riscul de HTA.

- Ca si P sunt in cant. de 3 ori mai mica- Ca si P sunt in cant. de 3 ori mai mica

decat in laptele de vaca, dar sunt in raportdecat in laptele de vaca, dar sunt in raportoptim absorbtiei Ca. (Ca/P este2/1 in l.m.optim absorbtiei Ca. (Ca/P este2/1 in l.m.

si 1,2/1 in l.v.).si 1,2/1 in l.v.).

- Fe este in cant. mai redusa in l.m. fata de- Fe este in cant. mai redusa in l.m. fata del.v., dar cu absorbtie foarte buna.l.v., dar cu absorbtie foarte buna.

VitamineleVitaminele din laptele de mama:din laptele de mama:-- variaza in raport cuvariaza in raport cu aportul lor inaportul lor in alimentatia mameialimentatia mamei.



alimentatia mamei.alimentatia mamei.

Vitamina AVitamina A: 1000 ui/L- este cantitate: 1000 ui/L- este cantitatesuficienta pt. a proteja nn. de infectiilesuficienta pt. a proteja nn. de infectiilecutanate.cutanate.

Vitamina DVitamina D:-:- D3-D3-22UI/l-cantitate22UI/l-cantitateinsuficienta pt. a proteja sugarul deinsuficienta pt. a proteja sugarul deaparitia rahitismului.aparitia rahitismului.

-- sulfat de vitamina D1sulfat de vitamina D1 carecare

este hidrosolubila; este in cant. de 850 UI/leste hidrosolubila; este in cant. de 850 UI/lcantitate suficienta pt. a proteja sugarulcantitate suficienta pt. a proteja sugarulalim. natural impotriva rahitismului.alim. natural impotriva rahitismului.

Vitamina KVitamina K – in cant. mica in colostru. – in cant. mica in colostru.De aceea se adm. Vit.K fiecarui nn.,De aceea se adm. Vit.K fiecarui nn.,



in doza de 0,5-1 mg, pt. a preveniin doza de 0,5-1 mg, pt. a preveni

aparitia bolii hemoragice a nn.aparitia bolii hemoragice a nn.

Vitamine din grupul BVitamine din grupul B::

- B1,B3,B6 – in cant. mica in l.m.- B1,B3,B6 – in cant. mica in l.m.

- B2, B12 –in cant. suficienta in l.m.- B2, B12 –in cant. suficienta in l.m.

Vitamina CVitamina C –acopera nevoile –acopera nevoile sugarului.sugarului.Alte substante ale l.m.: Alte substante ale l.m.: hormoni,PGE2hormoni,PGE2

si F2; subst exogene excretate prinsi F2; subst exogene excretate prin

FACTORI DE PROTECTIEFACTORI DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI



MATERN:MATERN:

Factori celulari( macrofage,Factori celulari( macrofage,PMNn,limf.),Ig,lactoferina, lizozim,PMNn,limf.),Ig,lactoferina, lizozim,

lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4,lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4,factor antistafilococic( inhibafactor antistafilococic( inhibacresterea Staf. auriu); subst. cu rolcresterea Staf. auriu); subst. cu rol

antiviral; factori bifidus( favoriz.antiviral; factori bifidus( favoriz.coloniz. intestin. gros al sugaruluicoloniz. intestin. gros al sugaruluialim. la san cu lactobacilul bifidus).alim. la san cu lactobacilul bifidus).

Tehnica alimentatieiTehnica alimentatieinaturalenaturale



Pregatirea pt.alim. naturala incepe incaPregatirea pt.alim. naturala incepe incadin timpul sarcinii,prin pregatirea psihologi-din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologi-

ca a viitoarei mame.ca a viitoarei mame.

In primele 24 ore de la nastere nn va fiIn primele 24 ore de la nastere nn va fipus la san.Daca nasterea s-a produs pe caipus la san.Daca nasterea s-a produs pe cai

naturale si nn este sanatos,atunci acesta vanaturale si nn este sanatos,atunci acesta va

fi pus la san in primele 6 ore dupa nastere.fi pus la san in primele 6 ore dupa nastere.Cu cat copilul este mai precoce pus la sanCu cat copilul este mai precoce pus la san

cu atat va creste in timp durata alaptarii.cu atat va creste in timp durata alaptarii.

In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. laIn prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. laambiiambii sani, la interval de 3 ore(pt. a stimu-sani, la interval de 3 ore(pt. a stimu-la secretia lactata) cu pauza de 6 ore inla secretia lactata) cu pauza de 6 ore in



la secretia lactata), cu pauza de 6 ore inla secretia lactata), cu pauza de 6 ore in

cursul noptii. NU se va lua nn de la sanulcursul noptii. NU se va lua nn de la sanulmamei dupa cele 5 min.(contact mama-mamei dupa cele 5 min.(contact mama-copil).copil).

In a 2-a zi nn va suge 10 min.In a 2-a zi nn va suge 10 min.In zilele urmatoare durata suptului se vaIn zilele urmatoare durata suptului se va

mari la 20-30 min.mari la 20-30 min.

La inceput sugarul suge des,dupa meto-La inceput sugarul suge des,dupa meto-da“la cerere”.Se favorizeaza secretiada“la cerere”.Se favorizeaza secretialactata.Apoi sugarul isi regleaza meselelactata.Apoi sugarul isi regleaza mesele

singursingur

Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8mese/zi.mese/zi.

