Quiero Aprender Rumano 1-50

8/15/2019 Quiero Aprender Rumano 1-50

http://slidepdf.com/reader/full/quiero-aprender-rumano-1-50 1/319

Quiero Aprender Rumano

Vreau să Învaț Româna

La Guía de Rumano en español

por:

David Martínez Montero©DMM 2007-2016 Vreau să invaț româna

QAR Temas 1-50 Enero 2016



QAR www.quieroaprenderrumano.blogspot.com Vreau să invaț româna

2

Q uiero Aprender Rumano (Q AR) es el método gratuito para aprender rumano en español con mayor número de

frases y vocabulario, enlaces útiles, expresiones, explicaciones e ilustraciones orientadas a salvar las dificultades

específicas de la gente que habla habitualmente, o conoce, el español a un buen nivel.

Q AR es un método de autoestudio completo, progresivo, y exhaustivo, para estudiar rumano a su propio ritmo,

con la ortografía actualizada, sin el material obsoleto, incompleto, o desordenado de internet, o los documentos

demasiado eruditos de las universidades.Q AR sirve para los que estudian el idioma partiendo de cero y para las personas que ya tienen nociones del idioma;

para una visita ocasional a Rumanía y para la vida diaria; para relacionarse con rumanos y rumanas o, simplemente,

por hobby; para los que no tienen profesor y para los que lo tienen, o lo han tenido, y quieren tener material de apoyo.

No soy lingüista, ni profesor, ni experto en rumano, pero me gusta la lengua rumana y he puesto entusiasmo y

dedicación para la actualización, revisión y corrección constante de este documento. Q AR está abierto a sugerencias,

comentarios, o informes de posibles erratas que ayuden a este manual a ser práctico, ameno y cercano al lenguaje

hablado actual de Rumanía.

Q AR crece y evoluciona con el tiempo. Desde www.quieroaprenderrumano.blogspot.com puede acceder a la

versión más actualizada y a material adicional.

Q AR comienza con un tema introductorio, dedicado a los sonidos del lenguaje rumano. Del tema 2 al 31 se

presentan los aspectos básicos de la lengua rumana. A partir del tema 32 se revisan las conjugaciones y se presenta

más vocabulario. Además existe un diccionario y un banco de frases Q AR. En los temas podrá encontrar una parte

inicial con un sumario, pequeñas explicaciones y tablas. A continuación una lista con el nuevo vocabulario utilizado

en la lección, frases de práctica en rumano a la izquierda y su traducción en la parte derecha, expresiones comunes

que no aparecen en un diccionario en su orden alfabético por ser combinaciones de palabras o aparecer con un

significado diferente al de la literalidad de las palabras. Una lista de autoevaluación con 50 frases en español en la

parte izquierda y en rumano en la parte derecha. Todo ello salpicado con fotos e ilustraciones. También podrá

encontrar información adicional para saber más, útil para profundizar pero no imprescindible. Además, se han añadidoapéndices y notas al final del documento para aclarar dudas y proporcionar material complementario.

Cómo usar Q AR:

Se recomienda que empiece cada lección con una lectura relajada hasta donde empieza la lista de autoevaluación.

Vuelva atrás y comience con la lista de frases de ejemplo. Le puede venir bien imprimir las listas para poder tapar la

columna de la derecha y tratar de adivinar la traducción, esto es el trabajo de traducción directa. Cuando se sienta

preparado pase a la lista de autoevaluación tapando igualmente la columna de la derecha, y tratando de adivinar frase

por frase. Puede hacerlo mental, verbalmente o por escrito. Anote el número de aciertos y repase la lista para

comprobar su progreso y tratar de superar su marca. Es el trabajo de traducción inversa y el más importante. Una vez

consiga hacer la lista sin fallos, o con pocos fallos ocasionales, puede pasar a la siguiente lección. Cada día debería

repasar desde unas pocas listas más atrás. Estudie cada lista varias veces o al menos durante unos días, aunque la haga

perfectamente o crea que haya avanzado mucho más. Se trata de asimilar, no de memorizar a corto plazo. Si tiene

alguna duda puede usar el buscador en el documento pdf para encontrar la palabra necesaria.

Si se siente con ganas puede volver a hacer la lista de frases ejemplo tapando la columna de la izquierda.

Otro ejercicio que sugiero es intentar declinar las palabras del vocabulario viendo sólo la palabra en negrita, al

principio no es fácil, pero con el tiempo se van „adivinando” las variantes declinadas de cada palabra.

LO MÁS IMPORTANTE: Sea honrado consigo mismo y no se dé nunca por satisfecho, si no, el curso no sirve para

nada. No importa el número de fallos que tenga en las listas, pues son pistas que le avisan de algún concepto con el

que todavía no se ha familiarizado. Si mira de reojo la solución antes de intentar adivinarla, el curso pierde su utilidad.Aprender de adulto un segundo o tercer idioma no es fácil. Si no se practica, se olvida casi con la misma facilidad que

se aprende. En cambio, si practica a menudo, aprenderá con facilidad y adquirirá gran agilidad. No hay truco. Es

cuestión de echarle ganas y horas.

http://www.quieroaprenderrumano.blogspot.com/







3

Agradecimientos: Este material no habría sido posible sin la colaboración de rumanos y rumanas que me han

ayudado.

Al tratarse de un método gratuito y no profesional, no puedo garantizar que toda la información sea correcta. Tan

sólo puedo garantizar que se hace un esfuerzo constante por corregir los errores y por mejorar esta guía para que sea

lo más útil y cierta posible. Las ilustraciones se han obtenido en sitios de internet donde se asegura que son de dominio

público.

Mapa de Rumanía y Moldavia. Países donde el rumano es lengua oficial

DMM Enero 2016

Notas a la versión 1-50: Se continúa con los verbos de la conjugación I con desinencias –ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -eazăen el presente. Se añade un vocabulario de 67 palabras entre las cuales hay 30 nuevos verbos de la primera

conjugación, en total en esta edición se supera la barrera de las 3500 frases.




4

1 Bună! ¡Hola!

El alfabeto rumano La fonética rumana

Cómo decir “Hola” y “Adiós”

El alfabeto rumano se compone de los 26 caracteres del latín a los que se añaden 5 caracteres suplementarios

aplicando signos diacríticos sobre, o debajo de, caracteres ya utilizados.

Este es el alfabeto rumano, con los caracteres suplementarios destacados:

A, Ă, Â, B, C, D, E, F, G, H, I, Î , J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, Ș, T, Ț, U, V, W, X, Y, Z

a, ă, â, b, c, d, e, f, g, h, i, î , j, k, l, m, n, o, p, q, r, s, ș, t, ț, u, v, w, x, y, z

Las letras a, b, d, f, i, k, l, m, n, o, p, q, s, t, u, w, x, y, se pronuncian como se escriben, casi exactamente igual que en

español.

El resto de las letras:

Ă, es una vocal media que se pronuncia con la boca no tan abierta como con la “a”, suena a medio camino

entre una “a” y una “o”.

Â, es una vocal cerrada a medio camino entre la “i” y la “u” pero, a diferencia del francés, donde tienen una

“i” con la boca en forma de “u”, aquí es más bien al contrario, intente pronunciar una “u” con una ligera

sonrisa, ayuda empujar el aire desde la boca del estómago. Esta vocal se escribe en medio de las palabras.

Î representa exactamente el mismo sonido que la vocal anterior, pero se escribe al principio y al final de

palabra solamente.1

C Se pronuncia como una “k” delante de las vocales excepto “i” y “e”, en cuyo caso se pronuncia como una

“ch”. Por ejemplo “circa” se pronuncia “chí rka” o en formato A.F.I. /'ʧ ir.ka/

E se pronuncia igual que en español excepto al principio de algunas palabras, concretamente los pronombres

personales y los tiempos del verbo a fi (verbo ser/estar) donde se pronuncia “ie”

G se pronuncia igual que la “g” suave en español delante de las vocales, excepto “i” y “e” en cuyo caso se

pronuncia a la manera italiana, o inglesa, y su símbolo fonético es ʤ.






6

Alfabetul romanesc “Alfabeto rumano”

Letra Letra Pronunciación Ejemplos Fonética

A A a Sara, Ana /'a.na/ /'sa.ra/

Ă Ă ə dacă /'da.kǝ/ Â Â ᵻ lângă, România /'lᵻn.gǝ/ /ro.mᵻ'ni.a/

B B b bomboană /bom'bo a̯.nǝ/

C Ca, că, câ, co, cu,che, chiCe, ci

k

ʧ

casă Chinacirca

/'ka.sǝ/ /'ki.na//'ʧir.ka/

D D d dată /'da.tǝ/

E E eie

elefantele

/e.le'fant//'je.le/

F F f foc /fok/

GGa, gă, gâ, go,

gu,ghe, ghiGe, gi

g

ʤ

gumă /'

gu.mǝ/

H h h (se pronunciaaspirada)

habar /ha'bar/

I I-i (al final depalabra sinacentuar)

i ͥ

Incultieri

/in'kult//jer ʲ/

Î Î ᵻ între /'ᵻn.tre/

J J ʒ joc /ʒok/

K K k kilometru /ki.lo'me.tru/L L l lac /lak/

M m m minune /mi'nu.ne/

N n n nostru /'nos.tru/

O o o operă /'o.pe.rǝ/

P p p pace /'pa.ʧe/

Q q q Quebec /ke'bek/

R r r (suave) raport /ra'port/

S s s asupra /a'su.pra/

Ș ș ʃ așa /a'ʃa/

T t t total /to'tal/

Ț ț ʦ toți /toʦʲ/ U u u unul /'u.nul/

V v v (como eninglés o envalenciano)

vocevacă

/'vo.ʧe/ /'va.kǝ/

X x ks o gs extrem /eks'trem/

Y y j yoga /'jo.ga/

Z z z (Como eninglés)

ziar /zi'ar/

Para saber más 1




7

El este inginer Él es ingeniero

Los pronombres personales

El verbo a fi (ser, estar), el presente, el negativo y el interrogativo.

Cómo decir quiénes somos, de dónde somos o a qué nos dedicamos. La diferencia entre și y iar

Los nombres de algunos países

Frases con el verbo a fi cuando significa “ser”

Estos son los pronombres personales:

La letra “e” se pronuncia como en español. Las únicas excepciones son al principio de los pronombres y del verbo a fi

(ser/estar) donde se pronuncia “ie” como en “hielo” (AFI /je/)

Eu Tu

El Ea

Pronombres personales Eu /jeu/ YoTu TúEl /jel/ Él

Ea /ja/ EllaNoi Nosotros/nosotrasVoi Vosotros/vosotrasEi /jei/ EllosE le /'je.le/ Ellas

2




8

Noi y Voi a diferencia del español, sirven para cualquier combinación de sexos:

Eu + Tu = Noi

Tu + Tu ... = Voi

La tercera persona sigue un esquema idéntico al español:

El Ea Ei Ei E le

El verbo a fi significa tanto “ser” como “estar”3, al final de la lección está la tabla completa. Aquí están las formas que

vamos a utilizar en esta lección:

A fi Ser/Estar persoana prezent persona presente

(eu) sunt (yo) soy, estoy(tu) ești4 (tú) eres, estás

(el, ea) este (él, ella) es, está

(noi) suntem (nosotros, nosotras) somos, estamos(voi) sunteți (vosotros, vosotras) sois, estáis

(ei, ele) sunt (ellos, ellas) son, están

Eu sunt Maria Eu sunt Carlos

Ei sunt Maria și Carlos

Ea este Maria iar el este Carlos

Tanto iar como și significan “y”. Și suele unir dos palabras de la misma categoría (sustantivos, adjetivos,

adverbios…) Iar une dos proposiciones de una frase.

Además de para presentarnos y decir quiénes somos, el verbo a fi también nos sirve para decir de dónde somos, o

en qué trabajamos.




9

Ei sunt din Argenti na

Ea este profesoară

Nombres de algunos países que, salvo “Rumanía” y “España”, se escriben igual en español y rumano:

Nombres de países

Ț ar ă /' ʦa.rǝ/ País

Români a /ro.mɨ'ni.a/ Rumanía

Spania /'spa.ni.a/ España

Italia Italia

Austria /a'us.tri.a/ Austria

Albania AlbaniaArgenti na /ar.ʤen'ti.na/ Argentina

Australia Australia

Irlanda Irlanda

Grecia /'gre.ʧ i.a/ Grecia

Rusia Rusia

No hemos puesto la fonética en los nombres de países que se pronuncian igual que en español. Al provenir ambos

del latín, el rumano y el español tienen muchos puntos en común.

Se puede observar que, por ejemplo, la palabra ”Austria” no forma diptongo5

El negativo de los verbos se construye de forma similar al español, añadiendo nu antes del verbo.

A fi (forma negat i vă ) Ser/Estar(Eu) nu sunt no soy, no estoy

(Tu) nu ești no eres, no estás

(El) / (Ea) nu este no es, no está

(Noi) nusuntem

no somos, no estamos

(Voi) nu sunteți no sois, no estáis

(Ei) / (Ele) nu sunt no son, no están




10 Ea nu este din Spania

Para el interrogativo sólo se usa el signo de interrogación “?” al final de la frase.

Ea nu este din Spania? ¿Ella no es de España?

Podemos preguntar:

Ce ești? ¿Qué eres? (¿A qué te dedicas?,¿Cuál es tu profesión?, ¿Cuál es tu nacionalidad?)Ci ne este ea? ¿Quién es ella?De unde sunt? ¿De dónde son?

Los pronombres se sobreentienden, se pueden y se suelen omitir como en español, salvo que queramos enfatizarlos

o evitar alguna confusión.

Nu este din Spania No es de España

Suntem din Australia

También podemos cambiar el orden de las palabras como hacemos en español:

Ci ne ești tu? ¿Quién eres tú?Tu ci ne ești? ¿Tú quién eres?

Sunt doctor6




11

Vocabulario 2

ci ne p /'ʧi.ne/ quien, quién: cine --- cui ---

de prep /de/ de

din prep /din/ de

doctor m /'dok.tor/7 doctor: doctor doctori doctorul doctorii doctorului doctorilor

doctori ță8 f /dok.to'ri.ʦǝ/ doctora: doctoriță doctorițe doctorița doctorițele doctoriței doctorițelor ea p /je a̯/ ella

ei p /jej/ ellos

el p /jel/ él

ele p /'je.le/ ellas

eu p /jeu/ yo

fi, sunt v /fi/ ser, estar

iar conj /jar/ y

inginer m /in.ʤi'ner/ ingeniero inginer ingineri inginerul inginerii inginerului inginerilor

ingineră f /in.ʤi'ne.rǝ/ ingeniera ingineră inginere inginera inginerele inginerei inginerelor noi p /noi/ nosotros, nosotras

nu adv. /nu/ no

prof esor m /pro'fe.sor/ profesor prof esor prof esori prof esorul prof esorii prof esorului prof esorilor

profesoară f /pro.fe'so a̯.rǝ/ profesora profesoară profesoare profesoara profesoarele profesoarei profesoarelor

și conj / ʃ i/ y, también

tu p /tu/ tú

țară f /'tsa.rǝ/ país: țară, țări, țara, țările, țării, țărilor

unde adv /'un.de/ donde

voi p /voi/ vosotros/vosotras

Doctori ță




12

Frases de práctica 2 (Recomiendo que imprima la siguiente lista para poder practicar tapando la columna derecha)

El este inginer Él es ingeniero

Eu sunt Maria Yo soy María

Eu sunt Carlos Yo soy Carlos

Ei sunt Maria și Carlos Ellos son María y Carlos

Ea este Maria iar el este Carlos Ella es María y él es Carlos Ea este profesoară Ella es profesora

Ce ești? ¿Qué eres?

Cine este ea? ¿Quién es ella?

De unde sunt? ¿De dónde son?

Cine ești tu? ¿Quién eres tú?

Tu cine ești? ¿Tú quién eres?

Sunt David Soy David

Este din Spania Es de España

Sunteți din Albania Sois de Albania Ana și Eva nu sunt din Albania. Ele sunt din Spania Ana y Eva no son de Albania. Ellas son de España

Bună, sunt Frank și sunt din Irlanda Hola, soy Frank y soy de Irlanda

Suntem din Australia Somos de Australia

Ea nu este din Spania Ella no es de España

Ea nu este din Spania? ¿Ella no es de España?

Nu este din Spania No es de España

Ea este Cristina iar el este Ionut Ella es Cristina y él es Ionut

Ei sunt Cristina și Ionut Ellos son Cristina y Ionut

Ei sunt din Argentina Ellos son de Argentina

Noi suntem din Spania iar el este din Rusia Nosotros somos de España y él es de Rusia

Eu sunt David, sunt din Spania, din Madrid Yo soy David, soy de España, de Madrid

Si lo quiere hacer un poco más difícil vuelva a hacerlo esta vez con la columna de la izquierda tapada.

E ste din Spania




13

Lista de autoevaluación 21 Yo soy Juan Eu sunt Juan 2 Yo soy de España Eu sunt din Spania3 Tú eres de Rumanía Tu ești din România4 Ella es de España Ea este din Spania5 Él es de Rumanía El este din România

6 Yo soy de Rumanía Eu sunt din România7 Tú eres de España Tu ești din Spania8 Ella es de Rumanía Ea este din România9 Él es de España El este din Spania10 Antonio es de España Antonio este din Spania11 Cristina es de Rumanía Cristina este din România12 Soy de España Sunt din Spania13 Eres de Rumanía Ești din România14 Es de España Este din Spania15 Es de Rumanía Este din România16 Hola Cristina Bună Cristina

17 Hola David Bună David18 ¿De dónde eres? De unde ești?19 Soy de Rumanía Sunt din România20 ¿Tú de dónde eres? Tu de unde ești?21 Yo no soy de Rumanía Eu nu sunt din România22 Soy de España Sunt din Spania23 ¡Adiós! La revedere!24 ¿De dónde es Pablo? De unde este Pablo?25 ¿Pablo de dónde es? Pablo de unde este?26 Pablo no es de Rumanía Pablo nu este din România27 Cristina no es de España Cristina nu este din Spania

28 Tú no eres de España Tu nu ești din Spania29 Tú no eres de Rumanía Tu nu ești din România30 ¿Antonio es de Rumanía? Antonio este din România?31 No, él es de España Nu, el este din Spania32 ¿Cristina es de España? Cristina este din Spania?33 No, ella no es de España Nu, ea nu este din Spania34 ¿De dónde es ella? De unde este ea?35 Ella es de Italia Ea este din Italia36 Jan es de Austria Jan este din Austria37 John no es de Australia John nu este din Australia38 Pablo es de Argentina Pablo este din Argentina

39 Antonio no es de Albania Antonio nu este din Albania40 Frank es de Irlanda Frank este din Irlanda41 Ahmed no es de Grecia Ahmed nu este din Grecia42 Sofía es de Italia Sof ia este din Italia43 Ella no es de Rusia Ea nu este din Rusia44 Gheorghe no es de China Gheorghe nu este din China45 ¿De dónde es Gheorghe? De unde este Gheorghe?46 Cristina y Alexandra son de Rumanía Cristina și Alexandra sunt din România47 Ellas son de Rumanía Ele sunt din România48 David y Antonio son de España David și Antonio sunt din Spania49 Ellos son de España Ei sunt din Spania

50 Yo soy profesor y ella es doctora Eu sunt prof esor iar ea este doctoriță




14

Para saber más 2

En la tabla siguiente están las formas conjugadas del verbo a fi. Donde aparece más de una forma son todas válidas y

equivalentes, aunque utilizaremos preferentemente la primera.

fi verb

infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a

(a) f i f ire f ost fi indsingular plural

f ii f iț i

numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect

singular

I (eu) sunt, î s (să) f iu er am f ui, fusei fusesem

a II-a (tu) ești (să) f ii er ai f uși, fuseși fuseseși

a III-a (el, ea) este, e , î i (să) f ie er a f u , f use fusese

plural

I (noi) sunt em, suntem (să) f im er am f urăm, f userăm fuseserăm, fusesem

a II-a (voi) sunt eț i, sunteț i (să) f iț i er aț i f urăț i, f userăț i fuseserăț i, fuseseț i

a III-a (ei, ele) sunt, î s (să) f ie er au f ură, f useră fuseseră




15

Unde sunteți?

¿Dónde está usted?

“Usted”. Tratamientos de cortesía.

El verbo a fi “estar”. Cómo decir dónde estamos.

Algunas expresiones útiles

Los continentes

En rumano tienen más pronombres de cortesía que en español, incluso para hablar de terceras personas. Éste es el

más común, que corresponde a un trato respetuoso en la segunda persona:

dumneavoastră usted, ustedes

Para usar el pronombre de cortesía en la segunda persona del singular se cambia el tiempo verbal9 por elplural, no se dice dumneavoastră ești sino dumneavoastră sunteți que sirve tanto para el singular comopara el plural, y que significa todo lo siguiente:

Dumneavoastră sunteți

Usted es

Usted está

Ustedes son

Ustedes están

Unos ejemplos:

De unde ești? ¿De dónde eres?

De unde sunteți?¿De dónde es (usted)?¿De dónde sois (vosotros)?

¿De dónde son (ustedes)?Dumneavoastră de undesunteți?

¿De dónde es usted?¿De dónde son ustedes?

Voi de unde sunteți? ¿De dónde sois vosotros?

Existe otro pronombre de cortesía, algo más atenuada, en segunda persona. Se trata de dumneata que no cambia el

tiempo verbal.

En resumen, con sus abreviaturas:

Dumneavoastră (dvs.) tuvoi

Dumneata (d-ta) tu

3




16

Ante la duda use dumneavoastră, que sirve tanto para el plural como el singular y es lo más formal y educado.10

Ejemplos:

Dumneavoastră sunteți Viorel? ¿Es usted Viorel?

Dumneata ești Carlos? ¿Es usted Carlos?

En rumano existen también pronombres de cortesía para la tercera persona pero no los vamos a ver de momento.11

Algunas expresiones útiles:

Bună ziua /'bu.nǝ ziua/ Buenos días

Ce mai f aceți? /tʃ e mai 'fa.tʃ ets ʲ/ ¿Qué tal está usted?

Bi ne, mulțumesc /'Bi.ne mul.ʦu'mesk/ Bien, gracias

Estos son los continentes:

Continent Continente Africa ÁfricaAmerica America de Nord América América del Norte/ Norteamérica

America de Sud América del sur / SudaméricaAntarctica Antártida

Asia AsiaEuropa EuropaOceani a Oceanía

Europa




17

Vocabulario 3

acolo adv /a'ko.lo/ allí, allá, ahí

ai ci adv /a'itʃ ʲ/ aquí, acá

Africa12 f /'a.fri.ka/ África: Africă --- Africa --- Africii ---

America f /a'me.ri.ka/ América: Americă --- America --- Americii --- o America de nord Norteamérica, América del Norteo America de sud Sudamérica, América del Sur

Antarctica f /an'tark.ti.ka/ Antártida: Antarctica --- Antarctica --- Antarctici Antarcticii

Asia f /'a.sja/ Asia: asia --- asia --- asiei

bi ne adv /'bi.ne/ bien

continent n /kon.ti'nent/ continente continent continente continentul continentele continentului continentelor

dar conj /dar/ pero

dumneata p /dum.ne a̯'ta/ usted

dumneavoastră p /dum.nea'voas.trǝ/ usted, ustedes

Europa f /e.u'ro.pa/ Europa: Europa --- Europa --- Europei ---

în prep /ɨn/ en, dentro de

mulțumesc interj /mult.su'mesk/ gracias

nord n /nord/ norte: nord --- nordul --- nordului ---

Oceani a f /o.ʧe a̯'ni.a/ Oceanía: Oceania --- Oceania --- Oceaniei

sud n /sud/ sur sud suduri sudul sudurile sudului sudurilor

Antarctica

Expresiones 3

Bună ziua! ¡Buenos días!

Ce mai faceți? ¿Cómo está usted? ¿Cómo están ustedes? Bine, mulțumesc Bien, gracias

Ea este din Italia

http://www.fotosearch.com/FSA734/x12165436/




18

Frases de práctica 3 (no olvide tapar una de las columnas):

Dumneavoastră sunteți Viorel? ¿Es usted Viorel?

Dumneata ești Carlos? ¿Es usted Carlos?

Unde ești? ¿Dónde estás?

Unde sunt? ¿Dónde están?

Unde sunteți? ¿Dónde está usted?/¿Dónde están ustedes?

Ești din România? ¿Eres de Rumanía?

Dumneavoastră de unde sunteți? ¿De dónde es usted?/¿De dónde son ustedes?

Ești tu din România? Eres tú de Rumanía?

De unde sunteți? ¿De dónde es usted?/¿De dónde son ustedes?

Voi de unde sunteți? ¿Vosotros de dónde sois?

Tu ești din România? ¿Tú eres de Rumanía?

Sunteți dumneavoastră din Grecia? ¿Es usted de Grecia?/¿Son ustedes de Grecia?

Nu, eu sunt din Rusia No, yo soy de Rusia

Ea este din Italia Ella es de Italia

Italia este în Europa Italia está en Europa Australia este în Oceania Australia está en Oceanía

Sunt în Spania Estoy en España

Spania este în Europa España está en Europa

Și România este în Europa También Rumanía está en Europa

Sunt Maria. Și dumneavoastră? Soy María. ¿Y usted?

Eu sunt Carlos, și sunt din Spania Yo soy Carlos. Soy de España

Și eu sunt din Spania, din Barcelona Yo también soy de España, de Barcelona

Eu nu sunt din Barcelona, sunt din Valencia Yo no soy de Barcelona, soy de Valencia

Sunteți acolo? ¿Está usted allí?

Nu, nu sunt acolo. Sunt aici No, no estoy allí. Estoy aquí

Spania

Al final de la siguiente lista de frases se encuentra una tabla con los nombres de todos los países.

http://www.fotosearch.com/UNQ173/u14150550/




19

Lista de autoevaluación 3

1 Carlos está allí Carlos este acolo2 Ellos están en los Estados Unidos de América Ei sunt în Statele Unite ale Americii3 Ellas son de Canadá pero están en España Ele sunt din Canada dar sunt în Spania4 Ellos son de Albania y están en Albania Ei sunt din Albania și sunt în Albania

5 Ellos son de Polonia y están en Suiza Ei sunt din Polonia și sunt în Elveția6 Tú, Pablo, eres de Argentina Tu, Pablo, ești din Argentina7 y tú, Teresa, eres de Chile și tu, Teresa, ești din Chile8 Vosotros sois de Sudamérica Voi sunteți din America de Sud9 pero estáis en España dar sunteți în Spania10 Cristina, eres de Rumanía Cristina, esți din România11 y tú, Ana, eres de España și tu, Ana, ești din Spania12 Vosotras estáis en España Voi sunteți în Spania13 Yo estoy en España Eu sunt în Spania14 y Pablo está en España și Pablo este în Spania15 Nosotros estamos en España Noi suntem în Spania

16 Cristina y Alexandra están en Rumanía Cristina și Alexandra sunt în România17 Nosotras estamos en Rumanía Noi suntem în România18 Ellas están en Rumanía Ele sunt în România19 Alina y Radu están en Inglaterra Alina și Radu sunt în Anglia20 Ellos están en Inglaterra Ei sunt în Anglia21 Tudor y Mihai están en Grecia Tudor și Mihai sunt în Grecia22 Ellos están en Grecia Ei sunt în Grecia23 pero son de Rumanía dar sunt din România24 China está en Asia China este în Asia25 Marruecos está en África Maroc este în Africa26 Colombia está en América del Sur Columbia este în America de Sud

27 Méjico está en América del Norte Mexic este în America de Nord28 Francia está en Europa Franța este în Europa29 España y Rumanía están en Europa Spania și România sunt în Europa30 Rusia está en Europa y Asia Rusia este în Europa și Asia31 ¿De dónde son Cristina y Alexandra? De unde sunt Cristina și Alexandra?32 ¿Vosotros de dónde sois? Voi de unde sunteți?33 ¿Dónde estáis? Unde sunteți?34 ¿Ellas dónde están? Ele unde sunt?35 David y Pablo no están en América David și Pablo nu sunt în America36 Radu es de Rumanía pero no está allí Radu este din România dar nu este acolo37 Ana e Isabel son de España Ana și Isabel sunt din Spania

38 pero ellas no están aquí dar ele nu sunt aici39 Están en Italia sunt în Italia40 ¿Y tú dónde estás? Și tu, unde ești?41 Japón no está en Europa Japonia nu este în Europa42 ¿Está Japón en África? Este Japonia în Africa?43 No, Japón está en Asia Nu, Japonia este în Asia44 Buenos días Bună ziua45 ¿Qué tal está? Ce mai faceți?46 Bien, gracias Bine, mulțumesc47 ¿Y usted? Și dumneavoastra?48 Bien Bine

49 ¿Usted de dónde es? Dumneavoastra, de unde sunteți?50 Soy de Rumanía pero estoy aquí Sunt din România dar sunt aici




20

Para saber más 3 Países del mundo y sus banderas

En negrita los nombres en Rumano. La pronunciación puede ser ligeramente distinta a la española:

Afganistán/Afganistan Albania Alemania/Germania Andorra Angola Antigua y

Barbuda/Antigua și Barbuda Antillas Neerlandesas/Antilele Olandeze Arabia Saudita/Arabia Saudită Argelia/Algeria Argentina Armenia Aruba Australia Austria Azerbaiyán/Azerbaidjan

Bahamas Bahréin/Bahrain Bangladesh Barbados Bélgica/Belgia Belice/Belize Benín/Benin

Bielorrusia/Belarus Bolivia Bosnia y Herzegovina/Bosnia și Herțegovina Botsuana/Botswana

Brasil/Brazilia Brunéi/Brunei Bulgaria Burkina Faso Burundi Bután/Bhutan Cabo Verde

Camboya/Cambodgia Camerún/Camerun Canadá/Canada Chad/Ciad Chile China

Chipre/Cipru Chipre Septentrional/Republica Turcă a ciprului de Nord Colombia/Columbia

Comoras/Insulele Comore República del Congo/Republica Congo República Democrática del Congo/Republica

Democrată Congo Islas Cook/Insulele Cook Corea del Norte/Coreea de Nord Corea del Sur/Coreea de Sud

Costa de Marfil/Coasta de Fildeș Costa Rica Croacia/Croația Cuba Dinamarca/Danemarca

Dominica Ecuador Egipto/Egipt El Salvador Emiratos Árabes Unidos/Emiratele arabe unite

Eritrea/Eritreea Eslovaquia/Slovacia Eslovenia/Slovenia España/Spania Estados Unidos/Statele Unite

ale Americii Estonia Etiopía/Etiopia Islas Feroe/Insulele Feroe Filipinas/Filipine Finlandia/Finlanda

Fiyi/Fiji Francia/Franța Gabón/Gabon Gambia Georgia Ghana Granada/Grenada Grecia

Groenlandia/Groenlanda Guatemala Guinea/Guineea Guinea Ecuatorial/Guineea Ecuatorială

Guinea-Bissau/Guineea-Bissau Guyana Haití/Haiti Holanda/Olanda Honduras Hong Kong

Hungría/Ungaria India Indonesia/Indonezia Irán/Iran Iraq/Irak Irlanda Islandia/Islanda

Israel Italia Jamaica Japón/Japonia Jordania/Iordania Kazajistán/Kazahstan Kenia/Kenya

Kirguistán/Kârgâzstan Kiribati Kuwait/Kuweit Laos Lesoto/Lesotho Letonia Líbano/Liban

Liberia Libia Liechtenstein Lituania Luxemburgo/Luxemburg Macao ARYMacedonia/Macedonia Madagascar Malasia/Malaysia Malawi Maldivas/Maldive Malí/Mali

Malta Marruecos/Maroc Islas Marshall/Insulele Marshall Mauricio/Mauritius Mauritania

México/Mexic Micronesia/Micronezia Moldavia/Republica Moldova Mónaco/Monaco Mongolia

Montenegro/Muntenegru Mozambique/Mozambic Myanmar Nagorno-Karabaj/Nagorno-Karabah

Namibia Nauru Nepal Nicaragua Níger Nigeria Noruega/Norvegia Nueva Zelanda/Nouă

Zeelandă Omán/Oman Osetia del Sur/Osetia de Sud Pakistán/Pakistan Palaos/Palau Palestina

(ANP) /Autoritatea Națională Palestiniană Panamá/Panama Papúa Nueva Guinea/Paua Nouă Ghinee

Paraguay Perú/Peru Polonia Portugal/Portugalia Qatar Reino Unido/Marea Britanie República

Centroafricana/Republica Centrafricană República Checa/Cehia República Dominicana/ Republica Dominicană

Ruanda/Rwanda Rumanía/România Rusia Sahara Occidental/Sahara Occidentală Islas

Salomón/Insulele Solomon Samoa San Cristóbal y Nieve/Sfânful Kitts și Nevis San Marino San Vicente

y las Granadinas/Sfântul Vincent și Grenadine Santa Lucía/Sfânta Lucia Santo Tomé y Príncipe/Sfântul Tome

și Principe Senegal Serbia Seychelles Sierra Leona/Sierra Leone Singapur/Singapore Siria

Somalia Somalilandia/Somaliland Sri Lanka Suazilandia/Swaziland Sudáfrica/Africa de Sud

Sudán/Sudan Suecia/Suedia Suiza/Elveția Surinam/Suriname Tailandia/Thailanda Taiwán/Taiwan

Tanzania Tayikistán/Tadjikistan Timor Oriental/Timorul de Est Togo Tonga

Transnistria/Republica Moldovenească Nistreană Trinidad y Tobago/Trinidad-Tobago Túnez/Tunisia

Turkmenistán/Turkmenistan Turquía/Turcia Tuvalu Ucrania/Ucraina Uganda Uruguay

Uzbekistán/Uzbekistan Vanuatu Ciudad del Vaticano/Vatican Venezuela Vietnam Wallis yFutuna/Wallis și Futuna Yemen Yibuti/Djibouti Zambia Zimbabue/Zimbabwe

http://es.wikipedia.org/wiki/Andorra


http://es.wikipedia.org/wiki/Angola


http://es.wikipedia.org/wiki/Antigua_y_Barbuda


http://es.wikipedia.org/wiki/Brasil

http://es.wikipedia.org/wiki/Colombia

http://es.wikipedia.org/wiki/Croacia

http://es.wikipedia.org/wiki/Imagen:Blank.png

http://es.wikipedia.org/wiki/Imagen:Blank.png

http://es.wikipedia.org/wiki/Croacia

http://es.wikipedia.org/wiki/Colombia

http://es.wikipedia.org/wiki/Brasil









Unas expresiones útiles:

Foarte bi ne /'f o a̯r.te 'bi.ne/ Muy bien

De puți n timp Desde hace poco tiempo

E ști si gur? /ie ʃ t ʲ 'si.gur/ ¿Estás seguro?

Sabemos decir “eres de Rumanía”. Para decir “eres rumana” tenemos que aprender las nacionalidades. Tanto en

rumano como en español se usan hasta cuatro formas. Veamos en la siguiente tabla los adjetivos de nacionalidad paraRumanía y España:

Țară Nationalitate Nacionalidad

Români a Român /ro'mɨn/ RumanoRomâncă /ro'mɨn.kǝ/ RumanaRomâni /ro'mɨn /ͥ RumanosRomânce /ro'mɨn.ʧ e/ Rumanas

Spania

Spaniol /spa.ni'ol/ EspañolSpaniolă /spa.ni'o.lǝ/ Española

Spanioli /spa.ni'ol ʲ/ EspañolesSpaniole /spa.ni'o.le/ Españolas

Al final de la lección se incluye una tabla de nacionalidades.

Unos ejemplos:

Sunt român Soy rumanoE ste româncă Es rumanaEl este spaniol Él es españolEa este spaniolă Ella es españolaSuntem români Somos rumanosVoi sunteți spaniole Vosotras sois españolasEi sunt spanioli Ellos son españolesE le sunt românce Ellas son rumanas

Ea estes aniolă

El vorbeşte

de puți n

timp.




23

Para decir “soy español y hablo español” hay que saber que las dos palabras “español”, aunque sean iguales, no

significan lo mismo. En el primer caso se trata de la nacionalidad, y en el segundo se refiere al idioma. En rumano y en

otras lenguas emplean diferentes palabras.

Para decir “hablo rumano” podemos decirlo de varias formas:

Vorbesc li mba română Hablo la lengua rumana Hablo rumano

Vorbesc în română Hablo en rumano Hablo rumano

Vorbesc româna Hablo el rumano Hablo rumano

Vorbesc românește13 Hablo a la manera rumana Hablo rumano

Las contracciones

En todos los idiomas se usan contracciones en el lenguaje hablado. Pero en rumano y otros idiomas también se

escriben.

Así tenemos:

Contracciones del verbo a fi (Eu) nu-s (Yo) no soy

(El/ea) e (Él/Ella) es

(El/ea) nu e /nu ie/ (Él/Ella) no es

(El/ea) nu-i (Él/Ella) no es

(Ei/Ele) nu-s (Ellos/Ellas) no son

Li mbă /'lim.bǝ/ Lengua, idioma

Li mba română La lengua rumana, el idioma rumanoLi mba Spaniolă La lengua española, el idioma español

Româna /ro’mɨ.na/ El rumano (el idioma)

Spaniola /spa’nio.la/ El español (el idioma)

Românește /ro.mɨ’ne ʃ .te/ En rumano

Eu vorbescromâna

El vorbeşteli mba română




24

La acentuación

En los diccionarios de papel no encontrará la pronunciación de las palabras flexionadas. Como regla general, y salvo

excepciones, el acento se mantiene en la misma sílaba de la palabra raíz. Por ejemplo: A vorbí , vorbí ț i (justo detrás de

la “b”). Învaț á , învaț áț i (justo después de la “ț”). Pero, Înv áț , aquí cambia.

Vocabulario 4

acum adv /a'kum/ ahora

f oarte adv /'f o a̯r.te/ muy

î nvăța, învaț v /ɨn.vǝ'ʦa/ aprender, enseñar

li mba f /'lim.bǝ/ lengua, idioma: limbă, limbi, limba, limbile, limbii, limbilor

puți n adv /pu'ʦin/ Poco

puți n m /puˈʦin/ poco puțin puținul puțini puținii puținului puținilor

puți nă f /puˈʦi.nə/ poca puțină puțina puține puținele puținei puținelor

român a. m. y s. m. /ro'mɨn/ Rumano (persona): român, români, românul, românii, românului, românilor

română a. f. /ro'mɨ.nǝ/ Rumana (lengua): română, române, româna, românele, românei, românelor româncă f /ro'mɨn.kǝ/ Rumana (persona): româncă, românce, românca, româncele, româncei, româncelor

românește adv /ro.mɨ'neʃ .te/ Rumano, al modo rumano

si gur a /'si.gur/ Seguro: sigur, siguri, sigurul, sigurii, sigurului, sigurilor

si gură /'si.gu.rǝ/ Segura: sigură, sigure, sigura, sigurele, sigurei, sigurelor

spaniol a /spa.ni'ol/ Español (persona): spaniol, spanioli, spaniolul, spaniolii, spaniolului, spaniolilor

spaniolă /spa.ni'o.lǝ/ Española (persona, lengua): spaniolă, spaniole, spaniola, spaniolele, spaniolei, spaniolelor

timp n /timp/ Tiempo: timp, timpuri, timpul , timpurile, timpului, timpurilor

vorbi v /vor'bi/ Hablar

Expresiones 4

Foarte bine Muy bien

De puțin timp Desde hace poco tiempo

Ești sigur? ¿Estás seguro?

Ea nu-iromâncă




25

Limbă

Frases de práctica 4

Sunt român Soy rumano

Este româncă Es rumana

El este spaniol Él es español

Ea este spaniolă Ella es española

Suntem români Somos rumanos

Voi sunteți spaniole Vosotras sois españolas

Ei sunt spanioli Ellos son españoles

Ele sunt românce Ellas son rumanas

Vorbim românește Hablamos rumano

Dumneavoastră vorbiți spaniola? ¿Habla usted español?

Ea nu-i din Argentina Ella no es de Argentina

Ei nu-s din Albania Ellos no son de Albania

Sunt spaniol și vorbesc spaniola Soy español y hablo español

Învăț româna Aprendo el rumano

Voi învățați spaniola? ¿Aprendéis el español?

Eu nu-s în Asia No estoy en Asia

Sunt englez Soy inglés

Noi suntem englezi Nosotros somos ingleses

Ei sunt americani Ellos son americanos

Vorbiți limba română? ¿Habla (usted) rumano?

Sunt franțuzoaică Soy francesa

Dumneavoastră sunteți englez? ¿Es usted inglés?

Da, sunt englez Sí, soy inglés

Nu, nu sunt englez, sunt spaniol No, no soy inglés, soy español

Nu sunt italian, sunt român No soy italiano, soy rumano

Encontrará nombres de países con sus idiomas, y sus adjetivos de nacionalidad en la para saber más 4. Y a continuación

las tablas verbales completas de los verbos a vorbi y a învăța




26


1 ¿Es usted búlgaro? Dumneavoastră sunteți bulgar? 2 Soy español Sunt spaniol3 Eres rumana Ești româncă 4 El es americano El este american5 Ella es italiana Ea este italiancă

6 Nosotros somos franceses Noi suntem francezi7 Nosotras somos inglesas Noi suntem englezoaice8 Vosotros sois alemanes Voi sunteți nemți9 Vosotras sois canadienses Voi sunteți canadience10 Ellos son japoneses Ei sunt japonezi11 Ellas son portuguesas Ele sunt portugheze12 ¿Eres rusa? Ești rusoaică? 13 ¿Eres egipcio? Ești egiptean?14 ¿Es él sueco? Este el suedez?15 ¿Ella es turca? Ea este turcoaică? 16 ¿Sois brasileños? Sunteți brazilieni?

17 ¿Sois chinas? Sunteți chinezoaice?18 ¿Son ellos suizos? Sunt ei elvețieni?19 ¿Son ellas coreanas? Sunt ele coreeance?20 Yo no soy finlandés Eu nu-s finlandez21 Tú no eres danesa Tu nu ești daneza22 Él no es belga El nu-i belgian23 Ella no es belga Ea nu-i belgiancă 24 Nosotros no somos rumanos Noi nu suntem români25 Nosotras no somos rumanas Noi nu suntem românce26 Vosotras no sois españolas Voi nu sunteți spanioloaice27 Vosotros no sois americanos Voi nu sunteți americani

28 Ellos no son canadienses Ei nu-s canadieni29 Ellas no son japonesas Ele nu-s japoneze30 Hablo español Vorbesc spaniola31 Aprendo chino Învăț chineza32 Hablo bien inglés Vorbesc bine engleza33 Hablas francés Vorbești franceza34 Aprendes ruso Înveți rusa35 Hablas italiano Vorbești italiana36 Aprendes alemán Înveți germana37 Hablas un poco de árabe Vorbești puțin araba38 Hola David Bună David

39 Hola Alina Bună Alina40 ¿Hablas rumano? Vorbești românește?41 Hablo un poco de rumano Vorbesc puțin românește42 Hablo bien el español e inglés Vorbesc bine spaniola și engleza43 pero no hablo bien rumano dar nu vorbesc bine românește44 ahora aprendo rumano ¿y tú? acum învăț româna. Și tu?45 Yo hablo bien rumano Eu vorbesc bine românește46 Soy rumana Sunt româncă 47 y estoy desde hace poco tiempo en España și sunt de puțin timp în Spania48 ahora aprendo español acum învăț spaniola49 Tú hablas muy bien el español Tu vorbești f oarte bine spaniola

50 ¿Estás seguro? Ești sigur?




27

Para saber más 4 NacionalidadesNacionalidades(personas)

Masculinosingular

Femeninosingular

Masculinoplural

Femenino plural Li mbă...”idioma”

Nacionalidades(“cosas”) ↓

Albania Albanez Albaneză Albanezi Albaneze Albaneză

Anglia Englez Englezoaică Englezi Englezoaice Engleză englez+esc, +ească,+ești

Argentina Argentinian Argentiniană Argentinieni ArgentinieneAustralia Australian Australiană Australieni Australiene

Austria Austriac Austriacă Austrieci Austriece

Belgia Belgian Belgiancă Belgieni Belgience belgi+an, +ană,+eni, +ene

Brazilia Brazilian Braziliancă Brazilieni Brazilience brazili+an, ană,+eni, +ene

Bulgaria Bulgar Bulgară Bulgari Bulgare Bulgară

Canada Canadian Canadiancă Canadieni Canadience canadi +an, +ană,+ieni, +ene

China Chinez Chinezoaică Chinezi Chinezoaice Chineză chinez+esc, +ească,+ești

Coreea desud

Coreean Coreeancă Coreeani Coreeance Coreeană coree+an, +ană,+ani, +ane

Danemarca Danez Daneză Danezi Daneze Daneză

Egipt Egiptean Egipteancă Egiptieni Egiptience Arabă egipt+ean, eană,+eni, +ene

Elveția Elvețian Elvețiană Elvețieni Elvețiene

Finlanda Finlandez Finlandeză Finlandezi Finlandeze Finlandeză

Franța Francez Franțuzoaică Francezi Franțuzoaice Franceză frațuz+esc, +ească,+ești

Germania GermanNeamț

Germană Nemțoaică

GermaniNemți

GermaneNemțoaice

Germană nemț+esc, +ească,+ești

Grecia Grec Greacă Greci Grece Greacă

Irlanda Irlandez Irlandeză Irlandezi IrlandezeIslanda Islandez Islandeză Islandezi Islandeze Islandeză

Italia Italian Italiană Italieni Italiene Italiană italien+esc, +ească,+ești

Japonia Japonez Japoneză Japonezi Japoneze Japoneză

Olanda Olandez Olandeză Olandezi Olandeze Neerlandeză

Polonia Polonez Poloneză Polonezi Poloneze Poloneză

Portugalia Portughez Portugheză Portughezi Portugheze Portugheză

RepublicăMoldova

Moldovean Moldoveană Moldoveni Moldovene moldoven+esc,+ească, +ești

România Român Româncă Români Românce Română (românește)

român+esc, +ească,+ești

Rusia Rus Rusoaică Ruși Rusoaice Rusă rus+esc, +ească,+ești

Serbia Sârb Sârbă Sârbi Sârbe Sârbă

Spania Spaniol Spaniolă(spanioloaică)

Spanioli Spaniole(spanioloaice)

Spaniolă

StateleUnite ale Americii

American Americană Americani Americane

Suedia Suedez Suedeză Suedezi Suedeze Suedeză

Turcia Turc Turcoaică Turci Turcoaice Turcă turc+esc, +ească,+ești

Ucraina Ucrainean Ucraineană Ucraineni Ucrainene Ucraineană

Ungaria UngurMaghiar

Unguroaică Maghiară

UnguriMaghiari

UnguroaiceMaghiare

UngureșteMaghiară

ungur+esc, +ească,+ești




28

* Formă

nerecomandată

învăța verb tranzitiv


(a) învăța învățare învățat învățândsingular plural

învață învățați


singular

I (eu) învăț (să) învăț învățam învățai învățasem

a II-a (tu) înveți (să) înveți învățai învățași învățaseși

a III-a (el, ea) învață (să) învețe învăța învăță învățase

plural

I (noi) învățăm (să) învățăm învățam învățarăm învățaserăm, învăț asem*

a II-a (voi) învățați (să) învățați învățați învățarăți învățaserăți, învăț aseț i*

a III-a (ei, ele) învață (să) învețe învățau învățară învățaseră* Formă nerecomandată

vorbi verb tranzitiv


(a) vorbi vorbire vorbit vorbind

singular plural

vorbește vorbiți


singular

I (eu) vorbesc (să) vorbesc vorbeam vorbii vorbisem

a II-a (tu) vorbești (să) vorbești vorbeai vorbiși vorbiseși

a III-a (el, ea) vorbește (să) vorbească vorbea vorbi vorbise

plural

I (noi) vorbim (să) vorbim vorbeam vorbirăm vorbiserăm, vorbisem*

a II-a (voi) vorbiți (să) vorbiți vorbeați vorbirăți vorbiserăți, vorbiseț i*

a III-a (ei, ele) vorbesc (să) vorbească vorbeau vorbiră vorbiseră




29

Am o mașină românească Tengo un coche rumano

El verbo “tener” El artículo indefinido en singular (un, una)

Los adjetivos de nacionalidad para las cosas

El género de los sustantivos en rumano

Las declinaciones Un ceas

El verbo “tener”:

Estos son los artículos indefinidos en singular:

O UnaUn Un

Y unas palabras:

Mași nă /ma'ʃ i.nǝ/ CocheCeas /ʧe a̯s/ RelojFiu HijoLucru /'lu.kru/ Objeto/cosa/trabajo

”Coche” es una palabra femenina en rumano.

O mași nă

A veces no se usa la misma palabra para la nacionalidad de una persona y de una cosa

Persoane Lucruri Personas Cosas

Român Românesc Spaniol

Româncă Românească Spaniolă Români

RomâneștiSpanioli

Românce Spaniole

A avea /a've a̯/ Tener

(Eu) am tengo

(Tu) ai tienes(El) / (ea) are /'a.re/ tiene

(Noi) avem /a'vem/ tenemos

(Voi) aveți /a'veʦ ͥ/ tenéis

(Ei) / (ele) au tienen

5




30

Las declinaciones:

Un sustantivo (p.e.: perro), puede ser masculino o femenino (perro, perra), singular o plural (perro, perros), llevar

artículo o no (el perro, perro), y ser sujeto (el perro ladra), objeto directo (tengo un perro), objeto indirecto (le doy un

hueso al perro) o complemento (la correa del perro). Lo cual nos da 2x2x2x4=32 combinaciones. El final de cada

palabra cambia con el género y el número: perro, perra, perros, perras (4 formas diferentes en español), el artículo va

delante, y la función (caso) se consigue con preposiciones (al perro, de un perro) o cambiando la posición del sustantivoen la frase. Pero en rumano el artículo determinado (el, la, los, las) va unido al final del sustantivo y el caso va unido al

artículo. Es decir, existen más de 4 terminaciones diferentes. Hay herramientas en internet que dan las 32 formas. En

la práctica no tenemos, habitualmente, más de 12 distintas, 6 por género.

El género

Hay tres géneros en rumano (masculino, femenino y neutro), que determinan qué artículo poner. No se puede saber

el género de una palabra por su traducción al español. Por ejemplo, “coche”, en rumano, es una palabra femenina.

Tampoco existe una correspondencia exacta entre género y sexo. Un indicio del género de las palabras es su

terminación. Por ejemplo, las palabras terminadas en “u” son masculinas o neutras, y las terminadas en “a” son

femeninas. Pero hay terminaciones que son comunes a dos o, incluso, a los tres géneros:

Terminaciones de los sustantivos en singularMasculino Neutro Femenino

Consonante -ă -u -a

-e-i

Al final de la lección tiene una tabla más detallada con las terminaciones exclusivas de cada género y las excepciones.

Puede resolver la siguiente lista sabiendo que en el singular las palabras de género neutro y masculino, llevan el

artículo masculino un, y las palabras de género femenino llevan el artículo femenino o.14

O mași nă Un Ferrari

Por último una frase que le resultará muy útil:Ai dreptate Tienes razón

Am o maşi nă românească




31

Vocabulario 5

avea v /a've a̯/ tener

ceas n /ʧ e a̯s/ reloj: ceas, ceasuri, ceasul, ceasurile, ceasului, ceasurilor

dreptate f /drep'ta.te/ razón: dreptate, dreptăți, dreptatea, dreptățile, dreptății, dreptăților

fiu m /fiw/ hijo: f iu, f ii, f iul, f iii, f iului, f iilor

lucru n /'lu.kru/ cosa, objeto, tarea, asunto…: lucru, lucruri, lucrul, lucrurile, lucrului, lucrurilor

mași nă f /ma'ʃ i.nǝ/ coche: mașină, mașini, mașina, mașinile, mașinii, mașinilor o art /o/ una

persoană f /per'so a̯.nǝ/ persona: persoană, persoane, persoana, persoanele, persoanei, persoanelor

românesc a /ro.mɨ'nesk/ rumano: românesc, românești, românescul, româneștii, românescului, româneștilor românească /ro.mɨ'ne a̯s.kǝ/ rumana: românească, românești, româneasca, româneștile, româneștii, româneștilor

un art /un/ un


Ionut este român și vorbește româna Ionut es rumano y habla rumano

El are un ceas românesc Él tiene un reloj rumano

Am un fiu și o mașină Tengo un hijo y un coche

Am o mașină românească Tengo un coche rumano

Ai dreptate Tienes razón

El are o mașină Él tiene un coche

Ea are un Ferrari Ella tiene un Ferrari

Un Ferrari nu e o mașină spaniolă Un Ferrari no es un coche español

Ai mașină? ¿Tienes coche?

Au un ceas spaniol Tienen un reloj español

Sunt spaniolă Soy española

O Dacia este o mașină românească Un Dacia es un coche rumano

Ea are un ceas japonez Él tiene un reloj japonés

Noi avem un ceas elvețian Nosotros tenemos un reloj suizo Ai ceas? ¿Tienes reloj?

Nu, nu am No, no tengo

Eu am o mașină franțuzească Yo tengo un coche francés

Ei au un fiu Ellos tienen un hijo

Ele au o mașină Ellas tienen un coche

Am lucru Tengo tarea

Hirosi vorbește japoneza Hirosi habla japonés

Tu nu ai ceas Tú no tienes reloj

Noi nu avem mașină Nosotros no tenemos coche

Voi nu aveți lucru Vosotros no tenéis trabajo

Ea este o persoană Ella es una persona

O mași nă




32


1 Carlos tiene un coche italiano Carlos are o mașină italienească 2 Soy español, Sunt spaniol,3 hablo español, vorbesc spaniola,4 aprendo rumano, învăț românește,5 y tengo un coche español, un Seat și am o mașină spaniolă, un Seat.

6 Soy italiana, Sunt italiancă,7 hablo italiano, vorbesc italiana,8 aprendo portugués, învăț portugheza,9 y tengo un coche italiano, un Fiat. și am o mașină italienească, un Fiat.10 Eres rumana, Ești româncă,11 hablas rumano, vorbești românește,12 aprendes español, înveți spaniola,13 y tienes un coche rumano, un Dacia. și ai o mașină românească, o Dacia.14 Eres americano Ești american,15 hablas inglés, vorbești engleza,16 no hablas español, nu vorbești spaniola,

17 y tienes un coche americano, un Ford. și ai o mașină americană, un Ford.18 Ella es francesa, Ea e franțuzoaică, 19 habla francés, vorbește franceza,20 aprende ruso, învață rusa,21 y tiene un coche francés, un Citröen. și are o mașină franțuzească, un Citröen.22 Él es inglés, El e englez,23 está en Australia, e în Australia,24 habla japonés, vorbește japoneza,25 y tiene un coche inglés. Și are o mașină englezească. 26 Somos alemanes, Suntem nemți,27 hablamos alemán, vorbim germana,

28 aprendemos árabe, învățăm araba,29 y tenemos un coche alemán. și avem o mașină nemțească. 30 Somos suizas, Suntem elvețience,31 hablamos francés, italiano y alemán, vorbim franceza, italiana și germana,32 aprendemos chino, învățăm chineza,33 y tenemos un reloj suizo. și avem un ceas elvețian.34 Sois portugueses, Sunteți portughezi,35 estáis en Brasil, sunteți în Brazilia,36 habláis portugués, vorbiți portugheza,37 y tenéis un coche coreano. și aveți o mașină coreeană. 38 Sois japonesas, Sunteți japoneze,

39 habláis japonés, vorbiți japoneza,40 estáis en Canadá, sunteți în Canada,41 y tenéis un coche japonés, un Honda. și aveți o mașină japoneză, o Honda.42 Ellos son turcos, Ei sunt turci,43 hablan turco, vorbesc turca,44 están en Alemania, sunt în Germania,45 y tienen un BMW. și au un BMW.46 Ellas son egipcias, Ele sunt egiptience,47 hablan árabe, vorbesc araba,48 están en Finlandia, sunt în Finlanda,49 y tienen un Renault. și au un Renault.

50 Cristina es de Brașov, Rumanía. Cristina e din Brașov, România.






34

avea verb tranzitiv


(a)avea

avere avut avândsingular plural

ai, aibi* aveți


singular

I (eu) am (să) am aveam avui, avusei avusesem, av usem*

a II-a (tu) ai (să) ai, aibi* aveai avuși, avuseși avuseseși, av useși* a III-a (el,

ea)are

(să) aibă, aibe*,aivă*

avea avu, avuse avusese, av use*

plural

I (noi) avem (să) avem aveamavurăm,avuserăm

avuseserăm, avusesem*, avuserăm,av usem*

a II-a (voi) aveți (să) aveți aveațiavurăți,avuserăți

avuseserăți, avuseseț i*, avuserăți,av useț i*

a III-a (ei,ele)

au(să) aibă, aibe*,aivă*

aveau avură, avuseră avuseseră, av useră*

* Formă nerecomandată




35

Am două ceasuri Tengo dos relojes

Los números del 1 al 10

Los saludos a lo largo del día

Algunos tratamientos de cortesía

Los plurales de los sustantivos

Cómo preguntar cantidadesDouă ceasuri

Los números del 1 al 10:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 unu doi trei cinci șapte nouăuna două patru șase opt zece Los números 1 y 2 tienen formas distintas para el masculino y el femenino

Saludos a lo largo del día:

Bună dimineața /'bu.nǝ

di.mi'ne a̯.ʦa/ Desde por la mañana temprano hasta elmediodía aproximadamente

Buenos días

Bună ziua /'bu.nǝ 'ziwa/ Desde el mediodía hasta las seis de latarde aproximadamente

Buenos días, buenas tardes

Bună seara /'bu.nǝ 'se a̯.ra/ Desde las seis de la tarde en adelante Buenas tardes, buenas nochesNoapte bună /'no a̯p.te 'bu.nǝ/ Para despedirnos por la noche Buenas noches (al

despedirnos)

Tratamientos de cortesía con sus respectivas abreviaturas:

Domnul D-nul Señor Sr.

Doamnă D-na Señora Sra.Domnișoară D-ra Señorita Srta.

Veamos unas palabras junto con sus plurales:

Género Con artículo indefinido TraducciónFemenino O mași nă, două mași ni Un coche, dos cochesNeutro Un ceas, două ceasuri Un reloj, dos relojesMasculino Un fiu, doi fii Un hijo, dos hijosFemenino O bere, trei beri Una cerveza, tres cervezas

En la tabla anterior vemos esta regla sencilla pero importante:

Las palabras de género neutro llevan articulo masculino en el singular y femenino en el plural.

6




36

Como vemos, muchas palabras en plural acaban en “i”, pero no siempre es así:

Terminaciones de las palabrasen plural sin artículo

masculino neutro femenino

Terminación en “i” fii ceasuri mași ni

Terminación en “e” --- continente doamne

Para preguntar cantidades:

masculino neutro femeninoCâți Câte

¿Cuántos? ¿Cuántos?¿Cuántas?

Vocabulario 6

bere f /'be.re/ cerveza: bere, beri, berea, berile, berii, berilor

cât p int m /kɨt/ cuánto: cât, câți, ---, câtora/câtor

câtă p int f /'kɨ.tǝ/ cuánta: câtă, câte, ---, câtora/câtor

ci nci num /ʧinʧ ʲ/ cinco

dimineață f /di.mi'ne a̯.ʦǝ/ mañana: dimineață, dimnineți, dimineața, diminețile, dimineții, dimineților

doamnă f /'do a̯.m.nǝ/ señora: doamnă, doamne, doamna, doamnele, doamnei, doamnelor

doi num /doj/ dos m

domn m /domn/ señor: domn, domni, domnul, domnii, domnului, domnilor domnișoară f /dom.ni'ʃ o a̯.rǝ/ señorita: domnișoară, domnișoare, domnișoara, domnișoarele, domnișoarei,

domnișoarelor

două num /'do.wǝ/ dos f noapte f /'no a̯p.te/ noche: noapte, nopți, noaptea, nopțile, nopții, nopților

nouă num /'no.wǝ/ nueve

opt num /opt/ ocho

patru num /'pa.tru/ cuatro

seară f /'sḙa.rǝ/ tarde, noche: seară, seri, seara, serile, serii, serilor

șapte num /'ʃ ap.te/ siete

șase num /'ʃ a.se/ seis

trei num /trej/ tres

una num /'u.na/ una

unu num /'u.nu/ uno zece num /'ze.ʧ e/ diez

Expresiones 6

Bună dimineață Buenos días

Bună seara Buenas tardes

Noapte bună Buenas noches

El vocativo de domnul es domnule. Observe en los ejemplos cómo cambia domnul a domnule cuando nos dirigimos

directamente a una persona:




37


Câți fii ai? ¿Cuántos hijos tienes?

Ai trei fii? ¿Tienes tres hijos?

Câți fii avem? ¿Cuántos hijos tenemos?

Câte mașini ai? ¿Cuántos coches tienes?

Câte ceasuri ai? ¿Cuántos relojes tienes?

Sunteți dumneavoastră de aici? ¿Es usted de aquí?

Dumneavoastră sunteți Domnul Eliade? ¿Es usted el señor Eliade?

Nu, eu sunt Domnul Sandu No, yo soy el señor Sandu

Domnul Eliade sunt eu El señor Eliade soy yo

Bună ziua! Domnule Eliade Buenos días, señor Eliade

Am trei ceasuri și două mașini Tengo tres relojes y dos coches

Ei au un fiu și o bere Ellos tienen un hijo y una cerveza

Eu am doi mașini în Spania Yo tengo dos coches en España

Tu ai trei fii în Irlanda Tú tienes tres hijos en Irlanda

Juan are doi fii în Spania Juan tiene dos hijos en España

Am o mașină Tengo un coche

Ai doi mașini Tienes dos coches

El are trei ceasuri Él tiene tres relojes

Ea are patru fii Ella tiene cuatro hijos

Noi avem cinci fii Nosotros tenemos cinco hijos

Voi aveți șase ceasuri Vosotros tenéis seis relojes

Ei au șapte mașini Ellos tienen siete coches

Ele au opt fii Ellas tienen siete coches Eu nu am nouă fii Yo no tengo nueve hijos

Tu nu ai zece ceasuri Tú no tienes diez relojes

O bere

En la próxima lista los tratamientos de cortesía estarán abreviados o no, según el modelo de la columna izquierda.

Vamos a empezar a usar el plural sin artículo de algunas palabras, es decir, la segunda forma que presentamos en

nuestro vocabulario.




38


1 Carlos tiene nueve cervezas Carlos are nouă beri2 Buenos días, señor (por la mañana temprano). Bună dimineața domnule3 ¿Cuántos hijos tiene? Câți fii aveți?4 Tengo un hijo. Am un fiu

5 Buenos días señora (alrededor de medio día) Bună ziua doamnă 6 ¿Cuántos coches tiene? Câte mașini aveți?7 Buenas tardes señorita Bună seara domnișoară 8 ¿Cuántos relojes tiene? Câte ceasuri aveți?9 Tengo un reloj Am un ceas10 El Sr. Cantarescu tiene tres coches D-nul Cantarescu are trei mașini11 La Sra. Eminescu tiene cuatro relojes D-na Eminescu are patru ceasuri12 La señorita Sandu tiene cinco cervezas D-ra Sandu are cinci beri13 Buenas noches señorita (al despedirse) Noapte bună domnișoară 14 ¿Tienes seis cervezas? Ai șase beri?15 No, no tengo cerveza Nu, nu am bere

16 ¿Tienes siete hijos? Ai șapte fii?17 No, no tengo siete hijos, tengo un hijo Nu, nu am șapte fii, am un fiu18 ¿Tienes ocho relojes? Ai opt ceasuri?19 No, no tengo ocho relojes, tengo dos relojes Nu, nu am opt ceasuri, am două ceasuri.20 El Sr. y la Sra. Cantarescu tienen nueve hijos D-nul și D-na Cantarescu au nouă fii21 ¿Cuántos coches tiene el Sr. Schumacher? Câte mașini are D-nul Schumacher?22 Schumacher tiene diez Ferrari Schumacher are zece Ferrari23 ¿De dónde es usted, Sr. Eminescu? De unde sunteți dumneavoastră, D-nul Eminescu?24 Soy de Iasi Sunt din Iași25 ¿De dónde son ustedes, Sr. y Sra. Sandu? De unde sunteți dumneavoastră, D-nul și D-na Sandu?26 Somos de Constanța Suntem din Constanța

27 ¿Dónde está usted, señorita Sandu? Unde sunteți dumneavoastră, domnișoară Sandu?28 Estoy en Brasov Sunt în Brașov29 ¿Dónde está la señora Cantarescu? Unde este Doamna Cantarescu?30 Está en Bucarest Este în București31 ¿Cuántos hijos tiene usted, Sr. Eminescu? Câți fii aveți dumneavoastră, D-nul Eminescu?32 ¿Cuántos relojes tiene la Sra. Sandu? Câte ceasuri are D-na Sandu?33 Tengo un reloj suizo Am un ceas elvețian34 Buenas noches, señora Cantarescu Bună seara doamnă Cantarescu35 Buenas noches, señor Sandu Bună seara, domnule Sandu36 ¿Qué tal está usted? Dumneavoastră ce mai faceți?37 Bien gracias, ¿y usted? Bine mulțumesc, și dumneavoastră?

38 Muy bien. ¿De dónde es usted? Foarte bine. De unde sunteți dumneavoastră?39 Soy de Timisoara, ¿y usted? Sunt din Timișoara, și dumneavoastră?40 Soy de Iasi, Sunt din Iași,41 Pero estoy en Madrid desde hace poco tiempo dar sunt în Madrid de puțin timp.42 ¿Habla inglés? Vorbiți engleza?43 No hablo inglés. Hablo rumano y español. Nu vorbesc engleza. Vorbesc româna și spaniola.44 pero ahora aprendo inglés desde hace poco tiempo Dar acum invaț engleza de puțin timp.45 ¿Cuántos hijos tiene? Câți fii aveți?46 Tengo dos hijos Am doi fii47 ¿Y usted? Și dumneavoastră?48 Tengo un hijo en Suiza. Am un fiu în Elveția.

49 Buenas noches, señora Cantarescu. Noapte bună, doamnă Cantarescu.50 Buenas noches señor Sandu Noapte bună, domnule Sandu.




39

Para saber más 6: Formación del plural

Casi todos los plurales acaban en “e” y en “i”. El masculino plural siempre acaba en “i”. Esta tabla no contiene todas

las posibilidades y sólo es una curiosidad, es preferible acudir a un declinador en red o a un buen diccionario que le

indique el plural de las palabras. Una tabla completa requeriría unas cuatro páginas de reglas y otras dos de

excepciones, lo cual queda fuera del alcance de este nivel y de las pretensiones de esta guía.

Terminación Desinencia Masculino Neutro FemeninoConsonante +i domn

domni --- ---+uri --- ceas

ceasuri ----ar +e --- dicționar

dicționare ----er +e --- frigider frigidere ---

-ent +e --- accent accente ----ment +e --- compliment complimente ---

-aj +e --- etaj etaje ----ăt +e --- lacăt

lacăte ----et +e --- sunet

sunete ----ism +e --- reumatism

reumatisme ----or +e --- covor covore ----sor -oare --- ascensor ascensoare ----tor -oare --- tractor tractoare ---

Supinos +uri --- cules

culesuri ---Monosílabos +uri --- loc

locuri ----o +uri --- radio

radiouri ----ou +uri --- cadou cadouri ----iu -i --- exercițiu exerciții ---

-ie --- pardesiu pardesie ----uri --- interviu interviuri ---

-eu -e --- muzeu

muzee ----uri --- dineu

dineuri ----u -i leu lei --- ---

-cons.+ru -e --- teatru teatre ----cons.+lu -uri --- titlu titluri ---

-e -i ginere gineri --- vulpe vulpi= --- nume

nume ----are -ări --- --- cărare

cărări -ate -ăți --- --- cetate cetăți

-oare -ori --- --- culoare culori-Cons.+ie -ii --- --- cutie cutii-vocal+ie -i --- --- gutuie gutui

-i = unchi unchi --- ---+e --- condei

condeie ---+uri --- taxi

taxiuri ----ă -i popă

popi --- mătușa

mătuși-e --- --- doamnă doamne

-a -ea -ele --- --- perdea perdele-a -ale --- --- sofa

sofale

Tienen plural irregular las siguientes palabras masculinas: om>oameni. Femeninas: soră>surori, noră>nurori.

Neutras: cap>capete, ou>ouă, seminar>seminarii. El resto de las irregularidades son simples cambios fonéticos.




40

Am un nepot de 15 ani Tengo un sobrino de 15 años


Cómo preguntar la edad

El verbo vivir/habitar

Cómo enlazar algunas frases con care

Las contracciones del verbo a avea

Vocabulario: algunos parientes

Los números del 11 al 20:

U nsprezece /'uns.pre.ze.ʧ e/ Once

Doi sprezece/douăsprezece Doce (masc. y fem.)

Trei sprezece Trece

Pai sprezece Catorce

Ci ncisprezece /'ʧ inʧ s.pre.ze.ʧ e/ Quince

Șai sprezece Dieciséis

Șaptesprezece Diecisiete

Optsprezece

15

DieciochoNouăsprezece Diecinueve

Douăzeci /douǝ'zeʧ ʲ/ Veinte

El resto de los números hasta el 100, están en la Para saber más 7 al final de la lección.

En el lenguaje informal los rumanos suelen acortar los números que acaban en –sprezece y lo dejan en –șpe así:

U nsprezece Unșpe

Doi sprezece DoișpeTrei sprezece Treișpe...

Aunque aquí no los vamos a usar, es bueno saberlo para reconocerlos cuando los oigamos.

Ya tenemos los conocimientos suficientes para preguntar por la edad y para contestar.

O más formalmente:

Ce vârstă aveți? ¿Qué edad tiene (ud.)?

Los números que acaban entre 1 y 19 no llevan “de”, los que acaban entre 20 y 00 sí.

Câți ani ai? ¿Cuántos años tienes?Am ci ncisprezece ani Tengo 15 añosAi douăzeci de ani Tienes veinte años

Am ze ce a ni!

7




41

El verbo a locui (t):

El verbo a locui significa “vivir” con sentido de “vivir en”. Si quisiéramos referirmos a la duración de la vida, por ejemplo

“algunos animales viven una media de 12 años” emplearíamos el verbo a trăi

Ejemplos:

Locuiesc în București Vivo en BucarestAm un nepot Tengo un sobrino/nieto

Are ci ncisprezece ani Tiene 15 años

O mejor, podemos decirlo todo seguido:

Am un nepot care are 15 ani Tengo un sobrino/nieto que tiene 15 años

Am un nepot de 15 ani Tengo un sobrino/nieto de 15 años

Am un nepot de douăzeci de ani Tengo un sobrino/nieto de veinte años

En rumano se usa la misma palabra para “sobrino” y para “nieto”. Tal vez se esté preguntando cómo distinguirlas. Se

podría especificar: Nepot de frate para “sobrino” y nepot de buni c para “nieto”. Aprender un idioma significa

aprender a pensar de forma diferente. En la próxima lista de frases considere que quiere igual a sus sobrinos que a

sus nietos.

Estas son las contracciones del verbo a avea:

Esta es una buena forma de saludar o empezar una conversación con alguien con quien tenemos confianza:

Ce mai faci? ¿Qué tal?

Ce faci? significa literalmente „¿qué haces?”

Ce faci? ¿Qué haces?

A locui (t) /a lo'ku j / Vivir

(Eu) locuiesc vivo(Tu) locuiești vives

(El) / (ea) locuiește vive(Noi) locui m vivimos

(Voi) locui ți vivís

(Ei) / (ele) locuiesc viven

A avea (i) (forma negativă) (Eu) n-am (nu am) no tengo

(Tu) n-ai (nu ai) no tienes(El) / (ea) n-are (nu are) no tiene(Noi) n-avem (nu avem) no tenemos

(Voi) n-aveți (nu aveți) no tenéis

(Ei) / (ele) n-au (nu au) no tienen




42

Vocabulario 7

An (s. m.) /an/ Año: An, ani, anul, anii, anului, anilor

Buni c (s. m.) /bu’nik/ Abuelo: bunic, bunici, bunicul, bunicii, bunicului, bunicilorBuni că (s. f.) /bu’ni.kǝ/ Abuela: bunică, bunici, bunica, bunicile, bunicii, bunicilor

Care (pron. rel.) /’ka.re/ Que: care/carele care/cari căruia/cărui cărora/căror

Care (pron. rel.) /’ka.re/ Que (f): care/carea care/cari căreia/cărei cărora/căror Ci ncisprezece (num) /’ʧ inʧ.spre.ʒe.ʧ e/ Quince

Cincizeci (num) /ʧinʧ ͥ’ʒeʧ ͥ/ Cincuenta

Doi sprezece (num.) /’dois.pre.ʒe.che/ Doce (m)Douăsprezece (num.) /’douǝs.pre.ʒe.che/ Doce (f)

Douăzeci (num.) /douǝ’ʒech /ͥ Veinte

Fii că (s. f.) /’f i.kǝ/ Hija: Fiică, f iice, f iica, f iicele, f iicii, f iicelor

Frate (s. m.) /’fra.te/ Hermano: Frate, frați, fratele, frații, fratelui, fraților

Locui (v.) /lo’kui/ Vivir, habitar: locuiesc, locuiești, locuiește, locuim, locuiți, locuiesc Imp.: locuiește Conj.: sălocuiască Pp.: locuit

Nepot (s. m.) /ne’pot/ Sobrino/Nieto: Nepot, nepoți, nepotul, nepoții, nepotului, nepoților

Nepoată (s. f.) /ne’poa.tǝ/ Sobrina/Nieta: Nepoată, nepoate, nepoata, nepoatele, nepoatei, nepoatelor Nouăsprezece (num) /’nouǝs.pre.ʒe.che/ Diecinueve

Nouăzeci (num) /nouǝ’ʒech /ͥ Noventa

Optsprezece (num) /’opts.pre.ʒe.che/ Dieciocho

Optzeci (num) /opt’ʒech /ͥ Ochenta

Pai sprezece (num) /’pais.pre.ʒe.che/ Catorce

Patruzeci (num.) /pa.tru’ʒech /ͥ Cuarenta

Șai sprezece (num) /’shais.pre.ʒe.che/ Dieciséis

Șaizeci (num) /shai’ʒech /ͥ Sesenta

Șaptesprezece (num) /’shap.tes.pre.ʒe.che/ Diecisiete

Șaptezeci (num) /shap.te’ʒech /ͥ Setenta

Sută (num) /’su.tǝ/ Cien: sută, sute, suta, sutele, sutei, sutelor Trei sprezece (num.) /’treis.pre.ʒe.che/ Trece

Treizeci (num.) /trei’ʒech /ͥ Treinta

U nsprezece (num.) /’uns.pre.ʒe.che/ Once

vârstă f /'vɨrs.tə/ edad: vârstă vârste vârsta vârstele vârstei vârstelor

Buni c y buni că tienen el mismo plural. En conjunto, de las 32 combinaciones teóricas, tenemos sólo 10.

Expresiones 7

Ce mai faci? ¿Qué tal estás?

Ce faci? Qué haces? ¿Qué estás haciendo?


Câți ani ai? ¿Cuántos años tienes?

Am cincisprezece ani Tengo 15 años

Ai douăzeci de ani Tienes 20 años

Locuiesc în București Vivo en Bucarest

Am un nepot Tengo un sobrino/nieto

Are cincisprezece ani Tiene 15 años

Am un nepot care are 15 ani Tengo un sobrino/nieto que tiene 15 años

Am un nepot de 15 ani Tengo un sobrino/nieto de 15 años

Am un nepot de douăzeci de ani Tengo un sobrino/nieto de veinte años

Avem doisprezece nepoți Tenemos doce nietos/sobrinos

Avem douăsprezece nepoate Tenemos doce nietas/sobrinas

Am un frate care are cincisprezece ani Tengo un hermano que tiene quince años




43

En la siguiente lista, si ve escrito un número en cifras o en letras estará igual en las dos columnas.


1 Carlos tiene trece años Carlos are treisprezece ani2 ¿Cuántos años tienes? Câți ani ai?3 Tengo veinte años y vivo en España Am douăzeci de ani și locuiesc în Spania

4 Tengo un sobrino que vive en Italia Am un nepot care locuiește în Italia5 ¿No tiene dieciocho años? N-are optsprezece ani?6 No, no tiene dieciocho años Nu, n-are optsprezece ani7 Tiene diecinueve años Are nouăsprezece ani8 Y habla muy bien el inglés și vorbește f oarte bine engleza9 Tengo una sobrina que es de España Am o nepoată care este din Spania10 ¿Cuántos años tiene? Câți ani are?11 Tiene once años Are unsprezece ani12 Y habla español y rumano și vorbește spaniola și româna13 ¿Vive en España? Locuiește în Spania?14 No, ahora vive en Rumanía Nu, acum locuiește în România

15 ¿Vives en Rumanía? Locuiești în România?16 Vivo en Alemania pero ahora estoy en España Locuiesc în Germania dar acum sunt în Spania17 Tengo una nieta en Alemania Am o nepoată în Germania.18 Y dos nietos en Hungría Și doi nepoți în Ungaria19 Ella tiene un coche inglés Ea are o mașină englezească 20 que tiene doce años care are doisprezece ani21 Nosotros vivimos aquí Noi locuim aici22 pero somos australianos dar suntem australieni23 Hablamos inglés y español vorbim engleza și spaniola24 y vosotros, ¿dónde vivís? Și voi, unde locuiți?25 Vivimos en Francia desde hace trece años Locuim în Franța de treisprezece ani

26 Tengo dos hijos que aprenden japonés Am doi fii care înva

ță japoneza

27 Viven en Japón desde hace dos años Locuiesc în Japonia de doi ani28 Tengo una hija de quince años Am o f iică de cincisprezece ani29 Mihaela tiene dieciséis relojes Mihaela are șaisprezece ceasuri30 ¡No tienes diecisiete años! N-ai șaptesprezece ani!31 No tengo un coche japonés N-am o mașină japoneza32 No tienes un BMW N-ai un BMW33 Ella no habla turco Ea nu vorbește turca34 No tenemos quince cervezas N-avem cincisprezece beri35 No tenéis una cerveza danesa N-aveți o bere daneza36 No tienen quince años N-au cincisprezece ani37 Hola Mihaela Bună Mihaela38 Hola David, ¿Qué tal? Bună David, ce mai f aci?39 Bien, ¿y tú? Bine, și tu?40 Bien, gracias Bine, mulțumesc41 ¿Cuántos años tienes? Câți ani ai?42 Tengo veinte años, ¿y tú? Am douăzeci de ani, și tu?43 Yo tengo dieciocho años, ¿vives aquí? Eu am optsprezece ani, locuiești aici?44 Sí, vivo aquí, pero soy de Rumanía Da, locuiesc aici, dar sunt din România45 Hablas bien el español Vorbești bine spaniola46 Estoy aquí desde hace 7 años, ¿y tú? Sunt aici de 7 ani, și tu?47 Yo vivo aquí desde hace poco tiempo Eu locuiesc aici de puțin timp.48 Aprendo español desde hace 2 años Învaț spaniola de 2 ani49 Hablas muy bien el español Vorbești f oarte bine spaniola50 Gracias Mulțumesc




44

Para saber más 7: Los números del 1 al 100

1 Unu/una 51 Cincizeci și unu/una 2 Doi/două 52 Cincizeci și doi/două

3 Trei 53 Cincizeci și trei 4 Patru 54 Cincizeci și patru 5 Cinci 55 Cincizeci și cinci 6 Șase 56 Cincizeci și șase 7 Șapte 57 Cincizeci și șapte 8 Opt 58 Cincizeci și opt 9 Nouă 59 Cincizeci și nouă 10 Zece 60 Șaizeci11 Unsprezece 61 Șaizeci și unu/una12 Doisprezece/douăsprezece 62 Șaizeci și doi/două 13 Treisprezece 63 Șaizeci și trei

14 Paisprezece 64 Șaizeci și patru15 Cincisprezece 65 Șaizeci și cinci16 Șaisprezece 66 Șaizeci și șase17 Șaptesprezece 67 Șaizeci și șapte18 Optsprezece 68 Șaizeci și opt19 Nouăsprezece 69 Șaizeci și nouă 20 Douăzeci 70 Șaptezeci21 Douăzeci și unu/una 71 Șaptezeci și unu/una22 Douăzeci și doi/două 72 Șaptezeci și doi/două 23 Douăzeci și trei 73 Șaptezeci și trei24 Douăzeci și patru 74 Șaptezeci și patru

25 Douăzeci și cinci 75 Șaptezeci și cinci26 Douăzeci și șase 76 Șaptezeci și șase27 Douăzeci și șapte 77 Șaptezeci și șapte28 Douăzeci și opt 78 Șaptezeci și opt29 Douăzeci și nouă 79 Șaptezeci și nouă 30 Treizeci 80 Optzeci31 Treizeci și unu/una 81 Optzeci și unu/una32 Treizeci și doi/două 82 Optzeci și doi/două 33 Treizeci și trei 83 Optzeci și trei34 Treizeci și patru 84 Optzeci și patru35 Treizeci și cinci 85 Optzeci și cinci

36 Treizeci și șase 86 Optzeci și șase37 Treizeci și șapte 87 Optzeci și șapte38 Treizeci și opt 88 Optzeci și opt39 Treizeci și nouă 89 Optzeci și nouă 40 Patruzeci 90 Nouăzeci 41 Patruzeci și unu/una 91 Nouăzeci și unu/una42 Patruzeci și doi/două 92 Nouăzeci și doi/două 43 Patruzeci și trei 93 Nouăzeci și trei44 Patruzeci și patru 94 Nouăzeci și patru45 Patruzeci și cinci 95 Nouăzeci și cinci46 Patruzeci și șase 96 Nouăzeci și șase

47 Patruzeci și șapte 97 Nouăzeci și șapte48 Patruzeci și opt 98 Nouăzeci și opt49 Patruzeci și nouă 99 Nouăzeci și nouă 50 Cincizeci 100 O sută




45

Deja vorbesc cinci limbi Ya hablo cinco idiomas

Cómo decir “también”

Cómo situarnos en el espacio (cerca, lejos, entre)

Cómo situarnos en el tiempo (ya, todavía,

todavía no, desde hace...)

Respuestas cortas

El verbo “trabajar”

Vocabulario: La familia.

Se puede decir “también” de las siguientes formas, aunque la segunda es la más simple y común:

El este de asemenea din Români a Él es también de RumaníaȘi el este din Români a También él es de Rumanía

Para situarnos en el espacio. Cerca de… Lejos de… Entre…

București este departe de Madri d Bucarest está lejos de MadridEu locuiesc aproape de Madri d Yo vivo cerca de MadridBilbao este î ntre Barcelona și La Coruña Bilbao está entre Barcelona y La Coruña

Para situarnos en el tiempo:

De când? ¿Desde cuándo?De mult timp Desde hace mucho tiempoAcum mult timp în urmă Desde hace mucho tiempoEu deja vorbesc româna Ya hablo rumanoEu î ncă locuiesc în Madri d Todavía vivo en MadridNu, nu î ncă No, todavía no

Respuestas cortas y concretas:

Nu, nu este No, no lo esDa, este Sí, lo es

A lucra, “trabajar”:

A lucra (t) Trabajar

(Eu) lucrez trabajo Imperfect pers. a I-a: lucram

(Tu) lucrezi trabajas Imperativ pers. a II-a.: lucreaza

(El) / (ea) lucrează trabaja Conjunctiv pers. a III-a.: să lucreze

(Noi) lucrăm trabajamos Participiu.: lucrat

(Voi) lucrați trabajáis Gerunziu: lucrând

(Ei) / (ele) lucrează trabajan

Deja vorbescci nci li mbi

8




46

Cuando nos referimos a „trabajo” como sustantivo como cuando decimos: “voy al trabajo”, entonces usamos lucru.

Vocabulario 8

Aproape (adv.) /a’proa.pe/ Cerca

Amândoi (num. m.) /a.mɨn’doi/ Ambos

Amândouă (num. f.)/a.mɨn’d

ouǝ/

Ambas

Asemenea (adj. inv.) /a’se.me.nea/ Asimismo, también: asemenea

Când (adv., conj.) Cuando.

Cumnat (s. m.) /kum’nat/ Cuñado: Cumnat, cumnați, cumnatul, cumnații, cumnatului, cumnaților

Cumnată (s. f.) /kum’na.tǝ/ Cuñada: Cumnată, cumnate, cumnata, cumnatele, cumnatei, cumnatelor

De (Prep.) /de/ De, desde

Deja (adv.) /de’sha/ Ya

Departe (adv.) /de’par.te/ Lejos

Fami lie (s. f.) /fa’mi.lie/ Familia: familie, familii, familia, familiile, familiei, familiilor

Î ncă (adv.) /’ɨn.kǝ/ Todavía, aún.

Î ntre (prep.) /’ɨn.tre/ Entre

Lucra (a lucra) (v.) /lu’kra/ Trabajar: lucrez, lucrezi, lucrează, lucrăm, lucrați, lucrează Imp.: lucrează Conj.: să

lucreze Pp.: lucrat

Mult m /mult/ Mucho: mult mulți

Multă f /'mul.tǝ/ mucha: multă multe

Soră (s. f.) /’so.rǝ/ Hermana: Soră, surori, sora, surorile, surorii, surorilor

Soț (s. m.) /sots/ Marido: Soț, soți, soțul, soții, soțului, soților

Soți e (s. f.) /sot’sie/ Esposa: Soție, soții, soția, soțiile, soției, soțiilor

Văr (s. m.) /vǝr/ Primo: Văr,veri,vărul,verii,vărului,verilor

Verișoară (s.f.) /ve.ri’shoa.rǝ/ Prima: verișoara,verișoare,verișoara,verișoarele,verișoarei,verișoarelorTambién se puede usar var ă para “prima” y verișor (diminutivo de văr) para “primo”, además vară también significa

“verano”.

Expresiones 8

În urmă Detrás


Deja vorbesc cinci limbi Ya hablo cinco idiomas

El este de asemenea din România Él es también de Rumanía Și el este din România También él es de Rumanía București este departe de Madrid Bucarest está lejos de Madrid Eu locuiesc aproape de Madrid Vivo cerca de Madrid Bilbao este î ntre Barcelona și La Coruña Bilbao está entre Barcelona y La Coruña De când? ¿Desde cuándo?

De mult timp Desde hace mucho tiempo

Acum mult timp în urmă Desde hace mucho tiempo

Eu deja vorbesc româna Ya hablo rumano

Eu î ncă locuiesc în Madrid Todavía vivo en Madrid

Nu, nu î ncă No, todavía no

O fami lie




47


1 Hablamos cinco idiomas Vorbim cinci limbi2 Tengo dos coches, ambos tienen dos años Am două mașini, amândouă au doi ani3 Tengo dos cuñados, ambos de 30 años Am doi cumnați, amândoi de treizeci de ani4 Él también es de Ucrania Și el este din Ucraina5 Trabajo cerca de Madrid Lucrez aproape de Madrid

6 Ya no tengo diecinueve años Eu nu mai am nouăsprezece ani7 Ahora tengo veinte años Acum am douăzeci de ani8 Tengo una hija de veintidós años Am o f iică de douăzeci și doi de ani9 que ya habla tres idiomas care deja vorbește trei limbi10 Tengo un coche de veintiún años Am o mașină de douăzeci și unu de ani11 Tengo un coche desde hace veintidós años Am o mașină de acum douăzeci și doi de ani12 Tengo un coche que tiene veinticuatro años Am o mașină care are douăzeci și patru de ani13 Desde hace veinticinco años tengo un coche De douăzeci și cinci de ani am o mașină 14 ¿Es Radu rumano? Este Radu român?15 Sí, sí que es. Da, este.16 ¿Es Antonio rumano? Este Antonio român?

17 No, no lo es. Nu, nu este.18 ¿Desde cuándo? De când?19 Desde hace mucho tiempo De mult timp20 Desde hace veintiséis años De acum douăzeci și șase de ani21 Bucarest está lejos de Guadalajara București este departe de Guadalajara22 Trabajamos lejos de Madrid Lucrăm departe de Madrid23 Ella trabaja entre Madrid y Guadalajara Ea lucrează î ntre Madrid și Guadalajara24 ¿Ya vives en Madrid? Locuiești deja în Madrid?25 No, todavía no. Nu, nu î ncă 26 ¿Trabajas en Castellón? Lucrezi în Castellón?27 Trabajáis lejos de aquí. Lucrați departe de aici.

28 Tengo una mujer que tiene 30 años Am o soție care are treizeci de ani29 Tienen un hermano que trabaja en Inglaterra Au un frate care lucrează în Anglia30 Ellos hablan tres idiomas Ei vorbesc trei limbi31 Brasov está entre Iasi y Timisoara Brașov este î ntre Iași și Timișoara32 Tengo una hermana que trabaja allí Am o soră care lucrează acolo33 Tienes un reloj desde hace treinta y tres años Ai un ceas de treizeci și trei de ani.34 Tiene un primo en Madrid Are un văr în Madrid35 Tenemos dos primas que aprenden alemán Avem două verișoare care învață germana36 Tenéis 27 primos Aveți douăzeci și șapte de veri37 Soy David Sunt David38 Estoy en Guadarrama Sunt în Guadarrama

39 que está entre Madrid y Segovia care este î ntre Madrid și Segovia40 Soy de España Sunt din Spania41 Vivo cerca de Madrid Locuiesc aproape de Madrid42 Ahora aprendo rumano Acum învaț româna43 Hablo dos idiomas, Vorbesc două limbi44 inglés y español engleză și spaniolă 45 Tengo treinta y siete años Am treizeci și șapte de ani46 Y trabajo en Las Rozas Și lucrez în Las Rozas47 Desde hace mucho tiempo de mult timp48 Tengo dos hermanos, dos cuñadas Am doi frați, două cumnate

49 Y tres sobrinos și trei nepoți

50 Tengo un coche que tiene dos años Am o mașină care are doi ani




48

Para saber más 8: Familia, parentescos y relaciones personales.

