CCuurriieerruullAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI nr . 22 (279) 30 noiembrie 2009 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Concursul Subofiþerul/Soldatul anului, ajuns laetapa finalã, cea pe Divizia1 Infanterie „Dacica”, ºi-adesemnat câºtigãtorii.

Despre toate aspectelelegate de organizarea, des-fãºurarea ºi importanþaacestuia, am stat de vorbãcu organizatorul, doamnaplutonier-adjutant principalTudora BÃRARU, con-silierul pentru problemele maiºtrilor militari ºi sub-ofiþerilor din Divizia 1 Infanterie”Dacica”.

În perioada 9 – 13 noiem-brie 2009, la Brigada 282Infanterie Mecanizatã „UnireaPrincipatelor” din Focºani, aavut loc etapa finalã, pe

Divizia 1 Infanterie „Dacica”, a concursului „Subofiþerul/Soldatul anului”.

Obiectivul acestei competiþii a fost acela de a identi-fica cel mai bine pregãtit militar, capabil sã lupte, sãmotiveze ºi sã instruiascã subordonaþii.

Câºtigãtorii locurilor întâi, de la etapele anterioare,au fost supuºi unor probe teoretice ºi practice complexe.Militarii au fost evaluaþi la toate categoriile de pregãtire:pregãtire fizicã, instrucþia tragerii, cunoaºterea legilor ºiregulamentelor militare, a mijloacelor de comunicaþii,instrucþia sanitarã, topografie militarã ºi cunoaºterealimbii engleze.

Astfel, în prima zi de concurs a avut loc proba de edu-

caþie fizi-cã milita-rã, urmatãde un in-terviu înl i m b aenglezã.

În ceade-a douazi, concu-renþii aus u s þ i n u tun test lapregãtiream i l i t a r ãgeneralã,

urmat de executarea unei ºedinþe de tragere în poligonulCiorãºti. (pag. 5)

Din cul ise le uneicompeti þ i i reuºi te

P u t e r e a e x e m p l u l u i p e r s o n a l

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Începând cu 15.10.2009, în baza ordineloreºaloanelor superioare, la comanda Batalionului 30Vânãtori de munte „Dragoslavele” a fost numit domnullocotenent-colonel Ion Mihai CÃPRARU.

Înainte de a sosi pe meleaguri muscelene, pentru pre-luarea comenzii batalionului de vânãtori de munte, a fostªef al Operaþiilor ºi Instrucþiei la Regimentul 30 Gardã„Mihai Viteazul”, unitate de elitã a Armatei României.

S-a nãscut în anul 1963, în oraºul Lupeni, judeþulHunedoara, iar dupã parcurgerea întregului proces deînvãþãmânt, în anul 1987, ºi-a început cariera militarã înurma absolvirii ºcolii Militare de Ofiþeri Activi „NicolaeBãlcescu”, în arma infanterie.

Batalionul 30 Vânãtori deMunte „Dragoslavele” – un

nou „braþ de oþel”

KAKI 100%

EXPOMIL 2009 În perioada 11 – 14 noiembrie 2009, în pavilionul

central al ROMEXPO, s-a desfãºurat expoziþia inter-naþionalã de tehnicã militarã EXPOMIL 2009. Festivi-tatea de deschidere a celei de-a VI-a ediþie a avut loc îndata de 11 noiembrie, prin vizitarea expoziþiei ºi printr-un seminar internaþional ICOMIL 2009. În data de 13noiembrie, în cadrul expoziþiei s-a desfãºurat masarotundã, cu tema „Industria Româneascã de apãrare înperspectiva implementãrii ultimelor douã directiveeuropene din Pachetul de Apãrare”. Festivitatea deînchidere a avut loc în data de 14 noiembrie. Evenimen-tul expoziþional s-a organizat cu sprijinul MinisteruluiEconomiei, Ministerului Administraþiei ºi Internelor,Serviciului Român de Informaþii, ANCEX, ROMEXPOS.A., C.N. ROMARM, ºi asociaþiilor patronalePATROMIL ºi OPIAR.

LECÞIA DE ISTORIE

Unirea de la 1 Decembrie 1918Unirea naþional-politicã, din anul 1918, nu se cuvine

sã fie înfãþiºatã nici mãcar în parte ca un dar coborâtasupra neamului românesc, din încrederea ºi simpatialumii civilizate ºi nici ca o întâmplare rãsãritã dingreºelile duºmanilor de veacuri.

Ea trebuie înfãþiºatã totdeauna – potrivit adevãrului –ca o urmare fireascã a unei pregãtiri istorice de sute deani, în cursul cãrora, acest popor de eroi ºi de mucenicia izbutit sã-ºi apere cu uimitoare stãruinþã „sãrãcia ºinevoile ºi neamul”, rãmânând împotriva tuturor nãvãli-rilor barbare ºi vremelnicelor stãpâniri strãine, în ceamai strânsã legãturã cu pãmântul strãmoºesc în care, caîntr-un liman de mântuire, ºi-a putut adãposti traiul de-alungul vremilor de urgie.

MOZAIC

Avioanele de spionaj automatizate vor folosi înviitor energii alternative pentru a rãmâne ascunse ºipentru a zbura un timp mai îndelungat. Asemeneaavioane teleghidate ºi-ar putea gãsi o folosinþã ºi îndomeniul civil, pentru monitorizarea Pãmântului ºi amediului.

Armata lanseazã din ce în ce mai multe vehiculeaeriene fãrã piloþi, folosin-du-le în avangardã pentrudetectarea þintelor ºi aposibilelor ameninþãri,mai ales dacã misiunilesunt prea periculoase pen-tru avioanele cu piloþi.

Avioanele de spionaj fãrãpilot devin ecologice

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr.22 (279) din 30 noiembrie 2009Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Delegaþie a Comisiei de Apãrare a SUA, în vizitã laMApN - Aurel Ionel Lascu, secretarul de stat pentru Arma-mente, ºi ºeful Statului Major General, amiral dr. GheorgheMarin, au avut convorbiri cu o delegaþie de congresmaniamericani, membri ai Comisiei de Apãrare a CamereiReprezentanþilor, condusã de Ike SKELTON. Întâlnirea afost un prilej pentru partea românã de a-i informa pereprezentanþii Congresului american despre stadiul actual ºiperspectiva de dezvoltare a relaþiilor bilaterale în domeniulapãrãrii, în cadrul parteneriatului strategic existent întreRomânia ºi Statele Unite ale Americii. În timpul convorbi-rilor au fost abordate teme referitoare la cooperarea în cadrulmisiunilor comune din teatrele de operaþii ºi la colaborarea îndiverse domenii (personal, înzestrare etc). Ambele pãrþi auapreciat cooperarea excelentã dintre trupele române ºi ameri-cane în teatrele de operaþii din Balcanii de Vest, Irak ºiAfganistan. Cel mai bun exemplu în acest sens este faptul cã,în Afganistan, o companie americanã acþioneazã subcomandã româneascã, o situaþie de excepþie pentru armataSUA ºi o dovadã a prestigiului de care se bucurã militariiromâni. Dupã întâlnirea de la sediul M.Ap.N, delegaþiaamericanã a vizitat Spitalul Universitar de Urgenþã MilitarCentral “Dr. Carol Davila”, unde s-a întâlnit cu militariiromâni rãniþi în misiuni externe, aflaþi la tratament ºi recu-perare medicalã. “Vizita noastrã aici a fost o experienþãextraordinarã”, a declarat congresmanul Ike SKELTON.“Sunt foarte mândru de relaþia pe care America o are cuRomânia, în special la nivel militar. România are toatemotivele sã fie recunoscãtoare acestor luptãtori ºi sã fie mân-drã de ceea ce au fãcut ei în numele þãrii lor pentru cauza lib-ertãþii. În acelaºi timp, se cuvine sã le mulþumim, în numelepoporului american, pentru faptul cã au fost alãturi de soldaþiinoºtri în aceastã luptã în Irak ºi în Afganistan.” NATO vadiscuta despre contribuþia militarã a aliaþilor europeni înAfganistan - Oficialii militari din cadrul NATO vor dezbate,la 7 decembrie, suplimentarea, care se anunþã modestã, aefectivelor pe care aliaþii europeni vor putea sã le trimitã înAfganistan, odatã ce va fi cunoscutã decizia Statelor Unite peaceastã temã, relateazã AFP. "Se pot prevedea iniþiativeimportante, în special în privinþa consolidãrii misiunii de for-mare a armatei ºi a poliþiei afgane" de cãtre NATO, a precizatun diplomat, fãrã a oferi cifre. Premierul britanic GordonBrown a fãcut referire la o suplimentare cu 5.000 de militarieuropeni, þara sa anunþând deja cã va furniza 500. Alþi oficialiau vorbit despre o suplimentare de 3.000 pânã la 7.000 demilitari europeni. Numai Germania ºi Slovacia au decisrecent cã vor trimite fiecare circa 300 de militari în plus.Potrivit unui oficial militar din cadrul NATO, "nu trebuie sãse aºtepte la o suplimentare substanþialã din partea þãriloreuropene". Comandantul forþei internaþionale aflate subcomanda NATO, ISAF, generalul american StanleyMcChrystal, ar fi cerut Washingtonului suplimentarea efec-tivelor cu 40.000 de militari pentru a sprijini noua strategiepreconizatã de contracarare a insurgenþei. Preºedintele ameri-can Barack Obama a organizat o ultimã ºedinþã a consiliuluide rãzboi referitor la Afganistan pentru a tranºa dezbaterea îndesfãºurare la Washington, de la sfârºitul lui august, deciziasa finalã fiind aºteptatã "în urmãtoarele zile". ISAF dispunede 64.500 de militari din 42 de þãri, dintre care circa 30.000sunt americani, potrivit statisticilor oficiale realizate la 1octombrie. Confruntându-se cu un val de scepticism în rândulopiniei publice din þãrile aliate, inclusiv în Statele Unite, se-cretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a datasigurãri, la 17 noiembrie, cã o sporire "substanþialã" a efec-tivelor se va înscrie în cadrul unei strategii de transferare asecuritãþii cãtre afgani, începând cu 2010. InvadareaIrakului, anchetatã la Londra - O comisie independentã aînceput deja audierile pentru a stabili pe ce s-a bazat deciziaMarii Britanii de a participa la intervenþia din 2003. Dupãmai bine de ºase ani de la intervenþia militarã din Irak,comisia de anchetã privind participarea Marii Britanii la con-troversatul conflict din Golf a început, la Londra, audierilepublice, scrie AFP. Comisia, ai cãrei cinci membri suntnumiþi de guvernul de la Londra, este “apoliticã ºi indepen-dentã”, a declarat preºedintele acesteia, John Chilcot, un fostfuncþionar guvernamental. Din comisie mai fac parteLawrence Freedman, profesor de geopoliticã, Martin Gilbert,istoric ºi biograful oficial al lui Winston Churchill, RodericLyne, fost ambasador în Rusia ºi consilier al grupului petroli-er British Petroleum, ºi baronesa Usha Prashar, membrã aCamerei Lorzilor ºi expert juridic. Blair, martorul cheie -Comisia va audia, timp de mai multe luni, comandanþi mili-tari, diplomaþi ºi funcþionari de rang înalt pentru a identificamecanismul decizional care s-a finalizat cu implicarea mili-tarã a Marii Britanii în invadarea Irakului, din martie 2003.Potrivit BBC, Chilcot a declarat cã sperã sã prezinte con-cluziile spre sfârºitul anului 2010. Tony Blair, premierullaburist din perioada conflictului, va fi audiat la începutulanului viitor. Actualul ºef al guvernului de la Londra, GordonBrown, ar putea veni ºi el în faþa celor cinci membri aicomisiei, alãturi de Sir John Scarlett, fostul ºef al comunitãþiide informaþii, care a redactat, în 2002, un raport guverna-mental controversat privind presupusele arme de distrugereîn masã deþinute de Saddam Hussein. (F.C.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj. Mihai OanePlt.maj. Marin Mitroi

int. 0112

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

Redactor-ººef Lt.col. Ion Papaleþ

int.0307Secretar de redacþie

int. 0227

Redactori

Plt. Radu Sãcãrea Cristina Fratu Daniela Þãruºi

int.0156

ISSN 1582-1269

B 64409C 22/2009

Începând cu 15.10.2009, în baza ordinelor eºaloanelorsuperioare, la comanda Batalionului 30 Vânãtori de munte„Dragoslavele” a fost numit domnul locotenent-colonelIon Mihai CÃPRARU.

Înainte de a sosi pe meleaguri muscelene, pentru pre-luarea comenzii batalionului de vânãtori de munte, a fostªef al Operaþiilor ºi Instrucþiei la Regimentul 30 Gardã„Mihai Viteazul”, unitate de elitã a Armatei României.