Nn cu GN peste 3000 g va primi 6 7Nn cu GN peste 3000 g va primi 6 7



Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7

mese/zi.mese/zi.In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa.In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa.

Intre - 1-2 luni – 120-150 ml/masa;Intre - 1-2 luni – 120-150 ml/masa;

- 2-3 luni – 150-170 ml/masa;- 2-3 luni – 150-170 ml/masa;

Peste 4 luni – 160-180 ml/masa.Peste 4 luni – 160-180 ml/masa.

Dar cantitatea de lapte ingerata nu esteDar cantitatea de lapte ingerata nu esteaceeasi la toate mesele.aceeasi la toate mesele. De aceea, pt.De aceea, pt.aprecierea secretiei lactate a mamei seaprecierea secretiei lactate a mamei seface media cant. de lapte primite/24 ore.face media cant. de lapte primite/24 ore.

Pt. alaptare: - sugarul infasat inPt. alaptare: - sugarul infasat inscutece curate;scutece curate;

l ii il i ll ii il i l



- mama – spala miinile si sanul cumama – spala miinile si sanul cuapa si sapun la fiecare supt.apa si sapun la fiecare supt.

- in primele zile lehuza va alapta- in primele zile lehuza va alapta

stand in pat, apoi in pozitie sezand custand in pat, apoi in pozitie sezand cupicioarele sprijinite pe un scaunel.picioarele sprijinite pe un scaunel.

- pozitia sugarului: cu capul, gatul si- pozitia sugarului: cu capul, gatul si

spatele sprijinit pe antebratul mameispatele sprijinit pe antebratul mameia.i.palma mamei sa cuprinda feselea.i.palma mamei sa cuprinda feselesugarului.sugarului.

Se stoarce putin sanul si se indepar-Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi conta-teaza primele picaturi ce pot fi conta-

S



minate cu germeni.Se atinge obrazulminate cu germeni.Se atinge obrazul

copilului cu sanul - apare reflexul decopilului cu sanul - apare reflexul de

orientare pt. supt - mama va introduceorientare pt. supt - mama va introduce

mamelonul in gura copilului.mamelonul in gura copilului.Sanul este tinut de mana libera aSanul este tinut de mana libera a

mamei intre index si medius pt. a numamei intre index si medius pt. a nu

se obstrua narinele sugarului.se obstrua narinele sugarului.

Dupa supt sugarul este tinut inDupa supt sugarul este tinut inbrate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt.brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt.a l ajuta sa eructezea l ajuta sa eructeze



a-l ajuta sa eructeze.a-l ajuta sa eructeze.

Apoi va fi asezat culcat,in decubit Apoi va fi asezat culcat,in decubitlateral stang si apoi drept pt. a favori-lateral stang si apoi drept pt. a favori-za evacuarea stomacului si reaparitiaza evacuarea stomacului si reaparitiasenzatiei de foame.senzatiei de foame.

La suptul urmator se inverseazaLa suptul urmator se inverseaza

ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa a lor si pt. a stimulare completa a lor si pt. a stimulasecretia lactata.secretia lactata.

DurataDurata alimentatiei naturalealimentatiei naturaleAlimentatia naturala este obligatorie in Alimentatia naturala este obligatorie in



ggprimele 3 luni de viata si este optima dacaprimele 3 luni de viata si este optima dacadureaza pana la 6-9 luni.dureaza pana la 6-9 luni.

Ablactarea Ablactarea se poate face brusc sause poate face brusc sautreptat.treptat.

Ablactarea treptata Ablactarea treptata – este ideala; – este ideala;- se va inlocui un supt cu cate o masa dese va inlocui un supt cu cate o masa de

diversificare;diversificare;

- dureaza saptamani sau luni;- dureaza saptamani sau luni;- este bine suportata si de catre copil sieste bine suportata si de catre copil si

de catre mama.de catre mama.

Ablactarea brusca Ablactarea brusca

- este mai greu suportata- este mai greu suportata



- se face in caz de imbolnavire a- se face in caz de imbolnavire amamei sau de deces al copilului;mamei sau de deces al copilului;

- necesita adm. de preparate medica-- necesita adm. de preparate medica-

mentoase:antagonisti de prolactinamentoase:antagonisti de prolactina

(Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile).(Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile).

CONTRAINDICATIILE alim. naturale:CONTRAINDICATIILE alim. naturale:C.I. materne permanente:C.I. matern

e permanente: TBC pulmonar TBC pulmonar activ septicemie eclampsie neoplazii boliactiv septicemie eclampsie neoplazii boli



activ, septicemie,eclampsie, neoplazii,boliactiv, septicemie,eclampsie, neoplazii,boli

psihice grave, IRen.,IC, DZ decompensat,psihice grave, IRen.,IC, DZ decompensat,tireotoxicoza, sarcina peste 20 sapt.,tireotoxicoza, sarcina peste 20 sapt.,trat.cu citostatice,diazepine, anticoagulan-trat.cu citostatice,diazepine, anticoagulan-

te; mama cu Ag HBs pozitiv, HIV pozitiv.te; mama cu Ag HBs pozitiv, HIV pozitiv.C.I. materne tranzitorii:C.I. materne tranzitorii: infectii ale sanilor,infectii ale sanilor,ragade mamelonare sangerande,inf.acuteragade mamelonare sangerande,inf.acute

tratate ca antibiotice (cloranfenicol, tetraci-tratate ca antibiotice (cloranfenicol, tetraci-clina,metronidazol,sulfamide,clina,metronidazol,sulfamide,nitrofurantoin).nitrofurantoin).