Persona Persoana /per’soa.na/

Bebé Bebe (bebeluș) /be’be/ Infancia Copilări a /ko.pi.lǝ’ri.a/

Niño Copi l /ko’pil/ Niña Feti ță /fe’tit.sǝ/

Adolescente Adolescent /a.do.les’chent/ Adolescente Adolescentă /a.do.les’chen.tǝ/ Chico Băiat /bǝ’iat/ Chica Fată /’f a.tǝ/

Joven Tânar /’tɨ.nǝr/ Joven Tânară /’tɨ.na.rǝ/

Hombre Bărbat /bǝr’bat/ Mujer Femei e /fe’me.ie/

Adulto Adult /a’dult/ Vejez Bătrânețe /bǝ’trɨ.net.se/

Anciano/viejo Bătrân /bǝ’trɨn/ Anciana/vieja Bătrână /bǝ’trɨ.nǝ/

Homosexual Homosexual /ho.mo.sek’sual/ Lesbiana Lesbiană /les’bia.nǝ/

Heterosexual Heterosexual /he.te.ro.sek’sual/ Pariente Rudă /’ru.dǝ/

Sexo Sex /seks/ Familia Fami lia /fa’mi.lia/

Padre/papá Tată /’ta.tǝ/ Madre/mamá Mamă /’ma.mǝ/

Hijo Fiu /fiu/ Hija Fi ică /’f i.kǝ/

Hermano Frate /’fra.te/

Hermana Soră /’so

.rǝ/

Abuelo Buni c /bu’nik/ Abuela Buni că /bu’ni.kǝ/

Nieto/sobrino Nepot /ne’pot/ Nieta/sobrina Nepoată /ne’poa.tǝ/

Bisabuelo Străbuni c /strǝ.bu’nik/ Bisabuela Străbuni că /strǝ.bu’ni.kǝ/

Bisnieto Strănepot /strǝ.ne’pot/ Bisnieta Strănepoată /strǝ.ne’poa.tǝ/

Tío Unchi /unk /ͥ Tía Mătușă /mǝ’tu.shǝ/

Primo Văr/verișor /vǝr//ve.ri’shor/ Prima Vară/Verișoară /’va.rǝ/ /ve.ri’shoa.rǝ/

Suegro Socru /’so.kru/ Suegra Soacră /’soa.krǝ/

Consuegro Cuscru /’kus.kru/ Consuegra Cuscră /’kus.krǝ/

Yerno Gi nere /’ʤi.ne.re/ Nuera Noră /’no.rǝ/

Cuñado Cumnat /kum’nat/ Cuñada Cumnată /cum’na.tǝ/

Novio Iubi t /iu’bit/ Novia Iubi tă

/iu’bi.tǝ/

Prometido Logodnic /lo’god.nik/ Prometida Logodnică /lo’god.ni.kǝ/

Novio Mi re /’mi.re/ Novia Mireasă /mi’rea.sǝ/

Esposo Soț /sots/ Esposa Soți e /sot’sie/

Esposa Nevastă /ne’vas.tǝ/

Pareja Cuplu /’ku.plu/ Pareja Pereche /pe’re.ke/

Casado Căsători t /kǝ.sǝ.to’rit/ Casada Căsători tă /kǝ.sǝ.to’ri.tǝ/

Separado Despărți t /des.pǝrt’sit/ Separada Despărți tă /des.pǝrt’sit.sǝ/

Divorciado Divorțat /di.vort’sat/ Divorciada Divorțată /di.vort’sa.tǝ/

Concubina Concubi nă /kon.ku’bi.nǝ/

Amante Amant /a’mant/ Amante Amantă /a’man.tǝ/

Padrino Naș /nash/ Madrina Nașă /’na.shǝ/

Ahijado Fin /fin/ Ahijada Fi nă /’f i.nǝ/

Representante Reprezentant /re.pre.ʒen’tant/ Representante Reprezentantă /re.pre.ʒen’tan.tǝ/

Tutor Tutore /tu’to.re/ Tutora Tutoare /tu’toa.re/

Amigo Prieten /’prie.ten/ Amiga Prietenă /’prie.te.nǝ/

Compañero Coleg /ko’leg/ Compañera Colegă /ko’le.gǝ/

Camarada Tovarăș /to’va.rǝsh/ Camarada Tovarășă /to’va.rǝ.shǝ/

Trabajador Muncitor /mun.chi’tor/ Trabajadora Muncitoare /mun.chi’toa.re/

Empresario Patron /pa’tron/ Empresaria Patroană /pa’troa.nǝ/

Maestro Învățător /ɨn.vǝt.sǝ’tor/ Maestra Învățătoare /ɨn.vǝt.sǝ’toa.re/

Maestro Maestru /ma’es.tru/ Maestra Maestră /ma’es.trǝ/

Condiscípulo Condisci pol /kon.dis’chi.pol/ Condiscípula Condisci polă /kon.dis’chi.po.lǝ/




49

Bunicul vrea o mașină roșie El abuelo quiere un coche rojo

El verbo “querer”

Cómo encadenar verbos (conjunctiv)

El artículo definido (el, la, los, las)

Los adjetivos

Vocabulario: Los colores O mași na roșie

Encadenando verbos: conjuncti v prezent

Al unir dos verbos en español, el segundo va en infinitivo si las personas coinciden (quiero vivir, quieres aprender) o,

si no, en subjuntivo tras “que” (quiero que vivas, ella quiere que aprendas). En rumano usan un solo modo verbal,llamado conjunctiv, formado por la partícula să y el presente de indicativo, excepto en la tercera persona tanto en

singular como en plural cuya forma aparece en esta guía en las tablas verbales. Este tiempo, por tanto, se traduce de

dos formas diferentes según coincidan o no las personas de los dos verbos:

Vrei să înveți li mba română Quieres aprender lengua rumanaVreau să înveți li mba română Quiero que aprendas lengua rumanaVreau să învaț li mba română Quiero aprender lengua rumanaVreau să am doi copi i Quiero tener dos hijosVrea să ai ba patru copi i Quiere tener cuatro hijos.

El único verbo que es completamente irregular en el subjuntivo es el verbo a fi:

Si quiere pedir algo educadamente puede probar con la siguiente fórmula:

Aș vrea… Querría…

O pedirlo „por favor”:

A vrea (t) Querer

(Eu) vreau quiero Imperfect pers. a I-a: vream (Tu) vrei quieres Imperativ pers. a II-a.:(El) / (ea) vrea quiere Conjunctiv pers. a III-a.: să vrea (Noi) vrem queremos Participiu.: vrut

(Voi) vreți queréis Gerunziu: vrând

(Ei) / (ele) vor quieren

A fi (prezent conjunctiv) Ser/estar

(Eu) să fiu sea, esté(Tu) să fii seas, estés(El) / (ea) să fie sea, esté(Noi) să fim seamos, estemos

(Voi) să fiți seáis, estéis

(Ei) / (ele) să fie sean, estén

9




50

Vă rog Por favorVocabulario útil:

Indiferent IndiferenteAtunci EntoncesDoar Sólo, solamente

Así podemos decir frases como:

Mi-e indiferent Me da igual, me es indiferenteBi ne, atunci vreau un ceas auri u Bien, entonces quiero un reloj doradoAș vrea doar patru Querría sólo cuatro

El artículo definido en rumano:

El artículo definido en rumano, en español “el”, “la”, “los”, “las”, va unido al final de las palabras. Si son de género

másculino o neutro singular se articulan añadiendo una “l” o “ul”para evitar consonantes juntas. Las palabras de

género femenino singular se articulan acabando en “a”, (o en “ua” para evitar más de una “a” juntas). El pluralmasculino acaba en “i” y el plural femenino y neutro acaba en “le”. Todo ello con alguna excepción.

Fiu, fiul, fii, fiii Hijo, el hijo, hijos, los hijosCeas, ceasul, ceasuri, ceasurile Reloj, el reloj, relojes, los relojesBere, berea, beri, berile Cerveza, la cerveza, cervezas, las cervezasMași nă, mași na, mași ni, mași nile Coche, el coche, coches, los coches

Ejemplos:

Ai ceasul albastru? ¿Tienes el reloj azul?Avem ceasurile albastre Tenemos los relojes azules

Los adjetivos:

Los adjetivos suelen ir detrás del sustantivo al que acompañan. Hay adjetivos de cuatro formas (como albastru) que

son masc. sing., fem. sing., masc. pl., y fem. pl. Tres formas (Portocaliu) masc. sing., fem. sing., y plural tanto masc.

como fem. Dos formas (Verde) masc. y fem. E invariables (gri). Tienen que concordar con el sustantivo al que

acompañan en género y número. También se pueden utilizar como sustantivos, por ejemplo:

Blondul are un frate blond El rubio tiene un hermano rubio

Por lo tanto un adjetivo puede comportarse como un sustantivo y declinarse con todas sus formas. Como no hay

adjetivos neutros, se escoge el masculino singular y el femenino plural para acompañar a los sustantivos neutros.

Vocabulario 9

Alb (adj. m.) /alb/ Blanco: alb, albi, albul, albii, albului, albilor Albă (adj. f.) /’al.bǝ/ Blanca: albă, albe, alba, albele, albei, albelor

Albastru (adj. m.) /al’bas.tru/ Azul (m.): albastru, albaștri, albastrul, albaștrii, albastrului, albaștrilor Albastră (adj. f.) /al’bas.trǝ/ Azul (f.): albastră, albastre, albastra, albastrele, albastrei, albastrelor

Arginti u (adj. m.) /ar.ʤin’ti.u/ Plateado: argintiu, argintii, argintiul, argintiii, argintiului, argintilor Arginti e (adj. f.) /ar.ʤin’ti.e/ Plateada: argintie, argintii, argintia, argintiile, argintiei, argintiilor

Atunci (adv.) /a’tunch /ͥ Entonces

Blond (adj. m.) /blond/ Rubio: blond, blonzi, blondul, blonzii, blondului, blonzilorBlondă (adj.f.) /’blon.dǝ/ Rubia: blondă, blonde, blonda, blondele, blondei, blondelor

Cald (adj. m.) /kald/ Cálido: cald, calzi, caldul, calzii, caldului, calzilor Caldă (adj. f.) /’kal.dǝ/ Cálida: caldă, calde, calda, caldele, caldei, caldelor

Copi l (s. m.) /ko’pil/ Niño, niña: copil, copii, copilul, copiii, copilului, copiilor




51

Doar (Adv.) /do’ar/ Sólo, solamente

Fustă (s. f.) /’f us.tǝ/ Falda: f ustă, f uste, f usta, f ustele, f ustei, f ustelor

Galben (adj. m.) /‘gal.ben/ Amarillo: galben, galbeni, galbenul, galbenii, galbenului, galbenilor Galbenă (adj. f.) /’gal.be.nǝ/ Amarilla: galbenă, galbene, galbena, galbenele, galbenei, galbenelor

Gri (adj. invar.) /gri/ Gris: gri

Indiferent (adj m.) /in.di.fe’rent/ Indiferente (m): indiferent indiferenți, indiferentul, indiferenții, indiferentului,

indiferenților Indiferentă (adj. f.) /in.di.fe’ren.tǝ/ Indiferente (f): indiferentă, indiferente, indiferenta, indiferentele,indiferentei, indiferentelor

Închi s (adj. m.) /ɨn’kis/ Oscuro, cerrado: închis, închiși, închisul, închișii, închisului, închișilor Închi să (adj. f.) /ɨn’ki.sǝ/ Oscura, cerrada: închisă, închise, închisa, închisele, închisei, închiselor

Maro (adj. invar.) /ma’ro/ Marrón: maro

Mătușă (s. f.) /mǝ’tu.shǝ/ Tía: mătușă, mătuși, mătușa, mătușile, mătușii, mătușilor

Negru (adj. m.) /’ne.gru/ Negro: negru, negri, negrul, negrii, negrului, negrilor Neagră (adj. f.) /’nea.grǝ/ Negra: neagră, negre, neagra, negrele, negrei, negrelor

Pahar (s. n.) /pa’jar/ Vaso: pahar, pahare, paharul, paharele, paharului, paharelor

Pantof (s. m.) /pan’tof/ Zapato: pantof, pantofi, pantoful, pantofii, pantofului, pantofilor

Portocali u (adj. m.) /por.to.ka’li.u/ Naranja (m.): portocaliu, portocalii, portocaliul, portocaliii, portocaliului,portocaliilor Portocali e (adj. f.) /por.to.ka’li.e/ Naranja (f.): portocalie, portocalii, portocalia, portocaliile, portocaliei,portocaliilor

Rece (adj. m.) /’re.che/ Frío: rece, reci, recele, recii, recelui, recilor Rece (adj. f.) /’re.che/ Fría: rece, reci, recea, recile, recii, recilor

Roșu (adj. m.) /’ro.shu/ Rojo: roșu, roșii, roșul, roșiii, roșului, roșiilor Roșie (adj. f.) /’ro.shie/ Roja: roșie, roșii, roșia, roșiile, roșiei, roșiilor

U nchi (s. m.) /unk ͥ/ Tío: unchi, unchi, unchiul, unchii, unchiului, unchilor

Verde (adj. m.) /’ver.de/ Verde (m.): verde, verzi, verdele, verzii, verdelui, verzilor Verde (adj. f.) /’ver.de/ Verde (f.): verde, verzi, verdea, verzile, verzii, verzilor

Violet (adj. m.) /vio’let/ Violeta (m) violet, violeți, violetul, violeții, violetului, violețilorVioletă (adj. f.) /vio’le.tǝ/ Violeta (f) violetă, violete, violeta, violetele, violetei, violetelor

Vrea (a vrea) (v.) /vrea/ Querer: Vreau, vrei, vrea, vrem, vreți, vor Conj.: să vrea Pp.: vrut

Expresiones 9

Vă rog Por favor


Bunicul vrea o masină roșie El abuelo quiere un coche rojo Vreau să învaț româna Quiero aprender rumano

Vrei să înveți româna Quieres aprender rumano

Vreau să înveți româna Quiero que aprendas rumano

Vreau să am doi copii Quiero tener dos hijos

Vrea să aiba patru copii Quiere tener cuatro hijos

Mi-e indiferent Me da igual

Bine, atunci vreau un ceas auriu Bien, entonces quiero un reloj dorado

Aș vrea doar patru Querría sólo cuatro

Ai ceasul albastru? ¿Tienes el reloj azul?

Avem ceasurile albastre Tenemos los relojes azules

Blondul are un frate blond El rubio tiene un hermano rubio

Una ayuda para la próxima lista:

Londra Londres




52


1 Carlos tiene zapatos negros Carlos are pantofi negri2 El coche es rojo Mașina e roșie3 Tengo dos relojes azules Am două ceasuri albastre

4 La abuela tiene noventa años Bunica are nouăzeci de ani5 Tengo un coche verde Am o mașină verde6 Tienes dos coches naranjas Ai două mașini portocalii7 El abuelo tiene cuatro nietos Bunicul are patru nepoți8 La mujer tiene cuarenta y cinco años Soția are patruzeci și cinci de ani9 Y el marido tiene 50 Și soțul are cincizeci10 El tío vive en Londres Unchiul locuiește în Londra11 Tiene un coche amarillo are o mașină galbenă 12 No queremos un coche plateado Nu vrem o mașină argintie13 Tenéis un Ferrari rojo oscuro Aveți un Ferrari roșu închis14 Quiero un reloj gris Vreau un ceas gri

15 Queréis dos relojes rojos Vreți două ceasuri roșii16 ¿Quieres un reloj marrón? Vrei un ceas maro?17 Me da igual Mi-e indiferent18 El abuelo aprende inglés Bunicul învață engleza19 Vosotros queréis dos relojes azules Voi vreți două ceasuri albastre20 Quiero aprender rumano Vreau să învaț românește21 Quiero vivir en Madrid Vreau să locuiesc în Madrid22 Quieres hablar portugués Vrei să vorbești portugheza23 Ella quiere tener doce hijos Ea vrea să aiba doisprezece fii24 Pero yo sólo quiero tener dos Dar eu vreau să am doar doi25 Muchos rumanos quieren vivir en Londres Mulți români vor să locuiască în Londra

26 Pero no hablan inglés dar nu vorbesc engleza27 Buenas tardes, Bună seara,28 Querría dos cervezas frías Aș vrea două beri reci29 Querría una cerveza, por favor Aș vrea o bere, vă rog30 El tío tiene cuarenta y tres sobrinos Unchiul are patruzeci și trei de nepoți31 El abuelo tiene cuarenta y siete nietos y nietas Bunicul are patruzeci și șapte de nepoți și nepoate32 La abuela es de Cluj Bunica este din Cluj33 El abuelo quiere un coche negro Bunicul vrea o mașină neagra34 La cerveza es amarilla Berea este galbenă 35 Quiero el reloj negro Vreau ceasul negru36 ¿Quieres los dos relojes negros? Vrei două ceasurile negre?

37 Todavía quiero vivir en Madrid Î ncă mai vreau să locuiesc în Madrid38 Quiero trabajar en España Vreau să lucrez în Spania39 Ellos quieren los coches verdes que están ahí Ei vor mașinile verzi care sunt acolo40 Queremos cerveza Vrem bere41 El abuelo tiene 93 años Bunicul are nouăzeci și trei de ani42 Todavía quiero el coche gris Î ncă mai vreau mașina gri43 Buenos días, ¿tiene relojes? Bună ziua, aveți ceasuri?44 Sí, tenemos relojes suizos y franceses Da, avem ceasuri elvețiene și franțuzești45 Querría uno Aș vrea unul46 ¿Quiere un reloj suizo o francés? Vreți un ceas elvețian sau franțuzesc?47 Me da igual Mi-e indiferent

48 Querría un reloj verde Aș vrea un ceas verde49 Tenemos un reloj suizo verde Avem un ceas elvețian verde50 Bien, entonces quiero el reloj verde Bine, atunci vreau ceasul verde




53

Para saber más 9: Los adjetivos

En el siguiente tabla sólo aparecen las formas utilizadas como adjetivos por ser las habituales.

Adjetivos de cuatroterminaciones Singular PluralMasculino Pantof albastru Pantofi albaștriFemenino Fustă albastră Fuste albastreNeutro Pahar albastru Pahare albastre

Adjetivos de tres terminaciones Masculino Pantof portocali u Pantofi portocali i

Femenino Fustă portocali e Fuste portocali iNeutro Pahar portocali u Pahare portocali i

Adjetivos de dos terminaciones Masculino Pantof verde Pantofi verzi

Femenino Fustă verde Fuste verziNeutro Pahar verde Pahare verzi

Adjetivos invariables Masculino Pantof gri Pantofi gri

Femenino Fustă gri Fuste griNeutro Pahar gri Pahare gri

Los colores: Culori

alb

albastru

azur

bej

bleu

bleumari n

galben

gri

indigo

kaki

magenta

maro

mov

negru

ocru

oranj

portocali u

roșu

roz

turcoaz

verde

violet

Fuente: http://ro.wiktionary.org/wiki/Apendice:Culori

http://ro.wiktionary.org/wiki/Apendice:Culori







54

Berea mea este galbena Mi cerveza es amarilla

Los posesivos (mi, el mío, tu, el tuyo...) El verbo “saber”

Două beri

Los posesivos:

Los posesivos en rumano son tan numerosos como en español, concuerdan en número y género con el sustantivo.

Además, algunos varían según el número de poseedores. Estos son:

Persoană masc/neut sing fem sing masc plur fem/neut plur1 sing meu mea mei mele2 sing tău ta tăi tale3 sing său sa săi sale1 plur nostru noastră noștri noastre2 plur vostru voastră voștri voastre3 plur lor lor lor lor

En para saber más 10 está todo con más detalle.

Los siguientes posesivos son invariables:

lui de élei de ellalor de ellos, de ellas

dumneavoastra de usted, de ustedes

Recuerde que las palabras neutras funcionan como masculinas en singular y como femeninas en plural. Los sustantivos

con posesivo van articulados:

Am un gi nere care lucrează în Madri d Tengo un yerno que trabaja en MadridGi nerele meu lucrează în Madri d Mi yerno trabaja en MadridAl tău este în Grecia El tuyo está en Grecia

El verbo a ști:

A ști (t) Saber

(Eu) Ști u Sé Imperfect pers. a I-a: știam (Tu) Știi Sabes Imperativ pers. a II-a.: știi (El) / (ea) Ști e Sabe Conjunctiv pers. a III-a.: să ști e (Noi) Ști m Sabemos Participiu.: știut

(Voi) Ști ți Sabéis Gerunziu: știind (Ei) / (ele) Ști u Saben

10




55

Algunos ejemplos:

Eu ști u engleza Sé inglésȘti i japoneza? ¿Sabes japonés?Ai ci nu ști m italiana Aquí no sabemos italianoȘti ți multe li mbi Sabéis muchos idiomasSocrii mei ști u portugheza Mis suegros saben portugués

Vocabulario 10

Gi nere (s. m.) /’ʤi.ne.re/ Yerno: ginere, gineri, ginerele, ginerii, ginerelui, ginerilor

Mamă (s. f.) /’ma.mǝ/ Mamá: mamă, mame, mama, mamele, mamei, mamelor

Meu (Adj. Pos.) /meu/ Mío: meu, mei

Mea (Adj. Pos.) /mea/ Mía: mea, mele

No

ră (s. f.)

/’no.

rǝ/ Nuera: No

ră, nurori, nora, nurorile, nurorii, nurorilor

Nostru (adj. pos.) /’nos.tru/ Nuestro: nostru, noștri

Noastră (adj. pos.) /’noas.trǝ/ Nuestra: noastră, noastre

Pantalon (s. m.) /pan.ta’lon/ Pantalón (se usa habitualmente en plural como en español) pantalon, pantaloni,

pantalonul, pantalonii, pantalonului, pantalonilor

Roz (adj. inv.) /roʒ/ Rosa (de color rosa)

Său (adj. pos.) /sǝu/ Suyo: său, săi

Sa (adj. pos.) /sa/ Suya: sa, sale

Socru (s. m.) /’so.kru/ Suegro: socru, socri, socrul, socrii, socrului, socrilor

Soacră (s. f.) /’soa.krǝ/ Suegra: soacră, soacre, soacra, soacrele, soacrei, soacrelor

Ști (a ști) (v.) /shti/ Saber: știu, știi, știe, știm, știți, știu Conj.: să știe Pp.: știut

Tată (s.m.) /’ta.tǝ/ Padre: tată, tați, tatăl (tata), tații, tatălui (tatii), taților

Tău (adj. pos.) /tǝu/ Tuyo: tău, tăi

Ta (adj. pos.) /ta/ Tuya: ta, tale

Vostru (adj. pos.) /’vos.tru/ Vuestro: vostru, voștri

Voastră (adj. pos.) /’voas.trǝ/ Vuestra: voastră, voastre

Frases de ejemplo 10

Berea mea este galbenă Mi cerveza es amarilla Am un ginere care lucrează în Madrid Tengo un yerno que trabaja en Madrid

Ginerele meu lucrează în Madrid Mi yerno trabaja en Madrid

Al tău este în Grecia El tuyo está en Grecia

Eu știu engleza Sé inglés

Știi japoneza? ¿Sabes japonés?

Aici nu știm italiana Aquí no sabemos italiano

Știți multe limbi Sabéis muchos idiomas

Socrii mei știu portugheza Mis suegros saben portugués

Fusta sa este roz Su falda es rosa

A ei este verde La de ella es verde

Pantalonii mei sunt albaștri Mis pantalones son azules Mașina ei este violetă El coche de ella es violeta

Mașina lui este roșie El coche de él es rojo




56


1 Mi suegro tiene cinco nietos Socrul meu are cinci nepoți2 El tuyo tiene cuatro Al tău are patru3 Mi suegra tiene cincuenta y ocho años Soacra mea are cincizeci și opt de ani4 La tuya tiene sesenta y tres A ta are șaizeci și trei

5 Mis coches son verdes Mașinile mele sunt verzi6 Los tuyos son amarillos Ale tale sunt galbene7 Mis hijos son negros Fiii mei sunt negri8 Los tuyos son blancos Ai tăi sunt albi9 Mis hijas hablan inglés Fiicele mele vorbesc engleza10 Las tuyas hablan turco Ale tale vorbesc turca11 Tu hija vive en Inglaterra Fiica ta locuiește în Anglia12 La mía vive en Rumanía A mea locuiește în România13 Tu hijo tiene un reloj rojo Fiul tău are un ceas roșu14 El mío también tiene reloj Și al meu are ceas15 Tus relojes son suizos Ceasurile tale sunt elvețiene

16 Los míos no son suizos Ale mele nu sunt elvețiene17 Tus hermanos aprenden alemán Frații tăi învață germana18 Los míos no saben español Ai mei nu știu spaniola19 Su madre es portuguesa Mama sa este portugheza20 La suya es finlandesa A sa este finlandeza21 Su padre es holandés Tatăl său este olandez22 El suyo es americano Al său este american23 Sus cervezas están frías Berile sale sunt reci24 Las suyas están calientes Ale sale sunt calde25 Sus yernos aprenden rumano Ginerii săi învață românește26 Los suyos aprenden español Ai săi învață spaniola

27 Nuestro hijo quiere aprender rumano Fiul nostru vrea să învețe românește28 El vuestro sabe japonés Al vostru știe japoneza29 Nuestra hija habla chino Fiica noastră vorbește chineza30 La vuestra trabaja en Hungría A voastră lucrează în Ungaria31 Nuestros abuelos viven en Australia Bunicii noștrii locuiesc în Australia32 Los vuestros viven en Bulgaria Ai voștrii locuiesc în Bulgaria33 Nuestras cervezas son amarillas Berile noastre sunt galbene34 Las vuestras están calientes Ale voastre sunt calde35 Vuestro reloj es naranja Ceasul vostru este portocaliu36 El nuestro es blanco Al nostru este alb37 Vuestra madre tiene cuarenta años Mama voastră are patruzeci de ani

38 La nuestra tiene cuarenta y cinco A noastră are patruzeci și cinci39 Vuestros suegros son austriacos Socrii voștrii sunt austrieci40 Los nuestros trabajan cerca de aquí Ai noștrii lucrează aproape de aici41 Vuestras cervezas están frías Berile voastre sunt reci42 Las nuestras también Și ale noastre43 Su sobrino trabaja en Italia Nepotul său lucrează în Italia44 El suyo no trabaja Al său nu lucrează 45 Su sobrina está en Portugal Nepoata sa este în Portugalia46 La suya no está allí A sa nu este acolo47 Sus abuelos (de él) son de Francia Bunicii săi sunt din Franța48 Los suyos son austríacos Ai săi sunt austrieci

49 Sus coches (de ellos) son verdes Mașinile lor sunt verzi50 Los suyos son azules Ale lor sunt albastre




57

Para saber más 10:

Adjetivos posesivos

Adjetivos posesivos +sustantivo

Un solo objeto Varios objetosMasculino/neutro Femenino Masculino Fem/neutro

Un soloposeedor 1ª Pantoful meu (mi)Paharul meu Fusta mea (mi) Pantofii mei (mis) Fustele mele (mis)Paharele mele2ª Pantoful tău (tu)

Paharul tău Fusta ta (tu) Pantofii tăi (tus) Fustele tale (tus)

Paharele tale3ª Pantoful său (su [de

él/ella])Paharul său

Fusta sa (su [deél/ella])

Pantofii săi (sus[de él/ella])

Fustele sale (sus[de él/ella]))Paharele sale

Variosposeedores

1ª Pantoful nostru (nuestro)Paharul nostru

Fusta noastră (nuestra)

Pantofii noștri(nuestros)

Fustele noastre(nuestras)Paharele noastre

2ª Pantoful vostru

(vuestro)Paharul vostru

Fusta voastră

(vuestra)

Pantofii voștri

(vuestros)

Fustele voastre

(vuestras)Paharele voastre3ª Pantoful lor (su [de

ellos/ellas]Paharul lor

Fusta lor (suya[de ellos/ellas])

Pantofii lor (sus[de ellos/ellas])

Fustele lor (sus[de ellos/ellas])Paharele lor

Si los adjetivos posesivos se refieren a dos o más sustantivos, la concordancia se realiza con el último: pantoful și

f usta mea (mi zapato y mi falda), f usta și pantoful meu (mi falda y mi zapato)

Pronombres posesivos

Si lo anterior era como decir “mi vaso”, lo siguiente es como decir “el mío”.

Pronombresposesivos

Un solo objeto Varios objetosMasculino/neutro Femenino Masculino Femenino/neutro

Un soloposeedor

1ª Al meu (el mío) A mea (la mía) Ai mei (los míos) Ale mele (las mías)2ª Al tău (el tuyo) A ta (la tuya) Ai tăi (los tuyos) Ale tale (las tuyas)3ª Al său (el suyo)

Al lui (el suyo [de él])Al ei (suyo[de ella])

A sa (la suya)A lui (la suya [deél])A ei (la suya [deella])

Ai săi (los suyos)Ai lui (los suyos[de él])Ai ei (los suyos [deella])

Ale sale (las suyas) Ale lui (las suyas [deél])

Ale ei (las suyas [deella])

Variosposeedores

1ª Al nostru (nuestro) A noastră

(nuestra)

Ai noștri

(nuestros) Ale noastre (nuestras)

2ª Al vostru (vuestro) A voastră (vuestra)

Ai voștri (vuestros)

Ale voastre (vuestras)

3ª Al lor (suyo [deellos/ellas])

A lor (suya [deellos/ellas])

Ai lor (suyos [deellos/ellas])

Ale lor (suyas [deellos/ellas])

Hay diferentes formas para la tercera persona del singular: Al său “el suyo”, no especifica el género del

poseedor, mientras que al lui (el suyo de él), y al ei (el suyo de ella), sí que lo hacen. Basta con que utilice la forma

Al său para los tres casos si no tiene que especificar.




58

Vrei să fii mamă? ¿Quieres ser mamá?

Los determinantes (esta, este, esa, ese...)

El verbo “hacer”

Vocabulario: Las profesiones

Ea este blondă

Los determinantes nos indican el lugar que ocupa un objeto con respecto al que habla. Son palabras como “ese, esa,esta, aquella…”. En rumano se pueden decir de dos formas, según vayan antes o después del sustantivo y en esta

lección vamos a ver una de ellas. Las dos formas están en para saber más 11.

El verbo “hacer”, a f ace:

Ya hemos utilizado el verbo a f ace en expresiones como:

Ce faci? ¿Qué tal? ¿Qué haces?

A lo que podemos responder:

Nu e treabă ta No es asunto tuyo

A face nos sirve también para expresiones como ésta:

Pot să fac prezentările? ¿Puedo presentarles? (¿puedo hacer la presentación?)

Y entonces:

Ți-l prezi nt pe Davi d Te presento a DavidȚi-o prezi nt pe Diana Te presento a Diana

Como se puede observar hay una pequeña diferencia –l, -o que depende de si se trata de una persona de sexo

masculino o femenino, y que veremos más adelante cuando estudiemos los pronombres de acusativo y dativo.

En cualquiera de los dos casos se puede contestar:

Îmi pare bi ne de cunoști nta Encantado/a de conocerle

A f ace (t) Hacer

(Eu) fac /fak/ hago Imperfect pers. a I-a: făceam (Tu) faci /fach /ͥ haces Imperativ pers. a II-a.: fă (El) / (ea) f ace /’f a.che/ hace Conjunctiv pers. a III-a.: să f acă (Noi) facem /fa’chem/ hacemos Participiu.: facut

(Voi) faceți /fa’chets /ͥ hacéis Gerunziu: facând

(Ei) / (ele) fac hacen

11




59

Repasemos el subjuntivo:

Vreau să învăț yoga Quiero aprender yogaȘtiu să vorbesc germana Sé hablar alemánVreau să faci înot Quiero que hagas natación

Las frases que vamos a utilizar en nuestra lista para practicar los determinantes serán como las de estos ejemplos:

Acea f ată este blondă Esa chica es rubiaAcest băiat vrea să învețe engleza Este chico quiere aprender inglésAcel pahar este gol Aquel vaso está vacío

En rumano tienen sólo dos “grados” de proximidad. En español tenemos tres “este”, “ese” y “aquel”. Vamos a utilizar

el primero para “este” y el segundo tanto para “ese” como para “aquel”.

En el siguiente vocabulario presentamos algunas profesiones. En los oficios tradicionalmente masculinos su femenino

apenas se utiliza, como zidar (albañil) o grădinar (jardinero). Para hacer el femenino basta con poner el sujeto en

femenino y dejar el resto en masculino. Por ejemplo: Ea este un zidar blond literalmente “Ella es un albañil rubio”.

Vocabulario 11

Acel (adj. dem. m.) /a’ʧ el/ Ese: acel, acei, acelui, acelor

Acea (adj. dem. f.) /a’ʧ ea/ Esa: acea, acele, acelei, acelor

Acela (adj. dem. post. m.) /a’ʧ e.la/ Ese: acela, aceia, aceluia, acelora

Aceea (adj. dem. post. f.) /a’ʧ ee.a/ Esa: aceea, acelea, aceleia, acelora

Acest (adj. dem. m.) /a’ʧ est/ Este: acest, acești, acestui, acestor

Această (adj. dem. f.) /a’ʧ eas.tǝ/ Esta: această, aceste, acestei, acestor

Acesta (adj. dem. post. m.) /a’ʧ es.ta/ Este: acesta, aceștia, acestuia, acestora

Aceasta (adj. dem. post. f.) /a’ʧ eas.ta/ Esta: aceasta, acestea, acesteia, acestora Actor (s. m.) /ak’tor/ Actor: actor, actori, actorul, actorii, actorului, actorilor

Actri ță (s. f.) /ak’trit.sǝ/ Actriz: actriță, actrițe, actrița, actrițele, actriței, actrițelor

Avocat (s. m.) /a.vo’kat/ Abogado: avocat, avocați, avocatul, avocații, avocatului, avocaților

Avocată (s. f.) /a.vo’ka.tǝ/ Abogada: avocată, avocate, avocata, avocatele, avocatei, avocatelor

Ăla (adj. dem. post. fam. m.) /’ǝ.la/ Ese: ăla, ăia, ăluia, ălora

Aia (adj. dem. post. fam. f.) /’a.ia/ Esa: aia, alea, ăleia, ălora

Ăsta (adj. dem. post. fam. m.) /’ǝs.ta/ Este: ăsta, ăștia, ăstuia, ăstora

Astă (adj. dem. post. fam. f.) /’as.tǝ/ Esta: astă, aste, ăstei/astei, ăstor

Băiat (s. m.) /bǝ’iat/ Chico, muchacho: băiat, băieți, băiatul, băieții, băietului, băieților

Brunet (adj. m.) /bru’net/ Moreno: brunet, bruneți, brunetul, bruneții, brunetului, bruneților

Brunetă (adj. f.) /bru’ne.tǝ/ Morena: brunetă, brunete, bruneta, brunetele, brunetei, brunetelor

Brutar (s. m.) /bru’tar/ Panadero: brutar, brutari, brutarul, brutarii, brutarului, brutarilor

Acei băie i




60

Brutăreasă (s. f.) /bru.tǝ’rea.sǝ/ Panadera: brutăreasă, brutărese, brutăreasa, brutăresele, brutăresei,

brutăreselor

Castani u (adj. m.) /kas.ta’ni.u/ Castaño: castaniu, castanii, castaniul, castaniii, castaniului, castaniilor

Castani e (adj. f.) /kas.ta.’ni.e/ Castaña: castanie, castanii, castania, castaniile, castaniei, castaniilor

Coaf eză (s. f.) /koa’f e.ʒǝ/ Peluquera: Coaf eză, coaf eze, coaf eza, coaf ezele, coaf ezei, coaf ezelor

Cunoști nță (s. f.) /ku.nosh’tsin.tǝ/ Conocimiento: cunoștință, cunoștințe, cunoștința, cunoștințele, cunoștinței,cunoștințelor

Fabrică (s. f.) /’f a.bri.kǝ/ Fábrica: f abrică, f abrici, f abrica, f abricile, f abricii, f abricilor

Face (a f ace) (v.) /’f a.che/ Hacer: fac, f aci, f ace, f acem, f aceți, fac Imp.:fă Conj.:să facă Pp.:făcut

Fată (s. f.) /’f a.tǝ/ Chica, muchacha: f ată, f ete, f ata, f etele, f etei, f etelor

Fotbali st (s. m.) /fot.ba’list/ Futbolista (hombre): fotbalist, fotbaliști, fotbalistul, fotbaliștii, fotbalistului,

fotbaliștilor

Fotbali stă (s. f.) /fot.ba’lis.tǝ/ Futbolista (mujer): fotbalistă, fotbaliste, fotbalista, fotbalistele, fotbalistei,

fotbalistelor

Frizer (s. m.) /fri’zer/ Peluquero, barbero: frizer/frizeri/frizerul/frizerii/frizerului/frizerilor

Gol (adj. m.) /gol/ Vacío: gol, goi, golul, goii, golului, goilor

Goală (adj. f.) /’goa.lǝ/ Vacía: goală, goale, goala, goalele, goalei, goalelor

Grădinar (s. m.) /grǝ.di’nar/ Jardinero: grădinar, grădinari, grădinarul, grădinarii, grădinarului, grădinarilor

Înot (s. n.) /ɨ’not/ Natación: înot, înoturi, înotul, înoturile, înotului, înoturilor

Magazi n (s. n.) /ma.ga’ʒin/ Tienda: magazin, magazine, magazinul, magazinele, magazinului, magazinelor

Mare (adj. m.) /’ma.re/ Grande (m.): mare, mari, marele, marii, marelui, marilor

Mare (adj. f.) /’ma.re/ Grande (f.): mare, mari, marea, marile, marii, marilor

Mic (adj. m.) /mik/ Pequeño: mic, mici, micul, micii, micului, micilor

Mi că (adj. f.) /’mi.kǝ/ Pequeña: mică, mici, mica, micile, micii, micilor

Pe (prep.) /pe/ A (preposición que introduce un complemento directo), sobre, encima de, en. Plin (adj. m.) /plin/ Lleno: plin, plini, plinul, plinii, plinului, plinilor

Pli nă (adj. f.) /’pli.nǝ/ Llena: plină, pline, plina, plinele, plinei, plinelor

Poliți st (s. m.) /po.lit’sist/ Policía (hombre): polițist, polițiști, polițistul, polițiștii, polițistului, polițiștilor

Poliți stă (s. f.) /po.lit’sis.tǝ/ Policía (mujer): polițistă, polițiste, polițista, polițistele, polițistei, polițistelor

Pompier (s. m.) /pom’pier/ Bombero: pompier, pompieri, pompierul, pompierii, pompierului, pompierilor

Poștări ță (s. m.) /posh.tǝ’rit.sǝ/ Cartera: poștăriță, poștărițe, poștărița, poștărițele, poștăriței, poștărițelor

Poștaș (s. m.) /posh’tash/ Cartero: poștaș, poștași, poștașul, poștașii, poștașului, poștașilor

Prezentare (s. f.) /pre.zen’ta.re/ Presentación: prezentare, prezentări, prezentarea, prezentările, prezentării,

prezentărilor Restaurant (s. n.) /res.tau’rant/ Restaurante: restaurant, restaurante, restaurantul, restaurantele,

restaurantului, restaurantelor

Roșcat (adj. m.) /rosh’kat/ Pelirrojo: roșcat, roșcați, roșcatul, roșcații, roșcatului, roșcatilor

Roșcată (adj. f.) /rosh’ka.tǝ/ Pelirroja: roșcată, roșcate, roșcata, roșcatele, roșcatei, roșcatelor

Spart (adj. m.) /spart/ Roto: spart, sparți, spartul, sparții, spartului, sparților

Spartă (adj. f.) /’spar.tǝ/ Rota: spartă, sparte, sparta, spartele, spartei, spartelor

Toreador (s. m.) /to.rea’dor/ Torero: toreador, toreadori, toreadorul, toreadorii, toreadorului, toreadorilor

Treabă s f /’tre a̯.bǝ/ asunto, ocupación: treabă treburi treaba treburile trebii treburilor

Yoga s f /’jo.ga/ Yoga

Zidar (s. m.) /ʒi’dar/ Albañil: zidar, zidari, zidarul, zidarii, zidarului, zidarilor




61 Fotbali st


Nu e treabă ta No es asunto tuyo

Ți-l prezint pe David Te presento a David

Ți-o prezint pe Diana Te presento a Diana

Îmi pare bine de cunoștinta Encantado/a de conocerle

Vreau să învaț yoga Quiero aprender yoga Știu să vorbesc germana Sé hablar alemán

Vreau să f aci înot Quiero que hagas natación

Acea f ată este blondă Esa chica es rubia

Acest băiat vrea să învețe engleza Este chico quiere aprender inglés

Acel pahar este gol Aquel vaso está vacío

Vrei să fii mamă? ¿Quieres ser mamá?

Suntem fotbaliști Somos futbolistas

En la próxima lista usaremos la primera forma de demostrativo, la que va antes del sustantivo, y que viene

explicada en para saber más 11.

Ace şti

băie i




62


1 Esta chica es grande Această f ată este mare2 Este chico es rubio Acest băiat este blond3 Este vaso está vacío Acest pahar este gol4 Estas chicas son pequeñas Aceste f ete sunt mici5 Estos chicos son morenos Acești băieți sunt bruneți

6 Estos vasos están llenos Aceste pahare sunt pline7 Esa chica tiene 20 años Acea f ată are douăzeci de ani8 Ese chico es pelirrojo Acel băiat este roșcat9 Ese vaso está roto Acel pahar este spart10 Esas chicas son castañas Acele f ete sunt castanii11 Esos chicos son pequeños Acei băieți sunt mici12 Esos vasos están llenos Acele pahare sunt pline13 Esta chica quiere ser panadera Această f ată vrea să fie brutăreasă 14 Este chico quiere ser albañil Acest băiat vrea să fie zidar15 Estos chicos quieren ser policías Acești băieți vor să fie polițiști16 Estas chicas quieren ser peluqueras Aceste f ete vor să fie coaf eze

17 Esa chica quiere tener un coche pequeño Acea f ată vrea să aibă o mașină mică 18 Ese chico quiere aprender inglés Acel băiat vrea să învețe engleza19 Esos chicos quieren saber alemán Acei băieți vor să știe germana20 Esas chicas quieren vivir lejos de aquí Acele f ete vor să locuiască departe de aici21 Quiero saber griego Vreau să știu greaca22 Quieres ser actriz Vrei să fii actriță 23 Quiere ser jardinero Vrea să fie grădinar24 Quiere ser abogada Vrea să fie avocată 25 Queremos ser toreros Vrem să fim toreadori26 Queremos ser carteras Vrem să fim poștărițe27 Queréis saber árabe Vreți să știți araba

28 Quieren aprender rumano Vor să învețe româna29 Quieren ser futbolistas Vor să fie fotbaliști30 Quiero ser bombero Vreau să fiu pompier31 Queremos hablar español Vrem să vorbim spaniola32 Queréis vivir en Australia Vreți să locuiți în Australia33 Aquella chica quiere ser rubia Acea f ată vrea să fie blondă 34 Aquel chico trabaja en una fábrica Acel băiat lucrează într-o f abrică 35 Trabajo de vendedor en una tienda Lucrez ca vânzător într-un magazin36 ¿Quieres trabajar en un restaurante? Vrei să lucrezi într-un restaurant?37 Todavía no lo sé Î ncă nu știu38 ¿Qué estás haciendo? Ce f aci?

39 Hago yoga Fac yoga40 ¿Qué está haciendo ella? Ce f ace ea?41 Ella hace natación Ea f ace înot42 ¿Qué está haciendo este chico? Ce f ace acest băiat?43 ¿Qué hacéis? Ce faceți?44 ¿Qué hacen esas chicas? Ce fac acele f ete?45 No es asunto tuyo Nu e treabă ta 46 ¿Puedo presentarles? Pot să fac prezentările?47 Te presento a Jorge Ți-l prezint pe Jorge48 Es mi marido Este soțul meu49 Trabaja en una fábrica Lucrează într-o f abrică

50 Encantada de conocerle Îmi pare bine de cunoștintă




63

Para saber más 11: Los adjetivos demostrativos

Adj.+s. cercanía (p.ej.: este chico) Masculino Neutro FemeninoSingular N/A Acest băiat Acest pahar Această f ată

G/D Acestui băiat Acestui pahar Acestei f etePlural N/A Acești băieți Aceste pahare Aceste f ete

G/D Acestor băieți Acestor pahare Acestor f eteAdj.+s. lejanía (p.ej.: ese chico)Singular N/A Acel băiat Acel pahar Acea f ată

G/D Acelui băiat Acelui pahar Acelei f etePlural N/A Acei băieți Acele pahare Acele f ete

G/D Acelor băieți Acelor pahare Acelor f eteS.+adj. cercanía (p.ej.: el chico este)Singular N/A Estándar Băiatul acesta Paharul acesta Fata aceasta

Coloquial Băiatul ăsta Paharul ăsta Fata astaG/D Estándar Băiatului acestuia Paharului acestuia Fetei acesteia

Coloquial Băiatului ăstuia Paharului ăstuia Fetei asteia/ăsteia

Plural N/A Estándar Băieți aceștia Paharele acestea Fetele acesteaColoquial Băieți ăștia Paharele astea Fetele astea

G/D Estándar Băieților acestora Paharelor acestora Fetelor acestoraColoquial Băieților ăstora Paharelor ăstora Fetelor ăstora

S.+adj. lejanía (p.ej.: el chico ese)Singular N/A Estándar Băiatul acela Paharul acela Fata aceea

Coloquial Băiatul ăla Paharul ăla Fata ai aG/D Estándar Băiatului aceluia Paharului aceluia Fetei aceleia

Coloquial Băiatului ăluia Paharului ăluia Fetei ăleiaPlural N/A Estándar Băieți acei a Paharele acelea Fetele acelea

Coloquial Băieți ăia Paharele alea Fetele alea

G/D Estándar Băieților acelora Paharelor acelora Fetelor aceloraColoquial Băieților ălora Paharelor ălora Fetelor ălora

Cuando el sustantivo precede al adjetivo, el sustantivo va articulado (como en español). La lengua coloquial

corresponde a la lengua hablada habitual. Las formas estándar se utilizan en lenguaje formal. Subrayadas, las

formas que también pueden funcionar como pronombres, las que he escogido del neutro en realidad son comunes

a los tres géneros. Las formas del femenino aceasta, asta, aceea, ai a, tienen sentido neutro (como en “¿cuánto

cuesta esto? Cât costă asta?)

Suntem fotbali ști




64

Vreau că fiica mea să se numească Florina Quiero que mi hija se llame Florina

Los verbos pronominales. “Yo me llamo...”

Las otras formas de los demostrativos

El método “Google”


Cómo preguntar el precio de las cosas.

Profesorul meu

Los verbos pronominales:

Son verbos que requieren un pronombre adicional. Se utilizan de una forma idéntica al español, pero no todos losverbos que en español son pronominales lo son en rumano, y viceversa. Son pronominales los verbos reflexivos del

tipo: “lavarse”, “llamarse”… es decir, verbos que acaban en “-se”, derivados de otros verbos como “lavar”, “llamar”…

Algunos verbos (como a se numi) requieren pronombres en acusativo y otros en dativo. Hay verbos que admiten su

uso, con y sin pronombres, y hasta con los dos, algunos de ellos cambiando drásticamente su significado, y además

existen verbos en los que se usa el pronombre reflexivo con sentido de posesivo como cuando decimos „me lavo la

ropa” en vez de decir „lavo mi ropa”. Empezamos con los pronombres reflexivos en acusativo:

mă me

te te

se se

ne nos

vă os

se se

Ejemplos:

Cum te numești? ¿Cómo te llamas?Mă numesc Davi d Me llamo DavidDumneavoastră vă numi ți Bond Usted se llama Bond/ustedes se llaman Bond

En esta lección usaremos los demostrativos que van después del sustantivo y que requieren que éste vaya articulado.

Observe las diferencias:

Această f ată are 10 ceasuri Esta chica tiene 10 relojesFata aceasta are 10 ceasuri Esta chica tiene 10 relojesFata asta are 10 ceasuri Esta chica (La chica esta) tiene 10 relojes

A (se) numi (t) Llamar(se)

(Eu) mă numesc /nu’mesk/ me llamo Imperfect pers. a I-a: numean (Tu) te numești /nu’mesht /ͥ te llamas Imperativ pers. a II-a.: numește (El) / (ea) se numește /nu’mesh.te/ se llama Conjunctiv pers. a III-a.: să se numească (Noi) ne numi m /nu’mim/ nos llamamos Participiu.: numi t

(Voi) vă numi ți /nu’mits /ͥ os llamáis Gerunziu: numi nd

(Ei) / (ele) se numesc se llaman

12




65

La primera forma (Acest pahar = este vaso) y la segunda forma (Paharul acesta) son formales. La tercera forma

(Paharul ăla), es más coloquial y perfectamente correcta. Las tres se pueden traducir como “este vaso”. La segunda

traducción al español (el vaso este, la chica esta) nos puede sonar despectiva cuando nos referimos a personas, pero

en rumano simplemente suena informal. He usado esta traducción para que se vea que en nuestro idioma existe una

construcción idéntica. En la forma coloquial se comen el “ce” de la forma estándar (acesta

ăsta). En la prácticabasta con usar una sola forma, pero hay que reconocer las tres porque todas se usan. Todas están en la para saber

más 11.

El método “Google”

Para saber cual de las formas se usa más, búsquelas en internet. Escriba, entre comillas, „acest pahar” y luego pruebe

con „paharul acesta”. Resultado: 4110 frente a 3030. Como ve, ambas formas se usan con frecuencia parecida. El

resultado puede variar según pongamos las diacríticas o no: „Această fată” 3.630, „Aceasta fata” 22.300, „Fata

aceasta” 19.700, y „Fata asta” 113.000, gana por mayoría la forma coloquial sin diacríticas. Si tiene dudas sobre el

orden o uso más habitual de algunas palabras dentro de una frase, pruebe este método, pero tenga en cuenta que en

internet no siempre se usa la ortografía más correcta y que el resultado puede estar desvirtuado porque la frase en

cuestión forme parte del título de una canción famosa, por ejemplo.

Otro experimento: „Am doua masini” 1950 resultados, „Am doua de masini” (incorrecta) ofrece 0 resultados, „Am 30

de ani” 17.700 resultados, „am 30 ani” (incorrecta) 984 resultados.

En para saber más 12 está la forma de construir los números del 100 al 999. Un par de ejemplos:

Am o sută zece euro Tengo ciento diez eurosVreau două sute douăzeci și cinci de euro Quiero doscientos veinticinco euros

El precio de las cosasSólo se usa la tercera persona del verbo costar:

Cât costă asta? ¿Cuánto cuesta esto?Vasul costă trei sute de euro La vasija cuesta trescientos eurosPaharele alea costă două sute de euro Los vasos esos cuestan doscientos euros

Vocabulario 12

Ban (s. m.) /ban/ Moneda, dinero: ban, bani, banul, banii, banului, banilor

Bărbat (s. m.) /bǝr’bat/ Hombre: bărbat, bărbați, bărbatul, bărbații, băarbatului, bărbaților

Bicicletă (s. f.) /bi.chi’kle.tǝ/ Bicicleta: bicicletă, bicicleta, bicicleta, bicicletele, bicicletei, bicicletelor Chiar (adv) /kiar/ también, incluso, hasta

Coleg (s. m.) /ko.leg/ Colega, compañero de trabajo: coleg, colegi, colegul, colegii, colegului, colegilor

Colegă (s. f.) /ko’le.gǝ/ Colega, compañera de trabajo: colegă, colege, colega, colegele, colegei, colegelor

Costa (a costa) /’kos.ta/ Costar: costă Conj.: să coste Pp.:costat

Cum (adv.) /kum/ Cómo

Electrician (s. m.) /e.lek.tri’chian/ Electricista (hombre): electrician, electriciani, electricianul, electricianii,

electricianului, electricianilor

Electriciană (s. f.) /e.lek.tri’chia.nǝ/ Electricista (mujer) Electriciană, electriciane, electriciana, electricianele,

elecricianei, electricianelor E uro n /'e.u.ro/ Euro: euro euro euroul --- euroului ---

Far (s. n.) /far/ Faro: f ar, faruri, f arul, f arurile, f arului,l f arurilor

Femeie (s. f.) /fe’meie/ Mujer: femeie, femei, femeia, femeile, femeii,l femeilor






67


1 Mi compañero de trabajo se llama Carlos Colegul meu se numește Carlos2 Me llamo Florina Mă numesc Florina3 ¿Cómo te llamas? Cum te numești?4 Este hombre se llama Radu Bărbatul acesta se numește Radu5 Esta mujer es mi hermana Femeia aceasta este sora mea

6 Nos llamamos Alberto y Alberta Ne numim Alberto și Alberta7 Ellos se llaman Alberto y Alberta Ei se numesc Alberto și Alberta8 ¿Cómo se llaman ellas? Cum se numesc ele?9 Este vaso es mío Paharul acesta este al meu10 Ese hombre vive en Madrid Bărbatul acela locuiește în Madrid11 Esa mujer hace yoga Femeia aceea f ace yoga12 Aquel vaso es grande Paharul acela este mare13 Estos hombres son rumanos Bărbații aceștia sunt români14 Estas mujeres son guapas Femeile acestea sunt frumoase15 Esos hombres saben hablar ruso Bărbații aceia știu să vorbească rusa16 Esas mujeres hacen natación Femeile acelea fac înot

17 Aquellos vasos están rotos Paharele acelea sunt sparte18 Aquel hombre se llama Pedro Bărbatul acela se numește Pedro19 ¿Cómo se llama esa mujer de allí? Cum se numește femeia aceea de acolo?20 Este chico quiere ser electricista Băiatul acesta vrea să fie electrician21 La niña ésta se llama Mónica Fetița asta se numește Monica22 ¿Cuánto cuesta esto? Cât costă asta?23 Esto cuesta ciento venticinco euros Asta costă o sută douăzeci și cinci de euro24 El futbolista ese cuesta mucho dinero Fotbalistul ăla costă mulți bani25 Esa secretaria trabaja mucho Secretara aceea lucrează mult 26 El vaso aquel está vacío Paharul ăla este gol27 Mi yerno tiene doscientos cuarenta y un euros Ginerele meu are două sute patruzeci și unu de euro

28 ¿Cómo os llamáis? Cum vă numiți?29 Las vasijas estas son caras Vasele astea sunt scumpe30 ¿Cuánto cuesta una vasija china? Cât costă un vas chinezesc?31 Una vasija china cuesta ciento veinte euros Un vas chinezesc costă o sută douăzeci de euro32 Los vasos aquellos son de ella Paharele alea sunt ale ei33 Mis coches son también de ellos Mașinile mele sunt chiar ale lor34 ¿Qué desea? Ce doriți?35 Querría un coche barato Aș vrea o mașină ieftină 36 Ese coche cuesta sólo novecientos euros Mașina aceea costă doar nouă sute de euro37 Pero es un coche muy feo Dar e o mașină f oarte urâtă 38 Y tiene los faros rotos Și are f arurile sparte

39 ¿Cuánto cuesta cada vasija? Cât costă fiecare vas?40 Cada vasija cuesta cien euros Fiecare vas costă o sută de euro41 ¿Qué es eso? Ce e aceea?42 Eso es una bicicleta roja Aia e o bicicletă roșie43 ¿Quieres una bicicleta de color amarillo? Vrei o bicicletă de culoare galbenă? 44 ¿Cómo se llama esa mujer? Cum se numește femeia aceea?45 Esa mujer de ahí es Gloria Femeia de acolo este Gloria46 Es profesora de inglés Este profesoară de engleză 47 Pero trabaja en una tienda Dar lucrează într-un magazin48 Es muy guapa y sabe muchos idiomas E f oarte frumoasă și știe multe limbi49 Estamos aprendiendo mucho Învățăm mult

50 No hablas mucho Nu vorbești mult






69

Fetița îi dă un os câinelui vecinului La niña le da un hueso al perro del vecino

El verbo “Dar”

Cómo usar el dativo y genitivo

Qué forma escoger de cada palabra

Câi nele are un os mare

Primero el verbo a da:

Ejemplos:

Dau ban Doy dineroDai un câi ne Das un perroEa dă o rață Ella da un patoDăm două baloanele Damos los dos globosDați o pisi că Dais un gatoEi dau doi bani Ellos dan dos monedas

El Dativo y Genitivo

En la siguiente frase:

La niña le da un hueso al perro de los vecinos

Los sustantivos rumanos tienen 6 formas diferentes por cada género. Para saber cual de ellas tiene que escoger bastará

con que busque la palabra en el diccionario, vea su género y siga el siguiente esquema:

Género masculino o neutro, p.e.: câi ne (perro), pahar (vaso) o șarpe (serpiente)

Câine (s. m.) /kɨi.ne/ Perro: câine, câini, câinele, câinii, câinelui, câinilor

A da (t) Dar

(Eu) dau doy Imperfect pers. a I-a: dădeam, dam (Tu) dai das Imperativ pers. a II-a.: dă (El) / (ea) dă da Conjunctiv pers. a III-a.: să dea (Noi) dăm damos Participiu.: dat

(Voi) dați dais Gerunziu: dând

(Ei) / (ele) dau dan

Perros Los erros

A los perros,

de los perros

El perro Al perro,

del perro(un) Perro, a/de +

art. Ind + perro/s

13






71

Los sustantivos femeninos acompañados por unei, usan la forma de nominativo/acusativo plural

Un pahar al unei feti țe Un vaso de una niñaNi ște pahare ale unei feti țe Unos vasos de una niña

Así:

Un copi l dă un os unei pisi ci a unui veci n Un niño da un hueso a un gato de un vecinoUn copi l dă oase unor câi ni ai veci nului Un niño da huesos a unos perros del vecino

Vocabulario 13

Balon (s. n.) /ba’lon/ Globo: balon, baloane, balonul, baloanele, balonului, baloanelor

Casă (s. f.) /’ka.sǝ/ Casa: casă, case, casa, casele, casei, caselor

Câi ne (s. m.) /’kɨi.ne/ Perro: câine, câini, câinele, câinii, câinelui, câinilor.

Da (a da) /da/ Dar: dau, dai, dă, dăm, dați, dau Imp.:dă!, Conj.: să dea Pp.:dat

Ni ște num /ˈniʃ.te/ Unos, unas Pește (s. m.) /’pesh.te/ Pez: pește, pești, peștele, peștii, peștelui, peștilor

Pisi că (s. f.) /pi’si.kǝ/ Gato: pisică, pisici, pisica, pisicile, pisicii, picicilor

Os (s. n.) /os/ Hueso: os, oase, osul, oasele, osului, oaselor

Pup (s. m.) /pup/ Beso (en lenguaje infantil): pup, pupi, pupul, pupii, pupului, pupilor

Pupi c (s. m.) /pu’pik/ Besito (lenguaje familiar e infantil): pupic, pupici, pupicul, pupicii, pupicului, pupicilor

Rață (s. f.) /’rat.sǝ/ Pato: rață, rațe, rața, rațele, raței, rațelor

Rege (s. m.) /’re.ge/ Rey: rege, regi, regele, regii, regelui, regilor

Regi nă (s. f.) /re’ʤi.nǝ/ Reina: regină, regine, regina, reginele, reginei, reginelor

Străbuni c (s. m.) /strǝ.bu’nik/ Bisabuelo: străbunic, străbunici, străbunicul, străbunicii, străbunicului,străbunicilor

Străbuni că (s. f.) /strǝ.bu’ni.kǝ/ Bisabuela: străbunică, străbunice, străbunica, străbunicele, străbunicei,

străbunicelor

Șarpe (s. m.) /’shar.pe/ Serpiente: șarpe, șerpi, șarpele, șerpii, șarpelui, șerpilor

Veci n (s. m.) /ve’chin/ Vecino: vecin, vecini, vecinul, vecinii, vecinului, vecinilor

Veci nă (s. f.) /ve’chi.nǝ/ Vecina: vecină, vecine, vecina, vecinele, vecinei, vecinelor

Frases de práctica 13 Dau ban Doy dinero

Dai un câine Das un perro

Ea dă o rață Ella da un pato

Dăm două baloanele Damos los dos globos

Dați o pisică Dais un gato

Ei dau doi bani Ellos dan dos monedas

Fetița îi dă un os câinelui vecinilor La niña le da un hueso al perro de los vecinos

O fetiță dă un os unui câinelui unui vecin Una niña da un hueso al perro de un vecino

Eu îi dau un ban unui fiu al unui vecin Yo le doy una moneda a un hijo de un vecino

Un copil dă un os unei pisici a unui vecin Un niño da un hueso a un gato de un vecino

Un copil dă oase unor câini ai vecinului Un niño da huesos a unos perros del vecino Câinele are un os mare El perro tiene un hueso grande

La próxima lista está diseñada para que tenga que usar todas las formas de algunas palabras

http://images.google.es/imgres?imgurl=http://pequenoscientificos.uniandes.edu.co/Imagenes1/peligro.jpg&imgrefurl=http://pequenoscientificos.uniandes.edu.co/Estoy/Estoy_preguntenos.html&h=387&w=393&sz=15&hl=es&start=2&tbnid=ptjjbqpjS0KllM:&tbnh=122&tbnw=124&prev=/images?q=peligro&gbv=2&svnum=10&hl=es




72


1 La hija de mi padre es mi hermana Fiica tatălui meu este sora mea2 Un perro tiene un hueso Un câine are un os3 El perro tiene un hueso Câinele are un os4 Dos perros tienen huesos Doi câini au oase

5 Los perros tienen los huesos Câinii au oasele6 Una niña tiene un perro O fetiță are un câine7 La niña tiene el perro Fetița are câinele8 Dos niñas tienen dos perros Două fetițe au doi câini9 Las niñas tienen los perros Fetițele au câinii10 Una niña tiene un hueso de un perro O fetiță are un os al unui câine11 La niña tiene el hueso del perro Fetița are osul câinelui12 Unas niñas tienen unos huesos de unos perros Niște fetițe au niște oase ale unor câini13 Las niñas tienen los huesos de los perros Fetițele au oasele câinilor14 Una niña da un hueso a un perro de un vecino O fetiță dă un os unui câine al unui vecin15 La niña da el hueso al perro del vecino Fetița dă osul câinelui vecinului

16 Unas niñas dan huesos a unos perros de unos vecinos Niște fetițe dau oase unor câini ai unor vecini17 Las niñas dan los huesos a los perros de los vecinos Fetițele dau oasele câinilor vecinilor18 Un gato tiene un pez O pisică are un pește19 El gato tiene el pez Pisica are peștele20 Dos gatos tienen peces Două pisici au pești21 Los gatos tienen los peces Pisicile au peștii22 Un niño tiene un gato Un copil are o pisică 23 El niño tiene el gato Copilul are pisica24 El niño tiene dos gatos Copilul are două pisici25 Los niños tienen los gatos Copiii au pisicile26 Un niño tiene un pez de un gato Un copil are un pește al unei pisici

27 El niño tiene el pez del gato Copilul are peștele pisicii28 Unos niños tienen unos peces de unos gatos Niște copii au niște pești ai unor pisici29 Los niños tienen los peces de los gatos Copiii au peștii pisicilor30 El niño da un pez a un gato Copilul dă un pește unei pisici31 El niño le da el pez al gato del vecino Copilul î i dă peștele pisicii vecinului32 El niño da un pez a unos gatos Copilul dă un pește unor pisici33 El niño da un pez a los gatos Copilul dă un pește pisicilor34 Un globo está allí Un balon este acolo35 El globo es rojo Balonul este roșu36 Dos globos están aquí Două baloane sunt aici37 Los globos son azules Baloanele sunt albastre

38 Tengo un globo Am un balon39 Tienes el globo Ai balonul40 Tenemos dos globos Avem două baloane41 Tenéis los globos Aveți baloanele42 Un niño da un besito a un globo Un copil dă un pupic unui balon43 El niño da un besito al globo Copilul dă un pupic balonului44 Unos niños dan besos a unos globos Niște copii dau pupici unor baloane45 Los niños dan besos a los globos Copiii dau pupici baloanelor46 Un globo de un vecino está allí Un balon al unui vecin este acolo47 El globo del vecino es amarillo Balonul vecinului este galben48 Unos globos de unos vecinos están aquí Niște baloane ale unor vecini sunt aici

49 Los globos de los vecinos son verdes Baloanele vecinilor sunt verzi50 El padre del padre de mi padre es mi bisabuelo Tatăl tatălui tatălui meu este străbunicul meu




73

Para saber más 13: LOS CASOS Y LAS DECLINACIONES

En “La niña da un hueso al perro del vecino” hay un verbo y cuatro sustantivos con funciones diferentes: Nominativo

(N), Acusativo (A), Dativo (D) y Genitivo (G). Es útil distinguirlas, porque en rumano la forma de la palabra puede variar

según su función.

Nominativo, es el sujeto que suele ir antes del verbo al principio de la frase. Responde a la pregunta ¿quién? “¿Quién

da el hueso al perro?” La niñaAcusativo: Es el objeto directo (OD) que suele ir tras el verbo. Para saber si un sustantivo es OD podemos pasar la frase

a pasiva y ver si se convierte en sujeto: “Un hueso es dado al perro del vecino por la niña”. Responde a la pregunta:

“¿Qué (verbo) (sujeto)?” “¿Qué da la niña?” Un hueso. El Nominativo y el Acusativo se escriben igual: “un pato

tiene un pato” O rață are o rață, aunque el sujeto (N) va antes del verbo y el objeto directo (A) después.

Genitivo: Es el complemento del sustantivo que le precede, ya sea sujeto “el niño del jardinero da un beso al globo”,

o no “la niña da un hueso al perro del vecino”, e indica el poseedor. Lleva delante la preposición “de”. En rumano es

la flexión del artículo que acompaña al sustantivo. Copi lul are un balon copi luluiEl niño tiene un globo del niño.

Responde a la pregunta “¿de quién? No va al inicio de una frase, ni justo después del verbo. Puede existir un genitivo

de un genitivo de un genitivo… como en la frase “la madre de la madre de mi madre es mi bisabuela”

Dativo: va inmediatamente detrás del verbo, “El niño da un hueso al perro del jardinero”. Suele llevar la preposición

“a” delante. Recibe la acción del verbo, en este caso es el perro el que recibe el hueso. Se detecta preguntando ¿a

quién? Al perro (D)

Por tanto: La niña (N-sujeto) da (verbo) un hueso (A-OD) al perro (D-O indirecto) del vecino (G-Complemento)

En rumano el artículo definido (el, la, los, las) va pegado al final de la palabra, el indefinido (un, una, unos, unas, varios,

varias, muchos, dos, tres, cuatro…) va delante y separado. El caso va pegado al artículo.

En masculino:

Copil (s. m.) /ko’pil/ Niño

Singular sin artículodefinido

Plural sin artículodefinido

Singular con artículodefinido

Plural con artículodefinido

Nominativo (N) (un) copi l (doi, ni ște…) copi i copi lul copii i

Acusativo (A) (un) copi l (doi, ni ște…) copi i copi lul copii i

Genitivo (G) (a, ai…) unui copi l (a, ai...) unor copi i copi lului copi ilor

Dativo (D) U nui copi l U nor copi i copi lului copi ilor

En neutro:

Os (s. n.) /os/

HuesoSingular sin artículodefinido




Nominativo (N) (un) os (două, ni ște…) oase osul oasele

Acusativo (A) (un) os (două, ni ște…) oase osul oaseleGenitivo (G) (a, ai…) unui os (a, ai) unor oase osului oaselor

Dativo (D) U nui os U nor oase osului oaselor

En femenino:

Rață (s. f.)/’ra.ʦǝ/ Pato

Singular sin artículodefinido




Nominativo (N) (o) rață (două, ni ște…) rațe rața rațele

Acusativo (A) (o) rață (două, ni ște…) rațe rața rațele

Genitivo (G) *(a, ai…) (unei) rațe *(a, ai…) (unor) rațe raței rațelor

Dativo (D) (unei) rațe unor rațe raței rațelor

Hay 16 cuadrículas de caso, artículo y número por cada género pero, como mucho, sólo 6 formas diferentes. El

femenino es un poco diferente del masculino y del neutro, porque para el G/D singular femenino escogemos la forma

plural y para el masculino/neutro singular escogemos la forma básica en todos los casos. Más adelante veremos otro

caso, el Vocativo, y los complementos preposicionales.




74

De ce crezi că mi-a dat 1150 de euro?

¿Por qué crees que me ha dado 1150 euros?

El verbo “Creer”

El pretérito perfecto

Los pronombres de complemento indirecto

“¿Por qué?”

Expresiones de tiempo

Los números de 1000 en adelante

El verbo a crede:

Ejemplos:

Crezi în asta? ¿Crees en esto?Cred în Dumnezeu Creo en DiosNu crede în horoscop No cree en el horóscopo

Aquí están los participios de los verbos que ya conocemos para poder formar un nuevo tiempo: el pasado.

Infinitivo Participio pasado (Pp) TraducciónA fi fost sido, estadoA avea avut tenidoA f ace facut hechoA învăța învățat AprendidoA locui locui t Vivido, habitadoA lucra lucrat Trabajado

A ști știut sabidoA (se) numi numi t llamadoA vrea vrut queridoA da dat dadoA crede crezut creído

El pasado se forma con la forma auxiliar del verbo a avea, vamos a ver esto con el verbo a da

Como se puede ver, el auxiliar no es exactamente igual al verbo a avea

A crede (t) creer

(Eu) cred creo Imperfect pers. a I-a: credeam (Tu) crezi crees Imperativ pers. a II-a.: crede (El) / (ea) crede cree Conjunctiv pers. a III-a.: să creada (Noi) credem creemos Participiu.: crezut

(Voi) credeți creéis Gerunziu: crez î nd

(Ei) / (ele) cred creen

A da (t) (pasado) Dar

(Eu) Am dat He dado(Tu) Ai dat Has dado(El) / (ea) A dat Ha dado

(Noi) Am dat Hemos dado(Voi) Ați dat Habéis dado

(Ei) / (ele) Au dat Han dado

14






76

Expresiones de tiempo:

Ieri AyerAzi HoyMâi ne MañanaDupă-amiază Por la tardeDe seară De noche

Ejemplos:

Ea nu vrea să-mi dea un pupi c Ella no quiere darme un besitoCe-i dau mâi ne? ¿Qué le doy mañana?Nu-ți dau nimi c No te doy nadaEi nu ne-au dat bani luna aceasta Ellos no nos han dado dinero este mesDe ce nu mi-ai dat nimi c? ¿Por qué no me has dado nada?Ți-au dat ieri pașaportul meu Te han dado ayer mi pasaporte

El uso es tan parecido al español, que en rumano también tienen una forma enfática o „tónica” de decir “me”, que es

“a mí” y que no sustituye a la anterior forma sino que se suma a ella como en español:

Mie A mí

Ție A ti

Lui A él

Ei A ella

Sie A él, a ella, a sí mismo, a si misma

Nouă A nosotros

Vouă A vosotros

Lor A ellos, a ellas

Ejemplos:

Mie îmi dă două beri. Și mie A mí me da dos cervezas. Y a mídar ție î ți dă doar una Pero a ti te da sólo una

Para los números mayores de mil:

O mie 1000Două mii 2000O mie nouă sute șaptezeci 1970U nsprezece mii patru sute ci ncizeci și șase 11456

Moș Crăciun






78

Zoologic (adj. m.) /zoo’lo.ʤik/ Zoológico, zoo: zoologic, zoologici, zoologicul, zoologicii, zoologicului, zoologicilorZoologică (adj. f.) /zoo’lo.ʤi.kǝ/ Zoológica: zoologică, zoologice, zoologica, zoologicele, zoologicei,zoologicelor

Expresiones 14

De ce? ¿Por qué?

Pentru că... Porque...

Alo? ¿Dígame?

Salut Hola

Acasă En casa


Crezi în asta? ¿Crees en esto? Cred în Dumnezeu Creo en Dios

Nu crede în horoscop No cree en los horóscopos

Fetița îmi dă un câine La niña me da un perro

Ea nu vrea să-mi dă un pupic Ella no quiere darme un besito

Ce-i dau mâine? ¿Qué le doy mañana?

Nu-ți dau nimic No te doy nada

Ei nu ne-au dat bani luna aceasta Ellos no nos han dado dinero este mes

De ce nu mi-ai dat nimic? ¿Por qué no me has dado nada?

Ț

i-au dat ieri pașaportul meu Te han dado ayer mi pasaporte

Mie îmi dă două beri. Și mie. A mí me dă dos cervezas. Y a mí.

dar ție î ți dă doar una Pero a ti te da sólo una

Mie îmi dă o mașină Me da a mí un coche

Îti dau trei beri Te dan tres cervezas

El nu-mi dă mașinile El no me da los coches

Ea vrea șă-mi dea trei cărți Ella quiere darme tres libros

Mi-ai dat două bomboane Me has dado dos caramelos

Dă-mi păpusa ta! ¡Dame tu muñeca!

Un pașaport




79


1 ¿Diga? ¿Sí? Alo? Da?2 Hola, soy Pepe Bună, sunt Pepe3 Hola Pepe Salut Pepe4 ¿Está Florin en casa? Florin este acasă?

5 Ayer estuvo en Craiova Ieri a fost în Craiova6 Pero hoy creo que está en Bucarest Dar azi cred că este în București7 ¿Has vivido en Bucarest? Ai locuit în București?8 Sí, he vivido en Bucarest Da, am locuit în București.9 Entre mil novecientos noventa y seis Î ntre o mie nouă sute nouăzeci și șase10 y dos mil uno și două mii unu11 Hizo yoga hace tres días A facut yoga de acum trei zile12 Nosotros hemos trabajado aquí durante tres años Noi am lucrat aici timp de trei ani13 Habéis tenido tres perros Ați avut trei câini14 Pero ahora no tenéis ninguno Dar acum n-aveți niciunul15 He sido albañil pero ahora soy profesor Am fost zidar dar acum sunt prof esor

16 Han vivido en Madrid en 1995 Au locuit în Madrid în 199517 ¿Crees en los horóscopos? Crezi în horoscop?18 Ellos no creen en los horóscopos Ei nu cred în horoscop19 Ella no cree en Dios Ea nu crede în Dumnezeu 20 Pero nosotros somos cristianos Dar noi suntem creștini21 Y creemos en Dios și credem în Dumnezeu 22 La hija del jardinero todavía cree en Papá Noel Fiica grădinarului î ncă mai crede în Moș Craciun23 Creo que tengo 2500 € en el banco Cred că am două mii cinci sute de euro în bancă 24 Ella me dio una moneda ayer Ea mi-a dat o monedă ieri25 ¿Creéis que él tiene mucho dinero? Credeți că el are mulți bani?26 ¿Te ha hablado en inglés? Ți-a vorbit în engleză?

27 No, me ha hablado en rumano Nu, mi-a vorbit în românește28 Él le ha dado un hueso al perro del jardinero El i-a dat un os câinelui grădinarului29 El granjero nos ha dado tres gallinas Fermierul ne-a dat trei găini30 El delfín del zoo es muy inteligente Delf inul grădinii zoologică este f oarte inteligent31 Vuestro jefe os ha dado mil quinientos euros Șeful vostru v-a dat o mie cinci sute de euro32 Ellas querían dos mil euros Ele au vrut două mii de euro33 Pero yo les he dado sólo mil Dar eu le-am dat doar o mie34 He tenido un sueño muy extraño Am avut un vis f oarte bizar35 Ayer trabajé de mañana Ieri am lucrat de dimineața36 Pero hoy trabajo de tarde Dar azi lucrez de după-amiază 37 Y mañana trabajo por la noche Și mâine lucrez de seara

38 Hago yoga todos los días Fac yoga în fiecare zi39 Pero ayer no hice yoga Dar ieri n-am f ăcut yoga40 Porque estaba muy cansado Pentru că eu am fost f oarte obosit41 ¿Por qué estabas muy cansado? De ce ai fost f oarte obosit?42 Porque hice mucho deporte Pentru că am facut mult sport43 ¿Qué has hecho hoy? Ce ai facut azi?44 He aprendido dos palabras nuevas Am învățat două cuvinte noi45 He estado en Madrid por la mañana Am fost în Madrid de dimineața46 Y he hablado con un amigo de mi padre și am vorbit cu un amic tatălui meu47 Que ha vivido aquí en dos mil cinco care a locuit aici în două mii cinci48 Y me ha dado dos globos rojos și mi-a dat două baloane roșii

49 A ti te ha dado una muñeca azul Ție ți-a dat o păpușă albastră 50 Y a él le ha dado tres caramelos și lui i-a dat trei bomboane




80

Para saber más 14: los pronombres de objeto indirecto (Dativos) y sus contracciones:

Por cada pronombre (p.e.: îmi) tenemos una forma tónica (mie), una forma átona ( îmi), y su contracción (mi) que

puede llevar algún guión dependiendo si va junto a una palabra (-mi, mi-) o entre dos (-mi-)

Pronombres de objeto

indirecto (Dativo)

Fuente: Esquemas de rumano José

Damián González-Barros

www.editatenea.com

Forma

tónica

Forma

átona

Formas junto a otras palabras que acaban o empiezan por

vocal

I II III IV V VI VII VIII IX

SINGULAR

1ª mie îmi -mi mi- -mi mi- mi mi- mi- -mi-

2ª ție î ți -ți ți- -ți ți- ți ți- ți- -ți-

3ª

M. lui

îi -i i- -i i- i i- i- -i-F. ei

PLURAL

1ª nouă ne ne ne- -ne ne ni ne- ne- -ni-

2ª vouă vă vă v- -vă vă vi v- vă- -vi-3ª lor le le le- -le le li le- le- -li-

I Ante la mayoría de tiempos simples

II Tras nu y să (en să-mi, să-ți, să-i)

III Ante el auxiliar para formar el pretérito perfecto o el condicional

IV Tras el imperativo afirmativo y el gerundio.

V Ante la forma e del verbo a fi como en: Mi-e sete

VI Ante verbos con reflexivo se

VII En lenguaje coloquial ante formas simples que comiencen por vocal excepto î

VIII En lenguaje coloquial ante formas simples de verbos que comiencen por î

IX En construcciones con verbo antepuesto y pronombre se postpuesto: pare-mi-se

trei pisici






82

Uno de los usos de la preposición la que podemos traducir más o menos como “a”:

La ce ora? Când? ¿A qué hora? ¿Cuándo?La două A las dosPână la două hasta las dosPe la unu cerca de la una, sobre la una aproximadamente

Si usamos el reloj de doce horas podemos especificar:

La șase după amiaza A las seis de la tardeLa șase dimineața A las seis de la mañanaNu înai nte de ora nouă dimineața No antes de las nueve de la mañana

También podemos usar preposiciones y adverbios:

După ora opt seara Después de las ocho de la tardePeste o oră Dentro de una hora

Peste două ore Dentro de dos horas Î ntre trei și patru Entre las tres y las cuatroE deja ora unsprezece Son ya las once

Se usan algunos genitivos como zilei, nopții u orei:

Ora doi sprezece miezul zi lei Las doce del mediodíaOra doi sprezece miezul nopții Las doce de la (media)noche

În jurul orei patru Alrededor de las cuatro

Aquí está el Genitivo de los nombres propios. Está todo explicado en para saber más 15. Unos ejemplos:

Alberto este fratele lui Carmen Alberto es el hermano de CarmenCarmen este sora lui Alberto Carmen es la hermana de AlbertoJosé este soțul Mariei José es el esposo de María

Para escribir el genitivo de un determinante, por ejemplo: “El perro de este hombre”, se pone en genitivo sólo eldeterminante si éste va delante del sustantivo, o ambos si va detrás.

Câi nele acestui bărbat este mare El perro de este hombre es grandeCâi nele bărbatului acestuia este mare El perro de este hombre es grande

El verbo “venir”:

A veni (i) Venir, llegar

(Eu) vin vengo Imperfect pers. a I-a: veneam (Tu) vii vienes Imperativ pers. a II-a.: vi no (El) / (ea) vi ne viene Conjunctiv pers. a III-a.: să vi nă (Noi) veni m venimos Participiu.: veni t

(Voi) veni ți venís Gerunziu: veni nd

(Ei) / (ele) vin vienen




83

Ejemplos:

Au veni t și verișorii mei Han venido también mis primos Î ncă n-a veni t Todavía no ha venidoGeamantanul lui George n-a veni t No ha llegado la maleta de George

Veni ți din Africa? ¿Viene usted de África?

Para decir “vengo de” se dice vin din, pero para decir “vengo a” se dice vin în

Jean Michel Jarre vi ne în Români a! ¡Jean Michel Jarre viene a Rumanía!Cesaria Evora nu mai vi ne în Români a Cesaria Evora ya no viene a Rumanía

Vocabulario 15

Amiază (s. f.) /a’mia.ʒă/ Mediodía: Amiază, amiezi, amiaza, amiezile, amiezii, amiezilor

Carte (s. f.) /’kar.te/ Libro, carta (naipe): carte, cărți, cartea, cărțile, cărții, cărților

Fără (prep, conj, adv.) Sin, menos.

Fix (adj. m.) /fiks/ Fijo, en punto: fix, f icși, f ixul, f icșii, f ixului, f icșilor

Fi xă (adj. f.) /’f ik.sǝ/ Fija: f ixă, f ixe, f ixa, f ixele, f ixei, f ixelor

Geamantan (s. n.) /ʤea.man’tan/ Maleta: Geamantan, geamantane, geamantanul, geamantanele,

geamantanului, geamantanelor

Înai nte (adv.) /ɨ.na’in.te/ Antes (de)

Jumătate (s. f.) /ʤu.mǝ’ta.te/ Mitad, media: jumătate, jumătăți, jumătatea, jumătățile, jumătății, jumătăților

Măr (s. n.) /mǝr/ Manzana: măr, mere, mărul, merele, mărului, merelor

Miez (s.n.) /mieʒ/ Medio: miez, miezuri, miezul, miezurile, miezului, miezurilor

Noapte (s. f.) /’noap.te/ Noche: noapte, nopți, noaptea, nopțile, nopții, nopților Oră (s. f.) /’o.rǝ/ Hora: oră, ore, ora, orele, orei, orelor

Până (prep. Inv.) /’pɨ.nǝ/ Hasta

Peste (prep. Inv.) /’pes.te/ Sobre, encima de

Sfert (s. n.) /sfert/ Cuarto: sfert, sf erturi, sf ertul, sf erturile, sf ertului, sf erturilor

Veni (a veni) (i) /ve’ni/ Venir: vin, vii, vine, venim, veniți, vin Imp.: vino! Subj.: să vină Pp.: venit

Verișor (s. m.) /ve.ri’shor/ Primo: verișor, verișori, verișorul, verișorii, verișorului, verișorilor

Expresiones 15

Scuzați-mă Perdone, disculpe

În jurul Alrededor de

Oră șase




84

Frases para practicar 15

Cât e ceasul, vă rog? ¿Qué hora es, por favor?

Scuzați-ma, cât e ceasul? Disculpe, ¿tiene hora?

Ce oră e? ¿Qué hora es?

Este ora cinci Son las cinco

E cinci Son las cinco E patru Son las cuatro

E cinci și zece Son las cinco y diez

E cinci și un sfert Son las cinco y cuarto

E cinci și cincisprezece Son las cinco y quince

Ora douăzeci și trei Las veintitrés

E șase f ără un sfert Son las seis menos cuarto

E șase f ără zece Son las seis menos diez

E cinci și jumatate Son las cinco y media

E cinci jumate Son las cinco y media

E unu Es la una E două fix Son las dos en punto

La ce ora? Când? ¿A qué hora? ¿Cuándo?

La două A las dos

Până la două hasta las dos

Pe la unu cerca de la una, sobre la una aproximadamente

La șase după amiaza A las seis de la tarde

La șase dimineața A las seis de la mañana

Nu înainte de ora nouă dimineața No antes de las nueve de la mañana

După ora opt seara Después de las ocho de la tarde

Peste o oră Dentro de una hora

Peste două ore Dentro de dos horas Î ntre trei și patru Entre las tres y las cuatro

E deja ora unsprezece Son ya las once

Ora doisprezece miezul zilei Las doce del mediodía

Ora doisprezece miezul nopții Las doce de la (media)noche

În jurul orei patru Alrededor de las cuatro

Alberto este fratele lui Carmen Alberto es el hermano de Carmen

Carmen este sora lui Alberto Carmen es la hermana de Alberto

José este soțul Mariei José es el esposo de María

Câinele acestui bărbat este mare El perro de este hombre es grande

Câinele bărbatului acestuia este mare El perro de este hombre es grande

Au venit și verișorii mei Han venido también mis primos

Î ncă n-a venit Todavía no ha venido

Geamantanul lui George n-a venit No ha llegado la maleta de George

Veniți din Africa? ¿Viene usted de África?

Jean Michel Jarre vine în România! ¡Jean Michel Jarre viene a Rumanía!

Cesaria Evora nu mai vine în România Cesaria Evora ya no viene a Rumanía




85


1 ué hora es? Cât e ceasul?2 La una en punto Ora unu fix3 La una y cuarto Unu și un sfert4 Las dos menos veinte Două f ără douăzeci

5 Las dos Ora două 6 Son las dos y veinte E ora două și douăzeci7 Son las dos y media E ora două și jumatate8 Son las tres E ora trei9 Viene a las tres y diez Vine la ora trei și zece10 Vengo a las cuatro menos cuarto Vin la ora patru f ără un sfert 11 Ella viene a las cuatro Ea vine la ora patru12 ¿Vienes a las cuatro y cuarto? Vii la ora patru și un sfert?13 Creo que viene a las cuatro y veinte Cred ca vine la ora patru și douăzeci14 Quiero que vengas a las cinco Vreau să vii la ora cinci15 ¿Venís a las cinco y cinco? Veniți la cinci și cinci?

16 El jardinero viene a las cinco y media Grădinarul vine la ora cinci și jumatate17 El hijo de este hombre viene a las seis Fiul acestui bărbat vine la ora șase18 El hijo del jardinero viene a las seis y cuarto Fiul grădinarului vine la ora șase și un sfert19 Son las siete menos cinco E ora șapte f ără cinci20 Las siete en punto Ora șapte fix21 Venimos a las siete y veinticinco Venim la ora șapte și douăzeci și cinci22 Ellas vienen a las ocho menos cuarto Ele vin la ora opt f ără un sfert23 Son las ocho E ora opt24 Esta chica viene a las ocho y cinco Această f ată vine la ora opt și cinci25 Alrededor de las ocho y media În jurul orei opt și jumatate26 Son las nueve en punto E ora nouă fix

27 Vengo a las nueve y diez Vin la ora nouă și zece28 El quiere que vengas a las diez menos cuarto El vrea să vii la ora zece f ără un sfert 29 Las diez Ora zece30 A las diez y veinte La ora zece și douăzeci31 Son las once menos diez E (ora) unsprezece f ără zece32 He venido a las once en punto Am venit la (ora) unsprezece fix33 Creo que (él) ha venido a las doce menos veinte Cred că el a venit la douăsprezece f ără douăzeci34 Me ha dado tres libros a las doce menos cinco Mi-a dat trei cărți la (ora) douăsprezece f ără cinci35 Trabajo a las doce en punto Lucrez la (ora) douăsprezece fix36 Vengo a las doce y veinticinco Vin la (ora) douăsprezece și douăzeci și cinci37 La una menos diez Ora unu f ără zece

38 Quiero que venga sobre las ocho Vreau să vină pe la opt39 Pero él quiere venir después de las ocho Dar el vrea să vină după de la ora opt40 El perro de este hombre tiene tres huesos Câinele bărbatului acestuia are trei oase41 Los huesos de esta mujer son grandes Oasele femeii acesteia sunt mari42 El gato de esa niña es negro Pisica fetiței aceleia este neagra43 El pez de ese hombre es plateado Peștele bărbatului aceluia este argintiu44 El hijo de este jardinero tiene tres manzanas Fiul grădinarului acestuia are trei mere45 Le he dado tres monedas a ese hombre I-am dat trei monede bărbatului aceluia46 Le has dado cien euros al marido de esta mujer I-ai dat o sută de euro soțului femeii acesteia47 Ellos creen que esta niña habla inglés Ei cred că fetița aceasta vorbește engleza48 Ese futbolista viene entre las cinco y las seis Fotbalistul acela vine î ntre cinci și șase

49 ¿A qué hora viene el hijo de María? La ce oră vine fiul Mariei?50 No sé Nu știu




86

Para saber más 15: Declinación de los nombres propios

Masculino Femenino acabado en “a” Femenino no acabado en “a” Nominativo David Cristina CarmenAcusativo Pe David, cu David Pe Cristina, cu Cristina Pe Carmen, cu Carmen

Genitivo Lui David Cristinei Lui CarmenDativo Lui David Cristinei Lui CarmenVocativo Davide! Cristino! Carmen!




87

Încerc mai târziu

Pruebo más tarde

Iar vs. și (II) Las conjugaciones de la lengua rumana Los números ordinales (primero, segundo...) El verbo “probar, intentar” Vocabulario: Los meses del año Verbos que se conjugan como a veni Un calendar

Unas expresiones:

Pe curând

Hasta luego, hasta pronto Foarte sigur/ă Muy seguro/a

La telef on Al teléfono, al aparato Mai târzi u Más tarde Va rugam… Por favor (Les rogamos…)

Astă-vară Este verano (el verano pasado, el último verano)

Iar vs. Și (II)

Ya hemos visto que tanto iar como și se traducen “y”, y que no se utilizan de la misma manera. Și se utiliza para unirpalabras de la misma categoría como dos sustantivos o dos adjetivos que califican a un mismo sustantivo. Iar se utiliza

para unir proposiciones. Estos son unos ejemplos que aclaran la cuestión:

David și Pedro sunt înalți David y Pedro son altosJuan este înalt și slab Juan es alto y delgadoJuan este înalt iar Pedro este slab Juan es alto y Pedro es delgadoJuan este înalt și slab iar Pedro este scund și slab Juan es alto y delgado y Pedro es bajo y delgadoJuan și Pedro sunt scunzi Juan y Pedro son bajosJuan și Pedro sunt slabi iar Carla este grasă Juan y Pedro son delgados y Carla es gordaJuan și Pedro sunt scunzi dar Carla nu este scundă Juan y Pedro son bajos pero Carla no es bajaJuan este scund iar Carla și Maria sunt grase Juan es delgado y Carla y María son gordasCâi nele maro și pisi ca galbenă sunt mari iar câi nele

gri și pisi ca neagra sunt mici

El perro marrón y el gato amarillo son grandes y el perro gris

y el gato negro son pequeños

Aunque se podría decir: David este înalt iar Pedro este înalt”, en la práctica no se dice porque suena redundante y sediría: David și Pedro sunt înalți, con lo cual, iar a pesar de ser una conjunción copulativa equivalente a și, en realidadse usa cuando se unen proposiciones con valor adversativo y donde su significado es próximo a dar.

En la siguiente frase de Florian Pittiș, aunque hay dos proposiciones, usa și porque el sujeto no cambia:

Dumnezeu e drept, bun și știe ce f ace Dios es justo, bueno, y sabe lo que hace

16




88

El verbo a încerca:

Ejemplo:

Am încercat să fac un portret He intentado hacer un retrato

Las Conjugaciones

En rumano existen cuatro conjugaciones, que corresponden a los verbos terminados en: -a (a lucra), ea (a avea),-e (a f ace), y en –i (a vorbi ) o – î (a cobor î ). No todos los verbos de una misma conjugación se conjugan igual. Sinembargo, un verbo básico y sus derivados a base se prefijos, se conjugan de la misma forma.

Se conjugan igual que a veni :

contraveni contravenirconveni convenir, acordarcuveni corresponderle, tocarledeveni llegar a ser, convertirse en, hacerseinterveni intervenirparveni triunfar, lograrpreveni prevenir

proveni provenir, procederredeveni volver a serreveni volversurveni sobrevenir

Unos ejemplos extraídos de internet con los verbos a deveni y a reveni :

Phelps a deveni t cel mai bun sporti v din istorie Phelps se ha convertido en el mejor deportista de la historiaAm deveni t milionar Me he hecho millonarioCred că e bi ne să revi n mai târzi u Creo que es bueno que vuelva más tarde"Regele Ferdinand" a reveni t în

ța

ră El

“Rey Fernando” ha vuelto al país

Sunt în vacanță. Reveni ți mai târzi u! Estoy de vacaciones. Vuelvan más tarde.Va rugam reveni ți Les rogamos que vuelvanAm reveni t He vuelto

Los ordinales:

Los ordinales indican el orden de algo o alguien dentro de una serie: Primero, segundo, tercero etc. Se abrevianponiéndoles una “o” chiquitita a la derecha si son masculinos o una “a” chiquitita si son femeninos, esto es: 1º, 2º, 3ºetc., a veces se escriben en números romanos: Carlos VCarlos quinto. En rumano ocurre algo parecido. Tienen:pri mul, al doi lea, al trei lea etc… aunque se suelen abreviar: Filip al II-lea (Felipe II), o incluso Filip al 2-lea.

En para saber más 16 tenemos la lista de los números ordinales hasta el 100º.

A încerca (i) Intentar, probar

(Eu) încerc intento Imperfect pers. a I-a: încercam (Tu) încerci intentas Imperativ pers. a II-a.: încearcă (El) / (ea) încearcă intenta Conjunctiv pers. a III-a.: să încerce

(Noi) încercăm intentamos Participiu.: încercat(Voi) încercați intentáis Gerunziu: încercând

(Ei) / (ele) încearcă intentan

http://www.verbix.com/webverbix/go.php?D1=5&H1=105&T1=surveni







89

Los meses del año

Los meses del año son palabras de género masculino a pesar de que algunas acaban en “e”. Son invariables, es decir,no se flexionan. En cambio la palabra “mes”, lună, es de género femenino:

Ianuarie Enero

Februarie FebreroMartie MarzoApri lie AbrilMai MayoIunie JunioIulie JulioAugust AgostoSeptembrie SeptiembreOctombrie OctubreNoiembrie NoviembreDecembrie Diciembre

Vocabulario 16

Apri lie (s.) /a’pri.li.e/ Abril

August (s.) /’au.gust/ Agosto

Bun (adj. m.) /bun/ Bueno: bun, buni, bunul, bunii, bunului, bunilor

Bună (adj. f.) /’bu.nǝ/ Buena: bună, bune, buna, bunele, bunei, bunelor

Calendar (s. n.) /ka.len’dar/ Calendario: calendar, calendare, calendarul, calendarele, calendarului,

calendarelor

Contraveni (a contraveni) (i) /kon.tra.ve’ni/ Contravenir: contravin, contravii, contravine, contravenim,contraveniți, contravin Imp.: contravino! Subj.: să contravină Pp.: contravenit

Conveni (a conveni) (i) /kon.ve’ni/ Convenir, acordar: convin, convii, convine, convenim, conveniți, convin Imp.:convino! Subj.: să convină Pp.: convenit

Cuveni (a cuveni) (refl.) /ku.ve’ni/ Corresponderle, tocarle: ---, ---, cuvine, ---, ---, cuvin Conj.: să cuvină Pp.:cuvenit

Decembrie (s.) /de’chem.bri.e/ Diciembre

Deveni (A deveni) (i) /a de.ve’ni/ Llegar a ser, convertirse en, hacerse: devin, devii, devine, devenim, deveniți,

devin. Imp.: devino Subj.: să devină Pp.: devenit

Februarie (s.) /fe.bru’a.ri.e/ Febrero

Gras (adj. m.) /gras/ Gordo: gras, grași, grasul, grașii, grasului, grașilor

Grasă (adj. f.) /’gra.sǝ/ Gorda: grasă, grase, grasa, grasele, grasei, graselor

Ianuarie (s.) /ia.nu’a.ri.e/ Enero Interveni (a interveni) (i) /in.ter.ve’ni/ Intervenir: intervin, intervii, intervine, intervenim, interveniți, intervin

Imp.: intervino! Subj.: să intervină Pp.: intervenit

Iulie (s.) /’iu.li.e/ Julio




90

Iunie (s.) /’iu.ni.e/ Junio

Lună (s. f.) /’lu,nǝ / Mes: lună, luni, luna, lunile, lunii, lunilor

Istorie (s. f.) /is’to.rie/ Historia: Istorie, istorii, istoria, istoriile, istorie, istoriilor

Înalt (adj. m.) /ɨ’nalt/ Alto: înalt, înalți, înaltul, înalții, înaltului, înalților

Înaltă (adj. f.) /ɨ’nal.tǝ/ Alta: înaltă, înalte, înalta, înaltele, înaltei, înaltelor

Încerca (A încerca) (t) /a ɨn.cher’ka/ Probar, intentar: încerc, încerci, încearcă, încercăm, încercați, încearcă. Imp.: încearcă. Subj.: să încerce. Pp.: încercat

Mai (s.) /mai/ Mayo, más

Martie (s.) /mar.ti.e/ Marzo

Milionar (s. m.) /mi.lio’nar/ Millonario: milionar, milionari, milionarul, milionarii, milionarului, milionarilorMilionară (s. f.) /mi.lio’na.rǝ/ Millonaria: milionară, milionare, milionara, milionarele, milionarei, milionarelor

Monstru (adj. m.) /’mons.tru/ Monstruo (masc.): monstru, monștri, monstrul, monștrii, monstrului, monștrilor

Monstră (adj. f) /’mons.trǝ/ Monstruo (fem.): monstră, monstre, monstra, monstrele, monstrei, monstrelor

Noiembrie (s.) /no’iem.bri.e/ Noviembre

Octombrie (s.) /ok.tom.bri.e/ Octubre

Papă (s. m) /’pa.pǝ/ Papa: papă, papi, papa, papii, papei, papilor Parveni (a parveni) (i) /par.ve’ni/ Triunfar, lograr: parvin, parvii, parvine, parvenim, parveniți, parvin Imp.:

parvino! Subj.: să parvină Pp.: parvenit

Portret (s. n.) /por’tret/ Retrato: portret, portrete, portretul, portretele, portretului, portretelor

Preveni (a preveni) (i) /pre.ve’ni/ Prevenir: previn, previi, previne, prevenim, preveniți, previn Imp.: previno!Subj.: să prevină Pp.: prevenit

Proveni (a proveni) (i) /pro.ve’ni/ Provenir: provin, provii, provine, provenim, proveniți, provin Imp.: provino!Subj.: să provină Pp.: provenit

Redeveni (a redeveni) (i) /re.de.ve’ni/ Volver a ser: redevin, redevii, redevine, redevenim, redeveniți, redevinImp.: redevino! Subj.: să redevină Pp.: redevenit

Regat (s. n.)