S-a nãscut în anul 1963, în oraºul Lupeni, judeþulHunedoara, iar dupã parcurgerea întregului proces deînvãþãmânt, în anul 1987, ºi-a început cariera militarã înurma absolvirii ºcolii Militare de Ofiþeri Activi „NicolaeBãlcescu”, în arma infanterie.

Prima funcþie îndeplinitã, ca ºi tânãr absolvent cugradul de locotenent, a fost cea de comandant pluton laRegimentul 31 Mecanizat „General Ion Dragalina”. Dinacel moment, cariera tânãrului locotenent a cunoscut opantã ascendentã pe care a parcurs-o îndeplinind cu briotoate funcþiile în care a fost numit. Dupã ce a acceptatprovocarea de a implementa procedurile standard de ope-

rare NATO, în cadrul Regimentului 30 Gardã „MihaiViteazul”, a sosit momentul unei noi provocãri, aceea de aconduce pe culmile ascensiunii destinele vânãtorilor demunte musceleni de la poalele munþilor IEZER –PÃPUªA.

De asemenea, începând cu data de 03.11.2009, în bazaordinului Comandantului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,domnul locotenent-colonel Ion Mihai CÃPRARU, a fostnumit ºi în funcþia de comandant al GarnizoaneiCâmpulung, funcþie de pe care va asigura o coordonareunitarã a tuturor activitãþilor desfãºurate în cadrul struc-turilor de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã dingarnizoanã, va stabili ºi duce mai departe bunele relaþii decolaborare dintre garnizoanã ºi autoritãþile administraþieipublice locale.

În final, colectivul batalionului ureazã bun venit, multãsãnãtate, putere de muncã ºi cum spune un proverb „mintelimpede ºi braþ de oþel”.

AASSCCEENNDD TTOO VVIICCTTOORRYY!!Cãpitan Gabriel BIÞÃ

Batal ionul 30 Vânãtori de Munte „Dragoslave le ” – un nou „ braþ de o þe l ”

La 12 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuzasemna „Înaltul ordin de zi numãrul 83”, prin care luafiinþã, în cadrul Corpului de Stat Major General, Secþia aII-a, structurã ce avea ca atribuþii „tot ceatinge de lucrãrile topografice, geodeziceºi statistice, precum ºi ridicarea, lucrareaplanurilor de acest fel ºi aplicarea acestorlucrãri la facerea hãrþii cadastrale a Prin-cipatelor Unite.”.Structura nou-înfiinþatã a funcþionat caprimul Serviciu Topografic MilitarRomân, ale cãrui tradiþii le continuãastãzi Direcþia Topograficã Militarã.De la înfiinþare ºi pânã în prezent, istoriaacestei specialitãþi militare s-a confundatcu istoria armatei române, topogeodeziicontribuind în mod semnificativ la efortulmilitar al þãrii, în toate momentele deci-sive ale istoriei noastre.Cunoscând o evoluþie continuã, topogeo-dezia militarã s-a înscris organic în

amplul proces de reformã a armatei, de reorganizare ºimodernizare a structurilor sale.Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de existenþã, urãmîntregului personal din Direcþia Topograficã Militarã, Lamulþi ani! ªi mult succes în îndeplinirea tuturor obiec-tivelor propuse.

Daniela ÞÃRUªI

Joi, 19 noiembrie, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureºti,E.S. domnul Mark Gitenstein, a vizitat facilitãþile din localitatea MihailKogãlniceanu, disponibilizate forþelor Statelor Unite staþionate în România,conform prevederilor Legii nr. 268/2006.

Din partea Ministerului Apãrãrii Naþionale, a participat consilierulsecretarului de stat pentru politica de apãrare, domnul Constantin Moisa,care a întocmit o informare despre stadiul implementãrii Acordului deAcces ºi despre activitãþile desfãºurate pentru punerea la dispoziþia forþelorSUA a zonei de manevrã din Dobrogea, zonã folositã pe timpul desfãºurãriiexerciþiului comun TF-East Rotation 2009.

În continuare, au fost vizitate localitãþile din zona mai largã de manevre,în care partenerul american realizeazã proiecte de asistenþã umanitarã înfolosul comunitãþilor locale.

Biroul de presã al M.Ap.N.

Ambasadorul Statelor Unite laMihail Kogãlniceanu

Z i u a t o p o g e o d e z i l o r m i l i t a r i

În Camp Eggers din Kabul, a fostnumit un nou comandant, responsabilpentru tranziþia combinatã în deplinãsecuritate, dat fiind faptul cãAfganistanul încearcã sã se plieze pemisiunile de antrenament ale NATO.Prin aceastã decizie, s-a urmãritcrearea unei comenzi omogene care sãinstruiascã, la cel mai înalt nivel,forþele de securitate din Afganistan.

Acest parteneriat multinaþional vaîntreþine vechile ºi nou-formatelerelaþii cu populaþia localã ºi va încercasã construiascã în continuare, avândca bazã tot ceea ce s-a realizat pânã înprezent, Forþele Naþionale de Securi-tate Afgane, pregãtindu-le astfel pen-tru un viitor mai sigur ºi sustenabil înAfganistan.

„Misiunea noastrã este de a faceechipã cu afganii pentru a construi un

viitor mai luminosºi mai dinamic decare sã se bucureaceastã naþiune”, adeclarat generalul-locotenent WilliamB. Caldwell, noulcomandant dinKabul. „Aceastãperspectivã, carene provoacã sã neconcentrãm asuprapopulaþiei dinAfganistan, ne im-pune practic sã fimagili, adaptabili,cu respect faþã decultura afganã ºiingenioºi. Cu a-ceastã misiune ºicu aceastã per-

spectivã, succe-sul nostru sebazeazã ºi de-pinde de cei 3„T”: teaming,transparenþã ºitranziþie”.

G e n e r a l u l -l o c o t e n e n tWilliam B. Cald-well continuã sãse concentreze peeforturile forþeide coaliþie pentruo societate sus-

tenabilã, liberã ºi deschisã.Fostul comandant, generalul-maior

Richard P. Formica, s-a uitat cãtreviitor cu acelaºi simþ al optimismuluiºi al mândriei: „A fost pentru mine oonoare ºi, în acelaºi timp, un privi-legiu sã îmi desfãºor activitatea aici,în Afganistan. Aceia dintre noi careºi-au adus aportul aici, pe teritoriulafgan, recunosc importanþa strate-gicã a acestei misiuni ºi primesc cumnu se poate mai bine oportunitatea dea contribui la implementarea secu-ritãþii ºi stabilitãþii de care sã sebucure poporul afgan.”.

Cristina FRATU

Trei militari din Elementul Naþional de Sprijin (NSE)dislocat în Kandahar, Afganistan, au fost rãniþi pe 20noiembriei, în jurul orei 15.30, ora României, în urmaunui atac cu rachetã.

Sergentul major Cristian Mostoc ºi sergenþii MarianMuscãloiu ºi Marius Bertoni Taifas au suferit rãni înurma suflului exploziei. Militarilor li s-au acordatprimele îngrijiri medicale ºi au fost transportaþi la spi-talul militar din Baza Kandahar pentru tratament de spe-cialitate. Din datele preliminare reiese cã starea lor estestabilã. Sergentul Muscãloiu, rãnit superficial, a fostexternat. Conducerea Ministerului Apãrãrii Naþionaleurmãreºte cu atenþie evoluþia stãrii de sãnãtate a celortrei militari, fiind alãturi de familiile acestora.

Elementul Naþional de Sprijin, format din 33 de mili-tari, ºi-a început misiunea în Afganistan în lunaoctombrie. În prezent, Armata României are dislocaþi înAfganistan aproximativ 1.050 de militari, careacþioneazã, preponderent, în provinciile Zabul ºiKandahar.

Biroul de presã al M.Ap.N.

Un nou comandant NATO a fost numit la Kabul

M i l i t a r i r ã n i þ iî n A f g a n i s t a n

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 22 (279) din 30 noiembrie 2009 Pagina 3

Marea Unire din 1918 a fost ºirãmâne pagina cea mai sublimã aistoriei româneºti. Mãreþia ei stã înfaptul cã desãvârºirea unitãþiinaþionale nu este opera nici a unui ompolitic, nici a unui guvern, nici a unui

partid, este fapta istoricã a întregiinaþiuni române. Marea Unire nu afost rezultatul participãrii Românieila rãzboi, ci actul de voinþã al naþiu-nii române de a-ºi da armãtura terito-rial-instituþionalã, care este statulnaþional. O necesitate istoricã - naþi-unea trebuie sã trãiascã într-un statnaþional - s-a dovedit mai puternicãdecât orice guvern sau partid, culpa-bil de egoisme sau incompetenþã ºipunând în miºcare naþiunea, i-a datacea forþã uriaºã, ca peste toateadversitãþile, sã dea viaþã aspiraþieisale: Statul Naþional.

Câmpul Ghencea a duduit fiindmartorul unei miºcãri de trupe înultimele douã sãptãmâni ale luniinoiembrie. Armata se pregãteºte demarea sãrbãtoare, sã ofere românilorun prilej de bucurie printr-ograndioasã paradã militarã. Ca înfiecare an, armata ofer un spectacolîn care îºi prezintã tehnica de ultimãgeneraþie. Pregãtirile pentru mareaparadã militarã sunt în toi.

Am fost martor la antrenamenteledesfãºurate în câmpul Ghencea de

cãtre întregul efectiv participant laconstituirea blocurilor de paradã.Divizia 1 Infanterie „Dacica” par-ticipã la aceastã paradã cu unitãþile

sale de elitã, unitãþi care au fost dis-locate în teatrele de operaþii sau careurmeazã sã plece în teatrele de opera-þii. Activitatea de pregãtire a paradeia fost coordonatã, din partea Diviziei1 Infanterie de o echipã condusã de

cãtre colo-nelul AurelB U C I U .C o n d u c ã -torul paradeidin acest aneste gene-ralul-maiordoctor IonPÃLªOIU,l o c þ i i t o r u lªefului Sta-tului Majoral ForþelorT e r e s t r e .Parada mili-tarã va înce-pe cu defi-larea drape-lelor de epo-

cã ºi a steagurilor de identificare aleStatului Major General ºi categoriilorde forþe. Blocul de defilare al forþelorterestre este condus de cãtre locote-n e n t -colonelul DanB R E ª U G .Acest bloceste constituitpe lângã mili-tarii din ca-drul Diviziei1 Infanterie ºidin detaºa-mente de e-levi din ca-drul liceuluim i l i t a r„ D i m i t r i eC a n t e m i r ” ,din Breaza ºidin cel de studenþi, din cadrul Acade-miei Forþelor Terestre.

Alãturi de blocul de defilare alforþelor terestre participã ºi bloculforþelor aeriene, cu elitele sale dar ºiblocul de defilare al forþelor navale,reprezentat printr-un detaºament de

marinari ºi unalt detaºa-ment consti-tuit din elevidin cadrulA c a d e m i e iF o r þ e l o rNavale. Vortrece pe subArcul deTriumf, deta-º a m e n t e l ea p a r þ i n â n dMinisteruluiA p ã r ã r i iN a þ i o n a l e ,MinisteruluiInternelor ºi

Reformei Administrative, ServiciuluiRomân de Informaþii, Serviciului dePazã ºi Protocol ºi Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã.

Atracþia principalã o reprezintãblocul de defilare al tehnicii militare,conducãtorul acestuia fiind colonelulNicolaie CIUCÃ, comandantulBrigãzii 282 Infanterie Mecanizatã„Unirea Principatelor”. În frunte,vor fi HUMVEE–urile, autove-hiculele de mare mobilitate, cu trans-misie automatã. Acestea se potdeplasa pe toate categoriile de dru-muri, în orice condiþii de vreme ºitemperaturã. Vor mai fi ºi autove-hicule URO-VAMTAC ºi trans-portoare PIRANHA, maºini de luptãale infanteriei MLI-84M, sisteme detunuri antiaeriene GEPARD, aruncã-tor de proiectile reactive LAROM ºiAPRA-40, tancuri TR 85 MI, insta-laþia mobilã de lansare sol-navã arachetelor cu razã de acþiune de 80 dekilometri, autostaþii radio PANTHERºi HARRIS, pe ºasiu de Chevrolet.Pe lângã tehnica aparþinând Minis-terului Apãrãrii Naþionale, va puteafi admiratã ºi tehnica aparþinândMinisterului Internelor ºi ReformeiAdministrative. Vor trece pe subArcul de Triumf ºi maºinile jan-darmilor, ale pompierilor, inclusivcamioanele cu tunuri de apã, dar ºi

ale Serviciului Român de Informaþii,Serviciului de Pazã ºi Protocol ºiInspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã, iar pe deasupra mulþimii vorzbura elicoptere de luptã, în formaþiede câte trei, precum ºi MIG-urile.Evenimentul se va încheia cu defi-larea detaºamentului din Regimentul30 Gardã ºi Protocol „MihaiViteazul" ºi prezentarea onorului decãtre Muzica Reprezentativã aMinisterului Apãrãrii Naþionale.