C.I. permanente din partea copilului:C.I. permanente din partea copilului:galactozemie, intoleranta secundara lagalactozemie, intoleranta secundara la

AG nesaturati. AG nesaturati.

C.I. tranzitorii din partea copilului:C.I. tranzitorii din partea copilului: sd.sd.

icteric cu BI crescuta.icteric cu BI crescuta.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA ALIMENTATIA ARTIFICIALA

COMPOZITIACOMPOZITIA LAPTELUI DE VACA:LAPTELUI DE VACA:



COMPOZITIACOMPOZITIA LAPTELUI DE VACA:LAPTELUI DE VACA:

- apa 87,5- apa 87,5%%

- substanta uscata 12,5%- substanta uscata 12,5%

Este un lapteEste un lapte cazeinoscazeinos –precipita in –precipita inflocoane mari;flocoane mari;

-necesita un-necesita untimp mai mare pt. digestie.timp mai mare pt. digestie.

PROTEINELE din l.v.:PROTEINELE din l.v.:

- 34 g/l;- 34 g/l;



- l.v. este de 3 ori mai bogat in- l.v. este de 3 ori mai bogat inproteine decat l.m. Excesul de prot.proteine decat l.m. Excesul de prot.

este transformat la niv. ficatuluieste transformat la niv. ficatului

determinanddeterminand hipertrofie hepatica.hipertrofie hepatica.

- se solicita rinichiul pt. excretia- se solicita rinichiul pt. excretia

incarcaturii osmotice mari(uree)incarcaturii osmotice mari(uree)determinanddeterminand hipertrofie renalahipertrofie renala..

- cazeina reprez. 80- cazeina reprez. 80% din prot. l.v.% din prot. l.v.

-- Proteinele lactoseruluiProteinele lactoserului::- imp.este- imp.este ββlactoglobulinalactoglobulina – ea este – ea este

puternic antigenica Este incriminata inputernic antigenica Este incriminata in



puternic antigenica. Este incriminata inputernic antigenica. Este incriminata in

alergiaalergia la prot. l.v.la prot. l.v.-- Lactoferina este in cant. Redusa inLactoferina este in cant. Redusa in

l.v.→aparitial.v.→aparitia anemiei feripriveanemiei feriprive la sugariila sugarii

alimentati cu .l.v.alimentati cu .l.v.- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele

proteolitice ale sugarului.proteolitice ale sugarului.

- Prot. ce nu se absorb din l.v. determina- Prot. ce nu se absorb din l.v. determinadezv. la nivelul colonului a unei flore dedezv. la nivelul colonului a unei flore deputrefactie bogata in E.coli.putrefactie bogata in E.coli.

GLUCIDELE din l.v.GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai- sunt in cant. mairedusa decat in l.m.redusa decat in l.m. →→l.v. se va zaharal.v. se va zahara

55% inainte de a fi administrat% inainte de a fi administrat



55% inainte de a fi administrat.% inainte de a fi administrat.

LIPIDELE din l.v.LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant.- sunt reprez. de o cant.

mai mare de AG saturati(74%), fata de AGmai mare de AG saturati(74%), fata de AG

nesaturati(26%).nesaturati(26%).

SARURILE MINERALESARURILE MINERALE

– – in cant. de 2 ori mai mare in l.v.in cant. de 2 ori mai mare in l.v.

determinand osmolaritatea crescuta a l.v.determinand osmolaritatea crescuta a l.v.- raport Ca/P inadecvat ceea ce det.- raport Ca/P inadecvat ceea ce det.

absorbtie intestinala redusa de Ca.absorbtie intestinala redusa de Ca.

L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbianre-are un continut microbian

tt



crescut.crescut.

Toate aceste deosebiri fata de l.m.Toate aceste deosebiri fata de l.m.

fac din l.v. un aliment nerecoman-fac din l.v. un aliment nerecoman-

dabil sugarilor pana la 6 luni.dabil sugarilor pana la 6 luni.Prematurul sau sugarul de primPrematurul sau sugarul de prim

trimestru,daca nu poate fi alimentattrimestru,daca nu poate fi alimentatnatural,va fi alimentat cu onatural,va fi alimentat cu o formulaformula

de laptede lapte adaptata pt. sugari (lapteadaptata pt. sugari (lapte

FORMULE DE LAPTE:FORMULE DE LAPTE:

Se administreaza in urmatoareleSe administreaza in urmatoarelesituatiisituatii::



- hipogalactia materna;- hipogalactia materna;- mame cu activ. socio-profesionala- mame cu activ. socio-profesionalacare nu-si pot permite o alaptarecare nu-si pot permite o alaptare

prelungita;prelungita;- sugari din leagane.- sugari din leagane.

Desi sunt apropiate calitativ deDesi sunt apropiate calitativ de

compozitia l.m.(prin interventia com-compozitia l.m.(prin interventia com-plexa a producatorului),form. de lapteplexa a producatorului),form. de laptenu vor fi niciodata identice ca rezulta-nu vor fi niciodata identice ca rezulta-

t l l lt l l l

Form. de lapte se prepara dinForm. de lapte se prepara din l.v.l.v. carecaresufera importantesufera importante transformaritransformari..