/re’gat/ Reino: regat, regate, regatul, regatele, regatului, regatelor

Reveni (A reveni) (i) /a re.ve’ni/ Volver: revin, revii, revine, revenim, reveniți, revin. Imp.: revino Subj.: să revină

Pp.: revenit

Rupt (adj. m.) /rupt/ Roto: rupt, rupți, ruptul, rupții, ruptului, rupților

Ruptă (adj. f.) /’rup.tǝ/ Rota: ruptă, rupte, rupta, ruptele, ruptei, ruptelor

Septembrie (s.) /sep’tem.bri.e/ Septiembre

Scund (adj. m.) /skund/ Bajo (persona): scund, scunzi, scundul, scunzii, scundului, scunzilor

Scundă (adj. f) /’skun.dǝ/ Baja (persona): scundă, scunde, scunda, scundele, scundei, scundelor

Slab (adj. m.) /slab/ Delgado: slab, slabi, slabul, slabii, slabului, slabilor

Slabă (adj. f.) /’sla.bǝ/ Delgada: slabă, slabe, slaba, slabele, slabei, slabelor

Sporti v (Adj.) /spor’tiv/ Deportista (masc.) sportive, sportivi, sportivul, sportivii, sportivului, sportivilorSporti vă (Adj.) /spor’ti.vǝ/ Deportista (fem.) sportivă, sportive, sportive, sportivele, sportivei, sportivelor

Student (s. m.) /stu’dent/ Estudiante (masc.): student, studenți, studentul, studenții, studentului, studenților

Studentă (s. f.) /stu’den.tǝ/ Estudiante (fem.): studentă, studente, studenta, studentele, studentei, studentelor

Surveni (a surveni) (i) /sur.ve’ni/ Sobrevenir: ---, ---, survine, ---, ---, survin Subj.: să survină Pp.: survenit

Telef on (s. n.) /te.le’fon/ Teléfono: telef on, telef oane, telef onul, telef oanele, telef onului, telef oanelor

Țară (s. f.) /’tsa.rǝ/ País: țară, țări, țara, țările, țării, țărilor

Vacanță (s. f.) /va’kant.sǝ/ Vacaciones: vancanță, vacanțe, vacanța, vancanțele, vancanței, vancanțelor

Vampi r (s. m.) /vam’pir/ Vampiro: vampir, vampiri, vampirul, vampirii, vampirului, vampirilor

Vară

(s. f.)/’v

a.rǝ/

Verano: vară, v

eri, vara, verile, verii, verilor




91

Expresiones 16

Pe curând Hasta luego, hasta pronto.

Foarte sigur/ă Muy seguro/a

La telef on Al teléfono, al aparato

Mai târziu Más tarde

Va rugam… Por favor (Les rogamos…) Astă-vară Este verano (el verano pasado, el último verano)


David și Pedro sunt înalți David y Pedro son altos

Juan este înalt și slab Juan es alto y delgado

Juan este înalt iar Pedro este slab Juan es alto y Pedro es delgado

Juan este înalt și slab iar Pedro este scund Juan es alto y delgado y Pedro es bajo y delgado Juan și Pedro sunt scunzi Juan y Pedro son delgados

Juan și Pedro sunt scunzi iar Carla este grasă Juan y Pedro son delgados y Carla es gorda

Juan și Pedro sunt scunzi dar Carla nu este scundă Juan y Pedro son bajos pero Carla no es baja

Juan este scund iar Carla și Maria sunt grase Juan es delgado y Carla y María son gordas

Câinele maro și pisica galbenă sunt mari el perro marrón y el gato amarillo son grandes

iar câinele gri și pisica neagra sunt mici y el perro gris y el gato negro son pequeños

Dumnezeu e drept, bun și știe ce f ace Dios es justo, bueno, y sabe lo que hace

Am încercat să fac un portret He intentado hacer un retrato

Phelps a devenit cel mai bun sportiv din istorie Phelps se ha convertido en el mejor deportista de lahistoria

Am devenit milionar Me he hecho millonario Cred că e bine să revin mai târziu Creo que es bueno que vuelva más tarde

"Regele Ferdinand" a revenit în țară El “Rey Fernando” ha vuelto al país

Sunt în vacanță. Reveniți mai târziu! Estoy de vacaciones. Vuelvan más tarde

Va rugăm reveniți Les rogamos que vuelvan

Am revenit He vuelto

Înalt și scund




92

Lista de autoevaluación 16 (Nota: cuando decimos que algo de cristal está roto, empleamos el adjetivo spart, cuando

lo usamos para otro tipo de objetos, empleamos rupt.)

1 Ella es enfermera y él es profesor Ea este infirmieră, iar el este prof esor2 Te has convertido en un monstruo Ai devenit un monstru3 Enero es el primer mes del año Ianuarie e prima lună a anului

4 El libro de estos estudiantes está roto Cartea acestelor studenți este ruptă 5 Febrero es el segundo mes del año Februarie e a două lună a anului6 En el año 1025 Polonia se convirtió en reino În anul 1025 Polonia a devenit regat7 Marzo es el tercer mes del año Martie este a treia lună a anului8 El hijo de Carmen y Florin sabe sueco Fiul lui Carmen și Florin știe suedeza9 Abril es el cuarto mes del año Aprilie este a patra lună a anului 10 Benedicto XVI es el octavo papa alemán Benedict al XVI-lea este al optulea papă german 11 Mayo es el quinto mes del año Mai este a cincea lună a anului 12 ¿Quién está al aparato? Cine este la telef on?13 Buenos días señor Eliade, soy Ionut Bună ziua, domnule Eliade. Sunt Ionut14 ¿Está Radu en casa? Radu este acasă?

15 No, todavía no. Creo que viene a las seis Nu, nu î ncă. Cred că vine la ora șase16 ¿Está seguro? Sunteți sigur?17 Sí, estoy segurísimo Da, sunt f oarte sigur18 Entonces pruebo más tarde Atunci încerc mai târziu19 Adiós señor Eliade La revedere domnule Eliade20 Hasta luego, Ionut Pe curând, Ionut21 Junio es el sexto mes del año Iunie este a șasea lună a anului 22 Elena no está todavía en casa Elena nu este î ncă acasă 23 Creo que viene más tarde Cred că vine mai târziu24 Pruebo a las siete y media Încerc la ora șapte și jumatate25 Julio es el séptimo mes del año Iulie e a șaptea lună a anului

26 Estamos de vacaciones Suntem în vacanță 27 Agosto es el octavo mes del año August e a opta lună a anului 28 Estoy en casa Sunt acasă 29 Septiembre es el noveno mes del año Septembrie e a nouă lună a anului 30 ¡Adiós y hasta luego, señor Martínez! La revedere și pe curând, domnule Martinez!31 Octubre es el décimo mes del año Octombrie e a zecea lună a anului 32 Vuelvo a las cuatro y media Revin la ora patru și jumatate33 Noviembre es el undécimo mes del año Noiembrie e a unsprezecea lună a anului 34 ¿Vuelves mañana? Revii mâine?35 Diciembre es el duodécimo mes del año Decembrie e a douăsprezecea lună a anului 36 Ella vuelve más tarde Ea revine mai târziu

37 Volvemos a las once Revenim la ora unsprezece38 Vosotros no volvéis al país Voi nu reveniți în țară 39 Ellos no vuelven a Inglaterra Ei nu revin în Anglia40 Quiero que pruebes más tarde Vreau să încerci mai târziu41 El intenta hacer unos retratos El încearcă să f acă niște portrete42 Lo intentamos mañana Încercăm mâine43 ¿Probáis a las siete? Încercați la șapte?44 Ellos lo han intentado Ei au încercat45 Te has hecho millonario Ai devenit milionar46 Él se convierte en vampiro El devine vampir47 Quiero que llegues a ser profesora Vreau să devii profesoară

48 Sé lo que hacéis Știu ce faceți49 Sé lo que hiciste el último verano Știu ce ai făcut astă-vară 50 El polaco es la lengua de los polacos Poloneza este limba polonezilor

http://ro.wikipedia.org/wiki/1025

http://ro.wikipedia.org/wiki/1025




93

Para saber más 16: Los números ordinales

I Primero (1º) Pri mul Primera (1ª) Pri mă

II Segundo (2º) Al doi lea (al II-lea) Segunda (2ª) A două

III Tercero (3º) Al trei lea (al III-lea) Tercera (3ª) A trei a

IV Cuarto (4º) Al patrulea (al IV-lea) Cuarta (4ª) A patraV Quinto (5º) Al ci ncilea (al V-lea) Quinta (5ª) A ci ncea

VI Sexto (6º) Al șaselea (al VI-lea) Sexta (6ª) A șasea

VII Séptimo (7º) Al șaptelea (al VII-lea) Séptima (7ª) A șaptea

VIII Octavo (8º) Al optulea (al VIII-lea) Octava (8ª) A opta

IX Noveno (9º) Al nouălea (al IX-lea) Novena (9ª) A noua

X Décimo (10º) Al zecelea (al X-lea) Décima (10ª) A zecea

XI Undécimo (11º) Al unsprezecelea (al XI-lea) Undécima (11ª) A unsprezecea

XII Duodécimo (12º) Al doi sprezecelea (al XII-lea) Duodécima (12ª) A douăsprezecea

XIII Décimo tercero (13º) Al trei sprezecelea (al XIII-lea) Décimo tercera (13ª) A trei sprezecea

XIV Décimo cuarto (14º) Al pai sprezecelea (al XIV-lea) Décimo cuarta (14ª) A pai sprezecea

XV Décimo quinto (15º) Al ci ncisprezecelea (al XV-lea) Décimo quinta (15ª) A ci ncisprezecea

XVI Décimo sexto (16) Al șai sprezecelea (al XVI-lea) Décimo sexta (16ª) A șai sprezecea

XVII Décimo séptimo (17º) Al șaptesprezecelea (al XVII-lea) Décimo séptima (17ª) A șaptesprezecea

XVIII Décimo octavo (18º) Al optsprezecelea (al XVIII-lea) Décimo octava (18ª) A optsprezecea (a XVIII-a)

XIX Décimo noveno (19º) Al nouăsprezecelea (al XIX-lea) Décimo novena (19ª) A nouăsprezecea (a XIX-a)

XX Vigésimo (20º) Al douăzecilea (al XX-lea) Vigésima (20ª) A douăzecea (al XX-a)

XXI Vigésimo primero (21º) Al douăzeci și unulea (al XXI-lea) Vigésimo primera (21ª) A douăzeci și una (a XXI-a)

XXII Vigésimo segundo (22º) Al douăzeci și doi lea (al XXII-lea) Vigésimo segunda (22ª) A douăzeci și două (a XXII-a)

XXIII Vigésimo tercero (23º) Al douăzeci și trei lea (al XXIII-lea) Vigésimo tercera (23ª) A douăzeci și trei a (a XXIII-a)

XXIV Vigésimo cuarto (24º) Al douăzeci și patrulea (al XXIV-lea) Vigésimo cuarta (24ª) A douăzeci și patra (a XXIV-a)

XXV Vigésimo quinto (25º) Al douăzeci și ci ncilea (al XXV-lea) Vigésimo quinta (25ª) A douăzeci și ci ncea (a XXV-a)

XXVI Vigésimo sexto (26º) Al douăzeci și șaselea (al XXVI-lea) Vigésimo sexta (26ª) A douăzeci și șasea (a XXVI-a)

XXVII Vigésimo séptimo (27º)Al douăz

ecișișaptelea (al XXVII-lea) Vigésimo séptima (27ª)

A douăzeci

și

șaptea (a XXVII-a)

XXVIII Vigésimo octavo (28º) Al douăzeci și optulea (al XXVIII-lea) Vigésimo octava (28ª) A douăzeci și opta (a XXVIII-a)

XXIX Vigésimo noveno (29º) Al douăzeci și nouălea (al XXIX-lea) Vigésimo novena (29ª) A douăzeci și noua (a XXIX-a)

XXX Trigésimo (30º) Al treizecilea (al XXX-lea) Trigésimo (30ª) A treizecea (a XXX-a)

XXXI Trigésimo primero (31º) Al treizeci și unulea (al XXXI-lea) Trigésimo primera (31ª) A treizeci și una (a XXXI-a)

XXXII Trigésimo segundo (32º) Al treizeci și doi lea (al XXXII-lea) Trigésimo segunda (32ª) A treizeci și doua (a XXXII-a)

XXXIII Trigésimo tercero (33º) Al treizeci și trei lea (al XXXIII-lea) Trigésimo tercera (33ª) A treizeci și trei a (a XXXIII-a)

XXXIV Trigésimo cuarto (34º) Al treizeci și patrulea (al XXXIV-lea) Trigésimo cuarta (34ª) A treizeci și patra (a XXXIV-a)

XXXV Trigésimo quinto (35º) Al treizeci și ci ncilea (al XXXV-lea) Trigésimo quinta (35ª) A treizeci și ci ncea (a XXXV-a)

XXXVI Trigésimo sexto (36º) Al treizeci și șaselea (al XXXVI-lea) Trigésimo sexta (36ª) A treizeci și șasea (a XXXVI-a)

XXXVII Trigésimo séptimo (37º) Al treizeci și șaptelea (al XXXVII-lea) Trigésimo séptima (37ª) A treizeci și șaptea (a XXXVII-a)

XXXVIII Trigésimo octavo (38º) Al treizeci și optulea (al XXXVIII-lea) Trigésimo octava (38ª) A treizeci și opta (a XXXVIII-a)

XXXIX Trigésimo noveno (39º) Al treizeci și nouălea (al XXXIX-lea) Trigésimo novena (39ª) A treizeci și noua (a XXXIX-a)XL Cuadragésimo (40º) Al patruzeci (al XL-lea) Cuadragésima (40ª) A patruzecea (a XL-a)

L Quincuagésimo (50º) Al cincizeci (al L-lea) Quincuagésima (50ª) A cincizecea (a L-a)

LX Sexagésimo (60º) Al șaizeci (al LX-lea) Sexagésima (60ª) A șaizecea (a LX-a)

LXX Septuagésimo (70º) Al șaptezeci (al LXX-lea) Septuagésima (70ª) A șaptezecea (a LXX-a)

LXXX Octogésimo (80º) Al optzeci (al LXXX-lea) Octogésima (80ª) A optzecea (a LXXX-a)

XC Nonagésimo (90º) Al nouăzeci (al XC-lea) Nonagésima (90ª) A nouăzecea (a XC-a)

C Centésimo (100º) (o) sută (al C-lea) Centésima (100ª) A o sută (a C-a)




94

Concertul are loc la 1 ianuarie El concierto tiene lugar el 1 de Enero

Otros usos de los verbos que ya conocemos

Algunas preposiciones

Los días de la semana y las fechas

Los verbos “poder” y “gustar” Concert

Podemos formar muchas expresiones con los verbos que ya conocemos como, por ejemplo, “tener lugar” que se

dice a avea loc, y “tener suerte” a avea noroc, como en español pero, para decir “tengo sed” o “tengo hambre”, para

hablar del tiempo en expresiones como “hace frío”, y para decir “hay” como en “hay un perro” empleamos el verbo a

fi. “Formar parte de” se dice A f ace parte din. Para decir “me sienta bien esta prenda” o “estos pantalones me vienengrandes” empleamos en verbo a veni . Veamos algunos ejemplos:

Tanto f oame (hambre), como sete (sed), no tienen plural.

Mi-e f oame (îmi este f oame) Tengo hambreMi-e sete (îmi este sete) Tengo sed

Îmi este somn Tengo sueño

Frumos (guapo), palabra que ya conocíamos, también se utiliza para hablar del tiempo:

E frumos Hace buenoAm noroc Tengo suerteAstazi are loc ceremoni a Hoy tiene lugar la ceremoniaMâi ne are loc examenul Mañana tiene lugar el examenConcertul are loc în Parcul Izvor din București El concierto tiene lugar en el Parque Izvor de BucarestAl trei lea război mondial nu a avut loc La tercera guerra mundial no ha tenido lugarRi scul f ace parte din viața unui om de af aceri El riesgo forma parte de la vida de un hombre de negociosCum î ți vin? ¿Qué tal te sientan?

Îmi vin f oarte mari Me vienen muy grandes

También es útil aprender la siguiente expresión:

Pe mâi ne Hasta mañana

Las preposiciones:

Las preposiciones son palabras invariables con las que se construyen complementos.

Al contrario que en español no se emplea el artículo con muchas preposiciones y adverbios. Hay preposiciones como

pe, sub, lângă, în... que requieren el uso del acusativo sin articular y otras como în jurul o în f ața que requieren el uso

del Genitivo/Dativo, una excepción es cu “con” que requiere el uso de acusativo con artículo, poco a poco iremos

viendo el resto de preposiciones.

Ejemplos:

E ste o carte pe masă Hay un libro en (sobre) la mesaSunt trei cărți sub masă Hay tres libros debajo de la mesaSunt două pisi ci lângă masă Hay dos gatos junto a la mesaE ste un câi ne în bucătări e Hay un perro en la cocina

17




95

Si no quisiéramos usar el equivalente a nuestro artículo determinado, tenemos que emplear el artículo indeterminado:

E ste o carte pe o masă Hay un libro en una mesa

E ste o carte pe masă Hay un libro encima de la mesa

în vs. La

Para decir “Vivo en España” o en cualquier otro país se dice Locuiesc în Spania, en cambio, para decir “vivo en

Bucarest” o en cualquier otra ciudad, se emplea tanto la preposición în como la preposición la. Se explicará la

diferencia más adelante. Por otra parte, con la expresión “tener lugar” se usa la preposición în para los países y la para las ciudades o sitios más concretos, “tiene lugar en el monasterio”, are loc la manasti rea. Prohibido decir:

„Locuiesc la Spania”

Los días de la semana

Los días de la semana son de género femenino a pesar de que algunos acaban en “i”:

Luni LunesMarți MartesMiercuri Miércoles

Joi JuevesVi neri ViernesSâmbătă SábadoDumi nică Domingo

En español el verbo “poder” se usa habitualmente para indicar habilidad, conocimiento, o permiso y se une conjugado

al infinitivo de otros verbos. Como en los ejemplos: “Puedo correr rápido” o “¿puedo fumar?”. En rumano el verbo a

putea requiere el uso del Conjunctiv de la forma que ya conocemos.

Ejemplos:

Ce bi ne că pot să vorbesc în română! ¡Qué bien que puedo hablar en rumano!Poți să mi-dai trei euro? ¿Me puedes dar tres euros?

Poate un câi ne să vorbească? ¿Puede hablar un perro?

A putea (t) Poder

(Eu) pot puedo Imperfect pers. a I-a: puteam (Tu) poți puedes(El) / (ea) poate puede Conjunctiv pers. a III-a.: să poată (Noi) putem podemos Participiu.: putut

(Voi) puteți podéis Gerunziu: putând

(Ei) / (ele) pot pueden






97

Plăcea (a plăcea) (v) (i/t) /a plǝ’chea/ Gustar: plac, placi, place, plăcem, plăceți, plac. Imp.: placi Subj: să placă

Pp.: plăcut

Prințesă (s. f.) /print’se.sǝ/ Princesa: prințesă, prințese, prințesa, prințesele, prințesei, prințeselor

Putea (a putea) (v.) (t) /pu’tea/ Poder: pot, poți, poate, putem, puteți, pot. Subj.: să poată Pp.: putut

Război (s. n.) /rǝʒ’boi/ Guerra: război, războaie, războiul, războaiele, războiului, războaielor

Risc (s. n.) /risk/ Riesgo: risc, riscuri, riscul, riscului, riscurilor Săptămână (s.f.) /sǝp.tǝ’mᵻ.nǝ/ Semana: săptămână, săptămâni, săptămâna, săptămânile, săptămânii,

săptămânilor

Sâmbătă (s. f.) /’sɨm.bǝ.tǝ/ Sábado: sâmbătă, sâmbete, sâmbăta, sâmbetei, sâmbetelor

Sete (s. f.) /’se.te/ Sed: Sete, ---, setea, ---, setei, ---

Somn (s.n.) /somn/ Sueño: somn, somnuri, somnul, somnurile, somnului, somnurilor

Sub (prep) /sub/ Debajo de, bajo

Viață (s. f.) /’viat.sǝ/ Vida: viață, vieți, viața, viețile, viaței. vieților

Vi neri (s. f.) /’vi.ne.ri / Viernes: vineri, vineri, vinerea, vinerile, vinerii, vinerilor

Ziar (s. n.)

/ʒiar/Periódico: ziar, ziare, ziarul, ziarele, ziarului, ziarelor

Expresiones 17

Pe mâine Hasta mañana


Mi-e f oame (îmi este f oame) Tengo hambre

Mi-e sete (îmi este sete) Tengo sed

Îmi este somn Tengo sueño

E frumos Hace bueno

Am noroc Tengo suerte Astazi are loc ceremonia Hoy tiene lugar la ceremonia

Mâine are loc examenul Mañana tiene lugar el examen

Concertul are loc în Parcul Izvor din București El concierto tiene lugar en el Parque Izvor de Bucarest

Al treilea război mondial nu a avut loc La tercera guerra mundial no ha tenido lugar

Riscul f ace parte din viața unui om de af aceri El riesgo forma parte de la vida de un hombre de

negocios

Cum î ți vin? ¿Qué tal te sientan?

Îmi vin f oarte mari Me vienen muy grandes

Este o carte pe ma

să Hay un libro en (sobre) la mesa

Sunt trei cărți sub masă Hay tres libros debajo de la mesa

Sunt două pisici lângă masă Hay dos gatos junto a la mesa

Este un câine în bucătărie Hay un perro en la cocina

Este o carte pe o masă Hay un libro en una mesa

E viața lor, fac ce vor Es su vida, hacen lo que quieren

Ce bine că pot să vorbesc în română! ¡Qué bien que puedo hablar en rumano!

Poți să mi-dai trei euro? ¿Me puedes dar tres euros?

Poate un câine să vorbească? ¿Puede hablar un perro?

Îmi place ciocolata Me gusta el chocolate

Î ți place să vorbești româna Te gusta hablar en rumano

Îi plac baloanele Le gustan los globos

Ne-a plăcut concertul Nos ha gustado el concierto

Le-au plăcut discursurile Les han gustado los discursos




98


1 El lunes es el primer día de la semana Luni este prima zi a săptămânii2 El concierto tiene lugar en Cluj Concertul are loc la Cluj3 El martes es el segundo día de la semana Marți este a doua zi a săptămânii4 Septiembre tiene 30 días Septembrie are 30 de zile

5 El miércoles es el tercer día de la semana Miercuri este a treia zi a săptămânii6 Quiero formar parte de este equipo Vreau să fac parte din această echipă 7 El jueves es el cuarto día de la semana Joi este a patra zi a săptămânii8 El libro está en la mesa Cartea este pe masă 9 El viernes es el quinto día de la semana Vineri este a cincea zi a săptămânii10 El periódico está junto al libro Ziarul este lângă carte11 El sábado es el sexto día de la semana Sâmbătă este a șasea zi a săptămânii12 Hay un pato debajo de la mesa Este o rață sub masă 13 El domingo es el séptimo día de la semana Duminică este a șaptea zi a săptămânii14 El concierto es a las 15:30 Concertul este la 15:3015 El examen tiene lugar el 1 de Enero en Bucarest Examenul are loc la 1 ianuarie la București

16 La ceremonia tiene lugar el 2 de Septiembre en Timisoara Ceremonia are loc la 2 Septembrie la Timișoara17 ¿Te ha gustado la película? Ți-a plăcut f ilmul?18 Me gustan las mujeres de Rumanía Îmi plac femeile din România19 No nos gustan las guerras Nu ne plac războaiele20 Le gustan los hombres altos Îi plac bărbații înalți21 ¿Qué películas os gustan? Ce f ilme vă plac? 22 A ellos les gustan las películas de guerra Lor le plac f ilmele de război23 ¿Puedo tener un perro? Pot să am un câine?24 Puedes venir mañana Poți să vii mâine25 Ella puede convertirse en princesa Ea poate să devină prințesă 26 Los días de la semana son: Zilele săptămânii sunt:

27 Lunes, martes, miércoles, Luni, marți, miercuri, 28 Jueves, viernes, sábado y domingo joi, vineri, sâmbătă, și duminică. 29 Me gustas mucho Îmi placi mult30 Hay dos libros al lado de la mesa Sunt două cărți lângă masă 31 Hay tres libros encima de la mesa Sunt trei cărți pe masă 32 Letizia se convirtió en princesa Letizia a devenit prințesă 33 ¿Podemos volver más tarde? Putem să revenim mai târziu?34 La segunda guerra mundial tuvo lugar en el siglo XX Al doilea război mondial a avut loc în secolul al XX-lea35 Hace mucho frío. Tengo mucho frío Este f oarte frig. Mi-e f oarte frig36 Tengo mucho calor Mi-e f oarte cald.37 ¿Tienes sed? Ți-e sete?

38 Ellos pueden hablar rumano aquí Ei pot să vorbească românește aici39 Podéis hablar rumano si queréis Puteți să vorbiți româna dacă vreți40 Tienes suerte Ai noroc41 Nos gustan las mujeres bajas Ne plac femeile scunde42 Tengo mucha sed Î mi este f oarte sete43 Tengo mucha hambre Î mi este f oarte f oame44 ¿Te gusta la cerveza? Î ți place berea?45 A él le gustan los perros azules Lui îi plac câinii albaștri46 ¿Os gusta el chocolate? Va place ciocolata?47 Él puede venir más tarde El poate să vină mai târziu48 Ellos pueden tener mucho dinero Ei pot să aiba mulți bani

49 ¿Puedes darme un perro? Poți să mi-dai un câine?50 ¿Quieres formar parte de este grupo? Vrei să f aci parte din acest grup?

http://ro.wikipedia.org/wiki/Luni



http://ro.wikipedia.org/wiki/Mar%C5%A3i





http://ro.wikipedia.org/wiki/Miercuri



http://ro.wikipedia.org/wiki/Joi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vineri



http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2mb%C4%83t%C4%83




http://ro.wikipedia.org/wiki/Duminic%C4%83







http://ro.wikipedia.org/wiki/Joi







99

Caută sub masă Busca debajo de la mesa

Los números decimales

El Imperativo

Los verbos a trăi y a căuta

Vocabulario: la casa, animales

Más sobre el verbo a dă

Articulos que acompañan a los adjetivos

Los decimales

Basta con poner la unidad donde iría la coma. A veces se dice cu o și. La coma decimal se llama vi rgula /’vir.gu.la/ y se

utiliza por ejemplo en matemáticas, como en: 3/2=1,5 (unu vi rgula cinci)

Asta costă ci ncisprezece euro nouăzeci și cinci Esto cuesta 15,95 € Doua paharele costă douazeci și cinci cu cincizeci Los dos vasos cuestan 25,50Am un euro și douazeci și cinci de cenți Tengo un euro y veinticinco céntimosCâți bani ai? ¿Cuánto dinero tienes?

El imperativo:

El imperativo se usa con la segunda persona y sirve para dar órdenes o consejos, suele ir con signo de admiración. Esla que viene indicada como Imp. cuando se presenta un verbo en esta guía. En rumano el imperativo singular concidenormalemente con la segunda o la tercera persona del presente de indicativo, aunque hay alguna excepción. El pluraly el singular de cortesía coinciden con la segunda persona del plural de indicativo, salvo excepciones.

Estos son los imperativos de algunos verbos:

A fi fii!, fiți! ¡Sé!, ¡seáis!A avea ai!, aibi! ¡Ten!A f ace fă! ¡Haz!

A învăța învăța! ¡Aprende!A vorbi

vorbește! ¡Habla!A lucra

lucrează! ¡Trabaja!A da

dă! ¡Da!

Ejemplos:

Vorbește românește! ¡Habla rumano!Veniți! ¡Venid!

La traducción al rumano de la expresión latina Carpe Diem podría ser:

Trăiește cli pa! ¡Vive el momento!

Ejemplo:

Trăieste cli pa...mâi ne poate fi prea târzi u... Vive el momento... mañana puede ser demasiado tarde

18




100

Este es el verbo a trăi que significa „vivir” igual que a locui, pero en un sentido que abarca desde la cantidad de años,

al modo de vida:

Furni cile sunt insecte sociale care trăiesc în colonii Las hormigas son insectos sociales que viven en colonias În Spania trăiesc peste 600.000 de români En España viven unos 600.000 rumanos

A căuta:

Căutăm colaboratori români care trăiesc în Spania Buscamos colaboradores rumanos que vivan en España

Para formar el negativo del imperativo basta con poner nu delante del infinitivo para la segunda persona del singulary nu delante de la segunda persona del plural

Nu vorbi ! No hablesNu vorbi ți! No habléisNu fiți stupi zi! ¡No seáis estúpidos!

Artículos que acompañan a los adjetivos:

Al artículo que acompaña al adjetivo y que sirve para marcar una elección lo llamamos adjetival. En el modo

Acusativo/Nominativo tenemos:

Masculino Neutro Femenino

Singular Cel Cea

Plural Cei Cele

Ejemplos Masculino Neutro Femenino

Singular pantoful cel mare

el zapato grande

paharul cel albastru

el vaso azul

casa cea mi ca

la casa pequeña

Plural pantofii cei mari

los zapatos grandes

paharele cele albastre

los vasos azules

casele cele mari

las casas grandes

A trăi (t) Vivir

(Eu) trăiesc vivo Imperfect pers. a I-a: trăiam (Tu) trăiești vives Imperativ pers. a II-a.: trăiește!

(El) / (ea) trăiește vive Conjunctiv pers. a III-a.: să trăiască (Noi) trăi m vivimos Participiu.: trăit

(Voi) trăi ți vivís Gerunziu: trăi nd

(Ei) / (ele) trăiesc viven

A căuta (t) Buscar

(Eu) caut busco Imperfect pers. a I-a: căutam (Tu) cauți buscas Imperativ pers. a II-a.: caută! (El) / (ea) caută busca Conjunctiv pers. a III-a.: să caute (Noi) căutăm buscamos Participiu.: căutat

(Voi) căutați buscáis Gerunziu: căutând

(Ei) / (ele) caută buscan




101

Ejemplos:

Am o masă mare Tengo una mesa grandeCâi nele e lângă o masă mare El perro está junto a una mesa grandeAm o masă mare și o masă mi că Tengo una mesa grande y una mesa pequeñaCâi nele e lângă masă cea mare El perro está junto a la mesa grande

En la frase anterior hemos puesto un artículo „cea” para destacar el objeto (la mesa grande) frente a otro (la mesapequeña, con la que se pudiera confundir). Este tipo de artículos también sirven para construir los superlativos:

Carlos este cel mai bun prieten al meu Carlos es mi mejor amigoMaria este mai înaltă decât sora ei María es más alta que su hermanadar este la fel de înaltă ca și fratele ei pero es igual de alta que su hermanoCea mai mare carte din lume are 3 metri El libro más grande del mundo tiene 3 metros

Vocabulario 18

Asi n (s. m.) /a’sin / Asno, Burro: asin, asini, asinul, asinii, asinului, asinilor

Baie (camera de) (s.f.) /baie/ (cuarto de) Baño: baie, băi, baia, băile, băii, băilor

Bou (s. m.) /bou/ Buey: bou, boi, boul, boii, boului, boilor

Bucuros (adj. m.) /bu.ku’ros/ Alegre, contento: bucuros, bucuroși, bucorosul, bucuroșii, bucurosului, bucuroșilor

Bucuroasă (adj. f.) /bu.ku’roa.sǝ/ Alegre, contenta: bucuroasă, bucuroase, bucuroasa, bucuroasele, bucuroasei,

bucuroaselor

Cal (s. m.) /kal/ Caballo: cal, cai, calul, caii, calului, cailor

Cameră (s. f.) /’ka.me.rǝ / Habitación: cameră, camere, camera, camerele, camerei, camerelor Cel (adj. dem.) /chel/ El: cel, cei, cea, cele, celei, celor

Cent (s.m.) /chent/ Céntimo: cent, cenți, centul, cenții, centului, cenților

Cămară (s. f.) /kǝ’ma.rǝ/ Despensa: cămară, cămări, cămara, cămările, cămării, cămărilor

Căuta (A căuta) (t) /kǝu’ta/ Buscar: caut, cauți, caută, căutăm, căutați, caută. Imp.:caută Subj.: să caute Pp.:

căutat

Cli pă (s. f.) /’kli.pǝ/ Instante, momento: clipă, clipe, clipa, clipele, clipei, clipelor

Coridor (s. n.) /ko.ri’dor/ Pasillo: coridor, coridoare, coridorul, coridoarele, coridorului, coridoarelor

Colaborator (s. m.) /ko.la.bo.ra’tor/ Colaborador: colaborator, colaboratori, colaboratorul, colaboratorii,

colaboratorului, colaboratorilor

Colaboratoare (s.f.) /ko.la.bo.ra.’toa.re/ Colaboradora: colaboratoare, colaboratoare, colaboratoarea,

colaboratoarele, colaboratoarei, colaboratoarelor

Coloni e (s. f.) /ko.lo’ni.e/ Colonia: colonie, colonii, colonia, coloniile, coloniei, coloniilor

Decât (adv. Conj.) /de’kɨt/ Que (comparativo)




102

Deloc (adv.) /de’lok/ En absoluto, de ningún modo, para nada

Destul (adv.) /des’tul/ Bastante, suficiente.

Dormitor (s. n.) /dor.mi’tor/ Dormitorio: dormitor, dormitoare, dormitorul, dormitoarele, dormitorului,

dormitoarelor

La fel Igual, idéntico

Fotoliu (s. n.) /fo’to.liu/ Sillón: fotoliu, fotolii, fotoliul, fotoliile, fotoliei, fotoliului, fotoliilor Furni că (s. f.) /fur’ni.kǝ/ Hormiga: furnică, furnici, furnica, furnicile, furnicii, furnicilor

Iapă (s. f.) /’ia.pǝ/ Yegua: iapă, iepe, iapa, iepele, iepei, iepelor

Insectă (s. f.) /in’sec.tǝ/ Insecto: insectă, insecte, insecta, insectele, insectei, insectelor

Intrare (s. f.) /in’tra.re/ Entrada: intrare, intrări, intrarea, intrările, intrării, intrărilor

Lume (s. f.) /’lu.me/ Mundo: lume, lumi, lumea, lumile, lumii, lumilor

Măgar (s. m) /mǝ’gar/ Burro, asno: măgar, măgari, măgarul, măgarii, măgarului, măgarilor

Ocupat (adj. m.) /o.ku’pat/ Ocupado: ocupat, ocupați, ocupatul, ocupații, ocupatului, ocupaților

Ocupată (adj. f.) /o.ku’pa.tǝ/ Ocupada: ocupată, ocupate, ocupata, ocupatele, ocupatei, ocupatelor

Porc (s. m.) /pork/ Cerdo: porc, porci, porcul, porcii, porcului, porcilor

Prea (adv) /prea/ Demasiado

Pui (s. m.) /pui/ Pollo: pui, pui, puiul, puii, puiului, puilor

Salon (s. n.) /sa’lon/ Salón: salon, saloane, salonul, saloanele, salonului, saloanelor

Social (adj. m.) /so’chial/ Social (m): social, sociali, socialul, socialii, socialului, socialilor

Socială (adj. f.) /so’chia.lǝ/ Social (f): socială. Sociale, sociala, socialele, socialei, socialelor

Șof er (s. m.) /sho’f er/ Chófer: șof er, șof eri, șof erul, șof erii, șof erului, șof erilor

Stupi d (adj. m.) /stu’pid/ Estúpido: stupid, stupizi, stupidul, stupizii, stupidului, stupizilor

Stupi dă (adj. f.) /stu’pi.dă/ Estúpida: stupidă, stupide, stupida, stupidele, stupidei, stupidelor

Sufrageri e (s. f.) /su.fra.ʤe’ri.e/ Comedor: sufragerie, sufragerii, sufrageria, sufrageriile, sufrageriei, sufrageriilor

Șoarece (s. m.) /’Shoa.re.che/ Ratón: șoarece, șoareci, șoarecele, șoarecii, șoarecelui, șoarecilor

Televizor (s. n.) /te.le.vi’ʒor/ Televisor: televizor, televizoare, televizorul, televizoarele, televizorului,

televizoarelor

Terasă (s. f.) /te’ra.sǝ/ Terraza: terasă, terase, terasa, terasele, terasei, teraselor

Trăi (a trăi) (t) /trǝ’i/ Vivir: trăiesc, trăiești, trăiește, trăim, trăiți, trăiesc Imp.: trăiește! Conj.: să trăiască Pp.: trăit

Vacă (s. f.) / ’va.kǝ/ Vaca: vacă, vaci, vaca, vacile, vacii, vacilor

Vi rgulă (s. f.) /’vir.gu.lǝ/ Coma: virgulă, virgule, vi rgula, vi rgulele, vi rgulei, vi rgulelor

O vacă

Expresiones 18

Trăiește clipa! ¡Vive el momento!




103


Asta costă cincisprezece euro nouăzeci și cinci Esto cuesta 15,95 €

Două paharele costă douazeci și cinci cu cincizeci Los dos vasos cuestan 25,50

Am un euro și douazeci și cinci de cenți Tengo un euro y veinticinco céntimos Câți bani ai? ¿Cuánto dinero tienes?

Vorbește românește! ¡Habla rumano!

Veniți! ¡Venid!

Trăieste clipa...mâine poate fi prea târziu... Vive el momento...mañana puede ser demasiado

tarde

Furnicile sunt insecte sociale care trăiesc în colonii Las hormigas son insectos sociales que viven en

colonias

În Spania trăiesc peste 600.000 de români En España viven unos 600.000 rumanos

Căutăm colaboratori români care trăiesc în Spania Buscamos colaboradores rumanos que vivan en

España Nu vorbi! No hables

Nu vorbiți! No habléis

Nu fiți stupizi! ¡No seáis estúpidos!

Am o masă mare Tengo una mesa grande

Câinele e lângă o masă mare El perro está junto a una mesa grande

Am o masă mare și o masă mică Tengo una mesa grande y una mesa pequeña

Câinele e lângă masa cea mare El perro está junto a la mesa grande

Carlos este cel mai bun prieten al meu Carlos es mi mejor amigo

Maria este mai înaltă decât sora ei María es más alta que su hermana dar este la fel de înaltă ca și fratele ei pero es igual de alta que su hermano

Cea mai mare carte din lume are 3 metri El libro más grande del mundo tiene 3 metros

O casă mare




104

Lista de autoevaluacióin 18

1 ¿Dónde está el gato? Unde este pisica?2 No sé, busca en la cocina Nu știu, caută în bucătărie3 He buscado en la cocina pero no está allí Am căutat în bucătărie dar nu-i acolo4 Entonces busca en el salón Atunci caută în salon

5 Tampoco está allí Nu-i nici acolo6 ¿Has buscado en el dormitorio? Ai căutat în dormitor?7 Yo busco en el dormitorio pequeño Eu caut în dormitorul cel mic8 Y tú buscas en el grande și tu cauți în cel mare9 ¿Buscamos en la terraza? Căutăm în terasă? 10 No está ni en el baño ni en la terraza Nu-i nici în baie nici în terasă 11 Creo que está en el salón Cred că este în salon12 Sí, el gato está en el salón Da, pisica este în salon13 El gato está debajo de la mesa Pisica este sub masă 14 que está junto al sillón grande care este lângă fotoliu cel mare15 ¿Dónde está su perro (de usted)? Unde este câinele dumneavoastră?

16 No sé dónde está mi perro Nu știu unde este câinele meu17 Busque en el comedor Căutați în sufragerie18 El perro está cerca del televisor Câinele este aproape de televizor19 Hay un ratón en la entrada Este un șoarece la întrare20 El gato busca al ratón Pisica caută șoarecele21 Los perros buscan al gato Câinii caută pisica22 Busco una habitación grande Caut o cameră mare23 ¿Buscáis trabajo en internet? Cautați de lucru pe internet?24 Buscad un perro Cautați un câine!25 Estoy bastante contento Sunt destul de bucuros26 No estoy cansada Nu sunt obosită

27 Ahora estoy ocupado, vuelve mañana Acum sunt ocupat, revino mâine28 No estoy cansado para nada Nu sunt obosit deloc29 Él me da tres ratones El îmi dă trei șoareci30 Yo le doy a él tres gallinas Eu lui îi dau trei găini31 Tú me das a mí cuatro patos Tu mie î mi dai patru rațe32 Ella le da a él un cerdo Ea lui îi dă un porc 33 Yo te doy una vaca Eu î ți dau o vacă 34 Él nos da dos caballos El ne dă doi cai 35 Nosotros os damos un burro Noi vă dăm un măgar36 Vosotros me dáis cinco gatos Voi î mi dați cinci pisici37 Yo le doy a ella un buey Eu ei îi dau un bou

38 Ella me da una yegua Ea î mi dă o iapă 39 Ellos nos dan un perro Ei ne dau un câine40 Ellas les dan tres pollos Ele îi dau trei pui41 Dame 15,50 € Dă-mi cincisprezece euro și cincizeci de cenți42 Dale a ellos 19,95 Dă-le lor nouăsprezece și nouăzeci și cinci43 Dadle a él tres Dați-i trei44 Tengo tres cervezas en la despensa Am trei beri în cămară 45 Busco una casa con tres dormitorios Caut o casă cu trei camere46 Busco trabajo en España Caut de lucru în Spania47 Busco trabajar como chófer Caut să lucrez ca șof er48 Tengo una casa grande y bonita Am o casă mare și frumoasă

49 Quiero una casa con tres dormitorios, terraza Vreau o casă cu trei dormitoare, terasă 50 cocina y dos cuartos de baño bucătărie și două camere de baie




105

Am nevoie de o cheie de conserve Necesito un abrelatas

Los pronombres de acusativo

Los verbos a spune y a zi ce

Las estaciones del año

Expresiones de “necesidad”

Verbos que se conjugan como a f ace Un tirbușon

Estos son los pronombres de acusativo:

mă me

te te

îl, o lo, la

ne nos

vă os

îi, le los, las

Es decir, los mismos que habíamos visto para el verbo reflexivo a se numi con la diferencia de la tercera persona.

Existe una forma tónica:

pe mi ne A mí

pe ti ne A ti

pe el A élpe ea A ella

pe noi A nosotros, a nosotras

pe voi A vosotros, a vosotras

pe ei A ellos

pe ele A ellas

Ejemplos:

Îl caut pe David Busco a DavidO caut pe Ana Busco a Ana

Observe la diferencia:

Te caut Te busco Î ți caut un cadou Te busco un regalo

En el primer caso, “-¿Qué busco? -A ti”, el “te” de “te busco”, es complemento directo. En el segundo caso “-¿Qué

busco? -Un regalo” el complemento directo es “un regalo”, y “te” es, por tanto indirecto.

Un cadou

19




106

Hay dos verbos que significan “decir” y “contar” que son a zi ce y a spune:

Ejemplos:

Nu ști e ce spune No sabe lo que diceEl zi ce că da Él dice que sí

Estas son las estaciones del año:

Anoti mp Estación (del año)Pri măvară Primavera

Vară VeranoToamnă OtoñoIarnă Invierno

Ejemplos:

Anoti mpul meu preferat este iarna Mi estación preferida es el inviernoAnoti mpul meu preferat este pri măvăra Mi estación favorita es la primaveraAnoti mpurile mele preferate sunt pri măvara și vara Mis estaciones favoritas son la primavera y el veranoNu am un anoti mp preferat, toate sunt frumoase No tengo una estación preferida, todas son bonitas

Îmi place f oarte mult când ni nge Me gusta mucho cuando nieva

Vară

A zi ce (t) /’ʒi.che/ Decir

(Eu) zic /ʒik/ digo Imperfect pers. a I-a: ziceam (Tu) zici /ʒich ͥ/ dices Imperativ pers. a II-a.: zi! (El) / (ea) zi ce /’ʒi.che / dice Conjunctiv pers. a III-a.: să zi că

(Noi) zi cem /’ʒi.chem/ decimos Participiu.: zis(Voi) zi ceți /’ʒi.chets /ͥ decís Gerunziu: zicând

(Ei) / (ele) zic dicen

A spune (t) /’spu.ne/ Contar

(Eu) spun /spun / cuento Imperfect pers. a I-a: spuneam (Tu) spui /spui/ cuentas Imperativ pers. a II-a.: spune! (El) / (ea) spune /’spu.ne/ cuenta Conjunctiv pers. a III-a.: să spună

(Noi) spunem /’spu.nem/ contamos Participiu.: spus(Voi) spuneți /’spu.nets /ͥ contáis Gerunziu: spunând

(Ei) / (ele) spun cuentan




107

Expresiones de necesidad:

Si lo que necesitas es un objeto, alguna cosa, entonces se puede usar a avea nevoi e de (necesitar, o literalmente

“tener necesidad de”), o îmi trebuie “me hace falta”. Si lo que necesitas es que alguien hago algo, alguna acción,

entonces hay que usar la expresión trebuie să “es necesario que” o “tenemos que”.

Îmi trebuie un tirbușon Me hace falta un sacacorchosAm nevoi e de o chei e de conserve Necesito un abrelatasAm nevoi e de ti ne Te necesito (tengo necesidad de ti)Am nevoi e de ajutor Necesito ayudaTrebuie să vorbi ți Tenéis que hablar

Se conjugan igual que a f ace:

contraf ace falsificardesf ace deshacerpref ace transformarref ace rehacer, repararsatisf ace satisfacer

Au contrafăcut 30.000 de euro Han falsificado 30.000 euros El desf ace un nod El deshace un nudo A contraf ăcut semnătură ta Ha falsificado tu firma

Vocabulario 19

Adevăr (s. n.) /a.de’vǝr/ Verdad: adevăr, adevăruri, adevărul, adevărurile, adevărului, adevărurilor

Adevărat (adv.) /a.de.vǝ’rat/ Verdad, verdadero/a:

Ajutor (s. m.) /a.yu’tor/ Ayuda, ayudante (masc.): ajutor, ajutori, ajutorul, ajutorii, ajutorului, ajutorilorAjutoare (s. f.) /a.yu’toa.re/ Ayuda, ayudante (f.) ajutoare, ajutoare, ajutoarea, ajutoarele, ajutoarei, ajutoarelor

Anoti mp (s. n.) /a.no’timp/ Estación (del año): anotimp, anotimpuri, anotimpul, anotimpurile, anotimpului,anotimpurilor

Bar (s. n.) /bar/ Bar: bar, baruri, barul, barurile, barului, barurilor

Cadou (s. n.) /ka.do.u/ Regalo: cadou, cadouri, cadoul, cadourile, cadoulul, cadourilor Cheie (s. f.) /keie/ Llave, clave: cheie, chei, cheia, cheile, cheilei, cheii

Conservă (s. f.) /kon’ser.vǝ/ Conserva: conservă, conserve, conserva, conservele, conservei, conservelor

Contraf ace (a contraf ace) /kon.tra’f a.che/ Falsificar: contraf ac, contraf aci, contraf ace, contraf acem, contraf aceți,contraf ac Imp.: contraf ă Conj.: să contraf acă Pp.: contrafăcut

Curte (s. f.) /’kur.te/ Patio: curte, curți, curtea, curțile, curții, curților

Desf ace (a desf ace) /des’f a.che/ Deshacer: desf ac, desf aci, desf ace, desf acem, desf aceți, desf ac Imp.: desf ă Conj.: să desf acă Pp.: desfăcut

Iarnă (s. f.) /’iar.nǝ/ Invierno: iarnă, ierni, iarna, iernile, iernii, iernilor

Imediat (adv.) /i.me’diat/ Inmediatamente.

nevoie s f /ne'vo.je/ necesidad: nevoie nevoi nevoia nevoile nevoii nevoilor

o a avea nevoie necesitar

o a fi nevoie ser necesario

Ni nge (a ninge) (v. t.) /’nin.ʤe/ Nevar: ---, ---, ninge, ---, ---, --- Imp.:--- Conj.:să ningă Pp.:nins

Nod (s. n.) /nod/ Nudo: nod, noduri, nodul, nodurile, nodului, nodurilor

Operație (s. f.) /o.pe’rat.sie/ Operación: Operație, operații, operația, operațiile, operației, operațiilor

Ploua (a ploua) (v. t.) /ploua/ Llover: ---, ---, plouă, ---, ---, plouă Imp.:--- Conj.:să plouă/să ploaie Pp.: plouat Pref ace (a pref ace) /pre’f a.che/ Falsificar: pref ac, pref aci, pref ace, pref acem, pref aceți, pref ac Imp.: pref ă Conj.:

să pref acă Pp.: prefăcut

Preferat (adj. m.) /pre.fe’rat/ Preferido, favorito: preferat, preferați, pretaratul, preferații, preferatului,preferaților

Preferată (adj. f.) /pre.fe’ra.tǝ/ Preferida, favorita: preferată, preferate, preferata, preferatele, preferatei,preferatelor

Pri măvară (s. f.) /pri.mǝ’va.rǝ/ Primavera: primăvară, primăveri, primăvara, primăverile, primăverii, primăverile




108

Ref ace (a ref ace) /re’f a.che/ Rehacer, reparar: ref ac, ref aci, ref ace, ref acem, ref aceți, ref ac Imp.: ref ă Conj.: săref acă Pp.: refăcut

Satisf ace (a satisf ace) /pre’f a.che/ Satisfacer: satisf ac, satisf aci, satisf ace, satisf acem, satisf aceți, satisf ac Imp.:satisf ă Conj.: să satisf acă Pp.: satisfăcut

Semnătură (s. f.) /sem.nǝ’tu.rǝ/ Firma: semnătură, semnături, semnătura, semnăturile, semnăturii, semnăturilor

Spune (a spune) (v. t.) /’spu.ne/ Decir, contar: spun/spui, spui, spune, spunem, spuneți, spun Imp.:spune Conj.:să

spună/să spuie Pp.:spus Trebuie să /’tre.bu.je/ Tener que, hay que

Tirbușon (s. n.) /tir.bu’shon/ Sacacorchos, abrebotellas: tirbușon, tirbușoane, tirbușonul, tirbușoanele,tirbușonului, tirbușoanelor

Toamnă (s. f.) /’toam.nǝ/ Otoño: toamnă, toamne, toamna, toamnele, toamnei, toamnelor

Tot (pron. m.) /tot/ Todo: tot, toți, ---, tuturorToată (pron. f.) /’toa.tǝ/ Toda: toată, toate, ---, tuturor

Urgent (adj. m.) /ur’ʤent/ Urgente (m): urgent, urgenți, urgentul, urgenții, urgentului, urgențilorUrgentă (adj. f.) /ur’ʤen.tǝ/ Urgente (f): urgentă, urgente, urgenta, urgentele, urgentei, urgentelor

Vară (s. m.) /’va.rǝ/ Verano: vară, vere, vara, verele, verei, verelor

Zi ce (a zice) (v. t.) /’ʒi.che/ Decir: zic, zici, zice, zicem, ziceți, zic Imp.:zi Conj.:să zică Pp.:zis

iarnă


Îl caut pe David Busco a David O caut pe Ana Busco a Ana

Te caut Te busco

Î ți caut un cadou Te busco un regalo

Nu știe ce spune No sabe lo que dice

El zice că da Él dice que sí

Anotimpul meu preferat este iarna Mi estación preferida es el invierno

Anotimpul meu preferat este primăvăra Mi estación favorita es la primavera

Anotimpurile mele preferate sunt primăvara și vara Mis estaciones favoritas son la primavera y el verano

Nu am un anotimp preferat, toate sunt frumoase No tengo una estación preferida, todas son bonitas Îmi place f oarte mult când ninge Me gusta mucho cuando nieva

Îmi trebuie un tirbușon Me hace falta un sacacorchos

Am nevoie de o cheie de conserve Necesito un abrelatas

Am nevoie de tine Te necesito (tengo necesidad de ti)

Am nevoie de ajutor Necesito ayuda

Trebuie să vorbiți Tenéis que hablar

Au contrafăcut 30.000 de euro Han falsificado 30.000 euros

El desf ace un nod El deshace un nudo

A contrafăcut semnătură ta Ha falsificado tu firma Lunile anotimpului vara sunt: iunie, iulie și august Los meses de verano son: junio, julio y agosto




109


1 Tengo que volver en invierno Trebuie să revin la iarna2 Tienes que hablar en italiano Trebuie să vorbești în italiană 3 Ella tiene que venir pronto Ea trebuie să vina în curând4 Tenemos que hablar tú y yo Trebuie să vorbim tu și eu

5 Tenéis que hacerlo inmediatamente Trebuie să o faceți imediat6 Tienen que decirlo ya Trebuie să o spună acum7 Necesito un abrelatas Am nevoie de o cheie de conserve8 Búscalo en la cocina Caută-o în bucătărie9 ¿No me das el tuyo? Nu-mi dai pe al tău?10 No, lo necesito Nu, am nevoie11 ¿Necesitas ayuda? Ai nevoie de ajutor?12 ¡Socorro! Ajutor!13 Te necesito Am nevoie de tine14 Ella necesita dinero Ea are nevoie de bani15 Necesitamos un reloj Avem nevoie de un ceas

16 Tenéis que buscarlo en una tienda Trebuie să o cautați într-un magazin17 Tenéis que volver en primavera Trebuie să reveniți la primăvară 18 Necesitan una operación urgente Au nevoie de o operație urgentă 19 Me hace falta una llave Îmi trebuie o cheie20 Te digo lo que quiero Î ți spun ce vreau21 Dime la verdad Spune-mi adevarul22 Dices lo que haces pero Tu zici ce faci dar23 No haces lo que dices nu faci ce zici24 Ella dice que lo sabe Ea zice că știe25 Ella dice lo que sabe Ea zice ce știe26 Ella lo dice ea o spune

27 Dilo en francés Spune-o în franceza28 Decimos la verdad Spunem adevărul29 ¿De verdad? E adevărat?30 De verdad Da, e adevărat31 Dicen que hablan alemán Zic că vorbesc germana32 Las estaciones del año son: Anotimpurile sunt:33 Primavera, verano, Primăvară, vară, 34 Otoño e invierno Toamnă și iarnă 35 En invierno nieva Iarna ninge36 En verano hace calor Vara este caldă 37 En otoño llueve mucho Toamna plouă mult

38 Me gusta la primavera îmi place primăvara39 Porque en primavera hace bueno pentru că primăvara e frumoasă 40 Mis hijas están en el salón Fiicele mele sunt în salon41 Búscalas Caută-le42 Las busco inmediatamente Le caut îmediat43 Tus hijos no están en casa Fiii tăi nu sunt acasă 44 Búscalos Caută-i45 Los busco en el bar Îi caut în bar46 Creo que el perro está en el patio Cred ca câinele este în curte47 Búscalo Caută-l48 Lo busco mañana Îl caut mâine

49 No sé dónde está el gato Nu știu unde este pisica50 ¿Lo busco debajo de la mesa? O caut sub masă?






111

Dă-mi-i! ¡Dámelo!

Los pronombres de dativo+acusativo

Los verbos “comprar” y “enviar”

Un ti mbru

Cuando combinamos un objeto indirecto con uno directo, se suele producir una contracción:

îl o îi le

îmi mi-l mi-o mi-i mi le

î ți ți-l ți-o ț-i ți le

îi i-l i-o i-i i le

ne ni-l ne-o ni-i ni le

vă vi-l v-o vi-i vi le

le li-l le-o li-i li le

Ejemplos:

Ea i-l dă Ella se lo da (a él/a ella)Ea vi-i dă Ella os lo da

El orden de los pronombres es siempre el mismo, aunque se intercala el verbo cuando se utiliza la partícula o. Las

variantes se pueden ver con más detalle en para saber más 20.

Ți-a dat-o Te la he dado

Compare las pequeñas diferencias (dónde van situados los guiones) con los siguientes ejemplos:

Mi-l dă Me lo daMi l-ai dat Me lo has dadoDă-mi-l Dámelo

Hay que tener en cuenta las variaciones de género con respecto al español. Así, en los dos ejemplos siguientes la

palabra “dámelo” se traduce de diferente forma en rumano:

Dă-mi un ti mbru. Dă-mi-l! Dame un sello. ¡Dámelo!Dă-mi o mași nă. Dă-mi-o! Dame un coche. ¡Dámelo!

O scrisoare

20




112

El verbo comprar:

Ejemplos:

Vreau să cumpăr un ceas Quiero comprar un reloj Îi cumpăr Lo comproVreau să cumpăr o mași nă Quiero comprar un cocheO cumpăr Lo compro

Se puede, como en español y como en algunos otros verbos, emplear el verbo como si fuese reflexivo

Vreau să-mi cumpăr un calculator noi Quiero comprarme un ordenador nuevoVrea să îsi cumpere o mași nă dar nu are suficienti bani

Quiere comprarse un coche pero no tiene suficiente

dinero

El verbo enviar:

Ejemplos:

Mi-ai trimi s scrisoarea? ¿Me has enviado la carta?Ți-ai trimi s-o ieri Te la he enviado ayerTrimi te-mi f axul Mándame el fax

Un calculator

A cumpăra (t) Comprar

(Eu) cumpăr compro Imperfect pers. a I-a: cumpăram (Tu) cumperi compras Imperativ pers. a II-a.: cumpără! (El) / (ea) cumpără compra Conjunctiv pers. a III-a.: să cumpere

(Noi) cumpărăm compramos Participiu.: cumpărat(Voi) cumpărați compráis Gerunziu: cumpărând

(Ei) / (ele) cumpără compran

A trimi te (t) Enviar

(Eu) trimi t envío Imperfect pers. a I-a: trimiteam (Tu) trimi ți envías Imperativ pers. a II-a.: trimi te! (El) / (ea) trimi te envía Conjunctiv pers. a III-a.: să trimi tă (Noi) trimi tem enviamos Participiu.: trimi s

(Voi) trimi teți enviáis Gerunziu: trimițând

(Ei) / (ele) trimi t envían




113

Vocabulario 20

Calculator (s. n.) /kal.ku.la’tor/ Ordenador, computadora: calculator, calculatoare, calculatorul, calculatoarele,

calculatorului, calculatoarelor

Cumpăra (a cumpăra) /kum.pǝˈra/ Comprar: cumpăr, cumperi, cumpără, cumpărăm, cumpărați, cumpără Imp.:

cumpără! Conj.: să cumpere Pp.: cumpărat Fax (s. n.) /faks/ Fax: fax, f axuri, f axul, f axurile, f axului, f axurilor

Mesa j (s. n.) /me’saʤ/ Mensaje: mesa j, mesa je, mesa jul, mesa jele, mesa jului, mesa jelor

Scrisoare (s. f.) /scri’soa.re/ Carta: scrisoare, scrisori, scrisoarea, scrisorile, scrisorii, scrisorilor

Ti mbru (s. n.) /’tim.bru/ Sello: timbru, timbre, timbrul, timbrele, timbrului, timbrelor

Trimi te (a trimite) /tri’mi.te/ Enviar: trimit, trimiți, trimite, trimitem, trimiteți, trimit Imp.: trimite Conj.: să trimită

Pp.: trimis

Suficient (adj. m.) /su.fi’chient/ Suficiente (m): suficient, suficienți, suficientul, suficienții, suficientului,

suficienților

Suficientă (adj. f.) /su.fi’chien.tă/ Suficiente (f): suficientă, suficiente, suficienta, suficientele, suficientei,

suficientelor


Ea i-l dă Ella se lo da (a él/a ella)

Ea vi-i dă Ella os lo da

Ți-a dat-o Te la he dado

Mi-l dă Me lo da

Mi l-ai dat Me lo has dado

Dă-mi-l Dámelo

Dă-mi un timbru. Dă-mi-l! Dame un sello. ¡Dámelo!

Dă-mi o mașină. Dă-mi-o! Dame un coche. ¡Dámelo!

Vreau să cumpăr un ceas Quiero comprar un reloj

Îi cumpăr Lo compro

Vreau să-mi cumpar un calculator noi Quiero comprarme un ordenador nuevo

Vrea să îsi cumpere o mașină dar nu are suficienti bani Quiere comprarse un coche pero no tiene suficiente

dinero

Mi-ai trimis mesa jul? ¿Me has enviado el mensaje?

Ți l-am trimis ieri Te la he enviado ayer

Trimite-mi f axul Mándame el fax




114


1 Quiero tu reloj Vreau ceasul tău 2 ¿Me lo das? Mi-l dai?3 Te lo doy Ți-l dau4 Él me lo da El mi-l dă

5 Nosotros te lo damos Ți-l dăm6 Vosotros se lo dais I-l dați7 Ellos se lo dan (a él) Ei I-l dau8 Ella me lo ha dado Ea mi l-a dat9 Dámelo Dă-mi-l10 Désenlo (ustedes) a ellos Dați-li-l11 ¿Me das tu coche? Îmi dai mașina ta?12 No te lo doy Nu ți-o dau13 Nosotros te lo damos Noi ți-o dăm14 Vosotros nos lo habéis dado Voi ne-ați dat-o15 Dáselo (a ella) Dă-i-o

16 Tengo cuatro libros de Cervantes Am patru cărți de Cervantes17 Ella me los da Ea mi le dă 18 Se los doy (a él) I-le dau19 Se los das (a él) I-le dai20 Él te los da El ți le dă 21 Os los damos Vi le dăm22 Vosotros nos los dais Ni le dați23 Ellas se los dan (a ellos/ellas) Ele le dau lor24 Ellos se los dan (a ellas/ellas) Ei le dau lor25 Dádmelos Dați-mi le26 Dádselos (a él) Dați-i le

27 Dádselos (a ellos) Dați-li le28 ¿Me los habéis dado? Mi le-ați dat?29 Tengo dos zapatos Am doi pantofi30 No me los has dado Nu mi i-ai dat31 No te los he dado Nu ți i-am dat32 ¿Se los das a ella? I-i dai33 Él nos los da El ni-i dă 34 Dádmelos Dați-mi-i35 Démelos Dați-mi-i36 Dámelos Dă-mi-i37 Tienes dos faldas Ai două f uste

38 Dámelas Dă-mi-le39 Ella me las da Ea mi le dă 40 Vosotros se las dais (a ella) Voi i le dați41 Vosotras se las dais (a ellas) Voi i-le dați42 Se las has dado a él I l-ai dat43 Tengo una carta para ti Am o scrisoare pentru tine44 Envíamela Trimite-mi-o45 Envíasela a él Trimite-i-o46 Dímelo Spune-mi-o47 Díselo a él Spune-i-o48 (Él) nos lo dice El ne-o spune

49 Cómpramelo (para mí) Cumpără-mi-o50 Cómpramelo (yo te lo vendo) Cumpără-o




115

Para saber más 20: Pronombres de Dativo + Acusativo: Fuente: Esquemas de rumano José Damián González-Barros www.editatenea.com

Pronombres de Dativo + Acusativo

Dativo Acusativo I II III îmi îl mi-l mi l- -mi-l

o mi-o mi-(verb)-o -mi-o

îi mi-i mi i- -mi-i

le mi le mi le- -mi-le

î ți îl ți-l ți l- -ți-l

o ți-o ți-(verb)-o -ți-o

îi ți-i ți i- -ți-i

le ți le ți le- -ți-le

îi îl i-l i l- -i-lo i-o i-(verb)-o -i-o

îi i-i i i- -i-i

le i-le i le- -i-le

ne îl ni-l ni l- -ni-l

o ne-o ne-(verb)-o -ne-o

îi ni-i ni i- -ni-i

le ni le ni le- -ni-le

vă îl vi-l vi l- -vi-l

o v-o v-(verb)-o -ne-o îi vi-i ni i- -ni-i

le vi le vi le- -vi-le

le îl li-l li l- -li-l

o le-o le-(verb)-o -li-o

îi li-i li i- -li-i

le li-le li le- -li-le

I Forma habitual en la mayoría de los tiempos

II Delante del auxiliar del pretérito compuesto y del condicional

III En el imperativo y el gerundio. En la segunda persona funciona como reflexivo.




116

Mâine o să merg cu tine

Mañana iré contigo

Los verbos “ir” y “hallarse”

Cómo formar el futuro

Los puntos cardinales

Cómo se dice conmigo, contigo etcº1

Roza vânturilor

El verbo “ir”:

Ejemplos:

La câte luni au mers bebelușii voștri? ¿Con cuántos meses han caminado vuestros bebés?Feti ța mea a mers la un an și o lună Mi niña ha andado al año y un mes

En rumano existen varias formas de construir el futuro, es necesario reconocerlas todas pero, para expresarnos, nos

basta con la forma más sencilla que consiste en poner la partícula o delante del conjunctiv, así el futuro (uno de ellos)

del verbo a merge es:

Mâi ne o să merg la școală Mañana iré a la escuela

A merge /’mer.ʤe/ Andar, ir

(Eu) merg voy Imperfect pers. a I-a: mergeam (Tu) mergi vas Imperativ pers. a II-a.: mergi! (El) / (ea) merge va Conjunctiv pers. a III-a.: să meargă (Noi) mergem vamos Participiu.: mers

(Voi) mergeți vais Gerunziu: mergând

(Ei) / (ele) merg van

A merge (futuro) ir (futuro)

(Eu) O să merg iré(Tu) O să mergi irás(El) / (ea) O să meargă Irá(Noi) O să mergem Iremos

(Voi) O să mergeți Iréis

(Ei) / (ele) O să meargă Irán

21




117

Otra forma de construir el futuro algo menos común, es con el verbo a avea precediendo al conjunctiv

Le-a spus că are să meargă la medic Les ha dicho que irá al médico

Y una tercera, que se usa mucho menos, con el verbo a vrea en su forma auxiliar quitándole la „v”:

Existe una forma culta o literaria que, en teoría, se usa mucho en el lenguaje escrito y que practicaremos en la próxima

lección.

Si hacemos una búsqueda en internet de las cuatro formas en futuro de la misma frase obtenemos:

O să merg 52%Voi merge 33%Am să merg 15%Oi merge <1%

La mayoría de los resultados de Oi merge se refieren a documentos sobre lingüística, textos poéticos, antiguos o

dialectales, y a veces con un sentido de probabilidad incierta en vez de futuro. Por tanto no recomiendo usarlo.

A pesar de ser un medio escrito, en internet se usa la forma coloquial. No se complique y úsela para su comunicación

diaria tanto oral como escrita. Deje la forma literaria sólo para textos escritos de carácter formal. Y sólo si se siente

con agilidad puede probar la forma „am să” para alguna conversación.

Los puntos cardinales (punctele cardinale)

Nord NorteEst EsteSud SurVest Oeste


(Eu) Am să merg iré(Tu) Ai să mergi irás

(El) / (ea) Are să meargă Irá(Noi) Avem să mergem Iremos

(Voi) Aveți să mergeți Iréis

(Ei) / (ele) Au să meargă Irán


(Eu) oi merge iré(Tu) îi merge irás(El) / (ea) a merge Irá(Noi) om merge Iremos

(Voi) î ți merge Iréis

(Ei) / (ele) or merge Irán

A merge (futuro) ir (futuro) (Eu) voi merge iré(Tu) vei merge irás(El) / (ea) va merge Irá(Noi) vom merge Iremos

(Voi) veți merge Iréis

(Ei) / (ele) vor merge Irán




118

A continuación un extracto de un artículo de Wikipedia en rumano:

În geograf i e, cele patru puncte cardinale sunt nord, est,

sud și vest. De fapt este vorba de patru direcții. Nordul

și sudul sunt orientate către polii geografici respecti vi.

E stul și Vestul sunt definite de direcția de rotație aPământului.

En geografía, los cuatro puntos cardinales son norte,

este, sur y oeste. De hecho, se trata de cuatro

direcciones. El norte y el sur están orientados hacia los

polos geográficos respectivos. El este y el oeste estándefinidos por la dirección de rotación de la Tierra.

Aparte del vocabulario que aparece al final de la lección, fíjese en las siguientes expresiones del párrafo anterior:

De fact De hechoE ste vorba de Se trata, se habla

Ejemplos:

În acest arti col este vorba de bucuri e En este artículo se habla de la alegríaO să merg spre sud până la Madrid Iré hacia el sur hasta MadridO să mergeți spre nord până în Franța Iréis hacia el norte hasta FranciaIarna a reveni t în nordul și vestul țarii El invierno ha regresado al norte y al este del país

O busolă

Conmigo, contigo, etc.

Para decir conmigo, contigo etc., en rumano se usa el pronombre de acusativo en su forma tónica precedido por cu,

lo contrario de cu es f ără.

Cu conFără sin

Ejemplos:

Cu ti ne vreau să trăiesc Quiero vivir contigo

Nu pot să trăiesc f ără ti ne No puedo vivir sin tiSunt de acord cu ti ne Estoy de acuerdo contigo

Expresiones:

A fi de acord cu Estar de acuerdo conPe jos A pie, caminandoCum î ți merge? ¿Cómo te va?

pe jos




119

El verbo hallar también se usa en reflexivo como en español, y con pronombres de acusativo:

Ejemplo:

Te afli de puți n în Spania? ¿Te hallas desde hace poco tiempo en España?

Vocabulario 21

Af ară (adv.) /a’f a.rǝ/ Afuera

Apă (s. f.) /’a.pǝ/ Agua: apă, ape, apa, apele, apei, apelor

Arti col (s. n.) /ar’ti.kol/ Artículo: articol, articole, articolul, articolele, articolului, articolelor

Bal (s. n.) /bal/ Baile: bal, baluri, balul, balurile, balului, balurilor

Bebeluș (s. m.) /be.be’lush/ Bebé: bebeluș, bebeluși, bebelușul, bebelușii, bebelușului, bebelușilor

Busolă (s. f.) /bu’so.lǝ/ Brújula: busolă, busole, busola, busolele, busolei, busolelor

Bucuri e (s. f.) /bu.ku’ri.e/ Alegría: bucurie, bucurii, bucuria, bucuriile, bucuriei, bucuriilor

Cardinal (adj. m.) /kar.di’nal/ Cardinal, principal (m): cardinal, cardinali, cardinalul, cardinalii, cardinalului,

cardinalilor Cardinală (adj. f.) /kar.di’na.lǝ/ Cardinal, principal (f): cardinală, cardinale, cardinala, cardinalele, cardinalei,

cardinalelor

Către (Prep.) /’kǝ.tre/ Hacia

Cofetări e (s. f.) /ko.fe.tǝ’ri.e/ Cafetería: Cofetărie, cofetării, cofetăria, cofetăiile, cofetăriei, cofetăriilor

Cum (adv.) /kum/ Cómo

Defini t (adj. m.) /de.fi’nit/ Definido: definit, definiți, definitul, definiții, definitului, definiților

Defini tă (adj. f.) /de.fi.’ni.tǝ/ Definida: definită, definite, definita, definitele, definitei, definitelor

Direcție (s. f.) /di’rec.ti.e/ Dirección: direcție, direcții, direcția, direcțiile, direcției, direcțiilor

Est (s. n.) /est/ Este: est, ---, estul, ---, estului, ---

Facultate (s. f.) /fa.kul’ta.te/ Facultad: facultate, facultăți, facultatea, facultății, facultățile, facultăților

Fapt (s. m.) /fapt/ Hecho: fact, facți, f actul, f acții, f actului, f acților

Farmaci e (s. f.) /far.ma’chi.e/ Farmacia: farmacie, farmacii, farmacia, farmaciile, farmaciei, farmaciilor

Geografic (adj. m.) /ʤe.o’gra.fik/ Geográfico: geografic, geografici, geograficul, geograficii, geograficului,

geograficilor

Geografică (adj. f.) /ʤe.o’gra.fi.kǝ/ Geográfica: geografică, geografice, geografica, geograficele, geograficiei,

geograficelor

Geograf i e (s. f.) /ʤe.o.gra’f i.e/ Geografía: geograf ie, geograf ii, geograf ia, geograf iile, geograf iei, geograf iilor

întâlni re f /ᵻn.tᵻl'ni.re/ encuentro, cita: întâlnire întâlniri întâlnirea întâlnirile întâlnirii întâlnirilor

Jos (adv.) Abajo Medic (s. m.) /’me.dik/ Médico: medic, medici, medicul, medicii, medicului, medicilor

Merge (a merge) /’mer.ʤe/ Ir, andar: merg, mergi, merge, mergem, mergeți, merg Conj.: să meargă Pp.: mers

Orientat (adj. m.) /o.ri.en’tat/ Orientado: orientat, orientați, orientatul, orientații, orientatului, orientaților

A se afla Hallarse

(Eu) mă aflu me hallo Imperfect pers. a I-a: aflam

(Tu) te afli te hallas Imperativ pers. a II-a.: află-te! (El) / (ea) se află se halla Conjunctiv pers. a III-a.: să afle (Noi) ne aflăm nos hallamos Participiu.: aflat

(Voi) vă aflați os halláis Gerunziu: aflând

(Ei) / (ele) se află se hallan




120

Orientată (adj. f.) /o.ri.en’ta.tǝ/ Orientada: orientată, orientate, orientata, orientatele, orientatei, orientatelor

Pământ (s.n.) /pǝ’mɨnt/ Tierra: pământ, pământuri, pământul, pământurile, pământului, pământurilor

Plimbare (s. f.) /plim’ba.re/ Paseo: plimbare, plimbări, plimbarea, plimbările, plimbării, plimbărilor

Poimâine (adv.) /poi.mɨi.ne/ Pasado mañana

Pol (s. m.) /pol/ Polo: pol, poli, polul, polii, polului, polilor

Prietenos (adj. m.) /pri.e.te’nos/ Amistoso: prietenos, prietenoși, prietenosul, prietenoșii, prietenosului,prietenoșilor

Prietenoasă (adj. f.) /pri.e.te’noa.sǝ/ Amistosa: prietenoasă, prietenoase, prietenoasa, prietenoasele,

prietenoasei, prietenoaselor

Problemă (s. f.) /pro’ble.mǝ/ Problema: problemă, probleme, problema, problemele, problemei, problemelor

Punct (s. n.) /punkt/ Punto: punct, puncte, punctul, punctele, punctului, punctelor

Respecti v (adj. m.) /res.pek’tiv/ Respectivo: respectiv, respectivi, respectivul, respectivii, respectivului,

respectivilor

Respecti vă (adj. f.) /res.pek’ti.vǝ/ Respectiva: respectivă, respective, respectiva, respectivele, respectivei,

respectivelor

Rotație (s. f.) /ro’tat.si.e/ Rotación: rotație, rotații, rotația, rotațiile, rotației, rotațiilor

Roză (s. f.) /’ro.ʒǝ/ Rosa: roză, roze, roza, rozele, rozei, rozelor

Situat (adj. m.) /si’tuat/ Situado: situat, situați, situatul, situații, situatului, situaților

Situată (adj. f.) /si’tua.tǝ/ Situada: situată, situate, situata, situatele, situatei, situatelor

Spre (prep.) /spre/ Hacia

Școală (s. f.) /’shkoa.lǝ/ Escuela: școală, școli, școala, școlile, școlii, școlilor

Vânt (s. n.) /vɨnt/ Viento: vânt, vânturi, vântul, vânturile, vântului, vânturilor

Vest (s. n.) /vest/ Oeste: vest, ---, vestul, ---, vestului, ---

Expresiones 21

A fi de acord cu Estar de acuerdo con

Pe jos A pie

Cum î ți merge? ¿Cómo te va?


La câte luni au mers bebelușii voștri? ¿Con cuántos meses caminaron vuestros bebés?

Feti

ța mea a mers la un an

și o lu

nă Mi niña ha caminado al año y un mes

Mâine o să merg la școală Mañana iré a la escuela

Le-a spus că are să meargă la medic Les ha dicho (a ellas) que irá al médico

Cele patru puncte cardinale sunt nord, est, sud și vest Los cuatro puntos cardinales son norte, este, sur y oeste

În acest articol este vorba de bucurie En este artículo se habla de la alegría

O să merg spre sud până la Madrid Iré hacia el sur hasta Madrid

O să mergeți spre nord până în Franța Iréis hacia el norte hasta Francia

Iarna a revenit în nordul și vestul țarii El invierno a regresado al norte y el este del país

Cu tine vreau să trăiesc Quiero vivir contigo

Nu pot să trăiesc f ără tine No puedo vivir sin ti

Sunt de acord cu tine Estoy de acuerdo contigo

Cum î ți merge? ¿Cómo te va?

Te afli de puțin timp în Spania? ¿Te hallas desde hace poco tiempo en España?

Vreau să știu pe unde mergi și ce faci Quiero saber por dónde andas y qué haces




121

En la siguiente lista practicaremos el futuro con la forma O să.


1 La semana que viene estaré contigo Săptămâna care vine o să fiu cu tine

2 Mañana hablaré con ella Mâi

ne o săvorbesc cu ea

3 El año que viene aprenderé a hablar italiano Anul care vine o să învăț să vorbesc italiana4 ¿Vendrá con él o con ella? O să vina cu el sau cu ea?5 Se lo diré a Peter O să-i spun lui Peter6 Pasado mañana tendré más dinero Poimâine o să am mai mulți bani7 Viviremos en Rumanía O să locuim în România8 Haré lo que quieras O să fac ce tu vrei 9 Vendrán con vosotros O să vină cu voi10 Lo intentaré más tarde O să încerc mai târziu11 El concierto tendrá lugar en el mes de diciembre Concertul o să aibă loc în luna decembrie12 No podremos venir mañana N-o să putem să venim mâine13 Te buscaré O să te caut14 Viviréis cien años O să trăiți o sută de ani 15 Iré a una cafetería O să merg la o cofetărie16 Mañana iré a la facultad Mâine o să merg la facultate17 Voy a Rumanía todos los años Merg în România în fiecare an18 Tenemos que ir a la farmacia Trebuie să mergem la farmacie19 ¿Vienes conmigo? Vii cu mine?20 Mañana te compraré un regalo Mâine o să-ți cumpăr un cadou21 Voy con ella Merg cu ea22 Sólo contigo puedo vivir Doar cu tine pot să trăiesc23 Lo haré contigo o sin ti O să o fac cu tine sau f ără tine24 Iremos hacia el este hasta Valencia O să mergem spre est până la Valencia

25 Irán hacia el oeste hasta Portugal O să meargă spre vest până în Portugal26 Nuestro país está situado en el este de Europa Țara noastră este situată în estul europei27 Rumanía se halla al norte de Bulgaria România se află la nord de Bulgaria28 Con una brújula puedes saber dónde está el norte Cu o busolă poți să ști unde este nordul29 No compraré un coche Nu o să cumpăr o mașină 30 Iremos nosotros dos O să mergem noi doi31 Me compraré unos pantalones en junio O să-mi cumpăr niște pantaloni în iunie32 Aprenderé a vivir sin ti O să învăț să trăiesc f ără tine33 No buscaré a Peter N-o să-l caut pe Peter34 Viene del norte Vine din nord35 Tenemos que ir Trebuie să mergem

36 ¿Quieres ir conmigo al baile? Vrei să mergi cu mine la bal?37 ¿Quieres que vayamos al cine? Vrei să mergem la film?38 Vamos a pie Mergem pe jos39 Tendré un encuentro con el jefe O să am o întâlnire cu șeful40 Tendrá problemas O să aibă probleme41 Necesitaremos agua O să avem nevoie de apă 42 Estaré afuera O să fiu af ară 43 No las necesitaréis (a ellas) N-o să aveți nevoie de ele44 Tiene que venir conmigo Trebuie să vină cu mine45 ¿Quién quiere venir conmigo? Cine vrea să vină cu mine?46 ¿Puedo hablar contigo? Pot să vorbesc cu tine?

47 Te enviaré sólo un pequeño mensaje amistoso O să-ți trimit doar un mic mesa j prietenos 48 ¿Me dará las muñecas? O să-mi dea păpușile?49 Creo que daré un paseo Cred că o să fac o plimbare50 Vendré el viernes por la tarde o el sábado O să vin vineri seara sau sâmbătă






123

La preposición que suele acompañar al verbo “poner” suele ser pe. Carte, además de “libro”, significa “carta” (naipe)

Puneți o carte pe masă Ponga una carta sobre la mesa

“Poner fin” se dice a pone punct, literalmente “poner punto (final) a algo”, “acabar con”

Cum pot pune punct război ului cu soacra? ¿Cómo puedo poner fin a la guerra con la suegra ?

Y una conocida expresión que sólo cambia un poco de español a rumano. En español ponemos los puntos sobre las

íes, en rumano ponen el punto sobre la i.

A pus punctul pe „i” Ha puesto los puntos sobre las íes

En el tema anterior vimos cómo se formaba el futuro con el auxiliar de a vrea y el infinitivo sin a de un verbo. Se usa

menos que el futuro con O să, pero lo verá en textos científicos, literarios, administrativos… por eso es necesario

conocerlo.1

Recordemos el auxiliar:

VoiVeiVaVomVețiVor

Un par de ejemplos:

Nu va merge f ără noi No irá sin nosotros

Vom ști mâine Sabremos mañana

Ya sabemos usar el verbo “ir”, pero ahora tenemos que saber hacia dónde:

La dreapta a la derechaLa stângă a la izquierda

în f ața al frente, frente a…

Ejemplos:

El f ace un pas în f ața Él da un paso al frenteFaceți la stânga Gire a la izquierda

Dreaptă

1

Es tentador, y no del todo incorrecto, traducir la frase Nu va merge fără noi como “no va a ir sin nosotros” ya que suena parecidoal español. Sin embargo, hay razones para no hacerlo. Primero porque va no procede de nuestro verbo “ir” sino del verbo rumano“a vrea” , “querer”. Segundo porque la expresión “ir a” del español es más coloquial con lo cual se correspondería más con laforma “o să” del rumano. Tercero, porque en otras frases no se parece, Vor şti=”sabrán”. Y cuarto, porque en frases como Vomşti mâine, suena más natural “sabremos mañana” que “vamos a saber mañana”. En resumen, si le suena más natural hágalo, sino, use el futuro simple del español.




124

Anteriormente vimos los artículos adjetivales cel, cea, cei, cele. Si a estos artículos le añadimos care, se convierten en

pronombres

cel care el que, el cualcea care la que, la cualcei care los que, los cualescele care las que, las cuales

Ejemplo:E ste cel care învață cel mai repede Es el que aprende más rápido

Las diacríticas:

Las diacríticas son los signos que se ponen encima o debajo de las letras para cambiar su sonido. En español tenemos

la diéresis: “ ¨ ” , la “ñ”, y la tilde. En catalán usan la cedilla “ç”. Muchos idiomas que se escriben con el alfabeto latino

usan diacríticas o dígrafos (conjuntos de dos letras) para adaptar la escritura a los sonidos característicos de cada

lengua. Una excepción es el inglés, que al no ser un lenguaje fonético, su escritura no se corresponde exactamente

con la pronunciación. En rumano tienen: ă, â/î, ș, ț. Para saber cómo puedes escribir las diacríticas con un teclado en

español consulta el anexo 3.

Vocabulario 22

Bilet (s. n.) /bi’let/ Entrada: bilet, bilete, biletul, biletele, biletului, biletelor

Cap (s. n.) /kap/ Cabeza: cap, capete, capul, capetele, capului, capetelor

Călători e (s. f.) /kǝ.lǝ.to’ri.e/ Viaje: călătorie, călătorii, călătoria, călătoriile, călăroriei, călătoriilor

Concediu (s. n.) /kon’che.diu/ Vacaciones, baja laboral: concediu, concedii concediul, concediile, concediului,

concediilor

Cremă (s. f.) /’kre.mǝ/ Crema: cremă, creme, crema, cremele, cremei, cremelor

Diacri tic (s. n.) /di.a’kri.tic/ Diacrítica: diacritic, diacritice, diacritical, diacriticele, diacriticului, diacriticelor Drept (adj. m.) /drept/ Derecho: drept, drepți, dreptul, drepții, dreptului, drepților

Dreaptă (adj. f.) /’dreap.tǝ/ Derecha: dreaptă, drepte, dreapta, dreptele, dreptei, dreptelor

Ecologic (adj. m.) /e.ko’lo.ʤic/ Ecológico: ecologic, ecologici, ecologicul, ecologicii, ecologicului, ecologicilor

Ecologică (adj. f.) /e.ko’lo.ʤi.kǝ/ Ecológica: ecologică, ecologice, ecologica, ecologicele, ecologicei, ecologicelor

Folosi (a folosi) (v. t.) /fo.lo’si/ Usar, utilizar: folosesc, folosești, folosește, folosim, folosiți, folosesc Imp.:

folosește Conj.:să folosească Pp.: folosit

Internet (s. n.) /in.ter’net/ Internet: internet, ---, internetul, ---, internetului, ---

Întrebare (s. f.) /ɨn.tre’ba.re/ Pregunta: întrebare, întrebări, întrebarea, întrebările, întrebării, întrebărilor

Lung (adj. m.) /lung/ Largo: lung, lungi, lungul, lungii, lungului, lungilorLungă (adj. f.) /’lun.gǝ/ Larga: lungă, lungi, lunga, lungile, lungii, lungelor

Muzică (s. f.) /’mu.ʒi.kǝ/ Música : muzică, musici, muzica, muzicii, muzicile, muziciei, muzicilor

Numai (adv.) /’nu.mai/ Sólo, solamente

Operat (adj. m.) /o.pe’rat/ Operado : operat, operați, operatul, operații, operatului, operaților

Operată (adj. f.) /o.pe’ra.tǝ/ Operada: operată, operate, operata, operatele, operatei, operatelor

Pas (s. m.) /pas/ Paso : pas, pași, pasul, pașii, pasului, pașilor

Preț (s. n.) /prets/ Precio: preț, prețuri, prețul, prețurile, prețului, prețurilor

Produs (s. n.) /pro’dus/ Producto: produs, produse, produsul, produsele, produsului, produselor

Pune (a pune) (v.t.) /’pu.ne/ Poner: pun, pui, pune, punem, puneți, pun

Raft (s. n.) /raft/ Estante, estantería: raft, rafturi, raftul, rafturile, raftului, rafturilor

Repede (adj. m.) /’re.pe.de/ Rápido, rápidamente: repede, repezi, repedele, repezii, repedelui, repezilor

Repede (adj. f.) /’re.pe.de/ Rápida, rápidamente: repede, repezi, repedea, repezile, repezii, repezilor

Sclav (s. m.) /sklav/ Esclavo: sclav, sclavi, sclavul, sclavii, sclavului, sclavilor




125

Sclavă (s. f.) /’skla.vǝ/ Esclava: sclavă, sclave, sclava, sclavele, sclavei, sclavelor

Si ngur (adj. m) /’sin.gur/ Solo: singur, singuri, singurul, singurii, singurului, singurilor

Si ngură (f) /’sin.gu.rǝ/ Sola: singură, singure, singura, singurele, singurei, singurelor

Stâng (adj. m.) /stɨng/ Izquierdo: stâng, stângi, stângul, stângii, stângului, stângilor

Stângă (adj. f.) /’stɨn.gǝ/ Izquierda: stângă, stângi, stânga, stângile, stângii, stângilor

Soare (s. m.) /’soa.re/ Sol: soare, sori, soarele, sorii, soarelui, sorilor Speciali st (adj. m.) /spe.chi.a’list/ Especialista (m): specialist, specialiști, specialistul, specialiștii, specialistului,

specialiștor

Speciali stă (adj. f.) /spe.chi.a’lis.tǝ/ Especialista (f): specialistă, specialiste, specialista, specialistele, specialistei,

specialistelor

Șampon (s. n.) /sham’pon/ Champú: șampon, șampoane, șamponul, șampoanele, șamponului, șampoanelor

Teatru (s. n.) /’tea.tru/ Teatro: teatru, teatre, teatrul, teatrele, teatrului, teatrelor

Viitor (adj. m.) /vii’tor/ Futuro, próximo: viitor, viitori, viitorul, viitorii, viitorului, viitorilor

Viitoare (adj. f.) /vii’toa.re/ Futura, próxima: viitoare, viitoare, viitoarea, viitoarele, viitoarei, viitoarelor

Vreme (s. f.) /’vre.me/ Tiempo (atmosférico): vreme, vremuri, vremea, vremurile, vremii, vremurilor

Zi lnic (adv.) /’ʒil.nik/ A diario, diariamente


El mi-o va spune Él me lo dirá

Folosesc zilnic internetul Utilizo internet a diario

Ce șampon folosești? ¿Qué champú usas?

Cum se folosește calculatorul ¿Cómo se usa el ordenador?

Folosiți diacritice Use diacríticas

Eu pun muzică Pongo música

Pui un mesa j Pones un mensaje Puneți o întrebare Haga una pregunta

Puneți o carte pe masă Ponga una carta sobre la mesa

Cum pot pune punct războiului cu soacra? ¿Cómo puedo poner fin a la guerra con la suegra?

Vom ști mâine Lo sabremos mañana

Mâine va fi duminică Mañana será domingo El f ace un pas în f ața Él da un paso al frente

Faceți la stânga Gire a la izquierda

Este cel care învață cel mai repede Es el que aprende más rápido

Unde vrei să pun cărțile? ¿Dónde quieres que ponga los libros? Unde să le pun? ¿Dónde los pongo?

Pune cărțile pe raftul din camera ta Pon los libros en la estantería de tu habitación

Para la próxima lista ha de saber que en rumano se usa la misma palabra para las agujas del reloj que para los idiomas.