Statul român, întregit în forma luide astãzi, trebuie preþuit ca unul din-tre cele mai statornice, avândtemeiuri adânci ºi nezguduite în alcã-tuirea geograficã a pãmântului strã-moºesc, în firea poporului român ºiîn trãinicia lui nepilduitã, în legã-turile lui sufleteºti întãrite prin uni-tatea aceluiaºi grai, aceleiaºi cre-dinþe, aceloraºi datini ºi obiceiuri.

Sunteþi invitaþi sã veniþi sã vedeþiºi sã admiraþi parada militarã, sã sãr-bãtorim, cu mic cu mare, MareaUnire de la 1918. La Mulþi AniRomânie! La Mulþi Ani române ori-unde te afli!

Plutonier Radu SÃCÃREA

CCiinnssttee eerrooii lloorr nneeaammuulluuii !!

În perioada 11 – 14 noiembrie 2009, în pavilionul cen-tral al ROMEXPO, s-a desfãºurat expoziþia internaþionalãde tehnicã militarã EXPOMIL 2009. Festivi-tatea de deschidere a celei de-a VI-a ediþie aavut loc în data de 11 noiembrie, prin vizi-tarea expoziþiei ºi printr-un seminar inter-naþional ICOMIL 2009. În data de 13 noiem-brie, în cadrul expoziþiei, s-a desfãºurat masarotundã, cu tema „Industria Româneascã deapãrare în perspectiva implementãriiultimelor douã directive europene dinPachetul de Apãrare”. Festivitatea deînchidere a avut loc în data de 14 noiembrie.Evenimentul expoziþional s-a organizat cusprijinul Ministerului Economiei, MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor, ServiciuluiRomân de Informaþii, ANCEX, ROMEXPOS.A., C.N. ROMARM, ºi asociaþiilorpatronale PATROMIL ºi OPIAR.

Expoziþia de tehnicã ºi tehnologie pentruapãrare EXPOMIL 2009, a avut drept scop

identificarea oportunitãþilor în gãsirea de soluþii de coope-rare, atât în producþie, cât ºi în domeniul afacerilor, con-tribuind la promovarea industriei de apãrare din Româniaºi facilitând o mai mare deschidere a acesteia cãtre piaþainternaþionalã, prin cooperãri cu firme de prestigiu ºi pro-

ducãtori consacraþi îndomeniu, pentru rea-lizarea compatibi-litãþii ºi interope-rabilitãþii tehnicii dindotare cu cea aforþelor NATO ºi UE.Pe toatã perioadaexpoziþiei, specialiºtidin cadrul Ministeru-lui Apãrii Naþionales-au conectat la ele-mentele de noutate ºistadiul actual de dez-voltare a echipa-mentelor ºi capabili-tãþilor militare, pre-cum ºi la ultimeletendinþe ºi soluþii

tehnice obþinute de cercetarea ºtiinþificã în domeniulsecuritãþii ºi apãrãrii: sisteme radar ºi infrastructurã aero-portuarã, sisteme de comandã ºi control, servicii ºi sis-teme specifice infrastructurii portuare, sisteme IT&C desecuritate industrialã, sisteme de apãrare ºi securitate.

Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi industria româneascãde apãrare vor avea de câºtigat în urma acestui evenimentexpoziþional major.

Plutonier Radu SÃCÃREA

EXPOMIL 2009

Serbia a deschis cea maimare bazã militarã

Preºedintele sârb Boris Tadici a inaugurat, de curând,o bazã militarã, cea mai mare din Serbia, construitã însudul þãrii unde trãieºte o importantã minoritatealbanezã, în apropiere de Kosovo, teritoriu a cãruiindependenþã nu este recunoscutã de Belgrad, relateazãAFP. Baza „Sud" a fost construitã pe o suprafaþã de 35de hectare pe Muntele Cepotina, în apropiere deBujanovaci. Aceasta va gãzdui 1.000 de soldaþi profe-sioniºti, a anunþat agenþia Beta. Baza Sud va avea o con-tribuþie esenþialã la pregãtirea soldaþilor care ar puteaparticipa la misiuni internaþionale, a adãugat preºedin-tele sârb, fãrã a oferi însã mai multe detalii.„Toþi cetãþenii sârbi care doresc pacea ºi stabilitatea ºirelaþii interetnice mai bune trebuie sã fie mulþumiþi deinaugurarea bazei Sud, spre deosebire de toþi cei carenu doresc pacea ºi susþin crima organizatã", a declaratTadici la ceremonia de inaugurare. La ceremonie auasistat, de asemenea, premierul Mirko Cvetkovici, mi-nistrul apãrãrii Dragan Sutanovaci, precum ºi ºefulStatului Major, generalul Miloje Miletici.Valea Preºevo (care include în special oraºeleBujanovaci ºi Preºevo, cu populaþie majoritar albanezã),din apropierea Kosovo, a fost, în 2000 ºi 2001, scenaciocnirilor între forþele sârbe ºi separatiºtii din comuni-tatea albanezã, care doreau alipirea sudului Serbiei laKosovo.

Iranul a testat o tehnologienuclearã militarã avansatã

Agenþia Internaþionalã pentru Energie Atomicã (AIEA)a cerut Iranului sã dea explicaþii cu privire la dovezicare sugereazã cã oamenii de ºtiinþã iranieni au experi-mentat o tehnologie nuclearã militarã avansatã,relateazã The Guardian. Existenþa acestei tehnologiimilitare, cunoscutã sub numele de dispozitiv de„implozie în douã puncte”, este secretã atât în StateleUnite, cât ºi în Marea Britanie.Însã, potrivit unei documentaþii nepublicate anterior,dintr-un dosar aparþinând AIEA, oamenii de ºtiinþãiranieni ar fi putut testa componentele cu înalt grad dedeflagraþie ale tehnologii.Aceastã evoluþie a fost calificatã ca „impresionantã" decãtre experþi nucleari, care au fãcut urgent un efort degãsire a unei soluþii diplomatice la criza nuclearã irani-anã.Tehnologia sofisticatã permite producerea de focoasemai mici ºi mai simple decât modelele vechi. Ea reducediametrul focoaselor ºi face mai uºoarã introducerea lorîn rachetã.Documentaþia referitoare la experimente cu aceastãtehnologie militarã face parte din dovezile adunate deAIEA cu privire la înarmarea nuclearã, prezentateIranului în vederea unui rãspuns.Dosarul, intitulat „Posibile aspecte militare ale progra-mului nuclear iranian", este alcãtuit parþial din rapoartefurnizate AIEA de cãtre serviciile de informaþii occi-

dentale.A g e n þ i aONU atratat, întrecut, ase-menea ra-poarte cuscepticism,în specialdupã rãz-boiul dinIrak. ÎnsãdirectorulA I E A ,

Mohammed ElBaradei, a declarat cã dovezile privindînarmarea iranianã „par sã provinã din surse multiple ºidin perioade diferite de timp, par în general necontra-dictorii ºi sunt suficient de cuprinzãtoare ºi detaliate sãfie adresate Iranului" în vederea unui rãspuns.Fragmente din dosar au fost publicate anterior, dar nu seºtia cã acesta conþinea documentaþie asupra unorfocoase atât de avansate.„Este uimitor cã Iranul poate lucra la un asemenea tipde material", a declarat un consilier guvernamentaleuropean în probleme nucleare.„Este nemaipomenit cã, înainte de a perfecta primulpas, aceºtia merg direct la etapa a patra sau a cincea.Începerea cu tehnologii sofisticate denotã nivelulambiþiei tehnice, care este surprinzãtor", a declaratJames Acton, un expert nuclear britanic din cadrulCarnegie Endowment for International Peace. (F.C.)

LUMEA MILITARÃ

Concursul Subofiþerul/Soldatul anului, ajuns laetapa finalã, cea pe Divizia 1 Infanterie „Dacica”ºi-a desemnat câºtigãtorii.

Despre toate aspectele legate de organizarea,desfãºurarea ºi importanþa acestuia, am stat devorbã cu organizatorul, doamna plutonier-adju-tant principal Tudora BÃRARU, consilierul pentruproblemele maiºtrilor militari ºi subofiþerilor dinDivizia 1 Infanterie”DDaacciiccaa”.

–– ÎÎnn ccaalliittaattee ddee oorrggaanniizzaattoorr,, vvãã rroogg ssãã pprreecciizzaaþþiiddaaccãã aacceesstt ttiipp ddee ccoommppeettiiþþiiee pprreeiiaa uunn mmooddeell eexxiisstteennttddeejjaa..

– În anul 2008, Divizia 4 Infanterie „Gemina” aorganizat pentru prima datã o astfel de activitate, con-dusã ºi conceputã de cãtre consilierul comandantuluidiviziei. Concursul de anul acesta s-a derulat dupã ace-leaºi principii. În privinþa probelor, trebuie menþionatfaptul cã o parte dintre ele au suferit modificãri,pãstrându-se totuºi elementele esenþiale.

–– CCoonncceeppþþiiaa ccoonnccuurrssuulluuii pprreevveeddee ººii ddaattee rreeffeerriittooaarreellaa ccrriitteerriiiillee ddee sseelleeccþþiiee aa ccoonnccuurreennþþiilloorr.. CCaarree ssuunnttaacceesstteeaa??

– Potrivit regulamentului de concurs, existã o seriede criterii legate de raportul greutate/înãlþime, depregãtirea fizicã militarã, de rezultatele obþinute lainstrucþia tragerii cu armamentul din dotare,cunoaºterea regulamentelor militare ºi a limbiiengleze.

–– ÎÎnn ccee ccoonnssttaauu pprroobbeellee ccoonnccuurrssuulluuii??– Existã probe teoretice, dar ºi practice, create în aºa

fel încât sã punã în evidenþã calitãþile ºi cunoºtinþele

participanþilor, gradul lor de pregãtire profesionalã.Probele practice sunt cele de educaþie fizicã militarã ºiinstrucþia tragerii, de instrucþie sanitarã, de topografiemilitarã ºi transmisiuni, de CBRN ºi instrucþie genis-ticã.

Cele teoretice constau în teste de evaluare a

cunoºtinþelor teoretice militare, precum ºi a limbiiengleze.

–– RRaappoorrttâânndduu-nnee llaa ccrriitteerriiiillee ddee sseelleeccþþiiee,, ddaarr,, mmaaiiaalleess,, llaa pprroobbee,, ccaarree eessttee ssccooppuull ccoonnccuurrssuulluuii??

– Ideea concursului nu este de a identifica cel maibun militar la pregãtire fizicã sau la instrucþia tragerii,ci de a gãsi luptãtorul complet, cel cu care mergemastãzi în teatrul de operaþii, cel care ºtie sã porneascã ºisã foloseascã o staþie radio din dotare. Cel care ºtie sãacorde primul ajutor în caz de necesitate, cel ce ºtie sã-ºi foloseascã armamentul din dotare pentru a se apãrape sine ºi pe camarazii sãi. Trebuie gãsit militarul com-plet, care nu exceleazã doar într-o anumitã specialitate.

–– PPrriivviinndd ccoommppeettiiþþiiaa,, ccaa ppee uunn îînnttrreegg,, ccaarree eesstteerroolluull ccoonnssiilliieerruulluuii??

– În primul rând, consilierul este cel care are rolul dea organiza concursul în sine, de a stabili criterii, probe,de a formula întrebãri. Ghidul sãu de lucru este regula-mentul de concurs. Acesta poate suferi modificãri,poate fi îmbunãtãþit, dacã este necesar acest lucru.Apoi, el trebuie sã îºi foloseascã toate abilitãþile pentrua antrena câþi mai mulþi militari care sã participe laconcurs. Popularizarea concursului îi revine tot lui.Aºadar, el trebuie sã supervizeze întreaga activitate.Nu în ultimul rând, trebuie spus cã activitatea s-a bucu-rat de sprijinul comandanþilor de la toate nivelurile ie-rarhice. Este un volum mare de muncã, dar satisfacþiase dovedeºte a fi pe mãsurã.

Privind în viitor, sper ca lucrurile sã nu se opreascãaici, ci sã existe o finalã pe forþele terestre sau peMinisterul Apãrãrii Naþionale.