Laptele adaptat se prezinta sub forma deLaptele adaptat se prezinta sub forma de



Laptele adaptat se prezinta sub forma deLaptele adaptat se prezinta sub forma de

pulbere (granule),se prepara instant (farapulbere (granule),se prepara instant (farapreparare termica),nu necesita nici un felpreparare termica),nu necesita nici un fel

de adaos.de adaos.

ValoareaValoarea caloricacalorica e apropiata de a l.m.e apropiata de a l.m.

Prin indepartarea unei cant. de saruriPrin indepartarea unei cant. de saruri

minerale, areminerale, are osmolaritateaosmolaritatea mai micamai micadecat a l.v.,protejand functia renaladecat a l.v.,protejand functia renala

redusa a sugarului mic.redusa a sugarului mic.

Glicidele sunt reprez. deGlicidele sunt reprez. de lactoza.lactoza.



Lipidele animale sunt inlocuite cuLipidele animale sunt inlocuite culipide vegetale (floarea soarelui,soia,lipide vegetale (floarea soarelui,soia,

cocos,germeni de griu).cocos,germeni de griu).

Se adauga vitamine si oligoelementeSe adauga vitamine si oligoelemente

in cant. egale cu necesarul zilnic alin cant. egale cu necesarul zilnic al

sugarului.sugarului.

TIPURI DE FORMULETIPURI DE FORMULEDIETETICEDIETETICE

FORMULE DE START(d i t)



FORMULE DE START(de inceput):FORMULE DE START(de inceput):

- pt. sugari 0-4 luni- pt. sugari 0-4 luni

- pot fi –- pot fi – adaptate:adaptate: Humana1,Nutrilon,Humana1,Nutrilon,

NAN1.NAN1.-- partial adaptate:partial adaptate:difera dedifera de

prep. adaptate prin compozitia inprep. adaptate prin compozitia in

glucideglucide→se adauga polizaharide la→se adauga polizaharide lalactoza(amidon sau dextrinmaltoza):lactoza(amidon sau dextrinmaltoza):Milumil1, Similac.Milumil1, Similac.

FORMULE DE CONTINUARE:FORMULE DE CONTINUARE:- pt. sugari cu varsta peste 4 luni;- pt. sugari cu varsta peste 4 luni;



- se adm. in paralel cu diversificarea- se adm. in paralel cu diversificareaalimentatiei pana la varsta de 1 an:alimentatiei pana la varsta de 1 an:

Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2. Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.

FORMULE SPECIALE(adevarateFORMULE SPECIALE(adevarate

preparate medicament-se folosesc inpreparate medicament-se folosesc in

diferite afectiuni):diferite afectiuni):- formule cu continut redus informule cu continut redus in

lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25,lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25,

- preparate din soia(lipsesc lactoza si- preparate din soia(lipsesc lactoza si

prot din l v ):Alsoy Nutricare Soiaprot din l v ):Alsoy Nutricare Soia



prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.

- formule hipoalergenice(sursa de- formule hipoalergenice(sursa de

proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.

- formule speciale pt. prematuri:- formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre. Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.

TEHNICA ALIMENTATIEITEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE ARTIFICIALE

PRINCIPII de introducere aPRINCIPII de introducere a



PRINCIPII de introducere aPRINCIPII de introducere aalimentatiei artificiale:alimentatiei artificiale:

- noul aliment se introduce cand- noul aliment se introduce cand

sugarul este in deplina stare desugarul este in deplina stare desanatate;sanatate;

- fiecare aliment nou se va introduce- fiecare aliment nou se va introduce

treptat,prin tatonarea toleranteitreptat,prin tatonarea toleranteidigestive.digestive.

Alimentatia artificiala a sugarului impune Alimentatia artificiala a sugarului impunerespectarea unor masuri de igienarespectarea unor masuri de igienasuplimentara fata de alim. naturala, insuplimentara fata de alim. naturala, in



ceea ce priveste pastrarea,prepararea siceea ce priveste pastrarea,prepararea simanipularea vaselor necesare preparariimanipularea vaselor necesare preparariilaptelui praf (biberoane,tetine).laptelui praf (biberoane,tetine).

Sugarul este pregatit ca si in cazul alim.Sugarul este pregatit ca si in cazul alim.naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt.naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt.ca exista riscul aspirarii laptelui in caileca exista riscul aspirarii laptelui in cailerespiratorii si exista posibilitatea aparitieirespiratorii si exista posibilitatea aparitieiotitei.otitei.

Biberonul se tine oblic a.i. tetina sa fieBiberonul se tine oblic a.i. tetina sa fieplina cu lapte.plina cu lapte.

La sugarul alimentat cuLa sugarul alimentat cu lapte dela

pte de vaca:vaca:- la sugarul mic NU se da lapte de vacala sugarul mic NU se da lapte de vaca

integral,ci diluat cu mucilagiu de orez:integral,ci diluat cu mucilagiu de orez:



- in prima luna dilutia este de ½ (o parte- in prima luna dilutia este de ½ (o partelapte,o parte apa de orez 2-3lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit cu%, indulcit cu5% zahar);5% zahar);

- in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti- in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti

lapte,o parte M.O. + 5% zahar);lapte,o parte M.O. + 5% zahar);- in luna a 3-a dilutia este de ¾ (3 parti- in luna a 3-a dilutia este de ¾ (3 parti

lapte,o parte M.O.+ 5% zahar).lapte,o parte M.O.+ 5% zahar).