Șampon




126


1 ¿Qué champú usamos para los niños? Ce șampon folosim pentru copii?2 ¿Qué champú usan los niños? Ce șampon folosesc copiii?3 ¿Para qué se utiliza? Pentru ce se folosește?4 Dos mujeres de cada tres usan cremas Două f emei din trei folosesc creme

5 Ha aprendido a utilizar el ordenador A învățat să folosească calculatorul6 Ha puesto precio a su cabeza A pus preț pe capul lui7 Haré un viaje largo Voi f ace o călătorie lungă 8 Mañana compraré unas entradas de teatro Mâine voi cumpăra niște bilete de teatru9 Vendrás el lunes? Vei veni luni?10 ¿Qué harás mañana? Ce vei f ace mâine?11 Tendrás tres niños Vei avea trei copii 12 ¿Irá? Va merge?13 Trabajará aquí Va lucra aici14 El querrá y ella no querrá El va vrea și ea nu va vrea15 María estará en casa sobre las ocho Maria va fi acasă pe la opt

16 Mañana hará buen tiempo Mâine va fi o vreme frumoasă 17 Tendremos tres días de (con) sol Vom avea trei zile cu soare18 ¿Iremos? Vom merge?19 Vaya a la izquierda Mergeți la stânga20 Gire a la derecha Faceți la dreapta21 ¿Por qué las agujas del reloj van hacia la derecha? De ce limbile ceasului merg spre dreapta?22 Utilizarán sólo productos ecológicos Vor folosi numai produse ecologice23 Daremos dinero Vom da bani24 Compraremos un coche nuevo Vom cumpăra o mașină nouă 25 El jueves próximo estaré en casa Joia viitoare voi fi acasă 26 Iré andando Voi merge pe jos

27 Vendrá Va veni28 Me lo dará Mi-o va da29 No se usarán demasiado Nu se vor folosi prea mult30 No irá sin nosotros Nu va merge f ără noi 31 Ellos le enviarán (a usted) una carta a casa Ei vă vor trimite o scrisoare acasă 32 Le enviaré a un especialista Vă voi trimite la un specialist33 ¿Cuándo me operarán? (¿Cuándo seré operado?) Când voi fi operat?34 (Usted) necesitará ayuda en casa Veți avea nevoie de ajutor acasă. 35 Irina será la mujer de David Irina va fi soția lui David36 A la izquierda de la habitación pondremos el televisor În stânga camerei vom pune televizorul37 Él te lo dará El ți-l va da

38 Él nos las dará El ni le va da39 Quieren ir de vacaciones Vor să meargă în concediu40 Irán de vacaciones Vor merge în concediu41 ¿Quién es el que está hablando contigo? Cine este cel care vorbește cu tine?42 Ella no es la que me ha gustado Ea nu este cea care mi-a plăcut43 Para los que hablan inglés Pentru cei care vorbesc engleza44 Tengo una pregunta para las que saben rumano Am o întrebare pentru cele care știu româna45 El que me ha enviado un regalo Cel care mi-a trimis un cadou 46 Es la que hace demasiadas preguntas Este cea care pune prea multe întrebări47 ¿Quiénes son los que usan internet? Cine sunt cei care folosesc internetul?48 La han utilizado como esclava Au folosit-o ca sclavă

49 Creo que seré la única persona del mundo Cred că voi fi singura persoană din lume50 que no querrá hacer películas care nu va vrea să f acă f ilme




127

Dacă aș fi bogat...

Si yo fuera rico…

Los verbos a lua y a primi

El condicional

El verbo a dori

O caf ea

El verbo a lua:

Ejemplos:Iau autobuzul Cojo el autobúsVrei să iei o caf ea? ¿Quieres tomar un café?

El verbo a primi :

Ejemplos:

Ai primi t mesa jul care ți l-am trimi s pe mail? ¿Has recibido el mensaje que te he enviado por mail?Primesc vizi ta rudelor Reciben la visita de los familiares

Para el condicional conviene conocer esta palabra:

Dacă SiEjemplo:

Dacă astăzi este vi neri mâi ne va fi sâmbătă Si hoy es viernes mañana será sábado

A lua Tomar, cogerLlevarse

(Eu) iau tomo/cojo Imperfect pers. a I-a: luam (Tu) iei tomas/coges Imperativ pers. a II-a.: ia! (El) / (ea) ia toma/coge Conjunctiv pers. a III-a.: să ia (Noi) luăm tomamos/cogemos Participiu.: luat

(Voi) luați tomáis/cogéis Gerunziu: luând

(Ei) / (ele) iau toman/cogen

A primi Recibir

(Eu) primesc recibo Imperfect pers. a I-a: primeam (Tu) primești recibes Imperativ pers. a II-a.: primește! (El) / (ea) primește recibe Conjunctiv pers. a III-a.: să primească (Noi)

primi m recibimosParticipiu.: primi t

(Voi) primi ți recibís Gerunziu: primi nd

(Ei) / (ele) primesc reciben

23




128

Esta es una forma de construir un condicional sin ningún tiempo especial, pero también existe una forma verbal,

llamada condițional-optativ que se construye con una forma auxiliar de a avea:

Aș AiArAmAțiAr

más el infinitivo (sin a) del verbo. Ejemplos:

Aș cumpăra un cadou Compraría un regaloCu cine ai merge într-un parc de distracție? ¿Con quién irías a un parque de atracciones?Cât bani ar primi lunar? ¿Cuánto dinero recibiría mensualmente?Am învăța de la pasări, zborul lor Aprenderíamos de los pájaros su vueloCe ați f ace dacă ați fi bogați ¿Qué haríais si fuerais ricos?

Ar lucra împreună Trabajarían juntos

El condicional rumano, más sencillo que el español, Usa el mismo tiempo verbal en las dos proposiciones de la frase y,

al igual que en español, admite cambiar el orden de éstas.

Aș veni dacă aș primi o of ertă f oarte bună Vendría si recibiera una muy buena ofertaDacă aș primi o of ertă f oarte bună aș veni Si recibiera una oferta muy buena vendría

Existe también un condițional-perfect que se forma con el auxiliar que hemos acabado de aprender, que sería

condițional-optativ + fi + Pp

Aș fi mers la mare dacă vremea ar fi fostfrumoasă

Habría ido al mar si hubiera hecho buen tiempo

Dacă aș fi lucrat, nu cred că aș fi avut rezultateprea bune la examene

Si hubiera trabajado, no creo que hubiera tenido resultadosdemasiado buenos en los exámenes

mare

Las diferentes formas de construir el condicional en rumano están en para saber más 23.

El condicional también se usa para pedir educadamente que se haga algo o para expresar un deseo o una intención:

Aș vrea să-ți cumpăr un cadou Querría comprarte un regaloMi-aș placea să fiu șefă Me gustaría ser jefaAș dori să iau ni ște vi nete Desearía llevarme unas berenjenas

O vânătă

http://es.wikipedia.org/wiki/Archivo:Aubergine.jpg






130

Mare (s. f.) /’ma.re/ Mar: mare, mări, marea, mările, mării, mărilor

Metrou (s. n.) /me’trou/ Metro (transporte): metrou, metrouri, metroul, metrourile, metroului, metrourilor

Necesar (adj. m.) /ne.che’sar/ Necesario: necesar, necesari, necesarul, necesarii, necesarului, necesarilor

Necesară (adj. f.) /ne.che’sa.rǝ/ Necesaria: necesară, necesara, necesara, necesarele, necesarei, necesarelor

Ochi (s. m.) /ok ͥ/ Ojo: ochi, ochi, ochiul, ochii, ochiului, ochilor

Of ertă (s.f.) /o’f er.tǝ/ Oferta: of ertă, of erte, of erta, of ertele, of ertei, of ertelor Om (s.m.) /om/ Hombre, gente: om, oameni, omul, oamenii, omului, oamenilor

Parc de distracție Parque de atracciones

Pasăre (s. f.) /’pa.sǝ.re/ Pájaro: pasăre, păsări, pasărea, păsările, păsării, păsărilor

Pauză (s. f.) /’pa.u.zǝ/ Pausa: pauză, pauze, pauza, pauzele, pauzei, pauzelor

Pictură (s. f.) /pik’tu.rǝ/ Pintura: pictură, picture, picture, picturile, picturii, picturilor

Piesă (s. f.) /’pie.sǝ/ Pieza: piesă, piese, piesa, piesele, piesei, pieselor

Primi (a primi) (v. t.) /pri’mi/ Recibir: primesc, primești, primește, primim, primiți, primesc Imp.:primește,

Conj.:să primească Pp.:primit

Prin (prep.) /prin/ Por

Rezultat (s.n.) /re.ʒul’tat/ Resultado: rezultat, rezultate, rezultatul, rezultatele, rezultatului, rezultatelor

Rudă f /'ru.dǝ/ pariente: rudă rude ruda rudele rudei rudelor

Salariu (s. n.) /sa’la.riu/ Salario: salariu, salarii, salariul, salariile, salariului, salariilor

Sănătate (s.f.) /sǝ.nǝ’ta.te/ Salud: sănătate, ---, sănătatea, ---, sănătății, ---

Scurt (adj. m.) /skurt/ Corto: scurt, scurți, scurtul, scurții, scurtului, scurților

Scurtă (adj. f.) /’scur.tǝ/ Corta: scurtă, scurte, scurta, scurtele, scurtei, scurtelor

Stație (s. f.) /’stat.sie/ Estación (de tren…): stație, stații, stația, stațiile, stației, stațiilor

Străi n (adj. m.) /strǝin/ Extranjero, extraño: străin, străini, străinul, străinii, străinului, străinilor

Străi nă (adj. f.) /’strǝi.nǝ/ Extranjera, extraña: străină, străine, străina, străinele, străinei, străinelor

Succes (s. n.) /suk’ches/ Éxito: succes, succese, succesul, succesele, succesului, succeselor

Traducător (s. m.) /tra.du.kǝ’tor/ Traductor: traducător, traducători, traducătorul, traducătorii, traducătorului,

traducătorilor

Traducătoare (s. f.) /tra.du.cǝ’toa.re/ Traductora: traducătoare, traducătoare, traducătoarea, traducătoarele,

traducătoarei, traducătoarelor

Tren (s. n.) /tren/ Tren: tren, trenuri, trenul, trenurile, trenului, trenurilor

Trist (adj. m.) /trist/ Triste (m): trist, triști, tristul, triștii, tristului, triștilor

Tri stă (adj. f.) /’tris.tǝ/ Triste (f) : tristă, triste, trista, tristele, tristei, tristelor

U ltim (adj. m.) /’ul.tim/ Último: ultim, ultimi, ultimul, ultimii, ultimului, ultimilor

U ltimă (adj. f.) /’ul.ti.mǝ/ Última: ultimă, ultime, ultima, ultimele, ultimei, ultimelor Vizi tă f /vi'zi.tǝ/ Visita: vizită, vizite, vizita, vizitele, vizitei, vizitelor

Zahăr (s. n.) /’ʒa.jǝr/ Azúcar: zahăr, ---, zahărul, ---, zahărului, ---

Zbor (s. n.) /ʒbor/ Vuelo: zbor, zboruri, zborul, zborurile, zborului, zborurilor

Expresiones 23

Vă doresc o zi bună! Que tenga un buen día (le deseo un buen día)

O floare




131


Iau autobuzul Cojo el autobús

Vrei să iei o caf ea? ¿Quieres tomar un café?

Ai primit mesa jul care ți l-am trimis pe mail? ¿Has recibido el mensaje que te he enviado por mail?

Primesc vizita rudelor Reciben la visita de los familiares Dacă astăzi este vineri mâine va fi sâmbătă Si hoy es viernes mañana será sábado

Aș cumpăra un cadou Compraría un regalo

Cu cine ai merge într-un parc de distracție? ¿Con quién irías a un parque de atracciones?

Cât bani ar primi lunar? ¿Cuánto dinero recibiría mensualmente?

Am învăța de la pasări, zborul lor Aprenderíamos de los pájaros su vuelo

Ce ați f ace dacă ați fi bogați ¿Qué haríais si fuerais ricos?

Ar lucra împreună Trabajarían juntos

Aș veni dacă aș primi o of ertă f oarte bună Vendría si recibiera una muy buena oferta

Da

că aș primi o of e

rtă f oarte bu

nă aș veni Si recibiera una oferta muy buena vendría

Aș fi mers la mare dacă vremea ar fi fost frumoasă Habría ido al mar si hubiera hecho buen tiempo

Dacă aș fi lucrat, Si hubiera trabajado,

nu cred că aș fi avut rezultate prea bune la examene no creo que hubiera tenido resultados demasiado

buenos en los exámenes

Aș vrea să-ți cumpăr un cadou Querría comprarte un regalo

Mi-aș placea să fiu șefă Me gustaría ser jefa

Aș dori să iau niște vinete Desearía llevarme unas berenjenas

Aș dori două locuri la trenul pentru data de 2 iunie Desearía dos plazas en el tren para la fecha del 2 de

junio

Vă doresc succes Le deseo éxito Maria îi spune fratelui: Maria le dice al hermano

-Eu am 71 de timbre , tu câte ai? -Yo tengo 71 sellos, ¿Tú cuántos tienes?

-Dacă mi-ai da timbrele tale -Si me dieras tus sellos

și aș mai cumpăra încă 15, y si comprara otros 15

atunci aș avea 98 de timbre entonces tendría 98 sellos

Câte timbre are fratele Mariei? ¿Cuántos sellos tiene el hermano de María?

Un tren




132


1 Si lo hubiera tenido te lo habría dado Dacă l-aș fi avut, ți l-aș fi dat2 Sin lenguaje la vida del hombre sería muy triste Fără limbă viața omului ar fi f oarte tristă 3 Iría de excursión si hiciera buen tiempo Aș merge în excursie dacă ar fi timp frumos 4 Si tuviera tiempo iría a la oficina Dacă aș avea timp aș merge la birou

5 Si tuviera dinero compraría una casa Dacă aș avea bani aș cumpăra o casă 6 le compraría a mi hermano un coche I-aș cumpăra fratelui meu o mașină 7 Podría necesitar también una operación Ar putea avea nevoie și de o operație8 He recibido de regalo un teléfono Am primit cadou un telef on9 ¿Dónde pondrías la alfombra? Unde ai pune covorul?10 Vendría muy bien debajo de la mesa Ar veni f oarte bine sub masă 11 Iré al mar si hace buen tiempo Voi merge la mare dacă vremea va fi bună 12 Iría al mar si hiciera buen tiempo Aș merge la mare dacă vremea ar fi bună 13 Me gustaría más la pieza si fuera más corta mi-ar placea mai mult piesa dacă ar fi mai scurtă 14 No iría al mar porque tengo miedo del agua N-aș merge la mare pentru că mi-e frică de apa15 Tome el metro en dirección Háje Luați metroul în direcția Háje

16 Tome el metro de la estación Paddington Luați metroul de la stația Paddington17 Hasta la estación Victoria Pâna la stația Victoria18 ¿Qué coche se cogería si tuviera el dinero necesario? Ce mașină v-ați lua dacă ați avea banii necesari?19 Me compraría un coche mejor Mi-aș cumpăra o mașină mai bună 20 He tomado la decisión correcta Am luat decizia corectă 21 Has tomado la decisión de volver a Madrid Ai luat decizia de a reveni la Madrid22 Si fuera rico ya no trabajaría Dacă aș fi bogat n-aș mai lucra 23 Querría hacer una excursión por el país Aș vrea să fac o excursie prin țară 24 Iría al teatro si tuviera una entrada Aș merge la teatru dacă aș avea un bilet25 Sería traductor si supiera lenguas extranjeras Aș fi traducător dacă aș ști limbi străine26 Tome asiento Luați loc

27 Puede (usted) coger un autobús Puteți să luați un autobuz28 Hago (tomo) una pausa sobre las ocho Iau o pauză pe la opt29 La recogemos con el coche Luăm pe ea cu mașina30 Carmen ha recibido una subida de sueldo Carmen a primit o creștere de salariu31 ¿Cuándo has recibido la última carta de tu amigo? Când ai primit ultima scrisoare de la amicul tău? 32 Si estuviera en tu lugar Dacă aș fi în locul tău 33 Iría con los ojos cerrados Aș merge cu ochii închiși34 Si pudiera, ¿qué querría ser? Dacă aș putea, ce aș vrea să fiu? 35 Si quieres podríamos coger un autobús Dacă vrei, am putea lua un autobuz36 Desearía una habitación en el hotel Aș dori o cameră la hotel37 Ellos desearían un billete de ida y vuelta Ei ar dori un bilet dus-întors

38 Quiero ir de vacaciones al mar Vreau să merg în concediu la mare39 Querría hablar con usted Aș vrea să vorbesc cu dumneavoastră 40 Deseo hacer un viaje a Alemania Doresc să fac o călătorie în Germania41 Desearía aprender la lengua rumana Aș dori să învaț limba română 42 Desea ir a una exposición de pintura Dorește să meargă la o expoziție de pictură 43 Ella desea ser feliz Ea dorește să fie fericită 44 Él desea comprar flores bonitas El dorește să cumpere flori frumoase45 ¿Qué deseas en la vida? Ce dorești în viață? 46 ¿Desea café sólo o café con leche? Doriți caf ea neagră sau caf ea cu lapte?47 ¿Cuánto azúcar desea? Cât zahăr doriți?48 Le deseamos un buen año Vă dorim un an bun

49 Te deseamos salud Î ți dorim sănătate50 Desearía hablar con George Aș dori să vorbesc cu George




133

Para saber más 23: Formas de construir el condicional.

El Condicional Propozitia condițională propoziția principală Română Prezent sau viitor

Dacă (Am/voi avea) bani

Prezent sau viitor

(cumpăr/voi cumpăra) o mașină

Español Presente

Si tengo dinero

Presente o futuro

(compro/compraré) un coche

Română Contițional-optativ prezent

Dacă aș avea bani

Condițional-optativ prezent

aș cumpăra o mașină Español Pretérito imperfecto de subjuntivo

Si (tuviera/tuviese) dinero

Condicional

compraría un coche

Română Condițional-optativ perfect

Dacă aș fi avut bani

Condițional-optativ perfect

aș fi cumpărat o mașină

Español Pretérito pluscuamperfecto de subjuntivo

Si hubiera tenido dinero

Condicional perfecto

habría comprado un coche




134

Drept cine mă iei?

¿Por quién me tomas?

Las preposiciones de acusativo (I)

Los verbos irregulares.

Un taxi

Estas son las preposiciones simples que van seguidas por palabras en acusativo. Casi todas van sin artículo y la mayoría

las hemos visto en lecciones anteriores:

Las preposiciones no siempre tienen una traducción exacta. Estos son sus usos más comunes:

A se utiliza principalmente para acompañar al infinitivo como en “maneras de vivir”: moduri de a trăi o en “es fácil de

hacer”, aunque en frases como esta última es más común usar el participio con la preposición “de” (El segundo de los

siguientes ejemplos). También en frases como “huele a rosa”

E ușor a f ace Es fácil de hacerE ușor de făcut Es fácil de hacerA fi cu ti ne e un duș fierbi nte într-o zi de iarnă Estar contigo es una ducha caliente en un día de invierno

El infinitivo se usa con menos frecuencia que en español, por ejemplo, para decir, “es fácil hablar rumano”, lo máscomún es escoger una forma personal en vez del infinitivo, y decir algo así como “es fácil que hables rumano”:

E ușor să vorbești li mba română Es fácil hablar rumano

a a/decătre hacia/paracu con/a/contra/de/en/por/yde de/para/por/adrept pordupă detrás de/tras/después de/segúnf ără sin/excepto/fuera de

în en/a/por/hacia/sobre î ntre entre/en medio de/sobre/encima de î ntru en/dentro dela a/hacia/para/hastalângă cerca de/junto apâna hasta/antespe sobre/a/en/porpentru para/porpeste sobre/dentro de/ duranteprin porspre hacia/para/asub bajo

24




135

Către significa “hacia” o “para” en frases como en “hacia la tarde” o “hacia Rumanía”. En ambos casos puede

sustituirse por spre. También puede utilizarse para decir cuando alguien le habla “a” una persona o le envía algo (p.e.:

una carta…), aunque en estos casos es más frecuente usar el dativo

Avem zboruri ieftine către Români a Tenemos vuelos baratos hacia Rumanía

Cu es una excepción porque requiere el artículo cuando nos referimos a algo que usamos, habitualmente un medio de

transporte. Si va con un pronombre, este toma su forma tónica en acusativo.

El merge cu taxiul El va en taxiEa merge cu mi ne Ella va conmigo

De se suele traducir como “de” pero no confundir con el genitivo (tercero de los siguientes ejemplos):

Caut cartea de franceza Busco el libro de francésCump

ăr case de lemn Compro casas de madera

Caut cartea franțuzoacei Busco el libro de la francesa

Un scaun de lemn

Drept significa “por”, se usa poco, no confundir con el adjetivo drept que significa “ justo” o “derecho”

Drept ci ne mă iei? ¿Por quién me tomas?

După significa detrás de, según, etc… con sentido temporal, espacial, etc.

După casă se află livada Detrás de la casa se halla el huerto

O livadă

Fără significa “sin”, o “menos”.

E ste ora zece f ără cinci Son las diez menos cinco






137

Los verbos irregulares:

Dentro de cada una de las cuatro conjugaciones hay distintos modelos de conjugación que agrupan pequeñas

irregularidades. Sin embargo, hay unos pocos verbos a los que se considera completamente irregulares:

Verbele neregulate sunt: a bea, a da, a avea, a fi, a la, alua, a mânca, a preda, a prelua, a sta, a

ști, a usca

și a

vrea.

Los verbos irregulares son: beber, dar, tener, ser/estar,lavar, coger/tomar, comer, impartir/enseñar/darlecciones, tomar/asumir/encargarse/hacerse cargo de,estar/detenerse/quedarse, saber, secar, y querer

Ya hemos visto a fi, a avea, a vrea, a da, a lua, ya ști. A preda ya prelua se conjugan como a da y a lua respectivamente.

El verbo a la está en desuso y no lo vamos a ver, para el verbo “lavar” usan otros verbos que verenos más adelante.

Los verbos a bea y a mânca los veremos en el tema siguiente.

Elevii bucureșteni ''predau'' lecții de ecologi e Los escolares de Bucarest “imparten” lecciones de ecología Fiat ar putea prelua Opel Fiat podría hacerse cargo de Opel

Este es el verbo A sta:

Stau aici o săptămână Me quedo aquí una semanaEa stă la hotel? ¿Está ella en el hotel?Stai acolo! ¡Quédate allí!Stau jos Estoy sentado

El verbo a usca (secar) tiene dos formas en el presente (la primera es más común al menos en internet) y puede ser

reflexivo o no, como su equivalente en español:

Tanto en español como en rumano se usa el reflexivo en frases donde se sobreentiende “a mí mismo” como en “me

lavo las manos”, y en frases dónde indicamos simplemente que el que realiza la acción lo hace con cosas propias como

en “me hago la cama” o “me lavo la ropa” donde no tiene sentido decir “a mí mismo” y sí “lavo mi ropa” o “hago mi

cama”, es lo que ocurre en la primera de las siguientes frases:

Îmi usuc hai nele în grădi nă Seco mi ropa en el jardínUsuci hai nele la aer li ber Secas la ropa al aire libre

A sta Quedarse,estarPermanecer

(Eu) stau me quedo Imperfect pers. a I-a: stăteam (Tu) stai te quedas Imperativ pers. a II-a.: stai! (El) / (ea) stă se queda Conjunctiv pers. a III-a.: să stea (Noi) stăm nos quedamos Participiu.: stat

(Voi) stați os quedáis Gerunziu: stând

(Ei) / (ele) stau se quedan

A Usca Secar

(Eu) usuc, usc seco Imperfect pers. a I-a: uscam

(Tu) usuci , uști secas Imperativ pers. a II-a.: usucă!, uscă! (El) / (ea) usucă, uscă seca Conjunctiv pers. a III-a.: să usuce, uște (Noi) uscăm secamos Participiu.: uscat

(Voi) uscați secáis Gerunziu: uscând

(Ei) / (ele) usucă, uscă secan




138 Un uscător de păr

Vocabulario 24

A (prep.) /a/ A, de

Aer (s.n.) /’a.er/ Aire: aer, aere, aerul, arele, aerului, aerelor

Așteptare (s.f.) /ash.tep’ta.re/ Espera: așteptare, așteptări, așteptarea, așteptările, așteptării, așteptărilor

Avion (s.n.) /a’vion/ Avión: avion, avioane, avionul, avioanele, avionului, avioanelor

Bibliotecă (s.f.) /bi.blio’te.kǝ/ Biblioteca: bilbiotecă, biblioteci, biblioteca, bibliotecile, bibliotecii, bibliotecilor

Brichetă (s.f.) /bri’ke.tǝ/ Mechero: brichetă, brichete, bricheta, brichetele, brichetei, brichetelor Bucureștean (adj. m.) /bu.ku.resh’tean/ Natural de Bucarest (m): Bucureștean, bucureșteni, bucureșteanul,

bucureștenii, bucureșteanului, bucureștenilor

Bucureșteană (f.) /bu.ku.resh’tea.nǝ/ Natural de Bucarest (f): Bucureșteană, bucureștene, bucureșteana,

bucureștenele, bucureștenei, bucureștenelor

Ceai (s.n.) /cheai/ Té: ceai, ceaiuri, ceaiul, ceaurile, ceaiului, ceaiurilor

Cinema (s.n.) /chi.ne’ma/ Cine: cinema, cinemauri, cinemaul, cinemaurile, cinemaului, cinemaurilor

Coadă (s.f.) /’koa.dǝ/ Cola: coadă, cozi, coada, cozii, cozii, cozilor

Concret (adj. m.) /kon’kret/ Concreto: concret, concreți, concretul, concreții, concretului, concreților

Concretă (f) /kon’kre.tǝ/ Concreta: concretă, concrete, concreta, concretele, concretei, concretelor

Curs (s.n.) /kurs/ Curso: curs, cursuri, cursul, cursurile, cursului, cursurilor

Drept (prep.) /drept/ Por, en lugar de

Duș (s. n.) /dush/ Ducha: duș, dușuri, dușul, dușurile, dușului, dușurilor

Ecologi e (s.f.) /e.ko.lo’ʤi.e/ Ecología: ecologie, ---, ecologia, ---, ecologii, ecologiei, ---

Elev (s.m.) /e’lev/ Alumno, escolar: elev, elevi, elevul, elevii, elevului, elevilor

Elevă (s.f.) /e’le.vǝ/ Alumna, escolar: elevă, eleve, eleva, elevele, elevei, elevelor

Fierbi nte (adj. m.) /fier’bin.te/ Ardiente, caliente, hirviente: fierbinte, fierbinți, fierbintele, fierbinții,

fierbintului, fierbinților

Fierbi nte (f.) Ardiente, caliente, hirviente: fierbinte, fierbinți, fierbintea, fierbințile, fierbinții, fierbinților

Gară (s.f.) /’ga.rǝ/ Estación de tren: gară, gări, gara, gările, gării, gărilor Greu (adj. m.) /greu/ Pesado, difícil (m): greu, grei, greul, greii, greului, greilor

Grea (f) /grea/ Pesada, difícil (f): grea, grele, greaua, grelele, grelei, grelelor

Greșeală (s.f.) /gre’shea.lǝ/ Error: greșeală, greșeli, greșeala, greșelile, greșelii, greșelilor

Hai nă (s.f.) /’jai.nǝ/ Ropa: haină, haine, haina, hainele, hainei, hainelor

Idee (s.f.) /i’dee/ Idea: idee, idei, ideea, ideile, ideii, ideilor

La (a la) (v.t.) /la/ Lavar (pop.): lau, lai, lă, lăm, lați, lau Imp.:lă, Conj.:să lea/să laie/să leie Pp.:lăut

Lecție (s.f.) /’lek.tsie/ Lección: lecție, lecții, lecția, lecțiile, lecției, lecțiilor

Lemn (s.n.) /lemn/ Madera, leña: lemn, lemne, lemnul, lemnele, lemnului, lemnelor

Li ber (adj. m.) /’li.ber/ Libre (m): liber, liberi, liberul, liberii, liberului, liberilorLi beră (adj. f.) /’li.be.rǝ/ Libre (f): liberă, libere, libera, liberele, liberei, liberelor

Liniști t (adj. m.) /li.nish’tit/ Tranquilo: liniștit, liniștiți, liniștitul, liniștiții, liniștitului, liniștiților

Liniști tă (f) /li.nish’ti.tǝ/ Tranquila: liniștită, liniștite, liniștita, liniștitele, liniștitei, liniștitelor




139

Li teră (s.f.) /’li.te.rǝ/ Letra: literă, litere, litera, literele, literei, literelor

Livadă (s.f.) /li’va.dǝ/ Huerto: livadă, livezi, livada, livezile, livezii, livezilor

Mână (s.f.) /’mɨ.nǝ/ Mano: mână, mâini, mâna, mâinile, mâinii, mâinilor

Mânca (a mânca) (v.t.) /mɨn’ka/ Comer: mănânc/mânc, mănânci/mânci, mănâncă/mâncă, mâncăm, mâncați,

mănâncă/mâncă Imp.: mănâncă/mâncă Conj.: să mănânce/mânce Pp.: mâncat

Mini stru (s.m.) /mi’nis.tru/ Ministro: ministru, miniștri, ministrul, miniștrii, miniștrului, miniștrilor Mod (s. n.) /mod/ Modo, manera: mod, moduri, modul, modurile, modului, modurilor

Motocicletă (s.f.) /mo.to.chi’cle.tǝ/ Moto, motocicleta: motocicletă, motociclete, motocicleta, motocicletele,

motocicletei, motocicletelor

munte m /'mun.te/ monte, montaña: munte munți muntele munții muntelui munților

Naștere (s.f.) /’nash.te.re/ Parto, nacimiento: naștere, nașteri, nașterea, nașterile, nașterii, nașterilor

Neregulat (adj. m.) /ne.re.gu’lat/ Irregular (m): neregulat, neregulați, neregulatul, neregulații, neregulatului,

neregulaților

Neregulată (adj. f.) /ne.re.gu.’la.tǝ/ Irregular (f): neregulată, neregulate, neregulata, neregulatele, neregulatei,

neregulatelor

Parcare (s.f.) /par’ka.re/ Aparcamiento: parcare, parcări, parcarea, parcările, parcării, parcărilor

Păr (s.m.) /pǝr/ Pelo: păr, peri, părul, perii, părului, perilor

Pâine (s.f.) /’pɨ.ine/ Pan: pâine, pâini, pâinea, pâinile, pâinii, pâinilor

Pâna (prep.) /’pᵻ.na/ Hasta

Ploaie (s.f.) /’ploa.ie/ Lluvia: ploaie, ploi, ploaia, ploile, ploii, ploilor

Preda (a preda) (v.t.) /pre’da/ Impartir, dar lecciones: predau, predai, predă, predăm, predați, predau

Imp.:predă Conj.:să predea Pp.:predat

Prelua (a prelua) (v.t.) /pre’lua/ Hacerse cargo de: preiau, preiei, preia, preluăm, preluați, preiau Imp.:preia

Conj.: să preia/preieie Pp.: preluat

Poză (s.f.) /’po.ʒǝ/ Foto, pose: poză, poze, poza, pozele, pozei, pozelor Prosop (s.n.) /pro’sop/ Toalla: prosop, prosoape, prosopul, prosoapele, prosopului, prosoapelor

Public (adj. m.) /’pu.blik/ Público: public, publici, publicul, publicii, publicului, publicilor

Publică (f) /’pu.bli.kǝ/ Pública: publică, publice, publica, publicele, publicei, publicelor

Rău (adj. m.) /rǝu/ Malo: rău, răi, răul, răii, răului, răilor

Rea (f) /rea/ Mala: rea, rele, reaua, relele, relei, relelor

Ruși ne (s.f.) /ru’shi.ne/ Vergüenza: rușine, rușini, rușinea, rușinile, rușinii, rușinilor

Sală (s.f.) /’sa.lǝ/ Sala: sală, săli, sala, sălile, sălii, sălilor

Sală de curs Aula, clase

Sală de așteptare Sala de espera Sală de naștere Sala de partos, paritorio

Scaun (s.n.) /skaun/ Silla: scaun, scaune, scaunul, scaunele, scaunului, scaunelor

Spin (s.m.) /spin/ Espina: spin, spini, spinul, spinii, spinului, spinilor

Spital (s.n.) /spi’tal/ Hospital: spital, spitale, spitalul, spitalele, spitalului, spitalelor

Sta (a sta) /sta/ (v.i.) Quedarse, permanecer, estar: stau, stai, stă, stăm, stați, stau Imp.:stai Conj.:să stea Pp.:

stat

Stăpân (s.m.) /stǝ’pɨn/ Amo, dueño: stăpân, stăpâni, stăpânul, stăpânii, stăpânului, stăpânilor

Stăpână (s.f.) /stǝ’pɨ.nǝ/ Ama, dueña: stăpână, stăpâne, stăpâna, stăpânele, stăpânei, stăpânelor

Stradă (s.f.) /’stra.dǝ/ Calle: stradă, străzi, strada, străzile, străzii, străzilor

Taxi (s. n.) /ta’xi/ Taxi: taxi, taxiuri, taxiul, taxiurile, taxiului, taxiurilor

Trandaf i r (s.m.) /tran.da’f ir/ Rosa: trandaf ir, trandaf iri, trandaf irul, trandaf irii, trandaf irului, trandaf irilor

Universitate (s.f.) /u.ni.ver.si’ta.te/ Universidad: universitate, universități, universitatea, universitățile,

universității, universităților




140

Usca (a usca) (v.t.) /us’ka/ Secar: usuc/usc, usuci/uști, usucă/uscă, uscăm, uscați, usucă/uscă Imp.: usucă/uscă

Conj.: să usuce/uște Pp.: uscat

Uscător (s. n.) /us.kǝ’tor/ Secador, secadora, tendedero: uscător, uscătoare, uscătorul, uscătoarele,

uscătorului, uscătoarelor

Ușor (adj. m.) /u’shor/ Fácil (m.): ușor, ușori, ușorul, ușorii, ușorului, ușorilor

Ușoară (f.) /u’shoa.rǝ/ Fácil (f.): ușoară, ușoare, ușoara, ușoarele, ușoarei, ușoarelor Verb (s.n.) /verb/ Verbo: verb, verbe, verbul, verbele, verbului, verbelor


E ușor a f ace Es fácil de hacer

E ușor de făcut Es fácil de hacer

A fi cu tine e un duș fierbinte într-o zi de iarnă Estar contigo es una ducha caliente en un día de

invierno

Nu mi-e frica și nici rușine să stau în brațele tale No me da miedo ni vergüenza estar entre (en) tus

brazos

E ușor să vorbești limba română Es fácil hablar rumano

Avem zboruri ieftine către România Tenemos vuelos baratos hacia Rumanía

El merge cu taxiul Él va en taxi

Ea merge cu mine Ella va conmigo

Caut cartea de franceza Busco el libro de francés

Cumpăr case de lemn Compro casas de madera

Caut cartea franțuzoacei Busco el libro de la francesa

Drept cine mă iei? ¿Por quién me tomas?

După casă se află livada Detrás de la casa se halla el huerto

Este ora zece f ără cinci Son las diez menos cinco Sunt în România la București Estoy en Rumanía en Bucarest

Merg în România la București Voy a Rumanía a Bucarest

Vine în f iecare seară Viene todas las tardes

Sunt la facultate Estoy en la facultad

Sunt la facultatea de litere Estoy en la facultad de letras

Sunt la o facultate Estoy en una facultad

Sunt într-o sală Estoy en una sala

Î ntre cinci si zece iulie am concediu Entre el cinco y el diez de julio tengo vacaciones

Elevii bucureșteni ''predau'' lecții de ecologie Los escolares de Bucarest „dan” lecciones de ecología Fiat ar putea prelua Opel Fiat podría hacerse cargo de Opel

Stau aici o săptămână Estoy aquí una semana

Ea stă la hotel? ¿Se queda ella en el hotel?

Stai acolo! ¡Quédate allí!

Stau jos Quédate sentado

Îmi usuc hainele în grădină Me seco la ropa en el jardín

Usuci hainele la aer liber Secas la ropa al aire libre

Spini




141


1 Es fácil de decir pero es difícil de hacer E ușor de zis dar e greu de făcut2 He enviado una carta al ministro Am trimis o scrisoare ministrului3 Quédate conmigo Stai cu mine 4 Está en una silla de madera Stă pe un scaun de lemn

5 Después de la lluvia viene el sol După ploaie vine soare 6 Mi ordenador va sin problemas Calculatorul meu merge f ără probleme 7 Voy a Rumanía Merg în România8 Estoy en Rumanía Sunt în România9 Vas a Madrid Mergi la Madrid10 Quédate en Madrid Stai în Madrid11 Voy a la escuela a pie Merg la școala pe jos12 Estoy en España, en Madrid, en la facultad, en el aula Sunt în Spania, la Madrid, la facultate, în sala de curs13 Voy a Francia, a París, a la universidad, en coche Merg în Franța, la Paris, la universitate, cu mașina14 Viene a Inglaterra, a Londres, en avión Vine în Anglia, la Londra cu avionul15 El libro está en la biblioteca, en la estantería Cartea este la bibliotecă pe raft

16 Tengo un mechero en casa, en la cocina, en la mesa Am o brichetă acasă, în bucatarie, pe masă 17 Voy a la estación, al aparcamiento, en moto Merg la gară, în parcare, cu motocicleta18 Estoy en el hospital en la sala de espera Sunt la spital în sala de așteptare19 Y mi mujer está en la sala de partos și soția mea este în sala de naștere20 Estoy en el cine en la cola Sunt la cinema, la coadă 21 La foto está en la sala de estar, encima del televisor Poza este în sufragerie, pe televizor22 Ella viene a Rumanía, a Cluj, el 1 de Junio Ea vine în România la Cluj pe 1 Iunie23 No puedo hablar porque estoy en el cine Nu pot să vorbesc pentru că sunt la film24 Me quedo en el hotel Ritz Stau la hotelul Ritz25 Se quedan en el hotel dos días Stau la hotel doi zile26 Seco la ropa en el secador/en el tendedero Eu usuc hainele în uscator/pe uscator

27 Se seca las manos Îsi uscă mâinile28 ¿Cómo te secas el pelo? Cum î ți usuci părul?29 Yo uso un secador de pelo Eu folosesc un uscator de păr30 ¿Cuanto tiempo te quedas en Rumanía? Cât timp stai în România?31 Le he dado (hecho) un baño L-am f ăcut baie32 Y lo he secado con una toalla și l-am uscat cu un prosop33 Estoy en la cola Stau la coadă 34 No me gusta el te sin azúcar Nu-mi place ceaiul f ără zahăr35 La que está junto a ti en la mesa trabaja en España Cea care este lângă tine la masă lucrează în Spania36 El perro va detrás de su amo Câinele merge după stăpânul său 37 Voy (a) por pan Merg după pâine

38 Envíale por el doctor Trimite-l după doctor39 Aprenda español sin profesor Î nvățați limba spaniolă f ără prof esor40 No hay rosa sin espinas Nu-i trandaf ir f ără spini 41 Cometo (hago) errores sin querer Fac greșeli f ără să vreau 42 Mi amiga viene conmigo a la biblioteca pública Prietena mea merge cu mine la biblioteca publică 43 Quédate tranquilo que no te he dicho nada malo Stai liniștit că nu ți-am zis nimic rău44 ¿Quieres venir conmigo al cine? Vrei să vii cu mine la film?45 Es más fácil hacer mal que bien E mai ușor a face rău decât bine46 Es fácil hablar mucho sin hacer nada concreto E ușor să vorbești mult f ără să faci nimic concret47 Es difícil hablar ruso E greu să vorbești limba rusă 48 Se seca el pelo con el secador de pelo Se usucă părul cu uscătorul de păr

49 Tú me diste la idea de trabajar en España Tu mi-ai dat ideea de a lucra în Spania50 Aprendo un nuevo modo de vivir Învaț un nou mod de a trăi




142

Para saber más 24: Preposiciones que rigen acusativo

Preposiciones de acusativo

Simples Compuestasa la de-a înspre

către lângă de către pe la

contra* pe de la pe lângă

cu pentru de pe până la

de peste despre până în

drept până din până între

după prin dinspre până pe

fără spre dintru printre

în sub fără a printru

între fără de etc.

Rigen caso acusativo:

a) Preposiciones propiamente dichas: a, către, cu, contra* ( cuando va seguida de un substantivo sin articular:

contra bani, contra avere), de, de-a, de la, de lângă, despre, din, dinspre, dintru, după, fără, în, înspre, între, întru,

la, lângă, până, pe, pentru, peste, prin etc. Un lugar aparte merecen las palabras: ca, decât, cât y drept que se

manifiestan como preposiciones, pero son adverbios (i-a servit ca model, roșu ca bujorul, nu are decât o revistă , nu

i-a spus decât atât, înalt cât plopul, l-a luat drept model , mă ia drept student ).

b) Locuciones preposicionales que tienen en último lugar una de las preposiciones del punto (a): (în) afară de,cât despre, cât pentru, cu privire la, drept urmare a, în decurs de, în func ție de, în legătură cu, în raport cu/de, față

cu/de, pe bază de etc.

c) Preposiciones que no se construyen con formas pronominales de 1ª o 2ª persona: per (preț per articol, per

bucată , per kilogram), pro( s-a arătat pro emisiuni de divertisment, pro emigrare), supra (En matemáticas: doi supra

trei, unu supra doi), versus (continuu versus discontinuu, Iona versus chitul uria ș ), via (la Viena via Budapesta, s-a

adresat instanț ei via comisia de judecată).




143

Cadavrul e sub pat El cadáver está debajo de la cama

Las preposiciones de acusativo (II)

Los verbos “Comer” y “Beber”

Hai să…

Actividades periódicas

Un pahar de apă

Repasamos la siguientes preposiciones, la mayoría ya vistas en temas anteriores.

Î ntru significa en, dentro de. Normalmente aparece así: într-o o într-un.

Lucrez într-o uzi nă Trabajo en una fábricaLucrați într-un birou Trabajas en una oficina

Lângă significa cerca de o junto a

Lângă masă este un pahar Junto a la mesa hay un vaso

Pâna, hasta Cât costă un taxi pâna la gară? ¿Cuánto cuesta un taxi hasta la estación?Stai aici până vi ne primăvara Quédate aquí hasta que llegue la primavera

Pe: sobre, a, en, por. Precede al pronombre de acusativo en su forma tónica, como en el segundo de los siguientesejemplos que también es el título de una canción:

Mergi pe jos? ¿Vas a pie?Doar pe mi ne tu ma vrei Sólo a mí me quieres

Pentru, „para”, „por” también se puede utilizar en frases similares a întru, esta vez con sentido de trabajar para una

empresa o institución, no necesariamente dentro de un edificio.

Lucram pentru ti ne Trabajamos para tiLucrez pentru o bancă Trabajo para un banco

Pentru puți n De nada

Prin se traduce como „por”

Vreau să fac o călători e prin Români a Quiero hacer un viaje por Rumanía

Spre significa „hacia” Merg cu avionul spre București Voy en avión a Bucarest

Sub, „bajo”, o „debajo de” Cadavrul e sub pat El cadáver está debajo de la cama

25




144

Los verbos „comer” y „beber”:

Mănâncă un șoarece vi u pentru 5 dolari Come un ratón vivo por 5 dólaresEu mănânc o căpșună Estoy comiendo una fresaMănânci o pâi ne prăji tă cu unt Estás comiendo una tostada con mantequilla

Bei alcool? ¿Bebes alcohol?

Oamenii beau bere La gente bebe cerveza

O sti clă de bere

Despre es una preposición de acusativo que significa „sobre”, „acerca de”.

Hai să + un verbo en la primera persona del plural es la forma de animar a alguien a hacer algo juntos:

Hai să vorbi m despre ti ne Hablemos de ti

Hai să mergem la mi ne Vamos a mi casa

Se sobreentiende la palabra „casa” en frases como la anterior.

Hai! ¡Vamos!

A Mânca Comer

(Eu) mănânc, mânc como Imperfect pers. a I-a: mâncam

(Tu) mănânci, mânci comes Imperativ pers. a II-a.: mănâncă!, mâncă! (El) / (ea) mănâncă, mâncă come Conjunctiv pers. a III-a.: să mănânce/mânce (Noi) mâncăm comemos Participiu.: mâncat

(Voi) mâncați coméis Gerunziu: mâncând

(Ei) / (ele) mănâncă, mâncă comen

A Bea Beber (Eu) beau bebo Imperfect pers. a I-a: beam (Tu) bei bebes Imperativ pers. a II-a.: bea! (El) / (ea) bea bebe Conjunctiv pers. a III-a.: să bea/beie (Noi) bem bebemos Participiu.: băut

(Voi) beți bebéis Gerunziu: bând

(Ei) / (ele) beau beben

http://en.wikipedia.org/wiki/File:NA_Beer_Jupiler.JPG




145

Vocabulario 25

Alcool (s.m.) /al.ko’ol/ Alcohol: alcool, alcooli, acoolul, alcoolii, alcoolului, alcoolilor

Baga j (s.n.) /ba’gash/ Equipaje: baga j, baga je, baga jul, baga jele, baga jului, baga jelor

Bea (a bea) (v.t.) /bea/ Beber: beau, bei, bea, bem, beți, beau Imp.: bea Conj.: să bea/beie Pp.: băut

Cadavru (s.n.) /ka’da.vru/ Cadáver: cadavru, cadavre, cadavrul, cadavrele, cadavrului, cadavrelor Carne (s.f.) /’kar.ne/ Carne: carne, cărnuri, carnea, cărnurile, cărnii, cărnurilor

Cartof (s.m.) /kar’tof/ Patata: cartof, cartofi, cartoful, cartofii, cartoful, cartofilor

Căpșună (s.f.) /kǝp’shu.nǝ/ Fresa: căpșună, căpșuni, căpșuna, căpșunile, căpșunii, căpșunilor

Ceva (pron.) /che’va/ Algo, algún, alguna

Cof ei nă (s.f.) /ko’f ei.nǝ/ Cafeína: cofeină, cofeine, cofeina, cofeine, cofeinei, ---

Cuți t (s.n.) /kut’sit/ Cuchillo: cuțit, cuțite, cuțitul, cuțitele, cuțitului, cuțitelor

Dejun (s.n.) /de’shun/ Comida de mediodía: dejun, dejunuri, dejunul, dejunurile, dejunului, dejunurilor

Despre (prep) /’des.pre/ De, acerca de, sobre

Dolar (s. m.) /do’lar/ Dólar: dolar, dolari, dolarul, dolarii, dolarului, dolarilor

Farfuri e (s.f.) /far.fu’ri.e/ Plato: farfurie, farfurii, farfuria, farfuriile, farfuriei, farfuriilor

Fruct (s.n.) /frukt/ Fruto, fruta: fruct, fructe, fructul, fructele, fructului, fructelor

Furculi ță (s.f.) /fur.ku’lit.sǝ/ Tenedor: furculită, furculițe, furculița, furculițele, furculiței, furculițelor

Gândac (s.m.) /gɨn’dak/ Escarabajo: gândac, gândaci, gândacul, gândacii, gândacului, gândacilor

Gheață (s.f.) /’gueat.sǝ/ Hielo: gheață, ghețuri, gheața, ghețurile, gheții, ghețurilor

Hai(de) (interj) /jai/ ¡Venga!, ¡Vamos!

Important (adj m.) /im.por’tant/ Importante (m): important, importanți, importantul, importanții,

importantului, importanților

Importantă (f) /im.por’tan.tǝ/ Importante (f): importantă, importante, importanta, importantele, importantei,

importantelor

Kilogram (s.n.) /ki.lo’gram/ Kilogramo, kilo: kilogram, kilograme, kilogramul, kilogramele, kilogramului,

kilogramelor

Li ngură (s.f.) /’lin.gu.rǝ/ Cuchara, cucharada: lingură, linguri, lingura, lingurile, lingurii, lingurilor

Li tru (s.m.) /’li.tru/ Litro: litru, litri, litrul, litrii, litrului, litrilor

Mi cul dejun Desayuno

Mineral (adj. m.) /mi.ne’ral/ Mineral (m): mineral, minerali, mineralul, mineralii, mineralului, mineralilor

Minerală (f) /mi.ne’ra.lǝ/ Mineral (f): minerală, minerale, minerala, mineralele, mineralei, mineralelor

Muscă (s.f.) /’mush.kǝ/ Mosca: muscă, muște, musca, muștele, muștei, muștelor

Oraș (s.n.) /o’rash/ Ciudad: oraș, orașe, orașul, orașele, orașului, orașelor Pat (s.n.) /pat/ Cama: pat, paturi, patul, paturile, patului, paturilor

Pește (s.m.) /’pesh.te/ Pez, pescado: pește, pești, peștele, peștii, peștelui, peștilor

Portocală (s.f.) /por.to’ka.lǝ/ Naranja (color): portocală, portocale, portocala, portocalele, portocalei,

portocalelor

Prăji t (adj. m.) /prǝ’shit/ Frito: prăjit, prăjiți, prăjitul, prăjiții, prăjitului, prăjiților

Prăji tă (f ) /prǝ’shi.tǝ/ Frita: prăjită, prăjite, prăjita, prăjitele, prăjitei, prăjitelor

Proaspăt (adj. m.) /’proas.pǝt/ Fresco (alimento): proaspăt, proaspeți, proaspătul, proaspeții, proaspătului,

proaspeților

Proaspătă (f) /’proas.pǝ.tǝ/ Fresca: proaspătă, proaspete, proaspăta, proaspetele, proaspetei, proaspetelor

Rețetă (s.f.) /ret’se.tǝ/ Receta: rețetă, rețete, rețeta, rețetele, rețetei, rețetelor

Roșie (s.f.) /’ro.shi.e/ Tomate: roșie, roșii, roșia, roșiile, roșiei, roșiilor

Sarma (s.f.) /sar’ma/ (plato típico rumano a base de carne picada, arroz y otros ingredientes envueltos en hoja

de col): sarma, sarmale, sarmaua, sarmalele, sarmalei, sarmalelor




146

Sti clă (s.f.) /’sti.klǝ/ Botella, cristal: sticlă, sticle, sticla, sticlele, sticlei, sticlelor

Suc (s.n.) /suk/ Zumo, jugo: suc, sucuri, sucul, sucurile, sucului, sucurilor

Supă (s.f.) /’su.pǝ/ Sopa: supă, supe, supa, supele, supei, supelor

Unt (s.n.) /unt/ Mantequilla: unt, ---, untul, ---, untului, ---

Uzi nă (s.f.) /u’ʒi.nǝ/ Fábrica (grande): uzină, uzine, uzina, uzinele, uzinei, uzinelor

Vin (s.n) /vin/ Vino: vin, vinuri, vinul, vinurile, vinului, vinurilor Vi u (adj m) /viu/ Vivo: viu, vii, viul, viii, viului, viilor

Vi e (f) /vie/ Viva: vie, vii, via, viile, viei, viilor

Expresiones 25

Hai! ¡Vamos!

Pentru puțin De nada

Poftă bună! ¡Buen provecho!


Lucrez într-o uzină Trabajo en una fábrica

Lucrați într-un birou Trabajáis en una oficina

Lângă masă este un pahar Junto a la mesa hay un vaso

Cât costă un taxi pâna la gară? ¿Cuánto cuesta un taxi hasta la estación?

Stai aici până vine primăvara Quédate aquí hasta que venga la primavera

Mergi pe jos? ¿Vas a pie?

Doar pe mine tu ma vrei Sólo a mí tú me quieres

Lucram pentru tine Trabajamos para ti

Lucrez pentru o bancă Trabajo para un banco

Vreau să fac o călătorie prin România Quiero hacer un viaje por Rumanía

Merg cu avionul spre București Voy en avión hacia Bucarest

Cadavrul e sub pat El cadáver está debajo de la cama

Mănâncă un șoarece viu pentru 5 dolari Come un ratón vivo por 5 dólares

Eu mănânc o căpșună Yo como una fresa

Mănânci o pâine prăjită cu unt Comes una tostada con mantequilla

Bei alcool? ¿Bebes alcohol?

Oamenii beau bere La gente bebe cerveza

Hai să vorbim despre tine ¡Hablemos de ti!

Hai să mergem la mine Vamos a mi casa Hai la mine Vamos a mi casa

Micul dejun e prima masă din zi și cea mai importantă El desayuno es la primera comida del día y la más

importante

Un cartof




147


1. Tomaremos un agua mineral O să luăm o apă minerală 2. ¿Desea un vino blanco o tinto? Doriți un vin alb sau roșu?3. Desearíamos comer Am dori să mâncăm4. Querría algo de beber Aș dori ceva de băut 5. No ponga patatas fritas Nu puneți cartofi pră jiți

6. Me gusta comer frutas frescas Îmi place să mănânc fructe proaspete7. ¿Te gusta la carne? Î ți place carnea?8. Como pescado todas las semanas Mănânc pește în fiecare săptămână 9. Como pescado una vez por semana Mănânc pește de o oră pe săptămână 10. Como fruta a diario Mănânc fructe zilnic11. Tomamos un café todas las mañanas Luăm o caf ea în fiecare dimineață 12. ¡No comáis escarabajos! Nu mâncați gândaci!13. ¿Bebemos un café o un té? Bem o caf ea sau un ceai?14. Necesitan un té sin azúcar Au nevoie de un ceai f ără zahăr 15. ¿No quieres una Coca-cola? Nu vrei o Coca-cola?16. Tomará una Pepsi O să ia un Pepsi

17. Cuando esté en Rumanía comeré sarmales Când eu sunt în România o să mânănc sarmale18. Cuando estoy triste voy por la ciudad con el coche Când sunt trist merg prin oraș cu mașina19. No puede comer carne de cerdo Nu poate mânca carne de porc20. Trabajaré en un restaurante O să lucrez într-un restaurant21. Trabajarán para mí O să lucreze pentru mine22. ¡Vamos a una cafetería! Hai să mergem la o cofetărie23. Déme un kilogramo de fresas Dați-mi un kilogram de căpșuni24. Querría dos kilos de patatas Aș vrea două kilograme de cartofi25. El tenedor está junto a la cuchara Furculița este lângă lingură 26. El cuchillo está encima del plato Cuțit este pe farfurie27. El vaso está lleno de vino Paharul este plin cu vin

28. En mi sopa hay una mosca În supa mea e o muscă 29. Come como un cerdo Mănâncă ca un porc 30. He bebido hasta las 6 de la mañana Am băut până 6 dimineața31. Bebamos una cerveza fría Hai să bem o bere rece32. Voy hacia el este Merg spre est33. El equipaje de mano está debajo del asiento Baga jul de mână este sub scaun34. Para beber quiero un vino blanco De băut vreau un vin alb 35. Coméis pescado todos los lunes Mâncați pește în fiecare luni36. Me gusta el zumo de naranja îmi place sucul de portocale37. Querría un litro de zumo de tomate Aș vrea un litru de suc de roșie38. ¡Hablemos! Hai să vorbim!

39. ¡Bebamos! Hai să bem!40. ¡Comamos! Hai să mâncăm!41. ¡Vamos al restaurante! Hai să mergem la restaurant!42. ¡Vamos a mi casa! Hai să mergem la mine!43. Ven a mi casa Vino pâna la mine44. Vamos a intentar hacer una receta nueva Hai să încercăm să f acem o rețetă noua 45. Estoy bebiendo una Pepsi con hielo Beau un Pepsi cu gheață 46. ¿Dónde se puede comer barato? Unde se poate mânca ieftin?47. Sólo bebo café descafeinado Eu doar beau caf ea f ără cofeină 48. Déme una botella de vino Dați-mi o sticlă de vin49. ¡Que aproveche! Poftă bună!

50. Lo mejor es que desayunemos en casa Cel mai bine e să luăm micul dejun în casă




148

Nu puneți carul înaintea boilor

No ponga el carro delante de los bueyes

Las preposiciones de genitivo I

Los verbos “leer” y “escribir”

El imperfecto

Los dativos posesivos

Campionul

Todas las preposiciones en rumano que van seguidas por palabras en genitivo o por adjetivos posesivos acaban en –a

o –(u)l y se pueden traducir con expresiones que en español acaban en „de”

asupra acerca decontra en contra de

împotri va en contra de împrejurul alrededor de

înai ntea delante de înapoia detrás de

îndărătul detrás de

Se află înai ntea mea Se halla delante de míZiari știi stau împrejurul campionului Los periodistas están alrededor del campeónMuzica are un ef ect f oarte mare asupra copi ilor La música tiene un efecto muy grande sobre los niñosCartoful e un leac natural bun contra durerilorreumatice

La patata es un buen remedio natural contra los doloresreumáticos

Vreau un medicament împotri va dureri dentare Quiero un medicamento contra el dolor dental Înapoia casei am o livadă Detrás de la casa tengo un huertoUn copac este îndărătul casei Un árbol está por detrás de la casa

Asimismo, hay otras preposiciones compuestas, que tienen de, din, o prin precediendo a la preposición, como

deasupra, dimpotri va o primprejurul.Sunt mulți nori deasupra Bucureștiului Hay muchas nubes por encima de Bucarest

Nori

Por último hay numerosas locuciones preposicionales de genitivo formadas por las partículas de-a, din, în, la más unadverbio articulado, como, por ejemplo în f ața „delante de”, o în stânga „a la izquierda de”. Véase para saber más 26.

E ste depresi vă din cauza cri zei Está deprimida a causa de la crisis

26




149

El verbo „leer”:

Y el verbo „escribir”

Îmi place să citesc literatură bună Me gusta leer buena literaturaA scris un arti col asupra fami liei Ha escrito un artículo acerca de la familia

Este es el imperfecto de algunos verbos que ya conocemos:

eram era/estaba aveam Tenía citeam leía scriam escribíaerai eras/estabas aveai Tenías citeai leías scriai escribíasera era/estaba avea Tenía citea leía scria escribíaeram éramos/estábamos aveam teníamos citeam leíamos scriam escribíamoserați érais/estábais aveați teníais citeați leíais scriați escribíaiserau eran/estaban aveau tenían citeau leían scriau escribían

El imperfecto se forma de idéntica manera en todos los verbos añadiendo a la raíz las mismas partículas que ya

conocemos para formar el pretérito perfecto:

-am-ai-a-am-ați-au

El verbo a fi tiene raíz irregular.

Eu eram un copi l cu imaginație Yo era un niño con imaginaciónEa avea i nima de gheață, nu credea în dragoste Ella tenía el corazón de hielo, no creía en el amor

En ciertas frases donde en español se usa un posesivo, en rumano se usa un dativo posesivo, y en vez de: „No sé tu

dirección” se dice algo así como „no te sé la dirección”. Aunque las dos frases siguientes son equivalentes y correctas,

la segunda es más frecuente:

Nuștiu adresa ta No sé tu dirección

Nu-ți știu adresa No sé tu direcciónVocabulario nuevo:

Adresă (s.f.) /a’dre.sǝ/ Dirección: adresă, adrese, adresa, adresele, adresei, adreselor

A citi leer

(Eu) citesc leo Imperfect pers. a I-a: citeam (Tu) citești lees Imperativ pers. a II-a.: citește! (El) / (ea) citește lee Conjunctiv pers. a III-a.: să citească

(Noi) citi m leemos Participiu.: citi t(Voi) citi ți leéis Gerunziu: citi nd

(Ei) / (ele) citesc leen

A scri e escribir

(Eu) scri u escribo Imperfect pers. a I-a: scriam (Tu) scri i escribes Imperativ pers. a II-a.: scri e! (El) / (ea) scri e escribe Conjunctiv pers. a III-a.: să scri e (Noi) scri em escribimos Participiu.: scris

(Voi) scri eți escribís Gerunziu: scrii nd

(Ei) / (ele)scri u escriben




150

Asupra (prep. Inv.) /a’su.pra/ Sobre, acerca de

Atât, atâta (adv.) /a’tɨt/ Tan, tanto

Autor (s.m.) /a.u’tor/ Autor: autor, autori, autorul, autorii, autorului, autorilor

Autoare (f) /a.u’toa.re/ Autora: autoare, autoare, autoarea, autoarele, autoarei, autoarelor

Campion (s.m.) /kam.pi’on/ Campeón: campion, campioni, campionul, campionii, campionului, campionilor

Campioană (f.) /kam.pi’oa.nǝ/ Campeona: campioană, campioane, campioana, campioanele, campioanei,campioanelor

Car (s.n.) /kar/ Carro: car, care, carul, carele, carului, carelor

Citi (a citi) (v.t.) /chi’ti/ Leer: citesc, citești, citește, citim, citiți, citesc. Imp.: citește Conj.: să citească Pp.: citit

Contra (prep. adv.) /’kon.tra/ Contra, en contra de

Copac (s.m.) /ko’pak/ Árbol: copac, copaci, copacul, copacii, copacului, copacilor

Creion (s.n.) /krei’on/ Lápiz: creion, creioane, creionul, creioanele, creionului, creioanelor

Deasupra (prep. inv.) /de.a’su.pra/ Encima de, por encima de

Depresi v m /de.preˈsiv/ Deprimido, depresivo: depresiv depresivul depresivi depresivii depresivului depresivilor

Depresi vă f /de.preˈsi.və/ Deprimida, depresiva: depresivă depresiva depresive depresivele depresivei depresivelor

Dentar (adj. m.) /den’tar/ Dental (m): dentar, dentari, dentarul, dentarii, dentarului, dentarilor

Dentară (f) /den’ta.rǝ/ Dental (f): dentară, dentare, dentara, dentarele, dentarei, dentarelor

Dicționar (s.n.) /dikt.si.o’nar/ Diccionario: dicționar, dicționare, dicționarul, dicționarele, dicționarului,

dicționarelor

Dragoste (s.f.) /’dra.gos.te/ Amor: dragoste, dragoste, dragostea, dragostele, dragostei, dragostelor

Durere (s.f.) /du’re.re/ Dolor: durere, dureri, durerea, durerile, durerii, durerilor

Ef ect (s.n.) /e’f ek.te/ Efecto: ef ect, ef ecte, ef ectul, ef ectele, ef ectului, ef ectelor

Eficient (adj. m.) /e.fi.chi’ent/ Eficiente (m): eficient, eficienți, eficientul, eficienții, eficientului, eficienților

Eficientă (f) /e.fi.chi’en.tǝ/ Eficiente (f): eficientă, eficiente, eficienta, eficientele, eficientei, eficientelor

Guvern (s.n.) /gu’vern/ Gobierno: guvern, guverne, guvernul, guvernele, guvernului, guvernelor Imaginație (s.f.) /i.ma.ʤi’nat.si.e/ Imaginación: imaginație, imaginații, imaginația, imaginațiile, imaginației,

imaginațiilor

I nimă (s.f.) /’i.ni.mǝ/ Corazón: inimă, inimi, inima, inimile, inimii, inimilor

Împotri va (prep.) /ɨm.po’tri.va/ En contra de

Împrejurul (prep.) /ɨm.pre’ʒur.rul/ Alrededor de

Înai ntea (prep.) /ɨ.na’in.tea/ Delante de

Înapoia (prep. /ɨ.na’po.ia/ Detrás de

Îndărătul (prep.) /ɨn.dǝ’rǝ.tul/ Detrás de

Întrerupere (s.f.) /ɨn.tre’ru.pe.re/ Interrupción: întrerupere, întreruperi, întreruperea, întreruperile, întreruperii, întreruperilor

Leac (s.n.) /leak/ Remedio, medicamento: leac, leacuri, leacul, leacurile, leacului, leacurilor

Medicament (s.n.) /me.di.ka’ment/ Medicamento: medicament, medicamente, medicamentul,

medicamentele, medicamentului, medicamentelor

Natural (adj. m.) /na.tu’ral/ Natural (m): natural, naturali, naturalul, naturalii, naturalului, naturalilor

Naturală (f) /na.tu’ra.lǝ/ Natural (f): naturală, naturale, naturala, naturalele, naturalei, naturalelor

Nor (s.m.) /nor/ Nube: nor, nori, norul, norii, norului, norilor

Nume (s.n.) /’nu.me/ Nombre: nume, nume, numele, numele, numelui, numelor

Pagină (s.f.) /’pa.ʤi.nǝ/ Página: pagină, pagini, pagina, paginile, paginii, paginilor

Pasa j (s.n.) /pa’saʒ/ Pasaje: pasa j, pasa je, pasa jul, pasa jele, pasa jului, pasa jelor

Poezi e (s.f.) /po.e’ʒi.e/ Poesía: poezie, poezii, poezia, poeziile, poeziei, poeziilor

Propozi ție (s.f.) /pro.po’ʒit.sie/ Frase, proposición: propoziție, propoziții, propoziția, propozițiile, propoziției,

propozițiilor




151

Reumatic (adj. m.) /re.u.’ma.tik/ Reumático: reumatic, reumatici, reumaticul, reumaticii, reumaticului,

reumaticilor

Reumatică (f) /re.u’ma.ti.kǝ/ Reumática: reumatică, reumatice, reumatica, reumaticele, reumaticei,

reumaticelor

Roman (s.n.) /ro’man/ Novela: roman, romane, romanul, romanele, romanului, romanelor

Scri e (v.t. și i,) /’skri.e/ Escribir: scriu, scrii, scrie, scriem, scrieți, scriu. Imp.: scrie. Concj.: să scrie. Pp.: scris Spate (s.n.) /’spa.te/ Espalda: spate, spete, spatele, spetele, spatelui, spetelor

Terapi e (s.f.) /te.ra’pi.e/ Terapia: terapie, terapii, terapia, terapiile, terapiei, terapiilor

Ziari st (s.m.) /ʒi.a’rist/ Periodista (m): ziarist, ziariști, ziaristul, ziariștii, ziaristului, ziariștilor

Ziari stă (f) /ʒi.’ris.tǝ/ Periodista (f): ziaristă, ziariste, ziarista, ziaristele, ziaristei, ziaristelor

Ejemplos:

Se află înaintea mea Se halla delante de mí

Ziariștii stau împrejurul campionului Los periodistas están alrededor del campeón

Muzica are un ef ect f oarte mare asupra copiilor La música tiene un efecto muy grande sobre los niños

Cartoful e un leac natural contra durerilor reumatice La patata es un remedio natural contra los dolores

reumáticos

Vreau un medicament împotriva dureri dentare Quiero un medicamento contra el dolor dental

Înapoia casei am o livadă Detrás de la casa tengo un huerto

Un copac este îndărătul casei Un árbol está por detrás de la casa

Sunt mulți nori deasupra Bucureștiului Hay muchas nubes por encima de Bucarest

Este depresivă din cauza crizei Está deprimida a causa de la crisis

Îmi place să citesc literatură bună Me gusta leer buena literatura

A scris un articol asupra familiei Ha escrito un artículo acerca de la familia Eu eram un copil cu imaginație Yo era un niño con imaginación

Ea avea inima de gheață, nu credea în dragoste Ella tenía el corazón de hielo, no creía en el amor

Nu știu adresa ta No sé tu dirección

Nu-ți știu adresa No sé tu dirección

Nu știa să scrie No sabía escribir

Ați citit această poezie? ¿Has leído esta poesía?

Ți-aș scrie, dar nu-ți știu adresa Te escribiría pero no sé tu dirección

Ți-aș fi scris, dar nu ți-am știut adresa Te habría escrito pero no sabía tu dirección

Un creionLista de autoevaluación 26

1. El yoga es una terapia eficiente contra los dolores de espalda Yoga este o terapie eficientă împotriva durerilor de spate




152

2. No está bien poner el carro delante de los bueyes Nu e bine să pui carul înaintea boilor3. Hay árboles alrededor de su casa (de él) Sunt copacii împrejurul casei lui4. He leído un artículo en contra del gobierno Am citit un articol împotriva guvernului5. Estoy escribiendo un libro Eu scriu o carte6. Ella lee una frase Ea citește o propoziție7. ¿Cómo se escribe su (de usted) apellido? Cum se scrie numele dumneavoastra de familie?

8. Por favor, escríbamelo Vă rog să-mi scrieți9. Vive por encima de nosotros Locuiește deasupra noastră 10. Escribiré cartas a una amiga de Rumanía O să scriu scrisori unei prietene din România11. Escribo cartas a unos amigos de España Scriu scrisori unor prieteni din Spania12. ¿Qué lees? Ce citești?13. Leo una novela de amor muy bonita Citesc un roman de dragoste f oarte frumos14. Leo desde hace tres horas sin interrupción Citesc de trei ore f ără î ntrerupere15. He leído 30 páginas hasta ahora Am citit 30 de pagini până acum16. Cuanto más leas, Cu cât citești mai mult,17. más fácil te será aprender inglés cu atât iți va fi mai ușor să înveți engleza18. ¿Te leo un pasaje de este libro? Să-ți citesc un pasa j din cartea asta?

19. Él sabía leer antes de ir a la escuela El știa să citească înainte de a merge la școală 20. No quiero escribirle Nu vreau să-i scriu21. Mihaela ha leído mucho pero ha escrito poco Mihaela a citit mult, dar a scris puțin 22. ¿Quién ha leído el libro? Cine a citit cartea?23. Quiero leer una novela Vreau să citesc un roman24. ¡Léelos con o sin diccionario! Citiți-le cu sau f ără dicționar!25. Yo leo chino Eu citesc chineza26. Nosotros no leemos Noi nu citim27. Si te gusta leer, ¡lee! Dacă îți place să citești, citește!28. Léeme, por favor Citește-mi, te rog!29. Cuando era estudiante me gustaba leer Când eram student, îmi plăcea să citesc

30. Escribo con lápiz Scriu cu creionul31. He escrito cartas Am scris scrisori32. ¿Escribes a un amigo? Scrii unui prieten?33. No, a una amiga Nu, unei prietene34. Quiero escribir a la familia, a casa Vreau să scriu familiei, acasă 35. Radu me escribió hace una semana Radu mi-a scris acum o săptămână 36. Te he escrito Ți-am scris37. ¿Por qué no me has escrito? De ce nu mi-ai scris?38. Pedro no le escribe Petru nu-i scrie39. Pedro no me escribe Petru nu-mi scrie40. Escribe una carta a su amiga Scrie o scrisoare prietenei sale

41. Mihai no sabe todavía leer y escribir Mihai nu știe î ncă să citească și să scrie42. Escribía una carta a mi amigo Scriam o scrisoare prietenului meu.43. Leeré un buen libro Voi citi o carte bună 44. He leído la novela de Balzac “Eugénie Grandet” Am citit romanul lui Balzac „Eugénie Grandet"45. Lee esta poesía Citește această poezie46. Este autor va a escribir un nuevo libro Acest autor va scrie o nouă carte47. Habéis leído muchos libros Ați citit multe cărți48. He leído libros mejores Am citit cărți mai bune49. Te escribiría si supiera tu dirección Ți-aș scrie dacă ți-aș ști adresa50. Te habría escrito si hubiera sabido tu dirección Ți-aș fi scris dacă ți-aș fi știut adresa

Para saber más 26: Preposiciones de Genitivo




153

Preposiciones de genitivo

Simples Compuestas Locuciones

asupra deasupra de-a curmezișul în urma

contra* dimpotriva de-a latul din partea împotriva dimprejurul de-a/în/la dreapta în numele

împrejurul dedesubtul de-a/în/la stânga în locul

înaintea primprejurul de-a lungul în privința

înapoia dinaintea din/în contra în scopul

îndărătul dindărătul din/în centrul în timpul

dinapoia din/în dosul în cursul

dinăuntrul din/în fața în decursul

din/în josul din cauza

din/în jurul în dreptul

de jur-împrejurul din/în susul

jur-împrejurul în decursul

din/în mijlocul în vederea

din/în spatele pe baza...

din/în stânga

*contra ( Seguida de sustantivo articulado: contra unor dureri, contra durerilor )




154

Cobori pe scări?

¿Bajas por las escaleras?

Los verbos “bajarse de” y “decidirse”

Las preposiciones de genitivo II (Locuciones)

El perfecto simple

Scări

Existen verbos que terminan en î , y que pertenecen a la misma conjugación que los terminados en i, como a vorbi,

estos son posiblemente los dos más comunes:

Hai să coborâm baga jele Vamos a bajar el equipajeHai să coborâm ¡Bajemos!Cobori pe scări? ¿Bajas por la escaleras?

Azi hotărăsc când revi n în Români a Hoy decido cuando vuelvo a RumaníaEa a hotărât să-și f aca baga jele Ella ha decidido hacerse el equipajeM-am hotărât să o cumpar Me he decidido a comprarla

A pesar de pertenecer a la misma conjugación, a cobor î no lleva desinencia adicional y a hotăr î sí la lleva. Ambospueden ser reflexivos.A hotăr î significa “decidir” o “decidirse”, también se puede usar la siguiente fórmula:

A lua a hotărâre Tomar una decisión

A coborî (i) Bajar,Bajarse

(Eu) cobor bajo Imperfect pers. a I-a: coboram

(Tu) cobori bajas Imperativ pers. a II-a.: coboară!

(El) / (ea) coboară baja Conjunctiv pers. a III-a.: să coboare

(Noi) coborâm bajamos Participiu.: coborât

(Voi) coborâți bajáis Gerunziu: coborând

(Ei) / (ele) coboară bajan

A hotăr î Decidir,decidirse

(Eu) hotărăsc decido Imperfect pers. a I-a: hotăram

(Tu) hotărăști decides Imperativ pers. a II-a.: hotărăște!

(El) / (ea) hotărăște decide Conjunctiv pers. a III-a.: să hotărască (Noi) hotărâm decidimos Participiu.: hotărât

(Voi) hotărâți decidís Gerunziu: hotărând

(Ei) / (ele) hotărăsc deciden

27




155

Algunas locuciones de genitivo comunes puestas en práctica:

La stânga, la dreapta, în centrul…

În centrul Moldovei va fi mai cald En el centro de Moldova va a hacer más calor

În urma

Venea în urma mea Venía detrás de mí

Din partea

Avea nevoie de o recomandare specială, din partea unuiprof esor

Necesitaba una recomendación especial de parte de unprofesor

Foarte drăguț din partea ta Muy amable de tu parte

Din cauza

Era nervos din cauza examenelor Estaba nervioso a causa de los exámenes

În f ața

Mătușa lui era din nou în f ața ușii Su tía estaba de nuevo delante de la puerta

În mijlocul

Masa este în mijlocul camerei La mesa está en medio de la habitación

În ti mpul

El era calm în ti mpul intervi ului Estaba tranquilo durante la entrevista

Baga j

Estas expresiones van seguidas de un sustantivo en genitivo o de un posesivo. Algunas de ellas pueden ir seguidas

también de otras proposiciones:

E tri stă din cauza că nu a putut să-și cumpere untelef on

Está triste a causa de que no ha podido comprarse unteléfono

El perfecto simple, perfectul simplu, corresponde más o menos al pretérito perfecto español. Aunque no se suele usar

en la lengua hablada, salvo en alguna región de Rumanía, se usa mucho en textos históricos y en novelas y narraciones




156

en tiempo pasado. No es imprescindible para expresarse, pero es necesario si quiere disfrutar de la literatura escrita

en rumano.

Aquí lo vemos en algunos verbos que ya conocemos:

a fifost

a aveaavut

a facefăcut

a mergemers

a primiprimit

a hotărî hotărât

fui avui făcui mersei primii hotărâi fuși avuși făcuși merseși primiși hotărâș îfu avu făcu merse primi hotărî

furăm avurăm făcurăm merserăm primirăm hotărârăm furăți avurăți făcurăți merserăți primirăți hotărârățifură avură făcură merseră primiră hotărâră

Para construir este tiempo, es mejor fijarse en el participio que en el infinitivo. A fi tiene una raíz irregular. Para más

detalles ver el apartado para saber más del final de la lección.

Unos ejemplos:

Acesta fu si ngurul răspuns Ésta fue la única respuestaU nde sunt? f ură pri mele lui cuvi nte ¿Dónde estamos? Fueron sus primeras palabrasAvu un vis tare straniu Tuvo un sueño muy extrañoAvură noroc Tuvieron suertePepe îi făcu semn lui Juan Pepe le hizo señas a JuanSe făcu roșu Se puso rojoE le făcură acest lucru Ellas hicieron este trabajoMerse în urma femeii Fue detrás de la mujerMerseră cam o jumătate de oră Caminaron como una media horaTudor primi un pachet de la buni ca lui Tudor recibió un paquete de su abuela

Hotăr î să-i spună adevărul Decidió contar la verdad

Vocabulario 27

Apartament (s.n.) /a.par.ta’ment/ Piso, apartamento: apartament, apartamente, apartamentul,

apartamentele, apartamentului, apartamentelor

Calm (adj. m.) /kalm/ Calmado, tranquilo: calm, calmi, calmul, calmii, calmului, calmilor

Calmă (f) /’kal.mǝ/ Calmada, tranquila: calmă, calme, calma, calmele, calmei, calmelor

Cam (adv) /kam/ Aproximadamente, cerca de

Clădi re (s.f.) /klǝ’di.re/ Edificio, construcción: clădire, clădiri, clădirea, clădirile, clădirii, clădirilor

Cobor î (a coborî) (v) /ko.bo’rɨ/ Bajar, bajarse de: cobor, cobori, coboară, coborâm, coborâți, coboară Imp.:coboară Conj.: să coboare Pp.: coborât

Cuti e (s.f.) /ku’ti.e/ Caja: cutie, cutii, cutia, cutiile, cutiei, cutiilor

Din cauza A causa de

Din partea De parte de

Drăguț (adj. m.) /drǝ’guts/ Agradable, encantador: drăguț, drăguți, drăguțul, drăguții, drăguțului, drăguților

Drăguță (f) /drǝ’gut.sǝ/ Agradable, encantadora: drăguță, drăguțe, drăguța, drăguțele, drăguței, drăguțelor

Gri pă (s.f.) /’gri.pǝ/ Gripe: gripă, gripe, gripa, gripele, gripei, gripelor

Hamburger (s.m.) /’jam.bur.ʤer/ Hamburguesa: hamburger, hamburgeri, hamburgerul, hamburgerii,

hamburgerului, hamburgerilor Hotăr î (a hotăr î ) (v.t.) /jo.tǝ’rɨ/ Decidir, decidirse: hotărăsc, hotărăști, hotărăște, hotărâm, hotărâți, hotărăsc

Imp.: hotărăște Conj.: să hotărască Pp.: hotărât

Hotărâre (s.f.) /jo.tǝ’rɨ.re/ Decisión, resolución: hotărâre, hotărâri, hotărârea, hotărârile, hotărârii, hotărârilor




157

În centrul En el centro de

În f ața Delante de

În mijlocul En medio de

În ti mpul Durante

În urma Detrás de

Intervi u (s.n.) /in.ter’vi.u/ Entrevista: interviu, interviuri, interviul, interviurile, interviului, interviurilor Lift (s.n.) /lift/ Ascensor: lift, lifturi, liftul, lifturile, liftului, lifturilor

Muzeu (s.n.) /mu’ʒe.u/ Museo: muzeu, muzee, muzeul, muzeele, muzeului, muzeelor

Nervos (adj. m.) /ner’vos/ Nervioso: nervos, nervoși, nervosul, nervoșii, nervosului, nervoșilor

Nervoasă (f) /ner’voa.sǝ/ Nerviosa: nervoasă, nervoase, nervoasa, nervoasele, nervoasei, nervoaselor

Orizont (s.n.) /o.ri’ʒont/ Horizonte: orizont, orizonturi, orizontul, orizonturile, orizontului, orizonturilor

Pachet (s.n.) /pa’ket/ Paquete: pachet, paquete, pachetul, pachetele, pachetului, pachetelor

Pijama (s.f.) /pi.ʒa’ma/ Pijama: pijama, pijamale, pijamaua, pijamalele, pijamalei, pijamalelor

Pri mul (num.) /’pri.mul/ Primero: ---, .---, primul, primii, primului, primilor

Pri ma(num.) /’pr

i.ma/ Primera: ---, ---, prima, primele, primei, primelor

Probabil (adv.) /pro’ba.bil/ Probablemente

Răspuns (s.n.) /rǝs.puns/ Respuesta: răspuns, răspunsuri, răspunsul, răspunsurile, răspunsului, răspunsurilor

Recomandare (s.f.) /re.ko.man’da.re/ Recomendación: recomandare, recomandări, recomandarea,

recomandările, recomandării, recomandărilor

Scară (s.f.) /’ska.rǝ/ Escalera: scară, scări, scăra, scările, scării, scărilor

Semn (s.n.) /semn/ Seña, señal, signo: semn, semne, semnul, semnele, semnului, semnelor

Special (adj. m.) /spe.chi’al/ Especial (m): special, speciali, specialul, specialii, specialului, specialilor

Specială (f) /spe.chi’a.lǝ/ Especial (f): specială, speciale, speciala, specialele, specialei, specialelor

Straniu (adj. m.) /’stra.niu/ Extraño: straniu, stranii, straniul, straniii, straniului, straniilor

Stranie (f) /’stra.ni.e/ Extraña: stranie, stranii, strania, straniile, straniei, straniilor

Tare (adv.) /’ta.re/ Muy

U șă (s.f.) /’u.shǝ/ Puerta: ușă, uși, ușa, ușile, ușii, ușilor

Expresiones 27

A lua a hotărâre Tomar una decisión

O cuti e






159


1. ¡Baja! Coboară! 2. ¿En qué parada tengo que bajar? La ce stație trebuie să cobor?3. Si vamos en coche podemos bajar donde nos guste Dacă mergem cu mașina putem cobor î unde ne place4. Si no puede bajar, ¡no baje! Dacă nu puteți să coborâți, nu coborâți!

5. Bajaremos a pie O să coborâm pe jos6. Si puedes bajar, ¡baja! Dacă poți să cobori, coboară! 7. ¿Dónde te bajas? Unde cobori?8. Me bajo en la universidad Cobor la universitate9. ¿También ellos se bajan en la universidad? Și ei coboară la universitate?10. No, ellos no se bajan en la universidad Nu, ei nu coboară la universitate11. Bajo por las escaleras Cobor pe scări12. María baja por las escaleras Maria coboară pe scări13. Vosotros bajáis en el ascensor Voi coborâți cu liftul14. El chico baja del árbol Băiatul coboară din copac15. El sol se pone (baja) tras el horizonte Soarele coboară după orizont

16. ¿Quién se baja del autobús? Cine coboară din autobuz?17. ¿Bajamos aquí? Coborâm aici?18. ¿Quién decide? Cine hotărăște?19. Ha decidido bajar aquí A hotărât să coboare aici20. También puedo decidirlo sola Pot hotăr î și singură 21. ¿Quién ha decidido? Cine a hotărât?22. Si puede decidir, decida, ¡por favor! Dacă puteți să hotărâți, hotărâți, vă rog! 23. No he decidido nada todavía N-am hotărât nimic î ncă 24. ¿Qué habéis decidido? Ce ați hotărât?25. Hemos decidido ir en verano a la montaña Am hotărât să mergem vara la munte26. ¿Ha decidido qué libro quiere llevarse? Ați hotărât ce carte vreți să luați?

27. El jefe ya ha tomado una decisión Șeful a luat deja o hotărâre28. Estoy en el hotel Continental del centro de la ciudad Stau la hotelul Continental din centrul orașului29. Quiero comprar un piso en el centro de la ciudad Vreau să cumpăr un apartament în centrul orașului30. Este edificio se halla delante del museo Această clădire se află în f ața muzeului31. ¡Quiero estar delante de un televisor! Vreau să stau în f ața unui televizor!32. El aire se halla a nuestro alrededor Aerul se află în jurul nostru33. Probablemente has trabajado bien durante el año Probabil ai lucrat bine în timpul anului34. No vienen a la escuela a causa de la gripe Nu vin la școală din cauza gripei35. Hizo una pausa Făcu o pauză 36. Fue con decisión hacia ella Merse cu hotărâre spre ea37. Caminaron hasta el metro Merseră până la metrou

38. No recibió ni una respuesta Nu primi nici un răspuns39. María habló de nuevo Maria vorbi din nou40. El gato dio señales de vida Pisica dădu semne de viață 41. No le creyó Nu-l crezu 42. Alina se convirtió en su mejor amiga (de ellos) Alina deveni prietena lor cea mai bună 43. El perro buscó en la caja Câinele căută în cutie44. ¡Adiós! Dijeron Ion y Traian La revedere, spuseră Ion și Traian45. Compraron unas hamburguesas Cumpărară niște hamburgeri46. Le envió a hacer un té Îl trimise să f acă un ceai 47. La envió lejos O trimise departe48. Les envió a casa (a ellos) Îi trimise acasă pe ei

49. Puso el equipaje de David en un carrito Puse baga jul lui David pe un cărucior50. Se pusieron los pijamas Î și puseră pijamalele






161

Vă pot ajuta?

¿Le puedo ayudar? Las preposiciones de dativo

El pluscuamperfecto

Los verbos a ajuta, a duce, a aduce y a se duce

Los comparativos

desert

Estas son las preposiciones de dativo, básicamente todas significan lo mismo:

datori tă gracias a, debido a,a causa de, por culpa degrație gracias a… mulțumi tă gracias a…

Acompañan a sustantivos en dativo, o a los pronombres de dativo que ya conocemos:

MieȚieLuiEi

SieNouă Vouă Lor

Ejemplo:

Datori tă crezurilor religioase nu a avut nici oprietenă

Por culpa de las creencias religiosas no ha tenido ni unaamiga

Pueden ser sustituidas por otras expresiones como din cauza

El equivalente rumano al pluscuamperfecto español sería el mai mult ca perf ect que suele sustituirse en la práctica

por el perf ect compus. Se reconoce por la desinencia –se- que lleva intercalada. Se construye quitando la última

consonante del participio y añadiendo:

mai mult

ca perf ect

Participio acabado

en vocal+t

Otros Participios

eu -sem -se-sem

tu -seși -se-seși

el/ea -se -se-senoi -serăm -se-serăm

voi -serăți -se-serăți

ei/ele -seră -se-seră

28




162

Veamos en la práctica el mai mult ca perf ect con dos verbos, a lucra y a merge, cuyos participios son respecivamente

lucrat y mers

mersesem (yo) había ido lucrasem (yo) había trabajadomerseseși habías ido lucraseși habías trabajadomersese (él/ella) había ido lucrase (él/ella) había trabajadomerseserăm habíamos ido lucraserăm habíamos trabajadomerseserăți habíais ido lucraserăți habíais trabajadomerseseră habían ido lucraseră habían trabajado

Ejemplos:

Eu vorbi sem Yo había habladoTu mâncaseși Tú habías comidoFăcu ce nu mai făcuse niciodată Hizo lo que nunca había hecho

El verbo a ajuta

Î ți voi da ce o să pot ca să te ajut în studiul tău Te daré lo que pueda para ayudarte en tu estudioAju

tă-mă!

¡Ayúdame!

Ca să indica el propósito de una acción y suele ir seguido de un verbo en conjuncti v.

Ajutor significa “ayuda”, si es con interjección equivaldría a nuestro ¡socorro!. Esta misma palabra se usa en la

expresión “echar una mano”:

A da o mână de ajutor Echar una mano

Ahora el verbo reflexivo en acusativo a se duce:

Mă duc la hotel Me voy al hotelEi unde trebuie să se ducă? ¿Dónde tienen que ir ellos?Mă duc la școală ca să învăț Voy a la escuela para aprender

El verbo a se duce se utiliza para “irse a la cama” aunque no se utiliza la palabra pat, “cama”, sino culcare, que es el

sustantivo correspondiente al verbo a se culca, acostarse.

A se duce la culcare Irse a acostar, irse a dormir

A ajuta Ayudar

(Eu) ajut Ayudo Imperfect pers. a I-a: ajutam

(Tu) ajuți Ayudas Imperativ pers. a II-a.: ajută! (El) / (ea) ajută Ayuda Conjunctiv pers. a III-a.: să ajute

(Noi) ajutăm Ayudamos Participiu.: ajutat

(Voi) ajutați Ayudáis Gerunziu: ajutând

(Ei) / (ele) ajută Ayudan

A se duce Irse

(Eu)mă duc me voy

Imperfect pers. a I-a:mă duc

eam

(Tu) te duci te vas Imperativ pers. a II-a.: du-te!

(El) / (ea) se duce se va Conjunctiv pers. a III-a.: să se ducă

(Noi) ne ducem nos vamos Participiu.: dus

(Voi) vă duceți os vais Gerunziu: ducând

(Ei) / (ele) se duc se van




163

A duce, significa “llevar, conducir”, a aduce también se conjuga igual y significa “traer”

Ce drum duce la castel? ¿Qué camino lleva al castillo?Au fost de acord că trebuie să lucrăm mai mult dacăvrem să ducem proiectul la bun sfârși t

Han estado de acuerdo en que tenemos que trabajar mássi queremos llevar el proyecto a buen término

Ei vor să le ducă pe ele cu mași na Ellos quieren llevarlas a ellas en coche

Chelnerul îmi aduce o băutură răcoritoare El camarero me trae un refresco

También tenemos la expresión a aduce ami nte, que es “traer a la mente” o sea “recordar”:

Asta îmi aduce ami nte că am și eu un cadou pentru ti ne Esto me recuerda que yo también tengo un regalo parati

Tenemos tres grados de comparación: de superioridad, de inferioridad y de igualdad:

Comparativos

de superioridad mai … decât más…que de inferioridad mai puți n … decât menos…que

de igualdad

tot atât de ... ca (și)

tot așa de … ca (și)

la fel de … ca (și)

deopotri vă de … ca (și)

tan…como

tan…como

igual…que

igual…que

Leul este un animal mai periculos decât vulpea El león es un animal más peligroso que el zorroVorbești mai bi ne românește decât sora ta Hablas el rumano mejor que tu hermana

Un leu

Vocabulario 28

Aduce (v t) /a’du.che/ Traer: aduc, aduci, aduce, aducem, aduceți, aduc Imp.: adu Conj.: să aducă Pp.: adus

A aduce ami nte Recordar

Ajuta (v t) /a.yu’ta/ Ayudar: ajut, ajuți, ajută, ajutăm, ajutați, ajută Imp.: ajută, Conj.: să ajute, Pp.: Ajutat

Animal (s.n.) /a.ni’mal/ Animal: animal, animale, animalul, animalele, animalului, animalelor

Băutură (s.f.) /bǝu’tu.rǝ/ Bebida: băutură, băuturi, băutura, băuturile, băuturii, băuturilor

Bezea (s.f.) /be.ʒea/ Merengue: bezea, bezele, bezeaua, bezelele, bezelei, bezelelor

Bursă (s.f.) /’bur.sǝ/ Beca, bolsa (de valores): bursă, burse, bursa, bursele, bursei, burselor

Ca să Para, por Castel (s.n.) /kas’tel/ Castillo: castel, castele, castelul, castelele, castelului, castelelor

Celebru (adj. m.) /che’le.bru/ Célebre (m): celebru, celebri, celebrul, celebrii, celebrului, celebrilor

Celebră (f) /che’le.brǝ/ Célebre (f): celebră, celebre, celebra, celebrele, celebrei, celebrelor




164

Chelner (s.m.) /’kel.ner/ Camarero: chelner, chelneri, chelnerul, chelnerii, chelnerului, chelnerilor

Crez (s.n.) /kreʒ/ Creencia, credo: crez, crezuri, crezul, crezurile, crezului, crezurilor

Curat (adj. m.) /ku’rat/ Limpio: curat, curați, curatul, curații, curatului, curaților

Curată (f) /ku’ra.tǝ/ Limpia: curată, curate, curata, curatele, curatei, curatelor

Datori tă (prep.) /da.to’ri.tǝ/ Gracias a, por culpa de

Desert (s.n.) /de’sert/ Postre: desert, deserturi, desertul, deserturile, desertului, deserturilor Drum (s.n.) /drum/ Camino, carretera, calzada: drum, drumuri, drumul, drumurile, drumului, drumurilor

Duce (v.t) /’du.che/ Llevar: duc, duci, duce, ducem, duceți, duc Imp.: du Conj.: să ducă Pp.: dus

Duce (a se) Irse

Eta j (s.n.) /e’tash/ Piso, planta: eta j, eta je, eta jul, eta jele, eta jului, eta jelor

Grație (prep.) /’grat.sie/ Gracias a

Hartă (s.f.) /’jar.tǝ/ Mapa: hartă, hărți, harta, hărțile, hărții, hărților

Kilometru (s.m.) /ki.lo’me.tru/ Kilómetro: kilometru, kilometri, kilometrul, kilometrii, kilometrului, kilometrilor

Leu (s.m.) /leu/ León, (moneda de curso legal en Rumanía): leu, lei, leul, leii, leului, leilor

Mâncare (s.f.)