Daniela ÞÃRUªI

CMYK

Curierul ARMATEINr. 22 (279) din 30 noiembrie 2009Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

DDiinn ccuull ii sseellee uunneeii ccoommppeett ii þþ ii ii rreeuuººii ttee Interviu cu doamna adjutant-principal Tudora BÃRARU, consilierul comandantului pentru problemele

maiºtrilor militari ºi subofiþerilor la comandamentul Diviziei 1 Infanterie “Dacica”

Dupã ce a parcurs stadiul civiliza-þiei agrare ºi a ajuns la vârful celeiindustriale, omenirea întâmpinã celde-Al Treilea Val (confirmândanticipãrile celebrului futurologamerican Alvin Tofler) – civilizaþiainformaticã. Bogãþia popoarelor se varaporta nu atât la pãmânt, muncã ºicapitalul de care dispune, cât mai alesla informaþie, inteligenþã ºi cunoºtinþeacumulate.

Moºtenitor – unic moºtenitor – alcivilizaþiei traco-geto-dace ºi alromanitãþii, poporul român a fãcutîncã din vechime o puternicã impresieprin perfecta lui unitate de limbã cul-turã ºi civilizaþie, prin dragostea luineþãrmuritã de glie. Stau în aceastãprivinþã mãrturie numeroaseleînsemnãri pãstrate în muzee, sãli de

tradiþii. Valoarea surselor de acestgen este fãrã exagerare nepreþuitã,mai ales pentru cã, parcurgându-le nevedem chipul ºi sufletul reflectat caîntr-o oglindã, prin ochii altora, aºacum am intrat de-a lungul timpului înconºtiinþa umanitãþii.

La comandamentul Diviziei 1 Infan-terie „Dacica” s-a deschis Sala detradiþii militare, unde sunt imortalizateaspecte de la înfiinþarea Armatei 1, pânãîn zilele noastre, la actuala Divizie 1

Infanterie „Dacica”. Încã de la intrareaîn comandament, suntem întâmpinaþi deo vitrinã cu trofee câºtigate de-a lungultimpului de militarii din cadrul trupelorterestre, precum ºi de drapelele cuînsemnele heraldice ale marilor unitãþi ºiunitãþilor subordonate diviziei.

În sala de tradiþii militare suntemîntâmpinaþi cu primele aspecte imortali-zate de la înfiinþarea Armatei 1, precumºi cu aspecte din primul rãzboi mondial,cu strategiile de ducere a luptelor de laMãrãºti, Mãrãºeºti ºi Oituz. Tot aici suntimortalizaþi cei trei mari conducãtori aiArmatei 1 în primul rãzboi mondial:general de corp de armatã Culcer Ioan,general de brigadã Dragalina Ion, pre-cum ºi generalul de divizie EremiaGrigorescu, figuri marcante ale armateiromâne. Tot aici, legat de primul rãzboi

mondial, gãsim omitralierã calibru 7,62mm., model 1910 cu afetpe roþi „MAXIM”, dar ºio uniformã de soldat pur-tatã în primul rãzboimondial de armataromânã.

În continuare, desco-perim imagini din perioa-da interbelicã, în prim-plan fiind regeleFerdinand decorând ca-dre militare în urmaactelor de vitejie dinprimul rãzboimondial, dar ºidefilãri cu tru-pe.

Un alt capi-tol este dedicatcelui de-al doi-

lea rãzboi mondial precum ºiconducãtorilor Armatei 1 în a-cele vremuri, general de corpde armatã Macici Nicolae ºigeneralul de corp de armatãAtanasiu Vasile. În fotografiileexpuse sunt prezentate aspecteprivind ducerea luptei, dar ºiprimirea militarilor români decãtre populaþia civilã. Tot laacest capitol privind al doilearãzboi mondial ne este prezen-

tatã o uniformã de ofiþer,de locotenent, din postavkaki, dar ºi un aruncãtorcalibru 82 mm., model1937, precum ºi omitralierã calibru 7,62mm. model 1937 cu afetde fortificaþii „ZB”.

ªi revoluþia de la 1989este surprinsã în foto-grafii. Sunt surprinseimagini cu paza militari-lor la diverse obiectiveimportante, imagini de laSala Palatului, de ladiverse edificii culturaleprecum ºi fraternizareaarmatei cu demonstranþii.

Istoria sãlii ne aduce ºiîn vremurile noastre,unde ne sunt prezentateimagini privind activi-tatea de instrucþie aunitãþilor subordonate. Nesunt prezentate fotografii cu militariiromâni în teatrele de operaþii, cudiferitele misiuni desfãºurate înAfganistan Irak, Kosovo, precum ºi acþi-uni umanitare ale echipelor CIMIC însprijinul populaþiei civile în teatrele deoperaþii. În acelaºi context, pot fi admi-rate uniformele contemporane ºi anume:cea de instrucþie de mozaic de culori dinperioada 1992 – 2000, cea de oraº pentrupoliþie militarã, þinuta de instrucþie

mozaic de culori tip RIPSTOP pãdure ºicea de instrucþie tip deºert cu vestã deprotecþie antiglonþ ºi cascã.

În Sala de Tradiþii a Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”, ne sunt prezentatediverse decoraþii, ordine, medalii, crucicomemorative, care cinstesc memoriacelor care ºi-au dat jertfa supremã. Înaceastã salã ne sunt prezentate diversealte însemne, cum ar fi: stindard din1872 brodat cu fir de aur, drapel din1923 Ferdinand, drapelul Regimentului

1 Mecanizat decorat cu însemnulapãrarea patriei, clasa a III-a cupanglicã, drapelul Divizionului 16Artilerie, model 1994 cu acvilã,dar ºi drapelul Diviziei 1 Mecani-zate „Tudor Vladimirescu”, deco-rat cu 5 ordine ºi însemne.

În curgerea nãvalnicã a istorieinoastre naþionale, componentelemorale ºi culturale, sociale,politice ºi militare, s-au împletitpermanent ºi au înlesnit depãºireacrizelor latente ºi a marilormomente de cumpãnã dindevenirea acestui popor prinsoluþii originale, izvorâte dinînsãºi unicitatea originii, evoluþieiºi valorilor noastre specifice.

Plutonier Radu SÃCÃREA

MM ãã rr tt uu rr ii ii aa ll ee tt rr ee cc uu tt uu ll uu ii

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 22 (279) din 30 noiembrie 2009

În perioada 9 – 13 noiembrie2009, la Brigada 282 InfanterieMecanizatã „UUnniirreeaa PPrriinnccii-

ppaatteelloorr” din Focºani, a avut loc etapafinalã, pe Divizia 1 Infanterie „DDaaccii-ccaa” a concursului „SSuubbooffiiþþeerruull //SSoollddaa-ttuull aannuulluuii”.

Obiectivul acestei competiþii a fostacela de a identifica cel mai binepregãtit militar, capabil sã lupte, sãmotiveze ºi sã instruiascã subordo-naþii.

Câºtigãtorii locurilor întâi de laetapele anterioare, au fost supuºiunor probe teoretice ºi practice com-plexe. Militarii au fost evaluaþi latoate categoriile de pregãtire:pregãtire fizicã, instrucþia tragerii,cunoaºterea legilor ºi regulamentelormilitare, a mijloacelor de comunicaþii,instrucþia sanitarã, topografie mili-tarã ºi cunoaºterea limbii engleze.

PPrroobbee ddee ffoocc ppeennttrruu ccoonnccuurreennþþii

În prima zi de concurs a avut locproba de educaþie fizicã militarã, urmatãde un interviu în limba englezã.

În cea de-a doua zi, concurenþii aususþinut un test la pregãtirea militarã

generalã, urmat de executarea uneiºedinþe de tragere în poligonul Ciorãºti.

Ultima probã ºi cea mai lungã a fostcea practicã ºi s-a desfãºurat în CrângulPetreºti. Pe durata a cinci ore, partici-panþii au avut ca element esenþialdeplasarea dupã azimut. Între douã etapeale acestei probe, s-au organizat ºi ate-liere: de instrucþie sanitarã, apãrareEOD, transmisiuni, aruncarea grenadei,etc.

Dupã terminarea probelor care, laaceastã ultimã etapã au avut un grad maimare de dificultate, a fost întocmit clasa-mentul.

La categoria subofiþeri, locul I a fostcâºtigat de plutonierul-major FloreaSAS din Brigada 2 Infanterie „Rovine”,pe locul al II-lea s-a clasat plutonierul-major Emanuel CREÞU de la Batali-onul 528 Cercetare, iar locul al III-leai-a revenit plutonierului-majorNicuºor COMAN din brigada 2 Vânã-tori de Munte „Sarmisegetusa”.

Categoria soldaþi i-a avut câºtigãtoripe: caporalul Liviu PARASCHIV, dinBatalionul 228 Apãrare Antiaerianã alBrigãzii 2 Vânãtori de Munte„Sarmisegetusa” (locul I), caporalulValentin TRANà din Brigada 2 Infan-terie „Rovine” (locul II) ºi pe soldatulDaniel Alexandru NICA din Brigada282 Infanterie Mecanizatã „UnireaPrincipatelor”, (locul III).

RReezzuullttaattee ddiiffeerriittee,,aacceeeeaaººii mmoottiivvaaþþiiee

Chiar dacã au obþinut rezultatediferite, concurenþii au avut aceeaºi

motivaþie a participãrii la concurs:identificarea nivelului de pregãtireprofesionalã.

Pentru câºtigãtorul locului I,plutonierul-major Florea SAS,concursul în sine „a fost o provo-care, o idee excelentã pentru cãrolul lui fundamental a fost acelade a stimula competiþia ºi implicit,profesionalismul ºi tot ceea ceþine de aceste noþiuni”, iar moti-vaþia participãrii þine de putereaexemplului personal: „Am partici-pat la acest concurs pentru cã amvrut sã fiu un exemplu pentruceilalþi subofiþeri ºi S.G.V.-iºti dinBrigada 2, pentru cã acesta esterolul subofiþerului, acela de aconstitui exemplul, modelul deurmat pentru cei pe care-i con-duce pe câmpul de instrucþie.”

De pe poziþia a doua, plu-tonierul-major Emanuel CREÞU adeclarat urmãtoarele: „Competiþiaa fost una interesantã ºi utilã.Este un mod de stimulare apregãtirii noastre profesionale.Probele au fost accesibile tuturor,iar arbitrajul a fost corect, dupãregulile stabilite. Rezultatele au fost pemãsura pregãtirii. (…) Prin acest con-

curs, am vrut sã-i cunoscpe cei mai buni subofiþeridin divizie, dar, mai ales,am vrut sã vãd unde mãsituez eu în cadrul acesteistructuri.”

Ocupantul locului alIII-lea, plutonierul-majorNicuºor COMAN de laCompania 249 Comuni-caþii ºi Informaticã aBrigãzii 2 Vânãtori deMunte „Sarmisegetusa”, aafirmat faptul cã: „Aceastãcompetiþie a reprezentat oprovocare din toatepunctele de vedere, mili-tar, emoþional, etc. Pro-bele în sine nu au fostgrele întrucât au cuprinsactivitãþi desfãºurate denenumãrate ori pe parcur-sul anului de instrucþie.ªi-a spus cuvântul ºi expe-rienþa, marea majoritatedintre noi fiind oameni cu

experienþã.”. Motivul participãrii „(…)pentru a afla unde mã situez în com-paraþie cu oamenii foarte bine pregãtiþidin cadrul diviziei. Am vrut sã-i întâl-nesc personal pentru a vedea cum sepregãtesc ei, ce îmi lipseºte mie ºi ce aºputea face pe viitor.”.

Pentru fruntaºul Liviu PARASCHIV,câºtigãtorul locului I la categoria soldaþi,„concursul a reprezentat o experienþã

plãcutã care ne-a solicitat spiritul decolegialitate, dar ºi abilitãþile militare.Probele în sine nu au fost dificile, pen-tru cã instrucþia de zi cu zi ne-a ajutat sãle facem faþã. Ceea ce trebuie menþionateste faptul cã nu am fost doar con-curenþi, ba chiar am devenit prieteni.”.

Caporalul Valentin TRANÃ, din

Batalionul 26 Infanterie „NeagoeBasarab”, ocupantul locului al II-lea, adeclarat cã: „Sunt mulþumit de acestconcurs, pentru care nu m-am pregãtitîn mod special. M-am bazat pepregãtirea mea de bazã, acumulatã înani. Probele au fost complexe ºi au avut

un grad ridicatde dificultate.Am reuºit însãsã le trec cubine. Arbitrajula fost corect, iardiferenþele din-tre cele treilocuri au fostfoarte mici.”.