- din luna a 4-a se poate da lapte de vaca- din luna a 4-a se poate da lapte de vacaintegral ( cand nu se poate adm. unintegral ( cand nu se poate adm. unpreparat de lapte adaptat).preparat de lapte adaptat).

ALIMENTATIA MIXTA ALIMENTATIA MIXTA

Este acceptata in urmatoareleEste acceptata in urmatoarele



Este acceptata in urmatoareleEste acceptata in urmatoarele

situatii:situatii: nn nu depaseste GN dupa 15-20 zilenn nu depaseste GN dupa 15-20 zile

de viata.de viata. apoi sporul ponderal este sub 150apoi sporul ponderal este sub 150

g/sapt.g/sapt.

Inainte de a trece la alim. mixta sauInainte de a trece la alim. mixta sauartificiala se eliminaartificiala se elimina 3 posibilitati:3

posibilitati:

Erori in tehnica alaptarii (aerofagie meseErori in tehnica alaptarii (aerofagie mese



Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,meseErori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese

administrate la intervale mari de timp).administrate la intervale mari de timp).Factori materni de hipogalactie ce pot fiFactori materni de hipogalactie ce pot fi

corectati (dieta saraca in lichide, programcorectati (dieta saraca in lichide, program

de odihna pt. mama,reducerea starii dede odihna pt. mama,reducerea starii de

incordare a mamei, negolirea sanilor dupaincordare a mamei, negolirea sanilor dupa

fiecare supt).fiecare supt).Boli severe ale nn sau sugarului care nuBoli severe ale nn sau sugarului care nu

este capabil sa suga la san.este capabil sa suga la san.

In caz deIn caz de hipogalactie realah

ipogalactie reala se trecese trecela alim. mixta.la alim. mixta.



Alimentatia mixtaAlimentatia mixta poate fi:poate fi:- complementara- complementara

- alternativa.- alternativa.

MetodaMetoda complementara:complementara:

- copilul suge la ambii sani, apoi se- copilul suge la ambii sani, apoi se

completeaza masa cu lapte praf.completeaza masa cu lapte praf.

- este o metoda fiziologica.- este o metoda fiziologica.

Metoda alternativa:Metoda alternativa: se alterneazase alterneazao masa de san cu una de lapteo masa de san cu una de lapte



praf.praf.Dezavantaj: in timp scurt secretiaDezavantaj: in timp scurt secretia

lactata scade si mai mult ( laptelelactata scade si mai mult ( laptele

stagneaza mult in sani).stagneaza mult in sani).

Laptele nou introdus se adm. cuLaptele nou introdus se adm. cu

lingurita si nu cu biberonul, pt.alingurita si nu cu biberonul, pt.a

mentine secretia lactata.mentine secretia lactata.

ALIMENTATIA ALIMENTATIADIVERSIFICATADIVERSIFICATA

Diversificarea pt sugarul eutroficDiversificarea pt sugarul eutrofic



Diversificarea pt. sugarul eutroficDiversificarea pt. sugarul eutrofic

si alimentat la san se incepe la 6si alimentat la san se incepe la 6

luni.luni.

Pt. sugarul alimentat artificial,Pt. sugarul alimentat artificial,diversificarea se incepe la 3,5-4diversificarea se incepe la 3,5-4

luni.luni.

Reguli pt.diversificareaRe

guli pt.diversificareaalimentatiei:alimentatiei:



diversificarea incepe cu copilul indiversificarea incepe cu copilul inperfecta stare de sanatate;perfecta stare de sanatate;

se introduce alimentul nou pro-se introduce alimentul nou pro-gresiv,prin tatonarea toleranteigresiv,prin tatonarea tolerantei

digestive;digestive;

alimentul nou se adm. cualimentul nou se adm. cu

lingurita;lingurita;

nu se adm. simultan 2 alimente noi;nu se adm. simultan 2 alimente noi; daca la introducerea unui alimentdaca la introducerea unui aliment

nou apar semne de intolerantanou apar semne de intoleranta



nou apar semne de intolerantanou apar semne de intoleranta

digestiva (diaree, varsaturi), atunci sedigestiva (diaree, varsaturi), atunci sesuprima acel aliment 1- 2 saptamani,suprima acel aliment 1- 2 saptamani,pana la refacerea digestiva si apoi sepana la refacerea digestiva si apoi se

va incerca reintroducerea lui cuva incerca reintroducerea lui cuprudentaprudenta

nu se insista cu introducerea unuinu se insista cu introducerea unuialiment nou daca sugarul il refuza.aliment nou daca sugarul il refuza.Exista riscul anorexiei psihogene laExista riscul anorexiei psihogene la

Alimente pt. diversificare: Alimente pt. diversificare: Fructe (citrice, mere, morcov)Fructe (citrice, mere, morcov)

- bogate in vitamine, saruri minerale,- bogate in vitamine, saruri minerale,



bogate in vitamine, saruri minerale, bogate in vitamine, saruri minerale,

continut hidric;continut hidric;- se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8- se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8saptamani.saptamani.

- doza se creste treptat de la cateva- doza se creste treptat de la catevapicaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize.picaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize.

- dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri,- dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri,

caise.caise.- dupa 6 luni: suc de pere pergamute.- dupa 6 luni: suc de pere pergamute.

- dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere,- dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere,banane, piersici).banane, piersici).