/mɨn’ka.re/ Comida: mâncare, mânc

ări, mâncarea, mânc

ările, mânc

ării, mânc

ărilor

Meniu (s.n.) /me’niu/ Menú: meniu, meniuri, meniul, meniurile, meniului, meniurilor

Mi lă (s.f.) /’mi.lǝ/ Milla: milă, mile, mila, milele, milei, milelor

Moarte (s.f.) /’moar.te/ Muerte: moarte, morți, moartea, morțile, morții, morților

Modern (adj. m.) /mo’dern/ Moderno: modern, moderni, modernul, modernii, modernului, modernilor

Modernă (f) /mo’der.nǝ/ Moderna: modernă, moderne, moderna, modernele, modernei, modernelor

Mort (adj. m) /mort/ Muerto: mort, morți, mortul, morții, mortului, morților

Moartă (f) /’moar.tǝ/ Muerta: moartă, moarte, moarta, moartele, moartei, moartelor

Mulțumi tă (prep.) /mult.su’mi.tǝ/ Gracias a

Niciodată (adv.) /nich .ͥo’da.tǝ/ Nunca

Ospătar (s.m.) /os.pǝ’tar/ Camarero: ospătar, ospătari, ospătarul, ospătarii, ospătarului, ospătarilor

Periculos (adj. m.) /pe.ri.ku’los/ Peligroso: periculos, periculoși, periculosul, periculoșii, periculosului,

periculoșilor

Periculoasă (f) /pe.ri.ku’loa.sǝ/ Peligrosa: periculoasă, periculoase, periculoasa, periculoasele, periculoasei,

periculoaselor

Poet (s.m.) /poet/ Poeta (m): poet, poeți, poetul, poeții, poetului, poeților

Poetă (f) /’poe.tǝ/ Poeta (f), poetisa: poetă, poete, poeta, poetele, poetei, poetelor

Proiect (s.n.) /pro’iect/ Proyecto: proiect, proiecte, proiectul, proiectele, proiectului, proiectelor

Prost (adv.) /prost/ Mal

Răcoritor (adj. m.) /rǝ.ko.ri’tor/ Refrescante (m): răcoritor, răcoritori, răcoritorul, răcoritorii, răcoritorului,răcoritorilor

Răcoritoare (f) /rǝ.ko.ri’toa.re/ Refrescante (f): răcoritoare, răcoritoare, răcoritoarea, răcoritoarele, răcoritoarei,

răcoritoarelor

Religios (adj. m.) /re.li’ʤios/ Religioso: religios, religioși, religiosul, religioșii, religiosului, religioșilor

Religioasă (f) /re.li.gi’oa.sǝ/ Religiosa: religioasă, religioase, religioasa, religioasele, religioasei, religioaselor

Sfârși t (s.n.) /sfɨr’shit/ Fin, final: sfârșit, sfârșituri, sfârșitul, sfârșiturile, sfârșitului, sfârșiturilor

Studiu (s.n.) /’stu.diu/ Estudio: studiu, studii, studiul, studiile, studiului, studiilor

Târg (s.n.) /tɨrg/ Feria, mercado: târg, târguri, târgul, târgurile, târgului, târgurilor

Toaletă (s.f.) /toa’le.tǝ/ Servicios, aseos: toaletă, toalete, toaleta, toaletele, toaletei, toaletelor

Trecut (adj. m.) /tre’kut/ Pasado: trecut, trecuți, trecutul, trecuții, trecutului, trecuților

Trecută (f.) /tre’ku.tǝ/ Pasada: trecută, trecute, trecuta, trecutele, trecutei, trecutelor

Vulpe (s.f.) /’vul.pe/ Zorro: vulpe, vulpi, vulpea, vulpile, vulpii, vulpilor




165

Expresiones 28

A da o mână de ajutor Echar una mano

A se duce la culcare Irse a la cama


Datorită crezurilor religioase nu a avut nici o prietenă Por culpa de las creencias religiosas no ha tenido

ni una amiga

Eu vorbisem Yo había hablado

Tu mâncaseși Tú habías comido

Făcu ce nu mai făcuse niciodată Hizo lo que nunca había hecho

Î ți voi da ce o să pot ca să te ajut în studiul tău Te daré lo que pueda por ayudarte en tu estudio

Ajută-mă! ¡Ayúdame!

Mă duc la hotel Me voy al hotel

Ei unde trebuie să se ducă? ¿Dónde tienen que ir ellos?

Mă duc la școală ca să învăț Voy a la escuela para aprender

Ce drum duce la castel? ¿Qué camino lleva al castillo?

Au fost de acord că trebuie să lucrăm Han estado de acuerdo en que tenemos que trabajar

mai mult dacă vrem să ducem proiectul la bun sfârșit más si queremos llevar el proyecto a buen término

Ei vor să le ducă pe ele cu mașina Ellos quieren llevarlas a ellas en coche

Chelnerul îmi aduce o băutură răcoritoare El camarero me trae un refresco

Asta îmi aduce aminte că am și eu un cadou pentru tine Esto me recuerda que yo también tengo un regalo

para ti

Leul este un animal mai periculos decât vulpea El león es un animal más peligroso que el zorro Vorbești mai bine românește decât sora ta Hablas el rumano mejor que tu hermana

El se duce să trimită cărți unor studenți Él se va a enviar libros a unos estudiantes

Mă duc să cumpăr un ziar Me voy a comprar un periódico

Nu știm dacă ne ducem la mare No sabemos si nos vamos al mar

O vulpe




166


1. Fue a la universidad gracias a una beca A mers la universitate datorită unei burse2. Maria le había dado muchos libros a su hermano Maria ii daduse multe cărți fratelui sau3. ¿Habías comido ya el postre? Mâncaseși deja desertul?4. Tenemos que ayudar a nuestros amigos Trebuie să-i ajutăm pe prietenii noștri

5. ¡Ayúdeme! Ajutați-mă! 6. ¡No me ayudes! Nu mă ajuta!7. ¡No me ayudéis! Nu mă ajutați!8. ¿Podrías ayudarme? Ai putea să mă ajuți?9. ¿Puedes ayudarme? Poți să mă ajuți?10. María le está ayudando Maria îl ajută 11. Me gustaría que me ayudes cuando lo necesito Mi-ar plăcea să mă ajuți atunci când am nevoie12. Me has ayudado mucho M-ai ajutat mult13. ¿Quieres que te ayude? Vrei să te ajut?14. Te puedo ayudar yo, si quieres Te pot ajuta eu, dacă vrei 15. ¿Quieres que te ayudemos? Vrei să te ajutăm?

16. Clipea me ayuda en el jardín Clipea mă ajuta în grădină 17. ¡Ven también tú a echarnos una mano! Vino și tu să ne dai o mână de ajutor!18. Esto me habría ayudado de verdad Asta m-ar fi ajutat într-adevăr19. Este trabajo te podría ayudar a hacerte más célebre Acest lucru te-ar putea ajuta să devii și mai celebru!20. Ayúdame a hacer el merengue Ajută-mă să fac bezele21. ¿Me ayudas a poner la mesa? Mă ajuți să pun masa?22. Me voy al mercado Mă duc la târg 23. ¿Puedo ir al servicio, por favor? Pot să mă duc la toaletă, vă rog? 24. Él quiere irse a un museo El vrea să se ducă la un muzeu25. Queremos irnos al restaurante Vrem să ne ducem la restaurant26. ¿Os vais allí en coche? Vă duceți acolo cu mașina?

27. ¿Dónde te vas? Unde te duci?28. Me voy a la cama Mă duc la culcare29. Era verdad que Javier no se iba a casa Era adevărat că Javier nu se ducea acasă 30. El señor y la señora Nanu se iban a Rumanía Domnul și doamna Nanu se duceau în România

31. Nos vamos por el pasillo del tercer piso Ne ducem pe coridorul de la eta jul trei 32. Mejor os vais fuera Mai bine vă duceți af ară 33. Vete al salón a ayudar a mamá Du-te în salon să o ajuți pe mama34. Mañana me iré a una exposición Mâine o să mă duc la o expoziție35. El año 2010 será mejor que el 2009 Anul 2010 va fi mai bun decât 200936. Era un poeta tan grande como Mihai Eminescu Era un poet tot atât de mare ca Mihai Eminescu37. Maria es igual de alta que tú Maria e la fel de înaltă ca tine

38. Un Ferrari cuesta más que un Dacia Un Ferrari costă mai mult decât o Dacia39. Este país es mucho más pequeño que Bulgaria Această țară este mult mai mică decât Bulgaria40. pero es más moderno dar este mai modernă 41. Una milla es más larga que un kilómetro O milă este mai lunga decât un kilometru42. América es más grande que Europa America este mai mare decât Europa.43. Tengo un mapa en casa que es mejor que este Am o hartă acasă care este mai buna decât aceasta.44. La ciudad está más limpia este año que el año pasado Orașul este mai curat anul acesta decât anul trecut45. El coche va peor hoy que ayer Mașina merge mai prost azi decât ieri46. Tienes que traer un perro Trebuie să aduci un câine47. El gato trae a casa ratones muertos Pisica aduce în casă șoareci morți48. Yo no me acuerdo de su muerte Eu nu-mi aduc aminte de moartea lui

49. ¿Le traigo (a usted) también el menú? Vă aduc și meniul?50. El camarero trae la comida y la bebida Ospătarul aduce mâncarea și băutura




167

Știi să joci tenis? ¿Sabes jugar al tenis?

Los adverbios

Ba da, Ba nu

Los verbos a juca y a spăla

Pastă de dinți

Los adverbios son palabras que van junto a los verbos para calificar una acción.

La mayoría de los adverbios rumanos tiene la misma forma que el adjetivo en masculino singular del que proceden:

Scri e corect Escribe correctamente

Sólo los que proceden de adjetivos que terminan en –esc, forman el adverbio en –ește: românesc românește

Los que proceden de verbos o sustantivos se forman con –iș o î ș. Fațăfățiș, pieptpieptiș

Muy pocos acaban en –mente: realrealmente, socialsocialmente

Algunos sustantivos que indican períodos de tiempo pueden funcionar como adverbios y suelen ir articulados:

Merg vara la mare Voy en verano al mar

Los adverbios negativos suelen añadir una segunda negación antes del verbo:

Nici nu bea, nici nu manâncă Ni come, ni bebe

Los adverbios pueden ser de:

Lugar: Aici-acolo, aproape-departe, jos-sus, af ară- înăuntru, nicăieri-pretutindeni, înainte-înapoi, deasupra-

dedesubt, dincoace-dincolo, oriunde, unde, alături, acasă, etc.

Vrei să stai ai ci? ¿Quieres quedarte aquí?Poșta centrală e f oarte aproape La oficina central de correos está muy cerca

Tiempo: acum-atunci, ieri-azi-mâine, poimâine-alaltăieri, devreme-târziu, niciodată-(în)totdeauna, mereu, adesea,

deseori-rareori, des-rar, adineauri, deseară, curând, apoi, când, încă, iarăși, imediat, iar, etc.

Ci ne știe unde este acum Quién sabe dónde estará ahoraAtunci am învățat pri mul meu cuvânt român Entonces aprendí mi primera palabra rumana

Modo: așa, bine, anevoie, degeaba, cam, abia, aievea, astfel, doar, gata, mai, tocmai, întocmai, numai, zadarnic,asemeni, rar, mult-puțin, foarte, prea, destul, împreună, etc.

După-masă va fi gata Estará listo después de comer

29




168

Afirmación: da, ba da, ba bine că nu, evident, bineînțeles, firește, sigur, desigur, întocmai, neapărat, etc.

Ba da equivale a un “sí” enfático, cuando queremos hacer hincapié en una respuesta afirmativa o cuando respondemos

afirmativamente ante una aseveración o pregunta negativa:

Nu locuiești în oraș? ¿No vives en la ciudad?Ba da! ¡Sí!

Negación: nu, ba nu, nici, dimpotrivă, nicidecum, etc.

Lo contrario de ba da es ba nu

Ai mulți bani Tienes mucho dineroBa nu! ¡Que no!

El verbo jugar:

El verbo a juca, es reflexivo cuando se trata de jugar con un juguete:

Vrei să te joci cu mi ngea? ¿Quieres jugar con la pelota?

Cuando se trata de practicar un deporte, jugar a un juego, o interpretar un papel, no es reflexivo:

Pepe joacă șah Pepe juega al ajedrezJoacă un mare actor Actúa un gran actorȘtii să joci tenis? ¿Sabes jugar al tenis?

Un refrán:

Când pisi ca nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă Cuando el gato no está en casa, juegan los ratones en la mesa

O pisi că și un șoarece

A juca Jugar, actuar

(Eu) joc juego Imperfect pers. a I-a: jucam

(Tu) joci juegas Imperativ pers. a II-a.: joacă

(El) / (ea) joacă juega Conjunctiv pers. a III-a.: să joace

(Noi) jucăm jugamos Participiu.: jucat

(Voi) jucați jugáis Gerunziu: jucând

(Ei) / (ele) joacă juegan




169

El verbo lavar:

El verbo a spăla admite muchas posibilidades. Se usa en reflexivo con pronombre acusativo cuando nos lavamos a

nosotros mismos:

Mă spăl cu apă Me lavo con aguaMă spăl pe di nți Me lavo los dientes

Se usan pronombres dativos cuando lavamos algo que pertenece a alguien (dativo posesivo) para indicar esa posesión:

Îmi spăl cămașa Me lavo la camisa Î ți spăl cămașa Te lavo la camisa Îmi speli cămașa? ¿Me lavas la camisa?

Y se usa como un verbo transitivo cuando lavamos un objeto sin indicar la posesión:

Eu spăl un obiect Yo lavo un objeto

Am timp să spăl farfuri ile Tengo tiempo de lavar los platos

Incluso admite tanto pronombres de dativo como de acusativo indistintamente, las dos frases siguientes son válidas:

Î și spăla mâi nile Se lava las manosSe spăla pe mâi ni Se lava las manos

Vocabulario 29

Duce (v.t) /’du.che/ Llevar: duc, duci, duce, ducem, duceți, duc Imp.: du Conj.: să ducă Pp.: dus

Arhitect (s.m) /ar.ji’tect/ Arquitecto: arhitect, arhitecți, arhitectul, arhitecții, arhitectului, arhitecților

Ba da (adv) /ba da/ Sí Ba nu (adv) /ba nu/ No

Biliard (s.n.) /bi.li’ard/ Billar: biliard, biliarde, biliardul, biliardele, biliardului, biliardelor

Cămașă (s.f.) /kǝ’ma.shǝ/ Camisa: cămașă, cămăși, cămașa, cămășile, cămășii, cămășilor

Central (adj. m.) /chen’tral/ Central (m): central, centrali, centralul, centralii, centralului, centralilorCentrală (f) /chen’tra.lǝ/ Central (f): centrală, centrale, centrala, centralele, centralei, centralelor

Des (adv) /des/ A menudo, con frecuencia

Di nte (s.m.) /’din.te/ Diente: dinte, dinți, dintele, dinții, dintelui, dinților

Domino (s.n.) /do.mi’no/ Dominó: domino, dominouri, dominoul, dominourile, dominoului, dominourilor

Față (s.f.) /’f a.tsǝ/ Cara, rostro: f ață, f ețe, f ața, f ețele, f eței, f ețelor

Gata (adv) /’ga.ta/ Preparado (a), Listo (a)

Juca (v.t.) /ʒu’ka/ Jugar, actuar: joc, joci, joacă, jucăm, jucați, joacă Imp.: joacă Conj.: să joace, Pp.: jucat

Lenjeri e (s.f.) /len.ʒe’ri.e/ Lencería, ropa interior: lenjerie, lenjerii, lenjeria, lenjeriile, lenjeriei, lenjeriilor

Mi nge (s.f.) /’min.ʤe/ Pelota: minge, mingi, mingea, mingile, mingii, mingilor

Nisi p (s.n.) /ni’sip/ Arena: nisip, nisipuri, nisipul, nisipurile, nisipului, nisipurilor

A spăla Lavar

(Eu) spăl lavo Imperfect pers. a I-a: spălam

(Tu) speli lavas Imperativ pers. a II-a.: spală

(El) / (ea) spală lava Conjunctiv pers. a III-a.: să spele (Noi) spălăm lavamos Participiu.: spălat

(Voi) spălați laváis Gerunziu: spălând

(Ei) / (ele) spală lavan




170

Obiect (s.n.) /o’biect/ Objeto materia obiect, obiecte, obiectul, obiectele, obiectului, obiectelor

Pastă (s.f.) /’pas.tǝ/ Pasta: pastă, paste, pasta, pastele, pastei, pastelor

Popi c (s.n.) /po’pik/ Bolo: popic, popice, popicul, popicele, popicului, popicelor

Poștă (s.f.) /’posh.tǝ/ Correos: poștă, poște, poșta, poștele, poștei, poștelor

Praf (s.n.) /praf/ Polvo: praf, prafuri, praful, prafurile, prafului, prafurilor

Rachetă (s.f.) /ra’ke.tǝ/ Raqueta: rachetă, rachete, racheta, rachetele, rachetei, rachetelor

Robot (s.m.) /ro’bot/ Robot: robot, roboți, robotul, roboții, robotului, roboților Roman (s.m.) /ro’man/ Romano: roman., romani, romanul, romanii, romanului, romanilor

Romană (s.f.) /ro’ma.nǝ/ Romana: romană, romane, romana, romanele, romanei, romanelor

Si gur (adv) /’si.gur/ Seguramente, con seguridad

Spăla (v.t.) /spǝ’la/ Lavar: spăl, speli, spală, spălam, spălați, spală Imp.: spală, Conj.: să spele, Pp.: spălat

Șah (s.n.) /shaj/ Ajedrez: șah, șahuri, șahul, șahurile, șahului, șahurilor

Tenis (s.n.) /’te.nis/ Tenis: tenis, teniși, tenisul, tenișii, tenisului, tenișilor

Univers (s.n.) /u.ni’vers/ Universo: univers, universuri, universul, universurile, universului, universurilor

Zar (s.n.) /ʒar/ Dado: zar, zaruri, zarul, zarurile, zarului, zarurilor


Scrie corect Escribe correctamente

Merg vara la mare Voy en verano al mar

Nici nu bea, nici nu manâncă Ni come, ni bebe

Vrei să stai aici? ¿Quieres estar aquí?

Poșta centrală e f oarte aproape La oficina central de correos está muy cerca

Cine știe unde este acum! ¡Quién sabe dónde está ahora!

Atunci am învățat primul meu cuvânt român Entonces aprendí mi primera palabra rumana

După-masă va fi gata Después de comer estará lista

Nu locuiești în oraș? ¿No vives en la ciudad?

Ba da Sí Ai mulți bani Tienes mucho dinero

Ba nu! ¡Que no!

Vrei să te joci cu mingea? ¿Quieres jugar con la pelota?

Pepe joacă șah Pepe juega al ajedrez

Joacă un mare actor Actúa un gran actor

Știi să joci tenis? ¿Sabes jugar al tenis?

Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă Cuando el gato no está en casa, juegan los ratones enla mesa

Mă spăl cu apă Me lavo con agua

Mă spăl pe dinți Me lavo los dientes

Îmi spăl cămașa Me lavo la camisa Î ți spăl cămașa Te lavo la camisa

Îmi speli cămașa? ¿Me lavas la camisa?

Eu spăl un obiect Yo lavo un objeto

Am timp să spăl farfuriile Tengo tiempo de fregar (lavar) los platos

Î și spăla mâinile Se lava las manos

Se spăla pe mâini Se lava las manos

Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul(Dios no juega a los dados con el universo) Albert Einstein




171


1. No te vayas allí Nu te duce acolo2. ¿Está lejos? Este departe?3. Seguramente es Ana Sigur este Ana4. Estoy listo inmediatamente Imediat sunt gata

5. Estamos juntos Suntem împreună 6. ¿No te gustan las patatas? Nu-ți plac cartofii? 7. Sí, me gustan Ba da, îmi plac 8. ¿Ella no es arquitecto? Ea nu este arhitect? 9. Sí, ella es arquitecto Ba da, ea este arhitect 10. El niño juega con arena Copilul se joacă cu nisip11. Les gusta jugar a las cartas Le place să joace cărți12. Pepe juega al billar Pepe joacă biliard13. Jugamos al dominó Jucăm domino 14. ¿Sabes jugar al tenis? Știi să joci tenis?15. Sabes que he jugado al tenis durante el invierno Tu știi că am jucat tenis în timpul iernii

16. Antes jugaba a los bolos muy a menudo Înainte jucam popice f oarte des17. Este año todavía no he jugado Anul acesta nu am mai jucat18. Ahora, juguemos a los bolos Acum să jucăm popice19. Juego al tenis con una raqueta Joc tenis cu o rachetă 20. ¿Juegas con mi robot? Te joci cu robotul meu?21. Mi padre sabe jugar al tenis Tătal meu știe să joace tenis22. Vamos a jugar! Hai să ne jucăm23. Me voy al baño a lavarme Mă duc în baie să mă spăl 24. ¡Lávese! Spălați-vă! 25. No se lave ahora Nu vă spălați acum26. La lencería se lava con dificultad Lenjeria se spală greu

27. Lávese las manos Spălați-vă pe mâini28. Me lavo la ropa Îmi spăl hainele29. Te lavas la camisa Iți speli cămașa30. Se lava la camisa Î și spală cămașa31. Nos lavamos las camisas Ne spălăm cămășile32. Yo te lavo tu camisa Eu î ți spăl cămașa ta33. ¿Tú me lavas mi camisa? Tu îmi speli cămașa mea?34. El sabe lavar Ei știu să spele35. Se va al baño a lavarse Se duce în baie să se spele36. Los romanos se lavaban en baños públicos Romanii se spalau în băi publice37. Por la tarde me lavo con agua caliente Seara mă spăl cu apă caldă

38. Yo me he lavado Eu m-am spălat39. ¡Lávate! Spală-te!40. Lavo mi coche Îmi spăl mașina41. Se lo lava ahora I-l spală chiar acum42. Me lavo la cara Mă spăl pe f ață 43. Me he lavado la cara M-am spălat pe f ață 44. Me lavo a mí, no a ti Mă spăl pe mine nu pe tine45. Cuando vuelvo de la ciudad me lavo el polvo de la cara Când vin din oraș mă spăl de praf pe f ață 46. Me lavo los dientes dos veces al día Mă spăl pe dinți de doi ori pe zi.47. ¿Se ha lavado (usted)? V-ați spălat?48. Lávese los dientes por la mañana con pasta de dientes Spălați-vă pe dinți dimineața cu o pastă de dinți

49. Me voy a lavar las manos Mă duc să mă spăl pe mâini50. Dios no juega a los dados con el universo Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul




172

Cine merge încet, departe ajunge Quien va despacio, llega lejos

El supino Los verbos a ajunge y a cânta

Algunos isntrumentos musicales

O mași nă de spălat

El supino es una forma impersonal del verbo que expresa una finalidad y que consta de una preposición (de, după, la,

pe, pentru) y el participio. En español se usaría el infinitivo solo, con una preposición (de, para, por, a...) o la palabra

„que”.

La frase del tema anterior: „La lencería se lava con dificultad”, se diría de forma más natural:

Lenjeri a e greu de spălat La lencería es difícil de lavar

También se usa con sustantivos:

Mași nă de spălat Lavadora (literalmente: máquina de lavado)Mași nă de scris Máquina de escribirOchelari de citi t Gafas para leer

Casi todos los verbos usan la preposición de:

Am de citi t Tengo que leerN-am nimi c de făcut No tengo nada que hacer

Aunque hay verbos que usan otras preposiciones como la:

Am dus hai nele la spălat He llevado la ropa a lavar

El supino acompaña con frecuencia a adverbios como greu, bi ne, ușor...E ușor de spus Es fácil de decirE greu de făcut Es difícil de hacerE bi ne de știut Es bueno saber(lo)

El verbo a ajunge significa “llegar” y “bastar” o “ser suficiente”

A ajunge Llegar

(Eu) ajung llego Imperfect pers. a I-a: ajungeam

(Tu) ajungi llegas Imperativ pers. a II-a.: ajungi!

(El) / (ea) ajunge llega Conjunctiv pers. a III-a.: să ajunga (Noi) ajungem llegamos Participiu.: ajuns

(Voi) ajungeți llegáis Gerunziu: ajungând

(Ei) / (ele) ajung llegan

30




173

Ejemplos:

Am ajuns târzi u pentru că am avut o avari e He llegado tarde porque he tenido una avería În câte zi le ajunge? ¿En cuántos días llega?Va ajunge imediat Llegará inmediatamente

Si lo usamos con pronombre dativo significa que algo nos llega, nos alcanza o nos es suficiente:

Nu-mi ajung banii, dar mâncarea îmi ajunge No me llega el dinero, pero la comida es suficiente

Una expresión útil:

Ajunge! ¡Basta!

Y unos refranes:

Ruga păcătosului n-ajunge la cer La oración del pecador no llega al cieloVulpea când n-ajunge la struguri zi ce că sunt acri La zorra, cuando no llega a las uvas, dice que están agrias

El verbo a cânta significa „cantar”, „tocar” (un instrumento musical), o „interpretar” (una pieza musical)

Para „cantar” o „tocar” una pieza musical, no es necesario ninguna preposición:

Cântă groaznic Canta fatalOrchestra cântă Mozart La orquesta toca (algo de) Mozart

En cambio, para „tocar un instrumento” se usa la preposición la:

Acest cerșetor cântă la acordeon Este mendigo toca el acordeón

acordeonAhora con el supino:

Am de cântat un cântec românesc Tengo que cantar una canción rumana

A Cânta CantarTocar (un instrumento)

(Eu) cânt canto, toco Imperfect pers. a I-a: cântam

(Tu) cânți cantas, tocas Imperativ pers. a II-a.: cântă!

(El) / (ea) cântă canta, toca Conjunctiv pers. a III-a.: să cânte

(Noi) cântăm cantamos, tocamos Participiu.: cântat(Voi) cântați cantáis, tocáis Gerunziu: cântând

(Ei) / (ele) cântă cantan, tocan




174

Vocabulario 30

Acordeon (s.n.) /a.kor.de’on/ Acordeón: acordeon, acordeoane, acordeonul, acordeoanele, acordeonului,

acordeoanelor

Acru (adj. m.) /’a.kru/ Agrio: acru, acri, acrul, acrii, acrului, acrilor

Acră (f) /’a.kra/ Agria: acră, acre, acra, acrele, acrei, acrelor Ajunge (v.t.) /a’ʒun.ʤe/ Llegar, bastar: ajung, ajungi, ajunge, ajungem, ajungeți, ajung Imp.: ajunge, Conj.: să

ajunga Pp.: ajuns

Avari e (s.f.) /a.va’ri.e/ Avería: avarie, avarii, avaria, avariile, avariei, avariilor

Cânta (v.t.) /kᵻn’ta/ Cantar, tocar: cânt, cânți, cântă, cântăm, cântați, cântă Imp.: cântă Conj.: să cânte Pp.:

cântat

Cântec (s.n.) /’kᵻn.tek/ Canto, canción

Cântec de leagăn Canción de cuna

Catedrală (s.f.) /ka.te’dra.lǝ/ Catedral: catedrală, catedrale, catedrala, catedralele, catedralei, catedralelor

Cer (s.n.) /cher/ Cielo: cer, ceruri, cerul, cerurile, cerului, cerurilor

Cerșetor (s.m.) /cher.she’tor/ Mendigo: cerșetor, cerșetori, cerșetorul, cerșetorii, cerșetorului, cerșetorilor

Cerșetoare (s.f.) /cher.she’toa.re/ Mendiga: cerșetoare, cerșetoare, cerșetoarea, cerșetoarele, cerșetoarei,

cerșetoarelor

Corabie (s.f.) /ko’ra.bi.e/ Velero, nave: corabie, corăbii, corabia, corăbiile, corăbiei, corăbiilor

Excelent (adv.) /eks.che’lent/ Excelentemente

Excelent (adj. m.) /eks.che’lent/ Excelente (m): excelent, excelenți, excelentul, excelenții, excelentului,

excelenților

Excelentă (f) /eks.che’len.tǝ/ Excelente (f): excelentă, excelente, excelenta, excelentele, excelentei,

excelentelor

Ghitară (s.f.) /gui’ta.rǝ/ Guitarra: ghitară, ghitare, ghitara, ghitarele, ghitarei, ghitarelor Greier (s.m.) /gre.ier/ Grillo: greier, greieri, greierul, greierii, greierului, greierilor

Groaznic (adv.) /groaʒ.nik/ Fatal, horriblemente, espantosamente

Instrument (s.n.) /ins.tru’ment/ Instrumento: instrument, instrumente, instrumentul, instrumentele,

instrumentului, instrumentelor

Interesant (adj. m.) /in.te.re’sant/ Interesante (m): interesant, interesanți, interesantul, interesanții,

interesantului, interesanților

Interesantă (f) /in.te.re’san.tǝ/ Interesante (f): interesantă, interesante, interesante, interesantele,

interesantei, interesantelor

Intersecție (s.f.) /in.ter’sect.sie/ Cruce, intersección: intersecție, intersecții, intersecția, intersecțiile,

intersecției, intersecțiilor

Început adj m /ɨn.ʧe'put/ Principio: început, începuturi, începutul, începuturile, începutului, începuturilor

Încet adv /ᵻn'ʧet/ lentamente

Leagăn (s.n.) /’lea.gǝn/ Cuna: leagăn, leagăne, leagănul, leagănele, leagănului, leagănelor

Lume (s.f.) /’lu.me/ Mundo: lume, lumi, lumea, lumile, lumii, lumilor

Mași nă de scris Máquina de escribir

Mași nă de spălat Lavadora

Minunat (adj. m.)/mi.nu’nat/ Maravilloso: minunat, minunați, minunatul, minunații, minunatului, minunaților

Minunată (f) /mi.nu’na.tǝ/ Maravillosa: minunată, minunate, minunata, minunatele, minunatei, minunatelor

Oboi (s.n.) /o’bo.i/ Oboe: oboi, oboaie, oboiul, oboaiele, oboiului, oboaielor Ochelari (s.m.) /o.ke’lar ͥ/ Gafas: ---, ochelari, ---, ochelarii, ---, ochelarilor

Păcătos (adj. m.) /pǝ.kǝ’tos/ Pecador: păcătos, păcătoși, păcătosul, păcătoșii, păcătosului, păcătoșilor




175

Păcătoasă (f) /pǝ.kǝ’toa.sǝ/ Pecadora: păcătoasă, păcătoase, păcătoasa, păcătoasele, păcătoasei,

păcătoaselor

Petrecere (s.f.) /pe’tre.che.re/ Diversión, celebración, fiesta: petrecere, petreceri, petrecerea, petrecerile,

petrecerii, petrecerilor

Pian (s.n.) /pian/ Piano: pian, piane, pianul, pianele, pianului, pianelor

Piață (s.f.) /’piat.sǝ/ Mercado: piață, piețe, piața, piețele, pieței, piețelor Recital (s.n.) /re.chi’tal/ Recital, concierto: recital, recitaluri, recitalul, recitalurile, recitalului, recitalurilor

Regulă (s.f.) /’re.gu.lǝ/ Regla, norma: regulă, reguli, regula, regulile, regulii, regulilor

Rugă (s.f.) /’ru.gǝ/ Oración: rugă, rugi, ruga, rugile, rugii, rugilor

Rusesc (adj. m.) /ru’sesk/ Ruso: rusesc, rusești, rusescul, ruseștii, rusescului, ruseștilor

Rusească (f) /ru’seas.kǝ/ Rusa: rusească, rusești, ruseasca, ruseștile, ruseștii, ruseștilor

Strugure (s.m.) /’stru.gu.re/ Uva: strugure, struguri, strugurele, strugurii, strugurelui, strugurilor

Superb (adv.) /su’perb/ Maravillosamente

Tamburi nă (s.f.) /tam.bu’ri.nǝ/ Pandereta: tamburină, tamburine, tamburina, tamburinele, tamburinei,

tamburinelor

Tocmai (adv) /’tok.mai/ Precisamente, apenas, ahora mismo, justo ahora

Trompetă (s.f.) /trom’pe.tǝ/ Trompeta: trompetă, trompete, trompeta, trompetele, trompetei, trompetelor

Țăran (s.m.) /tsǝ’ran/ Campesino: țăran, țărani, țăranul, țăranii, țăranului, țăranilor

Vioară (s.f.) /vi’oa.rǝ/ Violín: vioară, viori, vioara, viorile, viorii, viorilor

Xilof on (s.n.) /xi.lo’f on/ Xilófono: xilof on, xilof oane, xilof onul, xilof oanele, xilof onului, xilof oanelor

Expresiones 30

Ajunge! ¡Basta!

Frases de práctica 30 Cine merge încet, departe ajunge Quien va despacio llega lejos

Lenjeria e greu de spălat La lencería es difícil de lavar

Am de citit Tengo que leer

N-am nimic de făcut No tengo nada que hacer

Am dus hainele la spălat He llevado la ropa a lavar

E ușor de spus Es fácil de decir

E greu de făcut Es difícil de hacer

E bine de știut Es bueno saberlo

Am ajuns târziu pentru că am avut o avarie He llegado tarde porque he tenido una avería

În câte zile ajunge? ¿En cuántos días llega? Va ajunge imediat Llegará inmediatamente

Nu-mi ajung banii, dar mâncarea îmi ajunge No me llega el dinero, pero la comida es suficiente

Ruga păcătosului n-ajunge la cer La oración del pecador no llega al cielo

Vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acri Cuando la zorra no llega a las uvas, dice que estánagrias

Cântă groaznic Canta fatal

Orchestra cântă Mozart La orquesta toca algo de Mozart

Acest cerșetor cântă la acordeon Este mendigo toca el acordeón

Am de cântat un cântec românesc Tengo que cantar una canción rumana

La începutul recitalului nu a cântat prea bine Al principio del concierto no cantó demasiado bien

A cântat superb la sfârșitul recitalului Ha cantado maravillosamente al final del concierto Ea tocmai cântă un cântec rusesc Ella acaba de cantar una canción rusa

Ea nu a cântat la petrecerea din seara aceasta Ella no ha cantado en la fiesta de esta noche




176


1. Leer, he leído, pero escribir, no he escrito nada De citit, am citit, dar de scris, n-am scris nimic2. ¿Qué hay que hacer? Ce-i de făcut?3. Es interesante leerlo E interesant de citit4. No hay mucho que escribir Nu-i mult de scris

5. No hay nada que hacer Nu-i nimic de făcut6. Tienes muchas cosas que hacer hoy Ai multe lucruri de făcut azi7. Es bueno saber esta regla E bine de știut regula asta8. Es difícil de creer que ella hable chino E greu de crezut că ea vorbește chineza9. Tengo que trabajar mucho Am de lucrat mult10. La carne es buena para comer Carnea e bună de mâncat11. Para beber, vino blanco De băut, vin alb 12. Yo tengo que hacerlos pasado mañana Eu le am de făcut poimâine13. Ya he llegado Deja am ajuns14. Había poca gente cuando he llegado Era puțină lume când am ajuns15. Tiene que llegar (usted) al primer cruce Trebuie să ajungeți la prima intersecție

16. Llegará un día de estos Va ajunge într-un din zilele acestea17. Llegará a mediados de mes Va ajunge la jumătate lunii18. Por favor, ¿Cómo puedo llegar a la catedral? Vă rog, cum pot ajung la catedrală? 19. Cuando vamos a pie llegamos despacio Când mergem pe jos, ajungem încet20. Cuando vamos en avión llegamos rápido Când mergem cu avionul, ajungem repede21. Un campesino llega la mercado Un țăran ajunge la piață 22. Si fuera en avión llegaría más rápido Dacă aș merge cu avionul, aș ajunge mai repede23. ¿Cómo se puede llegar desde Timisoara a Bucarest? Cum se poate ajunge de la Timișoara la București?24. ¿Cómo se puede llegar desde España a Rumanía? Cum se poate ajunge din Spania în România?25. Ve despacio para llegar lejos Mergi încet, că ajungi departe!26. Llegaremos hoy después de comer al mar Vom ajunge azi după-masă la mare

27. Si fueras más rápido, llegarías a tiempo Dacă ai merge mai repede, ai ajunge la timp28. ¿A qué hora llega? La ce oră ajunge?29. ¿Adónde quiere (usted) llegar? Unde vreți să ajungeți?30. El tren ha llegado Trenul a ajuns31. Las naves llegaron al puerto Corăbiile au ajuns în port32. Los grillos cantan de noche Greierii cântă noaptea33. Tocas muy bien la guitarra Cânți f oarte bine la ghitară 34. Sé tocar cuatro instrumentos Știu să cânt la patru instrumente35. La madre le canta una canción de cuna Mama îi cântă un cântec de leagăn 36. Mi hermana toca el oboe Sora mea cântă la oboi37. Yo sé tocar la pandereta Eu știu să cânt la tamburină

38. Has cantado excelentemente Ai cântat excelent39. ¿Sabes tocar la trompeta? Știi să cânți la trompetă? 40. En la escuela toco el xilófono La școală cânt la xilof on41. Canta muy bien Cântă f oarte bine42. Ella canta de alegría Ea cântă de bucurie43. ¿Por qué no te gusta cantar conmigo? De ce nu-ți place să cânți cu mine?44. Quiero cantar Vreau să cânt 45. Le gusta cantar Îi place să cânte46. Pepe toca de maravilla el violín Pepe cântă minunat la vioară 47. El domingo el juega al tenis o toca el piano Duminica el joacă tenis sau cântă la pian 48. Canta tan bien como tú Cântă tot atât de bine ca tine

49. Canta mejor que tú Cântă mai bine decât tine50. Canta peor que tú Cântă mai puțin bine decât tine




177

Pofta vine mâncând El apetito viene comiendo

El gerundio

Mi se pare

Mă doare

Partes del cuerpo humano

Corpul uman

El gerundio se reconoce por las terminaciones (-ând o -ind en rumano, „endo” o „ando” en español) que se añaden a

la raíz del verbo.

Înveți mai repede o li mbă vorbi nd Aprendes más rápido un idioma hablando

Se puede hablar perfectamente sin usar un sólo gerundio, pero es necesario reconocerlo, por ejemplo, la siguiente

frase puede construirse tanto con como sin gerundio. El gerundio puede tener sentido causal (como en el próximo

ejemplo), temporal, condicional o modal. También observamos que el negativo del gerundio se forma con la sílaba ne-

pegada al principio de la palabra.

Nef i ind atent a făcut accident Al no estar atento ha provocado un accidentePentru că n-a fost atent a făcut accident Como no ha estado atento ha provocado un accidente

Un accident

Cuando al gerundio se le añade un pronombre, tanto de acusativo como de dativo, se le añade la letra u y el

correspondiente pronombre con un guión, quedando una estructura muy parecida a la española:

Neplăcându-mi vi nul roșu, nu beau No gustándome el vino tinto, no bebo

Aunque en español preferimos otro tipo de construcciones sin el gerundio a la hora de traducir:

Grăsi mile, făcându-mi rău, nu mănânc gras Como las grasas me sientan mal, no como grasa

31



QAR II www.quieroaprenderrumano.blogspot.com Vreau să invaț româna

178

Los verbos que terminan en –i o –ia –ie forman el gerundio en –ind los que terminan en –a, -î , o –ea en -înd con

excepciones como a vegheaveghind

El verbo a părea:

Se usa con más frecuencia como un verbo impersonal reflexivo, así pues, en la práctica se usa sólo la tercera persona

precedida del pronombre dativo abreviado:

O el participio părut para la construcción del pasado: Mi s-a părut, ți s-a părut...

Cuando precede a un verbo va seguida de la partícula că:

Se pare că ai dreptate Parece que tienes razónMi se pare că am temperatură Me parece que tengo fiebre

También se usa la forma enfática del pronombre dativo:

Mie mi se pare un plan f oarte bun A mí me parece un plan muy bueno

Si quisiéramos usar el verbo „parecer”, con el sentido de „parecerse a alguien” usaríamos a se asemăna o a semăna

cu, que no veremos de momento.

Vin roșu

A părea Parecer

(Eu) par parezco Imperfect pers. a I-a: cântam(Tu) pari, pai pareces Imperativ pers. a II-a.: cântă!

(El) / (ea) Pare parece Conjunctiv pers. a III-a.: să cânte

(Noi) Părem parecemos Participiu.: cântat

(Voi) păreți parecéis Gerunziu: cântând

(Ei) / (ele) Par parecen

A se părea ParecerMi se pare Me parece

Ți se pare Te parece

I se pare Le parece

Ni se pare Nos parece

Vi se pare Os parece

Li se pare Les parece




179

A durea (doler) es un verbo incompleto que se usa sólo en tercera persona, al estilo de a plăcea, tanto en singular

doare, como en plural dor. En este caso se emplean los pronombres de acusativo: mă, te, îl, ne, vă, îi

Te doare piciorul Te duele la piernaNe dor brațele Nos duelen los brazos

Ne doare brațul Nos duele el brazoTe dor picioarele Te duelen las piernas

También se puede usar la forma enfática del pronombre:

Pe mi ne mă doare capul A mí me duele la cabeza

En la frases siguientes aparecerá vocabulario relacionado con las partes del cuerpo, curiosamente en rumano no tienen

una palabra distinta para distinguir el pie de la pierna. Si le es necesario especificar puede decir laba piciorului (mano

de la pierna), o de la gleznă în jos (del tobillo para abajo)

Braț

Vocabulario 31 Absolut (adv.) /ab.so’lut/ Absolutamente

Accident (s.n.) /ak.chi’dent/ Accidente: accident, accidente, accidentul, accidentele, accidentului,

accidentelor

Amigdală (s.f.) /a.mig’da.lǝ/ Amígdala: amigdală, amigdale, amigdala, amigdalele, amigdalei, amigdalelor

Amigdali tă (s.f.) /a.mig.da’li.tǝ/ Amigdalitis, anginas: amigdalită, amigdalite, amigdalita, amigdalitele,

amigdalitei, amigdalitelor

Amuzant (adj. m.) /a.mu’ʒant/ Divertido: amuzant, amuzanți, amuzantul, amuzanții, amuzantului,

amuzanților

Amuzantă (f.) /a.mu’ʒan.tǝ/ Divertida; amuzantă, amuzante, amuzanta, amuzantele, amuzantei,

amuzantelor

Atent (adj. m., adv.) /a’tent/ Atento: atent, atenți, atentul, atenții, atentului, atenților

Atentă (adj. f.) /a’ten.tǝ/ Atenta: atentă, atente, atenta, atentele, atentei, atentelor

Băiețel (s.m.) /bǝ.ie’tsel/ Chiquillo: băiețel, băieței, băiețelul, băiețeii, băiețelului, băiețeilor

A durea Doler

(Eu) --- --- Imperfect pers. a I-a: ---(Tu) --- --- Imperativ pers. a II-a.: ---

(El) / (ea) doare duele Conjunctiv pers. a III-a.: să doară

(Noi) --- --- Participiu.: durut

(Voi) --- --- Gerunziu: durând

(Ei) / (ele) dor duelen




180

Benefic (adj. m.) /be’ne.fik/ Benéfico: benefic, benefici, beneficul, beneficii, beneficului, beneficilor

Braț (s.n.) /brats/ Brazo: braț, brațe, brațul, brațele, brațului, brațelor

Burtă (s.f.) /’bur.tǝ/ Barriga: burtă, burți, burta, burțile, burții, burților

Ceva (pron. Indet.) /che’va/ Algo, algún, alguna, cierto, cierta.

Cicatri ce (s.f.) /chi.ca’tri.che/ Cicatriz: cicatrice, cicatrice, cicatricea, cicatricele, cicatricei, cicatricelor

Corp (s.n.) /korp/ Cuerpo: corp, corpuri, corpul, corpurile, corpului, corpurilor Cot (s.n.) /kot/ Codo: cot, coate, cotul, coatele, cotului, coatelor

Cri mă (s.f.) /’kri.mǝ/ Crimen: crimă, crime, crima, crimele, crimei, crimelor

Deprimant (adj. m.) /de.pri’mant/ Deprimente (m): deprimant, deprimanți, deprimantul, deprimanții,

deprimantului, deprimanților

Deprimantă (f) /de.pri’man.tǝ/ Deprimente (f): deprimantă, deprimante, deprimanta, deprimantele,

deprimantei, deprimantelor

Direct (Adj. m.) /di’rect/ Directo: direct, direcți, directul, direcții, directului, direcților

Directă (f) /di’rec.tǝ/ Directa: directă, directe, directa, directele, directei, directelor

Durea (v.t.) /du’rea/ Doler: ---, ---, doare, ---, ---, dor Imp.: --- Conj.: să doară Pp.: durut

Extrem (adj. m.) /ex’trem/ Extremo: extrem, extremi, extremul, extremii, extremului, extremilor

Extremă (f) /ex’tre.mǝ/ Extrema: extremă, extreme, extrema, extremele, extremei, extremelor

Gât (s.n.) /gᵻt/ Cuello: gât, gâturi, gâtul, gâturile, gâtului, gâturilor

Gleznă (s.f.) /’gleʒ.nǝ/ Tobillo: gleznă, glezne, glezna, gleznele, gleznei, gleznelor

Gras (adj. m.) /gras/ Graso, gordo: gras, grași, grasul, grașii, grasului, grașilor

Grasă (f) /’gra.sǝ/ Grasa, gorda: grasă, grase, grasa, grasele, grasei, graselor

Grăsime (s.f.) /grǝ’si.me/ Grasa: grăsime, grăsimi, grăsimea, grăsimile, grăsimii, grăsimilor

Incredi bil (adj. m.) /in.kre’di.bil/ Increíble (m): incredibil, incredibili, incredibilul, incredibilii, incredibilului,

incredibililor

Incredi bilă (f) /in.kre’di.bi.lǝ/ Increíble (f): incredibilă, incredibile, incredibila, incredibilele, incredibilei,incredibilelor

Îngrozitor (adj. m.) /ᵻn.gro.ʒi’tor/ Espantoso: îngrozitor, îngrozitori, îngrozitorul, îngrozitorii, îngrozitorului,

îngrozitorilor

Îngrozitoare (f) /ᵻn.gro.ʒi.toa.re/ Espantosa: îngrozitoare, îngrozitoare, îngrozitoarea, îngrozitoarele,

îngrozitoarei, îngrozitoarelor

Labă (s.f.) /’la.bǝ/ Pata, pie: labă, labe, laba, labele, labei, labelor

o Laba piciorului Pie

Măsea (s.f.) /mǝ’sea/ Muela: măsea, măsele, măseaua, măselele, măselei, măselelor

Merit (s.n.) /’me.rit/ Mérito: merit, merite, meritul, meritele, meritului, meritelor Nedrept (Adj. m.) /ne’drept/ Injusto: nedrept, nedrepți, nedreptul, nedrepții, nedreptului, nedrepților

Nedreaptă (f) /ne’dreap.tǝ/ Injusta: nedreaptă, nedrepte, nedreapta, nedreptele, nedreptei, nedreptelor

Pări nte (s.m.) /pǝ’rin.te/ Padre o madre: părinte, părinți, părintele, părinții, părintelui, părinților

Părea (v) /pǝ’rea/ Parecer: par, pari, pare, părem, păreți, par Imp.: pari Conj.: să pară Pp.: părut

Picior (s.n.) /pi’chior/ Pierna: picior, picioare, piciorul, picioarele, piciorului, picioarelor

Plan (s.n.) /plan/ Plan: plan, planuri, planul, planurile, planului, planurilor

Poftă (s.f.) /’pof.tǝ/ Apetito, ganas: poftă, pofte, pofta, poftele, poftei, poftelor

Principal (adj. m) /prin.chi’pal/ Principal (m): principal, principali, principalul, principalii, principalului,

principalilor

Principală (f) /prin.chi’pa.lǝ/ Principal (f): principală, principale, principala, principalele, principalei,

principalelor

Responsabil (adj. m.) /res.pon’sa.bil/ Responsable (m): responsabil, responsabili, responsabilul,

responsabilii, responsabilului, responsabililor




181

Responsabilă (f) /res.pon’sa.bi.lǝ/ Responsable (f): responsabilă, responsabile, responsabila,

responsabilele, responsabilei, responsabilelor

Rini chi (s.m.) /ri’ni.ki/ Riñón: rinichi, rinichi, rinichiul, rinichii, rinichiului, rinichilor

Sforăi t (s.n.) /sfo.rǝ’it/ Ronquido: sforăit, sforăituri, sforăitul, sforăiturile, sforăitului, sforăiturilor

Stomac (s.n.) /sto’mak/ Estómago: stomac, stomacuri, stomacul, stomacurile, stomacului, stomacurilor

Temperatură (s.f.) /tem.pe.ra’tu.rǝ/ Temperatura: temperatură, temperaturi, temperatura, temperaturile,temperaturii, temperaturilor

Uman (adj. m.) /u’man/ Humano: uman, umani, umanul, umanii, umanului, umanilor

Umană (f) /u’ma.nǝ/ Humana: umană, umane, umana, umanele, umanei, umanelor

Ureche (s.f.) /u’re.ke/ Oreja: ureche, urechi, urechea, urechile, urechii, urechilor

Ureche


Pofta vine mâncând El apetito viene comiendo

Având mașină, ai putea merge mai des la părinți Teniendo coche, podrías ir más a menudo donde tuspadres

Înveți mai repede o limbă vorbind Aprendes más rápido un idioma hablando

Nef iind atent a făcut accident Al no estar atento ha provocado un accidente Pentru că n-a fost atent a făcut accident Como no ha estado atento ha provocado un accidente

Neplăcându-mi vinul roșu, nu beau No gustándome el vino tinto, no bebo

Grăsimile, făcându-mi rău, nu mănânc gras Como las grasas me sientan mal, no como grasa

Se pare că ai dreptate Parece que tienes razón

Mi se pare că am temperatură Me parece que tengo fiebre

Mie mi se pare un plan f oarte bun A mí me parece un plan muy bueno

Te doare piciorul Te duele la pierna

Ne dor brațele Nos duelen los brazos

Ne doare brațul Nos duele el brazo Te dor picioarele Te duelen las piernas

Pe mine mă doare capul A mí me duele la cabeza

Laba piciorului




182


1. Yendo a pie llegaría más tarde Mergând pe jos ai ajunge mai târziu2. Yendo en avión llegaría más rápido Mergând cu avionul, aș ajunge mai repede3. Yendo a pie he llegado más tarde Mergâng pe jos am ajuns mai târziu4. Estando en Rumanía es necesario aprender rumano Stând în România, e nevoie să înveți românește

5. Trabajando juntos, los niños aprenden a vivir juntos Lucrând împreună, copiii învața să trăiască împreună 6. ¿No os parece divertido? Nu vi se pare amuzant?7. Parece que ha sido responsable de más crímenes Se pare că a fost responsabil pentru mai multe crime!8. Me parece que el principal mérito es el mío Mi se pare că principalul merit e al meu9. Parece que el ronquido es bueno para la salud Se pare că sforăitul este benefic pentru sănătate10. ¿Qué te parece? Cum ți se pare?11. Me parece bien Mi se pare bine12. Me parece muy interesante Mi se pare f oarte interesant13. Me parece muy injusto Mi se pare f oarte nedrept14. No me parece bien en absoluto Nu mi se pare bine deloc15. Me parece muy mal Îmi pare f oarte rău

16. Me parece absolutamente increíble eso que escribes Mi se pare absolut incredibil ceea ce scrii17. A mí me parece extremadamente deprimente Mie mi se pare extrem de deprimant18. Me parece que también tiene (usted) un chiquillo Mi se pare că aveți și un băiețel19. ¿Qué te duele? Ce te doare?20. ¿Te duele algo? Te doare ceva?21. Me duele la cicatriz Mă doare cicatricea22. Si te sigue doliendo vete directamente al hospital Dacă te mai doare, du-te direct la spital23. Desde ayer me duele la cabeza De ieri mă doare capul24. Me duele la cabeza espantosamente Mă doare capul îngrozitor25. Me duelen las piernas Mă dor picioarele26. No me duele nada Nu mă doare nimic

27. Ayer me dolió la cabeza pero hoy ya no me duele Ieri m-a durut capul, dar azi nu mă mai doare28. ¿Qué le duele (a usted)? Ce vă doare?29. Me duele un diente Mă doare un dinte30. Me duele la garganta Mă doare gâtul31. ¿Le duele mucho? Vă doare rău? 32. Sí, mucho Da f oarte rău 33. Le duele (a usted) el oído a causa del vuelo Vă doare urechea din cauza zborului34. Me duele mucho la cabeza Mă doare f oarte tare capul35. Me duele esta muela Mă doare această măsea 36. Me duele este diente Mă doare acest dinte37. ¿Dónde le duele? Unde vă doare?

38. Me duele aquí Mă doare aici39. Me duele el estómago Mă doare stomacul40. Me duele eso que me dices Mă doare ceea ce îmi spui41. Tengo un dolor de muelas Am o durere de măsele42. Me duele el codo Mă doare cotul43. Me duele la barriga Mă doare burta44. Me duele el pie Mă doare laba piciorului45. Cuando tienes amigdalitis te duelen las amígdalas Când ai amigdalită, te dor amigdalele46. Me duelen los riñones Mă dor rinichii47. Me duele esta muela de arriba Mă doare această măsea de sus48. Me duele esta muela de abajo Mă doare această măsea de jos

49. Me duele esta muela de delante Mă doare această măsea din f ață 50. Me duele esta muela de atrás Mă doare această măsea din spate




183

Acceptați carduri? ¿Aceptáis tarjetas?

Las conjugaciones en rumano

Elementos comunes en todas las conjugaciones

La Conjugación I

Elementos comunes en la conjugación I

Modelo de conjugación I1 (Verbos que se conjugan como a ajuta)

Los verbos rumanos se dividen en cuatro conjugaciones. Los acabados en –a, -ea, -e y – î o i.

El sistema verbal rumano, como el de todas las lenguas romances, es más o menos tan complejo como el español 16.

Los verbos reciben desinencias que cambian con la persona, número y tiempo. Sin embargo, en el rumano hablado se

suelen emplear menos tiempos (como en el caso del pasado), o incluso tiempos más sencillos formados a base deauxiliares (como es el caso de algunos futuros). En esta parte nos vamos a fijar principalmente en los tiempos que se

forman con desinencias para desarrollar nuestra agilidad con los verbos. Muchos de los verbos considerados regulares

contienen alternancias gráficas o fonéticas. Además existen verbos irregulares que ya se han visto en la primera parte.

Todas las conjugaciones tienen en común:

Alternancias fonéticas: Las consonantes c, y g cambian su sonido (k y g suave) por (ch y ll) cuando se les ponedetrás una e o una i

Alternancias gráficas y fonéticas. Cuando la desinencia empieza por i, y se añade a las consonantes s,t,d, éstasse tranforman en ș, ț y z respectivamente. Estas alternancias se consideran regulares y no implican nuevosmodelos de conjugación

Ajut (Ayudo)ajuți (ayudas), Acord (doy)acorzi (das)

Tampoco se consideran irregularidades cuando la que cambia es la letra que precede, como en los verbos dela primera conjugación cuyo infinitivo termina en –sta: asi st (asisto)asi ști (asistes)

Estos cambios nos permiten en el lenguaje hablado „adivinar” la última „i” ya que ésta apenas se pronuncia.

La tercera persona del plural del presente es siempre igual o a la tercera persona del singular o a la primerapersona del singular.

32




184

La conjugación I contiene todos los verbos acabados en –a excepto los que acaban en –ea. Es decir los verbos acabados

en -consonante+a y los verbos acabados en –ia. Según las desinencias que recibe su raíz en el presente de indicativo,

la conjugación I se puede dividir en 6 categorías:

Modelos de la Primera conjugación

Desinencias que reciben en el presente de indicativoI 1 2 3 4 5 6

Persona

1sg Ø -u -i Ø -ez -ez

2sg -i -i -i Ø -ezi -ezi

3sg -ă -ă -e -e -ează -ază

1pl -ăm -ăm -em -em -ăm -em

2pl -ați

3pl -ă -ă -e -e -ează -ază

Todos los verbos de la conjugación I1 tienen en común lo siguiente:

La raíz se obtiene quitando la última –a del infinitivo

Ajutaajut-aajut

Taiatai-atai

La segunda persona del singular acaba en –i

Ajut-iajuți

taitai

La tercera persona del singular y del plural son iguales y acaban en –ă o en -e

Ajutăajută

Taietaie

La primera persona del plural acaba en –m

Ajutăm

Tăiem

La segunda persona del plural acaba en –ați

Ajutați

Taiați

En el presente de indicativo la acentuación en la primera y segunda persona del plural, pasa de la raíz a la

primera sílaba de la desinencia. La última i de la desinencia no añade ninguna sílaba, se considera „muda” y

altera la consonantes d, s, y t, inmediatamente anteriores „palatalizándolas”

Ajut TaiAjuți Tai

Ajută Taie

AjutămTăiem

Ajutați Tăiați

Ajută Taie

La tercera persona del conjuncti v acaba en –e.

El ajută „Él ayuda” el vrea să ajute „Él quiere ayudar”

El taie el vrea să taie

Para construir el imperfecto se añaden las siguientes desinencias a la raiz:




185

-ai

-ași

-ă o –e

-arăm

-arăți

-ară

Son comunes, excepto en la tercera persona de singular donde para los infinitivos acabados en consonante+a se

añade una –ă a la raíz, y para los infinitivos acabados en i+a se añade una -e

Para el mai mult ca perf ect

ajutasem ajutaseșiajutase ajutaserăm, ajutasem ajuta

serăți, ajutase

ți

ajutaseră

Vista la conjugación I, vamos a fijarnos en el primer modelo, uno de los más sencillos y comunes, verbos que seconjugan como el verbo a ajuta, que ya hemos visto en el primer manual, y que no contienen irregularidades. Es decirlos que en el presente tienen las terminaciones: Ø, -i, -ă, ăm, ăți, ă

acuz aplaud ajut asist

acuzi aplauzi ajuți asiști

acuză aplaudă ajută asistă

acuzăm aplaudăm ajutăm asistăm

acuzați aplaudați ajutați asistați acuză aplaudă ajută asistă

ajuta verb tranzitiv


(a) ajut a ajut are ajut at ajut ândsingular plural

aj ută ajut aț i


singular

I (eu) aj ut (să) aj ut ajut am ajut ai ajut asem

a II-a (tu) aj uț i (să) aj uț i ajut ai ajut ași ajut aseși

a III-a (el, ea) aj ut ă (să) aj ut e ajut a ajut ă ajut ase

plural

I (noi) ajut ăm (să) ajut ăm ajut am ajut arăm ajut aserăm, ajut asem

a II-a (voi) ajut aț i (să) ajut aț i ajut aț i ajut arăț i ajut aserăț i, ajut aseț i

a III-a (ei, ele) aj ut ă (să) aj ute ajut au ajut ară ajut aseră

El vocabulario de la lección incluye los 25 primeros verbos del Diccionario Q AR que comparten este modelo deconjugación.

gunoi

http://www.fotosearch.com/PHT030/paa030000056/




186

Vocabulario 32

accepta, accept v /ak.ʧ ep'ta/ aceptar

achita, achi t v /a.ki'ta/ pagar, saldar

acorda, acord v /a.kor'da/ otorgar, conceder

acuza, acuz v /a.ku'za/ acusar

admira, admi r v /ad.mi'ra/ admirar adopta, adopt v /a.dop'ta/ adoptar

aduna, adun v /a.du'na/ reunir, sumar

afirma, af i rm v /a.fir'ma/ afirmar

aloca, aloc v /a.lo'ka/ destinar, asignar, presupuestar

alt art /alt/ otro: alt alți --- --- altui altor

altă art /'al.tǝ/ otra: altă alte --- --- altei altor

aluneca, alunec v /a.lu.ne'ka/ resbalar, patinar, deslizar(se)

alunga, alung v /a.lun'ga/ echar, ahuyentar, quitar

amabil a /a'ma.bil/ amable (m): amabil amabili amabilul amabilii amabilului amabililor

amabilă /a'ma.bi.lǝ/ amable (f): amabilă amabile amabila amabilele amabilei amabilelor

amendă f /a'men.dǝ/ multa: amendă amenzi amenda amenzile amenzii amenzilor

amenința, ameninț v /a.me.nin'tsa/ amenazar

amesteca, amestec v /a.mes.te'ka/ mezclar

amplifica, ampli fic v /am.pli.fi'ka/ amplificar, ampliar, aumentar

amuza, amuz v /a.mu'za/ divertir(se)

angajat a /an.ga'ʒat/ empleado, contratado: angajat angajați angajatul angajații angajatului angajaților

angajată /an.ga'ʒa.tǝ/ empleada, contratada: angajată angajate angajata angajatele angajatei angajatelor

anunța, anunț v /a.nun'ʦa/ anunciar, avisar

aplauda, aplaud v /a.pla.u'da/ aplaudir aplica, apli c v /a.pli'ka/ aplicar, colocar

aproba, aprob v /a.pro'ba/ aprobar

apuca, apuc v /a.pu'ka/ coger, agarrar

arunca, arunc v /a.run'ka/ echar, tirar, arrojar

asculta, ascult v /as.kul'ta/ escuchar

asigura, asi gur v /a.si.gu'ra/ asegurar

asista, asi st v /a.sis'ta/ asistir

buget n /bu'ʤet/ presupuesto: buget bugete bugetul bugetele bugetului bugetelor

capitală f /ka.pi'ta.lǝ/ capital: capitală capitale capitala capitalele capitalei capitalelor card n /kard/ tarjeta de crédito: card carduri cardul cardurile cardului cardurilor

călător m /kǝ.lǝ'tor/ viajero: călător, călătorul, călători, călătorii, călătorului, călătorilor

călătoare f /kǝ.lǝ'to a̯.re/ viajera: călătoare, călatoarea, călătoare, călătoarele, călătoarei, călătoarelor

căldură f /kǝl'du.rǝ/ calor: căldură călduri căldura căldurile căldurii căldurilor

câteva p /kᵻ.te’va/ unas, algunas

cetățean m /ʧ e.tə'ʦean/ ciudadano: cetățean cetățeni cetățeanul cetățenii cetățeanului cetățenilor

cetățeană f /ʧ e.tə'ʦea.nǝ/ ciudadana: cetățeană cetățene cetățeana cetățenele cetățenei cetățenelor cineva p /ʧ i.ne'va/ cualquiera, uno, alguno

construcție f /kons'truk.ʦie/ construcción: construcție construcții construcția contrucțiile construcției construcțiilor

consum n /kon'sum/ consumo: consum consumuri consumul consumurile consumului consumurilor

crăciun n /krǝ'ʧjun/ navidad: crăciun crăciunuri crăciunul crăciunurile crăciunului crăciunurilor

credit n /'kre.dit/ crédito: credit credite creditul creditele creditului creditelor

culoare f /ku'loa.re/ color: culoare culori culoarea culorile culorii culorilor




187

cultural a /kul.tu'ral/ cultural (m): cultural culturali culturalul culturalii culturalului culturalilor

culturală /kul.tu'ra.lǝ/ cultural (f): culturală culturale culturala culturalele culturalei culturalelor

decent a /de'ʧent/ decente (m): decent decenți decentul decenții decentului decenților

decentă /de'ʧen.tǝ/ decente (f): decentă decente decenta decentele decentei decentelor

deget n /'de.ʤet/ dedo: deget degete degetul degetele degetului degetelor

deseori adv /de.se'or /ͥ a menudo, frecuentemente dialog n /di.a'log/ diálogo: dialog dialoguri dialogul dialogurile dialogului dialogurilor

di ntre prep /'din.tre/ de, entre

egoi sm n /e.go'ism/ egoísmo: egoism --- egoismul --- egoismului ---

fals a /fals/ falso: fals falși f alsul f alșii f alsului f alșilor

f alsă /'fal.sǝ/ falsa: f alsă f alse f alsa f alsele f alsei f alselor

financiar a /fi.nan.ʧi'ar/ financiero: financiar financiari financiarul financiarii financiarului financiarilor

financiară /fi.nan.ʧi'a.rǝ/ financiera: financiară financiare financiara financiarele financiarei financiarelor

f i rmă f /'fir.mǝ/ empresa, rótulo: f irmă f irme f irma f irmele f irmei f irmelor

frigider n /fri.ʤi'der/ frigorífico: frigider frigidere frigiderul frigiderele frigiderului frigiderelor

funționar m /funk.ʦi.o'nar/ funcionario: funcționar funcționari funcționarul funcționarii funcționarului funcționarilor

funcționară f /funk.ʦi.o'na.rǝ/ funcionaria: funcționară funcționare funcționara funcționarele funcționarei

funcționarelor

gel n /ʤel/ gel: gel geluri gelul gelurile gelului gelurilor

global a /glo'bal/ global (m): global globali globalul globalii globalului globalilor

globală a /glo'ba.lǝ/ global (f): globală globale globala globalele globalei globalelor

glugă f /'glu.gǝ/ capucha: glugă glugi gluga glugile glugii glugilor

grevă f /'gre.vǝ/ huelga: grevă greve greva grevele grevei grevelor

gunoi n /gu'no.i/ basura: gunoi gunoaie gunoiul gunoaiele gunoiului gunoaielor

identitate f /i.den.ti'ta.te/ identidad: identitate identități identitatea identitățile identității identităților invitație f /in.vi'ta.ʦi.e/ invitación: invitație invitații invitația invitațiile invitației invitațiilor

informație f /in.for'ma.ʦi.e/ información: inf ormație informații informația informațiile informației informațiilor

întotdeauna adv /ᵻn.tot.dea'u.na/ siempre

hârti e f /hᵻr’tie/ papel: hârtie hârtii hârtia hârtiile hârtiei hârtiilor

joc n /ʒok/ interpretación, actuación: joc jocuri jocul jocurile jocurului jocurilor

juriu n /'ʒu.riu/ jurado: juriu jurii juriul juriile juriuliu juriilor

locui nță f /lo.ku'in.ʦǝ/ vivienda: locuință locuințe locuința locuințele locuinței locuințelor

mențiune f /men.ʦi'u.ne/ mención, distinción: mențiune mențiuni mențiunea mențiunile mențiunii mențiunilor

meteorolog m /me.te.o.ro'log/ meteorólogo: meteorolog meterologi meteorologul meteorologii meteorologuluimeteorologilor

meteorologă f /me.te.o.ro'lo.gǝ/ meteoróloga: meteorologă meteorologe meteorologa meteorologele meteorologei

meteorologelor

militar m /mi.li'tar/ militar (m): militar militari militarul militarii militarului militarilor

militară f /mi.li'ta.rǝ/ militar (f): militară militare militara militarele militarei militarelor

mutare f /mu'ta.re/ mudanza: mutare mutări mutarea mutările mutării mutărilor

nucleu n /nu'klew/ núcleo: nucleu nuclee nucleul nucleele nucleului nucleelor

oțet n /o'ʦet/ vinagre: oțet oțeturi oțetul oțeturile oțetului oțeturilor

pace f /'pa.ʧe/ paz: pace păci pacea păcile păcii păcilor

paradă f /pa'ra.dǝ/ desfile: paradă parade parada paradele paradei paradelor

piper m /pi'per/ pimienta: piper piperi piperul piperii piperului piperilor

pom m /pom/ frutal (árbol): pom pomi pomul pomii pomului pomilor

premiu n /'pre.miu/ premio: premiu premii premiul premiile premiului premiilor




188

prețios a /pre.ʦi'os/ precioso: prețios prețioși prețiosul prețioșii prețiosului prețioșilor

prețioasă /pre.ʦi'oa.sǝ/ preciosa: prețioasă preșioase prețioasa prețioasele prețioasei prețioaselor

propunere f /pro'pu.ne.re/ propuesta: propunere propuneri propunerea propunerile propunerii propunerilor

pulover n /pu'lo.ver/ jersey: pulover pulovere puloverul puloverele puloverului puloverelor

radio n /'ra.di.o/ radio: radio radiouri radioul radiourile radioului radiourilor

reducere f /re'du.ʧe.re/ reducción: reducere reduceri reducerea reducerile reducerii reducerilor regret n /re'gret/ pesar, pena, sentimiento: regret regrete regretul regretele regretului regretelor

regret! ¡lo siento!

sare f /'sa.re/ sal: sare săruri sarea sărurile sării sărurilor

seră f /'se.rǝ/ invernadero: seră sere sera serele serei serelor

situație f /si.tu'a.ʦie/ situación: situație situații situația situațiile situației situațiilor

societate f /so.ʧi.e'ta.te/ sociedad: societate societăți societatea societățile societății societăților

sosi re f /so'si.re/ llegada: sosire sosiri sosirea sosirile sosirii sosirilor

spectator m /spec.ta'tor/ espectador: spectator spectatori spectatorul spectatorii spectatorului spectatorilor

spectaroare f /spec.ta'toa.rea/ espectadora: spectatoare spectatoare spectatoarea spectatoarele spectatoarei

spectatoarelor

stres n /stres/ estrés: stres stresuri stresul stresurile stresului stresurilor

șomer m /ʃo'mer/ parado: șomer șomeri șomerul șomerii șomerului șomerilor

șomeră f /ʃo'me.rǝ/ parada: șomeră șomere șomera șomerele șomerei șomerelor

talent n /ta'lent/ talento: talent talente talentul talentele talentului talentelor

taxator m /ta.ksa'tor/ cobrador (en transporte público): taxator taxatori taxatorul taxatorii taxatorului taxatorilor

taxatoare f /ta.ksa'toa.re/ cobradora: taxatoare taxatoare taxatoarea taxatoarele taxatoarei taxatoarelor

taxă f /'ta.ksa/ tasa, tarifa: taxă taxe taxa taxele taxei taxelor

termen n /'ter.men/ término, plazo: termen termene termenul termenele termenului termenelor

ulei n /u'lei/ aceite: ulei uleiuri uleiul uleiurile uleiului uleiurilor unghie f /'un.gi.e/ uña: unghie unghii unghia unghiile unghiei unghiilor

seră

Expresiones 32

De aceea Por eso, así

U nghii

http://www.fotosearch.com/FSP339/308041/




189


Acceptați carduri? ¿Aceptan (ustedes) tarjetas?

A mers 5.000 km că să achite o amendă Ha recorrido 5.000 km. para pagar una multa

Eu o admiram pentru talentul ei Yo la admiraba por su talento

Acordați credite pentru un termen scurt? ¿Conceden créditos a corto plazo?

Juriul acordă câteva mențiuni El jurado concede unas menciones Premiul mare a fost acordat dlui. Moraru El gran premio ha sido concedido al señor Moraru

E foarte urât să acuzi Está muy feo acusar

Oamenii te pot acuza de egoism La gente te puede acusar de egoísmo

De ce s-au adunat cetățenii în piață? ¿Por qué se ha concentrado la gente en la plaza?

Familia se adună în jurul pomului de Crăciun La familia se junta alrededor del árbol de navidad

Carlos a adunat informații despre situația Carlos ha reunido informaciones sobrefinanciară a f irmei la situación financiera de la empresa

Soția spune că trebuie să adune bani La mujer dice que tiene que reunir dineropentru un frigider nou para un frigorífico nuevo

Afirmăm că familia este nucleul societății Afirmamos que la familia es el núcleo de la sociedad

Ajută-mă să duc geamantanul acesta la eta jul doi Ayúdame a llevar esta maleta al segundo piso

Cine mă poate ajuta? ¿Quién me puede ayudar?

O ajut pe mama mea și pe tatăl meu Ayudo a mi mamá y a mi papála mutarea în noua casă en la mudanza a la nueva casa

Problemele globale ne amenință viitorul omenirii Los problemas globales nos amenazan el futuro de lahumanidad

Taxatoarea îi anunță călătorii să achite La cobradora le avisa al viajero que pague lataxa, pentru că amenda este mare tarifa, porque la multa es grande.

Amestecați oțetul cu sare, piper și ulei Mezcle el vinagre con sal, pimienta y aceite

Publicul e în picioare și aplaudă jocul actorilor El público está en pie y aplaude la interpretación de

los actores Toată lumea a aplaudat Todo el mundo ha aplaudido

Guvernul aprobă 420 de euro lunar pentru șomeri El gobierno aprueba 420 Euros mensuales para losparados

Nu mă apucă de glugă! ¡No me tires de la capucha!

Nu arunca hârtii pe pământ! ¡No tires papeles al suelo!

Ascultați deseori radioul? ¿Escucháis a menudo la radio?

radio

http://www.fotosearch.com/CSP018/k0187236/




190


1. Regret! Dar nu pot accepta propunerea dvs. Lo siento, pero no puedo aceptar su propuesta2. Ai acceptat invitația mea Has aceptado mi invitación3. No tiene dinero y por eso no paga las tasas a tiempo Nu are bani și de aceea nu achită taxele la timp4. ¿Conceden créditos para la construcción de viviendas? Acordați credite pentru construcția de locuințe?

5. Concedemos créditos también para otros fines Acordăm credite și pentru alte scopuri6. A los mejores estudiantes les han concedido premios Celor mai buni studenți li s-au acordat premii7. Os acuso a vosotros Vă acuz pe voi 8. Iulia admira el jersey de Carlos Iulia admiră puloverul lui Carlos9. Ella quiere adoptar un niño Ea vrea să adopte un copil10. Ya sé sumar Deja știu să adun11. Tengo que juntar dinero para el coche Trebuie să adun bani pentru mașină 12. David afirma que cada momento es precioso David af irmă că fiecare clipă este prețioasă 13. David me ayuda siempre David mă ajută întotdeauna14. Carlos le ayuda como puede Carlos îl ajută cum poate15. No te puedo ayudar Nu te pot ajuta

16. ¿Le puedo ayudar (a usted) en algo? Vă pot ajuta cu ceva?17. Nosotros ayudamos a nuestros padres Noi ne ajutăm părinții18. Ella ayuda a sus amigos Ele î și ajută prietenii19. ¿Te ha ayudado alguien? Te-a ajutat cineva?20. Te ayudo yo Te ajut eu21. ¿Quieres que te ayude? Vrei să te ajut?22. ¿Es usted tan amable de ayudarme? Sunteți amabil să mă ajutați?23. ¡Por favor, ayúdame con mis lecciones! Te rog, ajută-mă cu lecțiile mele!24. Está bien que ayudemos a los niños sin padres E bine să-i ajutăm pe copiii f ără părinți25. ¿Qué presupuesto cree que tendríamos que destinar? Ce buget credeți că ar trebui să alocăm? 26. Los coches patinan en el hielo Mașinile alunecă pe gheață

27. El chocolate ahuyenta el estrés Ciocolata alungă stresul28. Los funcionarios amenazan con la huelga Funționarii amenință cu greva29. Le ha amenazado con el dedo L-a amenințat cu degetul30. ¿Cómo se mezclan los colores? Cum se amestecă culorile?31. El consumo de carne amplifica el efecto invernadero Consumul de carne amplifică ef ectul de seră 32. Quiero divertirme Vreau să mă amuz33. Los meteorólogos anuncian buen tiempo Meteorologii anunță vreme frumoasă 34. Le he avisado de mi llegada I-am anunțat sosirea mea 35. Los espectadores le aplauden calurosamente Spectatorii îl aplaudă cu multă căldură 36. Coloco uñas postizas de gel Aplic unghii f alse cu gel 37. Alemania aprueba la reducción de los impuestos Germania aprobă reducerea taxelor

38. ¡Coge la serpiente por la cola! Apucă șarpele de coadă! 39. Yo no tiro basura por la calle Eu nu arunc gunoi pe stradă 40. Nosotros escuchamos la lección Noi ascultăm lecția41. Ella escucha la radio Ea ascultă radioul42. Tú escuchas música Tu asculți muzică 43. ¡Escúchame! Ascultă-mă! 44. ¡Tienes que escuchar! Trebuie să asculți!45. Él escucha el diálogo El ascultă dialogul46. Se asegura contra los accidentes Se asigură împotriva accidentelor 47. El idioma asegura la identidad cultural Limba asigură identitatea culturală 48. Él asegura a los empleados un salario decente El asigură angajaților un salariu decent

49. Esto asegura la paz entre los hombres Aceasta asigură pacea dintre oameni 50. 1000 personas asisten al desfile militar de la capital 1000 de oameni asistă la paradă militară din capitală




191

Cât costă această?

¿Cuánto cuesta esto?

La Conjugación I (cont.) Boca arriba, boca abajo

Vreun/vreunul

Veamos el verbo a circula ”circular” que se conjuga igual que los verbos de la lección anterior:

circula verb


(a) circul a circul are circul at circul ândsingular plural

circulă circul aț i


singular

I (eu) circul (să) circul circul am circul ai circul asem

a II-a (tu) circuli (să) circuli circul ai circul ași circul aseși

a III-a (el, ea) circulă (să) circule circul a circul ă circul ase

plural

I (noi) circul ăm (să) circul ăm circul am circul arăm circul aserăm, circul asem

a II-a (voi) circul aț i (să) circul aț i circul aț i circul arăț i circul aserăț i, circul aseț i

a III-a (ei, ele) circulă (să) circule circul au circul ară circul aseră

Pâine

33

http://www.fotosearch.com/FDC005/932646/





192

Entre estos verbos están el verbo a cânta, que ya vimos en la parte I y el verbo a costa “costar” que sólo seusa en tercera persona.

costa verb tranzitiv


(a) cost a cost are cost at cost ândsingular plural

— — numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect

singular

I (eu) — — — — —

a II-a (tu) — — — — —

a III-a (el, ea) costă (să) coste cost a cost ă cost ase

plural

I (noi) — — — — —

a II-a (voi) — — — — —

a III-a (ei, ele) costă (să) coste cost au cost ară cost aseră

En las frases de ejemplo encontrará la expresión a avea gri jă que significa tener cuidado o simplemente cuidar.Muchos de los verbos tienen varias traducciones como a bucura „alegrar” según sean reflexivos a (se) bucura

“alegrarse, disfrutar, gozar” o no. O como el verbo a (se) culca que, además de “acostarse”, a semejanza del español,

también tiene el sentido de “mantener relaciones sexuales”. Este último verbo da lugar al adjetivo culcat “acostado,

tumbado”, lo cual nos da pie para explicar cómo se dice boca arriba y boca abajo:

Culcat pe burtă/cu f ața în jos/cu f ața la pământ Tumbado boca abajo/prono

Culcat pe spate/cu f ața în sus Tumbado de espaldas/boca arriba

El adjetivo vreun y el pronombre vreunul se usan sobretodo en singular

Vreun/Vreunul Singular Plural

Mas./Neut. Fem. Masc. Fem./Neut.

Nom./Ac. Adjetivo vreun vreo vreunii vreunele

Pronombre vreunul vreuna

Gen./Dat. Adjetivo vreunui vreunei vreunor

Pronombre vreunuia vreuneia vreunora

Mai este vreun pix pe masă? ¿Queda algún bolígrafo sobre la mesa?

Mai este vreunul pe masă? ¿Queda alguno sobre la mesa?

Se observa que el verbo a fi „ser, estar, haber”, si se le pone delante mai „todavía” adquiere el sentido de „quedar”.

Un pix




193

Vocabulario 33

actualmente adv /ak.tu.al'men.te/ actualmente

astupa, astup v /as.tu'pa/ tapar

asuma, asum (a-și asuma) (v.t.) /a.su’ma/ asumir

ataca, atac v /a.ta'ka/ atacar

atârna, atârn v /a.tᵻr'na/ colgar, colgarse, pender

autentifica, autenti fic v /a.u.ten.ti.fi'ka/ autorizar, autenticar, legalizar, identificar bancnotă f /bank'no.tǝ/ billete: bancnotă bancnote bancnota bancnotele bancnotei bancnotelor

bi ftec n /'bif.tek/ bistec, filete: biftec biftecuri biftecul biftecurile biftecului biftecurilor

bigami e f /bi.ga'mi.e/ bigamia: bigamie bigamii bigamia bigamiile bigamiei bigamiilor

blestema, blestem v /bles.te'ma/ maldecir

boală f /'boa.lǝ/ enfermedad: boală boli boala bolile bolii bolilor

brancardă f /bran'kar.dǝ/ camilla: brancardă brancarde brancarda brancardele brancardei brancardelor

bucura, bucur v /bu.ku'ra/ alegrarse, alegrar, disfrutar, gozar

campionat n /kam.pi.o'nat/ campeonato: campionat campionate campionatul campionatele campionatului

campionatelor

câ

știga, câ

ști g

v /kᵻʃ.ti'ga/ ganar

cealaltă p /'ʧea.lal.tǝ/ la otra: cealaltă celelalte celuilalte celorlalte

celălalt p /'ʧe.lǝ.lalt/ el otro: celălalt celălalți celuilalt celorlalți

certifica, certi fic v /ʧer'tifik/ certificar, testimoniar

circula, ci rcul v /ʧir.ku'la/ circular

clarifica, clari fic t /kla.ri.fi'ka/ aclarar, esclarecer, clarificar

comanda, comand v /ko.man'da/ encargar, ordenar (en un restaurante...)

compara, compar v /kom.pa'ra/ comparar

comunica, comunic v /ko.mu.ni'ka/ comunicar concurs n /kon'kurs/ concurso: concurs concursuri concursul concursurile concursului concursurilor

condamna, condamn v /kon.dam'na/ condenar

confirma, conf i rm v /kon'firm/ confirmar confunda, conf und v /kon'fund/ confundir

considera, consi der v /kon.si.de'ra/ considerar

constata, constat v /kons.ta'ta/ constatar, comprobar

consulta, consult v /kon'sult/ consultar, examinar, reconocer, atender

consuma, consum v /kon.su'ma/ consumir, gastar

credincios a /kre.din.ʧi'os/ creyente (m.): credincios credincioși credinciosul credincioșii credinciosului

credincioșilor credincioasă /kre.din.ʧi'oa.sǝ/ creyente (f.): credincioasă credincioase credincioasa credincioasele credincioasei

credincioaselor critica, cri tic v /kri.ti'ka/ criticar

culca, culc v /kul'ka/ acostar, acostarse culcat a /kul'kat/ acostado, tumbado: culcat culcați culcatul culcații culcatului culcaților

culcată /kul'ka.tǝ/ acostada, tumbada: culcată culcate culcata culcatele culcatei culcatelor

dată f /'da.tǝ/ dato: dată date data datele datei datelor

delegat a /de.le'gat/ delegado: delegat delagați delegatul delegații delegatului delegaților delegată /de.le'ga.tǝ/ delegada: delegată delegate delegata delegatele delegatei delegatelor

devreme adv /de'vre.me/ temprano

exactitate f /ek.sak.ti'ta.te/ exactitud: exatitate exatități exatitatea exatitățile exatității exatităților

f ormă f /'for.mǝ/ forma: f ormă f orme f orma f ormele f ormei f ormelor fumat n /fu'mat/ (el) fumar: fumat fumate fumatul fumatele fumatului fumatelor

gaură f /'ga.u.rǝ/ agujero, abertura: gaură găuri gaura găurile găurii găurilor

gravi dă f /gra'vi.dǝ/ embarazada: gravidă gravide gravida gravidele gravidei gravidelor gri jă f /'gri.ʒǝ/ cuidado: gri jă griji gri ja gri jile gri jii gri jilor

imagine f /i'ma.ʤi.ne/ imagen: imagine imagini imaginea imaginile imaginii imaginilor

imposi bil a /im.po'si.bil/ imposible (m): imposibil imposibili imposibilul imposibilii imposibilului imposibilor




194

imposi bilă a /im.po'si.bi.lǝ/ imposible (f): imposibilă imposibile imposibila imposibilele imposibilei imposibilor

individual a /in.di.vi.du'al/ individual (m): individual individuali individualul individualii individualului individualilor individuală /in.di.vi.du'a.lǝ/ individual (f): individuală individuale individuala individualele individualei

individualelor închisoare f /ᵻn.ki'soa.re/ cárcel, prisión: închisoare închisori închisoarea închisorile închisorii închisorilor

lege f /'le.ʤe/ ley: lege legi legea legile legii legilor

medalie f /me'da.li.e/ medalla: medalie medalii medalia medaliile medaliei medaliilor notă f /'no.tǝ/ nota: notă note nota notele notei notelor

oaspete m /'oas.pe.te/ huésped: oaspete oaspeți oaspetele oaspeții oaspetelui oaspeților

obligație f /o.bli'ga.ʦi.e/ obligación: obligație obligații obligația obligațiile obligației obligațiilor

organizator m /or.ga.ni.za'tor/ organizador: organizator organizatori organizatorul organizatorii organizatoruluiorganizatorilor organizatoare f /or.ga.ni.za'toa.re/ organizadora: organizatoare organizatoare organizatoarea organizatoarele,

organizatoarei organizatoarelor pacient m /pa.ʧi'ent/ paciente (m): pacient pacienți pacientul pacienții pacientului pacienților

pacientă f /pa.ʧi'en.tǝ/ paciente (f): pacientă paciente pacienta pacientele pacientei pacientelor

perete m /pe're.te/ pared: perete pereți peretele pereții peretelui pereților

pix n /piks/ bolígrafo: pix pixuri pixul pixurile pixului pixurilor plantă f /'plan.tǝ/ planta: plantă plante planta plantele plantei plantelor

plecare f /ple'ka.re/ salida, partida: plecare plecări plecarea plecările plecării plecărilor

prostituată f /pros.ti.tu'a.tǝ/ prostituta: prostituată prostituate prostituata prostituatele prostituatei

prostituatelor rând n /rᵻnd/ turno: rând rânduri rândul rândurile rândului rândurilor

situație f /si.tu'a.ʦi.e/ situación: situație situații situația situațiile situației situațiilor

tablou n /ta'blou/ cuadro: tablou tablouri tabloul tablourile tabloului tablourilor

troleibuz n /tro.lei'buz/ trolebús: troleibuz troleibuze troleibuzul troleibuzele troleibuzului troleibuzelor

veste f /'ves.te/ noticia: veste vești vestea veștile veștii veștilor

vinovat m /vi.no'vat/ culpable (m): vinovat vinovați vinovatul vinovații vinovatului vinovaților

vinovată f /vi.no'va.tǝ/ culpable (f): vinovată vinovate vinovata vinovatele vinovatei vinovatelor uriaș a /u.ri'aʃ/ gigante (m): uriaș uriași uriașul uriașii uriașului uriașilor

uriașă /u.ri'a.ʃǝ/ gigante (f): uriașă uriașe uriașa uriașele uriașei uriașelor

utilizator m /u.ti.li.za'tor/ usuario: utilizator utilizatori utilizatorul utilizatorii utilizatorului utilizatorilor utilizatoare f /u.ti.li.za'toa.re/ usuaria: utilizatoare utilizatoare utilizatoarea utilizatoarele utilizatoarei

utilizatoarelor vreo p f /vreo/ alguna, una: vreo --- vreunei ---

vreun p m /vre'un/ algún, alguno, un: vreun --- vreunui ---

Medalie

http://www.fotosearch.com/BNS353/bn261060/




195


Cât costă această? ¿Cuánto cuesta esto?

Mai este vreun pix pe masă? ¿Queda algún bolígrafo sobre la mesa?

Mai este vreunul pe masă? ¿Queda alguno sobre la mesa?

Pe perete atârnă un tablou En la pared cuelga un cuadro

Autentifică-te cu numele de utilizator Identifícate con el nombre de usuario Mă bucur că înveți această limbă Me alegro de que aprendas este idioma

Poți să cânți. E rândul tău Puedes cantar. Es tu turno

Cine a câștigat? ¿Quién ha ganado?

Am câștigat această medalie He ganado esta medalla

Actualmente banii circulă sub f ormă de monede, Actualmente el dinero circula en forma de monedas,bancnote și carduri billetes y tarjetas de crédito

Situația se va clarifica La situación se va a aclarar

Ospătar, am comandat două biftecuri, nu unul Camarero, he pedido dos filetes, no uno

Omul poate trăi în societate f ără să comunice cu cei ¿Puede el hombre vivir en la sociedad sin

din jurul său? comunicarse con los de su alrededor? L-a condamnat la doi ani închisoare Les ha condenado a dos años de cárcel

Consider că aceste lecții sunt importante Considero que estas lecciones son importantes

Alcoolul poate fi periculos dacă este consumat în El alcohol puede ser peligroso si es consumido

timp ce luați medicamente mientras toma medicamentos

Nu mai e cafea, s-a consumat toată Ya no queda café, se ha gastado todo

Copii se culcă devreme Los niños se acuestan temprano

Bărbatul stă culcat pe burtă El hombre está tumbado boca abajo

Femeia stă culcată pe spate La mujer está tumbada boca arriba

Pacientul stă culcat pe brancardă El paciente está tumbado en la camilla

M-am culcat cu organizatorii, dar nu am câștigat Me he acostado con los organizadores pero no heconsursul ganado el concurso

Ai gri jă de tine Cuidate

Ai gri jă! ¡Ten cuidado!

Am gri jă de plante Cuido de las plantas

Plantă




196


1. ¿Cómo tapo los agujeros? Cum astup găurile?2. ¡Asume el riesgo! Asumă-ți riscul!3. ¿Qué obligación asume Andrei? Ce obligație î și asumă Andrei?4. Iulia ataca a Elena Iulia o atacă pe Elena

5. Todo depende de él Totul atârnă de el 6. Tienes que identificarte Trebuie să te autentifici7. Si eres creyente no puedes maldecir a nadie Dacă ești credincios nu poți să blestemi pe cineva 8. Me alegro de tu éxito Mă bucur de succesul tău 9. El libro ha gozado de un éxito gigante Cartea s-a bucurat de un succes uriaș 10. Alegro a mis padres cuando obtengo buenas notas Îi bucur pe părinți când iau note bune11. Radu ha alegrado a su hermana con una buena noticia Radu și-a bucurat sora cu o veste bună 12. ¡Nos alegramos de teneros como huéspedes! Ne bucurăm să vă avem ca oaspeți!13. Me alegro de que este hombre haya venido Mă bucur că a venit acest om14. De todos él es el que canta mejor Dintre toți el cântă cel mai bine15. La vida es una canción. ¡Cántala! Viața este un cântec. Cântă-l!

16. Los campesinos cantan con alegría Țăranii cântă cu bucurie17. Mi equipo ganó el campeonato Echipa mea a câștigat campionatul18. Así ganamos tiempo Așa câștigăm timp19. Se certifica la exactitud de los datos Se certifică exactitatea datelor20. Los autobuses circulan a diario entre Iasi y Bucarest Autobuzele circulă zilnic î ntre Iași și București21. Este trolebús circula con frecuencia Troleibuzul acesta circulă des 22. Tengo que aclararme la situación Trebuie să îmi clarific situația23. Yo pido vino tinto. ¿Tú que pides? Eu comand vin roșu. Tu ce comanzi?24. Vamos a pedir un menú Vom comanda un meniu 25. No me puedo comparar con ella Nu mă pot compara cu ea26. Maria os va a comunicar la dirección Maria vă va comunica adresa

27. ¿Has comunicado a algún delegado la hora de salida? Ai comunicat vreunui delegat ora plecării?28. ¿Le has comunicado a alguno la hora de salida? Ai comunicat vreunuia ora plecării?29. Él habla sin comunicar ni una idea El vorbește f ără a comunica nici o idee30. La ley condena la bigamia Legea condamnă bigamia31. Os confirmo que soy yo el de las imágenes Vă conf irm ca eu sunt cel din imagini 32. Es imposible que confundas a una con la otra Este imposibil să o conf unzi una cu cealalta33. Te considero culpable Te consider vinovat34. Ha comprobado que está embarazada de nuevo A constatat că este din nou gravidă 35. Tiene ud. que consultar con un médico Trebuie să consultați un medic36. Es necesario que sea examinado por un especialista Este nevoie să fiți consultat de un specialist37. ¿Cuánto alcohol consume a la semana? Cât alcool consumați într-o săptămână?

38. Yo consumo a diario muchos zumos naturales Eu consum zilnic multe sucuri naturale39. La grave enfermedad le consumía Greaua boală îl consuma40. ¿Cuánto cuesta un café? Cât costă o cafea?41. ¿Cuánto cuesta una habitación individual? Cât costă o cameră individuală? 42. ¿Cuánto cuesta por una noche? Cât costă pentru o noapte?43. El fumar cuesta muchísimo dinero Fumatul costă f oarte mulți bani44. Critiquemos a todos no sólo a Carlos Hai să-i criticăm pe toți nu numai pe Carlos45. ¿A qué hora te acuestas? La ce oră te culci? 46. Cuando tengo sueño me acuesto Când mi se f ace somn, mă culc 47. Se ha acostado con una prostituta S-a culcat cu o prostituată 48. Te has acostado a las 10 Te-ai culcat la ora 10

49. ¿Tenéis algún animal o pájaro en casa? Aveți vreun animal sau vreo pasăre în casă? 50. ¿Tenéis algún parado en la familia? Aveți vreun șomer în familie?




197

Directorul felicită pe studenți

El director felicita a los estudiantes

La Conjugación I (cont.)

La acentuación en los verbos

Continuamos con los verbos de la conjugación I que no tienen desinencia en la primera persona del singular de

indicativo. Veamos a descurca que se suele utilizar en reflexivo cuando significa “arreglárselas”.

descurca verb tranzitiv


(a) descurca descurcare descurcat descurcândsingular plural

descurcă descurcaț i


singularI (eu) descurc (să) descurc descurcam descurcai descurcasem

a II-a (tu) descurci (să) descurci descurcai descurcași descurcaseși

a III-a (el, ea) descurcă (să) descurce descurca descurcă descurcase

plural

I (noi) descurcăm (să) descurcăm descurcam descurcarăm descurcaserăm, descurcasem

a II-a (voi) descurcaț i (să) descurcaț i descurcaț i descurcarăț i descurcaserăț i, descurcaseț i

a III-a (ei, ele) descurcă (să) descurce descurcau descurcară descurcaseră

La acentuación en los verbos

No hay regla fija para la acentuación de los verbos en el presente. Por ejemplo, los verbos executa y exercita tienenmismo modelo de conjugación y mismo número de sílabas, pero llevan el acento en diferentes sílabas: execut,

exercit. Esa es una de las razones por las que esta forma suele aparecer en algunos diccionarios junto con el

infinitivo.

Como norma, el acento recae siempre sobre la desinencia de todos los tiempos (lo que está marcado en azul)

excepto en el presente de indicativo y conjuntivo en singular y la tercera persona del plural.