S o l d a t u lD a n i e lA l e x a n d r uNICA din cadrulC o m p a n i e iCercetare a Bri-gãzii 282 Infan-terie Mecanizatã„Unirea Princi-patelor” a reuºitp e r f o r m a n þ aobþinerii loculuial III-lea, deºiare doar doi anivechime în ar-matã. Chiar dacãnu avea preamultã experienþãs-a prezentat laconcurs, „din

dorinþa de a-mi cunoaºte nivelul depregãtire.”. Dintre probele concursului,„au fost mai dificile cele practice, iartestul de pregãtire militarã generalã afost foarte complex.”. Cu toate acestea,s-a strãduit sã le facã faþã, ocupând unloc onorabil. Încurajat de rezultateleobþinute, spune cã va participa ºi pe

viitor la astfel de competiþii.

CCoonnccuurr ss ffãã rrãã îînnvv ii nnºº iiCâºtigãtorii au fost premiaþi de

Fundaþia Sfântul Mare MucenicGheorghe-Purtãtorul de Biruinþã.Comandantul Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, generalul-maior NicolaieDOHOTARIU i-a felicitat pe toþiparticipanþii, spunând cã „(…) dinaceastã întrecere toþi am ieºit învingã-tori. Nimeni nu este învins. Toþi am ieºitînvingãtori pentru cã, de fapt, ceea cevedeþi în faþa dumneavoastrã reprezintãcei mai buni dintre cei buni.”. Pe lângãcupele ºi medaliile oferite, militarii auprimit ºi diplome din partea consilierilorde la categoriile de forþe aeriene ºinavale.

Competiþia în sine s-a dovedit a fi oreuºitã ºi a avut loc graþie eforturilorsusþinute ale organizatorilor, în specialal plutonierului-adjutant principalTudora BÃRARU, consilierul coman-dantului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”pentru problemele maiºtrilor militari ºisubofiþerilor, precum al gazdelor de laBrigada 282 Infanterie Mecanizatã„Unirea Principatelor”.

CCoonnccuurrssuull SSuubbooffiiþþeerruull//SSoollddaattuull aannuu-lluuii ººii-aa aattiinnss ppee ddeepplliinn ssccooppuull,, aacceellaa ddeeaa iiddeennttiiffiiccaa cceell mmaaii bbiinnee pprreeggããttiitt mmiilliittaarr..CCuu ssiigguurraannþþãã,, aacceessttaa vvaa ddeevveennii uunn mmooddeellddeemmnn ddee uurrmmaatt ppeennttrruu ccoolleeggii,, îînnttrruuccââttppuutteerreeaa eexxeemmpplluulluuii ppeerrssoonnaall ccoonntteeaazzãã..

Daniela ÞÃRUªI

P u t e r e a e x e m p l u l u i p e r s o n a l

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 22 (279) din 30 noiembrie 2009Pagina 6

Unirea naþional-politicã, din anul 1918, nu se cuvine sãfie înfãþiºatã nici mãcar în parte ca un dar coborât asupraneamului românesc, din încrederea ºi simpatia lumii civi-lizate ºi nici ca o întâmplare rãsãritã din greºelileduºmanilor de veacuri.

Ea trebuie înfãþiºatã totdeauna – potrivit adevãrului –ca o urmare fireascã a unei pregãtiri istorice de sute de ani,în cursul cãrora, acest popor de eroi ºi de mucenici a izbu-tit sã-ºi apere cu uimitoare stãruinþã „sãrãcia ºi nevoile ºineamul”, rãmânând împotriva tuturor nãvãlirilor barbareºi vremelnicelor stãpâniri strãine, în cea mai strânsã legã-turã cu pãmântul strãmoºesc în care, ca într-un liman demântuire, ºi-a putut adãposti traiul de-a lungul vremilor deurgie.

Anunþând popoarelor lumii voinþa ºi hotãrârea sa, naþi-unea românã a declarat prin manifest cã ea „din ceasulacesta, oricum ar decide puterile lumii, este hotãrâtã apieri mai bine decât a suferi mai departe sclavia ºiatârnarea…”. În vederea realizãrii acestui deziderat, înîncheierea manifestului se cerea sprijinul întregii populaþiiromâne din Transilvania, care, „spera ºi aºtepta ca, înnãzuinþele ei pentru libertate, o va ajuta întreg neamulromânesc, cu care una vom fi de aici înainte în veci”.

Marea Adunare Naþionalã, simbol al afirmãrii hotãrâ-toare a poporului de a-ºi hotãrî singur soarta, a fost con-vocatã pentru ziua de 1 Decembrie 1918. Militanþiiromâni pentru unirea Transilvaniei cu România aveau olargã concepþie democraticã despre unire, pe care o con-cepeau, nu prin înlocuirea unui jug cu altul, ci prin asigu-rarea condiþiilor prielnice de dezvoltare a românilor, cât ºia naþionalitãþilor conlocuitoare. Acest deziderat îl vedeaurealizându-se, nu prin forþã, ci în mod profund democratic,prin afirmarea deschisã a voinþei întregului popor.

Rezoluþiunea Adunãrii Naþionale de la Alba-IIuliadin 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

I. Adunarea Naþionalã a tuturor românilor dinTransilvania, Banat ºi Þara Ungureascã, adunaþi prinreprezentanþii lor îndreptãþiþi la Alba-Iulia, în ziua de 18Noiembrie/1 Decembrie 1918, decreteazã unirea acelorRomâni ºi a tuturor teritoriilor locuite de dânºii cu România.Adunarea Naþionalã proclamã îndeosebi dreptul inalienabilal naþiunii române la întreg Banatul cuprins între râurileMureº, Tisa ºi Dunãre.

II. Adunarea Naþionalã rezervã teritoriilor sus indicateautonomie provizorie pânã la întrunirea Constituantei aleasã pe

baza votului universal.III. În legãturã cu aceasta, ca principii fundamentale la

alcãtuirea noului Stat român, Adunarea Naþionalãproclamã urmãtoarele:

1. Deplinã libertate naþionalã pentru toate popoarele con-locuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra ºi judeca înlimba sa proprie prin indivizi din sânul sãu ºi fiecare popor vaprimi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare ºi laguvernarea þãrii în proporþie cu numãrul indivizilor ce-l alcãtu-iesc.

2. Egalã îndreptãþire ºi deplinã libertate autonomã confe-sionalã pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfãptuirea desãvârºitã a unui regim curat democratic petoate tãrâmurile vieþii publice. Votul obºtesc, direct, egal, secret, pecomune, în mod proporþional, pentru ambele sexe, în vârstã de 21de ani la reprezentarea în comune, judeþe ori parlament.

4. Desãvârºitã libertate de presã, asociere ºi întrunire, liberapropagandã a tuturor gândurilor omeneºti.

5. Reforma agrarã radicalã. Se va face conscrierea tuturorproprietãþilor, în special a proprietãþilor mari. În baza acesteiconscrieri, desfiinþând fidei-comisele ºi în temeiul dreptului de amicºora dupã trebuinþã latifundiile, i se va face posibil þãranuluisã-ºi creeze o proprietate (arãtor, pãºune, pãdure), cel puþin atâtcât o sã poatã munci el ºi familia lui. Principiul conducãtor alacestei politici agrare e, pe de o parte, promovarea nivelãriisociale, pe de altã parte, potenþarea producþiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigurã aceleaºi drepturi ºiavantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industri-ale din Apus.

IV. Adunarea Naþionalã dã expresie dorinþei sale, cacongresul de pace sã înfãptuiascã comuniunea naþiunilor libere înaºa chip, ca dreptatea ºi libertatea sã fie asigurate pentru toatenaþiunile mari ºi mici, deopotrivã, iar în viitor sã se eliminerãzboiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaþionale.

V. Românii adunaþi în aceastã Adunare Naþionalãsalutã pe fraþii lor din Bucovina, scãpaþi din jugul Monarhieiaustro-ungare ºi uniþi cu þara mamã România.

VI. Adunarea Naþionalã salutã cu iubire ºi entuziasmlibertatea naþiunilor subjugate pânã aici, în Monarhia austro-ungarã, anume naþiunile: cehoslovacã, austro-germanã,iugoslavã, polonã ºi ruteanã ºi hotãrãºte ca acest salut al sãu sã seaducã la cunoºtinþa tuturor acelor naþiuni.

VII. Adunarea Naþionalã cu smerenie se închinã înain-

tea memoriei acelor bravi români, care în acest rãzboi ºi-au vãr-sat sângele pentru înfãptuirea idealului nostru, murind pentrulibertatea ºi unitatea naþiunii române.

VIII. Adunarea Naþionalã dã expresiune mulþumirei ºiadmiraþiunei sale tuturor puterilor aliate, care, prin strãlucitelelupte purtate cu cerbicie împotriva unui duºman pregãtit de multedecenii pentru rãzboi, au scãpat civilizaþiunea din ghiarele bar-bariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naþiuniiromâne din Transilvania, Banat ºi Þara Ungureascã,Adunarea Naþionalã hotãrãºte instituirea unui Mare SfatNaþional Român, care va avea toatã îndreptãþirea sã repre-zinte naþiunea românã oricând ºi pretutindeni, faþã de toatenaþiunile lumii, ºi sã ia toate dispoziþiile pe care le va afla nece-sare în interesul naþiunii. *

Marea Adunare Naþionalã Constituantã a românilordin Transilvania s-a desfãºurat în deplinã libertate. prinforma sa de organizare, prin participarea largã a maselor,a delegaþilor aleºi prin votul unanim al populaþiei dinîntreaga Transilvanie, Adunarea Naþionalã de la Alba-Iulia a cãpãtat un profund caracter plebiscitar, reprezen-tând populaþia româneascã majoritarã pe aceste meleaguri,care era în drept sã hotãrascã asupra soartei sale. În felulacesta, la 1 Decembrie 1918, românii au hotãrât în una-nimitate unirea Transilvaniei cu România.

Dintre toate manifestãrile „suveranitãþii naþionale”,fãrâmiþate prin graniþele nedrepte ale împãrãþiilorprãbuºite, cea mai mãreaþã a fost fãrã îndoialã, Adunareade la Alba-Iulia, nu numai prin covârºitoarea mulþime carea luat parte la ea, dar ºi prin însufleþirea ºi prin demnitateacetãþeneascã a celor ce aduceau acum la matca Românieiîntregite partea cea mai de preþ a Daciei lui Traian,pãmântul ºi poporul care, prin vitregiile sorþii, a fost þinuttimp mai îndelungat în lanþurile cârmuirilor strãine ºiîmpiedicat a-ºi urma cursul firesc al unei dezvoltãrinestingherite, în cadrele aceleiaºi organizaþii politice curestul neamului.

De aceea, bucuria de care a fost cuprins atunci, lasfârºitul anului 1918, sufletul poporului român se rostea încele mai miºcãtoare feluri, în toate þinuturile, în toate cen-trele culturale ºi chiar în toate satele româneºti. Un soarenou li se pãrea tuturor cã a rãsãrit în iarna aceea asprã, peorizontul vieþii lor sufleteºti.

* Document pãstrat la Arhivele Statului Bucureºti,fond Consiliul Diligent, dosar 76/1918, f.3, copie.

Cristina FRATU

Unirea de la 1 Decembrie 1 9 1 8

Prãznuit de Biserica Creºtinã la data de 30 noiem-brie, Sfântul Andrei este cel dintâi chemat la misiuneaapostolicã de cãtre Mântuitorul, dupã ce, datoritã doru-lui sãu de a-L cunoaºte pe Dumnezeu, fusese ucenic alsfântului Ioan Botezãtorul.

Cuvintele „Veniþi la Mine ºi vã voi face pescari deoameni!” sunt cunoscute pentru chemarea la apostolie acelor doi fraþi pescari pe apele Mãrii Galileii: Andrei ºiPetru, care au lãsat îndatã mrejele lor ºi au urmat Învãþã-torului.

Sfintele Evanghelii mai pomenesc numele SfântuluiApostol Andrei ºi cu alte prilejuri: la înmulþirea pâinilorºi a peºtilor, când se menþioneazã cã „a zis Mântuitoru-lui unul dintre ucenici, Andrei fratele lui Simon Petru:Este aici un bãiat care are cinci pâini de orz ºi doipeºti”; dupã învierea lui Lazãr din Betania, când „niºteelini dintre cei care se suiserã sã se închine la sãrbãtoare( cea a Paºtelui iudaic) au venit la Filip care era dinBetsaida Galileii ºi l-au rugat zicând: Doamne, voiam sãvedem pe Iisus. Filip a venit ºi i-a spus lui Andrei, iarAndrei ºi Filip au venit ºi i-au spus lui Hristos”.

Alãturi de ceilalþi Apostoli, Sfântul Andrei este defaþã la Înãlþarea Domnului, iar dupã zece zile, la Cinci-zecime, ºi asupra sa Se pogoarã Duhul Sfânt împãrþit închipul limbilor de foc, dobândind, asemenea celorlalþi,darul vorbirii în limbi, cunoaºtere ºi curaj.