- dupa 6 luni: compoturi de fructe- dupa 6 luni: compoturi de fructe(zeama si pulpa de fructe pasata).(zeama si pulpa de fructe pasata).

- dupa 5 luni la pireul de fructe se- dupa 5 luni la pireul de fructe se

poate adauga fie fainos indulcit cupoate adauga fie fainos indulcit cuzahar, fie 1-2 lingurite de branza dezahar, fie 1-2 lingurite de branza de

vaci.vaci.

Ca urmare se va inlocui o masa deCa urmare se va inlocui o masa de

lapte cu una de fructe.lapte cu una de fructe.

NU se dau copilului sub 1 an :NU se dau copilului sub 1 an :zmeura, capsuni, fragi. Suntzmeura, capsuni, fragi. Sunt



alergizante.alergizante. masa de fructe se adm. imediatmasa de fructe se adm. imediat

ce este preparata.ce este preparata.

nu se incalzeste pt. ca senu se incalzeste pt. ca se

inactiveaza vitaminele.inactiveaza vitaminele.

Legumele:Legumele:- se introduc in alimentatie de la 4- se introduc in alimentatie de la 4

luni;luni;



luni;luni;

- morcovi, cartofi, patrunjel, telina,- morcovi, cartofi, patrunjel, telina,pastarnac, spanac,dovlecei, rosii,pastarnac, spanac,dovlecei, rosii,

ardei grasi, ceapa.ardei grasi, ceapa.

- se adm.ca: - supa de zarzavat- se adm.ca: - supa de zarzavatstrecurata, apoi se adauga fainos sistrecurata, apoi se adauga fainos si

ulei vegetal;ulei vegetal;- piure de legume + unt- piure de legume + unt

si lapte (dupa varsta de 5 luni).si lapte (dupa varsta de 5 luni).

Fainoasele:Fainoasele: - au valoare energetica- au valoare energeticamare.mare.



!!! Faina de griu, orz, secara!!! Faina de griu, orz, secaracontinecontine glutengluten - o proteina- o proteina

alergizanta pt. mucoasa intestinalaalergizanta pt. mucoasa intestinala

a sugarului (putand produce una sugarului (putand produce un

sdr.celiachiformsdr.celiachiform).De aceea se va).De aceea se va

introduce in alim. sugarului dupaintroduce in alim. sugarului dupavarsta de 8 luni!!!varsta de 8 luni!!!

Carnea:Carnea: - are continut crescut in- are continut crescut inaminoacizi esentiali, saruri minerale,aminoacizi esentiali, saruri minerale,vitamine.vitamine.



- carnea de pui sau vita – se adm de- carnea de pui sau vita – se adm dela 5 luni, in supa de zarzavat saula 5 luni, in supa de zarzavat saupiureul de legume, de 3-4 ori pepiureul de legume, de 3-4 ori pe

saptamana (sub forma de carne fiartasaptamana (sub forma de carne fiartasi fin tocata sau mixata).si fin tocata sau mixata).

- dupa 6 luni – ficat de pasare;- dupa 6 luni – ficat de pasare;

- dupa 8-9 luni – perisoare de carne,- dupa 8-9 luni – perisoare de carne,ciorba acrita cu bors sau lamiie.ciorba acrita cu bors sau lamiie.

- dupa 10 luni – peste alb: salau,- dupa 10 luni – peste alb: salau,pastrav,stiuca.pastrav,stiuca.

- dupa 1 an – chiftelute de carne- dupa 1 an – chiftelute de carne



dupa 1 an chiftelute de carne dupa 1 an chiftelute de carne

preparate in ulei.preparate in ulei.- dupa 3 ani – carne de porc sau oaie.- dupa 3 ani – carne de porc sau oaie.

- dupa 6 luni – galbenus de ou fiert- dupa 6 luni – galbenus de ou fierttare ( de 2 - 3 ori/saptamana).tare ( de 2 - 3 ori/saptamana).

- dupa 1 an – albusul de ou (este- dupa 1 an – albusul de ou (este

alrgizant).alrgizant).- dupa 5 luni – branza de vaci ( indupa 5 luni – branza de vaci ( inpiureul de legume sau OP+BV).piureul de legume sau OP+BV).

- dupa 8-9 luni – mamaliguta cu branza- dupa 8-9 luni – mamaliguta cu branzade vaci.de vaci.



- dupa 5 luni – iaurt preparat in casa si- dupa 5 luni – iaurt preparat in casa sizaharat 5zaharat 5%.%.

- dupa 8 luni se adauga si biscuiti.- dupa 8 luni se adauga si biscuiti.

Diversificarea este ablactarea inDiversificarea este ablactarea in

trepte.trepte.

PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI INPROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI INPRIMUL AN DE VIATAPRIMUL AN DE VIATA

INCIDENTE IN ALIMENTATIAINCIDENTE IN ALIMENTATIA



INCIDENTE IN ALIMENTATIAINCIDENTE IN ALIMENTATIA

NATURALA:NATURALA:

INCIDENTE DATORATE MAMEI:INCIDENTE DATORATE MAMEI:

1.1. Engorjarea sanilor Engorjarea sanilor : apare in primele zile: apare in primele ziledupa nastere cand se produce “furia laptelui”.dupa nastere cand se produce “furia laptelui”.

Sanii se maresc mult de volum,devin grei siSanii se maresc mult de volum,devin grei si

durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poatedurerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poateapuca mamelonul in gura; se form. un cercapuca mamelonul in gura; se form. un cerc

vicios.vicios.