34

http://www.fotosearch.com/CSK007/pr78933/




198

stilou

Hay que recordar que los verbos que terminan en –sta de esta conjugación, como exista o gusta que aparecen en

esta lección, alternan la s de la segunda persona del singular en vez de la t: insi stinsi ști

gusta verb tranzitiv


(a) gust a gust are gust at gust ândsingular plural

gustă gust aț i


singular

I (eu) gust (să) gust gust am gust ai gust asem

a II-a (tu) guști (să) guști gust ai gust ași gust aseși

a III-a (el, ea) gustă (să) guste gust a gust ă gust ase

plural

I (noi) gust ăm (să) gust ăm gust am gust arăm gust aserăm, gust asem

a II-a (voi) gust aț i (să) gust aț i gust aț i gust arăț i gust aserăț i, gust aseț i

a III-a (ei, ele) gustă (să) guste gust au gust ară gust aseră

Laleaua

Ciupercă

http://www.fotosearch.com/DSN007/1774083/




199

Vocabulario 34

act n /akt/ acta, documento: act acte actul actele actului actelor

album n /al'bum/ álbum: album albume albumul albumele albumului albumelor

alt art, a /alt/ otro: alt alți altui altor

altă /'al.tǝ/ otra: altă alte altei altor apropiere f /a.pro.pi'e.re/ cercanía, proximidad: apropiere apropieri apropierea apropierile apropierii apropierilor

o În apropiere cerca (de)

atacant s /a.ta'kant/ atacante, delantero: atacant atacanți atacantul atacanții atacantului atacanților

atacantă / a.ta'kan.tǝ/ atacante, delantera: atacantă atacante atacanta atacantele atacantei atacantelor

automobi l n, a /a.u.to.mo'bil/ automóvil: automobil automobile automibilul automobilele automobilului

automobilelor

căsători e f /kǝ.sǝ.to'ri.e/ casamiento, matrimonio: căsătorie căsătorii căsătoria căsătoriile căsătoriei căsătoriilor

chinezesc a /ki.ne'zesk/ chino: chinezesc chinezești chinezescul chinezeștii chinezescului chinezeștilor

chinezească /ki.ne'ze a̯s.kə/ china: chinezească chinezești chinezeasca chinezeștile chinezeștii chinezeștilor

ciupercă f /ʧiw'per.kə/ seta, champiñón: ciupercă ciuperci ciuperca ciupercile ciupercii ciupercilor

compani e f /kom.pa'ni.e/ compañía: compania companii compania companiile companiei companiilor

computer n /kom'pu.ter/ computadora, ordenador: computer computere computerul computerele computerului

computerelor

con n /kon/ cono: con conuri conul conurile conului conurilor

cri ză f /'kri.zə/ crisis: criză crize criza crizele crizei crizelor

cultiva, culti v v /'kul'tiv/ cultivar

dărâma, dărâm v /də.rɨ'ma/ derribar, demoler

declara, declar v /de.kla'ra/ declarar

denunța, denunț v /de.nunˈʦa/ denunciar descurca (a se), descurc v /des.kur'ka/ desenvolverse, arreglárselas

determina, determin v /de.ter.mi'na/ determinar, originar

dezvolta, dezvolt v /dez.vol'ta/ desarrollar

diferi t a/di.fe'rit/ diferente (m): diferit diferiți diferitul diferitții diferitului diferiților

diferi tă /di.fe'ri.tə/ diferente (f): diferită diferite diferita diferitele diferitei diferitelor

director a/di'rek.tor/ director: director directori directorul directorii directorului directorilor

directoare /di'rek.to a̯.re/ directora: directoare directoare directoarea directoarele directoarei directoarelor

discuta, discut v /dis.kuˈta/ discutir

document n /do.kuˈment/

documento: document documente documentul documentele documentului

documentelor

dori nță f /do'rin.ʦə/ deseo: dorință dorințe dorința dorințele dorinței dorințelor

economic a/e.ko'no.mik/ económico: economic economici economicul economicii economicului economicilor

economică /e.ko'no.mi.kə / económica: economică economice economica economicele economicei economicelor

elimina, eli min v /e.li.mi'na/ eliminar

enorm a /e'norm/ enorme (m): enorm enormi enormul enormii enormului enormilor

enormă /e'nor.mə/ enorme (f): enormă enorme enorma enormele enormei enormelor

european a /e.u. ro'pe a̯n/ europeo: european europeni europeanul europenii europeanului europenilor

europeană /e.u. ro'pe a̯.nə/ europea: europeană europene europeana europenele europenei europenelor

evita, evi t v /e.vi'ta/ evitar executa, execut v /eg.ze.ku'ta/ ejecutar, realizar

exercita, exercit v /eg.zer.ʧi'ta/ ejercer, ejercitar

exista, exi st v /eg.zis'ta/ existir, haber




200

expira, expi r v /eks.pi'ra/ caducar, expirar, vencer, cumplirse

explica, expli c v /eks.pli'ka/ explicar

exporta, export v /eks.por'ta/ exportar

exprima, expri m v /eks.pri'ma/ expresar

ezita, ezi t v /e.zi'ta/ dudar

falsifica, falsi fic v /fal.si.fi'ka/ falsificar felicita, feli cit v /fe.li.ʧi'ta/ felicitar

formulă f /for'mu.lə/ fórmula: formulă formule formula formulele formulei formulelor

fost a/fost/ ex, que fue, anterior: fost fosți f ostul f osții f ostului f osților

f ostă /'fos.tə/ ex, que fue, anterior: f ostă f oste f osta f ostele f ostei f ostelor

frământa, frământ v /frə'mɨn.ta/ preocupar, inquietar; amasar

f uncție f /'funk.ʦi.e/ función, cargo, empleo: f uncție f uncții f uncția f uncțiile f uncției f uncțiilor

fura, fur v /fu'ra/ robar

garanți e f /ga.ran'ʦi.e/ garantía: garanție garanții garanția garanțiile garanției garanțiilor

gardă f /'gar.də/ guardia: gardă gărzi garda gărzile gărzii gărzilor gaz n /gaz/ gas: gaz gaze gazul gazele gazului gazelor

glob n /glob/ planeta Tierra: glob globuri globul globurile globului globurilor

gust n /gust/ gusto, sabor: gust gusturi gustul gusturile gustului gusturilor

gusta, gust v /gus'ta/ gustar, probar

hoț m /hoʦ/ ladrón: hoț hoți hoțul hoții hoțului hoților

imita, imi t v /i.mi'ta/ imitar

implica, impli c v /im.pli'ka/ implicar

înțelegere f /ɨn.ʦe'le.ʤe.re/ entendimiento, acuerdo: înțelegere înțelegeri înțelegerea înțelegerile înțelegerii

înțelegerilor

învățător m /ɨn.və.ʦə'tor/ maestro: învățător învățători învățătorul învățătorii învățătorului învățătorilor

judecători e f /ʒu.de.ka.to'ri.e/ tribunal, juzgado: judecătorie judecătorii judecătoria judecătoriile judecătoriei

judecătoriilor

lalea f /la'le a̯/ tulipán: lalea lalele laleaua lalelele lalelei lalelelor

legumă f /le'gu.mə/ legumbre, verdura: legumă legume leguma legumele legumei legumelor

li mpede a /'lim.pe.de/ claro: limpede limpezi limpedele limpezii limpedelui limpezilor

li mpede /'lim.pe.de/ clara: limpede limpezi limpedea limpezile limpezii limpezilor

lucrare f /lu'kra.re/ trabajo, obra: lucrare lucrări lucrarea lucrările lucrării lucrărilor

lucrător a /lu.krə'tor/ trabajador: lucrător lucrători lucrătorul lucrătorii lucrătorului lucrătorilor

lucrătoare /lu.krə'to a̯.re/ trabajadora: lucrătoare lucrătoare lucrătoarea lucrătoarele lucrătoarei lucrătoarelor majorare f /ma.ʒo'ra.re/ aumento, subida: majorare majorări majorarea majorările majorării majorărilor

matematică f /ma.te'ma.ti.kə/ matemáticas: matematică matematici matematica matematicile matematicii

matematicilor

materie f /ma'te.ri.e/ materia, asignatura: materie materii materia materiile materiei materiilor

mâncare f /mɨn'ka.re/ plato, comida: mâncare mâncăruri mâncarea mâncărurile mâncării mâncărurilor

mena j n /me'naʒ/ tarea doméstica: mena j mena juri mena jul mena jurile mena jului mena jurilor

mi lă f /'mi.lə/ piedad, compasión: milă mile mila milele milei milelor

minor a /mi'nor/ menor (m): minor minori minorul minorii minorului minorilor

minoră /mi'no.rə/ menor (f): minoră minore minora minorele minorei minorelor

număr n /nuˈmər/ número: număr numere numărul numerele numărului numerelor

obstacol n /ob'sta.kol/ obstáculo: obstacol obstacole obstacolul obstacolele obstacolului obstacolelor

ocazie f /o'ka.zi.e/ ocasión: ocazie ocazii ocazia ocaziile ocaziei ocaziilor

pagubă f /'pa.gu.bə/ daño, perjuicio: pagubă pagube paguba pagubele pagubei pagubelor




201

periodic a /pe.ri'o.dik/ periódico: periodic periodici periodicul periodicii periodicului periodicilor

periodică /pe.ri'o.di.kə/ periódica: periodică periodice periodica periodicele periodicei periodicelor

personal n /per.so'nal/ personal: personal personale personalul personalele personalului personalelor

plată f /'pla.tə/ pago, paga: plată plăți plata plățile plății plăților

presiune f /pre.si'u.ne/ presión: presiune presiuni presiunea presiunile presiunii presiunilor

publicație f /pu.bli'ka.ʦi.e/ publicación: publicație publicații publicația publicațiile publicației publicațiilor rasă f /'ra.sə/ raza: rasă rase rasa rasele rasei raselor

referitor (la) adv /re.fe.ri'tor/ acerca (de), referente (a)

reparație f /re.pa'ra.ʦi.e/ reparación: reparație reparații reparația reparațiile reparației reparațiilor

salarizat a /sa.la.ri'zat/ asalariado, remunerado: salarizat salarizați salarizatul salarizații salarizatului salarizaților

salarizată /sa.la.ri'za.tə/ asalariada, remunerada: salarizată salarizate salarizata salarizatele salarizatei salarizatelor

sărbătoare f /sər.bə'to a̯.re/ fiesta: sărbătoare sărbători sărbătoarea sărbătorile sărbătorii sărbătorilor

secundă f /se'kun.də/ segundo: secundă secunde secunda secundele secundei secundelor

sentiment n /sen.ti'ment/ sentimiento: sentiment sentimente sentimentul sentimentele sentimentului

sentimentelor

sol n /sol/ suelo, terreno: sol soluri solul solurile solului solurilor

stilou n /sti'low/ estilográfica: stilou stilouri stiloul stilourile stiloului stilourilor

supraf ață f /su.pra'fa.ʦə/ superficie: supraf ață supraf ețe supraf ața supraf ețele supraf eței supraf ețelor

temă f /'te.mə/ tema: temă teme tema temele temei temelor

totul a, num, art, p /'to.tul/ todo: tot totul toți toții --- tuturor

toată /'to a̯.tə/ toda: toată toate toata toatele --- tuturor

țiței n /ʦi'ʦei/ crudo, petróleo: țiței țițeiuri țițeiul țițeiurile țițeiului țițeiurilor

uscat a /us'kat/ seco: uscat uscați uscatul uscații uscatului uscaților

uscată /us'ka.tə/ seca: uscată uscate uscata uscatele uscatei uscatelor

vi rus n /'vi.rus/ virus: virus virusuri virusul virusurile virusului virusurilor zid n /zid/ muro: zid ziduri zidul zidurile zidului zidurilor

Zid

stilou

http://www.fotosearch.com/UNC109/u19518520/





202


Directorul felicită pe studenți El director felicita a los estudiantes

Ai 60 de secunde să dărâmi toate conurile Tienes 60 segundos para derribar todos los conos

Dacă te hotărăști să denunți, mergi la Judecătoria Si te decides a denunciar, ve al Juzgado de Guardia

de Gardă din Madrid de Madrid Se descurcă f oarte bine în locuri mai uscate Se las arregla muy bien en lugares más secos

Cum se descurcă soția dv. singură cu mena jul? ¿Cómo se las arregla su mujer sola con las tareas

domésticas?

Voi discutați despre majorarea prețurilor Discutís sobre la subida de los precios

Despre ce discută domnul Munteanu seara ¿Sobre qué discute el señor Munteanu por la noche,cu soția sa? con su mujer?

Dan și Ion discută referitor la reducerile de Dan y Ion discuten acerca de la reducción de

personal în compania unde lucrează personal en la compañía donde trabajan

Execut lucrări la cele mai bune prețuri Realizo trabajos a los mejores precios

Există o bancă în apropiere? ¿Hay un banco cerca? Criza economică exercită o mare presiune asupra La crisis económica ejerce una gran presión sobre

lucrătorilor europeni los trabajadores europeos

În trecut, când nu existau bani, plățile se făceau En el pasado, cuando no existía dinero, los pagos secu legume hacían con legumbres

Astăzi pe glob există un număr enorm de Hoy en día en la Tierra existe un número enormeautomobile de automóviles

În lume există un număr f oarte mare de En el mundo existe un número muy grande de publicații periodice publicaciones periódicas

A adunat într-un album imaginile care exprimau Ha reunido en un álbum las imágenes que

dorințele ei expresaban sus deseos

Ciupercile se dezvoltă în sol bogat Las setas se desarrollan en suelo rico

Au discutat despre toate Han discutido acerca de todo

O reparație mică poate evita pagube mari Una pequeña reparación puede evitar grandes daños

Am executat tot ce mi-ai dat de făcut He realizado todo lo que me has encargado

A expirat termenul de garanție Ha vencido el plazo de la garantía

Am explicat cum trebuie să faci He explicado como tienes que hacer

A ezitat să se ducă acolo Ha dudado en irse allí

A falsificat un document Ha falsificado un documento

A furat un stilou Ha robado una estilográfica

L-au furat hoții Le han robado los ladrones

hoț




203


1. Ellos cultivan la tierra Ei cultivă pământul2. Cultivo toda la superficie Cultiv pe toată supraf ața3. Quiero cultivar setas Vreau să cultiv ciuperci4. ¡Derribaremos el muro! O să dărâmăm zidul!

5. ¿Tiene algo que declarar? Aveți ceva de declarat?6. Denuncio a mi hija O denunț pe f iica mea7. Ahora cada cual se las apaña como puede Acum fiecare se descurcă cum poate 8. ¿La suerte determina el éxito? Norocul determină succesul?9. Las plantas necesitan agua para desarrollarse Plantele are nevoie de apă pentru a se dezvolta 10. ¿Sobre qué discuten Juan y Pedro? Despre ce discută Juan și Pedro?11. Discuto a menudo con él sobre la clave del éxito Discut des cu el despre cheia succesului12. ¿Sobre qué discute el estudiante con su profesor? Despre ce discută studentul cu prof esorul său? 13. ¿Cómo se elimina un virus de ordenador? Cum se elimină un virus de computer?14. Quise eliminar a Carlos Am vrut să îl elimin pe Carlos15. Él evita los obstáculos El evită obstacolele

16. Ha ejecutado sin piedad a su antigua esposa Și-a executat f ără milă f osta soție17. Considero que no existe una fórmula del éxito Consider că nu există o formulă a succesului18. No ejerzo ningún otro cargo remunerado Nu exercit nici o alta f uncție salarizată 19. Existen sabores diferentes Există gusturi diferite20. Hay cuatro razas humanas Există patru rase umane21. Está bien cuando en la familia hay buen entendimiento E bine când în familia există buna înțelegere22. El plazo expira y ud. no tiene aún los documentos Termenul expiră iar dvs. nu aveți î ncă actele23. ¿Qué explican los profesores en la lección? Ce explică prof esorii la lecții?24. Los profesores explican la asignatura Prof esorii explică materia25. ¿Qué explica el profesor? Ce explică prof esorul?26. Él explica la lección El explică lecția

27. Ahora explico dónde está la estación Acum explic unde este stația28. El profesor explica en rumano Prof esorul explică în limba română 29. Explique porqué ha escrito estas palabras Explicați de ce ați scris cuvintele acestea30. Te he explicado el problema dos veces Ți-am explicat problema de două ori 31. Le explico a mi hijo el tema de matemáticas Îi explic f iului meu tema la matematică 32. Se lo explico a mi hijo I-o explic f iului meu33. Mi maestra explica con claridad Învățătoarea mea explică limpede34. Holanda exporta muchos tulipanes Olanda exportă multe lalele35. Azerbayán podría exportar petróleo y gas a Rumanía Azerbaijan ar putea exporta țiței și gaze în România36. No pueden expresar sus sentimientos Nu pot să-și exprime sentimentele37. El delantero duda entre el Liverpool y el Real Madrid Atacantul ezită î ntre Liverpool și Real Madrid

38. Es muy fácil falsificar monedas Este f oarte ușor să falsifici monede39. Mihai ha felicitado a su compañera de trabajo Mihai a felicitat-o pe colega sa40. Les felicitamos con ocasión de los fiestas de invierno Vă felicităm cu ocazia sărbătorilor de iarnă 41. Quiero felicitarle por el matrimonio Vreau să vă felicit cu ocazia căsătoriei42. ¡No voy a preocuparme por los árboles! Nu merg să mă frământ pentru copaci!43. Sé demasiado bien lo difícil que es amasar un pan Știu prea bine ce greu e să frămânți o pâine44. ¿Te preocupa la crisis? Te frământă criza?45. Un menor roba un coche y provoca un accidente Un minor f ură o mașină și f ace accident46. Un ladrón ha robado el libro “Cómo hacerte rico” Un hoț a furat cartea „Cum să devii bogat“ 47. Quiero probar platos chinos Vreau să gust mâncăruri chinezești48. ¡No me imites! Nu mă imita!

49. Yo en el amor lo doy todo y me implico con todo Eu în dragoste dau tot și mă implic cu totul50. ¿Quieres implicarte? Vrei să te implici?




204

Îmi imprumuți un creion?¿Me prestas un lápiz?


La alternancia ăa en los verbos acabados en

-ăca

Continuamos con los verbos de la conjugación I. La alternancia aă se produce en las formas del presente donde el

acento recae en la raíz, cuando un infinitivo tiene una ă antes de la última consonante. En este tema lo veremos con

los verbos a se îmbrăca y a împăca

îmbrăca verb tranzitiv


(a) îmbrăca îmbrăcare îmbrăcat îmbrăcând singular plural îmbr acă îmbracaț i


singular

I (eu) îmbr ac (să) îmbr ac îmbrăcam îmbrăcai îmbrăcasem

a II-a (tu) îmbr aci (să) îmbr aci îmbrăcai îmbrăcași îmbrăcaseși

a III-a (el, ea) îmbr acă (să) îmbr ace îmbrăca îmbrăcă îmbrăcase

plural

I (noi) îmbrăcăm (să) îmbracăm îmbrăcam îmbrăcarăm îmbrăcaserăm, îmbrăcasem

a II-a (voi) îmbrăcaț i (să) îmbracaț i îmbrăcaț i îmbrăcarăț i îmbrăcaserăți, îmbrăcaseț i

a III-a (ei, ele) îmbr acă (să) îmbr ace îmbrăcau îmbrăcară îmbrăcaseră

Jachetă

35






205

Vocabulario 35

altul p /'al.tul/ el otro: altul alții altuia altora

alta p /'al.ta/ la otra: alta, altele, alteia, altora

aparență f /a.pa'ren.ʦə/ apariencia: aparență aparențe aparența aparențele aparenței aparențelor

apoi adv /a'po ʲ/ después atacare f /a.ta'ka.re/ ataque: atacare atacări atacarea atacările atacării atacărilor

bătaie f /bə'ta.je/ paliza: bătaie bătăi bătaia bătăile bătăii bătăilor

caracter n /ka.rak'ter/ carácter: caracter caractere caracterul caracterele caracterului caracterelor

câtva art /kɨt'va/ un poco, algo, alguno: câtva câțiva --- câtorva

câtăva /kɨ.tə'va/ un poco, algo, alguna: câtăva câteva --- câtorva

chiulangi u m /kju.lan'ʤi.u/ novillero, pellero: chiulangiu chiulangii chiulangiul chiulangiii chiulangiului chiulangiilor

chiulangi e f /kjulan'ʤi.e/ novillera, pellera: chiulangie chiulangii chiulangia chiulangiile chiulangiei chiulangiilor

ci nă f /'ʧ i.nə/ cena: cină cine cina cinele cinei cinelor

coaf or m /ko a̯'for/ peluquero, peluquería: coaf or coaf ori coaf orul coaf orii coaf orului coaf orilor

comentator m /ko.men.ta'tor/ comentarista (m): comentator comentatori comentatorul comentatorii

comentatorului comentatorilor

comentatoare f /ko.men.ta.to a̯.re/ comentarista (f): comentatoare comentatoare comentatoara comentatoarele

comentatoarei comentatoarelor

confirmare f /kon.fir'mare/ confirmación: confirmare confirmări confirmarea confirmările confirmării confirmărilor

copertă f /ko'per.tə/ portada: copertă coperte coperta copertele copertei copertelor

dușman m /du ʃ 'man/ enemigo: dușman dușmani dușmanul dușmanii dușmanului dușmanilor

dușmană f /du ʃ 'ma.nə/ enemiga: dușmană dușmane dușmana dușmanele dușmanei dușmanelor

familial a /fa.mi.li'al/ familiar (m): familial familiali familialul familialii familialului familialilor

familială /fa.mi.li'a.lə/ familiar (f): familială familiale familiala familialele familialei familialelor final n /fi'nal/ final: final finaluri finalul finalurile finalului finalurilor

importa, import v /im.por'ta/ importar

indica, i ndic v /in.di'ka/ indicar

infracțiune f /in.frak.ʦi'u.ne/ infracción: infracțiune infracțiuni infracțiunea infracțiunile infracțiunii infracțiunilor

insista, insi st v /in.sis'ta/ insistir

insulta, insult v /in.sul'ta/ insultar

invita, invi t v /in.vi'ta/ invitar

invoca, invoc v /in'vok/ invocar, apelar, alegar, poner como excusa...

îmblăn

i t a /ɨm.blə

'nit/ forrado de piel: îmblăn

it îmblăn

iți îmblăn

itul îmblăn

iții îmblăn

itului îmblăn

iților

îmblăni tă /ɨm.blə'ni.tə/ forrada de piel: îmblănită îmblănite îmblănita îmblănitele îmblănitei îmblănitelor

îmbrăca (a se), îmbrac v t /ɨm'brak/ vestir(se)

împăca (a se), împac v /ɨm.pə'ka/ reconciliar(se), entender(se)

împiedica, împiedic v /ɨm.pje.di'ka/ impedir

o (a se) împiedica tropezar

împrumuta, împrumut v /ɨm.pru'mut/ prestar, tomar prestado

încurca, încurc v /ɨn.kur'ka/ enredar, embrollar, confundir, embarazar

îndată adv /ɨn'da.tə/ inmediatamente, enseguida

îndura, îndur v /ɨn.du'ra/ soportar, aguantar

înjura, înjur v /ɨn.ʒu'ra/ injuriar, jurar

înlâtura, înlătur v /ɨn.lə.tu'ra/ alejar, descartar, apartar

întâi adv /ɨn'tɨ ʲ/ al principio, en primer lugar

întâmpina, întâmpin v /ɨn.tɨm.pi'na/ acoger, recibir, salir al encuentro




206

întârziere f /ɨn.tɨr.zi'e.re/ retraso: întârziere întârzieri întârzierea întârzierile întârzierii întârzierilor

întuneca (a se), întunec v /ɨn.tu.ne'ka/ oscurecerse

jachetă f /ʒa'ke.tə/ chaqueta: jachetă jachete jacheta jachetele jachetei jachetelor

judeca, judec v /ʒu.de'ka/ juzgar, reflexionar

jura (a se), jur v /ʒu'ra/ jurar

justifica, justi fic v /ʒus.ti.fi'ka/ justificar leșina, leși n v /le. ʃ i'na/ desmayarse

lupta, lupt v /lup'ta/ luchar

manifesta, manif est v /ma.ni.fes'ta/ manifestar, poner de relieve, manifestarse

mărita (a se), mări t v /mə.ri'ta/ casar(se) (sólo se usa para mujeres)

mătura, mătur v /mə.tu'ra/ barrer

meci n /me'ʧ i/ partido (de futbol, baloncesto, etc): meci meciuri meciul meciurile meciului meciurilor

merita, merit v /me.ri'ta/ merecer

naționalitate f /na.ʦi.o.ma.li'ta.te/ nacionalidad: naționalitate naționalități naționalitatea naționalitățile

naționalității naționalităților

neplăcut a /ne.plə'kut/ molesto, desagradable: neplăcut neplăcuți neplăcutul neplăcuții neplăcutului neplăcuților

neplăcută /ne.plə'ku.tə/ molesta, desagradable: neplăcută neplăcute neplăcuta neplăcutele neplăcutei neplăcutelor

ni meni art, a, num /'ni.me.n ʲ/ nadie: nimeni --- nimănui/nimănuia ---

noutate f /no.u'ta.te/ novedad: noutate noutăți noutatea noutățile noutății noutăților

nuntă f /'nun.tə/ boda: nuntă nunți nunta nunțile nunții nunților

original a /o.ri.ʤi'nal/ original (m): original originali originalul originalii originalului originalilor

originală /o.ri.ʤi'na.lə/ original (f): originală originale originala originalele originalei originalelor

osteneală f /os.te'ne a̯.lə/ cansancio, esfuerzo: osteneală osteneli osteneala ostenelile ostenelii ostenelilor

patrie f /'pa.tri.e/ patria: patrie patrii patria patriile patriei patriilor

pensionare f /pen.si.o'na.re/ jubilación: pensionare pensionări pensionarea pensionările pensionării pensionărilor

popor n /po'por/ pueblo: popor popoare poporul popoarele poporului popoarelor

prelungi re f /pre.lun'ʤi.re/ ampliación, retraso, prolongación: prelungire prelungiri prelungirea prelungirile

prelungirii prelungirilor

rasi sm n /ra'sism/ racismo: rasism --- rasismul --- rasismului ---

rubeolă f /ru.be'o.lə/ rubeola: rubeolă rubeole rubeola rubeolele rubeolei rubeolelor

sărăci e f /sə.rə'ʧ i.e/ pobreza: sărăcie sărăcii sărăcia sărăciile sărăciei sărăciilor

secret a /se'kret/ secreto: secret secreți secretul secreții secretului secreților

secretă /se'kre.tə/ secreta: secretă secrete secreta secretele secretei secretelor

vacci n n /vak'ʧ in/ vacuna: vaccin vaccinuri vaccinul vaccinurile vaccinului vaccinurilor vârstă f /'vɨrs.tə/ edad: vârstă vârste vârsta vârstele vârstei vârstelor

victorie f /vik'to.ri.e/ victoria: victorie victorii victoria victoriile victoriei victoriilor

zăpadă f /za'pa.də/ nieve: zăpadă zăpezi zăpada zăpezile zăpezii zăpezilor

zăpadă

http://www.fotosearch.com/DSN013/1786899/




207


Nu merită osteneala No vale la pena

A tot insista devine neplăcut Tanto insistir se hace molesto

Dacă vrei să spui ceva, fă-o, Si quieres decir algo, dilo

dar f ără să insulți pe nimeni pero sin insultar a nadie Jean se va îmbrăca îndată Jean se va a vestir en seguida

Cine se îmbracă mai bine? ¿Quién se viste mejor?

El îmbracă o jachetă îmblănită Él viste una chaqueta forrada de piel

V-am invitat Le he invitado (a ud.)

Chiar dacă m-ai invitat (tot) n-aș veni Aunque me invitaras no vendría

Chiar dacă m-ai fi invitat (tot) n-aș fi venit Aunque me hubieras invitado no habría venido

N-am fost invitat No he sido invitado

Doresc să vă invit la ceva Me gustaría invitarle a algo

Îi invităm în fiecare duminică

Le invitamos todos los domingos

Câți bani să-ți împrumut? Câțiva ¿Cuánto dinero te presto? Algo

Nu vom încerca să încurcăm pe nimeni No vamos a intentar engañar a nadie

Nu e bine să judecăm cărțile după copertă No está bien juzgar los libros por la portada

și oamenii după haine ni los hombres por la ropa

Colegii au întâmpinat-o pe Mihaela la gară Los compañeros han recibido a Mihaela en la

estación

Un comentator leșină în direct înaintea unui meci Un comentarista se desmaya en directo antes de un

partido

Noi luptăm pentru pace Nosotros luchamos por la paz

Spaniolii au manifestat împotriva Los españoles se han manifestado en contra delprelungirii vârstei de pensionare retraso de la edad de jubilación

Vrei să te măriți cu mine? ¿Quieres casarte conmigo?

Mătur zăpada Barro la nieve

Această noutate merită confirmare Esta novedad merece confirmación

Ospătarul s-a împiedicat El camarero tropezó

Î ți împrumut păpușa mea Te dejo mi muñeca

Îmi împrumuți un creion? ¿Me prestas un lápiz?

Nuntă

En la siguiente lista aprovechamos para repasar el imperativo con el verbo a îmbrăca

http://www.fotosearch.com/BDX353/bxp67297/






209

Ce bine te miști!¡Qué bien te mueves!


La alternancia șcșt en verbos acabados en -șca

El uso de la segunda persona como impersonal

A mi casa, a tu casa...

La construcción Trebuie + conjuncti v

¿A qué te dedicas?

Continuamos con los verbos de la conjugación I. Los verbos que acaban en -șca como mișca, mușca, împușca, pișca,

cambian la letra c por una t tanto en la segunda persona singular de indicativo, como en la segunda singular y tercera

del conjuncti v prezent:

mușca verb tranzitiv


(a) mușca mușcare mușcat mușcândsingular plural

mușcă mușcaț i


singular

I (eu) mușc (să) mușc mușcam mușcai mușcasem

a II-a (tu) mușt i (să) mușt i mușcai mușcași mușcaseși

a III-a (el, ea) mușcă (să) mușt e mușca mușcă mușcase

plural

I (noi) mușcăm (să) mușcăm mușcam mușcarăm mușcaserăm, mușcasem

a II-a (voi) mușcaț i (să) mușcaț i mușcaț i mușcarăț i mușcaserăț i, mușcaseț i

a III-a (ei, ele) mușcă (să) mușt e mușcau mușcară mușcaseră

armă

36

http://www.fotosearch.com/IMP161/ingpcyhe0641/

http://www.fotosearch.com/OJO173/pe0061666/




210

A veces en rumano se usa la segunda persona como un impersonal y se traduciría como el infinitivo:

În Singapore este ilegal să mesteci gumă En Singapur es ilegal masticar chicleCum să modi fici o pagină Cómo modificar una página

En rumano se sobreentiende la palabra “casa” en frases como ¿Vienes a mi casa? O ¿te mudas a mi casa? Donde se

dice literalmente: “¿Vienes a la mía?”, o “¿Te mudas a la mía”

Vreau să te muți la mi ne Quiero que te mudes a mi casa

Una de las formas de preguntar a qué se dedica alguien es con el verbo a ocupa, que también significa ocuparse de

algo:

Cu ce te ocupi? ¿A qué te dedicas?

motor

Por último, presentamos la construcción trebuie + conjunctiv que sería el equivalente al español “tener que + verbo”

o “hay que + infinitivo”

Nu trebuie să mi ște un deget No tiene que mover un dedo

Gumă de mestecat





Vocabulario 36

adversar m /ad.ver'sar/ adversario: adversar adversari adversarul adversarii adversarului adversarilor

adversară f /ad.ver'sa.rǝ/ adversaria: adversară adversare adversara adversarele adversarei adversarelor

agent m /a'ʤent/ agente (m): agent agenți agentul agenții agentului agenților

agentă f /a'gen.tǝ/ agente (f): agentă agente agenta agentele agentei agentelor

alternati v a /al.ter.na'tiv/ alternativo: alternativ alternativi alternativul alternativii alternativului alternativilor

alternati vă /al.ter.na'ti.vǝ/ alternativa: alternativă alternative alternativa alternativele alternativei alternativelor

armă f /'ar.mǝ/ arma: armă arme arma armele armei armelor

auto n /'a.u.to/ coche

consi liu n /kon'si.lju/ consejo: consiliu consilii consiliul consiliile consiliului consiliilor

control n /kon'trol/ control: control controale controlul controalele controlului controalelor

corporal a /kor.po'ral/ corporal (m): corporal corporali corporalul corporalii corporalului corporalilor

corporală /kor.po'ra.lǝ/ corporal (f): corporală corporale corporala corporalele corporalei corporalelor

detector n /de.tek'tor/ detector: detector detectoare detectorul detectoarele detectorului detectoarelor

experiență s /eks.pe.ri'en.ʦǝ/ experiencia: experiență experiențe experiența experiențele experienței experiențelor factură f /fak'tu.rǝ/ factura: factură facturi factura facturile facturii facturilor

gen n /ʤen/ clase, tipo: gen genuri genul genurile genului genurilor

gumă f /'gu.mǝ/ chicle, goma: gumă gume guma gumele gumei gumelor

o gumă de mestecat chicle

gură f /'gu.rǝ/ boca: gură guri gura gurile gurii gurilor

ilegal a /i.le'gal/ ilegal (m): ilegal ilegali ilegalul ilegalii ilegalului ilegalilor

ilegală /i.le'ga.lǝ/ ilegal (f): ilegală ilegale ilegala ilegalele ilegalei ilegalelor

iubi re f /ju'bi.re/ amor: iubire iubiri iubirea iubirile iubirii iubirilor

local a /lo'kal/ local (m): local locali localul localii localului localilor

local /lo'ka.lǝ/ local (f): locală locale locala localele localei localelor

material n /ma.te.ri'al/ material: material materiale materialul materialele materialului materialelor

medici nă f /me.di'ʧi.nǝ/ medicina: medicină --- medicina --- medicinelor/medicinilor

mesteca, mestec v /mes.te'ka/ masticar

minciună f /min'ʧju.nǝ/ mentira: minciună minciuni minciuna minciunile minciunii minciunilor

minister n /mi.nis'ter/ ministerio: minister ministere ministerul ministerele ministerului ministerelor

mira (a se), mir v /mi'ra/ asombrar(se), extrañar(se)

mișca (a se), mișc v /mi ʃ 'ka/ mover(se)

modifica, modi fic v /mo.di.fi'ka/ modificar

motor n /mo'tor/ motor: motor motoare motorul motoarele motorului motoarelor

mușca, mușc v /mu ʃ 'ka/ morder

muta (a se), mut v /mu'ta/ mudar(se)

normă f /'nor.mǝ/ norma: normă norme norma normele normei normelor

obliga, obli g v /o.bli'ga/ obligar

observa, observ v /ob.ser'va/ observar, notar

ocupa, ocup v /o.ku'pa/ ocupar

olimpiadă f /o.lim.pi'a.dǝ/ olimpiada: olimpiadă olimpiade olimpiada olimpiadele olimpiadei olimpiadelor

participa, parti cip v /par.ti.ʧ i'pa/ participar

pădure f /pǝ'du.re/ bosque: pădure păduri pădurea pădurile pădurii pădurilor pica (fam), pic v /pi'ka/ suspender

planetă f /pla'ne.tǝ/ planeta: planetă planete planeta planetele planetei planetelor

plimba, plimb v /plim'ba/ pasear




212

poseda, posed v /po.se'da/ poseer

practica, practic v /prak.ti'ka/ practicar

prefera, pref er v /pre.fe'ra/ preferir

procura, procur v /pro.ku'ra/ procurar, hacerse con, adquirir

profita, prof i t v /pro.fi'ta/ aprovechar

pronunța, pronunț v /pro.nun'ʦa/ pronunciar psihiatru m /psi.hi'a.tru/ siquiatra (m): psihiatru psihiatri psihiatrul psihiatrii psihiatrului psihiatrilor

psihiatră f /psi.hi'a.trǝ/ siquiatra (f): psihiatră psihiatre psihiatra psihiatrele psihiatrei psihiatrelor

publica, public v /pu.bli'ka/ publicar

pupa, pup v /pu'pa/ besar (fam.)

reclama, reclam v /re.kla'ma/ reclamar

recomanda, recomand v /re.ko.man'da/ recomendar

rectifica, recti fic v /rek.ti.fi'ka/ rectificar

refuza, ref uz v /re.fu'za/ rehusar, rechazar

regreta, regret v /re.gre'ta/ sentir, lamentar sămânță f /sǝ'mîn.ʦǝ/ semilla: sămânță semințe sămânța semințele seminței semințelor

sănătos a /sǝ.nǝ'tos/ sano: sănătos sănătoși sănătosul sănătoșii sănătosului sănătoșilor

sănătoasă /sǝ.nǝ'toa.sǝ/ sana: sănătoasă sănătoase sănătoasa sănătoasele sănătoasei sănătoaselor

scaner n /'ska.ner/ escáner: scaner scanere scanerul scanerele scanerului scanerelor

schimbare f /skim'ba.re/ cambio: schimbare schimbări schimbarea schimbările schimbării schimbărilor

tânăr a /'tᵻ.nǝr/ joven (m): tânăr tineri tânărul tinerii tânărului tinerilor

tânără /'tᵻ.nǝ.rǝ/ joven (f): tânără tinere tânăra tinerele tinerei tinerelor

test n /test/ prueba, test: test teste testul testele testului testelor

text n /tekst/ texto: text texte textul textele textului textelor

trebuie v /'tre.bu.je/ hay que..., tener que...

vagabond a /va.ga'bond/ vagabundo: vagabond vagabonzi vagabondul vagabonzii vagabondului vagabonzilor

vagabondă /va.ga'bon.dǝ/ vagabunda: vagabondă vagabonde vagabonda vagabondele vagabondei vagabondelor

pădure







214


1. Mastico con la boca cerrada Mestec cu gura închisă 2. ¿Por qué te asombras de que no tienes novio? De ce te miri că nu ai prieten?3. Todavía me asombro de por qué tengo éxito Î ncă mă mir de ce am succes4. Yo de aquí no me muevo Eu de aici nu mă mișc

5. ¡Tenemos que movernos rápido! Trebuie să ne mișcăm repede!6. ¡Qué bien te mueves! Ce bine te miști!7. El motor se mueve Motorul se mișcă 8. Me muevo en tu dirección Mă mișc în direcția ta9. ¡Muévete! Mișcă-te!10. No es necesario que modifiquemos las normas Nu e nevoie să modificăm normele11. Ha mordido a un agente en un dedo A mușcat un agent de un deget12. Quiero mudarme a tu casa Vreau să mă mut la tine13. Si no quieres, ¡te obligo! Dacă nu vrei, te oblig!14. Me gusta observar planetas Îmi place să observ planete15. ¿No has observado ningún cambio? N-ai observat nici o schimbare?

16. Me gusta ocuparme del jardín de mamá Îmi place să mă ocup de grădina mamei17. ¿Quién se ocupa de los perros vagabundos? Cine se ocupă de câinii vagabonzi?18. ¿A qué se dedica (ud.)? Cu ce vă ocupați?19. Participo en este concurso Particip la acest concurs20. Te invito a participar Te invit să participi21. Hemos perdido con el adversario más fácil Am picat cu cel mai ușor adversar22. No ha pasado la prueba del detector de mentiras A picat testul cu detectorul de minciuni23. Me gusta pasearme por el bosque Îmi place să mă plimb prin pădure24. ¡Vamos a pasear! Hai să ne plimbăm!25. Este médico posee una rica experiencia Acest medic posedă o experiență bogată 26. Posee un buen material Posedă un bun material

27. No podemos practicar todos los días Nu putem să practicăm în fiecare zi28. Es sano practicar deportes Este sănătos să practici sporturi29. ¿Qué deportes practicáis? Ce sporturi praticați?30. ¿Qué clase de películas prefieres? Ce gen de f ilme preferi?31. Prefiero otro color Pref er o altă culoare32. Prefiero ir ahora Pref er să merg acum33. Quiero comprarme un teléfono nuevo Vreau să îmi procur un telef on nou34. Se ha comprado un arma Și-a procurat o armă 35. No te aproveches de mi amor Nu profita de iubirea mea36. Aprovechemos el buen tiempo Să profităm de vremea frumoasă 37. Nosotros te ayudaremos a pronunciar correctamente Noi te vom ajuta să pronunți corect

38. ¿Cómo se pronuncia esta palabra? Cum se pronunță acest cuvânt?39. ¿Quieres publicar un libro? Vrei să publici o carte?40. El 4 de enero de 2010 publico un texto Pe 4 ianuarie 2010 eu public textul41. ¿No me besas? Nu mă pupi? 42. Reclamo una factura demaiado grande Reclam o factură prea mare43. Tenemos que reclamar en la administración Trebuie să reclamăm la administrație44. Practico yoga y se lo recomiendo a todos Practic yoga și o recomand tuturor45. ¿Qué me recomiendas? Ce-mi recomanzi?46. El consejo local rectificará el presupuesto de la ciudad Consiliul local va rectifica bugetul orașului47. El niño rechaza la comida Copilul ref uză mâncarea48. ¿Por qué se niegan los padres a tener más hijos? De ce ref uză părinții să aiba mai mulți copii?

49. Nadie lamenta nada Nimeni nu regretă nimic50. Sentimos no poder invitar a Carlos Regretăm că nu-l putem invita pe Carlos




215

Puteți repeta, vă rog? ¿Me lo puede repetir, por favor?


Continuamos con otros 25 verbos de la conjugación I, como ejemplo el verbo a rezema que significa “apoyarse” o

“recostarse”, y que tiene alguna variante, aunque de las dos formas reazem/rezem la más común es la forma regular

(rezem), suele ir en reflexivo y acompañado de la preposición de o pe:

rezema verb tranzitiv


(a) rezema rezemare rezemat rezemând

singular plural

reazemă,

r ezemărezemaț i

numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfectsimplu

mai mult ca perfect

singular

I (eu) reazem, r ezem (să) reazem, r ezem rezemam rezemai rezemasem

a II-a (tu) reazemi, r ezemi (să) reazemi, r ezemi rezemai rezemași rezemaseși

a III-a (el, ea)reazemă,

r ezemă

(să) reazeme,r ezeme

rezema rezemă rezemase

plural

I (noi) rezemăm (să) rezemăm rezemam rezemarăm rezemaserăm, rezemasem

a II-a (voi) rezemaț i (să) rezemaț i rezemaț i rezemarăț i rezemaserăț i, rezemaseț i

a III-a (ei,

ele)

reazemă,

r ezemă

(să) reazeme,

r ezeme

rezemau rezemară rezemaseră

Ea î și rezemă capul de pieptul lui Ella apoya la cabeza en el pecho de él

37

http://www.fotosearch.com/BLD003/pl040128/

http://www.fotosearch.com/IGS227/is093-050/




216

Vocabulario 37

agenți e s f /a.ʤen'ʦi.e/ agencia: agenție agenții agenția agențiile agenției agențiilor

arti st s m /ar'tist/ artista (m): artist artiști artistul artiștii artistului artiștilor

arti stă s f /ar'tis.tǝ/ artista (f): artistă artiste artista artistele artistei artistelor

așa adv /a' ʃ a/ así atentat s n /a.ten'tat/ atentado: atentat atentate atentatul atentatele atentatului atentatelor

baghetă s f /ba'ge.tǝ/ batuta: baghetă baghete bagheta baghetele baghetei baghetelor

bec s n /bek/ bombilla: bec becuri becul becurile becului becurilor

bi ne s n /'bi.ne/ bien: bine --- binele --- binelui ---

brusc adv /brusk/ bruscamente

bucată s f /bu'ka.tǝ/ parte, trozo: bucată bucăți bucata bucățile bucății bucăților

capabil (de) adj /ka'pa.bil/ capaz (m): capabil capabili capabilul capabilii capabilului capabililor

capabilă /ka'pa.bi.lǝ/ capaz (f): capabilă capabile capabila capabilele capabilei capabilelor

circulație s f /ʧir.ku'la.ʦi.e/ circulación: circulație circulații circulația circulațiile circulației circulațiilor

cutremur s n /ku'tre.mur/ terremoto: cutremur cutremure cutremurul cutremurele cutremurului cutremurelor

deranj s n /de'ranʒ/ molestia: deranj deranjuri deranjul deranjurile deranjului deranjurilor

dirijor s m /di.ri'ʒor/ director (de orquesta o de coro): dirijor dirijori dirijorul dirijorii dirijorului dirijorilor

dirijoare s f /di.ri'ʒo a̯.re/ directora: dirijoare dirijoarea dirijoare dirijoarele dirijoarei dirijoarelor

dulce s n /'dul.ʧe/ dulce: dulce dulciuri dulcele dulciurile dulcelui dulciurilor

ideologi e s f /i.de.o.lo'ʤi.e/ ideología: ideologie ideologii ideologia ideologiile ideologiei ideologiilor

incandescent adj /in.kan.des'ʧent/ incandescente (m): incandescent incandescenți incandescentul incandescenții

incandescentului incandescenților

incandescentă /in.kan.des'ʧen.tǝ/ incandescente (f): incandescentă incandescente incandescenta incandescentele

incandescentei incandescentelor indicator s n /in.di.ka'tor/ indicador, señal: indicator indicatoare indicatorul indicatoarele indicatorului indicatoarelor

furat adj /fu'rat/ robado: furat furați furatul furații furatului furaților

furată /fu'ra.tǝ/ robada: furată furate furata furatele furatei furatelor

grupare s f /gru'pa.re/ agrupación: grupare grupări gruparea grupările grupării grupărilor

luat adj /lu'at/ llevado: luat luați luatul luații luatului luaților

luată /lu'a.tǝ/ llevada: luată luate luata luatele luatei luatelor

maidanez s m /ma.i.da'nez/ perro sin dueño, perro vagabundo: maidanez maidanezi maidanezul maidanezii

maidanezului maidanezilor

muncă s f /'mun.kǝ/ trabajo: muncă munci munca muncile muncii muncilor

pardon interj /par'don/ ¡perdón!

piept s n /pjept/ pecho: piept piepturi pieptul piepturile pieptului piepturilor

planifica, planif i c v t /pla.ni.fi'ka/ planificar

poli tic adj m /po'li.tik/ político: politic politici politicul politicii politicului politicilor

poli tică s f , adj f /po'li.ti.kǝ/ política: politică politice politica politicele politicei politicelor

realitate s f /re.a.li'ta.te/ realidad: realitate realități realitatea realitățile realității realităților

rebel adj /re'bel/ rebelde (m): rebel rebeli rebelul rebelii rebelului rebelilor

rebelă /re'be.lǝ/ rebelde (f): rebelă rebele rebela rebelele rebelei rebelelor

renunța, renunț v i /re.nun'ʦa/ renunciar

repara, repar v t /re.pa'ra/ reparar, arreglar repeta, repet v t /re.pe'ta/ repetir

respecta, respect

respira, respi r v t /res.pi'ra/ respirar




217

revendica, revendic v t /re.ven.di'ka/ reivindicar

rezema (a se), rezem v t /re.ze'ma/ apoyar(se), recostar(se)

rezerva, rezerv v t /re.zer'va/ reservar

rezista, rezi st v i /re.zis'ta/ resistir

rezolva, rezolv v t /re.zol'va/ resolver

ridica, ridi c v t /ri.di'ka/ levantar, levantarse risca, risc v t /ris'ka/ arriesgar

rutier adj /ru.ti'e.re/ de carretera (m): rutier rutieri rutierul rutierii rutierului rutierilor

rutieră /ru.ti'e.rǝ/ de carretera (f): rutieră rutiere rutiera rutierele rutierei rutierelor

sacrifica, sacri fic v t /sa.kri.fi'ka/ sacrificar

saluta, salut v t /sa.lu'ta/ saludar

săruta (a se), sărut v t /sǝ.ru'ta/ besar(se)

schimba, schimb v t /skim'ba/ cambiar

scuipa, scuip v t /sku.i'pa/ escupir

scutura, scutur v t /sku.tu'ra/ sacudir, agitar scuza, scuz v t /sku'za/ excusar, disculpar

sediu s n /'se.dju/ sede: sediu sedii sediul sediile sediului sediilor

separa, separ v t /se.pa'ra/ separar

solicita, soli cit v t /so.li.ʧi'ta/ solicitar

spânzura, spânzur v t /spᵻn.zu'ra/ colgar, ahorcar

specifica, speci fic v t /spe.ʧi.fi'ka/ especificar

spera, sper v t /spe'ra/ esperar

transport s n /trans'port/ transporte: transport transporturi transportul transporturile transportului transporturilor

turi sm s n /tu'rism/ turismo: turism turisme turismul turismele turismului turismelor

dulciuri

http://www.fotosearch.com/UNE419/u25798714/




218


Nu renunț la niciun leu din banii mei No renuncio a ningún leu de mi dinero

Cum să renunți la fumat? ¿Cómo renunciar a fumar?

A venit timpul să renunțăm la becurile incandescente Ha llegado el tiempo de que renunciemos a las

bombillas incandescentes Nu vreau să renunț așa ușor No quiero renunciar tan fácilmente

Eu pot renunța la cafea iar tu nu poți renunța Yo puedo renunciar al café y tú no puedes renunciar

a la dulciuri los dulces

Ai renunțat la caf ea? ¿Has renunciado al café?

Aș repara televizorul dar nu știu cum Repararía el televisor pero no sé cómo

Puteți repeta, vă rog? ¿Puede repetir, por favor?

Istoria se repetă La historia se repite

Învață să respecți pe cei din jurul tău Aprende a respetar a los de tu alrededor

De ce nu respecți regulile de circulație? ¿Por qué no respetas las normas de circulación?

În drumul nostru sunt multe indicatoare rutiere En nuestro trayecto hay muchas señales de tráfico pe

care șof erul trebuie să le respecte que el conductor tiene que respetar

Ea î și rezemă capul de pieptul lui Ella apoya la cabeza en el pecho de él

Aș dori să rezerv o masă pentru trei persoane Desearía reservar una mesa para tres personas

Aș vrea să rezerv două locuri pentru mâine seară Quisiera reservar dos localidades para mañana por la

noche

Tata dă un telef on la agenția de turism și rezervă El padre llama por teléfono a la agencia de turismo y

bilete de călătorie reserva el billete de viaje

Dirijorul ridică bagheta El director levanta la batuta

Am un ceas care rezistă la apă și nu se strică Tengo un reloj que resiste en el agua y no seestropea

Ea rezolvă bine problemele Ella resuelve bien los problemas

Cum se rezolvă problema câinilor maidanezi? ¿Cómo se resuelve el problema de los perros

callejeros?

Vă rog să mă scuzați Le ruego me disculpe

Suntem capabili să separăm visul de realitate? ¿Somos capaces de separar el sueño de la realidad?

Sper că ești sănătos Espero que estés sano

Sper să ajungem devreme acasă Espero que lleguemos temprano a casa

Speră că va reveni curând Espera que va a volver pronto

Maidanez





219


1. ¿Cómo planifico una excursión? Cum planif ic o excursie?2. No renuncio a ti Nu renunț la tine3. Ha renunciado a la vida de artista A renunțat la viată de artist4. Quiero que arregle la ducha Vreau să repare dușul

5. ¿Lo puede reparar hoy? O puteți repara azi?6. ¿Açun tiene tiempo de reparar también el ascensor? Mai aveți timp să reparați și liftul?7. Ha reparado su coche con piezas robadas Și-a reparat mașina cu piese furate8. ¿Puede repetir, por favor? Puteți repeta, vă rog? 9. ¿Tengo que repetir la lección? Trebuie să repet lecția?10. Espero repetir el resultado Sper să repet rezultatul11. No repitas mis errores Să nu repeți greșelile mele12. ¡Respétenos! Respectați-ne!13. No ha respetado la señal de Stop Nu a respectat indicatorul Stop14. Ya no puedo respirar Nu mai pot să respir15. Respire aire limpio Respirați aer curat

16. Una agrupación rebelde ha reivindicado el atentado O grupare rebelă a revendicat atentatul17. Gran Bretaña reivindica un trozo de la Antártida Marea Britanie revendică o bucată de Antarctica18. Se apoya en un árbol Se rezemă de un copac19. Nos recostamos contra la pared Ne rezemăm de perete20. He reservado una habitación Am rezervat o cameră 21. Deseo reservar una mesa para mañana Doresc să rezerv o masă pentru mâine22. Han resisitido hasta el último hombre Au rezistat până la ultimul om23. Resulevo un problema Rezolv o problemă 24. ¿Cómo se resuelve la crisis política? Cum se rezolvă criza politică? 25. Levántate y anda Ridică-te și mergi26. Me he levantado de la cama M-am ridicat din pat

27. Levantemos el vaso Să ridicăm paharul28. Ha arriesgado la vida Și-a riscat viața29. Jorge se arriesga a ir a la cárcel Jorge riscă să ajungă în închisoare30. Me sacrifico por el bien del equipo Mă sacrific pentru binele echipei31. En política se sacrifica todo În politică se sacrifică totul32. Quiero saludar a Irina en primer lugar Vreau să o salut pe Irina în primul rând33. Saludo la decisión tomada Salut hotărârea luată 34. Beso a mamá O sărut pe mama35. La temperatura ha cambiado bruscamente Temperatura s-a schimbat brusc36. ¿Puede cambiarme el aceite? Puteți să-mi schimbați uleiul?37. ¿Tengo que cambiar de tren? Trebuie să schimb trenul?

38. Ha escupido a un adversario A scuipat un adversar39. Un terremoto sacude la capital Un cutremur scutură capitala40. Nos sacudimos el polvo Ne scuturăm de praf41. No quiero disculparte Nu vreau să te scuz 42. Quiero disculparme Vreau să mă scuz 43. Perdón, discúlpeme Pardon, mă scuzi 44. Disculpe la molestia Scuzați deranjul45. Las ideologías nos separan Ideologiile ne separă 46. Solicito una beca de transporte Solicit o bursă de transport47. ¿Podemos solicitar alguna ayuda? Putem solicita vreun ajutor?48. Se ahorcó en la sede de su anterior lugar de trabajo S-a spânzurat la sediul f ostului loc de muncă

49. Especifico que no he participado en este concurso Eu specific că nu am participat la acest concurs50. No esperes nada de él Să nu speri nimic de la el




220

Sunați-ne!¡Llámenos!


Alternancia ăa en la tercera persona del singular de los verbos a arăta y a agăța

A uita y a se uita

Los verbos a arăta y a agăța sólo cambian la ă por una a en la tercera persona del presente de indicativo y de

subjuntivo

agăța verb tranzitiv


(a) agăț a agăț are agăț at agăț ândsingular plural

agață agăț aț i


singular

I (eu) agăț (să) agăț agăț am agăț ai agăț asem

a II-a (tu) agăț i (să) agăț i agăț ai agăț ași agăț aseși

a III-a (el, ea) agață (să) agaț e, agăț e agăț a agăț ă agăț ase

plural

I (noi) agăț ăm (să) agăț ăm agăț am agăț arăm agăț aserăm, agăț asem

a II-a (voi) agăț aț i (să) agăț aț i agăț aț i agăț arăț i agăț aserăți, agăț aseț i

a III-a (ei, ele) agață (să) agaț e, agăț e agăț au agăț ară agăț aseră

arăta verb tranzitiv


(a) arăt a arăt are arăt at arăt ând

singular plural

ar ată arăt aț i


singular

I (eu) ar ăt (să) ar ăt arăt am arăt ai arăt asem

a II-a (tu) ar ăț i (să) ar ăț i arăt ai arăt ași arăt aseși

a III-a (el, ea) ar ată (să) ar ate arăt a arăt ă arăt ase

plural

I (noi) arăt ăm (să) arăt ăm arăt am arăt arăm arăt aserăm, arăt asem

a II-a (voi) arăt aț i (să) arăt aț i arăt aț i arăt arăț i arăt aserăți, arăt aseț i

a III-a (ei, ele) ar ată (să) ar ate arăt au arăt ară arăt aseră

El resto de los verbos que presentamos en este tema siguen las reglas de los temas anteriores.

38

http://www.fotosearch.com/IHT126/ih026061/




221

Los siguientes ejemplos ayudarán a aclarar la diferencia entre a uita “olvidar” y a se uita (la) “mirar (a)”:

Am uitat ce doream să-ți spun He olvidado que deseaba decirte

Și-a uitat ochelarii acasă Se ha olvidado las gafas en casa

Se ui tă în ogli ndă Se mira en el espejo

Florin se ui tă la televizor Florin mira el televisorMă uit la ei (La) miro a ella

cravată

Por último, señalar que le verbo a ustura ”picar”, sólo se usa en la tercera persona.

giruetă

http://www.fotosearch.com/CRT319/15339-58pg/





222

Vocabulario 38

adunare f /a.du'na.re/ suma: adunare adunări adunarea adunările adunării adunării

agăța, agăț v /a.gǝ'ʦa/ colgar, enganchar ambulanță f /am.bu'lan.ʦǝ/ ambulancia: ambulanță ambulanțe ambulanța ambulanțele ambulanței ambulanțelor

arăta, arăt v /arǝ'ta/ mostrar, enseñar

balcon n /bal'kon/ balcón: balcon balcoane balconul balcoanele balconului balcoanelor

bati stă f /ba'tis.tǝ/ pañuelo: batistă batiste batista batistele batistei batistelor

bloc n /blok/ bloque, edificio: bloc blocuri blocul blocurile blocului blocurilor

bolnav a /bol'nav/ enfermo: bolnav bolnavi bolnavul bolnavii bolnavului bolnavilor bolnavă /bol'na.vǝ/ enferma: bolnavă bolnave bolnava bolnavele bolnavei bolnavelor

camion n /ka.mi'on/ camión: camion camioane camionul camioanele camionului camioanelor

cardiolog s /kar.di.o'log/ cardiólogo: cardiolog cardiologi cardiologul cardiologii cardiologului cardiologilor cardiologă /kar.di.o'lo.gǝ/ cardióloga: cardiologă cardiologe cardiologa cardiologele cardiologei cardiologelor

caz n /kaz/ caso: caz cazuri cazul cazurile cazului cazurilor

câmp n /kᵻmp/ campo: câmp câmpuri câmpul câmpurile câmpului câmpurilor

ciocan n /'kan/ martillo: ciocan ciocane ciocanul ciocanele ciocanului ciocanelor ciocănel n /ʧjo.ka'nel/ martillito, baqueta: ciocănel cioănele ciocănelul ciocănelele ciocănelului ciocănelelor

claxon n /klak'son/ bocina, claxon: claxon claxoane claxonul claxoanele claxonului claxoanelor compozitor s /kom.po.zi'tor/ compositor: compozitor compozitori compozitorul compozitorii compozitorului

compozitorilor

compozitoare /kom.po.zi'to a̯.re/ compositora: compozitoare compozitoare compozitoarea compozitoarele

compozitoarei compozitoarelor contract n /kon'trakt/ contrato: contract contracte contractul contractele contractului contractelor

cravată f /kra'va.tǝ/ corbata: cravată cravate cravata cravatele cravatei cravatelor

elef ant m /e.le'fant/ elefante: elef ant elef anți elef antul elef anții elef antului elef anților

f ebră f /'fe.brǝ/ fiebre: f ebră f ebre f ebra f ebrele f ebrei f ebrelor

fereastră f /fe're a̯s.trə/ ventana: fereastră ferestre fereastra ferestrele ferestrei ferestrelor gazon n /ga'zon/ césped: gazon gazoane gazonul gazoanele gazonului gazoanelor

giruetă f /ʤi.ru'e.tǝ/ veleta: giruetă giruete girueta giruetele giruetei giruetelor

grav a, adv /grav/ grave (m), gravemente: grav gravi gravul gravii gravului gravilor gravă /'gra.vǝ/ grave (f): gravă grave grava gravele gravei gravelor

imunologic a /i.mu.no'lo.ʤik/ inmunológico: imunologic imunologici imunologicul imunologicii imunologicului

imunolocicilor imunologică /i.mu.no'lo.ʤi.kǝ/ inmunológica: imunologică imunologice imunologica imunologicele imunologicelei

imunologicelor

memoria f /me'mo.ri.e/ memoria: memorie memorii memoria memoriile memoriei memoriilor

mi nim a /'mi.nim/ mínimo: minim minimi minimul minimii minimului minimilor

mi nimă /'mi.ni.mǝ/ mínima: minimă minime minima minimele minimei minimelor nas n /nas/ nariz: nas nasuri nasul nasurile nasului nasurilor

nivel n /ni'vel/ nivel: nivel niveluri nivelul nivelurile nivelului nivelurilor

oftalmolog s /of.tal.mo'log/ oftalmólogo: oftalmolog oftalmologi oftalmologul oftalmologii oftalmologuluioftalmologilor oftalmologă /of.tal.mo'lo.gǝ/ oftalmóloga: oftalmologă oftalmologe oftalmologa oftalmologele oftalmologei

oftalmologelor ogli ndă f /o'glin.dǝ/ espejo: oglindă oglinzi oglinda oglinzile oglinzii oglinzilor

oreli st s /o.re'list/ otorrinolaringólogo: orelist oreliști orelistul oreliștii orelistului oreliștilor oreli stă /o.re'lis.tǝ/ otorrinolaringóloga: orelistă oreliste orelista orelistele orelistei orelistelor

parabolic a /pa.ra'bo.lik/ parabólico: parabolic parabolici parabolicul parabolicii parabolicului parabolicilor

parabolică /pa.ra'bo.li.kǝ/ parabólica: parabolică parabolice parabolica parabolicele parabolicei parabolicelor piele f /'pje.le/ piel: piele piei pielea pieile pielii/pieii pieilor

pilulă f /pi'lu.lǝ/ píldora: pilulă pilule pilula pilulele pilulei pilulelor

protest n /pro'test/ protesta: protest proteste protestul protestele protestului protestelor reflex a /re'fleks/ reflejo: reflex reflecși reflexul reflecșii reflexului reflecșilor




223

reflexă /re'flek.sǝ/ refleja: reflexă reflexe reflexa reflexele reflexei reflexelor

ridicat a /ri.di'kat/ elevado: ridicat ridicați ridicatul ridicații ridicatului ridicaților ridicată /ri.di'ka.tǝ/ elevada: ridicată ridicate ridicata ridicatele ridicatei ridicatelor

sânge n /'sᵻn.ʤe/ sangre: sânge sângiuri sângele sângiurile sângelui sângiurilor

scrum n /skrum/ ceniza: scrum scrumuri scrumul scrumurile scrumului scrumurilor

sistem n /sis'tem/ sistema: sistem sisteme sistemul sistemele sistemului sistemelor

stare f /'sta.re/ estado: stare stări starea stările stării stărilor strica, stric v /stri'ka/ estropear

suna, sun v /su'na/ sonar, llamar por teléfono

suporta, suport v /su.por'ta/ soportar, aguantar, sufrir

suprima, supri m v /su.pri'ma/ suprimir

suspenda, supend v /sus.pen'da/ suspender

suspi n n /sus'pin/ suspiro: suspin suspine suspinul suspinele suspinului suspinelor

șansă f /'ʃan.sǝ/ suerte, oportunidad: șansă șanse șansa șansele șansei șanselor

tare adv /'ta.re/ fuerte(mente), extremadamente

termina, termi n v /ter.mi'na/ terminar, acabar

transforma (a se), transf orm v /trans.for'ma/ transformar(se)

transpira, transpi r v /trans.pi'ra/ transpirar, sudar

transporta, transport v /trans.por'ta/ transportar

transportator m /trans.por.ta'tor/ transportista: transportator transportatori transportatorul transportatorii

transportatorului transportatorilor tremura, tremur v /tre.mu'ra/ temblar

trompă f /'trom.pǝ/ trompa: trompă trompe trompa trompele trompei trompelor

tuna, tun v /tu'na/ tronar

țipa, țip v /ʦi'pa/ gritar

uda, ud v /u'da/ regar, rociar, mojar

uita, uit v /wi'ta/ olvidar

o a se uita la mirar a urca, urc v /ur'ka/ subir, ascender, trepar

ustura v /us.tu'ra/ picar, escocer

valorifica, valori fic v /va.lo.ri.fi'ka/ valorar

verifica, veri fic v /ve.ri.fi'ka/ verificar, comprobar

vindeca, vi ndec v /vin.de'ka/ curar, sanar

volum n /vo'lum/ volumen: volum volume volumul volumele volumului volumelor

vomita, vomi t v /vo.mi'ta/ vomitar

yoyo n /jo'jo/ yoyó

zgomot n /zgo'mot/ ruido: zgomot zgomote zgomotul zgomotele zgomotului zgomotelor

zmeu n /'zmew/ cometa: zmeu zmeie zmeul zmeiele zmeului zmeielor

Oglindă

http://www.fotosearch.com/CRT001/78392-37jk/




224


Avem șanse minime, dar ne agățăm de ele Tenemos mínimas posibilidades pero nos aferramosa ellas

Le-am arătat colegilor tablourile mele Les he enseñado mis cuadros a los compañeros

Sunați-ne! ¡Llámenos!

Vreți să sunăm pe cineva să vă ia acasă? ¿Quiere que llamemos a alguien para que le lleve a casa?

Îmi place cum sună claxonul ăsta Me gusta como suena esta bocina

Deșteptătorul trebuie să sune mai mult El despertador tiene que sonar más

Zgomotul la volum ridicat suprimă sistemul El ruido a volumen elevado suprime el sistemaimunologic inmunológico

Îmi puteți recomanda ceva pentru cazul meu ¿Me puede recomendar algo para mi caso parasă mă ajute să suprim poftă de mâncare? yudarme a surpimir las ganas de comer?

Crezi că vei termina lucrul până la această oră? ¿Crees que terminarás el trabajo a esta hora?

Ambulanța transportă pacienții grav La ambulancia transporta a los pacientes gravemente

bolnavi la spital enfermos al hospital Vreau să transport o motocicletă Quiero transportar una moto

din Italia în București de Italia a Bucarest

Elef antul m-a udat cu trompa lui El elefante me ha mojado con su trompa

Dacă ați uitat să luați o pilulă, să o luați Si ha olvidado tomar una píldora, tómela

Otoscopul îl ajută pe medic să se uite El otoscopio le ayuda al médico a mirar în urechea noastră en nuestro oído

Am uitat ce doream să-ți spun He olvidado que deseaba decirte

Și-a uitat ochelarii acasă Se ha olvidado las gafas en casa

Se ui tă în oglindă Se mira en el espejo

Florin se uită la televizor Florin mira el televisor

Se uită pe fereastră Mira por la ventana Jocul meu yoyo urcă și coboară Mi yoyó sube y baja

Dacă te ustură ochii, mergi la oftalmolog Si te escuecen los ojos ve al médico

Mă ustură pielea Me pica la piel

Doctorul ne verifică reflexele cu un ciocănel El doctor comprueba nuestros reflejos con unmartillito

Se va vindeca de la sine Se va a curar por sí mismo

Orelistul ne vindecă atunci când avem El otorrino nos cura cuando tenemosprobleme cu nasul, gâtul și urechile problemas en la nariz, la garganta y los oídos

Zmeu

http://www.fotosearch.com/DNV169/05646frl/




225


1. Los dulces te estropean los dientes Dulciurile î ți strică dinții2. ¿Qué parabólica cuelgo en mi balcón? Ce parabolică îmi agăț de balcon?3. Cuelgas correctamente el cuadro en la pared Agăți corect tabloul pe perete4. La brújula señala el norte Busola arată nordul

5. La veleta señala la dirección del viento Girueta arată direcția vântului6. Muéstreme corbatas y pañuelos Arătați-mi cravate și batiste7. No aparenta (ud.) la edad Nu arătați vârsta8. ¿Qué aspecto tiene él? Cum arată el? 9. ¿Qué le puedo enseñar, señor? Ce vă pot arăta, domnule?10. Mi despertador suena a las ocho Deșteptătorul meu sună la opt11. Llámeme otro día Sunați-mă în altă zi 12. ¿Quién ha llamado? Cine a sunat?13. Sufro dolor de dientes Suport durerea de dinți14. Suprímele la memoria Suprimă-i memoria15. Tienes 48 horas para cancelar los contratos Ai 48 de ore să suspenzi contractele

16. Los transportistas suspenden las protestas Transportatorii suspendă protestele17. Tengo que terminar un trabajo Am de terminat o lucrare18. Espero terminarlo para el fin de semana Sper s-o termin până la sfârșitul săptămânii19. Todo se ha transformado en ceniza Totul s-a transformat în scrum20. Su alegría (de ellos) se ha convertido en suspiros Bucuria lor s-a transformat în suspine21. ¿Transpira (ud.) mucho? Transpirați mult?22. Las ambulancias transportan a los enfermos Ambulanțele transportă bolnavii23. Este camión transporta frutas Acest camion transportă fructe24. Tiemblo a causa de la fiebre Tremur din cauza f ebrei25. Deje de temblar así Nu mai tremura atâta26. Afuera truena Af ară tună

27. Ha tronado como en un día se verano A tunat ca într-o zi de vară 28. ¡No grites! Nu țipa!29. ¡No grites al teléfono! Nu țipi la telef on30. Yo grito bastante a menudo Eu țip destul de des31. Mi niña grita más fuerte que yo Fetița mea țipă mai tare ca mine32. No quiero regar el césped Nu vreau să ud gazonul33. La lluvia riega los campos Ploaia udă câmpurile34. No riegue las flores a diario en tiempo de invierno Nu udați florile zilnic pe timpul iernii35. ¡Mira cuantos animales! Uite ce de animale!36. Mire, está allí Uitați, este acolo37. ¿Cómo subo a la terraza del edificio? Cum urc pe terasa blocului?

38. ¡Vamos a montar a caballo! Hai să ne urcăm pe cal!39. Subo y bajo 16 pisos todos los días Urc și cobor 16 eta je în fiecare zi40. ¡Sube al árbol! Urcă în copac!41. Mi cometa sube al cielo Zmeul meu urcă pe cer 42. Me pican mucho los ojos Mă ustură f oarte tare ochii43. Valoro cada minuto Îmi valorific fiecare minut44. Valoremos los trabajos de nuestros compositores Să valorificăm lucrările compozitorilor noștri45. El cardiólogo verifica el estado de nuestro corazón Cardiologul verifică starea inimii noastre46. ¿Puede comprobar el nivel del aceite? Puteți verifica nivelul uleiului?47. Verifico las sumas con la calculadora Verific adunările cu calculatorul48. Curo todas las enfermedades del mundo Vindec toate bolile din lume

49. Puedes sanar tu vida Poți să-ți vindeci viața50. ¿Has vomitado? Ai vomitat?




226

Soția mea așteaptă un copil Mi mujer espera un niño


Alternancia e ea en la tercera persona del presente, verbos que se conjugan como a încerca

Alternancia e a, a ierta

Alternancia șe șa

Muchos verbos de la conjugación I que tienen la “e” como penúltima vocal, cambian ésta por “ea” como en el verbo

que ya conocemos a încerca, en la tercera persona del presente:

alerga verb tranzitiv


(a) alerga alergare alergat alergândsingular plural

aleargă alergaț inumărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect

singular

I (eu) al erg (să) al erg alergam alergai alergasem

a II-a (tu) al ergi (să) al ergi alergai alergași alergaseși

a III-a (el, ea) al eargă (să) al erge alerga alergă alergase

plural

I (noi) alergăm (să) alergăm alergam alergarăm alergaserăm, alergasem

a II-a (voi) alergaț i (să) alergaț i alergaț i alergarăț i alergaserăț i, alergaseț i

a III-a (ei, ele) al eargă (să) al erge alergau alergară alergaseră

En cambio, los verbos a ierta, a înșela, y a așeza cambian la “e” por una “a”17

ierta verb tranzitiv


(a) iert a iert are iert at iert ândsingular plural

i artă iert aț i


singular

I (eu) i ert (să) i ert iert am iert ai iert asem

a II-a (tu) i er ț i (să) i er ț i iert ai iert ași iert aseși

a III-a (el, ea) i artă (să) i erte iert a iert ă iert ase

plural

I (noi) iert ăm (să) iert ăm iert am iert arăm iert aserăm, iert asem

a II-a (voi) iert aț i (să) iert aț i iert aț i iert arăț i iert aserăț i, iert aseț i

a III-a (ei, ele) i artă (să) i erte iert au iert ară iert aseră

El verbo a chema, “llamarse” es reflexivo como en español pero se usa en tercera persona, no se dice mă chem sino

mă cheamă, literalmente „me llaman”.

39




227

Vocabulario 39

alerga, alerg v /a.ler'ga/ correr

apleca, aplec v /a'plek/ inclinarse, asomarse

aștepta, aștep v /aʃ 'tep/ esperar, aguardar

așeza, așez v /a'ʃez/ colocar, poner

o a se aseza sentarse boteza, botez v /bo.te'za/ bautizar

burete m /bu're.te/ esponja: burete bureți buretele bureții buretelui bureților

certa, cert v /ʧer'ta/ regañar, reñir, reprender

o a se certa pelearse; reñir

chema, chem v /ke'ma/ llamar

o a se chema llamarse

chimi e f /ki'mi.e/ química: chimie --- chimia --- chimiei ---

cui n /kuj/ clavo: cui cuie cuiul cuiele cuiului cuielor

deștepta (a se), deștept v /deʃ 'tep.ta/ despertar(se)

detergent m /de.ter'ʤent/ detergente: detergent detergenți detergentul detergenții detergentului detergenților

dezlega, dezleg v /dez.le'ga/ desatar, soltar, resolver

dicțiune f /dik.ʦi'u.ne/ dicción: dicțiune dicțiuni dicțiunea dicțiunile dicțiunii dicțiunilor

freca, frec v /fre'ka/ fregar, frotar

genunchi m /ʤe'nun.kʲ/ rodilla: genunchi genunchi genunchiul genunchii genunchiului genunchilor

ierta, iert v /jer'ta/ perdonar

îndemna (la), îndemn v /ᵻn.dem'na/ impulsar, estimular

îndrepta, îndrept v /ᵻn.drep'ta/ enderezar, corregir, remediar

îneca (a se), înec v /ᵻ.ne'ka/ ahogar(se)

îngheța, îngheț v /ᵻn'get/ helar, congelar

însemna, însemn v /ᵻn.sem'na/ marcar, significar, señalar

înșela, înșel v /ᵻn.ʃe'la/ engañar

întreba, întreb v /ᵻn.tre'ba/ preguntar

lac n /lak/ lago: lac lacuri lacul lacurile lacului lacurilor

lega, leg v /le'ga/ atar, unir, enlazar, anudar

li nie f /'li.ni.e/ línea: linie linii linia liniile liniei liniilor

mister n /mis'ter/ misterio: mister mistere misterul misterele misterului misterelor

nega, neg v /ne'ga/ negar

pată f /'pa.tǝ/ mancha: pată pete pata petele petei petelor picătură f /pi.ka'tu.rǝ/ gota: picatură picături picătura picăturile picăturii picăturilor

pleca, plec v /ple'ka/ irse, partir, marcharse

salvare f /sal'va.re/ ambulancia: salvare salvări salvarea salvările salvării salvărilor

struț m /struʦ/ avestruz: struț struți struțul struții struțului struților

tunel n /tu'nel/ túnel: tunel tuneluri tunelul tunelurile tunelului tunelurilor

vapor n /va'por/ barco: vapor vapoare vaporul vapoarele vaporului vapoarelor

vorbă f /'vor.bǝ/ palabra, charla: vorbă vorbe vorba vorbele vorbei vorbelor

vapor




228


Struțul aleargă repede El avestruz corre rápido

Pe cine aștepți? ¿A quién esperas?

Soția mea așteaptă un copil Mi mujer espera un niño

Diana î și botează astăzi fetița la Bran Diana bautiza hoy a su niña en Bran Mă cert cu Dan în fiecare zi Discuto con Dan todos los días

Cum te cheamă? ¿Cómo te llamas?

Pe mine mă cheamă David Yo me llamo David

Chemați vă rog un taxi Pida por favor un taxi

Frecați-vă mâinile Frótese las manos

Iartă-mă! ¡Perdóname!

Încearcă să mă înșele Intenta engañarme

Mă înșală memoria Me falla la memoria

De ce în

șa

lă bărba

ții? ¿Por qué engañan los hombres?

Spre cine să mă îndrept? ¿A quién me dirijo?

Guvernul îngheață salariile El gobierno congela los salarios

A însemnat cu creionul o zi în calendar Ha marcado con el lápiz un día en el calendario

Întreb oglinda cine e cea mai frumoasă Pregunto al espejo quién es la más bella

Când nu știm cât e ceasul, întrebăm: Cuando no sabemos qué hora es, preguntamos:

ce oră e? Sau, cât e ceasul? “Ce oră e?” O „cât e ceasul?”

Trebuie să legăm victoriile Tenemos que encadenar las victorias

Când am plecat af ară era soare Cuando he salido afuera hacía sol

Maria îl întreabă pe Ion unde pleacă María le pregunta a Ion dónde se va

Vreți să plecați mâine? ¿Quiere (usted) irse mañana?

De ce plecați deja? ¿Por qué se va usted ya?

Plec pentru că sunt obosit Me voy porque estoy cansado

Plec pentru că deja este târziu Me voy porque ya es tarde

Struț




229


1. Corro por la calle Alerg pe stradă 2. ¿No tienes con quien correr? Nu ai cu cine alergi?3. Se inclina hacia la derecha Se apleacă spre dreaptă 4. Me asomo por la ventana Mă aplec pe fereastră

5. Siéntense en sus sitios Așezați-vă la locurile voastre6. Me voy a sentar a la mesa junto a la ventana Mă voi așeza la masa de lângă fereastră 7. Siéntate en mis rodillas Așază-te pe genunchii mei8. Te espera un hombre Te așteaptă un om 9. He esperado muchos años Am așteptat mulți ani10. Le espera a Mihai Îl așteaptă pe Mihai11. Le espera a Irina O așteaptă pe Irina12. La reina ha bautizado un barco Regina a botezat un vapor13. Ha bautizado a su hija Și-a botezat fiica14. Carlos explica por qué se ha peleado con Cristina Carlos explică de ce s-a certat cu Cristina15. No nos peleemos Hai să nu ne certăm

16. ¿Me has llamado? M-ai chemat?17. ¿Tu perro viene cuando le llamas? Câinele tău vine când îl chemi?18. ¡Llame a una ambulancia, por favor! Chemați o salvare, vă rog! 19. Me he despertado temprano M-am deșteptat devreme20. Te perdono Te iert21. ¿Podrías perdonar si te engañara? Ai putea ierta dacă te-ar înșela?22. Intenta si puedes resolver el problema Încerci dacă poți să dezlegi problema23. Desentraña el misterio Dezleagă misterul24. Frote la mancha con detergente Frecați pata cu detergent25. Me froto con la esponja Mă frec cu buretele26. Quiere probar la cocina rumana Vrea să încerce bucătăria românească

27. Ha animado a los estudiantes a aprender A îndemnat studenții să învețe28. Ha enderezado un clavo A îndreptat un cui29. Dirige el coche hacia la ciudad Îndreaptă mașina spre oraș 30. Ha corregido su dicción Și-a îndreptat dicțiunea31. Te ahogas en una gota de agua Te îneci într-o picătură de apă 32. El motor se ahoga Se îneacă motorul33. En tiempo de invierno los lagos se congelan În timpul iernii, lacurile îngheață 34. El agua se ha congelado Apa a înghețat35. Nosotros nos congelamos de frío Noi înghețăm de frig36. Significas mucho para mí Însemni foarte mult pentru mine37. Ha señalado una palabra en el texto A însemnat un cuvânt în text

38. Has marcado un lugar en el mapa Ai însemnat un loc pe hartă 39. Les ha engañado con palabras bonitas L-a înșelat cu vorbe frumoase40. Ha engañado a su mujer Și-a înșelat soția41. Lo mejor es que preguntes Cel mai bine e să întrebi42. El profesor de química pregunta mucho Prof esorul de chimie întreabă mult 43. Me pregunto dónde está el lago rojo Mă întreb unde este lacul roșu44. ¿Como se hace un nudo de corbata? Cum să legi un nod de cravată? 45. El túnel une las dos ciudades Tunelul leagă cele două orașe46. Nosotros no negamos la verdad Noi nu negăm adevărul47. Querría preguntarte por qué niegas esto Aș vrea să te întreb de ce negi asta48. Se ha ido a España A plecat în Spania

49. ¿Dónde vas? Unde pleci?50. El tren va a salir de la línea número 4 Trenul va pleca de la linia numărul 4




230

Înot în piscină Nado en la piscina


Alternancia o oa en la tercera persona del presente

Alternancia

ă

a

Alternancia ă

e (verbos que se conjugan como a cumpăra)

La alternancia o oa se produce en la tercera persona del presente de algunos verbos de la conjugación I que tienen

la letra “o” como penúltima vocal en el infinitivo. Veamos el verbo “convocar”.

convoca verb tranzitiv


(a) convoca convocare convocat convocândsingular plural

convoacă convocaț i


singular

I (eu) conv oc (să) conv oc convocam convocai convocasem

a II-a (tu) conv oci (să) conv oci convocai convocași convocaseși

a III-a (el, ea) conv oacă (să) conv oace convoca convocă convocase

plural

I (noi) convocăm (să) convocăm convocam convocarăm convocaserăm, convocasem

a II-a (voi) convocaț i (să) convocaț i convocaț i convocarăț i convocaserăț i, convocaseț i

a III-a (ei, ele) conv oacă (să) conv oace convocau convocară convocaseră

La alternancia ăa se produce en todo el singular y en la tercera persona del plural del presente de indicativo y

subjuntivo, como en el verboa lăs

a “dejar (de)”

lăsa verb tranzitiv


(a) lăsa lăsare lăsat lăsândsingular plural

l asă lăsaț i


singular

I (eu) l as, l ăs (să) l as, l ăs lăsam lăsai lăsasem

a II-a (tu) l ași, l eși (să) l ași, l eși lăsai lăsași lăsaseși

a III-a (el, ea) l asă (să) l ase, l ese lăsa lăsă lăsase

plural

I (noi) lăsăm (să) lăsăm lăsam lăsarăm lăsaserăm, lăsasem

a II-a (voi) lăsaț i (să) lăsaț i lăsaț i lăsarăț i lăsaserăți, lăsaseț ia III-a (ei, ele) l asă (să) l ase, l ese lăsau lăsară lăsaseră

40




231

El verbo a căsca combina la alternancia ăa con la ya vista scșt

căsca verb tranzitiv


(a) căsca căscare căscat căscândsingular plural

cască căscaț i


singular

I (eu) casc (să) casc căscam căscai căscasem

a II-a (tu) cașt i (să) cașt i căscai căscași căscaseși

a III-a (el, ea) cască (să) cașt e căsca căscă căscase

plural

I (noi) căscăm (să) căscăm căscam căscarăm căscaserăm, căscasem

a II-a (voi) căscaț i (să) căscaț i căscaț i căscarăț i căscaserăți, căscaseț i

a III-a (ei, ele) cască (să) caște căscau căscară căscaseră

La alternancia ăe se produce en la segunda persona singular del presente y en la tercera persona tanto singular

como plural del presente del conjuncti v. Así se comportan verbos que acaban en –ăra, como a cumpăra que yaconocemos y a apăra „defender”:

apăra verb tranzitiv


(a) apăr a apăr are apăr at apăr ândsingular plural

a pără apăr aț i


singular

I (eu) a păr (să) a păr apăr am apăr ai apăr asem

a II-a (tu) a peri (să) a peri apăr ai apăr ași apăr aseși

a III-a (el, ea) a pără (să) a pere apăr a apăr ă

apăr ase

plural

I (noi) apăr ăm (să) apăr ăm apăr am apăr arăm apăr aserăm, apăr asem

a II-a (voi) apăr aț i (să) apăr aț i apăr aț i apăr arăț i apăr aserăți, apăr aseț i

a III-a (ei, ele) a pără (să) a pere apăr au apăr ară apăr aseră

pisci nă




232

Vocabulario 40

ac n /ak/ aguja: ac ace acul acele acului acelor

adăuga, adăug v /a.dǝ.u'ga/ añadir

af acere f /a'fa.ʧe.re/ negocio: af acere af aceri af acerea af acerile af acerii af acerilor

apăra, apăr v /a.pǝ'ra/ defender, proteger

argi nt n /ar'ʤint/

plata: argint arginturi argintul arginturile argintului arginturilor

atac n /a'tak/ ataque: atac atacuri atacul atacurile atacului atacurilor

ață f /'a.ʦǝ/ hilo, hebra: ață ațe ața ațele aței ațelor

bateri e f /ba.te'ri.e/ pila, batería: baterie baterii bateria bateriile bateriei bateriilor

băga, bag v /bǝ'ga/ meter

benzi nă f /ben'zi.nǝ/ gasolina: benzină benzine benzina benzinele benzinei benzinelor

benzinări e f /ben.zi.nǝ'ri.e/ gasolinera: benzinărie benzinării benzinăria benzinăriile benzinăriei benzinăriilor

călca, calc v /kǝl'ka/ pisar

căra, car v /kǝ'ra/ llevar, transportaro a se căra irse, largarse

căsca, casc v /kǝs'ka/ bostezar

chioșc n /kjosk/ quiosco: chioșc chioșcuri chioșcul chioșcurile chioșcului chioșcurilor clătina, clatin v /klǝ.ti'na/ tambalearse, vacilar

convoca, convoc v /kon.vo'ka/ convocar

corespunzător a /ko.res.pun.zǝ'tor/ correspondiente (m): corespunzător corespunzători corespunzătorul

corespunzătorii corespunzătorului corespunzătorilor corespunzătoare /ko.res.pun.zǝ'to a̯.re/ correspondiente (f): corespunzătoare corespunzătoare corespunzătoarea

corespunzătoarele corespunzătoarei corespunzătoarelor crăpa, crăp v /krǝ'pa/ romper, partir

cuib n /kujb/ nido, agujero

curăța, curăț v /ku.ra'ʦa/ limpiar

descărca, descarc v /des.kǝr.ka/ descargar

dezbrăca, dezbrac v /dez.brǝ'ka/ desnudar dispoziti v n /dis.po.zi'tiv/ dispositivo: dispozitiv dispozitive dispozitivul dispozitivele dispozitivului dispozitivelor

duzi nă f /du'zi.nǝ/ docena: duzină duzini duzina duzinile duzinii duzinilor

fișier n /fi.ʃi.er/ fichero: fișier fișiere fișierul fișierele fișierului fișierelor

groapă f /'gro a̯.pǝ/ tumba: groapă gropi groapa gropile gropii gropilor

haide! interj /'haj.de/ ¡vamos!

iarbă f /'jar.bǝ/ hierba: iarbă ierburi iarba ierburile ierbii ierburilor (gen-dat sg neart. ierbi)

imperiu n /im'pe.riw/ imperio: imperiu imperii imperiul imperiile imperiului imperiilor

inf ecție f /in'fek.ʦi.e/ infección: inf ecție inf ecții inf ecția inf ecțiile inf ecției inf ecțiilor o în față enfrente, delante (de)

înălța, înalț v /ᵻ.nǝl'ʦa/ levantar, izar, erigir

încărca, încarc v /ᵻn.kǝr'ka/ cargar

înghețată f /ᵻn.ge'ʦa.tǝ/ helado: înghețată înghețate înghețata înghețatele înghețatei înghețatelor

îngrășa, îngraș v /ᵻn.grǝ'ʃa/ engordar, abonar

îngropa, îngrop v /ᵻn.gro'pa/ enterrar

înota, înot v /ᵻ.no'ta/ nadar

jucător m /ʒu.ka'tor/ jugador: jucător jucători jucătorul jucătorii jucătorului jucătorilor jucătoare f /ʒu.kǝ'to a̯.re/ jugadora: jucătoare jucătoare jucătoarea jucătoarele jucătoarei jucătoarelor

lăsa, las v /lǝ'sa/ dejar, permitir, abandonar

lăuda, laud v /lǝ.u'da/ alabar

lebădă f /'le.bǝ.dǝ/ cisne: lebădă lebede lebăda lebedele lebedei lebedelor

li der m /'li.der/ líder: lider lideri liderul liderii liderului liderilor mări me f /mǝ'ri.me/ tamaño: mărime mărimi mărimea mărimile mărimii mărimilor

mâncări me f /mᵻn.kǝ'ri.me/ picor: mâncărime mâncărimi mâncărimea mâncărimile mâncărimii mâncărimilor

milion n, num /mi.li'on/ millón: milion milioane milionul milioanele milionului milioanelor

mobi l a /mo'bil/ móvil (m): mobil mobili mobilul mobilii mobilului mobililor






234


Convoc 150 de jucători dacă e nevoie Convoco a 150 jugadores si es necesario

Înot în piscină Nado en la piscina

Peștii pot înota f ără probleme Los peces pueden nadar sin problemas

Ei înoată către supraf ața apei Ellos nadan hacia la superficie del agua

Petre toacă 5 milioane de euro pentru propagandă Petre derrocha 5 millones de euros para propaganda

Dan o apără pe Liliana Dan defiende a Liliana

Cum te aperi de vampirii? ¿Cómo te defiendes de los vampiros?

Apărați viața umană Defienda la vida humana

Ne apărăm de atacul câinilor vagabonzi Nos defendemos del ataque de los perros

vagabundos

Ce cumperi azi? ¿Qué compras hoy?

Vreau să cumpăr o carte Quiero comprar un libro

Cumpăr medicamente de la farmacie Compro medicamentos en la farmacia La benzinărie cumpărăm benzină En la gasolinera compramos gasolina

Cumpăr reviste de la chioșc Compro revistas en el quiosco

Nu vă supărați No se enfade

Adăugați sare dacă e nevoie Añada sal si es necesario

Doriți să adăugați plante noi în grădina ¿Desea añadir plantas nuevas en su jardín?

dumneavoastră?

Nu te bagă în f ață! ¡No te cueles!

Poți să-mi bagi ața în acul ăsta? ¿Me puedes enhebrar el hilo en esta aguja?

Pasagerii ne calcă pe picioare Los pasajeros nos pisan en los pies Când casc mă doare mușchiul Cuando bostezo me duele el músculo

Cum descarc fișierele? ¿Cómo descargo los ficheros?

Elena se dezbracă pe bani Elena se desnuda por dinero

Înalț steagul Izo la bandera

Am un dispozitiv care î ți încarcă mobilul când mergi Tengo un dispositivo que te carga el móvil cuando

andas

mobi l




235


1. Los líderes europeos convocan una reunión Liderii europeni convoacă o reuniune2. El parlamento entierra el escándalo Parlamentul îngroapă scandalul3. Nado en el río Înot în râu4. Los cisnes nadan en los lagos Lebedele înoată pe lacuri

5. ¡Vamos, amigos, a nadar! Haide, prietene, să înotăm6. ¡Les ordenamos que no beban! Vă ordonăm să nu beți!7. Los piojos provocan picores fuertes Păduchii provoacă mâncărime puternica8. La infección provoca dolor Inf ecția provoacă durere9. Yo pico la col para la ensalada Eu toc varză pentru salată 10. El perro defiende las ovejas Câinele apără oile11. He comprado una dozena de huevos Am cumpărat o duzină de ouă 12. ¿Puedes comprarme un helado? Poți să-mi cumperi o înghețată? 13. ¿Dónde se puede comprar flores? De unde se pot cumpăra flori?14. La quitanieves limpia la carretera Plugul de zăpadă curăță șoseaua15. ¿Con qué se limpia la plata? Cu ce se curăță argintul?