Sfântul Andrei a creºtinat Armenia, Iviria ºi SciþiaMare (Ucraina de astãzi), apoi Crimeea, sudulBasarabiei, dupã care a zãbovit la Tomis, unde a adus lacredinþa creºtinã pe mulþi locuitori din Sciþia Micã(Dobrogea de azi).

Tradiþia spune cã a stat, împreunã cu ucenicii sãi,într-o peºterã din apropiere, unde sãvârºea SfântaLiturghie, peºterã ce-i poartã astãzi numele ºi unde s-aconstruit o mãnãstire mare, cu hramul „Sfântul ApostolAndei”.

Tot aici, a hirotonit episcopi ºi preoþi, dupã care atrecut prin Tracia (Bulgaria de azi), prin Macedonia,prin Grecia ºi a ajuns în oraºul Patras, unde a rãmasvreme de doi ani. În aceastã cetate, a creºtinat pe mulþiînchinãtori la idoli, a fãcut nenumãrate minuni,„Capiºtele idolilor prefãcându-le în biserici ale luiDumnezeu”, mãrturisindu-l pe Hristos cu multã putere.Toate acestea au atras asupra Sfântului Andrei perse-cuþii din partea ighemonului cetãþii, care l-a prins ºiaruncat în temniþã. Dupã ce l-a supus la chinuri, l-a con-damnat la moarte. A fost rãstignit pe o cruce în formã de„X”, dându-ºi sufletul în mâinile Domnului nostru IisusHristos, la 30 noiembrie. Anul morþii sale nu se cunoaºtecu exactitate, unii cercetãtori spunând cã trecerea sa laDomnul a avut loc, fie în timpul lui Nero, fie în timpullui Domiþian.

Tradiþia spune cã, la moartea Sfântului Andrei, „s-astârnit o puternicã furtunã din senin. Cenuºa ºi focul auorbit pe cei de faþã, copacii erau smulºi din rãdãcini ºitoþi locuitorii îngroziþi. Atunci creºtinii au îngenuncheatºi s-au rugat sfântului sã cearã mila lui dumnezeu ºisã-i ierte…”. De aceea, crucea Sfântului Andrei sefoloseºte ºi astãzi ca semn de atenþionare a unui eventu-al pericol.

De la Patras, sfintele moaºte au fost mutate, deîmpãratul Constanþiu (337 – 361), la Constantinopol,noua capitalã a Imperiului roman de Rãsãrit, prin anii356-357, cu prilejul sfinþirii bisericii „Sfinþii Apostoli”.Mai târziu, în vremea Sfântului Ambrozie, episcopulMilanului (c. 397), pãrticele din moaºtele SfântuluiApostol Andrei au fost oferite unor biserici din Italia. La26 septembrie 1964, Vaticanul a trimis BisericiiOrtodoxe a Greciei capul apostolului, care a fost aºezatîn biserica având hramul „Sfântul Andrei” din oraºulPatras.

De aici, a fost adus în pelerinaj ºi în þara noastrã, casemn al trecerii sale pe aceste meleaguri ºi a faptului cãnoi, românii ne numãrãm printre „neamurile cele de elluminate ºi de pe pãmânt la ceruri de el ridicate; cã dela slujirea vrãºmaºului depãrtându-ne, ne-am fãcutîmpreunã-locuitori cu sfinþii îngeri ºi pãrtaºi ai slaveiDomnului”.

Aºadar, dupã cum s-a vãzut, Sfântului Andrei i-arevenit, în misiunea sa de propovãduire, ºi pãmântulDobrogei, unde a adus strãmoºilor noºtri cuvântul luiDumnezeu.

Cum sã nu ne fie atât de drag acest Sfânt Apostol?Naºterea românilor ca popor creºtin se datoreazãSfântului Andrei, Creºtinismul Românesc având, prinurmare, origine apostolicã. Tocmai de aceea, în ultimiiani, sãrbãtoarea Sfântului Andrei a primit, în calendarulcreºtin ortodox românesc, însemnarea cu cruce roºie,mai ales cã ea premerge ºi sãrbãtoarea naþionalã de la 1Decembrie.

Tocmai de aceea, ziua pomenirii Sfântului Andreieste celebratã cu deosebitã evlavie, binecredincioºiicreºtini din întreaga þarã mergând în pelerinaj laaºezãmintele monahale dobrogene ºi nu numai,Dobrogea fiind pãmântul binecuvântat pe care, odini-oarã, au cãlcat paºii întâiului chemat dintre Apostoli,creºtinãtorul neamului nostru.

Aºadar ºi noi, ca urmaºi ai celor creºtinaþi de însuºiSfântul Apostol Andrei, sã zicem din tot sufletul: SfinteApostole Andrei, cel care ne-ai adus pe noi la închinareacãtre Hristos Dumnezeu, roagã-te pentru mântuireanoastrã! Amin!

Col. (r.) ªtefan MITINCU

SSffâânnttuull AAppoossttooll AAnnddrreeii,, cceell ddiinnttââii cchheemmaattCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nãCartea din vitrinã

Dintre sute de cliºeeAºchii dintr-o limbã tare

Radu Paraschivescu

LECÞIA DE ISTORIE

Fiecare luptã cum poate împotriva limbii în care seexprimã. Unul foloseºte anacolutul, altul pleonasmul. Unulvorbeºte „ca ºi politician“, altul evocã filmele „care le-avãzut“. Printre formele rezistente de dispreþ la adresa limbiise numãrã însã ºi cliºeul, exprimarea ºablonardã, platitudineafioroasã. Rar þi-e dat sãdeschizi un ziar ºi sã nugãseºti formule bãtãtoritepânã la nevrozã. Puþini suntcei care apar la televizor ºinu te îndeamnã sã-þi plieziurechile. Pânã ºi copertelede carte au devenit spaþiiale exprimãrii cliºeizate. Undiscurs bont pentru un pu-blic lobotomizat – iatã reþe-ta succesului! O lume deplastic nu se poate simþiîmplinitã decât folosind o(nouã) limbã de lemn. Aºastând lucrurile, Dintre sutede cliºee este rezultatul uneiexasperãri care nu maipoate fi þinutã sub control.Radu Paraschivescu adunãcâteva zeci de cliºee ºi lesupune tratamentului ironic. Cartea lui e un minidicþionarcomentat de locuri comune, un bobârnac peste nasul celorcare trec prin viaþã murmurând „Viaþa merge înainte“, „Spe-ranþa moare ultima“ sau „Balonul e rotund“.

Radu Paraschivescu s-a nãscut în 1960, la Bucureºti, ºi acopilãrit la Lugoj, unde a fost victima unui regim sever, pebazã de ciocolatã de casã, peºtiºori de zahãr candel ºi tortdoboº. El s-a deprins astfel cu ideea cã viaþa e dulce ºi trebuieronþãitã lacom. La curent cu literatura, sportul, nãstruºniciiletelevizuale ºi ritualurile pisicilor, are obiceiul de-a se îndrã-gosti de echipe (Real Madrid, Lazio, Poli Timiºoara), oraºe(Praga, Bruges, Roma, Lisabona) sau imnuri (Het Wilhelmus,Flower of Scotland, You Will Never Walk Alone). Se pierdeîn reverii când ascultã David Gilmour, tresare când aude„Monica Bellucci“ ºi l-a vãzut de douãsprezece ori, studentfiind, pe Richard Dreyfuss în Adio, dar rãmân cu tine. Pierdepatru ore pe zi în faþa televizorului, ca un zevzec. Abstinent,dar cafegiu. Ironic, dar sentimental. Harnic, dar jucãuº. Oaprigã mustaþã îi mascheazã bine tandreþea. Se teme deavioane chiar ºi când i se fac daruri. Prezideazã peste treimotani mizantropi ºi-i înþelege din ce în ce mai bine. (F.C.)

– Îmi pare rãu, vecine, de nenoro-cirea care þi s-a întâmplat. Din cauzafocului þi-a murit ºi nevasta ºi vaca.

– Da, sunt amãrât. Toþi îmi spun:lasã, îþi gãseºti tu altã femeie, ia-o pevãduva cutare, uite, cunosc eu pe unatare gospodinã. Unul n-ar veni sã-mizicã: na, mã ºi þie o vacã...

☺☺Oltenii au declarat rãzboi

chinezilor. Într-o zi vine un chinez laolteni ºi le zice:

– Nu vreþi sã renunþaþi? Noi sun-tem un miliard ºi voi sunteþi doar câte-va sute de mii.

La care ºeful oltenilor:– Unde îngropãm noi atâþia?

☺☺Un þãran, mergând pe ogor, vede

pe jos un peºtiºor de aur. Cum sezbãtea peºtiºorul pe uscat, minunemare, începe sã vorbeascã:

– Þãrane, fie-þi milã de mine,aruncã-mã te rog în balta aia, cã eu

sunt regele peºtiºorilor ºi-þi voi da totce vrei.

–....– Te rog frumos, þãrane, aruncã-mã

în apã ºi-þi voi da toate bogãþiilepãmântului!

– ...– Îndurã-te þãrane, o sã-þi dau cel

mai frumos palat din lume sã stai înel!

Cu nãduf ºi îndesat, þãranul nostrupuse cãlcâiul pe peºtiºor ºi îl strivi înþãrânã.

– Mã, pe cine faci tu þãran?!☺☺

Într-o noapte vin hoþii în casã laBulã. Tot cautã ei ce cautã ºi nu gã-sesc nimic. În acest timp se trezeºtenevasta lui Bulã ºi zice:

– Bulã! Bulã! Bul!, trezeºte-te cãau venit hoþii.

– Taci femeie! Eu mã ascund deruºine cã nu avem nimic în casã ºi tuurlii în gura mare.

Modelele care au defilat pentru excentriculdesigner Marion Macedo se temeau cã hainele sevor rupe, însã dupã câteva ture pe podium, s-aurelaxat ºi auînþeles cã nuexistã nici unpericol.

R o c h i i ,fuste ºi pãlã-rii 100%din... hârtie!Aceasta esteultima modãrevoluþionar-ecologicã, lansatã de designerul Marion Macedo încapitala bolivianã La Paz.

Modelele au mãrturisit cã nu credeau ca hainelesã reziste, însã dupã câteva ture pe catwalk, s-aurelaxat ºi au înþeles cã nu existã nici un pericol.Creaþiile au fãcut mare vâlvã ºi pentru cã au fostmarcate de o puternicã conotaþie politicã.

Creatoarea a folosit drept inspiraþie pentruimprimeurile de pe hainele din hârtie, texte legate deindependenþa Boliviei. Asta, în contextul în care anulacesta s-au împlinit 200 de ani de la câºtigarea inde-pendenþei þãrii faþã de Spania.

Maria von Egidy, un designer de echipamente deparaºutism din Africa de Sud, vrea sã aterizeze fãrãsã foloseascã paraºuta.

Paraºutiºtii care utilizeazã echipamente cegenereazã portanþã (costum cu aripi) folosesc în con-tinuarea o paraºutã pentru a ateriza, dar câþiva auînceput sã se întrebe dacã ar putea renunþa la ea. Este

p r i m u llucru decare între-abã paraºu-tiºtii atuncicând în-cearcã pri-ma oarãc o s t u m u lde zurat, ad e c l a r a tveteranul

Tim Mace. „Din cauza faptului cã sunt obiºnuiþi sãcadã foarte repede, atunci când probeazã costumulli se pare cã sunt staþionari.”

„Nemulþumirea mea faþã de paraºutã a apãrutmai demult", a spus Maria von Egidy, designer decostume de portanþã din Cape Town, Africa de Sud."Sunt prea multe restricþii din pricina mãrimii, pozi-þiei ºi declanºãrii".

Fizicianul Jean Potvin, de la Saint Louis Univer-sity din Missouri, crede cã o aterizare este posibilã,cel puþin teoretic. "Cheia pentru a reuºi aterizareaeste controlul precis al vitezei ºi al traiectorie.Având o suprafaþã micã de control, costumulrãspunde la cea mai micã comandã, la fel ca unF-16".

Tot mai multe studii recente aratã cã evoluþiaumanã nu s-a oprit în epoca modernã. O mulþime deexemple aratã cãrasa umanã e încontinuã transfor-mare, iar creierelenu fac excepþie.

E v o l u þ i aumanã este într-unproces de accele-rare, aceasta fiindultima concluzie acercetãtorilor. Sutede gene ale geno-mului uman aratãfãrã echivoc schimbãri petrecute asupra corpuluiuman în ultimii 10.000 de ani.