Se recomanda – golirea manuala a sanilor;Se recomanda – golirea manuala a sanilor;- comprese calde pe san;- comprese calde pe san;

- adm. de ocitocina.- adm. de ocitocina.

22 Mastita:Mastita: este produsa de stafilococul auriueste produsa de stafilococul auriu



2.2. Mastita:Mastita: este produsa de stafilococul auriu.este produsa de stafilococul auriu.

Se recomanda trat. cu antibiotice.Se recomanda trat. cu antibiotice.

3.3. Mamelonul ombilicat sau scurt:Mamelonul ombilicat sau scurt:

- poate determina abandonarea alaptarii;- poate determina abandonarea alaptarii;

- se datoreaza faptului ca sanul nu a fost- se datoreaza faptului ca sanul nu a fostpregatit in timpul sarcinii.pregatit in timpul sarcinii.

4.4. HipogalactiaHipogalactia – se verifica daca e reala prin – se verifica daca e reala prin“proba suptului”. Se va accepta ca fiind reala“proba suptului”. Se va accepta ca fiind realanumai daca se coreleaza cu o curbanumai daca se coreleaza cu o curbaponderala nesatisfacatoare.ponderala nesatisfacatoare.

Incidente din partea sugarului:Incidente din

partea sugarului:1.1. Malformatii ale cavitatii bucale aMalformatii ale cavitatii bucale a

copilului: vor determina suptcopilului: vor determina supt



p pp p

imposibil. Se va adm. lapte deimposibil. Se va adm. lapte demama cu biberonul sau cumama cu biberonul sau culingurita.lingurita.

2.2. Prematurii care nu au reflex dePrematurii care nu au reflex desupt sau de deglutitie vor fi hranitisupt sau de deglutitie vor fi hranitiprin gavaj sau cu biberonul cuprin gavaj sau cu biberonul culapte de mama ( este cel mai bunlapte de mama ( este cel mai bunlapte pt.prematuri, fiind f. bogat inlapte pt.prematuri, fiind f. bogat inproteine).proteine).

3.3. RegurgitatiileRe

gurgitatiile sunt eliminari insunt eliminari incantitati mici de laptecantitati mici de laptenemodificat( aprox. 10 ml) in timpulnemodificat( aprox. 10 ml) in timpul



eructatiilor. Apare la sugarii lacomi,eructatiilor. Apare la sugarii lacomi,care inghit aer in timpul suptului.care inghit aer in timpul suptului.

4.4. VarsaturileVarsaturile – apar tot la sugarii – apar tot la sugarii

lacomi cu reflux gastro-esofagian;lacomi cu reflux gastro-esofagian;- apar intr-o ora dupa alaptare;- apar intr-o ora dupa alaptare;

- sunt diferite de varsaturile desunt diferite de varsaturile de

origine organica;origine organica;- tratament: - pozitia sugarului pe- tratament: - pozitia sugarului peplan inclinat la 30°; antispastice.plan inclinat la 30°; antispastice.

5.5. Colicile abdominaleColicile abdominale: - sunt dureri: - sunt dureriabdominale aparute brusc si insotite deabdominale aparute brusc si insotite deagitatia sugarului, cu tipat strident,agitatia sugarului, cu tipat strident,



congestia fetei, emisie de gaze.congestia fetei, emisie de gaze. -apar in primele 4 luni de viata.apar in primele 4 luni de viata.

6.6. Diareea postprandiala (diareea de san):Diareea postprandiala (diareea de san):

sunt scaune moi,de culoare galben-sunt scaune moi,de culoare galben-verzuie, emise in jet,cu zgomot,in timpulverzuie, emise in jet,cu zgomot,in timpulmesei sau imediat dupa supt +/- eritemmesei sau imediat dupa supt +/- eritem

fesier.Apare numai la sugarii alimentatifesier.Apare numai la sugarii alimentatinatural.Curba ponderala estenatural.Curba ponderala esteascendenta.ascendenta.

INCIDENTE IN ALIMENTATIAINCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA SI MIXTA: ARTIFICIALA SI MIXTA:

1.1. Anorexia: Anorexia: este consecinta concentratieieste consecinta concentratiei



uniforme de lipide in laptele praf.uniforme de lipide in laptele praf.2.2. Subalimentatia:Subalimentatia: apare datorita diluariiapare datorita diluarii

necorespunzatoare a laptelui de vacanecorespunzatoare a laptelui de vaca

sau a prepararii inadecvate a lapteluisau a prepararii inadecvate a laptelui

praf.praf.

3.3.

Supraalimentatia:Supraalimentatia: se prepara l.p. inse prepara l.p. inconcentratii mai mari decat celeconcentratii mai mari decat cele

corespunzatoare.corespunzatoare.

4.4. Colicile abdominaleColicile abdominale: se datoreaza: se datoreazaprezenteiprezentei ββlactoglobulinei in laptele delactoglobulinei in laptele de

vaca.vaca.



5.5. Constipatia:Constipatia: se datoreaza digestieise datoreaza digestieidefectuoase a cazeinei din laptele dedefectuoase a cazeinei din laptele de

vaca.vaca.

6.6. Scaune de fermentatie:Scaune de fermentatie: datoritadatorita

excesului de fainoase.excesului de fainoase.

7.7. Diareea acuta infectioasa:Diareea acuta infectioasa: apare prinapare prinsuprainfectia laptelui.suprainfectia laptelui.