16. Me limpio la herida con algodón Îmi curăț rana cu vată 17. He contado hasta cien Am numărat până la o sută 18. Cuento ovejas Număr oi 19. No te enfades Nu te supăra 20. Añade agua Adaugă apă 21. He añadido fotos nuevas Am adăugat poze noi22. Tenemos que largarnos de aquí Trebuie să ne cărăm de aici23. Harías bien en irte a otra ciudad Ai f ace bine să te cari în alt oraș 24. Viorel se mete en negocios con Cosmin Viorel se bagă în af aceri cu Cosmin25. ¡No pises la hierba! Nu călca pe iarbă! 26. Bostezo cuando tengo sueño Casc atunci când mi-e somn

27. Busco palabras en el diccionario Caut cuvinte în dicționar28. No busco a Elena, busco a Ion N-o caut pe Elena, îl caut pe Ion29. Te busca un hombre al teléfono Te caută un bărbat la telef on30. El imperio se tambalea Imperiul se clatină 31. Te partes de risa Te crăpi de râs 32. Se me agrieta la piel de los dedos Mi se crapă pielea degetelor33. He descargado un álbum Am descărcat un album34. Mis padres no me dejan desnudarme en las películas Părinții nu mă lasă să mă dezbrac în f ilme35. El escultor erige un monumento Sculptorul înalță un monument36. Stefan Cel Mare erigió 44 monasterios Stefan Cel Mare a înălțat 44 de mănăstiri37. Cargo mis pilas Îmi încarc bateriile

38. ¿Por qué no se carga el juego? De ce nu se încarcă jocul?39. Este desayuno no engorda Acest mic dejun nu îngrașă 40. Como pero no engordo Mănânc dar nu mă îngraș 41. El cerdo engorda Porcul se îngrașă 42. Ha dejado una carta en la mesa A lăsat o scrisoare pe masă 43. He dejado a los niños en casa de los padres Am lăsat copiii la părinți44. Ella ha alabado el espectáculo Ea a lăudat spectacolul45. He aguantado demasiados años Rabd de prea mulți ani46. Los enfermos de los hospitales sufren hambre Bolnavii din spitale rabdă de foame47. Carlos ha cavado sólo su (propia) tumba Carlos și-a săpat singur groapa48. Cave un agujero correspondiente al tamaño de la planta Săpați un cuib corespunzător mărimii plantei

49. Quiero escapar de ellas Vreau să mă scap de ele50. Gica ha escapado de la cárcel Gica a scăpat de închisoare






237

La alternancia u o/oa se produce en verbos como a juca que ya hemos visto o a purta:

purta verb tranzitiv


(a) purta purtare purtat purtândsingular plural

poartă purtați


singular

I (eu) port (să) port purtam purtai purtasem

a II-a (tu) porți (să) porți purtai purtași purtaseși

a III-a (el, ea) poartă (să) poarte purta purtă purtase

plural

I (noi) purtăm (să) purtăm purtam purtarăm purtaserăm, purtasem

a II-a (voi) purtați (să) purtați purtați purtarăți purtaserăți, purtaseți

a III-a (ei, ele) poartă (să) poarte purtau purtară purtaseră

En verbos como a căpăta en la segunda persona del singular se producen dos alternancias a la vez:

căpăta verb tranzitiv


(a) căpăta căpătare căpătat căpătândsingular plural

capătă căpătați


singular

I (eu) capăt (să) capăt căpătam căpătai căpătasem

a II-a (tu) capeți (să) capeți căpătai căpătași căpătaseși

a III-a (el, ea) capătă (să) capete căpăta căpătă căpătase

plural

I (noi) căpătăm (să) căpătăm căpătam căpătarăm căpătaserăm, căpătasem

a II-a (voi) căpătați (să) căpătați căpătați căpătarăți căpătaserăți, căpătaseția III-a (ei, ele) capătă (să) capete căpătau căpătară căpătaseră

En verbos como a semăna se produce una alternancia eea en la tercera persona del presente de indicativo,además de ăe en la segunda persona del presente y en la tercera del conjuncti v prezent:

semăna verb tranzitiv


(a) semăna semănare semănat semănândsingular plural

seamănă semănați


singular

I (eu) semăn, seamăn (să) semăn, seamăn semănam semănai semănasem

a II-a (tu) semeni (să) semeni semănai semănași semănaseși

a III-a (el, ea) seamănă (să) semene semăna semănă semănase

plural

I (noi) semănăm (să) semănăm semănam semănarăm semănaserăm, semănasem

a II-a (voi) semănați (să) semănați semănați semănarăți semănaserăți, semănaseți

a III-a (ei, ele) seamănă (să) semene semănau semănară semănaseră

Por último, señalar que el verbo a amâna es completamente regular.




238

Vocabulario 41

amâna, amân v /a.mᵻ'na/ aplazar, retrasar

apăsa, apăs v /a.pǝ'sa/ apretar, presionar

atlantic a /a'tlan.tik/ atlántico: atlantic atlantici atlanticul atlanticii atlanticului atlanticilor

atlantică /a'tlan.ti.kǝ/ atlántica: atlantică atlantice atlantica atlanticele atlanticei atlanticelor

atmosf eră f /at.mos'fe.rǝ/ atmósfera: atmosf eră atmosf ere atmosf era atmosf erele atmosf erei atmosf erelor

barză f /'bar.zǝ/ cigüeña: barză berze barza berzele berzei berzelor

bască f /'bas.kǝ/ boina: bască băști basca băștile băștei băștilor

buton n /bu'ton/ botón: buton butoane butonul butoanele butonului butoanelor

căpăta, capăt v /kǝ.pǝ'ta/ recibir

câmpi e f /kᵻm'pi.e/ llanura: câmpie câmpii câmpia câmpiile câmpiei câmpiilor

ceașcă f /'ʧe a̯ʃ.kǝ/ taza: ceașcă cești ceașca ceștile ceștii ceștilor

corpuscul m /kor'pus.kul/ corpúsculo: corpuscul corpusculi corpusculul corpusculii corpusculului corpusculilor

desfășura, desfășor v /des.fǝ.ʃu'ra/ desarrollar, desplegar divers a /di'vers/ diverso: divers diverși diversul diverșii diversului diverșilor

diversă /di'ver.sǝ/ diversa: diversă diverse diversa diversele diversei diverselor

edif i ciu n /e.di'fi.ʧiw/ edificio: edif iciu edif icii edif iciul edif iciile edif iciului edif iciilor

energi e f /e.ner'ʤi.e/ energía: energie energii energia energiile energiei energiilor

eveniment n /e.ve.ni'ment/ acontecimiento: eveniment evenimente evenimentul evenimentele evenimentului

evenimentelor

festival n /fes.ti'val/ festival: festival festivaluri festivalul festivalurile festivalului festivalurilor

f otbal n /'fot.bal/ fútbol: f otbal --- f otbalul --- f otbalului

fundi ță f /fun'di.ʦǝ/ cinta: fundiță fundițe fundița fundițele fundiței fundițelor

înconjura, înconjor v /ᵻn.kon'ʒor/ rodear

însura, însor v /ᵻn.su'ra/ casarse (para hombres)18

lacrimă f /'la.kri.mǝ/ lágrima: lacrimă lacrimi lacrima lacrimile lacrimii lacrimilor

li gă f /'li.gǝ/ liga (de f útbol…): ligă ligi liga ligile ligii ligilor

limitat a /li.mi'tat/ limitado: limitat limitați limitatul limitații limitatului limitaților

limitată /li.mi'ta.tǝ/ limitada: limitată limitate limitata limitatele limitatei limitatelor

material a /ma.te.ri'al/ material (m): material materiali materialul materialii materialului materialilor

materială /ma.te.ri'a.lǝ/ material (f): materială materiale materiala materialele materialei materialelor

mănușă f /mǝ'nu.ʃǝ/ guante: mănușă mănuși mănușa mănușile mănușii mănușilor

măsura, măsor v /mǝ.su'ra/ medir naș m /naʃ/ padrino (de bautizo): naș nași nașul nașii nașului nașilor

nașă f /'na,ʃǝ/ madrina (de bautizo): nașă nașe nașa nașele nașei nașelor

natură f /na'tu.rǝ/ naturaleza: natură naturi natura naturile naturii naturilor

ocean n /o'ʧe a̯n/ océano: ocean oceane oceanul oceanele oceanului oceanelor

opti me f /op'ti.me/ octavo (mat), octava (mus.): optime optimi optimea optimile optimii optimilor

papion n /pa.pi'on/ pajarita: papion papioane papionul papioanele papionului papioanelor

pălări e f /pǝ.lǝ'ri.e/ sombrero: pălărie pălării pălăria pălăriile pălăriei pălăriilor

păsa (a-i păsa cuiva de ceva), păs v /pǝ'sa/ importar, preocupar(se alguien por algo)

petic n /'pe.tik/ parche: petic petice peticul peticele peticului peticelor pieptăna (a se), pieptăn v /pjep.tǝ.na/ peinar(se)

plângere f /'plᵻn.ʤe.re/ queja: plângere plângeri plângerea plângerile plângerii plângerilor

prezenta, prezi nt v /pre.zen'ta/ presentar




239

putere f /pu'te.re/ potencia, poder, fuerza: putere puteri puterea puterile puterii puterilor

purta, port v /pur'ta/ llevar

răspundere f /rǝs'pun.de.re/ respuesta: răspundere răspunderi răspunderea răspunderile răspunderii răspunderilor

răsturna, răstorn v /rǝs.tur'na/ volcar

reprezenta, reprezi nt v /re.pre.zen'ta/ representar

rezervor n /re.zer'vor/ depósito: rezervor rezervoare rezervorul rezervoarele rezervorului rezervoarelor ruga, rog v /ru'ga/ rogar, rezar

săpun n /sǝ'pun/ jabón: săpun săpunuri săpunul săpunurile săpunului săpunurilor

scula, scol v /sku'la/ despertar

scutec n /sku.tek/ pañal: scutec scutece scutecul scutecele scutecului scutecelor

semăna (cu), semăn v /se.mǝ'na/ parecer(se a)

servi ciu n /ser'vi.ʧiw/ trabajo: serviciu servicii serviciul serviciile serviciului serviciilor

stol n /stol/ bandada: stol stoluri stolul stolurile stolului stolurilor

strecura, strecor v /stre.ku'ra/ meter

talangă f /ta'lan.gǝ/ cencerro: talangă tălăngi talanga tălăngile tălăngii tălăngilor termometru n /ter.mo'me.tru/ termómetro: termometru termometre termometrul termometrele termometrului

termometrelor

turna, torn v /tur'na/ verter, echar

vărsa, vărs v /vǝr'sa/ derramar, desembocar

zână f /'zᵻ.nǝ/ hada: zână zâne zâna zânele zânei zânelor

zbura, zbor v /zbu'ra/ volar

pălări e




240


Ieri am amânat întâlnirea Ayer aplacé la cita

Avem să amânăm întâlnirea Tenemos que aplazar la cita

E suficient să apeși un buton Basta con apretar un botón

În fiecare an se desfășoară aici diverse festivaluri Todos los años se desarrollan aquí diversos festivales Natura este lumea materială care ne înconjoară La naturaleza es el mundo material que nos rodea

Nu vreau să mă însor No quiero casarme

Nu mă însor cu Nicole No me caso con Nicole

Fiica mea nu a vrut să joace f otbal cu mine Mi hija no quiso jugar al fútbol conmigo

Fiul meu nu a vrut să se joace cu păpușa Mi hijo no quiso jugar con la muñeca

Marcel joacă tenis Marcel juega al tenis

Fetiță ta se piaptănă singură? ¿La niña se peina sola?

După ce mă pieptăn, mă îmbrac Después de peinarme, me visto

Virusul se prezintă sub f ormă de corpusculi El virus se presenta bajo la forma de corpúsculos

V-o prezint pe nașa mea zână Les presento a mihada madrina

Boul poartă o talangă El buey lleva un cencerro Carla poartă pălărie Carla lleva sombrero

Iarnă port mănuși En invierno llevo guantes

Fiecare dintre aceste evenimente reprezintă clipe Cada uno de estos acontecimientos representandin viață momentos de la vida

Tu te scoli la șase și jumatate Tú te despiertas a las seis y media

Mă spăl pe cap su șampon Me lavo la cabeza con champú

Spală-te pe mâini cu săpun Lávate las manos con jabón

Mă spăl cu gel de duș Me lavo con gel de ducha

Milan se strecoară în optimile Ligii Campionilor El Milán se mete en octavos de la Liga de Campeones

O hârtie luată de vânt zboară în aer Una hoja llevada por el viento vuela por el aire Berzele zboară în stoluri spre Africa Las cigüeñas vuelan en bandadas hacia África

Barză albă

http://ro.wiktionary.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Ciconia_ciconia_(aka).jpg




241


1. Hoy aplazo la cita Azi amân întâlnirea2. Aplazaremos el examen O să amânăm examenul3. Aprieto un botón Apăs un buton4. Me aprieta algo en el pecho Mă apasă ceva pe piept

5. Quiero ganar energía para ir más lejos Vreau să capăt energie să merg mai departe6. Todos los años se celebra el concurso În fiecare an, se desfășoară concursul7. ¿Qué festivales se han celebrado en este edificio? Ce festivaluri s-au desfășurat în acest edif iciu?8. La atmósfera rodea la Tierra Atmosf era înconjoară pământul9. Los montes rodean la llanura Munții înconjoară câmpia10. Me caso en verano Mă însor la vară 11. Pedro se casa mañana con Ana Pedro se însoară mâine cu Ana12. ¿Quieres jugar al fútbol? Vreți să jucați f otbal?13. El termómetro mide la temperatura Termometrul măsoară temperatura14. ¿Cómo mido la potencia de un motor? Cum măsor puterea unui motor?15. ¿Cuánto te preocupa? Cât de mult î ți pasă?

16. No me preocupo por los premios Nu îmi păs de premii17. Me gusta peirnarme Îmi place să mă pieptăm18. ¡Péinate! Piaptănă-te!19. Después de lavarme, me peino După ce mă spăl, mă pieptăn 20. ¿Puedo presentarle al señor Popescu? Pot să vi-l prezint pe domnul Popescu?21. ¿Qué documentos tengo que presentar? Ce documente trebuie să prezint?22. Quiero presentar una queja Vreau să prezint o plângere23. Mi padre lleva gafas Tătal meu poartă ochelari24. Tu abuelo lleva boina Bunicul tău poartă bască 25. Llevo una cinta en la cabeza Port o fundiță pe cap 26. El bebé lleva pañales Bebelușul poartă scutece

27. Me gusta llevar pajarita Îmi place să port papion28. María lleva un parche en el ojo Maria poartă un petic pe ochi29. El autobús vuelca Autobuzul se răstoarnă 30. Nosotros representamos a 5 sociedades Noi reprezentăm 5 societăți31. Ud. representa a una Sociedad Limitada Dvs. Reprezentați o societate cu răspundere limitată? 32. Reza todo el día Toată ziua se roagă 33. Le ha rogado que le haga un trabajo L-a rugat să-i f acă un serviciu34. Nosotros nos despertamos todos los días temprano Noi ne sculăm în fiecare zi devreme35. Me despierto rápido Mă scol repede36. Me despierto a las seis Eu mă scol la ora șase37. El se despierta tarde Ei se scoală târziu

38. ¿Cuándo se despierta Daniel? Când se scoală Daniel? 39. El rumano se parece al italiano Româna seamănă cu italiana40. Adriana se va a parecer a su madre Adriana va semăna cu mama ei41. Mihai se parece a sus padres Mihai seamănă cu părinții săi 42. Me meto en tu cama Mă strecor în patul tău 43. Echo vino en los vasos Turn vin în pahare44. Echo café en la taza Turn cafea în ceașcă 45. Echo gasolina en el depósito Turn benzina în rezervor46. El Sena desemboca en el Océano Atlántico Sena se varsă în Oceanul Atlantic47. No quiero derramar lágrimas Nu vreau să vărs lacrimi48. ¡Cómo me gustaría volar! Ce mi-ar plăcea să zbor!

49. ¿Cuánto has volado? Cât de mult ați zburat?50. El avión vuela a 1000 km por hora Avionul zboară cu 1000 de km pe oră




242

Câinele latră El perro ladra

La Conjugación I2 verbos con desinencias en el presente –u, -i, -ă, -ăm, -ați, -ă

Alternancia ă a (verbos que se conjugan como a lătra)

Conjugación I3, verbos que acaban en –ia con desinencias en el presente -i, -i, -e, -em, -ați, -e

Conjugación I4, verbos que acaban en –ia con desinencias en el presente -, -, -e, -em, -ați, -e

La voz pasiva

Verbos de la conjugación I que cambian la última -a del infinitivo por otra vocal en la primera persona del presente

de indicativo, en primer lugar, los que la cambian por una -u, como a intra

intra (verb) verb


(a) intra intrare intrat intrândsingular plural

intră intrați


singular

I (eu) intru (să) intru intram intrai intrasem

a II-a (tu) intri (să) intri intrai intrași intraseși

a III-a (el, ea) intră (să) intre intra intră intrase

plural

I (noi) intrăm (să) intrăm intram intrarăm intraserăm, intrasem

a II-a (voi) intrați (să) intrați intrați intrarăți intraserăți, intraseți

a III-a (ei, ele) intră (să) intre intrau intrară intraseră

a lătra añade además la alternancia que ya conocemos ă

a

lătra verb tranzitiv


(a) lătra lătrare lătrat lătrândsingular plural

latră lătrați


singular

I (eu) latru (să) latru lătram lătrai lătrasem

a II-a (tu) latri (să) latri lătrai lătrași lătraseși

a III-a (el, ea) latră (să) latre lătra lătră lătrase

plural

I (noi) lătrăm (să) lătrăm lătram lătrarăm lătraserăm, lătrasem

a II-a (voi) lătrați (să) lătrați lătrați lătrarăți lătraserăți, lătraseția III-a (ei, ele) latră (să) latre lătrau lătrară lătraseră

42





243

De los verbos que acaban en –ia hay un grupo que sustituye la –a por una –i en la primera persona del presente de

indicativo como a întârzia, que sería la conjugación I 3 y que lleva las siguientes desinencias en el presente (-i, -i, -e, -

em, -ați, -e)

întârzia verb tranzitiv


(a) întârzia întârziere întârziat întârziindsingular plural

întârzie întârziați


singular

I (eu) întârzii (să) întârzii întârziam întârziai întârziasem

a II-a (tu) întârzii (să) întârzii întârziai întârziași întârziaseși

a III-a (el, ea) întârzie (să) întârzie întârzia întârzie întârziase

plural

I (noi) întârziem (să) întârziem întârziam întârziarăm întârziaserăm, întârziasem

a II-a (voi) întârziați (să) întârziați întârziați întârziarăți întârziaserăți, întârziaseți

a III-a (ei, ele) întârzie (să) întârzie întârziau întârziară întârziaseră

Y otro grupo que simplemente quitan la –a y se quedan con la vocal –i como terminación en la primera persona, es el

caso de a mângâia

mângâia verb tranzitiv


(a) mângâia mângâiere mângâiat mângâindsingular plural

mângâie mângâiați


singular

I (eu) mângâi (să) mângâi mângâiam mângâiai mângâiasem

a II-a (tu) mângâi (să) mângâi mângâiai mângâiași mângâiaseși

a III-a (el, ea) mângâie (să) mângâie mângâia mângâie mângâiase

plural

I (noi) mângâiem (să) mângâiem mângâiam mângâiarăm mângâiaserăm, mângâiasem

a II-a (voi) mângâiați (să) mângâiați mângâiați mângâiarăți mângâiaserăți, mângâiaseți

a III-a (ei, ele) mângâie (să) mângâie mângâiau mângâiară mângâiaseră

O a tăia que añade la alternancia ăa

tăia verb tranzitiv


(a) tăia tăiere tăiat tăind singular pluraltaie tăiați


singular

I (eu) tai (să) tai tăiam tăiai tăiasem

a II-a (tu) tai (să) tai tăiai tăiași tăiaseși

a III-a (el, ea) taie (să) taie tăia tăie tăiase

plural

I (noi) tăiem (să) tăiem tăiam tăiarăm tăiaserăm, tăiasem

a II-a (voi) tăiați (să) tăiați tăiați tăiarăți tăiaserăți, tăiaseți

a III-a (ei, ele) taie (să) taie tăiau tăiară tăiaseră

La voz pasiva19

La voz pasiva en rumano se construye de forma similar al español. Por ejemplo con el verbo a căuta




244 dragon

En presente, bastaría con usar el verbo a fi + participio, concretamente el adjetivo derivado del participio:

Eu căut Yo buscoEu sunt căutat Yo soy buscadoEa este căutată Ella es buscada

En pasado, el prezent perfect con fost (el participio del verbo a fi), en medio:

Am căutat He buscadoAm fost căutat He sido buscado

Y en futuro del verbo a fi con (voi, vei etc) + el adjetivo derivado del participio:

El va căuta Él buscará

El va fi căutat Él será buscado

Foarfecă




245

Vocabulario 42

apropia (a se), apropii v /a.pro.pi'a/ acercar(se)

buză f /'bu.zǝ/ labio: buză buze buza buzele buzei buzelor

cale f /'ka.le/ calle, avenida, camino, vía: cale căi calea căile căii căilor

ceapă f /'ʧe a̯.pə/ cebolla: ceapă cepe ceapa cepele cepei cepelor

chirurg m /ki'rurg/ cirujano: chirurg chirurgi chirurgul chirurgii chirurgului chirurgilor

clasă f /'kla.sǝ/ clase: clasă clase clasa clasele clasei claselor

continua, conti nuu v /kon.ti.nu'a/ continuar, seguir

cumpărătură f /kum.pǝ.rǝ'tu.rǝ/ compra: cumpărătură cumpărături cumpărătura cumpărăturile cumpărăturii

cumpărăturilor

discuție f /dis'ku.ʦi.e/ discusión: discuție discuții discuția discuțiile discuției discuțiilor

dragon m /dra'gon/ dragón: dragon dragoni dragonul dragonii dragonului dragonilor

fantomă f /fan'to.mǝ/ fantasma: fantomă fantome fantoma fantomele fantomei fantomelor

foarfecă f /'f o a̯r.fe.kǝ/ tijera: foarfecă foarfece foarfeca foarfecele foarfecei foarfecelor ghinion n /gi.ni'on/ gafe, mala suerte: ghinion ghinioane ghinionul ghinioanele ghinionului ghinioanelor

iaurt n /jawrt/ yogur: iaurt iaurturi iaurtul iaurturile iaurtului iaurturilor

iguană f /i'gwa.nǝ/ iguana: iguană iguane iguana iguanele iguanei iguanelor

intra, i ntru v /in'tra/ entrar

i nsulă f /'in.su.lǝ/ isla: insulă insule insula insulele insulei insulelor

încuia, încui v /ᵻn.ku'ja/ cerrar, encerrar

întârzia, întârzii v /ᵻn.tᵻr.zi'a/ retrasarse, llegar tarde

întâmpla (a se), (sólo 3ª pers.) v /ᵻn.tᵻm'pla/ ocurrir, pasar

întâmplător adv /ᵻn.tᵻm.plǝ'tor/ por casualidad, casualmente lătra, latru v /lǝ'tra/ ladrar

librări e f /li.brǝ'ri.e/ librería: librărie librării librăria librăriile librăriei librăriilor

lup m /lup/ lobo: lup lupi lupul lupii lupului lupilor

mângâia, mângâi v /mᵻn.gᵻ'ja/ acariciar, consolar

moti v n /mo'tiv/ motivo: motiv motive motivul motivele motivului motivelor

mustra, mustru v /mus'tra/ regañar, reprender, reprobar

permanent a /per.ma'nent/ permanente (m): permanent permanenți permanentul permanenții permanentului

permanenților

permanentă /per.ma'nen.tǝ/ permanente (f): permanentă permanente permanenta permanentele permanentei

permanentelor

poli ție f /po'li.ʦi.e/ policía: poliție poliții poliția polițiile poliției polițiilor

scriitor m /scri.i'tor/ escritor: scriitor, scriitori scriitorul scriitorii scriitorului scriitorilor

scriitoare f /scri.i.to a̯.re/ escritora: scriitoare scriitoare scriitoarea scriitoarele scriitoarei scriitoarelor

silicon m /si.li'kon/ silicona: silicon siliconi siliconul siliconii siliconului siliconilor

speria (a se), sperii v /spe.ri'a/ asustar(se)

sufla, suflu v /su'fla/ soplar

tăia, tai v /tǝ'ja/ cortar

umbla, umblu v /um'bla/ andar, caminar , marchar

umfla, umflu v /um'fla/ hinchar, inflar urla, urlu v /ur'la/ bramar, rugir, aullar

zgâria, zgârii v /zgᵻ.ri'a/ rascar, arañar






247


1. Rumanía se halla en el sudeste de Europa România se află în sud-estul Europei2. Descubro una novedad interesante Eu aflu o noutate interesantă 3. Descubre que aquí hay una librería Tu afli că aici este o librărie4. Seguimos trabajando en un proyecto con los italianos Continuăm să lucrăm la un proiect cu italieni

5. Yo entro en clase Eu intru în clasă 6. Tú entras en la oficina Tu intri în birou7. Él entra por la puerta El intră pe ușă 8. Entráis en la sala Voi intrați în sală 9. Ellos entran en la librería Ei intră în librărie10. Ha ocurrido un accidente S-a întâmplat un accident11. ¿Qué va a pasar con Diana? Ce se va întâmpla cu Diana?12. ¿Qué ha pasado con Daniel? Ce s-a întâmplat cu Daniel?13. No puedo regañarla a cada segundo Nu pot s-o mustru în fiecare secundă 14. Yo soplo hasta en el yogur Eu suflu și în iaurt15. Hoy camino por la ciudad Astăzi umblu prin oraș

16. Tú caminas poco Tu umbli puțin17. Él camina mucho El umblă mult 18. Andáis a la escuela Voi umblați la școală 19. ¿Quién camina en busca de ayuda? Cine umblă după ajutor?20. Tienes que ir al doctor Trebuie să umbli pe la doctori21. ¿Me inflas el globo? Îmi umfli balonul?22. Se ha inflado los labios con silicona Și-a umflat buzele cu silicon23. Los lobos aúllan por muchos motivos Lupii urlă din mai multe motive24. El perro que ladra no muerde Câinele care latră nu mușcă 25. Nos acercamos a la isla Ne apropiem de insulă 26. ¡No os acerquéis! Nu vă apropiați!

27. Cerraría la puerta pero no tengo llave Aș încuia ușa dar n-am cheie28. Jack encerraba a su mujer en casa Jack î și încuia soția în casă 29. ¿Has llegado tarde al trabajo? Ați întârziat la serviciu?30. El llega tarde permanentemente El întârzie permanent31. No llegues tarde a la universidad Nu întârzii la universitate32. No me asustan los fantasmas Nu mă sperie fantomele33. Me dan miedo las iguanas Mă sperie iguanele34. Me he asustado M-am speriat35. No me dan miedo los vampiros Nu mă sperie vampirii36. Tu gato te ha arañado Pisica ta m-a zgâriat37. Yo la acaricio lentamente Eu o mângâi încet

38. Acariciame Mângâie-mă 39. Las tijeras se usan para cortar Foarfeca este folosită la tăiat40. ¿Corto las cebollas? Să tai cepele?41. Ya no cortan mis cuchillos de cocina Nu-mi mai taie cuțitele de bucătărie42. El libro es leído por el alumno Cartea este citită de elev43. Soy esperado por los amigos Sunt așteptat de prieteni44. Es buscado por la policía Este căutat de poliție45. Este libro ha sido escrito por un gran escritor Cartea aceasta a fost scrisă de un mare scriitor46. El enfermo ha sido operado por un cirujano joven Bolnavul a fost operat de un chirurg tânăr 47. Él será visitado por los amigos El va fi vizitat de prieteni48. ¿Quién va a ser invitado al concierto? Cine va fi invitat la concert?

49. Voy a ser llamado por el director Voi fi chemat de director50. Sí, serás llamado por el director Da, vei fi chemat de director






249

Vocabulario 43

abandona, abandonez v /a.ban.do'na/ abandonar

abilita, abilitez v /a.bi.li'tez/ autorizar, habilitar

abona (a se), abonez v /a.bo'na/ abonar(se)

aborda, abordez v /a.bor'da/ abordar

abuza, abuzez v /a.bu'za/ abusar

acumula, acumulez v /a.ku.mu'la/ acumular

accelera, accelerez v /ak.ʧe.le'ra/ acelerar

accentua, acentuez v /ak.ʧen.tu'a/ acentuar

accesa, accesez v /ak.ʧe'sa/ acceder

achiziționa, achiziționez v /a.ki.zi.ʦi.o'na/ adquirir

acredita, acreditez v /a.kre.di'tez/ acreditar

acționa, acționez v /ak.ʦi.o'na/ actuar, accionar

adapta, adaptez v /a.dap'ta/ adaptar

administra, administrez v /ad.mi.nis'tra/ administrar adresa (a se), adresez v /a.dre'sa/ dirigir(se)

agasa, agasez v /a.ga'sa/ agredir, fastidiar, provocar

agrava, agravez v /a.gra'va/ agravar

amaneta, amanetez v /a.ma.ne'ta/ empeñar

amenaja, amenajez v /a.me.na'ʒa/ acondicionar, acomodar, arreglar

amortiza, amortizez v /a.mor.ti'za/ amortiguar, amortizar

analiza, analizez v /a.na.li'za/ analizar

ancheta, anchetez v /an.ke'ta/ investigar; indagar

anexa, anexez v /a.nek'sa/ adjuntar, anexar angaja, angajez v /an.ga'ʒa/ dar un empleo, emplear

a se angaja comprometerse

antrena, antrenez v /an.tre'na/ entrenar

anula, anulez v /a.nu'la/ anular

apel m /a'pel/ llamamiento: apel apeluri apelul apelurile apelului apelurilor

apela (la), apelez v /a.pe'la/ apelar (a), recurrir (a)

aprecia, apreciez v /a.pre.ʧi'a/ apreciar

aproviziona, aprovizionez v /a.pro.vi.zi.o'na/ abastecer, proveer, suministrar, surtir

aranja, aranjez v /a.ran.ʒa/ arreglar, colocar

arbitra, arbitrez v /ar.bi'tra/ arbitrar

aresta, arestez v /a.res'ta/ arrestar

aur n /'a.ur/ oro: aur --- aurul --- aurului

Aur




250

chirurgi e f /ki.rur'ʤi.e/ cirugía: chirurgie chirurgii chirurgia chirurgiile chirurgiei chirurgiilor

comi sie f /ko'mi.si.e/ comisión: comisie comisii comisia comisiile comisiei comisiilor

cont n /kont/ cuenta: cont conturi contul conturile contului conturilor

contabil s, a /kon'ta.bil/ cona (m): contabil contabili contabilul contabilii contabilului contabililor

contabilă /kon.ta.bi'lǝ/ contable (f): contabilă contabile contabila contabilele contabilei contabilelor

contrast n /kon'trast/ contraste: contrast contraste contrastul contrastele contrastului contrastelor copie f /'ko.pi.e/ copia: copie copii copia copiile copiei copiilor

debutant s /de.bu'tant/ debutante (m): debutant debutanți debutantul debutanții debutantului debutanților

debutantă /de.bu'tant.tǝ/ debutante (f): debutantă debutante debutanta debutantele debutantei debutantelor

dosar n /do'sar/ expediente: dosar dosare dosarul dosarele dosarului dosarelor

drog n /drog/ droga: drog droguri drogul drogurile drogului drogurilor

dureros a /du.re'ros/ doloroso: dureros dureroși durerosul dureroșii durerosului dureroșilor

dureroasă /du.re'ro a̯.sǝ/ dolorosa: dureroasă dureroase dureroasa dureroasele dureroasei dureroaselor

estetic a /es'te.tik/ estético: estetic estetici esteticul esteticii esteticului esteticilor

estetică /es'te.ti.kǝ/ estética: estetică estetice estetica esteticele esteticei esteticelor

favoare f /fa'vo a̯.re/ favor: favoare favoruri favoarea favorurile favoarei favorurilor

în favoarea + gen.: a favor de

favorabil a /fa.vo'ra.bil/ favorable (m): favorabil favorabili favorabilul favorabilii favorabilului favorabilor

favorabilă /fa.vo'ra.bi.lǝ/ favorable (f): favorabilă favorabile favorabila favorabilele favorabilei favorabilelor

fermecător a /fer.me.kǝ'tor/ encantador, fascinante: fermecător fermecători fermecătorul fermecătorii

fermecătorului fermecătorilor

fermecătoare /fer.me.kǝ.to a̯.re/ encantadora, fascinante: fermecătoare fermecătoare fermecătoarea

fermecătoarele fermecătoarei fermecătoarelor

insomni e f /in.som'ni.e/ insomnio: insomnie insomnii insomnia insomniile insomniei insomniilor

investi ție f /in.ves'ti.ʦi.e/ inversión: investiție investiții investiția investițiile investiției investițiilor literar a /li.te'rar/ literario: literar literari literarul literarii literarului literalilor

literară /li.te'ra.rǝ/ literaria: literară literare literara literarele literarei literarelor

mafiot s /ma.fi'ot/ mafioso: mafiot mafioți mafiotul mafioții mafiotului mafioților

mafiotă /ma.fi'o.tǝ/ mafiosa: mafiotă mafiote mafiota mafiotele mafiotei mafiotelor

meci n /me'ʧi/ partido (dep.): meci meciuri meciul meciurile meciului meciurilor

metaboli sm n /me.ta.bo.lism/ metabolismo: metabolism --- metabolismul --- metabolismului ---

moale a /'mo a̯.le/ blando: moale moi moalele moii moalelui moilor

moale blanda: moale moi moalea moile moii moilor

neurologic a /ne.u.ro'lo.ʤik/ neurológico: neurologic neurologici neurologicul neurologicii neurologicului

neurologicilor

neurologică /ne.u.ro'lo.ʤi.kǝ/ neurológica: neurologică neurologice neurologica neurologicele neurologicei

neurologicelor

palat n /pa'lat/ palacio: palat palate palatul palatele palatului palatelor

Palat




251

post n /post/ puesto, empleo: post posturi postul posturile postului posturilor

prestigios a /pres.ti.ʤi'os/ prestigioso: prestigios prestigioși prestigiosul prestigioșii prestigiosului prestigioșilor

prestigioasă /pres.ti.ʤi'o a̯.sǝ/ prestigiosa: prestigioasă prestigioase prestigioasa prestigioasele prestigioasei

prestigioaselor

primări e f /pri.mǝ'ri.e/ ayuntamiento: primărie primării primăria primăriile primăriei primăriilor

remediu n /re'me.diw/ remedio: remediu remedii remediul remediile remediului remediilor rezervare f /re.zer'va.re/ reserva: rezervare rezervări rezervarea rezervările rezervării rezervărilor

sala de sport gimnasio, sala de deporte

sarcină f /'sar.ʧi.nǝ/ embarazo, carga: sarcină sarcini sarcina sarcinile sarcinii sarcinilor

sexual a /sek.su'al/sexual (m): sexual sexuali sexualul sexualii sexualului sexualilor

sexuală /sek.su'a.lǝ/ sexual (f): sexuală sexuale sexuala sexualele sexualei sexualelor

sexual adv sexualmente

stewardesă f /ste.war'de.sǝ/ azafata: stewardesă stewardese stewardesa stewardesele stewardesei stewardeselor

șoc n /ʃok/ choque: șoc șocuri șocul șocurile șocului șocurilor

talpă f /'tal.pǝ/ tacón, talón: talpă tălpi talpa tălpile tălpii tălpilor

totdeauna adv /tot.de a̯'u.na/ siempre

traf i c n /tra'fik/ tráfico: traf ic traf icuri traf icul traf icurile traf icului traf icurilor

tragedi e f /tra.ʤe'di.e/ tragedia: tragedie tragedii tragedia tragediile tragediei tragediilor

trimestru n /tri'mes.tru/ trimestre: trimestru trimestre trimestrul trimestrele trimestrului trimestrelor

una art, num, a (f), pron /'u.na/ una, alguna: --- --- una unele uneia unora

unul art, num, a (m), pron /'u.nul/ uno, alguno: --- --- unul unii unuia unora

ușuri nță f /u.ʃu'rin.ʦǝ/ facilidad: ușurință ușurințe ușurința ușurințele ușurinței ușurințelor

vali ză f /va'li.zǝ/ maleta: valiză valize valiza valizele valizei valizelor

Vali ză




252


Omul este un animal abandonat în lume El hombre es un animal abandonado en el mundo

Un medic a abuzat sexual 20 de copii Un médico ha abusado sexualmente de 20 niños

Cum să-mi accelerez metabolismul? ¿Cómo acelero mi metabolismo?

Vreau să acționez totdeauna în favoarea oamenilor Quiero actuar siempre a favor de los hombres

Cum vei acționa dacă cineva î ți va f ace ceva rău? ¿Cómo actuarías si alguien te fuera a hacer algo

malo?

Legile acționează La leyes actúan

Miniștrii acționează totdeauna corect? ¿Los ministros siempre actúan correctamente?

Câte kilograme acumulezi în primul trimestru de ¿Cuántos kilos acumulas en el primer trimeste de

sarcină? embarazo?

Străinul îmi adresează o întrebare El extranjero me dirige una pregunta

Trebuie să se adreseze medicului Tiene que dirigirse al médico

Noi trebuie să vă adresăm o întrebare Tenemos que dirigirle una pregunta

Comisia care anchetează protestele se adresează La comisión que investiga las protestas se dirigesocietății cu un apel public a la sociedad con un llamamiento público

Femeile sunt angajate la acest post Las mujeres son contratadas en este puesto

Sportivii se antrenează în sala de sport Los deportistas se entrenan en el gimnasio

Guvernul anulează ajutor financiar pentru El gobierno anula la ayuda financiera para las

mame la nașterea copilului madres por el nacimiento del hijo

Apelează la remedii naturale pentru insomnie Recurre a los remedios naturales para el insomnio

Cât de des apelezi la Paracetamol? ¿Con qué frecuencia recurres al Paracetamol?

Apreciez pe colega Popescu Aprecio al colega Popescu

Apreciez mult sentimentul acesta fermecător Aprecio mucho este sentimiento fascinante

A apreciat favorabil proiectul Ha valorado favorablemente el proyecto

Mă duc să mă aprovizionez Me voy a aprovisionar

Mama aranjează hainele în valiză La madre coloca la ropa en la maleta

Meciul va fi arbitrat de Ion El partido será arbitrado por Ion

Poliția arestează trei mafioți La policía arresta a tres mafiosos

O stewardesă a fost arestată pentru trafic de droguri Una azafata ha sido arrestada por tráfico de drogas

stewardesă




253


1. Ha sido doloroso abandonar a mi familia A fost dureros să-mi abandonez familia2. ¿Por qué abandonan los niños la escuela? De ce abandonează copii școala?3. La ley autoriza al gobierno a enviar el presupuesto Legea abilitează guvernul să trimită bugetul4. ¿A qué revista te has suscrito? La ce revistă te-ai abonat?

5. El problema se puede abordar con facilidad Problema se poate aborda cu ușurință 6. Carlos ha abusado sexualmente de dos menores Carlos a abuzat sexual două minore7. El coche se ahoga cuando acelero Mașina se îneacă când accelerez8. ¿Cómo puedo acentuar el contraste de una imagen? Cum pot să accentuez contrastul unei imagini?9. ¿Cómo accedo a mi cuenta? Cum îmi accesez contul?10. ¿Qué tienes que saber antes de comprar un coche? Ce trebuie să știi înainte să achiziționezi o mașină? 11. ¿Vale la pena adquirir un coche de los años 60? Merită să achiziționez o mașină din anii 60?12. Tengo que acreditarme cada 5 años Trebuie să mă acreditez din 5 în 5 ani13. ¿Cómo tiene que actuar un hombre? Cum trebuie să acționeze un om?14. ¿A favor de quién va a actuar Petre? În favoarea cui va acționa Petre?15. ¿Cómo acumulo puntos para el concurso? Cum acumulez puncte pentru concurs?

16. ¿Cómo te administras eficientemente el tiempo? Cum să-ți administrezi eficient timpul?17. A algunos les resulta difícil adaptarse a este mundo Unora le vine greu să se adapteze la lumea aceasta18. ¿A quién diriges una pregunta? Cui adresezi o întrebare?19. Me dirijo a la taquillera Mă adresez taxatoarei20. Ella tiene que dirigirle una pregunta Ei trebuie să vă adreseze o întrebare21. He sido agredida por ella Am fost agasată de ea 22. La crisis política agrava la crisis económica Criza politică agravează criza economică 23. En invierno se agravan las enfermedades neurológicas Iarna se agravează bolile neurologice24. Carol ha empeñado su palacio Carol și-a amanetat palatul25. Javi empeña hasta sus dientes de oro Javi î și amanetează până și dinții de aur26. Ayúdame a arreglar el jardín Ajutați-mă să-mi amenajez grădina

27. El ayuntamiento adecenta un parque Primăria amenajează un parc 28. La suela blanda amortigua los choques Talpa moale amortizează șocurile29. Amortice su inversión Amortizați-vă investiția30. Analizo un texto literario Analizez un text literar31. Analízate Analizează-te32. Los policías investigan la tragedia Polițiștii anchetează tragedia33. Es deseable que adjunte la copia del pasaporte Este de dorit să anexați copia pașaportului34. En el expediente se adjunta también el original La dosar se anexează și originalul35. El jefe a contratado un nuevo ingeniero Șeful a angajat un nou inginer36. Me comprometo a ayudarle Mă angajez să vă ajut37. Ha contratado arquitectos A angajat arhitecți

38. Su mujer fue contratada en una empresa prestigiosa Soția dvs. a fost angajată la o f irmă prestigioasă 39. Ana desea ser contratada en el Banco Agroindustrial Ana dorește să fie angajat la Banca Agroindustrială 40. Deseo ser contratado como contable Doresc să fiu angajat în f uncția de contabil41. Me comprometo a terminan el trabajo para el lunes Mă angajez să termin lucrarea pâna luni42. Tienes que entrenarte para ganar Trebuie să te antrenezi pentru a câștiga 43. Deseo anular mi reserva Doresc să anulez rezervarea mea44. Olga anula su visita a Moscú Olga î și anulează vizita la Moscova45. No quiero recurrir a la cirugía estética Nu vreau să apelez la chirurgia estetică 46. ¿Los espectadores aprecian el espectáculo? Spectatorii apreciază spectacolul?47. ¿Dónde se aprovisiona Papá Noel? De unde se aprovizionează Moș Crăciun?48. ¿Dónde coloca la madre la ropa? Unde aranjează mama hainele?

49. Un debutante arbitra el partido Un debutant arbitrează meciul50. Han arrestado a Carlos L-au arestat pe Carlos




254

A aterizat avionul?

¿Ha aterrizado el avión?

La Conjugación I5 verbos con desinencias en el presente –ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează (cont.)

așeza verb tranzitiv


(a) așeza așezare așezat așezândsingular plural

așază așezați


singular

I (eu) așez (să) așez așezam așezai așezasem

a II-a (tu) așezi (să) așezi așezai așezași așezaseși

a III-a (el, ea) așază (să) așeze așeza așeză așezase

plural

I (noi) așezăm (să) așezăm așezam așezarăm așezaserăm, așezasem*

a II-a (voi) așezați (să) așezați așezați așezarăți așezaserăți, așezaseț i*

a III-a (ei, ele) așază (să) așeze așezau așezară așezaseră

* Forma no recomendada

cec

44




255

Vocabulario 44

activitate f /ak.ti.vi'ta.te/ actividad: activitate activitatea activități activitățile activității activităților

aeroport n /a.e.ro'port/ aeropuerto: aeroport aeroportul aeroporturi aeroporturile aeroportului aeroporturilor

agendă f /a'ʤen.dǝ/ agenda: agendă agenda agende agendele agendei agendelor alimentație f /a.li.men'ta.ʦi.e/ alimentación: alimentație alimentația alimentații alimentațiile alimentației

alimentațiilor anchetă f /an'ke.tǝ/ investigación: anchetă anchete ancheta anchetele anchetei anchetelor

anterior m /an.te.ri'or/ anterior (m): anterior anteriorul anteriori anteriorii anteriorului anteriorilor anterioară f /an.te.ri'o a̯.ră/ anterior (f): anterioară anterioara anterioare anterioarele anterioarei anterioarelor

apos m /a'pos/ acuoso: apos aposul apoși apoșii aposului apoșilor apoasă f /a'po a̯.sǝ/ acuosa: apoasă apoasa apoase apoasele apoasei apoaselor

asasina asasinez v /a.sa.si'na/ asesinar așeza, așezez v /a.ʃe'za/ colocar, poner

o A se așeza sentarse atenua, atenuez v /a.te.nu'a/ atenuar ateriza, aterizez v /a.te.ri'za/ aterrizar autoriza, autorizez v /a.u.to.ri'za/ autorizar, facultar avansa, avansez v /a.van'sa/ adelantar, avanzar avertiza, avertizez v /a.ver.ti'za/ advertir aviație f /a.vi'a.ʦi.e/ aviación: aviație aviația aviații aviațiile aviațiiei aviațiilor

azilant m /a.zi'lant/ asilado, refugiado: azilant azilanți azilantul azilanții azilantului azilanților azilantă f /a.zi'lan.tǝ/ asilada, refugiada: azilantă azilanta azilante azilantele azilantei azilantelor

baza, bazez v /ba'za/ basaro a se baza (pe) confiar (en), basarse (en)

beneficia, beneficiez v /be.ne.fi.ʧi'a/ beneficiarse, disfrutar binecuvânta, binecuvântez v /bi.ne.ku.vɨn'ta/ bendecir bloca, blochez v /blo'ka/ bloquear, obstaculizar, parar, cerrar

bombarda, bombardez v /bom.bar'da/ bombardear calcula, calculez v /kal.ku'la/ calcular capitula, capitulez v /ka.pi.tu'la/ capitular, rendirse caracteriza, caracterizez v /ka.rak.te.ri'za/ caracterizar, describir cec n /ʧek/ cheque: cec cecul cecuri cecurile cecului cecurilor ceda, cedez v /ʧe'da/ ceder cenzura, cenzurez v /ʧen.zu'ra/ censurar cerceta, cercetez v /ʧer.ʧe'ta/ investigar, indagar chestiona, chestionez v /kes.ti.o'na/ preguntar, cuestionar chestionar n /kes.ti.o'nar/ cuestionario: chestionar chestionarul chestionare chestionarele chestionarului

chestionarelor

cita, citez v /ʧi'ta/ citar, mencionar claxona, claxonez v /klak.so'na/ tocar el claxon, tocar la bocina, pitar cointeresa, coninteresez ( în) v /ko.in.te.re'sa/ hacer que alguien se interese (en), implicar (en) colabora, colaborez v /ko.la.bo'ra/ colaborar comercializa, comercializez v /ko.mer.ʧi.a.li'za/ comerciar, comercializar compensa, compensez v /kom.pen'sa/ compensar completa, completez v /kom.ple'ta/ completar, rellenar compresă f /kom'pre.sǝ/ compresa, cataplasma: compresă compresa comprese compresele compresei

compreselor

conducător m /kon.du.kǝ'tor/ dirigente (m):conducător conducătorul conducători conducătorii conducătorului

conducătorilor

conducătoare f /kon.du.ka'to a̯.re/ dirigente (f): conducătoare conducătoarea conducătoare conducătoareleconducătoarei conducătoarelor

dac m /dak/ dacio20: dac dacul daci dacii dacului dacilor dacă f /'da.kǝ/ dacia: dacă daca dace dacele dacei dacelor

declarație /de.klaˈra.ʦi.e/ declaración: declarație declarația declarații declarațiile declarației declarațiilor




256

dezvoltare f /dez.vol'ta.re/ desarrollo: dezvoltare dezvoltarea dezvoltări dezvoltările dezvoltării dezvoltărilor

dezvoltat m /dez.vol'tat/ desarrollado: dezvoltat dezvoltatul dezvoltați dezvoltații dezvoltatului dezvoltaților

dezvoltată f /dez.vol'ta.tǝ/ desarrollada: dezvoltată dezvoltata dezvoltate dezvoltatele dezvoltatei dezvoltatelor

difici l m /di.fi'ʧil/ difícil (m): dificil dificilul dificili dificilii dificilului dificililor difici lă f /di.fi'ʧi.lǝ/ difícil (f): dificilă dificila dificile dificilele dificilei dificilelor

excesi v m /eks.ʧe'siv/ excesivo: excesiv excesivul excesivi excesivii excesivului excesivilor

excesi vă f /eks.ʧe'si.vǝ/ excesiva: excesivă excesive excesiva excesivele excesivei excesivelor formular n /for.mu'lar/ formulario: formular formularul formulare formularele formularului formularelor

frază f /'fra.zǝ/ frase: frază fraza fraze frazele frazei frazelor

gratui t m /gra.tu'it/ gratuito: gratuit gratuitul gratuiți gratuiții gratuitului gratuiților gratui tă f /gra.tu'i.tǝ/ gratuita: gratuită gratuita gratuite gratuitele gratuitei gratuitelor

greși t m /gre'ʃit/ equivocado, culpable (m): greșit greșitul greșiți greșiții greșitului greșiților

greși tă f /gre'ʃi.tǝ/ equivocada, culpable (f): greșită greșita greșite greșitele greșitei greșitelor guturai n /gu.tu'raj/ catarro, resfriado: guturai guturaiul guturaie guturaiele guturaiului guturaielor homosexual m /ho.mo.sek.su'al/ homosexual (m): homosexual homosexualul homosexuali homosexualii

homosexualului homosexualilor

homosexuală f /ho.mo.sek.su'a.lǝ/ homosexual (f): homosexuală homosexuala homosexuale homosexualele

homosexualei homosexualelor impozit n /im'po.zit/ impuesto: impozit impozitul impozite impozitele impozitului impozitelor

instrui re f /in.stru'i.re/ instrucción: instruire instruirea instruiri instruirile instruirii instruirilor

legătură f /le.gǝ'tu.rǝ/ relación, atadura: legătură legătura legături legăturile legăturii legăturilor

medical m /me.di'kal/ médico (adj.): medical medicalul medicali medicalii medicalului medicalilor medicală f /me.di'ka.lǝ/ médica (adj.): medicală medicale medicala medicalele medicalei medicalelor

națiune f /na.ʦi'u.ne/ nación: națiune națiunea națiuni națiunile națiunii națiunilor nazal m /na'zal/ nasal (m): nazal nazalul nazali nazalii nazalului nazalilor

nazală f /na'za.lǝ/ nasal (f): nazală nazala nazale nazalele nazalei nazalelor partener m /par.te'ner/ socio, compañero: partener partenerul parteneri partenerii partenerului partenerilor

parteneră f /par.te'ne.rǝ/ socia, compañera: parteneră partenera partenere partenerele partenerei

partenerelor

program n /pro'gram/ programa: program programul programe programele programului programelor regiune f /re.ʤi'u.ne/ región: regiune regiunea regiuni regiunile regiunii regiunilor

republică f /re'pu.bli.kǝ/ república: republică republica republici republicile republicii republicilor resursă f /re'sur.sǝ/ recurso: resursă resursa resurse resursele resursei resurselor secreție f /se'kre.ʦi.e/ secreción: secreție secreția secreții secrețiile secreției secrețiilor

spațiu n /'spa.ʦiw/ espacio: spațiu spațiul spații spațiile spațiului spațiilor spri jin n /'spri.ʒin/ apoyo, amparo: spri jin spri jinul spri jine spri jinele spri jinului spri jinelor stat n /stat/ estado: stat statul state statele statului statelor

tăiere f /tǝ'je.re/ corte, recorte: tăiere tăierea tăieri tăierile tăierii tăierilor tratament n /tra.ta'ment/ tratamiento: tratament tratamentul tratamente tratamentele tratamentului

tratamentelor

umbră f /'um.brǝ/ sombra: umbră umbra umbre umbrele umbrei umbrelor uni t m /u'nit/ unido: unit unitul uniți uniții unitului uniților

unită f /u'ni.tǝ/ unida: unită unita unite unitele unitei unitelor

vamal m /va'mal/ aduanero: vamal vamalul vamali vamalii vamalului vamalilor vamală f /va'ma.lǝ/ aduanera: vamală vamala vamale vamalele vamalei vamalelor




257


Brutus îl asasinează pe Cezar Brutus asesina a César

Pentru a lăsa mai mult spațiu, și biblioteca Para dejar más espacio, también la biblioteca

se poate așeza pe perete se puede colocar en la pared

Mă voi așeza la masa de lângă fereastră Me sentaré en la mesa de al lado de la ventana

Pe cei mai înalți copii i-am invitat A los chicos más altos les he invitadosă se așeze în ultima bancă a sentarse en el último banco

Avionul a aterizat pe aeroportul din Paris El avión ha aterrizo en el aeropuerto

la ora 19:00 a las 19 horas

Lucrările avansează Los trabajos avanzan

Pe ce te bazezi? ¿En qué te basas?

Specialiștii recomandă punctele-cheie pentru o Los especialistas recomiendan los puntos claves para

alimentație corectă, bazându-se pe legătura una alimentación correcta, basándose en la relación

dintre alimentație și sănătate. entre la alimentación y la salud

Ne avertizează de la început ce fel de frază Nos advierte desde el principio de qué clase de frasevom citi leeremos

Azilanții pot să beneficieze gratuit de Los refugiados puden beneficiarse gratuitamente de

tratament de urgență tratamiento de urgencia

Elevii de azi beneficiază de multă Los alumnos de hoy se disfrutan de mucha

informație necesară información necesaria

Republica Moldova beneficiază de spri jinul La República Moldova se beneficia del apoyo

statelor dezvoltate de los estados desarrollados

Aceste țări beneficiază de resursele Programului Estos países se benfician de los recursos del

programa

Națiunilor Unite pentru Dezvoltare de las Naciones Unidas para el Desarrollo

Mi se pare că ați calculat greșit impozitele Me parece que ha calculado mal los impuestos

Guturaiul este caracterizat prin secreție El catarro se caracteriza por la secreciíon

nazală apoasă nasal acuosa

Trebuie să-i cointeresăm pe studenți în activitățile Tenemos que hacer que los estudiantes se

interesen en las actividades

Cum colaborezi cu oamenii dificili ¿Cómo colaborar con las personas difíciles?

Sportul nu compensează consumul excesiv El deporte no compensa el consumo excesivo

de alcool de alcohol

Dumnealui ce completează? ¿Qué completa el sr.? Dumnealui completează acte pentru concurs El sr. completa las actas para el concurso

Nu, funcționarii nu completează agenda, No, los funcionarios no completan la agenda

ei completează formularele Ellos rellenan los formularios

Ea completează ancheta Ella completa la investigación

Am încercat să completăm cunoștințele He intentado que completemos los conocimientos

despre America Latină sobre América Latina

Ați completat acest chestionar Habéis completado este cuestionario

umbră




258


1. ¿Quién asesinó a Ángela? Cine a asasinat-o pe Angela?2. ¿Dónde colocamos la lavadora? Unde așezăm mașina de spalat?3. ¿Dónde colocamos este espejo? Unde așezăm această oglindă? 4. Te ruego que te sientes en la silla Te rog să te așezi pe scaun

5. No te sientes Nu te așeza 6. Siéntense, por favor Așezați-vă, vă rog 7. Sentémosnos en esta mesa Să ne așezăm la masa aceasta8. Nos sentamos (pasado) en nuestras sillas Ne așezarăm pe scaunele noastre9. Me senté en la hierba, estaba muy cansado Mă așezai pe iarbă, eram foarte obosit10. Me sentaré más tarde, prefiero estar de pie Mă voi așeza mai târziu, pref er să stau în picioare11. Siéntense en sus sitios Așezați-vă la locurile voastre12. El viajero se sentó a la sombre de un árbol Călătorul s-a așezat la umbra unui copac13. ¿Me siento en esta silla? Să mă așez pe scaunul acesta?14. Las compresas con sal atenúan el dolor Compresele cu sare atenuează durerea15. ¿Cuándo aterrizamos? Când aterizăm?

16. ¿Ha aterrizado el avión de Madrid? A aterizat avionul de la Madrid?17. ¿Cuando ha aterrizado el avión? Când a aterizat avionul?18. Portugal autoriza el matrimonio entre homosexuales Portugalia autorizează căsătoria î ntre homosexuali19. Te digo que Alfredo va ser ascendido en el puesto Î ți spun eu că Alfredo va fi avansat în post20. Ya he sido advertido por el jefe Am fost deja avertizat de șef21. ¿En qué te basas cuando hablas así? Pe ce te bazezi când vorbești așa?22. Cada lección se basa en los conocimientos anteriores Fiecare lecție se bazează pe cunoștințele anterioare23. (Ud.) se beneficiará de instrucción gratuita Veți beneficia de instruire gratuită 24. Rogaba a los padres que bendijeran el matrimonio Ruga părinții să binecuvânteze căsătoria25. La nieve bloquea la carretera Zăpada blochează drumul26. Un coche bloquea una calle O mașină blochează o stradă

27. La aviación ha bombardeado el aeropuerto Aviația a bombardat aeroportul28. ¿Cómo se calcula una baja médica? Cum se calculează un concediu medical?29. No quiero rendirme Nu vreau să capitulez30. ¿Por qué se caracteriza esto? Prin ce s-ar caracteriza aceasta?31. Describa a los dirigentes dacios Caracterizați conducătorii daci32. ¿A quién le cedes el sitio? Cui cedezi locul?33. Tú le cedes a un extranjero el sitio Tu îi cedezi unui străin locul34. El ayuntamiento de la capital censura una exposición Primăria capitalei cenzurează o expoziție35. He investigado todos los documentos Am cercetat toate documentele36. Ellos siguen investigando las plantas de estas regiones Ei continuă să cerceteze plantele acestei regiuni37. Ellos te preguntan a ti y tú les preguntas a ellos Ei te chestionează pe tine, iar tu îi chestionezi pe ei

38. Pepe cita a Mihai Eminescu Pepe îl citează pe Mihai Eminescu39. El alcalde cita a Lincoln Premierul îl citează pe Lincoln40. ¿Cuándo es ilegal tocar el claxon? Când este ilegal să claxonezi?41. El estado implica a las empresas en emplear Statul cointeresează f irmele să angajeze42. La república tiene que colaborar con otros estados Republica trebuie să colaboreze cu alte state43. Colabora con socios de otros países Colaborează cu parteneri din alte țări 44. Comercializamos puertas de madera Comercializăm uși din lemn45. ¿Cómo se compensan los recortes? Cum se compensează tăierile?46. La catedral fue completada en 1840 Catedrala a fost completat în 184047. Tiene (ud.) que completar unos formularios Trebuie să completați niște formulare48. Tiene que completar la declaración de aduana Trebuie să completați declarația vamală

49. ¿Quiere completar este cheque? Vreți să completați acest cec?50. Rellene por escrito los espacios libres Completați, în scris, spațiile libere




259

Îmi place să dansez

Me gusta bailar

La Conjugación I5 (Cont.)

A da seama (darse cuenta) Nu contează (no importa)

Cel mai frumos (el que mejor...)

Otro verbo que se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează es a dansa:

dansa verb tranzitiv


(a) dansa dansare dansat dansândsingular plural

dansează dansați


singular

I (eu) dansez (să) dansez dansam dansai dansasem

a II-a (tu) dansezi (să) dansezi dansai dansași dansaseși

a III-a (el, ea) dansează (să) danseze dansa dansă dansase

plural

I (noi) dansăm (să) dansăm dansam dansarăm dansaserăm, dansasem*

a II-a (voi) dansați (să) dansați dansați dansarăți dansaserăți, dansaseț i*

a III-a (ei, ele) dansează (să) danseze dansau dansară dansaseră


tablă

45




260

Vocabulario 45

aerian m /a.e.ri'an/ aéreo: aerian aerianul aerieni aerienii aerianului aerienilor

aeriană f /a.e.ri'a.nǝ/ aérea: aeriană aeriana aeriene aerienele aerienei aerienelor

anume adv /a'nu.me/ concretamente

aparat n /a.pa'rat/ aparato: aparat aparatul aparate aparatele aparatului aparatelor

astigmati sm n /as.tig.ma'tism/ astigmatismo: astigmatism astigmatismul --- --- astigmatismului ---

bi blia n /'bi.bli.a/ biblia, la Biblia

chef n /kef/ ganas: chef cheful chefuri chefurile chefului chefurilor

club n /klub/ club: club clubul cluburi cluburile clubului cluburilor

compozi ție f /kom.po'zi.ʦi.e/ composición: compoziție compoziția compoziții compozițiile compoziției compozițiilor

concentra, concentrez (a se) v /kon.ʧen'tra/ concentrar(se)

concesiona, concesionez v /kon.ʧe.si.o'na/ dar en concesión, conceder

condiționa, condiționez v /kon.di.ʦi.o'na/ condicionar

conf ort n /kon'fort/ confort: conf ort conf ortul conf orturi conf orturile conf ortului conf orturilor

conta, contez v /kon'ta/ contar

a conta (pe) contar con

contracta, contractez v /kon.trak'ta/ contratar, contraer

contrasta, contraste z v /kon.tras'ta/ contrastar

controla, controlez v /kon.tro'la/ controlar

corecta, corectez v /ko.rek'ta/ corregir

coresponda, corespondez v /ko.res.pon'da/ cartearse, mantener correspondencia, escribir cartas

crea, creez v /kre'a/ crear

credita, creditez v /kre.di'ta/ dar créditos

dansa, dansez v /dan'sez/ bailar, danzar

datora, datorez v /da.to'ra/ deber

deceda, decedez v /de.ʧe'da/ fallecer, morir

declanșa, declanșez v /de.klan'ʃa/ desencadenar, desatar, provocar

decola, decolez v /de.ko'la/ despegar

deconecta, deconectez v /de.ko.nek'ta/ desconectar

demola, demolez v /de.mo'la/ demoler, derribar

demonstra, demonstrez v /de.mons'tra/ demostrar, manifestarse

depărta, depărtez v /de.pǝr'ta/ alejar, apartar

deranja, deranjez v /de.ran'ʒa/ molestar derapa, derapez v /de.ra'pa/ derrapar

desena, desenez v /de.se'na/ dibujar

desființa, desființez v /des.fi.in'ʦa/ suprimir, anular, abolir, disolver

dictare f /dik'ta.re/ dictado: dictare dictarea dictări dictările dictării dictărilor

exact m /eg'sakt/ exacto: exact exactul exacți exacții exactului exacților

exactă f /eg'sak.tǝ/ exacta: exactă exacta exacte exactele exactei exactelor

explicație f /eks.pli'ka.ʦi.e/ explicación: explicație explicația explicații explicațiile explicației explicațiilor

f orță f /'for.ʦǝ/ fuerza: f orță f orța f orțe f orțele f orței f orțelor

general m /ʤe.ne'ral/ general (m): general generalul generali generalii generalului generalilor generală f /ʤe.ne'ra.lǝ/ general (f): generală generala gen erale generalele generalei generalelor

globalizare f /glo.ba.li'za.re/ globalización: globalizare globalizarea globalizări globalizările globalizării globalizărilor

intimitate f /in.ti.mi'ta.te/ intimidad: intimitate intimitatea intimități intimitățile intimității intimităților




261

lumi nă f /lu'mi.nǝ/ luz: lumină lumina lumine luminele luminei luminelor

masă f /'ma.sǝ/ masa: masă mase masa masele masei maselor

operă f /'o.pe.rǝ/ obra, ópera: operă opera opere operele operei operelor

orice p /orʲ'ʧe/ cualquier, cualquiera

peisa j n /pe.i'saʒ/ paisaje: peisa j peisa je peisa jul peisa jele peisa jului peisa jelor

protecționi sm n /pro.tek.ʦi.o'nism/ proteccionismo: protecționism protecționismul --- --- protecționismului --- seama

si mplu m /'sim.plu/ simple (m): simplu simplul simpli simplii simplului simplilor

si mplă f /'sim.plǝ/ simple (f): simplă simpla simple simplele simplei simplelor

simultan adv /si.mul'tan/ simultáneamente

subteran m /sub.te'ran/ subterráneo: subteran subteranul subterani subteranii subteranului subteranilor

subterană f /sub.te'ra.nǝ/ subterránea: subterană subterana subterane subteranele subteranei subteranelor

sumă f /'su.mǝ/ suma: sumă suma sume sumele sumei sumelor

tablă f /'ta.blǝ/ pizarra: tablă table tabla tablele tablei tablelor

tact n /takt/ tacto: tact tactul tacturi tacturile tactului tacturilor

tineresc m /ti.ne'resk/ juvenil (m): tineresc tinerescul tinerești tinereștii tinerescului tinereștilor

tinerească f /ti.ne're a̯s.kǝ/ juvenil (f): tinerească tinereasca tinerești tinereștile tinereștii tinereștilor

valoros m /va.lo'ros/ valioso: valoros valorosul valoroși valoroșii valorosului valoroșilor

valoroasă f /va.lo'roa.sǝ/ valiosa: valoroasă valoroasa valoroase valoroasele valoroasei valoroaselor

Bi blia




262


Concentrați-vă asupra orei la care trebuie să plecați Concéntrese en la hora a la que tiene que irse

Primăria capitalei concesionează două parcări El ayuntamiento de la capital ha dado en concesión

subterane dos aparcamientos subterráneos

Eu nu condiționez pe nimeni, fiecare f ace ce crede Yo no condiciono a nadie, cada uno hace lo que cree

că este mai bine pentru el que es mejor para él

Nu contează No importa

Puteți conta pe asta Puedes contar con esto

Cine are să corecteze greșelile? ¿Quién corregirá los errores?

Î ntre cei care corespondează nu este Entre los que se escriben cartas no hayo intimitate prea mare una intimidad demasiado grande

Banii îmi creează conf ort El dinero me da comodidad

Îmi place să dansez Me gusta bailar

Doriți să dansați? ¿Desea bailar?

Cele mai multe dintre accidente s-au datorat La mayoría de los accidentes se han debido

consumului de alcool al consumo de alcohol

Avionul decolă de pe aeroportul din București El avión despegó del aeropuerto de Bucarest

A fost deconectat de la aparate și respiră singur Ha sido desconectado de los aparatos y respira solo

El a demonstrat mult tact Él ha demostrado mucho tacto

S-a demonstrat adevărul Se ha demostrado la verdad

M-am depărtat Me he apartado

Nu m-ar fi deranjat dacă ea nu ar fi vrut să participe No me habría molestado si ella no hubiese querido

participar

Îmi pare rău că trebuie să vă deranjez Siento tener que molestarle

V-ar deranja dacă aș veni la dumneavoastră? ¿Le molestaría si viniera a su casa?

El desenează cel mai frumos Él es el que mejor dibuja

Prietenul desenează foarte frumos El amigo dibuja muy bien

Îi place să deseneze imagini din natură Le gusta dibujar imágenes de la naturaleza

Statul controlează f orțele armate El estado controla las fuerzas armadas

Biblia scrie că Dumnezeu a creat lumea La Biblia dice que Dios creó el mundo

Vă deranjează lumina puternică? ¿Le molesta la luz potente?




263


1. Tienes que concentrarte Trebuie să te concentrezi2. Nosotros contamos con usted Noi contăm pe dumneavoastră 3. Nada más que te importa a ti Contează numai pe tine4. Le importa sólo a él Contează doar pe el

5. Nada importa ahora Nimic nu contează acum6. No importa en absoluto Nu contează deloc7. Le he corregido la composición I-am corectat compoziția8. Por favor, corríjame siempre Vă rog să mă corectați întotdeauna9. El profesor corregirá cualquier error Profesorul va corecta orice greșeală 10. Todos han corregido los errores Toți au corectat greșelile11. He corregido las pruebas de tres estudiantes Am corectat testele a trei studenți12. El profesor corrige los dictados Profesorul corectează dictările13. ¿Puedo contratar dos créditos simultáneamente? Pot să contracta două credite simultan?14. Ha contraído una enfermedad A contractat o boală 15. La globalización contrasta con el proteccionismo Globalizarea contrastează cu protecționismul

16. Controlamos el espacio aéreo Controlăm spațiul aerian17. China da créditos a Moldavia por un millón de dólares China creditează Moldova cu un milion de dolari18. Se crea una atmósfera juvenil Se creează o atmosf eră tinerească 19. Nos crea muchos problemas Ne creează multe probleme20. Ha creado una obra valiosa A creat o operă valoroasă 21. ¿Sabes bailar? Stiți să dansați?22. No tengo ganas de bailar N-am chef să dansez23. Ya no puedo bailar Nu mai pot dansa 24. Voy a bailar al club Merg să dansez în club25. Nos hemos ido a bailar Ne-am dus să dansăm26. No vamos a bailar Nu mergem să dansăm

27. Mi hermana es la que mejor baila Sora mea dansează cel mai frumos28. Aprender a bailar no es simple A învăța să dansezi nu este simplu29. ¿Cuánto le debo? Cât vă datorez?30. ¿Qué suma le debo? Ce sumă îi datorezi?31. Te debo una explicación Î ți datorez o explicație32. Se debe al astigmatismo Se datorează astigmatismului33. ¿Qué desencadena las crisis concretamente? Ce anume declanșează crizele?34. El avión ha despegado a la hora exacta Avionul a decolat la ora exactă 35. Ha dimitido del cargo de director general A demisionat la f uncția de director general36. Ha demolido un bloque de viviendas A demolat un bloc de locuințe37. Las masas se manifiestan Masele demonstrează

38. Yo le demuestro al amigo la verdad Eu îi demonstrez prietenului adevărul39. Estás invitado a alejarte Ești invitat să te depărtezi40. ¿Le molesto? No me he dado cuenta Vă deranjez? Nu mi-am dat seama41. No quiero molestarle Nu vreau să deranjez42. Esto no me molesta Asta nu mă deranjează 43. No me molestes con nada Nu mă deranjați cu nimic44. Los coches derrapan Mașinile derapează 45. ¿Tus compañeros pueden dibujar un paisaje? Colegii tăi pot desena un peisa j?46. Dibújame al menos uno Desenează-mi cel puțin unul47. ¿Se puede dibujar en esta pizarra? Se poate desena pe tabla aceasta?48. Ella dibuja con atención Ea desenează atent

49. Yo dibujo una escalera Eu desenez o scară 50. Ha sido suprimido un grupo de ladrones A fost desființat un grup de hoți




264

Cât durează filmul?

¿Cuánto dura la película?


Repaso del dativo de un sustantivo

He aquí otro verbo, a dura, que se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează:

dura (vb.) verb tranzitiv

infinitiv infinitiv lung participiu Gerunziu imperativ pers. a II-a

(a) dura durare durat durândsingular plural

durează durați

numărul Persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect

singular

I (eu) durez (să) durez duram durai durasem

a II-a (tu) durezi (să) durezi durai durași duraseși

a III-a (el, ea) durează (să) dureze dura dură durase

plural

I (noi) durăm (să) durăm duram durarăm duraserăm, dur asem*

a II-a (voi) durați (să) durați durați durarăți duraserăți, dur aseț i*

a III-a (ei, ele) durează (să) dureze durau durară duraseră


balanță

46




265

El verbo a expedia (enviar), de la misma conjugación, nos servirá de ayuda para repasar el dativo del sustantivo, lo

más llamativo que tenemos que recordar es que para el dativo femenino singular, el sustantivo se pluraliza, subrayado

en el ejemplo:

Eu îi expediez unui cursant o scrisoare Yo le envío un cursilllista una carta

Eu îi expediez unei colege o scrisoare Yo le envío a una colega una carta

Eu le expediez unor cursanți o scrisoare Yo le envío a unos cursillistas una carta

Eu le expediez unor colege o scrisoare Yo le envío a unas colegas una carta

“Divorciarse” no es reflexivo en rumano, aunque sí se usa la misma preposición „de”:

Ana divorțează de Petre Ana se divorcia de Petre

Dinami tă

Vocabulario 46

1. același art. prep. /a'ʧe.laʃʲ/ el mismo

2. aerian m /a.e.ri'an/ aéreo aerian aerianul aerieni aerienii aerianului aerienilor

aeriană f /a.e.ri'a.nǝ/ aérea aeriană aeriana aeriene aerienele aerienei aerienelor

3. aspect n /as'pekt/ aspecto aspect aspectul aspecte aspectele aspectului aspectelor

4. atenție f /a'ten.ʦi.e/ atención atenție atenția atenții atențiile atenției atențiilor

5. balanță f /ba'lan.ʦǝ/ balanza balanță balanța balanțe balanțele balanței balanțelor

6. colet n /ko'let/ paquete colet coletul colete coletele coletei coletelor

7. conopi dă f /ko.no'pi.dǝ/ coliflor conopidă conopida conopide conopidele conopidei conopidelor

8. culinar m /ku.li'nar/ culinario culinar culinarul culinari culinarii culinarului culinarilor

culinară f /ku.li'na.rǝ/ culinaria culinară culinara culinare culinarele culinarei culinarelor

9. cursant m /kur'sant/ cursillista (m) cursant cursantul cursanți cursanții cursantului cursanților

cursantă f /kur'san.tǝ/ cursillista (f) cursantă cursanta cursante cursantele cursantei cursantelor

10. despacheta, despachetez v /des.pa.ke'ta/ desempaquetar

11. devaloriza, devalorizez (a se) v /de.va.lo.ri'za/ depreciar(se), desvalorizar(se), devaluar(se)

12. dicta, dictez v /dik'ta/ dictar

13. dinami tă f /di.na'mi.tǝ/ dinamita dinamitǝ dinamita dinamite dinamitele dinamitei dinamitelor 14. dirija, dirijez v /di.ri'ʒa/ dirigir

15. disponibiliza, disponibilizez v /dis.po.ni.bi.li'ʒa/ despedir, echar

16. distra, distrez (a se) v /dis'tra/ divertir(se), entretener(se), distraer(se)




266

17. divorța, divorțez v /di.vor'ʦa/ divorciarse

18. dura, durez v /du'ra/ durar

19. echilibra, echilibrez v /e.ki.li'bra/ equilibrar

20. efectua, efectuez v /e.fek.tu'a/ efectuar, realizar

21. elabora, elaborez v /e.la.bo'ra/ elaborar

22. emigra, emigrez v /e.mi'gra/ emigrar23. enerva, enervez (a se) v /e.ner'va/ poner(se) nervioso/a

24. epuiza, epuizez (a se) v /e.pu.i'za/ agotar(se), cansar(se)

25. examina, examinez v /ek.sa.mi'na/ examinar

26. expedia, expediez v /eks.pe.di'a/ enviar, mandar, expedir

27. exploata, exploatez v /eks.plo a̯'ta/ explotar

28. exploda, explodez v /eks.plo'da/ estallar

29. favoriza, favorizez v /fa.vo.ri'za/ favorecer

30. ferici re f /fe.ri'ʧi.re/ felicidad fericire fericirea fericiri fericirile fericirii fericirilor

31. heliocentric m /he.li.o'ʧen.trik/ heliocéntrico heliocentric heliocentricul heliocentrici heliocentricii heliocentricului

heliocentricilorheliocentrică f /he.li.o'ʧen.tri.kǝ/ heliocéntrica heliocentrică heliocentrica heliocentrice heliocentricele heliocentricei

helicentricelor

32. iubi t m /ju'bit/ querido, amado iubit iubitul iubiți iubiții iubitului iubiților

iubi tă f /ju'bi.tǝ/ querida, amada iubită iubita iubite iubitele iubitei iubitelor

33. întreg m /ɨn'treg/ entero, completo, todo întreg întregul întregi întregii întregului întregilor

Întreagă f /ɨn'tre a̯.gǝ/ entera, completa, toda întreagă întreaga întregi întregile întregii întregilor

34. manager m /ma.na'ʤer/ directivo, representante manager managerul manageri managerii managerului

managerilor

35. masa j n /ma'saʒ/ masaje masa j masa jul masa je masa jele masa jului masa jelor

36. modă f /'mo.da/ moda modă moda mode modele modei modelor

37. model n /mo'del/ modelo model modelul modele modelele modelului modelelor

38. național m /na.ʦi.o'nal/ nacional m național naționalul naționali naționalii naționalului naționalilor

națională f /na.ʦi.o'na.lǝ/ nacional f națională naționala naționale naționalele naționalei naționalelor

39. orchestră f /or'kes.trǝ/ orquesta f orchestră orchestra orchestre orchestrele orchestrei orchestrelor

40. personal m /per.so'nal/ personal m personal personalul personali personalii personalului personalilor

personală f /per.so'na.lǝ/ personal f personală personala personale personalele personalei personalelor

41. profesional m /pro.fe.si.o'nal/ profesional m profesional profesionalul profesionali profesionalii profesionalului

profesionalilor

profesională f /pro.fe.si.o'na.lǝ/ profesional f profesională profesionala profesionale profesionalele profesionalei

profesionalelor

42. proiecti l n /pro.jek'til/ proyectil proiectil proiectilul proiectile proiectilele proiectilului proiectilelor

43. recomandat m /re.ko.man'dat/ recomendado, certificado recomandat recomandatul recomandați recomandații

recomandatului recomandaților

recomandată f /re.ko.man'da.tǝ/ recomendada, certificada recomandată recomandata recomandate

recomandatele recomandatei recomandatelor

44. stoc n /stok/ stock stoc stocul stocuri stocurile stocului stocurilor

45. telegramă f /te.le'gra.mǝ/ telegrama telegramă telegrama telegrame telegramele telegramei telegramelor

46. teori e f /te.o'ri.e/ teoría teorie teoria teorii teoriile teoriei teoriilor

47. vede

tă f /ve'de.tǝ/

estrella, protagonista vedetă ved

eta vedete vedetele vedetei vedetelor




267


Cât durează f ilmul? ¿Cuánto dura la película?

Eu îi expediez unui cursant o scrisoare Yo le envio a un estudiante una carta

Eu îi expediez unei colege o scrisoare Yo le envio a una colega una carta

Eu le expediez unor cursanți o scrisoare Yo les envio a unos estudiantes una carta Eu le expediez unor colege o scrisoare Yo les envio a unos colegas una carta

Eu examinez agenda Yo examino la agenda

Eu examinez și completez niște formulare Yo examino y completo unos formularios

A dictat toate rețetele culinare unui amic Ha dictado todas las recetas culinarias a un amigo

Cine dirijează? ¿Quién dirige?

Cristina se distrează în Germania Cristina se lo pasa bien en Alemania

Cum se distrează danezii? ¿Cómo se divierten los daneses?

Ana divorțează de Petre Ana se divorcia de Petre

Aco

lo ziua durează mai mult decât în alte părți Allí el día dura más que en otras partes

Conopida echilibrează nivelul grăsimilor în sânge La coliflor equilibra el nivel de las grasas en la sangre

Trebuie să echilibrăm viața personală cu cea Tenemos que equilibrar la vida personal con la

profesională profesional

Cine a elaborat teoria heliocentrică? ¿Quién ha elaborado la teoría heliocéntrica?

Vrei să știi ce-l enervează pe iubitul tău? ¿Quieres saber lo que le cabrea a tu novio?

Jessica se epuizează la sala de sport Jessica se agota en el gimnasio

Eu examinez și completez niște formulare Yo examino y completo unos formularios

Aș dori să expediez o scrisoare Desearía enviar una carta

Cui i-ai expediat scrisoarea? ¿A quién le has enviado la carta?

Un proiectil a explodat în aer Un proyectil ha explotado en el aire

Credeam că îmi explodează capul Creía que me explotaba la cabeza

Un autobuz a explodat Un autobús ha explotado

Dinamita explodează La dinamita expota

masa j




268


1. La fábrica ha despedido a 100 empleados Uzina a disponibilizat 100 de angajați2. Me distraigo al mismo tiempo Mă distrez în același timp3. El espectáculo dura cerca de tres horas Spectacolul durează aproape trei ore4. ¿Cuánto dura el vuelo? Cât durează zborul?

5. Vosotros examináis la agenda Voi examinați agenda6. ¿Qué examina el jefe? Ce examinează șeful?

7. El directivo examina los documentos ¿Managerul examinează documentele?

8. Él examina el plan El examinează planul9. Desearía enviar un telegrama Aș dori să expediez o telegramă 10. Siempre deshago el equipaje completamente Întotdeauna despachetez întreg baga jul11. La monena nacional se ha devaluado Moneda națională s-a devalorizat12. Las estrellas dictan la moda de la calle Vedetele dictează moda străzii

13. Traian dirige la orquesta Traian dirijează orchestra14. Mihai dirige la circulación Mihai dirijează circulația15. También me lo paso bien sin ti Mă distrez și f ără tine

16. Nos lo hemos pasado bien juntos Ne-am distrat împreună 17. Diviértete con nosotros Distrează-te cu noi18. Todo el mundo se lo pasa bien Toata lumea se distrează 19. ¿Tú cómo te distraes? Tu cum te distrezi?20. Las chicas sólo quieren divertirse Fetele vor doar să se distreze21. ¿Por qué quieres divorciarte? De ce vrei să divorțezi?22. Alexandra y Gica se divorcian Alexandra și Gica divorțează 23. ¿Cuánto dura el espectáculo? Cât durează spectacolul?24. Equilibro la balanza Echilibrez balanța25. Equilibro los aspectos de mi vida Echilibrez aspectele vieții mele26. Tenemos que equilibrar el presupuesto Trebuie să echilibrăm bugetul

27. Hago masaje Efectuez masa j28. Sergio efectúa una visita a Bruselas Sergiu efectuează o vizită la Bruxelles29. Tengo que elaborar un programa Trebuie să elaborez un program30. Mercedes elabora un nuevo modelo Mercedes elaborează un nou model31. Han aprendido cómo elaborar proyectos Au învățat cum să elaboreze proiecte32. Quiero emigrar a Canadá Vreau să emigrez în Canada33. ¿Por qué emigran los rumanos? De ce emigrează românii?34. Me enfado demasiado rápido Mă enervez prea repede35. Me enoja que no tengo dinero Mă enervează că nu am bani 36. Cuando me enfado me voy al bosque Când mă enervez mă duc în pădure37. Los recursos se agotan Resursele se epuizează

38. Han agotado el stock Au epuizat stocul39. Vosotros comprobáis la agenda Voi examinați agenda40. ¿Qué examina el jefe? Ce examinează șeful?41. El jefe examina el plano Șeful examinează planul42. Lo examina con atención Îl examinează cu atenție43. Desearía enviar un telegrama Aș dori să expediez o telegramă 44. Él envía un mensaje El expediază un mesa j45. ¿Dónde se envían los paquetes? Unde se expediază coletele?46. Quiero enviar esta carta certificada Vreau să expediez această scrisoare recomandată 47. Ha sido explotado en el trabajo A fost exploatat în muncă 48. ¿Qué ha explotado? Ce-a explodat?

49. Adrián ha estallado de felicidad Adrian explodează de fericire50. No favorecemos a nadie Nu favorizăm pe nimeni




269

Dușul nu funcționează

La ducha no funciona


Peculiaridades de los verbos a forma y a fixa

La expresión „fumar como un carretero”

A fuma, también se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează:

fuma verb tranzitiv


(a) fuma fumare fumat fumândsingular plural

fumează fumaț i


singular

I (eu) fumez (să) fumez fumam fumai fumasem

a II-a (tu) fumezi (să) fumezi fumai fumași fumaseși

a III-a (el, ea) fumează (să) fumeze fuma fumă fumase

plural

I (noi) fumăm (să) fumăm fumam fumarăm fumaserăm, fumasem*

a II-a (voi) fumaț i (să) fumaț i fumaț i fumarăț i fumaserăț i, fumaseț i* a III-a (ei, ele) fumează (să) fumeze fumau fumară fumaseră


Stele

47




270

El verbo a forma significa tanto “formar” grupos, equipos etc, o “formarse” las estrellas, como “marcar un número de

teléfono”

Formați grupuri de trei persoane. Formen grupos de tres personas

Am format numărul 34-56-78 He marcado el número 34-56-78

El verbo a fixa, es muy versátil y se utiliza tanto para concertar una cita, quedar para un encuentro, cerrar una

entrevista, para fijarse unos objetivos, o para fijar algo físico, por ejemplo, a la pared.

Trebuie să fixez ora de consultație la dentist Tengo que concertar la hora de consulta con el dentista

Para decir la expresión fumas como un carretero, depende si se lo dices a un hombre o a una mujer. En rumano un

hombre puede fumar como „un turco” y una mujer como una „serpiente”, pero como „serpiente” es una palabra

masculina se usa un femenino “șerpoaică”, palabra que designa a una mujer seductora, vívaz y pérfida, de ahí que lafrase adquiera algo de sentido puesto que el reptil no fuma.

Cumnatul meu fumează ca un turc Mi cuñado fuma como un carretero

Soacra mea fumează ca o șerpoai că Mi suegra fuma como un carretero

ai sberg




271

Vocabulario 47

48. acces n /akˈʧes/ acceso acces accesul acces accesuri accesurile accesului accesurilor

49. ai sberg n /ˈais.berg/ iceberg aisberg aisbergul aisberguri aisbergurile aisbergului aisbergurilor

50. ascensor n /as.ʧenˈsor/ ascensor ascensor ascensorul ascensoare ascensoarele ascensorului ascensoarelor

51. ascuns m /asˈkuns/ escondido ascuns, ascunsul, ascunși, ascunșii, ascunsului, ascunșilor

ascunsă f /asˈkun.sə/ escondida ascunsă ascunsa ascunse ascunsele ascunsei ascunselor 52. bancar m /banˈkar/ bancario bancar bancarul bancari bancarii bancarului bancarilor

bancară f /banˈka.rə/ bancaria bancară bancara bancare bancarele bancarei bancarelor

53. bază f /ˈba.zə/ base bază baza baze bazele bazei bazelor

54. biologic m /bi.oˈlo.ʤik/ biológico biologic biologicul biologici biologicii biologicului biologicilor

biologică f /bi.oˈlo.ʤi.kə/ biológica biologică biologica biologice biologicele biologicei biologicelor

55. concluzie f /konˈklu.zi.e/ conclusión concluzie concluzia concluzii concluziile concluziei concluziilor

56. condiționat m /kon.di.ʦi.o.nat/ condicionado condiționat condiționatul condiționați condiționații condiționatului

condiționaților

condiționată f /kon.di.ʦi.oˈna.tə/ condicionada condiționată condiționata condiționate condiționatele condiționatei

condiționatelor

57. consultație f /kon.sul'ta.ʦi.e/ consulta consultație consultația consultații consultațiile consultației consultațiilor

58. cuptor n /kupˈtor/ horno cuptor cuptorul cuptoare cuptoarele cuptorului cuptoarelor

59. dăunător m /də.u.nəˈtor/ dañino dăunător dăunătorul dăunători dăunătorii dăunătorului dăunătorilor

dăunătoare f /də.u.nəˈtoa.re/ dañina dăunătoare dăunătoarea dăunătoare dăunătoarele dăunătoarei dăunătoarelor

60. denti st m /denˈtist/ dentista (m) dentist dentistul dentiști dentiștii dentistului dentiștilor

denti stă f /denˈtis.tə/ dentista (f) dentistă dentista dentiste detistele dentistei dentistelor

61. deșeu n /deˈʃew/ desecho deșeu deșeul deșeuri deșeurile deșeului deșeurilor

62. distanță f /disˈtan.ʦə/ distancia distanță distanța distanțe distanțele distanței distanțelor

63. electric m /eˈlek.trik/ eléctricoelectric electricul electrici electricii electricului electricilor

electrică f /eˈlek.tri.kə/ eléctrica electrică electrica electrice electricele electricei electricelor

64. exemplu n /ekˈsem.plu/ ejemplo exemplu exemplul exemple exemplele exemplului exemplelor

65. finanța v /fi.nan'ʦa/ financiar

66. fixa v /fik'sa/ fijar

67. ferici re f /fe.ri'ʧi.re/ felicidad fericire fericirea fericiri fericirile fericirii fericirilor

68. fisc n /fisk/ fisco fisc f iscul --- --- f iscului ---

69. forma v /for'ma/ formar (grupos, equipos…), marcar (un número de teléfono)

70. formula v /for.mu'la/ formular

71. forța v /fort'sa/ forzar

72. fotografia v /fo.to.gra.fi'a/ fotografiar 73. frâna v /frɨ'na/ frenar

74. fuma v /fu'ma/ fumar

75. funcționa v /funk.ʦi.oˈna/ funcionar

76. fuziona v /fu.zi.oˈna/ fusionar

77. garanta v /ga.ranˈta/ garantizar

78. generaliza v /ʤe.ne.ra.liˈza/ generalizar

79. grupă f /ˈgru.pə/ grupo grupă grupa grupe grupele grupei grupelor

80. guverna v /gu.verˈna/ gobernar

81. haos n /haos/ caos haos haosul haosuri haosurile haosului haosurilor

82. holding n /ˈhol.ding/ holding holding holdingul holdinguri holdingurile holdingului holdingurilor

83. homofobia homofobia

84. imagina v /i.ma.ʤiˈna/ imaginar

85. impozita v /im.po.ziˈta/ tasar, gravar con impuestos




272

86. inacceptabil m /i.nak.ʧepˈta.bil/ inaceptable (m) inacceptabil inacceptabilul inacceptabili inacceptabilii

inacceptabilului inacceptabililor

inacceptabilă f /i.nak.ʧepˈta.bi.lə/ inaceptable (f ) inacceptabilă inacceptabila inacceptabile inacceptabilele

inacceptabilei inacceptabilelor

87. incinera v /in.ʧi.neˈra/ incinerar

88. incrimina v /in.kri.miˈna/ incriminar, criminaliza

89. indian m /in.diˈan/ indio indian indianul indieni indienii indianului indienilor

indiană f /in.diˈa.nă/ india indiană indiana indiene indienele indienei indienelor

90. informațional m /in.for.ma.ʦi.oˈnal/ informativo informațional informaționalul informaționali informaționalii

informaționalului informaționalilor

informațională f /in.for.ma.ți.oˈna.lə/ informativa informațională informaționala informaționale informaționalele

informaționalei informaționalelor

91. instalație f /ins.taˈla.ʦi.e/ instalación instalație instalația instalații instalațiile instalației instalațiilor

92. î ncălzi re f /ɨn.kəlˈzi.re/ calefacción încălzire încălzirea încălzirii încălzirile încăzirii încălzirilor

93. î nsă conj /ˈɨn.sə/ sin embargo, no obstante

94. întrevedere f /ɨn.tre.veˈde.re/ entrevista întrevedere întrevederea întrevederi întrevederile întrevederii întrevederilor

95. jurnali st m /ʒur.naˈlist/ periodista (m) jurnalist jurnalistul jurnaliști jurnaliștii jurnalistului jurnaliștilor

jurnali stă f /jur.naˈlis.tə/ periodista (f) jurnalistă jurnalista jurnaliste jurnalistele jurnalistei jurnalistelor

96. majoritate f /ma.ʒo.riˈta.te/ mayoría majoritate majoritatea majorități majoritățile majorității majorităților

97. mecanic m /meˈka.nik/ mecánico mecanic mecanicul mecanici mecanicii mecanicului mecanicilor

mecanică f /meˈka.ni.kə/ mecánica mecanică mecanica mecanice mecanicele mecanicei mecanicelor

98. membru m /ˈmem.bru/ miembro (m) membru membrul membri membrii membrului membrilor

membră f /ˈmem.brə/ miembro (f) membră membra membre membrele membrei membrelor

99. mers n /mers/ marcha, caminata mers mersul mersuri mersurile mersului mersurilor

100. moment n /moˈment/ momento moment momentul momente momentele momentului momentelor 101. negociere f /ne.go.ʧiˈe.re/ negociación negociere negocierea negocieri negocierile negocierii negocierilor

102. obiecti v m /o.bjek.tiv/ objetivo obiectiv obiectivul obiectivi obiectivii obiectivului obiectivilor

obiecti vă f /o.biekˈti.və/ objetiva obiectivă obiectiva obiective obiectivele obiectivei obiectivelor

103. politician m /po.li.ti.ʧiˈan/ político politician politicianul politicieni politicienii politicianului politicienilor

politiciană f /po.li.ti.ʧiˈa.nə/ política politiciană politiciana politiciene politicienele politicienei politicienelor

104. pensie f /ˈpen.si.e/ pensión pensie pensia pensii pensiile pensiei pensiilor

105. pieton m /pi.eˈton/ peatón pieton pietonul pietoni pietonii pietonului pietonilor

106. presă f /ˈpre.sə/ prensa presă presa prese presele presei preselor

107. probă f /ˈpro.bə/ prueba probă proba probe probele probei probelor

108. radiator n /ra.di.aˈtor/ radiador radiator radiatorul radiatoare radiatoarele radiatorului radiatoarelor

109. scris n /scris/ escrito scris scrisul scrisuri scrisurile scrisului scrisurilor

în scris por escrito

110. stea f /ste a̯/ estrella stea steaua stele stelele stelei stelelor

111. suf i x n /suˈfiks/ sufijo suf ix suf ixul suf ixe suf ixele suf ixului suf ixelor

112. șerpoai că f / ʃerˈpo a̯j.kə/ víbora (f), mujer pérfida șerpoaică șerpoaica șerpoaice șerpoaicele șerpoaicei

șerpoaicelor

113. televiziune f /te.le.vi.ziˈu.ne/ televisión televiziune televiziunea --- --- televiziunii ---

114. tendi nță f /tenˈdin.ʦə/ tendencia tendință tendința tendințe tendințele tendinței tendințelor

115. tonă f /ˈto.nə/ tonelada tonă tona tone tonele tonei tonelor 116. turc m /turk/ turco turc turcul turci turcii turcului turcilor

turcă f /ˈtur.kə/ turca turcă turca turce turcele turcei turcelor

117. țigară f /ʦiˈga.rə/ cigarrillo țigară țigara țigări țigările țigării țigărilor




273

118. următor m /ur.məˈtor/ siguiente, próximo următor următorul următori următorii următorului următorilor

următoare f /ur.mə.to a̯.re/ siguiente, próxima următoare următoarea următoare următoarele următoarei

următoarelor

119. vechi m /vek ʲ/ viejo, antiguo vechi vechiul vechi vechii vechiului vechilor

veche f /ˈve.ke/ vieja, antigua veche vechea vechi vechile vechei vechilor

120. vi ciu n /ˈvi.ʧiw/ vicio viciu viciul vicii viciile viciului viciilor 121. vira j n /viˈraʒ/ viraje, giro vira j vira jul vira je vira jele vira jului vira jelor

122. zero n /ˈze.ro/ cero zero zeroul zerouri zerourile zeroului zerourilor

vira j


Trebuie să fixez ora de consultație la dentist Tengo que concertar la hora de consulta con el

dentista La început ei au format echipa de negociere Al principio formaron el equipo de negociación con

tres din trei membri miembros

Noi reprezentăm 5 societăți care ar putea forma Representamos a 5 sociedades que podrían formarun holding un holding

Agențiile de presă formează î nsă partea ascunsă Las agencias de prensa sin embargo forman la partea aisbergului informațional oculta del iceberg informativo

Formulează răspunsurile cu cuvintele tale Formula las respuestas con tus palabras

Nu este bine să forțați copiii să mănânce tot din No está bien obligar a los niños que coman todo lodel farfurie plato

Mecanicul trebuia să f râneze de la 200 la 80 de km pe El mecánico tenía que frenar de 200 a 80 km eno distanță prea scurtă una distancia demasiado corta

Nu fumați Nu fume

Vreau să fumez o țigară Quiero fumar un cigarrillo

http://1.bp.blogspot.com/-Vodmrn5wo8A/Tgohzrs6qAI/AAAAAAAADjI/ECl8xq6g8_w/s1600/000.gif




274

Azi nu fumezi Hoy no fumas

Fumezi prea mult Fumas demasiado

Este inacceptabil să fumezi în lift Es inaceptable que fumes en el ascensor

Cumnatul meu fumează ca un turc Mi cuñado fuma como un carretero

Soacra mea fumează ca o șerpoaică Mi suegra fuma como un carretero Ascensorul funcționează, dar ea pref eră mersul pe jos El ascensor funciona pero ella prefiere ir a pie

Dușul nu funcționează La ducha no funciona

Funcționează instalația de încălzire centrală? ¿Funciona la instalación de calefacción central?