„Creierul a cunoscut, totuºi, o evoluþie maitârzie", declarã pentru Live Science John Hawks,paleoantropolog la Universitatea din Wisconsin. Cutoate acestea, mãrimea creierului uman a suferit omicºorare în ultimii 5.000 de ani. "Creierul s-amicºorat cu 150 de centimetri cubi, ajungând azi, învolum, la 1.350 de centimetri cubi. Asta înseamnã oreducere cu 10%", spune Hawks.

Motivul pentru care omenirea renunþã la creierevoluminoase este pus pe seama faptului cã, în soci-etãþile dezvoltate, activitãþile de zi cu zi sunt specia-lizate ºi distribuite mai multor persoane. Spre deose-bire de vremurile în care erau vânãtori ºi culegãtori,oamenii moderni nu mai au nevoie de creiere cudimensiuni atât de mari. (F.C.)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 22 (279) din 30 noiembrie 2009

Pagina 7

IInntteell pprrooppuunnee ccoonnttrroolluull mmeennttaall aallccaallccuullaattooaarreelloorr

Intel dezvoltã, în laboratoarele saledin Pitsburg, un cip capabil sã preiaundele cerebrale în vederea operãriicomputerelor, a televizoarelor ºi tele-foanelor.

Cercetãtorii de la Intel au descoperitcã circulaþia sângelui se schimbã, înanumite zone ale creierului, atunci cândoamenii se gândesc la un anumit cuvânt.Tehnologia se va folosi de o versiuneminiaturizatã a unui aparat RMN (rezo-nanþã magneticã nuclearã), care vamonitoriza circulaþia sângelui printr-unmic cip, implantat în creier, permiþândastfel oamenilor sã controleze mental otastaturã sau sã formeze un numãr detelefon.

Dean Pomerleau, cercetãtor la Intel,a declarat, pentru Computerworld, cã

utilizatorii se vor sãtura sã depindã de ointerfaþã computerizatã ºi sã care dupãei dispozitive mari. Acesta a mai spus cãactuala tehnologie de touch-screen nu vaavea un viitor prea îndelungat.

„Cred cã oamenii sunt fiinþe care seadapteazã uºor”, a declarat AndrewChien, vicepreºedinte de cercetare de lalaboratoarele Intel. „Dacã ai fi spusoamenilor în urmã cu 20 de ani cã vorcãra computere tot timpul, ar fi rãspunscã nu vor asta ºi cã nu au nevoie.Acum nu îi mai poþi opri. Sunt foarte

multe obstacole de trecut, dar cred cãimplantul de chip-uri în creiereleumane se poate face în viitorul apropi-at”.

AAvviiooaanneellee ddee ssppiioonnaajjffããrrãã ppiilloott

ddeevviinn eeccoollooggiicceeAvioanele de spionaj automatizate

vor folosi în viitor energii alternativepentru a rãmâne ascunse ºi pentru azbura un timp mai îndelungat. Aseme-nea avioane teleghidate ºi-ar putea gãsio folosinþã ºi în domeniul civil, pentrumonitorizarea Pãmântului ºi a mediu-lui.

Armata lanseazã din ce în ce maimulte vehicule aeriene fãrã piloþi,folosindu-le în avangardã pentrudetectarea þintelor ºi a posibilelorameninþãri, mai ales dacã misiunile suntprea periculoase pentru avioanele cupiloþi.

Problema cu folosirea motoarelor cucombustie internã, pentru avioanele despionaj, este cã sunt prea zgomotoase.„Gândiþi-vã la un moto-ferãstrãu sau omaºinã de tuns iarba; se aud foartetare”, a declarat Karen Swider-Lyons,director la Departamentul de EnergieAlternativã de la Naval Research Labo-ratory din Washington.

Acum oamenii de ºtiinþã dezvoltã unnou avion teleghidat care foloseºteenergie alternativã. Pila de combustie pebazã de hydrogen, care propulseazã

avionul „Ion Tiger”, îl va ajuta sãzboare mai departe ºi sã care greutãþimai mari ºi în acelaºi timp sã rãmânãascuns, cu ajutorul zgomotului redus ºial emisiilor scãzute de cãldurã ºi gaze.

„La avioane de acest tip avemnevoie de pile de combustie mici, de 500de waþi”, a explicat Swider-Lyons.„Este dificil sã obþinem pile de com-bustie construite special pentru acestprogram, aºa cã încercãm sã folosimtehnologia deja existentã din industriaauto”.

Primul test al lui „Ion Tiger” dinoctombrie a depãºit cu mult oriceproiect pe bazã de baterii, zburând fãrãîntrerupere timp de 23 de ore ºi 17minute.

GGooooggllee pprreeggããtteeººtteepprroopprriiuull tteelleeffoonn

Dupã ce a furnizat propriul sistem deoperare Android mai multor producãtoride smartphone-uri, Google e gata sãfacã pasul cel mare. „Pregãtiþi-vã pen-tru telefonul Google. Nu mai e un mit, erealitate", trâmbiþeazã Tech Crunch.

Michael Arrington, fondatorul TechCrunch, afirmã cã este absolut sigur cãGoogle va realiza propriul smartphone,care va utiliza sistemul de operareAndroid. „Tot ce s-a întâmplat pânãacum a fost, de fapt, o încãlzire pentruun telefon Google", spune Arrington.Telefonul va fidisponibil pe pia-þã la începutul lui2010.

Vestea datãde Arrington afost în dese rân-duri infirmatã recent de oficialii Google."Nu vom realiza un aparat telefonic.Dãm posibilitatea altora sã dezvolteastfel de aparate", declara acum douãsãptãmâni pentru CNET Andy Rubin,director de dezvoltare Android. (F.C.)

A-R-N-E-A-A - I - I N C O -MENSURA-B I L E -C A L A M I -TATI-VAL-NESATULA-A-FIRI-SA-AR-CERTA-I M - E T N A -I R A N -O T E T I -R O T A T -D O M -A M A N -T A V A -O L A R I T -I T A -L A T U R I -MISTRET

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVA-REA INTE-GRAMEIDIN

NRUMÃRULTRECUT

Modã revoluþionar-eeco-logicã: rochii din hârtie

NNoouuttããþþ ii îînn lluummeeaa IITT

HRÃNITORI

CON-TROLOARE

A ASUDA

ÎNAINTE DENAªTERE

PRIMA FEMEIE

ÎNAINTAªI

ÎN VOGÃ!

TOCURI

ARAB NOMAD

RÃZOR

PACT

ROªU ÎNCHIS

ACONTO (var.)

PROVOCATÃ

DISTRAÞI

DOVADÃ

PERIOADÃ

SPETEAZÃ

CREDINÞÃ

DISCIPOL(fem.)

RUTÃ

FILTRU

AVAR

ÎN TRIO!

FRECVENTA-TIVÃ

NICOVALE CAMPIONI

- De obicei condamnãm un om pentruceva ce nu putem suferi la el.

- În oraºul meu, numele, într-un oraºstrãin, hainele mã fac respectat.

- Rãspunsul cel mai bun la calomnie estetãcerea.

- Rãu e sfatul care nu dã nici o ºansã descãpare.

- Obiceiul e nãpasta oamenilor înþelepþiºi idolul proºtilor.

- Nu te apãra ºi nu-þi cere scuze nicio-datã înainte de a fi acuzat.

- Bunãtatea, ca ºi grânele, creºte dacã ecultivatã.

- Marele scop al vieþii nu estecunoaºterea, ci acþiunea.

- Luptând pentru mai bine, adesea dis-trugem binele.

- Un refuz politicos e preferabil uneiaprobãri grosolane.

- Oaspeþii nepoftiþi sunt adesea maibineveniþi dupã ce pleacã.

- Omul cel mai îngrijorat dintr-oînchisoare este guvernatorul.

Selecþie realizatã de Col. (r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªti inþãªti inþã

Visul paraºutiºtilor, aterizarea fãrã paraºutã

Oamenii evolueazã, deºili se micºoreazã creierele

MALADII

STRATEGIE

DAU DINUMERI

ACUM!

ÎNªELAT

TOC GOL!

OÞELIT

BOLTÃ

CICÃLITOARE

STOP

A APÃREA

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 22 (279) din 30 noiembrie 2009Pagina 8

CCeerrcceettaaºº ii ii ccrraaiioovveennii - llaa ddaattoorriiee ddee zz iiuuaa lloorr

(urmare din numãrul trecut)Obiectivul fundamental al contabilitãþii este obþinerea de

informaþii reale, corecte ºi credibile pentru toþi utilizatorii,inclusiv pentru stat. Fiind concepute în spiritul pragmaticanglo-saxon, standardele stipuleazã ca informaþiile necesaresã fie generate la costuri mai mici decât beneficiile utilizato-rilor.

Situaþiile financiare întocmite rãspund nevoii de informarea utilizatorilor despre poziþia financiarã, performanþe ºi cashflow-ul agentului economic. Drept urmare, ele trebuie sã fietransparente pentru utilizatori ºi comparabile în timp ºi spaþiu.

Politica contabilã ºi managementul entitãþi trebuie sãcaute un echilibru între relevanþã ºi credibilitate.

O altã dilemã cu care se vor confrunta profesioniºtii con-tabili o reprezintã constituirea sau nu a provizioanelor, care pede o parte, diminueazã în mod artificial profitul ºi dividen-dele, iar pe de altã parte, este cerutã în vederea obþineriiimaginii fidele.

Se va impune renunþarea la conceptul de patrimoniu,întrucât vine în contradicþie cu principiul prevalenþei eco-nomicului asupra juridicului.

În privinþa provizioanelor pentru creanþele incerte este dedorit renunþarea la practica curentã (determinarea la valoareanetã a facturilor incerte din punctul de vedere al încasãrii) învederea aplicãrii raþionamentului profesional: determinarea seva face prin aplicarea unor procente asupra soldurilor cre-anþelor comerciale în funcþie de vechime; anularea prin tre-cerea pe cheltuielile perioadei, renunþându-se laperioada de prescripþie de 3 ani.

• se va impune renunþarea la formatul CPP vertical, cuprezentarea cheltuielilor dupã natura lor, orientare predomi-nant fiscalã. În situaþia în care se urmãreºte atragerea investi-torilor strãini,

• dezvoltarea pieþelor de capital ºi orientarea spre practi-ca contabilã internaþionalã,

• în ceea ce priveºte diferenþele de curs valutar ºi dis-tribuirea dividendelor interimare se va impune adoptarea refe-renþialului internaþional în vigoare;

• o altã problemã spinoasã o ridicã amortizarea. Trecereala IFRS-uri va duce la: reconcilierea amortizãrii contabile cucea fiscalã, eliminându-se astfel diferenþele apãrute întreduratele de viaþã utilã conform IAS ºi duratele normale defuncþionare stabilite conform Legii nr. 15/1994, republicatã ºimodificatã în 31 august 2003; alegerea metodei de amortizarede cãtre întreprindere;

• contabilitatea româneascã este puternic conectatã la fis-calitate, act ce afecteazã imaginea fidelã. În vederea obþineriiimaginii fidele cerute de IFRS-uri, profesionistul contabil tre-

buie sã dea dovadã de raþionament profesional în rezolvarea,,conflictului” adevãr contabil vs. supunere la regulile fiscale.Divergenþele apãrute între politica contabilã ºi cea fiscalã vortrebui rezolvate extracontabil.

- Se impune cu necesitate revizuirea politicii fiscale dinRomânia astfel încât sã fie create premisele dezvoltãrii aface-rilor, rentabilizãrii lor, creºterii profitului, supravegherii para-metrilor fiscali de cãtre conducerea firmei.

- În vederea dezvoltãrii standardelor, IASB intenþioneazãsã restrângã numãrul opþiunilor în ceea ce priveºte tratamen-tul contabil. Mai mult, IASB intenþioneazã sã reconsidereopþiunile existente în IAS-uri în vederea restrângerii numãru-lui de tratamente permise.

- IFRS 1 Adoptarea pentru prima datã a IFRS impuneentitãþilor urmãtoarele condiþii la întocmirea bilanþului con-tabil de deschidere, ca punct de plecare pentru contabilitatearealizatã conform IFRS: 1. sã recunoascã toate activele ºipasivele a cãror recunoaºtere este prevãzutã de IFRS; 2. sã nurecunoascã acele active ºi pasive a cãror recunoaºtere nu estepermisã conform IFRS; 3. sã reclasifice elementele contabilecare au fost recunoscute conform referenþialului naþional cafiind incluse într-o anumitã categorie de active, pasive saucomponente ale capitalurilor proprii, dar care conform IFRSfac parte din altã categorie de active, pasive sau componenteale capitalurilor proprii; 4. sã aplice IFRS la mãsurarea tutu-ror activelor ºi pasivelor recunoscute; 5. sã prezinte în modexplicit cum a fost afectatã situaþia financiarã raportatã aentitãþii, performanþa financiarã ºi fluxurile de numerar faþãde trecerea de la aplicarea referenþialului naþional la aplicareaIFRS, informaþii foarte importante pentru analiºti.