8.8. Alergia la proteinele laptelui de vaca. Aler gia la proteinele laptelui de vaca.

ALIMENTATIA COPILULUI 1-3 ANI ALIMENTATIA COPILULUI 1-3 ANI Nevoile energeticeNevoile energetice in aceastain aceasta



perioada sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoileperioada sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoilenecesare activitatii fizice.necesare activitatii fizice.

Nevoile de lichide: 90-100Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi.ml/kg/zi.

Ratia de proteine:Ratia de proteine: 2g/kg/zi.2g/kg/zi.

Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1

ou la 2-3 zile; 50 g carne deou la 2-3 zile; 50 g carne depasare,vita,peste; ficat,creier; proteinepasare,vita,peste; ficat,creier; proteine

vegetale.vegetale.

Lipide:Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei4-5 g/kg/zi. Surse: unt, uleivegetal,smantana,frisca, margarina.vegetal,smantana,frisca, margarina.

Glucide:Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase,12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase,



gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume,gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume,produse zaharoase.produse zaharoase.

Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei,Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei,

mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza.Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza.

Copilul va prima 3 mese principale si 2Copilul va prima 3 mese principale si 2

gustari/zi.gustari/zi.

ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLARSe vor asigura zilnic prin alimentatie:Se vor asigura zilnic prin alimentatie:

- 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-- 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-



80 kcal/kg/zi ( 15 18% proteine, 25 80 kcal/kg/zi ( 15 18% proteine, 25

30% lipide, 55-60%glucide);30% lipide, 55-60%glucide);

-- lichidelichide 80 ml/kg/zi;80 ml/kg/zi;

-- proteineproteine : 2 g/kg/zi din care 2/3: 2 g/kg/zi din care 2/3prot. de orig. animala si 1/3 prot. deprot. de orig. animala si 1/3 prot. deorig. vegetala.orig. vegetala.

Surse de proteine: lapte si produseSurse de proteine: lapte si produselactate, carne (de pasare,vita,porc,lactate, carne (de pasare,vita,porc,peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile)peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile)

Lipide:Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt,- 2-3 g/kg/zi. Surse: unt,smantana, margarina,frisca,uleiurismantana, margarina,frisca,uleiuri



vegetale.vegetale. Glucide:Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse:- 10 g/kg/zi. Surse:

piine,produse de panificatie,pastepiine,produse de panificatie,paste

fainoase,prajituri,fructe, legume.fainoase,prajituri,fructe, legume.

Zilnic va primi 3 mese principale si 2Zilnic va primi 3 mese principale si 2

gustari.gustari.

ALIMENTATIA COPILULUI SCOLAR ALIMENTATIA COPILULUI SCOLAR- 50-60 kcal/kg/zi din care 15%- 50-60 kcal/kg/zi din care 15%



proteine, 30% lipide, 55% glucide.proteine, 30% lipide, 55% glucide.-- lichidelichide 60 ml/kg/zi60 ml/kg/zi

- 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice.- 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice.Din alimentatia copilului nuDin alimentatia copilului nu

trebuie sa lipseascatrebuie sa lipseascacarnea,ouale,lactatele sicarnea,ouale,lactatele si

cruditatile.cruditatile.

ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI

Ratia caloricaRatia calorica a adolescentului difera ina adolescentului difera infunctie de sex si activitatea fizica depusa



functie de sex si activitatea fizica depusa.functie de sex si activitatea fizica depusa.

In medie – pt. baieti 2800-3000 kcal/zi;In medie – pt. baieti 2800-3000 kcal/zi;

- pt. fete 2100-2400 kcal/zi.- pt. fete 2100-2400 kcal/zi.

Necesar de lichide:Necesar de lichide:-- 50-60ml/kg/zi pt.fete;50-60ml/kg/zi pt.fete;

- 60-85 ml/kg/zi pt.baieti.- 60-85 ml/kg/zi pt.baieti.

Lipide:Lipide: - vor acoperi 50% din ratia- vor acoperi 50% din ratiacalorica zilnica;calorica zilnica;

- unt,uleiuri vegetale.- unt,uleiuri vegetale.

Proteine:Proteine: -asigura 13-16% din ratia-asigura 13-16% din ratiacalorica zilnica.calorica zilnica.

- sunt reprezentate de 70%- sunt reprezentate de 70%



sunt reprezentate de 70% sunt reprezentate de 70%

prot. animale si 30% prot. vegetale.prot. animale si 30% prot. vegetale.

- surse: carne ( aprox.- surse: carne ( aprox.

200g/zi); lapte (500ml/zi); branza200g/zi); lapte (500ml/zi); branza(50g/zi); oua (1 ou/zi).(50g/zi); oua (1 ou/zi).

Glucide:Glucide: piine,derivate de cereale,piine,derivate de cereale,cartofi, alte legume,fructe,zaharuricartofi, alte legume,fructe,zaharuri

rafinate (in proportie mica).rafinate (in proportie mica).

Se va respecta un program fix deSe va respecta un program fix de

servire a meselor, cu atmosferaservire a meselor, cu atmosfera



calma, fara discutii in timpulcalma, fara discutii in timpulmeselor.meselor.

Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2

gustari zilnice.gustari zilnice.

Sunt interzise la aceasta varsta:Sunt interzise la aceasta varsta:

Documents

Pueri Cultura 1