- Prin adoptarea IFRS 2 Plata pe bazã de acþiuni, serecunoaºte plãþile bazate pe acþiuni ca ºi cheltuieli. Aceastacheltuialã va fi mãsuratã la valoarea justã a titlurilor cu câºtigvariabil emise sau a bunurilor ºi serviciilor primite.

O platã bazatã pe acþiuni este, conform IFRS 2, o tranza-cþie în care entitatea primeºte sau cumpãrã bunuri sau serviciiîn contul acþiunilor entitãþii, ori prin atragerea de datorii pen-tru sume bazate pe preþul acþiunilor entitãþii sau pe alte instru-mente de capital ale entitãþii. Cerinþele contabile ale unei plãþibazate pe acþiuni depind de modul în care se va realiza tran-zacþia: prin emitere de instrumente de capital; cu plata cash;prin emitere de instrumente de capital cu alternativã cash.

Conceptul de „platã bazatã pe acþiuni" este mai complexdecât pur ºi simplu utilizarea opþiunii de acþiuni. IFRS 2 nu sereferã la alte tranzacþii de capital, cum ar fi: diviziuni,cumpãrare sau vânzare de titluri de trezorerie sau orice altetranzacþii similare de acþiuni.

Datoritã inexistenþei unui model unic de determinare a

valorii juste a unui titlu cu câºtig variabil emis sub IFRS 2,raþionamentul profesional va avea un cuvânt hotãrâtor. Caurmare, o schimbare minorã a unei variabile, poate avea unimpact semnificativ asupra valorii juste anticipate, impunân-du-se alegerea variabilelor pe baza informaþiilor specificeentitãþii. IFRS 2 Plata pe bazã de acþiuni nu se aplicã com-binãrilor de întreprinderi sau asupra tranzacþiilor ce intrã subincidenþa IAS 21 ºi IAS 39.

- IFRS 3 Combinãri de întreprinderi înlocuieºte IAS 22 ,determinând creºterea transparentei tranzacþiilor; noile regulise aplicã , inclusiv tranzacþiilor deja încheiate, aducândschimbãri majore în felul în care acestea sunt înregistrate,evaluate ºi comunicate: nu va mai exista contabilitateafuzionãrilor, toate combinãrile de întreprinderi fiind conside-rate achiziþii; fondul comercial pozitiv este amortizat pe operioadã de maximum 20 de ani (conform IAS 22), iar celnegativ trebuie transferat sistematic la CPP. Prin adoptareaIFRS 3 goodwill-ul nu va mai fi amortizat, ci va fi subiectulunui test de depreciere anualã; costurile de restructurare setrec pe venituri; datoriile contingente vor fi recunoscute lavaloarea justã; spre deosebire de IAS 22, IFRS 3 solicitãidentificarea achizitorului; imobilizãrile necorporale precumbrand-ul, relaþiile comerciale, care fãceau de obicei parte dinfondul comercial, acum sunt identificate separat, evaluate ºitrecute în bilanþ. Acesta este parte a ,,procesului de alocare apreþului de cumpãrare", conducând la creºterea transparenteiîn ce priveºte achiziþiile companiei.

- IFRS 4 Contracte de asigurare va asigura referenþialul înceea ce priveºte standardele financiare de raportare pentruasiguratori, precum ºi o nouã definiþie a contractelor de asigu-rare.

Momentan, acest IFRS este expus spre comentarii ºi su-gestii publicului, aflându-se îndeosebi în atenþia agenþiilor derating. Acestea nu preconizeazã eventuale modificãri alecotaþiilor datorate trecerii la IFRS, însã nu exclud posibilitateamodificãrii cotaþiilor datoritã transparentei crescânde a infor-maþiilor financiare.

- IFRS 5 Active imobilizate deþinute în vederea vânzãrii ºiactivitãþii întrerupte urmãreºte asigurarea convergenþei IFRScu US GAAP în ceea ce priveºte mãsurarea ºi prezentareaactivelor necurente deþinute spre vânzare. Societãþile ce aplicãIFRS aduc în bilanþ noi poziþii, atât pentru activele necurentedeþinute spre vânzare, cât ºi pentru elementele de pasiv asoci-ate lor.

(continuare în numãrul urmãtor)Maior Nicolae DEMIDOV

Conf.univ.dr. Ada STAHOVSCHI

Contabilitatea în România ºi standardele internaþionale de contabilitate

Examen de maturitate profesionalã, omisiune în teatrul de operaþii dinAfganistan reprezintã, cu siguranþã, oprovocare, o nãzuinþã ºi o confirmare pen-tru orice militar, mai ales când face partedin rândul cercetaºilor. Doar în astfel decondiþii îþi poþi demonstra cu adevãratcalitãþile ºi profesionalismul, eficienþaanilor de instrucþie în poligoane ºi la sãlilede pregãtire, curajul ºi determinarea,pregãtirea fizicã ºi psihicã. Cercetaºii suntvigilenþi, profesioniºti deosebiþi, antrenaþisã culeagã ºi sã furnizeze oportun date ºiinformaþii, în orice condiþii de teren ºiclimã. Cercetaºii sunt pregãtiþi permanentºi apþi în orice moment pentru misiuni,gata de sacrificiul suprem pentruîndeplinirea misiunilor încredinþate.

Ziua cercetaºului i-a gãsit pe militariiCompaniei 211 Cercetare din Brigada 2Infanterie „Rovine” în teatrul de operaþii dinAfganistan în cadrul Batalionului 280Manevrã. ªi, cum puteau sãrbãtori mai efi-cient ºi mai frumos scorpionii cercetaºi ziualor decât prin îndeplinirea unei noi misiuni.

Ineditul Afganistanului, clima, terenul,cultura, populaþia civilã, nu constituieimpedimente ci, dimpotrivã, motive de afolosi la maximum abilitãþile, capacitãþile decomunicare ºi imaginaþia. De altfel auacoperit întreaga gamã de misiuni specifice:cercetarea unor cãi de comunicaþii, puncteobligate de trecere, culegerea de informaþiidin anumite locaþii, asigurareaprotecþiei personalitãþilor locale,misiuni umanitare în folosulpopulaþiei locale, intervenþierapidã în sprijinul forþelor desecuritate afgane sau pentru aasigura stabilitatea ºi a contribuila reconstrucþia provincieiZabul, toate s-au transformatdin provocãri în reuºite, indife-rent de complexitate ºi de natu-ra incidentelor apãrute, re-zolvarea lor a venit de la sine carezultat al unei pregãtiri te-meinice, fie cã a însemnat des-coperirea dispozitivelor explo-zive improvizate sau rãspunsulcu foc atunci când a fost nevoie.

Recunoaºterea nu a întârziatsã aparã. De-a lungul celor maibine de patru luni de misiune,succesele ºi reuºitele militarilor

craioveni nu au lãsat indiferentstaful colegilor de pe Milcov,aceºtia recunoscându-le valoa-rea, profesionalismul, dãruireaºi abnegaþia. Mai mult decâtatât, colaborarea la nivel tac-tic, precum ºi încrederea reci-procã faþã de partenerul ame-rican ºi forþele de securitateafgane s-au îmbunãtãþit,rezultând o mai bunã colabo-rare ºi succesul misiunilorcomune. De altfel, n-am ales ºicu un nick name din parteacamarazilor americani: „ceicare bagã capul sub pod”(deºi sunã pentru cei mai mulþiamuzant, acesta este numele generic pentru oprocedurã specificã cercetãrii unei cãi decomunicaþii din teatrul de operaþii dinAfganistan, care ºi-a dovedit eficienþa).

Momentul culminant a fost atunci cândcomandantul ISAF, generalul Stanley A.McChrystal a ales sã execute în comun cu opatrulã româneascã o misiune in Aria deOperaþii a Batalionului 280 Manevrã – ºi afost aleasã o patrulã din Compania Cercetare.

GGâânndduurr ii ll aa cceeaass ddee ssããrrbbããttooaarree

Locotenent Constantin ANCUÞA,comandant pluton cercetare: „Pregãtireamisiunilor, seriozitatea acordatã fiecãruidetaliu, au ca rãspuns încrederea în sine ºi a

subordonaþilor în comandant abia înmomentul în care fiecare e convins cã ºtie ceare de fãcut indiferent de momentul sau com-plexitatea incidentului. Maturitatea de caretrebuie sã dea dovadã de fiecare datã cândsubunitatea iese pe poarta bazei, evaluareacorectã a pericolelor posibile, conºtienti-zarea cã trebuie sã acþionãm împreunã ºiconvingerea cã s-a fãcut totul ca treaba sãmeargã bine sunt elementele care dau, pe deo parte, încrederea, iar pe de alta, energianecesare ducerii la bun sfârºit a oricãrui tipde misiune. Ca o mândrie personalã ar fi cã,dupã patru luni de misiune, perioadã în caremajoritatea misiunilor au fost pentru asigu-rarea libertãþii de miºcare în special peAutostrada 1, nici o altã patrulã partenerã

sau convoi civil nu a fost lovit de dis-pozitive explozive dupã ce o patrulãdin compania cercetare a trecut înacea zi pe acel itinerariu, chiar dacãîn aceastã perioadã a fost atins recor-dul de dispozitive exploziveamplasate. De altfel, cercetaºii deþinrecordul la IED-uri gãsite. Mulþumesccamarazilor mei pentru cã au înþeleslocul ºi rolul nostru aici ºi pentrumodul cum s-au pregãtit pentru a-ºiduce misiunile la bun sfârºit.”

Plutonier Florian VLAD,comandant grupã cercetare: „Avan-tajul misiunilor anterioare s-a rãs-frânt cu siguranþã în mod pozitivasupra mea ºi a militarilor din grupape care o comand, dar, fãrã îndoialã,aceasta este cea mai complexã la caream participat. Tot ce îmi doresc deziua cercetaºului este ca, la sfârºitulmisiunii, când o sã tragem linie, sã

numãrãm cu toþi misiunile îndeplinite.” Sergent-major Mihai CHIVU, coman-

dant grupã cercetare: „Nici o zi nuseamãnã cu alta. Totul a fost nou pentrumine: oamenii, cultura, locurile. Dar, împre-unã cu colegii mei, am reuºit sã transformãmfiecare misiune, cu provocãrile ei, într-unsucces. Cred cã e cea mai frumoasã zi acercetaºului pentru cã sunt înconjurat demilitari adevãraþi, profesioniºti desãvârºiþipe care mã pot baza indiferent de situaþie ºinu au fost puþine momentele când sprijinulcelui de lângã mine a contat.”

Caporal Cosmin RISTEA, cercetaº:„Mi-au trebuit doi ani de pregãtire intensã înpoligoanele de instrucþie pentru a ajunge laun nivel la care sã mã simt în stare sã câºtigîncrederea comandanþilor mei, demonstrân-du-le cã pot face faþã unei misiuni de aseme-nea amploare. Astãzi, pentru prima datã, mãsimt un cercetaº adevãrat din punct devedere profesional. Dupã aceastã misiunecred cã mi-am susþinut adevãratul examen decercetaº.”

Comandantul Grupului de luptãromâno-american, locotenent-colonel IuriTÃNASE, afirmã despre cercetaºii din sub-ordine: „Cel mai important lucru în teatrul deoperaþii este încrederea în oamenii de lângãtine, iar pentru mine, încrederea în subor-donaþi. Fãrã acest lucru , misiunea ar fi fostsortitã eºecului. Cercetaºii craioveni s-auintegrat foarte bine încã de la începutulpregãtirii ºi au aderat la valorile batalionu-lui vrâncean. Am reuºit sã ne cunoaºtemfoarte bine ºi, pe baza încrederii reciproce,am reuºit sã închegãm un colectiv unit, gataîn orice moment sã desfãºoare, în oricecondiþii, orice fel de misiune. Am trecutîmpreunã peste multe încercãri ºi, depãºireacu succes a acestora ne-a unit mai mult,ne-am maturizat împreunã, am cãpãtat maimultã experienþã ºi am învãþat cum sãreacþionãm în multe situaþii. Sunt mândru cãîi am în subordine. Prin misiuniledesfãºurate ºi-au dovedit profesionalismul ºicalitãþile umane deosebite. Dacã ar fi sã-icaracterizez în câteva cuvinte, aº puteaspune: abnegaþie, valoare, coeziune, totulsub crezul lor, al Scorpionilor Argintii –„SEMPER PROMPTI!”. Doresc sã le urezun cãlduros La Mulþi Ani! cercetaºilor deziua lor, multã putere de muncã ºi realizãridepline”.

Locotenent Costel Medinþu