Statul român garantează accesul tuturor El estado rumano garantiza el acceso a todos

cetățenilor săi pe piața muncii sus ciudadanos al mercado de trabajo

Dar de ce generalizezi în baza unui singur exemplu? ¿Por qué generalizas basándote en un solo ejemplo?

Astăzi e greu să ne imaginăm viața noastră fără Hoy es difícil que nos imaginemos nuestra vida sin

televiziune la televisión

Majoritatea statelor nu impozitează p

ensiile La mayoría de los estados no grava las pensiones

mici pequeñas

Fiscul a impozitat ilegal jurnaliștii și artiștii El fisco ha gravado ilegalmente a los periodistas y

a los artistas

Spitalul incinerează aproape două tone de deșeuri El hospital incinera 2 toneladas de deshechos

biológicos biologice

Au apărut noi probe care îl incriminează pe Dominique Han aparecido nuevas pruebas que incriminan a

Dominique

Nu trebuie să îl incriminăm pe Mutu No tenemos que incriminar a Mutu

(Prohibido fumar)

http://shop.amulette.ro/products/Fumatul-Interzis.html




275


1. No deseo financiar este proyecto Nu doresc să finanțez acest proiect2. El ayuntamiento financia al club con 50.000 euro Primăria finanțează clubul cu 50.000 euros3. Hungría financia tres proyectos de cine Ungaria finanțează trei proiecte de f ilme4. Puede fijar una entrevista por teléfono o por escrito Puteți fixa o întrevedere prin telef on sau în scris

5. ¿Podemos concertar una consulta? Putem fixa o consultație?6. Fijemos un encuentro para la semana que viene Să fixam o întâlnire pentru săptămâna viitoare7. Costel se fija unos objetivos altos Costel î și fixează obiective înalte8. Se fija a la pared Se fixează pe perete9. Ha marcado (usted) mal Ați format greșit10. ¿Quién tiene que formar los grupos? Cine are să formeze grupele?11. ¿Qué número ha marcado (usted)? Ce număr ați format?12. Tiene que marcar primero el cero Trebuie să formați mai întâi zero13. Formen palabras nuevas con los siguientes sufijos Formați cuvinte noi cu următoarele suf ixe14. Formen dos equipos Formați două echipe15. ¿Qué número has marcado? Ce număr ai format?

16. ¿Cómo se forman las estrellas? Cum se formează stelele?17. Formule algunas conclusiones Formulați niște concluzii18. ¿Cómo se formula una pregunta? Cum se formulează o întrebare?19. Formula respuestas lo más cortas posibles Formulează răspunsuri cât mai scurte.20. Es un error forzar una situación Este o greșeală să forțez o situație21. No fuerce las cosas Nu forțați lucrurile22. No quiero tentar mi suerte demasiado Nu vreau să-mi forțez norocul prea mult23. ¿Puedo sacarle una foto a usted? Pot să vă fotografiez?24. ¿Se puede hacer fotos aquí? Se poate fotografia aici?25. Se frena bruscamente y sin motivo Se frânează brusc și f ără motiv26. El coche frena y evita a los peatones Mașina frânează și evită pietonii

27. Tienes tendencia a frenar en los virajes Ai tendința să frânezi la vira je28. No fumes, por favor, aquí Nu fuma, te rog, aici29. Los italianos fuman cigarrillos rumanos Italienii fumează țigări românești30. Una cuarta parte de los rumanos fuma Un sfert din români fumează 31. No fumo Nu fumez32. Fumar es un vicio caro y dañino A fuma este un viciu scump și dăunător33. Les gusta fumar Le place să fumeze34. El frigorífico viejo todavía funciona Frigiderul cel vechi mai funcționează 35. ¿Cómo funciona está lavadora? Cum funcționează această mașină de spălat?36. Mostró cómo funciona este televisor A arătat cum funcționează televizorul acesta37. El radiador eléctrico no funciona Radiatorul electric nu funcționează

38. No funciona el aire acondicionado Nu funcționează aerul condiționat.39. Tres compañías de China se fusionan Trei companii din China fuzionează 40. Garantizamos acceso a los servicios bancarios Garantăm acces la serviciile bancare41. El caos se generaliza Haosul se generalizează 42. No generalizo, pero es así Nu generalizez, dar așa este43. Dios gobierna el mundo Dumnezeu guvernează lumea44. Los políticos no saben gobernar Politicienii nu știu să guverneze45. Imagine una situación en la que va a la tienda Imaginați o situație în care mergeți la magazin46. Imagínese que está en el año 2500 Imaginați-vă că sunteți în anul 250047. No quiero gravar las pensiones en este momento Nu vreau să impozitez pensiile în acest moment48. Los indios incineran los cadáveres Indienii incinerează cadavrele

49. Quiso incinerar a su madre en el horno A vrut să-și incinereze mama în cuptor50. Las Naciones Unidas quieren criminalizar la homofobia Națiunile Unite vor să incrimineze homof obia




276

Mă interesează mult Istoria Artei Me interesa mucho la Historia del Arte


A interesa:

verb tranzitiv


(a) interesa interesare interesat interesând

singular plural

interesează interesaț i

numărul persoana prezentconjunctiv prezent

imperfect perfectsimplu

mai mult ca perfect

singular

I (eu) interesez (să) interesez interesam interesai interesasem

a II-a (tu) interesezi (să) interesezi interesai interesași interesaseși

a III-a (el,ea)

interesează (să) intereseze interesa interesă interesase

plural

I (noi) interesăm (să) interesăm interesam interesarăminteresaserăm,

interesasem*

a II-a (voi) interesaț i (să) interesaț i interesaț i interesarăț i interesaserăț i, interesaseț i*

a III-a (ei,ele) interesează (să) intereseze interesau interesară interesaseră


Seguimos con los verbos que se conjugan como a interesa. Por ejemplo a influența que significa influir o influenciar:

Pări nții îi influențează pe copii Los padres influyen en los niños

Soacra mea fumează ca o șerpoai că Mi suegra fuma como un carretero

EL verbo a înceta significa cesar, dejar de, sin embargo, a înceta din viață significa fallecer, morir, expirar. Compárese

con încet, visto en el tema 30, que significa lentamente, despacio.

48




277

alăptare

Vocabulario 48

1. alăptare f /a.ləpˈta.re/ lactancia alăptare alăptarea alăptări alăptările alăptării alăptările

2. alunecare f /a.lu.neˈka.re/ avalancha, resbalón alunecare alunecarea alunecări alunecările alunecării alunecărilor

3. amenințare f /a.me.ninˈʦa.re/ amenaza amenințare amenințarea amenințări amenințările amenințării amenințărilor

4. american m /a.me.riˈkan/ americano american americanul americani americanului americanii americanilor

americană f /a.me.riˈka.nə/ americana americană americana americane americanele americanei americanelor

5. angajator m /an.ga.ʒaˈtor/ empleador angajator angajatorul angajatori angajatorii angajatorului angajatorilor

angajatoare f /an.ga.ʒaˈto a̯.re/ empleadora angajatoare angajatoarea angajatoare angajatoarele angajatoarei

angajatoarelor

6. arhitectură f /ar.hi.tekˈtu.rə/ arquitectura arhitectură arhitectura --- arhitecturi --- arhitecturii

7. artă f /ˈar.tə/ arte artă arta arte artele artei artelor

8. astfel adv /ˈast.fel/ así, de este modo, este tipo

9. autoritate f /aw.to.riˈta.te/ autoridad autoritate autoritatea autorități autoritățile autorității autoritcților

10. barcă f /ˈbar.kə/ barca barcă barca bărci bărcile bărcii bărcilor

11. casnic m /ˈkas.nik/ casero, doméstico casnic casnicul casnici casnicii casnicului casnicilor

casnică f /ˈkas.ni.kə/ casera, doméstica cascnică casnica casnice casnicele casnicei casnicelor

12. căsuță f /kəˈsu.ʦə/ casilla căsuță căsuța căsuțe căsuțele căsuțe căsuței căsuțe căsuțelor

13. centru n /ˈʧen.tru/ centro centru centrul centre centrele centrului centrelor

14. chi mic m /ˈki.mik/ químico chimic chimicul chimici chimicii chimicului chimicilor

chimică f /ˈki.mi.kə/ química chimică chimica chimice chimicele chimicei chimicelor

15. cultură f /kulˈtu.rə/ cultura cultură cultura culturi culturile culturii culturilor

16. desăvârși re f /de.sə.vɨrˈʃi.re/ perfeccionamiento, plenitud desăvârșire desăvârșirea desăvârșiri desăvârșirile

desăvârșirii desăvârșirilor17. discuție f /dicˈku.ʦi.e/ discusión discuție discuția discuții discuției discuțiile discuțiilor

18. drag m /drag/ querido drag dragul dragi dragii dragului dragilor

dragă f /ˈdra.gə/ querida dragă draga dragi dragile dragii dragilor

19. echipament n /e.ki.paˈment/ equipamiento echipament echipamentul echipamente echipamentele echipamentului

echipamentelor

20. fenomen n /fe.noˈmen/ fenómeno fenomen fenomenul fenomene fenomenele fenomenului fenomenelor

21. f i zică f /ˈfi.zi.kə/ física f izica f izica f izici fizicile f izicii f izicilor

22. fotograf i e f /fo.to.graˈfi.e/ fotografía fotograf ie fotograf ia fotograf ii fotograf iile fotograf iei fotograf iilor

23. garsonieră f /gar.so.niˈe.rə/ estudio garsonieră garsoniera garsoniere garsonierele garsonierei garsonierelor

24. graff i ti n /grafˈf i.ti/ grafiti --- --- graff iti graff itile --- graff itilor 25. industrie f /inˈdus.tri.e/ industria

26. inedi t m /i.neˈdit/ inédito inedit ineditul inediți inediții ineditului inediților

inedi tă f /i.neˈdi.tə/ inédita inedită inedita inedite ineditele ineditei ineditelor

https://www.google.es/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRxqFQoTCOG1wtXBqcgCFYHMGgodx94OGw&url=http://www.bebelu.ro/nastereasarcinacopilul/bebelusi-2/alaptare-bebelusi-2/page/7&bvm=bv.104317490,d.d2s&psig=AFQjCNGSrifcT8m3rP6i0hsaKXx0Z-Bdrw&ust=1444071886903174




278

27. influența v /in.flu.enˈʦa/ influir, influenciar

28. informa v /in.forˈma/ informar

29. instala v /ins.taˈla/ instalar

30. interesa v /in.te.reˈsa/ interesar

31. interoga v /in.te.roˈga/ interrogar

32. intimida v /in.ti.miˈda/ intimidar33. inventa v /in.venˈta/ inventar

34. izola v /i.zoˈla/ aislar

35. î mbrățișa v /ɨn.brə.ʦiˈsa/ abrazar

36. împacheta v /ɨm.pa.keˈta/ empaquetar

37. înainta v /ɨ.na.inˈta/ avanzar, adelantar

38. înceta v /ɨn.ʧeˈta/ cesar, dejar de

a înceta din viață fallecer, morir

39. închiria v /ɨn.ki.riˈa/ alquilar

40. încredința v /ɨn.kre.dinˈʦa/ asegurar, confiar

41. î nfățișa v /ɨn.fə.ʦiˈʃa/ mostrar, presentar, describir42. înființa v /ɨn.fi.inˈʦa/ fundar, crear

43. îngrijora (a se ) v /ɨn.gri.ʒoˈra/ preocupar(se), inquietar(se)

44. înmormânta v /ɨn.mor.mɨnˈta/ enterrar, sepultar

45. înregistra v /ɨn.re.ʤisˈtra/ registrar, grabar, notar

46. întrebuința /ɨn.tre.bu.inˈʦa/ emplear, usar, utilizar

47. jena v /ʤeˈna/ molestar, incomodar

48. lectură f /lekˈtu.rə/ lectura lectură lectura lecturi lecturile lecturii lecturilor

49. limitator n /li.mi.taˈtor/ limitador limitator limitatorul limitatoare limitatoarele limitatorului limitatoarelor

50. localitate f /lo.ka.liˈta.te/ localidad localitate localitatea localități localitățile localității localităților

51. localnic m /loˈkal.nik/ lugareño localnic localnicul localnici localnicii localnicului localnicilor

localnică f /loˈkal.ni.kə/ lugareña localnică localnica localnice localnicele localnicei localnicelor

52. masi v m /maˈsiv/ masivo: masiv masivul masivi masivii masivului masivilor

masi vă f /maˈsi.və/ masiva masivă masiva masive masivele masivei masivelor

53. măsură f /məˈsu.rə/ medida măsură măsura măsuri măsurile măsurii măsurilor

54. mobilat m /mo.biˈlat/ amueblado mobilat mobilatul mobilați mobilații mobilatului mobilaților

mobilată f /mo.biˈla.tə/ amueblada mobilată mobilata mobilate mobilatele mobilatei mobilatelor

55. musaf i r m /mu.saˈfir/ invitado musaf ir musaf irul musaf iri musaf irii musaf irului musaf irilor

musaf i ră f /mu.saˈfi.rə/ invitada musaf iră musaf ira musaf ire musaf irele musaf irei musaf irelor

56. oare adv int /ˈo a̯.re/ ¿puede que…? 57. of i ciu n /oˈfi.ʧju/ oficina, servicio of iciu of iciul of icii of iciile of iciului of iciilor

58. onoare f /oˈno a̯.re/ honor onoare onoarea onoruri onorurile onoarei onorurilor

59. pi zză f /ˈpi.ʦə/ pizza pizză pizza pizze pizzele pizzei pizzelor

60. perioadă f /pe.riˈo a̯.də/ periodo perioadă perioada perioade perioadele perioadei perioadelor

61. poliți st m /po.liˈʦist/ policía (m), policíaco polițist polițistul polițiști polițiștii polițistului polițiștilor

poliți stă f /po.liˈʦis.tə/ policía (f), policíaca polițistă polițista polițiste polițistele polițistei polițistelor

62. rușinos m /ru.ʃiˈnos/ vergonzoso rușinos rușinosul rușinoși rușinoșii rușinosului rușinoșilor

rușinoasă f /ru.ʃiˈno a̯.sə/ vergonzosa rușinoasă rușinoasa rușinoase rușinoasele rușinoasei rușinoaselor

63. scufundare f /sku.funˈda.re/ buceo scufundare scufundarea scufundări scufundările scufundării scufundărilor

64. slav m /slav/ eslavo slav slavul slavi slavii slavului slavilor

slavă f /ˈsla.və/ eslava slavă slava slave slavele slavei slavelor

65. sinucigaș m /si.nu.ʧiˈgaʃ/ suicida (m) sinucigaș sinucigașul sinucigași sinucigașii sinucigașului sinucigașilor

sinucigașă f /si.nu.ʧiˈga.ʃə/ suicida (f) sinucigașă sinucigașa sinucigașe sinucigașele sinucigașei sinucigașelor




279

66. subiect n /suˈbjekt/ asunto, tema subiect subiectul subiecte subiectele subiectului subiectelor

67. șezlong n /ʃezˈlong/ tumbona șezlong șezlonul șezlonguri șezlongurile șezlongului șezlongurilor

68. umbrelă f /umˈbre.lə/ paraguas umbrelă umbrela umbrele umbrelele umbrelei umbrelelor

umbrelă de soare parasol, sombrilla

69. valoare f /vaˈloa.re/ valor valoare valoarea valori valorile valorii valorilor

70. viteză f /viˈte.zə/ velocidad viteză viteza viteze vitezele vitezei vitezelor 71. voluntar m /vo.lunˈtar/ voluntario voluntar voluntarul voluntari voluntarii voluntarului voluntarilor

voluntară f /vo.lunˈta.rə/ voluntaria voluntară voluntara voluntare voluntarele voluntarei voluntarelor

barcă


1. Cum influențează aceste evenimente viațaomului?

¿Cómo influyen estos acontecimientos en la vidadel hombre?

2. Slavii au influențat cel mai masiv desăvârșirealimbii române.

Los eslavos han influido en el más masivoperfeccionamiento de la lengua rumana.

3. Alimentația influențează în foarte mare măsurăstarea de sănătate.

La alimentación influye en muy gran medida elestado de salud

4. Alăptarea influențează sănătatea copilului și amamei pe întreaga perioadă a vieții lor.

La lactancia influye en la salud del niño y de lamadre en todo el periodo de su vida.

5. Când ne interesează ceva, noi spunem: Măinteresează

Cuando nos interesa algo, nosotros decimos: Meinteresa.

6. Te interesează Te interesa7. Orice fenomen nou mă interesează Cualquier fenómeno nuevo me interesa8. Când mă interesează ceva, ascult atent Cuando me interesa algo, escucho atentamente9. Ce îl interesa mai mult pe studentul de la

matematică? ¿Qué es lo que más le interesa al estudiante dematemáticas?

10. Ce îl interesează pe angajator? ¿Qué le interesa al empleador?11. Mă interesează mult istoria artei Me interesa mucho la historia del arte12. Partenerul î și dădea seama că af acerea mă

interesează El socio se daba cuenta de que el negocio meinteresa.

13. Obiectele care mă interesau mai mult în școalăerau f izica și matematica. Las materias que más me interesaban en la escuelaeran la física y las matemáticas.14. Oare această informație nu interesează pe

nimeni?¿Puede que esta información no interese a nadie?

15. Mă interesează mult subiectul discuției Me interesa mucho el asunto de la discusión.




280

16. Pe mine nu mă interesează romanele polițiste A mí no me interesan las novelas policiacas17. Și-a cumpărat apartamentul sau îl închiriază? ¿Se ha comprado el apartamento o lo alquila?18. Alunecările de teren izolează localnicii din mai

multe localitățiLas avalanchas de terreno aíslan a los lugareños devarias localidades.

19. Înaintați în căsuța corespunzătoare Avance a la casilla correspondiente20. Vreau să închiriez o mașină Quiero alquilar un coche

21. Se poate închiria aici un echipament descufundări?

¿Se puede alquilar aquí un equipo de buceo?

22. Cel mai mare graff itti din lume înfățișeazăportretul lui David Villa

El grafiti más grande del mundo muestra el retratode David Villa.

23. S-au înregistrat în întreaga țară 174 deaccidente de circulație

Se ha registrado en todo el país 174 accidentes decirculación.

24. Inventează un aparat casnic inedit Inventa un aparato doméstico inédito25. Inventează un plan Inventa un plan

graffiti




281


1. ¿Quién influencia a los niños? Cine îi influențează pe copii?2. ¿A quién influencian los padres? Pe cine influențează părinții?3. ¿Cómo influye (ud.) en su hijo? Cum influențați copilul dvs.?4. ¿Tú dónde te informas? Tu de unde te informezi?5. Infórmate Informează-te6. Los voluntarios informan sobre la cultura americana Voluntarii informează despre cultura americană. 7. Las autoridades instalan limitadores de velocidad Autoritățile instalează limitatoare de viteză. 8. Cuando me interesa algo, escucho atentamente Când mă interesează ceva, ascult atent.9. Me interesa mucho el tema de la discusión Mă interesează mult subiectul discuției.10. Me Interesa dónde va a tener lugar el encuentro Mă interesează unde va avea loc întâlnirea.11. No me interesa el libro éste Nu mă interesează cartea aceasta.12. ¿Qué le interesa concretamente? Ce anume vă interesează? 13. (A mí) me interesan las chicas (Pe mine) mă interesează f etele.14. Me interesa el arte Mă interesează arta.15. Me interesa la arquitectura Mă interesează arhitectura16. Cualquier cosa me interesa Orice mă interesează. 17. Un padre interroga a su futuro yerno Un tată își interoghează viitorul ginere.18. No nos intimidan las amenazas Nu ne intimidează amenințările.19. No nos intimidan ese tipo de declaraciones Nu ne intimidează astfel de declarații.20. Él ha inventado una receta nueva de pizza El a inventat o rețetă nouă de pizza.21. ¿Con qué materiales aislamos nuestra vivienda? Cu ce materiale ne izolăm locuința?22. Te abrazo, con cariño Te îmbrățișez, cu drag.

23. Abraza a su (de ellos) invitado Î l îmbrățișează pe musaf irul lor.24. Lo envolvemos para regalo O împachetăm pentru cadou.

25. Los rebeldes avanzan hacia Aden Rebelii înaintează spre Aden. 26. Avanza hacia el éxito Înaintează spre succes.27. Más despacio Mai încet.28. Deje de hablar, por favor Încetați, vă rog, să vorbiți.29. Ella ha alquilado un estudio cerca del trabajo Ea a închiriat o garsonieră aproape de serviciu.30. Deseo alquilar espacio para una oficina Doresc să închiriez spațiu pentru un of iciu.31. Deseo alquilar una habitación Doresc să închiriez o cameră. 32. Desearía alquilar un coche Aș dori să închiriez o mășină. 33. ¿Se puede alquilar aquí una tumbona? Se poate închiria aici un șezlong?34. ¿Se puede alquilar aquí una barca? Se poate închiria aici o barcă? 35. ¿Se puede alquilar aquí una sombrilla? Se poate închiria aici o umbrelă de soare?36. Alquilo habitación amueblada Închiriez cameră mobilată.37. ¿A quién confias los secretos de la empresa? Cui încredințezi secretele f irmei?38. Nosotros confiamos las cosas de valor al banco Noi încredințăm lucrurile de valoare băncii.39. Ella me ha confiado este secreto sólo a mí Ea mi-a încredințat acest secret numai mie.40. Las fotografías muestran imágenes Fotograf iile înfățișează imagini.41. Cree grupos de lectura Înființați grupuri de lectură.42. Se funda un Centro de Excelencia en Física Se înființează un Centru de Excelență în Fizică. 43. ¿Te preocupa el futuro? Te îngrijorează viitorul?44. ¿Que es lo que más te preocupa? Ce te îngrijorează cel mai mult? 45. ¿Por qué te preocupas sin motivo? De ce te îngrijorezi f ără motiv?46. Rusia entierra con honores a Kalashnikov Rusia îl înmormântează cu onoruri pe Kalașnikov.47. ¿Por qué no se entierra a los suicidas? De ce nu se înmormântează sinucigașii?48. La funcionaria registra las actas Funcționara înregistrează actele.

49. Este producto se utiliza en la industria química Acest produs se întrebuințează în industria chimică. 50. Se incomoda con su pasado vergonzoso Se jenează de trecutul său rușinos.




282

Ea se machiază

Ella se maquilla


negocia

verb tranzitiv (VT211)


(a)negoci a

negoci ere negoci at negoci indsingular plural

negoci ază negoci ați



mai mult ca perfect

singular

I (eu) negoci ez (să) negoci ez negoci am negoci ai negoci asem

a II-a (tu) negoci ezi (să) negoci ezi negoci ai negoci ași negoci aseși

a III-a (el,ea)

negoci ază (să) negoci eze negoci a negoci e negoci ase

plural

I (noi) negoci em (să) negoci em negoci am negoci arămnegoci aserăm,

negoci asem*

a II-a (voi) negoci ați (să) negoci ați negoci ați negoci arăți negoci aserăți, negoci aseți*

a III-a (ei,

ele)

negoci ază (să) negoci eze negoci au negoci ară negoci aseră


Seguimos con los verbos que se conjugan como a negocia. A tener en cuenta que el verbo nota es un falso amigo que

no significa „notar” sino „anotar”.

Secretara notează în agendă numele și

prenumele lor

La secretaria anota en la agenda los

apellidos y los nombres de ellos.

49

https://www.google.es/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRxqFQoTCN_pyMPmtcgCFQU3FAod1KsNPQ&url=http://www.tugentelatina.com/m/articles/view/Bella-en-15-minutos&psig=AFQjCNFXgjEvz0KQlS9QkAfWlY_vG2KdXg&ust=1444494146625731




283

Vocabulario 49

1. adolescent m /a.do.lesˈʧent/ adolescente (m) adolescent adolescentul adolescenți adolescenții adolescentului

adolescenților

adolescentă f /a.do.lesˈʧen.tə/ adolescente (f) adolescentă adolescenta adolescente adolescentele adolescentei

adolescentelor

2. alegere f /aˈle.ʤe.re/ elección alegere alegerea alegeri alegerile alegerii alegerilor3. aspiri nă f /as.piˈri.nə/ aspirina aspirină aspirina aspirine aspirinele aspirinei aspirinelor

4. cantitate f /kan.tiˈta.te/ cantidad cantitate cantitatea cantități cantitățile cantității cantităților

5. chitanță f /kiˈtan.ʦə/ recibo chitanță chitanța chitanțe chitanțele chitanței chitanțelor

6. ci clu n /ˈʧi.klu/ ciclo ciclu ciclul cicluri ciclurile ciclului ciclurilor

7. confesional m /kon.fe.si.oˈnal/ confesional (m) confesional confesionalul confesionali confesionalii confesionalului

confesionalilor

confesională f /kon.fe.si.oˈna.lə/ confesional (f) confesională confesionala confesionale confesionalele confesionalei

confesionalelor

8. confli ct n /konˈflikt/ conflicto conflict conflictul conflicte conflictele conflictului conflictelor

9. cotidian m /ko.ti.diˈan/ cotidiano cotidian cotidianul cotidieni cotidienii cotidianului cotidienilorcotidiană f /ko.ti.diˈa.nə/ cotidiana cotidiană cotidiana cotidiene cotidienele cotidienei cotidienelor

10. coș n /coʃ/ cesta coș coșul coșuri coșurile coșului coșurilor

11. cumi nte m /kuˈmin.te/ obediente (m) cuminte cumintele cuminți cuminții cumintelui cuminților

cumi nte f /kuˈmin.te/ obediente (f) cuminte cumintea cuminți cumințile cuminții cuminților

12. destinație f /des.tiˈna.ʦi.e/ destino destinație destinația destinații destinațiile destinației destinațiilor

13. doctoral m /dok.toˈral/ doctoral (m) doctoral doctoralul doctorali doctoralii doctoralului doctoralilor

doctorală f /dok.toˈra.lə/ doctoral (f) doctorală doctorala doctorale doctoralele doctoralei doctoralelor

14. dronă f /ˈdro.nə/ dron

15. educațional m /e.du.ka.ʦi.oˈnal/ educativo educațional educaționalul educaționali educaționalii educaționalului

educaționalilor

educațională f /e.du.ka.ʦi.oˈna.lə/ educativa educațională educaționala educaționale educaționalele educaționalei

educaționalelor

16. exerci țiu n /eg.zerˈʧi.ʦiw/ ejercicio exercițiu exercițiul exerciții exercițiile exercițiului exercițiilor

17. fastuos m /fas.tuˈos/ fastuoso fastuos fastuosul fastuoși fastuoșii fastuosul fastuoșilor

fastuoasă f /fas.tuˈo a̯.sə/ fastuosa fastuoasă fastuoasa fastuoase fastuoasele fastuoasei fastuoaselor

18. fii ndcă conj /fiˈind.kə/ como, ya que, porque

19. i ntim m /ˈin.tim/ íntimo intim intimul intimi intimii intimului intimilor

i ntimă f /ˈin.ti.mə/ íntima intimă intima intime intimele intimei intimelor

20. î nvățământ n /ɨn.və.ʦəˈmɨnt/ enseñanza învățământ învățământul învățăminte învățămintele învățământului învățămintelor

21. legaliza v /le.ga.liˈza/ legalizar

22. lichida v /li.kiˈda/ liquidar

23. licență f /liˈʧen.ʦə/ licencia licență licența licențe licențele licenței licențelor

24. li niște f /ˈli.niʃ.te/ silencio calma liniște liniștea --- --- linișții ---

25. lista v /lisˈta/ inscribir, imprimir

26. litoral n /li.toˈral/ litoral litoral litoralul litoraluri litoralurile litoralului litoralurilor

27. machia (a se) v /ma.kiˈa/ maquillar (se)

28. masterat n /mas.teˈrat/ máster masterat masteratul masterate masteratele masteratului masteratelor




284

29. măsli nă f /məsˈli.nə/ aceituna, oliva măslină măslina măsline măslinele măslinei măslinelor

măsli ne

30. micșora v /mik.ʃoˈra/ reducir, disminuir

31. migdală f /migˈda.lə/ almendra migdală migdala migdale migdalele migdalei migdalelor

32. misiune f /mi.siˈu.ne/ misión misiune misiunea misiuni misiunile misiunii misiunilor

33. navă f /ˈna.və/ nave, barco navă nava nave navele navei navelor

34. negocia v /ne.go.ʧiˈa/ negociar

35. necunoscut m /ne.ku.nosˈkut/ desconocido necunoscut necunoscutul necunoscuți necunoscuții necunoscutului

necunoscuților

necunoscută f /ne.ku.nosˈku.tə/ desconocida necunoscută necunoscuta necunoscute necunoscutele necunoscuteinecunoscutelor

36. nota v /noˈta/ anotar

37. ofensa v /o.fenˈsa/ ofender

38. ofta v /ofˈta/ suspirar

39. onora v /o.noˈra/ honrar

40. opera v /o.peˈra/ operar

41. organiza v /or.ga.niˈza/ organizar

42. orienta v /o.ri.enˈta/ orientar

43. otrăvitor m /o.trə.viˈtor/ venenoso otrăvitor otrăvitorul otrăvitori otrăvitorii otrăvitorului otrăvitorilor

otrăvitoare f /o.trə.viˈto a̯.re/ venenosa otrăvitoare otrăvitoarea otrăvitoare otrăvitoarele otrăvitoarei otrăvitoarelor 44. pansa v /panˈsa/ vendar

45. paraliza v /pa.ra.liˈza/ paralizar

46. patina v /pa.tiˈna/ patinar

47. păstra v /pəsˈtra/ guardar conservar mantener

48. pensiona v /pen.si.oˈna/ jubilar(se)

49. pi ctor m /ˈpik.tor/ pintor pictor pictorul pictori pictorii pictorului pictorilor

50. pisa v /piˈsa/ moler machacar fastidiar

51. plasa v /plaˈsa/ colocar

52. plasator m /pla.saˈtor/ acomodador plasator plasatorul plasatori plasatorii plasatorului plasatorilor

plasatoare f /pla.saˈto a̯.re/ acomodadora plasatoare plasatoarea plasatoare plasatoarele plasatoarei plasatoarelor

53. polua v /po.luˈa/ contaminar

54. posa v /poˈsa/ posar

55. prenume n /preˈnu.me/ nombre prenume prenumele prenume prenumele prenumelui prenumelor




285

56. preșcolar m /preʃ.koˈlar/ preescolar preșcolar preșcolarul preșcolari preșcolarii preșcolarului preșcolarilor

preșcolară f /preʃ.koˈla.rə/ preescolar (f) preșcolară preșcolara preșcolare preșcolarele preșcolarei preșcolarelor

57. preuniversitar m /pre.u.ni.ver.siˈtar/ preuniversitario preuniversitar preuniversitarul preuniversitari preuniversitarii

preuniversitarului preuniversitarilor

preuniversitară f /pre.u.ni.ver.siˈta.rə/ preuniversitaria preuniversitară preuniversitara preuniversitare

preuniversitarele preuniversitarei preuniversitarelor

58. privat m /priˈvat/ privado privat privatul privați privații privatului privaților

privată f /priˈva.tə/ privada privată privata private privatele privatei privatelor

59. prostituție f /pros.tiˈtu.ʦi.e/ prostitución prostituție prostituția prostituții prostituțiile prostituției prostituțiilor

60. proiecta v /pro.jekˈta/ diseñar proyectar

61. raport n /raˈport/ relación raport raportul raporturi raporturile raportului raporturilor

62. reclamă f /reˈkla.mə/ anuncio reclamă reclama reclame reclamele reclamei reclamelor

63. rest n /rest/ resto rest restul resturi resturile restului resturilor

64. sexy a inv /ˈsek.sy/ sexy

65. substanță f /subsˈtan.ʦə/ substancia substanță substanța substanțe substanțele substanței substanțelor

66. terori st m /te.roˈrist/ terrorista (m) terorist teroristul teroriști teroriștii teroristului teroriștilor terori stă f /te.roˈris.tə/ terrorista (f) teroristă terorista teroriste teroristele teroristei teroristelor

67. turi st m /tuˈrist/ turista (m) turist turistul turiști turiștii turistului turiștilor

turi stă f /tuˈris.tə/ turista (f) turistă turista turiste turistele turistei turistelor

68. universitar m /u.ni.ver.siˈtar/ universitario universitar universitarul universitari universitarii universitarului

universitarilor

universitară f /u.ni.ver.siˈta.rə/ universitaria universitară universitara universitare universitarele universitarei

universitarelor

69. vacant m /vaˈkant/ vacante (m) vacant vacantul vancanți vacanții vacantului vacanților

vacanță f /vaˈkan.tə/ vacante (f) vacantă vacanta vacante vacantele vacantei vacantelor

70. vi deo a inv /ˈvi.de.o/ vídeo

71. voie f /ˈvo.je/ voluntad voie voia voi voile voii voilor

a da voie dejar, dar permiso

patina




286


1. Dronele lichidează teroriști ca la jocurile video Los drones liquidan a los terroristas como en losvideojuegos

2. Ea se machiază Ella se maquilla3. Omul trebuie să micșoreze cantitatea de gaze și

substanțe otrăvitoareEl hombre tiene que disminuir la cantidad de gasesy sustancias venenosas.

4. Negociați salariul în raport cu coșul minim deconsum21.

Negocie el salario en relación con la cesta mínimade consumo.

5. Secretara notează în agendă numele șiprenumele lor.

La secretaria anota en la agenda el apellido y elnombre de ellos.

6. Ea a notat câteva informații despre pictorul IgorVieru

Ella ha anotado algunas informaciones acerca delpintor Igor Vieru

7. Nu cred că am notat bine numărul de telef on No creo que (yo) haya anotado bien el número deteléfono

8. O reclamă cu Paris Hilton ofensează femeile dinBrazilia

Un anuncio con Paris Hilton ofende a las mujeres deBrasil

9. Azi organizăm un concurs pentru un post vacant Hoy organizamos un concurso para un puesto

vacante10. A primit răspuns favorabil de la o prestigioasă

instituție educațională care organizează cursuride engleză pentru af aceri.

Ha recibido respuesta favorable de una prestigiosainstitución educativa que organiza cursos de inglésde negocios.

11. Turiștii care mergeau în Tunisia se orienteazăspre litoralul din Spania

Los turistas que iban a Túnez se orientan hacia ellitoral de España.

12. Am nevoie de exerciții regulate pentru a păstra f orma

Necesito ejercicios regulares para mantener laforma

13. Fiindcă eşti cuminte, îţi dau voie să-i păstrezi Como eres obediente, te doy permiso para que te loquedes.

14. Migdalele se pisează turnând câte puțină apă de

trandaf iri

Las almendras se muelen vertiendo un poco de agua

de rosas15. Se pisează o aspirină și se amestecă cu puțină

apă. Se machaca una aspirina y se mezcla con un poco deagua.

16. Chișinău plasează Moldova pe harta destinațiilorde cultură

Chisinau coloca a Moldavia en el mapa de losdestinos culturales.

17. Un plasator este o persoană care plaseazăspectatorii la locurile lor în sălile de spectacol

Un acomodador es una persona que coloca a loserspectadores en sus sitios en las salas deespectáculo

18. Industria țărilor dezvoltate poluează totul La insustria de los paises desarrollados lo contaminatodo

19. Pot exista automobile care să nu polueze

atmosf era?

¿Pueden existir automóviles que no contaminen la

atmósfera?20. Învățământul românesc poate fi de stat sau

public, privat și confesional. Învățământul de statsau public este gratuit pentru toți cetățeniistatului român. El este organizat pe trei niveluri:preşcolar, preuniversitar și universitar.

La enseñanza rumana puede ser estatal o pública,privada y confesional. La enseñanza estatal opública es gratuita para todos los ciudadanos delestado rumano. Se organiza en tres niveles:prescolar, preuniversitario y universitario.

21. Învățământul universitar românesc seorganizează pe trei cicluri de studii: licență (3ani), masterat (2 ani), studii doctorale (3 ani).

La enseñanza universitaria se organiza en tres ciclosde estudio: licenciatura (3 años), máster (2 años),doctorado (3 años).

22. Pozează în lenjerie intimă și câștigă 1.000 dedolari pe zi

Posa en lencería íntima y gana 1000 dólares al día

23. Heidi Klum are 42 de ani și 4 copii, dar pozeazăsexy ca o adolescentă

Heidi Klum tiene 42 años y 4 niños, pero posa sexycomo una adolescente

24. Cum ai fi procedat dacă erai tu musaf irul? ¿Cómo habrías procedido si fueras tú el invitado?25. Un bărbat a procedat corect într-o situație de

conflictUn hombre ha procedido correctamente en unasituación de conflicto




287


1. ¿Legalizamos la prostitución? Legalizăm prostituția? 2. Ferrari se inscribe en la bolsa Ferrari se listează la bursă 3. Las noches se acortan Nopțile se micșorează

4. Diga sobre qué ha negociado Spuneți despre ce ați negociat

5. El precio se negocia Prețul se negociază 6. En nuestra vida cotidiana a menudo negociamos În viața noastră cotidiană deseori negociem7. (Usted) Ha aceptado negociar con nosotros Ați acceptat să negociați cu noi 8. ¿Qué anota la secretaria? Ce notează secretara?9. Tú anotas mi número de teléfono Tu notezi numărul meu de telef on10. Todos los días me anoto lo que tengo que hacer În fiecare zi îmi notez ce trebuie să fac. 11. Anote las palabras desconocidas Notați cuvintele necunoscute12. ¿Quieres anotar? Vrei să notezi?13. ¡Anota! Notează! 14. No deseo ofender a nadie Nu doresc să ofensez pe cineva

15. No me ofende Nu mă ofensează

16. El compañero de trabajo ha anotado todo Colega a notat totul17. Carlota suspiraba Carlota ofta 18. Ha suspirado dos veces A oftat de două ori 19. ¿Por qué suspira cuando habla de Gabriela? De ce oftează când vorbeşte despre Gabriela?20. Es una misión que me honra Este o misiune care mă onorează 21. Kevin se opera de nuevo en la rodilla izquierda Kevin se operează din nou la genunchiul stâng22. ¿Qué organizan ellos hoy? Ce organizează ei azi? 23. ¿Se organizan también conciertos a menudo? Se organizează des asemenea concerte?24. El profesor organizará la discusión Prof esorul va organiza discuții25. ¿Aquí se organizan también festivales? Aici se organizează și festivaluri?26. Organizamos excursiones Organizăm excursii

27. En la primavera de 2017 se organizan elecciones În primăvara lui 2017 se organizează alegeri28. En Rumanía todo el mundo organiza bodas fastuosas În România toată lumea organizează nunţi fastuoase29. El médico venda la herida Medicul pansează rana30. El invierno paraliza Europa Iarna paralizează Europa31. La crisis paraliza la industria del aceite de oliva Criza paralizează industria uleiului de măsline32. ¿Cuánto te cuesta patinar en Bucarest? Cât te costă să patinezi în București?

33. Tiene 2 años y medio pero patina perfectamente Are 2 ani și jumătate, dar patinează perf ect

34. ¿Has guardado el recibo? Ai păstrat chitanța?

35. Creo que me la quedaré solo para mí Cred că o să o păstrez doar pentru mine

36. Nosotros guardamos el dinero en el banco Noi păstrăm banii la bancă

37. Hemos decidido guardar el dinero en el banco Am hotărât să păstrăm banii în bancă

38. Conservar en frío Păstrați la rece

39. ¡Mantenga la calma! Păstrați liniștea!

40. Quédese con el cambio Păstrați restul

41. Él se va a jubilar por motivos de salud El se va pensiona din motive de sănătate

42. El director se jubila Directorul se pensionează

43. ¿Quién contamina más la atmósfera? Cine poluează cel mai mult atmosf era?

44. Contamina el aire, el agua y el suelo Poluează aerul, apa și solul

45. La marcha pie no contamina el aire Mersul pe jos nu poluează aerul

46. Mihaela posa sexy para su amado Mihaela pozează sexy pentru iubitul său

47. ¿Cómo procede cuando tiene que tomar decisiones? Cum procedați când trebuie să luați decizii?48. ¿Cómo quieres procecer? Cum vrei să procedezi?

49. Proyecta un baño para una familia con niños Proiectează o baie pentru o familie cu copii

50. Un joven diseña barcos en Francia Un tânăr proiectează nave în Franţa



Când poţi să-mi telefonezi?

¿Cuándo puedes telefonearme?


telefona

verb tranzitiv


(a) telefona telefonare telefonat telefonândsingular plural

telefonează telefonați



mai mult ca perfect

singular

I (eu) telefonez (să) telefonez telefonam telefonai telefonasem

a II-a (tu) telefonezi (să) telefonezi telefonai telefonași telefonaseșia III-a (el,

ea)telefonează (să) telefoneze telefona telefonă telefonase

plural

I (noi) telefonăm (să) telefonăm telefonam telefonarămtelefonaserăm,

telefonasem*

a II-a (voi) telefonați (să) telefonați telefonați telefonarățitelefonaserăți,

telefonaseți*

a III-a (ei,ele)

telefonează (să) telefoneze telefonau telefonară telefonaseră


50




289

Vocabulario 50

1. abuz n /aˈbuz/ abuso abuz abuzul abuzuri abuzurile abuzului abuzurilor

2. anumi t pron /a.nuˈmit/ concreto, determinado anumit anumiți anumitor

anumi tă pron /a.nuˈmi.tǝ/ concreta, determinada anumită anumite anumitor

3. anticipat m /an.ti.ʧiˈpat/ anticipado anticipat anticipatul anticipați anticipații anticipatului anticipaților

anticipată f /an.ti.ʧiˈpa.tǝ/ anticipada anticipată anticipata anticipate anticipatele anticipatei anticipatelor 4. audiere f /a.u.diˈe.re/ audiencia audiere audierea audieri audierile audierii audierilor

5. beneficiar m /be.ne.fi.ʧiˈar/ beneficiario beneficiar beneficiarul beneficiari beneficiarii beneficiarului beneficiarilor

beneficiară f /be.ne.fi.ʧiˈa.rǝ/ beneficiaria beneficiară beneficiara beneficiare beneficiarele beneficiarei

beneficiarelor

6. bicicli st m /bi.ʧiˈklist/ ciclista(m) biciclist biciclistul bicicliști bicicliștii biciclistului bicicliștilor

bicicli stă f /bi.ʧiˈklis.tǝ/ ciclista (f) biciclistă biciclistă bicicliste biciclistele biciclistei biciclistelor

7. calitate f /ka.liˈta.te/ calidad calitate calitatea calități calitățile calității calităților

8. capăt n /ˈka.pǝt/ final, extremo capăt capătul capete capetele capătului capetelor

9. cerere f /ˈʧ e.re.re/ solicitud, ruego cerere cererea cereri cererile cererii cererilor

10. client m /kliˈent/ cliente (m) client clientul clienți clienții clientului clienților

clientă f /kliˈen.tǝ/ cliente (f) clientă clienta cliente clientele clientei clientelor

11. constructor m /konsˈtruk.tor/ constructor constructor constructorul constructori constructorii constructorului

constructorilor

constructoare f /kons.trukˈo a̯.re/ constructora constructoare constructoarea constructoare constructoarele

constructoareai constructoarelor

12. corupție f /koˈrup.ʦi.e/ corrupción corupție corupția corupții corupțiile corupției corupțiilor

13. creativitate f /kre.a.ti.viˈta.te/ creatividad creativitate creativitatea creativități creativitățile creativității

creativităților

14. delicios m /de.liˈʧ jos/ delicioso delicios deliciosul delicioși delicioșii deliciosului delicioșilor

delicioasă f /de.liˈʧ jo a̯.sǝ/ deliciosa delicioasă delicioasa delicioase delicioasele delicioasei delicioaselor

15. domeniu n /doˈme.niw/ dominio domeniu domeniul domenii /domeniile domeniului domeniilor

16. emoție f /eˈmo.ʦi.e/ emoción emoție emoția emoții emoțiile emoției emoțiilor

17. furt n /furt/ hurto, robo furt f urtul f urturi f urturile f urtuluui f urturilor

18. generație f /ʤe.neˈra.ʦi.e/ generación generație generația generații generațiile generației generațiilor

19. generos m /ʤe.neˈros/ generoso generos generosul generoși generoșii generosului generoșilor

20. generoasă f /ʤe.neˈro a̯.sǝ/ generosa generoasă generoasa generoase generoasele generoasei generoaselor

21. imunitate f /i.mu.niˈta.te/ inmunidad imunitate imunitatea imunități imunitățile imunității imunităților

22. intenție f /inˈten.ʦi.e/ intención intenție intențiia intenții intențiile intenției intențiiilor

23. întregi me f /ɨn.treˈʤi.me/ totalidad întregime întregimea întregimi întregimile întregimii întregimilor24. mizerabil m /mi.zeˈra.bil/ miserable (m) mizerabil mizerabilul mizerabili mizerabilii mizerabilului mizerabililor

mizerabilă f /mi.zeˈra.bi.lǝ/ miserable (f) mizerabilă mizerabila mizerabile mizerabilele mizerabilei mizerabilor

25. moșneag m /mo ʃ .neag/ viejo, anciano moșneag moșneagul moșnegi moșnegii moșneagului moșnegilor

26. nevoi t m /ne.voˈit/ necesario nevoit nevoitul nevoiți nevoiții nevoitului nevoiților

nevoită f /ne.voˈi.tǝ/ necesaria nevoită nevoita nevoite nevoitele nevoitei nevoitelor

27. performant m /per.forˈmant/ eficiente (m), competitivo performant performantul performanți performanții

performantului performanților

performantă f /per.forˈman.tǝ/ eficiente (f), competitiva performantă performanta performante performantele

performantei performantelor

28. plastic m /ˈplas.tik/ plástico plastic plasticul plastici plasticii plasticului plasticilor

plastică f /ˈplas.ti.kǝ/ plástica plastică plastica plastice plasticele plasticei plasticelor

29. potent m /poˈtent/ potente (m) potent potentul potenți potenții potentului potenților

potentă f /poˈten.tǝ/ potente (f) potentă potenta potente potentele potentei potentelor




290

30. poziti v m /po.ziˈtiv/ positivo pozitiv pozitivul pozitivi pozitivii pozitivului pozitivilor

poziti vă f /po.ziˈti.vǝ/ positiva pozitivă pozitiva pozitive pozitivele pozitivei pozitivelor

31. precedent m /pre.ʧeˈdent/ precedente (m) precedent precedentul precedenți precedenții precedentului

precedenților

precedentă f /pre.ʧeˈden.tǝ/ precedente (f) precedentă preceprecedentelor

32. protesta v /pro.tesˈta/ protestar

33. rambursa v /ram.burˈsa/ reembolsar

34. raporta v /ra.porˈta/ denunciar, informar

35. realiza v /re.a.liˈza/ realizar

36. refugia v /re.fu.ʤiˈa/ refugiar

37. remunera v /re.mu.neˈra/ remunerar

38. reproșa v /re.proˈʃ a/ reprochar

39. resemna v /re.semˈna/ resignar(se)

40. săra v /sǝˈra/ salar

41. sechestra v /se.kesˈtra/ secuestrar 42. semna v /semˈna/ firmar

43. semnala v /sem.naˈla/ señalar

44. semnaliza v /sem.na.liˈza/ señalizar

45. sezon n /seˈzon/ temporada sezon sezonul sezoane sezoanele sezonului sezoanelor

46. simpatiza v /sim.pa.tiˈza/ simpatizar

47. sincroniza v /sin.kro.niˈza/ sincronizar

48. sistematiza v /sis.te.ma.tiˈza/ sistematizar

49. situa v /si.tuˈa/ situar

50. specializa v /spe.ʧi.a.liˈza/ especializar

51. staționa v /sta.ʦi.oˈna/ estacionar 52. stima v /stiˈma/ estimar

53. stimula v /sti.muˈla/ estimular

54. soartă f /ˈso̯ar.tǝ/ suerte soartă soarta sorți sorțile sorții sorților

55. sublinia v /sub.li.niˈa/ subrayar

56. sunet n /ˈsu.net/ sonido sunet sunetul sunete sunetele sunetului sunetelor

57. supralicita v /su.pra.li.ʧiˈta/ sobrepujar

58. supraveghea v /su.pra.ve.geˈa/ supervisar

59. suspecta v /sus.pekˈta/ sospechar

60. șantaja v / ʃ an.taˈʒa/ chantajear

61. șifona v / ʃ i.foˈna/ arrugar(se)

62. tachina v /ta.kiˈna/ hacer rabiar

63. tampona v /tam.poˈna/ bloquear, taponar

64. telefona v /te.le.foˈna/ telefonear

65. traficant m /tra.fiˈkant/ traficante (m) traficant traficantul traficanți traficanții traficantului traficanților

traficantă f /tra.fiˈkan.tǝ/ traficante (f) traficantă traficanta traficante traficantele traficantei traficantelor

66. vi ctimă f /ˈvik.ti.mǝ/ víctima victimă victima victime victimele victimei victimelor

67. web web




291

Biciclistă


1. Am protestat ca nu mi s-a acordat dreptul de aavea un avocat prezent la audiere

He protestado que no se me ha concedido el derecho detener un abogado presente en la audiencia.

2. Peste 20.000 de oameni protestează în acestmoment în centrul capitalei

Más de 20.000 personas protestan en este momento enel centro de la capital.

3. Ce trebuie să ști e cei care vor să protesteze în

spațiul public?

¿Qué tienen que saber los que quieren protestar en

espacios públicos?4. Vă vom rambursa în întregi me suma Le reembolsaremos en su totalidad la suma5. Beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele Los beneficiarios tienen que reembolsar todas las sumas6. Dacă ești sănătos, îți poți f ace planuri de viitor

și le poți realiza Si estás sano puedes hacer planes de futuro y los puedesllevar a cabo

7. A angajat arhitecţi şi constructori capabili sărealizeze orice proiect

Ha contratado arquitectos y constructores capacea derealizar cualquier proyecto

8. Până acum am realizat 20 de operații plastice. Hasta ahora he realizado 20 operaciones estéticas9. Îi remunerăm mizerabil pe prof esori și medici,

dar vrem învățământ performant și servi ciimedicale de calitate.

Les pagamos miserablemente a los profesores y médicos,pero queremos una enseñanza competitiva y serviciosmédicos de calidad.

10.

Am să-mi reproșez multe lucruri pe care nu le-am făcut Tengo que reprocharme muchas cosas que no he hecho

11. Dacă vrei să le dai un gust delicios, este cel maibun moment în care să-i sărezi

Si quieres darle un gusto delicioso, es el mejor momentopara echarle sal

12. Cum stimulăm imunitatea în sezonul rece? ¿Cómo estimulamos la inmunidad en la estación fría?13. Se supralicitează ca să se arate cât de potent

este un club sau altulSe sobrepuja para demostrar lo potente que es un club uotro

14. Cu oamenii cu care trebuie să mă supraveghezcând vorbesc, mai bi ne nu mai vorbesc

Con la gente con la que tengo que vigilarme cuandohablo, mejor ya no hablo

15. Suspectezi că esti vi ctima unui furt deidentitate?

¿Sospechas que eres la víctima de un robo de identidad?

16. Ci ne telefonează? ¿Quién telefonea?

17. Cui telefonezi? ¿A quién telefoneas?




292

18. El vrea să telefoneze Él quiere telefonear

19. Mi-ai telefonat? ¿Me has telefoneado?

20. Mătușa ei îi telefonează din America Su tía (de ella) le telefonea desde América

21. Ci ne îi telefonează din America? ¿Quién la telefonea desde América?

22. Mihai îi telefonează Mariei Mihai telefonea a María

23. Mihai le telefonează pări nților Mihai telefonea a sus padres

24. Ar fi bi ne să ne telefonați sâmbătă Estaría bien que nos llamáramos

25. Ai fi putut să-mi telefonezi! ¡Podrías haberme llamado por teléfono!


1. Protesto hoy y mañana y lo que haga falta Protestez astăzi și mâine și cât va mai fi nevoie2. Quiero reembolsar anticipadamente el crédito Vreau să rambursez anticipat creditul3. Informa sobre la corrupción Raportează corupția 4. Informamos de las actividades Raportăm activităţile 5. ¿Tienen uds que realizar todos los ejercicios? Aveți să realizați toate exercițiile?

6. ¡Haga realidad su sueño! Realizaţi-vă visul!7. ¿Cómo se realiza una página web? Cum se realizează o pagină web? 8. Él se refugia en Chisinau El se refugiază la Chişinău

9. Ha necesitado refugiarse en Francia A fost nevoit să se refugieze în Franța

10. ¿Qué clase de trabajo se remunera con 100 lei? Ce fel de lucru se remunerează cu 100 de lei? 11. Paga con generosidad Remunerează generos12. Hoy no tengo qué reprocharles a los jugadores Astăzi nu am ce să le reproșez jucătorilor13. No se reprocha nada Nu își reproșează nimic14. ¿Qué reprocha (ud.) a la generación precedente? Ce reproșați generației precedente?15. Me ha llamado para reprocharme este asunto M-a sunat să-mi reproșeze acest lucru16. Resignate, esta es tu suerte Resemnea

ză-te, asta

ți-e soarta

17. El Madrid no se resigna: ¡Lucharemos hasta el final! Real nu se resemnează: Vom lupta până la capăt! 18. No eches sal al agua Nu sărezi apa19. Han secuestrado a un cliente Au sechestrat un client20. ¿Dónde tengo que firmar? Unde trebuie să semnez?




293

21. El jefe está firmando ahora las aplicaciones Acum șeful semnează cererile22. Firme el libro Semnaţi cartea23. Podemos firmar el contrato Putem semna contractul24. ¿Quieres denunciar un abuso? Vrei să semnalezi un abuz?25. ¡Ciclistas, señalicen sus intenciones en la carretera! Bicicliști, semnalizați-vă intențiile în trafic!26. Ni siquiera ahora simpatizo con él Nici acum nu mă simpatizez cu el

27. ¿Cómo sincronizo el sonido con las imágenes? Cum sincronizez sunetul cu imaginile?28. La música no se sincroniza con el dispositivo Muzica nu se sincronizează cu dispozitivul29. Los especialistas sistematizan los archivos Specialiştii sistematizează arhivele30. ¿Tiene alguna mesa situada junto a la ventana? Aveți vreo masă situată la fereastră? 31. Me especializo en cirugía estética Mă specializez în chirurgia estetică 32. Se especializarán en un determinado campo Se vor specializa într-un anumit domeniu33. Aparco donde quiero Staționez unde vreau34. Estimo a María O stimez pe Maria35. ¿Como estimulamos la creatividad del niño? Cum stimulăm creativitatea copilului?36. Subraya las emociones que consideres positivas Subliniază emoțiile pe care le consideri pozitive

37. Subraye las palabras desconocidas Subliniați cuvintele necunoscute

38. ¿A ti quién te supervisa en el lugar de trabajo? Pe tine cine te supraveghează la locul de muncă? 39. Aprende a supervisar sin controlar Învaţă să supraveghezi f ără să controlezi40. La policía sospecha de un traficante de armas Poliția suspectează un traficant de arme41. Ha sido acusado de chantajear a Peter A fost acuzat că-l șantajează pe Peter 42. Su antigua amada le chantajea Fosta lui iubita îl șantajează 43. La falda no se arruga Fusta nu se șifonează

44. La camisa no se arruga nunca Cămașa nu se șifonează niciodată 45. Dos viejos se hacen rabiar como dos adolescentes Doi moșnegi se tachinează ca doi adolescenți 46. ¿Sabes cómo hacerla rabiar? Știi cum să o tachinezi?47. Uno de ellos bloquea varios coches Unul dintre ei tamponează mai multe mașini48. Ellos me telefonean todos los días Ei îmi telefonează în fiecare zi

49. ¿Cuándo puedes telefonearme? Când poți să-mi telefonezi?50. Telefonearé a diario Voi telefona zilnic

Apéndice A

Guía de recursos gratuitos en internet para aprender

rumano.

(Los enlaces en esta guía han sido comprobados en el momento de su inclusión (entre noviembre y diciembre

de 2014), pero puede que no sigan funcionando pasado un tiempo, visite

http://quieroaprenderrumano.blogspot.com.es/ para comprobar si existen versiones más recientes.)

LOS MÁSÚTILES

http://quieroaprenderrumano.blogspot.com.es/






294

Quiero Aprender Rumano


Vorbiți românește

http://www.vorbitiromaneste.ro/

Limba care ne uneștehttp://cnt.md/romint/undp/index.php

Curs de Limba Română http://www.dprp.gov.ro/elearning/

Dictionare.com

www.dictionare.com

Dexonline.ro

www.dexonline.ro

Linguasnethttp://www.linguasnet.com/lessons/home_ro.html

Loecsen curso de rumanohttp://www.loecsen.com/travel/0-es-67-14-58-curso-gratis-rumano.html

Learn Romanian with Nico

https://www.youtube.com/channel/UCzKrAcUGNwkSMOhLgNuQAwg

Rumano de supervivenciahttp://www.rri.ro/es_es/RadioRomaniaInternational/rumano-de-supervivencia-594

Autodidacthttp://granturi.ubbcluj.ro/autodidact/services.html

Medios de comunicación en rumano

PRENSA GENERALISTA

Prensa en rumano de política y noticias en general. (Sólo sitios con diacríticas)

Adevărul

http://adevarul.ro/ Y

http://www.adevarul.es/

Agerpreshttp://www.agerpres.ro/

Cotidianul www.cotidianul.ro







http://cnt.md/romint/undp/index.php



http://www.dprp.gov.ro/elearning/



http://www.dictionare.com/


http://www.dexonline.ro/


http://www.linguasnet.com/lessons/home_ro.html



http://www.loecsen.com/travel/0-es-67-14-58-curso-gratis-rumano.html








http://www.rri.ro/es_es/RadioRomaniaInternational/rumano-de-supervivencia-594




http://granturi.ubbcluj.ro/autodidact/services.html



http://adevarul.ro/

http://adevarul.ro/



http://www.agerpres.ro/

http://www.cotidianul.ro/


http://www.google.es/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRw&url=http://www.cotidianul.ro/&ei=xytpVLLdM4zoaMCpgMAC&bvm=bv.79142246,d.d2s&psig=AFQjCNGvVK1fgmJ0izzBNWVw5Xf1jcorUA&ust=1416265050882029

http://www.agerpres.ro/home

http://adevarul.ro/

http://granturi.ubbcluj.ro/autodidact/ro/files/index.html

http://www.rri.ro/es_es/pages/home/

http://www.vorbitiromaneste.ro/index.php



http://www.agerpres.ro/


http://adevarul.ro/



























295

Digi24 www.digi24.ro

Dilema vechehttp://dilemaveche.ro/ EVZ

http://www.evz.ro/

3

Gândul

http://www.gandul.info/

Jurnalulhttp://jurnalul.ro/ Mediafax

http://www.mediafax.ro/

Ring

http://www.ziarulring.ro/

România liberăhttp://www.romanialibera.ro/

Ultima orăhttp://www.ultima-ora.ro/

EMIGRACIÓN, DIÁSPORA

Diaspora românească

http://www.diasporaro.com/

Noi în Spania

http://www.noiinspania.com/

Occidentul româneschttp://occidentul-

romanesc.com/

Românul din Spaniahttp://www.romanul.eu/

Spania Româneascăhttp://www.spaniaromaneasca.com/

Ziarul Românesc

http://www.ziarulromanesc.net/

DEPORTES

Fanatikhttp://www.fanatik.ro/ Gazeta sporturilor

http://www.gsp.ro/ Pro sport

http://www.prosport.ro/

ECONOMÍA

Curierul Naționalhttp://www.curierulnational.ro/ http://www.zf.ro/

http://dilemaveche.ro/


http://www.evz.ro/

http://www.evz.ro/



http://jurnalul.ro/





http://www.romanialibera.ro/


http://www.ultima-ora.ro/






http://occidentul-romanesc.com/



http://www.romanul.eu/


http://www.spaniaromaneasca.com/




http://www.fanatik.ro/


http://www.gsp.ro/

http://www.gsp.ro/



http://www.curierulnational.ro/


http://www.zf.ro/

http://www.zf.ro/

http://www.google.es/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRw&url=http://www.capitalpartners.ro/aboutUs.html&ei=GfiJVNObEMi9UYbbgcgL&psig=AFQjCNG7MgqS2fHyHha0VyJNyFIjy7ejBw&ust=1418414432403765


http://www.capital.ro/


http://www.gsp.ro/











http://jurnalul.ro/


http://www.evz.ro/

http://www.google.es/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRw&url=http://suceavaevanghelica.wordpress.com/2013/06/26/despre-filadelfia-in-dilema-veche/&ei=Vrd1VMK2M4KKaOK_gegC&bvm=bv.80642063,d.d2s&psig=AFQjCNFqi8njqje0XNV5QGpg46bePznYKQ&ust=1417087144075147

http://www.google.es/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRw&url=http://www.reportervirtual.ro/2013/02/digi-24-sarbatoreste-un-an-de-emisie-cu-un-maraton-jurnalistic.html&ei=R3hqVJr4K8zfatqCgdAL&bvm=bv.79908130,d.d2s&psig=AFQjCNEd5oB6kErFplv4uqAdhW8R9iwoJA&ust=1416350162588572

http://www.zf.ro/



http://www.gsp.ro/













http://jurnalul.ro/


http://www.evz.ro/





296

Capitalhttp://www.capital.ro/

HUMOR

Academia Cațavencu http://www.academiacatavencu.info/

PRENSA ROSARevistas del corazón, famosos, cotilleos.

Cancanhttp://www.cancan.ro/

Ciao! http://www.revistaciao.ro/ Click!

http://www.click.ro/

Libertatea

http://www.libertatea.ro/

Ok!http://www.okmagazine.ro/

REVISTAS, UNPOCO DE TODO

Men’s Health (Revista masculina)http://www.menshealth.ro/

Bravo (Para adolescentes)

http://bravonet.ro/

Star Junior (padres y madres)

http://www.starjunior.ro/



http://www.academiacatavencu.info/



http://www.cancan.ro/


http://www.revistaciao.ro/







http://www.okmagazine.ro/


http://www.menshealth.ro/


http://bravonet.ro/

http://bravonet.ro/




http://bravonet.ro/

https://www.google.es/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRw&url=https://itunes.apple.com/ro/app/mens-health-romania/id695476331?mt%3D8&ei=YIBmVPmgCYbXauHPgqgL&bvm=bv.79142246,bs.1,d.d2s&psig=AFQjCNEUOAvtk43enLDXZfLCeTpMS28ImQ&ust=1416089930616460








http://bravonet.ro/












297

Ce se întâmplă doctore? (salud)

http://www.csid.ro/

Doctorul zilei(salud)

http://www.doctorulzilei.ro/

Formula as (saludcomplementaria)

http://www.formula-as.ro/

eCuisine (Cocina)http://www.ecuisine.ro/

Good Food (Cocina)http://www.goodfood.ro/

Tvmania (Televisión)

http://www.tvmania.ro/

Animal zoo (Animales)http://www.animalzoo.ro/

Promotor (motor)

http://www.promotor.ro/

Top Gear (motor)http://www.topgear.ro/

Scienceworld (divulgación científica)http://www.scienceworld.ro/

Știință Tehnică(divulgación científica)

http://stiintasitehnica.com/

The industry (Medios ymarcas)

http://theindustry.ro/

Historia

http://www.historia.ro/ Memoria (Historia rumanareciente)

http://www.memoria.ro/

Go4it (aparatos electrónicos)http://www.go4it.ro/

Revistas Femeninas

Avantaje

http://www.avantaje.ro/ Click pentru femei

http://www.clickpentrufemei.ro/

Evahttp://www.eva.ro/

http://www.csid.ro/

http://www.csid.ro/





http://www.ecuisine.ro/


http://www.goodfood.ro/




http://www.animalzoo.ro/




http://www.topgear.ro/


http://www.scienceworld.ro/





http://www.historia.ro/



http://www.go4it.ro/


http://www.avantaje.ro/

http://www.eva.ro/

http://www.eva.ro/

http://www.eva.ro/

http://www.clickpentrufemei.ro/


http://refresh.ro/wp-content/uploads/2012/07/go4it-logo.jpg













http://www.csid.ro/

http://www.eva.ro/
















http://www.csid.ro/




298

EVZ Mondenhttp://www.evzmonden.ro/ Felicia

http://www.revistafelicia.ro/

One http://www.one.ro/

Unica http://www.unica.ro/

TELEVISIÓN

Canales emitidos online gratis desde sus páginas oficiales y se ven fuera de Rumanía

http://1music.ro/live/ http://www.antena3.ro/live.php

http://www.b1.ro/live.php

http://www.digi24.ro/Media/TV/Live/Digi24

http://jurnaltv.md/ro/live/

http://www.kanald.ro/live.html

http://www.publika.md/live http://www.romaniatv.net/li

ve http://webtv.realitatea.n

et/live

http://www.tvcity.ro/ http://www.tvrplus.ro/live-

tvr-international

Plataformas de televisión

Múltiples canales, algunos de ellos emitidos en plataformas de pago y que se pueden veraquí gratis.

http://www.evzmonden.ro/




http://www.one.ro/

http://www.one.ro/

http://www.one.ro/

http://www.unica.ro/



http://1music.ro/live/

http://www.antena3.ro/live.php














http://www.publika.md/live


http://www.romaniatv.net/live



http://webtv.realitatea.net/live



http://www.tvcity.ro/


http://www.tvrplus.ro/live-tvr-international








http://www.google.es/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRw&url=http://singlebell.net/?attachment_id%3D3439&ei=Vl9mVJ-iJNHuaJzUgIgK&bvm=bv.79914889,d.d2s&psig=AFQjCNF32Z1yRQq3me3FRhl-AlWAG-bA-Q&ust=1416081628178725




















http://1music.ro/live/


http://www.one.ro/






299

http://mywebtv.info http://www.tv14.net/romania-

television-station/

Para algunos es necesariotener un programareproductor adicionalcomo SopCast o similar.

PLATAFORMAS DE RADIO

Múltiples canales de radio para elegir

http://www.romaniaradio.ro/

http://www.surfmusic.de/coun

try/romania.html http://www.asculta.fm/

http://delicast.com/radio/Romania

RadioRomânia

Internațional:


CURSOS DE RUMANO

completos y gratuitos

http://mywebtv.info/


http://www.tv14.net/romania-television-station/






http://www.surfmusic.de/country/romania.html



http://www.asculta.fm/








http://www.tv14.net/
















300

http://cnt.md/romint/undp/

„Limba care ne unește”. Uno de los cursos más

completos de la red, totalmente gratuito. Tres

niveles, cuadernos de ejercicios y audio incluidos.

Ideal para hacer con un profesor, completamente

en rumano.

www.goethe-

verlag.com/book2/RO/ROES/ROES002.HTM

Curso muy completo con 100 lecciones. Unas

2000 frases traducidas en rumano y en español,

con la posibilidad de bajarse el audio completo

gratuitamente en mp3. A veces no se muestran

todas las frases.


Completísimo curso con lecciones, audio y

ejercicios que abarcan todos los niveles.

ENCICLOPEDIAS

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Enciclopedia_Rom%C3%A2niei

Enciclopedia tipo wikipedia, en

rumano, hecha por rumanos y

orientada a las humanidades.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

Wikipedia en rumano

RECURSOS LINGÜÍSTICOS GRATUITOS

Diccionarios, cursos parciales y herramientas lingüísticas en la red.Colección de recursos y enlaces para aprender rumano.



http://www.goethe-verlag.com/book2/RO/ROES/ROES002.HTM









http://granturi.ubbcluj.ro/autodidact/index.html










301

http://www.101languages.net/romanian/

www.archeus.ro/lingvistica/main

Múltiples recursos lingüísticos, diccionarios, declinador,conjugador, y traductor al inglés de palabras sueltas,posibilidad de encontrar la palabra base si se le da unavariante declinada y de encontrar todas las variantes de

una palabra base, así como herramientas para añadirdiacríticas y acentos.

http://www.citatecelebre.net/

Citas de personajes célebres en rumano.

http://www.csidiomas.ua.es/examenes-oficiales/rumano/aclro

Desde aquí se puede acceder a muestras de exámenesoficiales de distintos niveles.

http://cuvintecelebre.ro/

Página con citas de personajes célebres

www.dexonline.ro

Sin duda el mejor diccionario tipo Dex (Dicționarexplicativ), un compendio de múltiples diccionarios,pero además contiene el que considero el mejordeclinador y conjugador de palabras

http://www.diacritice.com/

Herramienta automática que pone las diacríticas a untexto dado.

www.dictio.ro

Varios diccionarios en uno: DEX, diccionarios bilingüespara inglés, francés y alemán, y un traductor de frasesque ha mejorado con el tiempo.

www.dictionare.com

Diccionario inglés-rumano con varios recursos.Recomendables su Guía de conversación con unas 2000frases con audio original en inglés y rumano, y otrassecciones como vocabulario o la guía básica. Requieretener Flash Player instalado.

Diccionario rumano-inglés, incluye expresiones usuales

y, en algunos casos, frases para las palabras buscadas




http://www.archeus.ro/lingvistica/main













http://www.dictio.ro/


















302

www.dictionarromanenglez.ro

http://www.digitaldialects.com/Romanian.htm

Varios ejercicios entretenidos de vocabulario.

www.edu.gva.es/polin/val/publi_rom_val.html

Actividades presentadas en formato cómic animado, envalencià o en rumano, a elegir, con una calidad desonido excelente. Es necesario descargar e instalar.

www.engoi.com/es/ro/index.html

Unas 80 listas de vocabulario y algunas frases, conentretenidos ejercicios tipo test.

http://www.europensemble.eu/

Pequeño curso tipo cómic multilingüe.

http://es.forvo.com/languages/ro/

Millares de Audios de palabras y expresiones enrumano con voces auténticas, si hay alguna palabra queno encuentres, puedes solicitar que alguien lapronuncie y la deje allí grabada. Te puedes bajar el MP3correspondiente. La calidad y volumen del sonido varíade unos audios a otros.

Happychild

www.happychild.org.uk/freeway/romanian/index.htm

Listas completas de verbos conjugados y cientos depáginas con vocabulario en inglés y rumano.

www.langtolang.com

Diccionario bilingüe con múltiples combinaciones deidiomas y la posibilidad de acceder a un teclado virtualrumano.

https://es.glosbe.com/

Un buen traductor de palabras sueltas que teproporciona frases con la palabra buscada.




http://www.edu.gva.es/polin/val/publi_rom_val.html



http://www.engoi.com/es/ro/index.html








http://www.happychild.org.uk/freeway/romanian/index.htm



http://www.langtolang.com/




http://www.google.es/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRw&url=http://www.lem.seed.pr.gov.br/modules/conteudo/conteudo.php?conteudo%3D299&ei=gQSLVOy9OInyUum-gLAM&psig=AFQjCNGL_qdbW1WQZRO4N0q1WiwAz6sXMg&ust=1418483208597731


http://es.forvo.com/

















303

http://idiomas.astalaweb.com/Otros/Rumano/Vocabulario%20gráfico%20de%20rumano.asp#.VI9jDu83P4h

Vocabulario gráfico. Las palabras básicas todasilustradas.

http://ilr.ro/silabisitor/

Silabeador en rumano, separa las sílabas y marca laacentuación de la palabra escrita.

http://www.internetpolyglot.com/romanian/lessons-es-ro

Curso con audio y juegos para aprender palabrassueltas.

http://languages.skop.ro/teste-on-line/teste-romana-pentru-cetateni-straini/test-de-limba-romana/

Prueba de nivel online de rumano para ciudadanosextranjeros.

http://www.learnro.com/

Un curso que promete pero que de momento se quedaen el inicio. Incluye un pequeño test de nivel.


Entretenido Curso tipo cómic. Nivel principiante.

http://www.logosdictionary.org/

Colección de diccionarios bilingües. Además hay undiccionario infantil ilustrado y una minibiblioteca convarios relatos con audio y texto.

http://www.memrise.com/courses/english/romanian/

Pequeños cursos de frases y vocabulario construidospor los propios usuarios con la atractiva herramienta deMemrise.

http://mylanguages.org/learn_romanian.php

Diversas lecciones con vocabulario, algunas frases, unpoco de gramática y las prácticas “tarjetas de memoria”o “flashcards”.

















http://www.logos.it/








http://www.memrise.com/




















304

http://rolang.ro/Romanian-weekly-

lessons.php

Además de las lecciones escritas con audio gratuitas,también incluyen unas pocas lecciones en video. En elmomento de escribir esto había 48 lecciones en audio yprometen una por semana.

http://www.surfacelanguages.com/language/Romanian

Vocabulario y frases con tarjetas de memoria

http://vagabondista.hubpages.com/hub/learn-Romanian

Artículo en inglés con consejos sobre cómo aprenderrumano y múltiples recursos, muchos de los cuales, losmejores, ya se han incluido en este documento.

http://www.verbix.com/languages/romanian.shtml

Conjugador completo. En la versión gratuita te dan unalista de hasta 25 verbos que se conjugan igual que elque has buscado. La forma de entrar el texto en rumanoes un poco extraña. Por ejemplo, para poner la ș hayque poner S, si no, no lo reconoce.

www.vocabular.ro

Otro diccionario basado en una colección dediccionarios tipo DEX

http://www.webdex.ro/

Múltiples diccionarios, entre ellos uno de rimas.

http://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=Categorie:Rom%C3%A2n%C4%83&from=A

Wikcionario en rumano, cada vez más completo. Incluyela transcripción fonética de un gran número depalabras.

www.wordreference.com/enro

Diccionario inglés-rumano con frases ejemplo paramuchas de las palabras.

http://rolang.ro/Romanian-weekly-lessons.php












http://www.vocabular.ro/








http://www.wordreference.com/enro


http://rolang.ro/Learn-Romanian.php


















305

CANALES DE YOUTUBE PARA APRENDERRUMANO


https://www.youtube.com/channel/UCtR9Q6SaCEJTxjy4cYqsvYg https://www.youtube.co

m/user/languagetutorials1

PARA AMPLIAR CONOCIMIENTOS(A partir de un nivel intermedio)

Artículo sobre el origen yevolución del alfabeto rumanohttp://www.omniglot.com/wri

ting/romanian.htm

Espacio donde se comentanerrores que los rumanoscometen con su propia lenguahttp://scriebine.com/

Espacio para el usocorrecto del rumano

http://vorbeste-romaneste.ro/

Artículos sobre la lenguarumana con video.http://universitaria.tv-h.ro/vorbiti-scrieti-

romaneste/

Sonidos de la lengua rumana,fonética prosodia etc, congrabaciones.http://www.etc.tuiasi.ro/sibm/romanian_spoken_language/

ro/prezentare_generala.htm

Blog sobre lenguaje yalgo más.https://diacritica.wordpress.com/

Documentos interesantes dela cultura rumana. Muchosaudiovisuales.http://www.romanianvoice.com/





https://www.youtube.com/channel/UCtR9Q6SaCEJTxjy4cYqsvYg




https://www.youtube.com/user/languagetutorials1




http://www.omniglot.com/writing/romanian.htm



http://scriebine.com/





http://universitaria.tv-h.ro/vorbiti-scrieti-romaneste/




http://www.etc.tuiasi.ro/sibm/romanian_spoken_language/ro/prezentare_generala.htm




https://diacritica.wordpress.com/



http://www.romanianvoice.com/































306

Demos gratuitas de Texto a Voz con vozrumana.

Texto a voz gratuito con límite de caracteres,ofrece las voces rumanas de loquendo, con unsimpático Avatar. Voz natural. Una de ellas,incomprensiblemente, no pronuncia la letra ț (hay que poner manualmente ts), la otra sí.http://www.oddcast.com/home/demos/tts/tts_example.php?utm_expid=46875813-0 Programa de Texto a Voz con voz rumanaCarmen. Voz bastante natural. Demo gratuitahasta 250 caracteres.

http://www.ivona.com/en/

Utilizan la voz Carmen pero le ponen otronombre. Límite de 250 caracteres.http://www.lumenvox.com/espanol/products/tts/# Similar a Ivona pero con el inconveniente detener que escuchar un aviso previo pegado alaudio que se busca.

http://www.readspeaker.com/voice-demo/

Voces originales de Loquendo (ahora Nuance)con una molesta musiquita para evitar usofraudulento de la demo. Con voz masculina yfemenina. Límite de 500 caracteres.

http://www.nuance.com/for-business/by-solution/customer-service-solutions/solutions-services/inbound-solutions/loquendo-small-business-bundle/interactive-tts-demo/index.htm

Voz demasiado robótica. Limitado a 200caracteres. http://www.baum.ro:40/index.php?language=ro&pagina=ttsonline

Traductor de Google con texto a Voz,completamente robótica, pero con la ventaja

de traducción al mismo tiempo, y de poderescribir textos amplios.https://translate.google.es/?ie=UTF-8&hl=es&client=tw-ob#en/es/

http://www.oddcast.com/home/demos/tts/tts_example.php?utm_expid=46875813-0





http://www.lumenvox.com/espanol/products/tts/










http://www.baum.ro:40/index.php?language=ro&pagina=ttsonline



https://translate.google.es/?ie=UTF-8&hl=es&client=tw-ob#en/es/



http://www.lumenvox.com/espanol/


















307

Textos bilingüesCuento El país de los colores en españolhttp://www.google.es/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CCMQFjAA&url=http%3A%2F%2Fredined.mecd.gob.es%2Fxmlui%2Fbitstream%2Fhandle%2F11162%2F3868%2F00220102000010.pdf%3Fsequence%3D1&ei=O8yOVIp0xeVo-

Y6BqAM&usg=AFQjCNFQOrPBfrNs2waHMZoA1Z3FLy1LbA&sig2=YWQ-FLAicg7QmAM5HwuJBw

y en rumanohttp://www.google.es/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CCMQFjAA&url=http%3A%2F%2Fdl243.dinaserver.com%2Fhosting%2Fcarei.es%2Fdocumentos%2F%2FEL_Pais_de_los_Colores_RUMANO_web.pdf&ei=yMuOVPCwFcuXapf-gtgD&usg=AFQjCNGVTQ3XbU-1DjUFHJdPpt6_4cvkIw&sig2=4Ln3x1DtqpPP-Adx3BQ6GQ

El cuento El búho y la gatita, poema de Edward Lear, enmúltiples idiomas.http://www.bompa.org/

Poesía en español traducida al rumano.http://www.oazadecuvinte.com/

Poemas de Elisabeta Botan en español y en rumano.http://www.pulso-digital.com/poesia-3/infamia-y-otros-poemas-version-bilingue-rumano-espanol-por-elisabeta-botan/

Dolan Mor poemas bilingües español-rumanohttp://www.eforyatocha.com/2010/07/19/dolan-mor-poemas-bilingues-espanol-rumano-2/

http://www.crearensalamanca.com/antologia-bilingue-espanol-rumano-carmen-bulzan-presentacion-en-salamanca/

Libros y documentos en rumanoSitio desde el que descargar una gran variedad ycantidad de libros en rumano:

http://www.cartiaz.com/index.php?option=cat&id=0&pag=1&var=all

Más de 50 libros en rumano relativamente recientes.Ensayo en su mayoría.www.polirom.ro/biblioteca-online

Gran colección de relatos y libros actuales. Literaturahttp://editura.liternet.ro/catalog/1/Romana/toate-cartile.html

Poesía. Hay unas pocas con audio para ir acostumbrandoel oído.www.poezii.biz

http://www.google.es/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CCMQFjAA&url=http%3A%2F%2Fdl243.dinaserver.com%2Fhosting%2Fcarei.es%2Fdocumentos%2F%2FEL_Pais_de_los_Colores_RUMANO_web.pdf&ei=yMuOVPCwFcuXapf-gtgD&usg=AFQjCNGVTQ3XbU-1DjUFHJdPpt6_4cvkIw&sig2=4Ln3x1DtqpPP-Adx3BQ6GQ


http://www.google.es/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CCMQFjAA&url=http%3A%2F%2Fredined.mecd.gob.es%2Fxmlui%2Fbitstream%2Fhandle%2F11162%2F3868%2F00220102000010.pdf%3Fsequence%3D1&ei=O8yOVIp0xeVo-Y6BqAM&usg=AFQjCNFQOrPBfrNs2waHMZoA1Z3FLy1LbA&sig2=YWQ-FLAicg7QmAM5HwuJBw













http://www.bompa.org/


http://www.oazadecuvinte.com/


http://www.pulso-digital.com/poesia-3/infamia-y-otros-poemas-version-bilingue-rumano-espanol-por-elisabeta-botan/




http://www.eforyatocha.com/











http://www.polirom.ro/biblioteca-online


http://editura.liternet.ro/catalog/1/Romana/toate-cartile.html



http://www.poezii.biz/


http://www.poezii.biz/index.php

http://www.liternet.ro/

http://www.google.es/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRw&url=http://www.aer.ro/index.php?module%3DPagesetter%26func%3Dviewpub%26tid%3D5%26pid%3D24&ei=UwuPVN2OD42LaMGLgvgH&psig=AFQjCNEfDN0smv0hAC8fZk_U1HG7BOCSjw&ust=1418747096857638

http://www.crearensalamanca.com/


http://www.pulso-digital.com/










http://www.eforyatocha.com/2010/07/19/dolan-mor-poemas-bilingues-espanol-rumano-2/

http://www.eforyatocha.com/2010/07/19/dolan-mor-poemas-bilingues-espanol-rumano-2/




















308

FOROSCon ayuda principalmente en inglés

http://forum.wordreference.com/forumdisplay.php?f=76

Con ayuda en francéshttp://help.berberber.com/ajutor-la-traduceri-romanian

Donde uno puede poner su lista de frases y, con suerte, alguienlas traduce.

http://www.phrasebase.com/forum/board.php?FID=56

OTROS(Para pasar un rato con un nivel intermedio en adelante)

Triviador en rumano. Consquista Rumanía compitiendo con otros contrincantesy gánales a base de constestar preguntas de cultura generalhttp://romania.triviador.com/

Chistes clasificados por categorías. Algunos de ellos no aptos para todos losgustos.www.bancuri.net

Diccionario de argot y palabras malsonantes. No apto para menores.www.123urban.ro

Diccionario de rimas, por si alguno se atreve a hacer algún poema en rumanohttp://www.poezie.ro/index.php/workshop/dictionary/dictionar-de-rime.html

Poesía para niños y alguna hecha por niños.http://www.poeziipentrucopii.info/



http://help.berberber.com/ajutor-la-traduceri-romanian




http://romania.triviador.com/


http://www.bancuri.net/


http://www.123urban.ro/


http://www.poezie.ro/index.php/workshop/dictionary/dictionar-de-rime.html


http://www.poeziipentrucopii.info/













309

Bibliografía

Diccionarios y vocabularios Diccionario Rumano (rumano-español, spaniol-român) © 2004 Ediciones Librería Universitaria, S.L.www.edicioneslu.com ISBN 84-96445-00-3

Diccionario de bolsillo rumano-español y viceversa (Dictionar de buzunar român-spaniol și veceversa) © 2004 P.Nieto. (Editorial Sísifo) [email protected] ISBN 978-84-932799-9-6

Diccionario Rumano-Español Español-Rumano (Dicționar Român-Spaniol Spaniol-Român) © Turpin Editores S.L.(Corrección y Gramática Ileana Bucurenciu) ISBN 84-609-1803-3

Dicționar poliglot (română, engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă) ©2001 Teora (Carmen Nedelcu, MariaIliescu, Gabriela Scurtu, Valeria Neagu, Adriana Costăchescu) www.Teora.ro ISBN 973-20-0060-0

Dicționar român-spaniol și spaniol-român (Dic. Spaniol mic dublu) ©2005, 1997 Teora (Cristina Hăulică, EleodorFocșeneanu) www.Teora.ro ISBN 973-601-347-2

Vocabulario ilustrado español-rumano (Vocabular ilustrat român-spaniol) Icaria Editorial www.icariaeditorial.com ©Montserrat Esteve Palà, Norbert. Traducción rumana: Nicolae Razvant, Svetlana Gherta ISBN 978-84-7426-503-3

Léxico para situaciones español-rumano român-spaniol Autora: Ana Maria Diaconescu © Centro de LingüísticaAplicada Atenea. Abril 2005. www.editatenea.com ISBN 84-95855-47-X

Dicționar spaniol-român de expresii și locuțiuni Autores: Rafael Pisot, Loreta Mahalu, Constantin Teodorovici © 2002Editura POLIROM www.polirom.ro ISBN 973-683-965-6

Dicționar român-spaniol de expresii și locuțiuni Autores: Constantin Teodorovici, Rafael Pisot © 2005 EdituraPOLIROM www.polirom.ro ISBN 973-681-855-1

Tsutsu Diccionario Dibujado español-rumano Diționar desenat spaniol-român Idea original: Ángel Martínez Ramos© 2006 Prensa Universitaria www.prensauniversitaria.com ISBN 84.95955.35.0

Marele Dicționar Vizual în 5 Limbii: Română, Engleză, Franceză, Spaniolă, Germană © 2008 QA International JeanClaude Corbeil, Ariane Archambault www.litera.ro ISBN 978-973-675-460-9

Dicționar Spaniol-Român pentru copii © Susaeta Ediciones, S.A. Publicat în România de Editura Girasol. București2009 Ilustrații: Eduardo Trujillo ISBN: 978-606-525-001-7

Guías de conversación, frases usuales etc... Guía práctica de conversación Español Rumano ©Málaga Traduce Adriana Pintori Olivotto ©Editorial Arguvalwww.arguval.com ISBN 84-89672-38-5

Rumano guía de conversación y diccionario © Difusión (Centro de investigación y Publicaciones de Idiomas S.L.)www.difusion.com Autora: Ileana Oana Dumitru. Editorial: Idiomas Pons ISBN 978-84-8443-387-3

Ghid de spaniolă pentru români, spaniola fără bariere (Guía de español para rumanos, español sin barreras) Raluca-Elena Țuc ©Espasa Calpe, S. A., Madrid Junio 2005 www.espasa.com ISBN 84-670-1834-8

B

http://www.edicioneslu.com/


mailto:[email protected]



http://www.teora.ro/






http://www.icariaeditorial.com/



http://www.editatenea.com/



http://www.polirom.ro/






http://www.prensauniversitaria.com/



http://www.litera.ro/



http://www.arguval.com/


http://www.difusion.com/


http://www.espasa.com/



















310

Ghid de conversație YALE român spaniol © URMO S.A. de Ediciones www.urmo.com ISBN 84-314-0486-8

Ghid de conversație și dicționar român-spaniol, spaniol-român Autora: Angelica Tomsa Editorial A.C.L.www.almacendelibreria.com ISBN 84-609-2074-7

Rumano de cada día (Româna de fiecare zi) Autores: Stan Nechifor, Javier Lorente (Gramática). Idiomas Pons©Difusión, Centro de Investigación y Publicaciones de Idiomas, S.L., Barcelona, 2007 www.difusion.com ISBN 978-84-8443-459-7

Guías de autoestudio Le roumain sans peine (El rumano sin esfuerzo) Sólo disponible en francés e italiano. Autor Vincent Ilu țiu © Assimil1989 www.assimil.com ISBN 2-7005-0145-4

Teach Yourself Romanian. En inglés. Autores: © 1992, 2003 Dennis Deletant & Yvonne Alexandrescu

www.teachyourself.co.uk ISBN 978-0-340-86852-2

Colloquial Romanian. En inglés. © Dennis Deletant, Ramona Gönczöl-Davies 1983, 1985, 2002 ISBN 0-415-23783-1,ISBN 0-203-99475-2 (E-book) www.eBookstore.tandf.co.uk

Româna cu sau fără profesor (En rumano con traducciones al inglés y al francés) Autora: Liana Pop © Editurii Equinox1991 ISBN 973-9114-04-0

Otros Cărtile lui Nur (los libros de Nur) (Varios textos para niños en edad escolar en edición bilingüe rumano-español)Autores © 2006 Ahmad Alkuwaifi, Montserrat Torres Fabrés www.puntintercanvi.org ISBN 84-611-2069-8

Esquemas de Rumano (Gramática y usos lingüísticos) Autor: José Damián González-Barros © 2004 Centro delingüística aplicada Atenea www.editatenea.com ISBN 84-95855-36-4

Guía Total Rumanía (Guía de viaje) © Grupo Anaya S.A. 2008 www.anayatouringclub.com ISBN 978-84-9776-687-6

http://www.urmo.com/



http://www.almacendelibreria.com/





http://www.assimil.com/



http://www.teachyourself.co.uk/


http://www.ebookstore.tandf.co.uk/



http://www.puntintercanvi.org/






http://www.anayatouringclub.com/















311

Cómo escribir las diacríticas en rumano

Hay varias formas de escribir los textos en rumano con sus diacríticas. Todas ellas están comprobadas en los programasde Microsoft Office, sistema operativo Windows e Internet Explorer, y no se puede garantizar que funcionen con otrosprogramas..

1. El método más recomendable para quien escriba en los dos idiomas, español y rumano, es aprenderse los códigosUnicode para los caracteres especiales del rumano, es decir, si tiene un teclado español con la configuración enespañol (aparecen en la barra de tareas las letras ES).

a. ĂAlt+258, ăAlt+259, ȘAlt+350, șAlt+351, ȚAlt+354, țAlt+355

b. ÂShift+^ (la tilde mayúscula que hay junto a la letra p) y después A o también Alt+131

Î Shift+^ y después I o también Alt+140

2. Puede simplemente copiar este trozo de texto (ĂăȘșȚțÂâÎî) e ir copiando y pegando las letras necesarias, una vezcompuesta la palabra puede cortarla y pegarla. Esto sirve incluso para poder pegar en los buscadores de internetque sólo aceptan ASCII.

3. En los programas de Office como Word, Excel, Powerpoint, puede Insertar un Símbolo. Déle al menú Insertar,haga click sobre Símbolo, Más símbolos, vaya a Latín Extendido B y seleccione el carácter necesario. Una vez lohaya usado se pondrá el primero en la lista de caracteres sugeridos cada vez que dé a Insertar Símbolo. EnOpenoffice también funciona este método con la diferencia de que no se genera una lista con los últimoscaracteres insertados y se tarda más.

4. Para un texto largo en rumano recomiendo cambiar la Configuración del teclado. Si es la primera vez que lo hace

tiene que seguir todos estos pasos: haga click sobre el símbolo ES que aparece en la barra inferior de la pantalla,haga Click sobre Mostrar Barra de Idioma, despliegue la barra de idioma haciendo Click en la flechita y luego enConfiguración. En Servicios Instalados haga Click en Agregar, se le ofrecerá una lista de idiomas donde podrádesplegar Rumano, elija Teclado Rumano Estándar, déle a Aplicar y Aceptar. Puede minimizar la barra si quiere.Una vez hecho esto, cada vez que desee cambiar de español a rumano y viceversa basta con dos clicks, pulse enES y eleja RO o viceversa. Esta es la distribución que queda:

En mayúsculas En minúsculas

”!@#$%^&*( )_+ „1234567890-=

QWERTYUIOPĂÎ qwertyuiopăî

ASDFGHJKLȘȚÂ asdfghjklșțâ

ZXCVBNM;:? \zxcvbnm,./

Este método sirve incluso en los buscadores o en otras „suites” como Open office. No obstante, las diacríticas noserán visibles en programas que no tengan instalados caracteres distintos a los ASCII como, por ejemplo, los chatbasados en IRC. Tiene el inconveniente de que la configuración del teclado en rumano no tiene tildes ni el signo deinterrogación de apertura.

Personalmente, cuando trabajo con los dos idiomas a la vez uso método 1 con los programas Word y MSN, y el método4 con Excel. He pegado en la parte superior del teclado numérico una pequeña tira que dice lo siguiente:

Alt+ ă259 ș351 ț355 Mays. -1

Son sólo 3 códigos a memorizar y me resulta más rápido que usar el ratón para Insertar. Tanto para â como para î nose necesita usar teclado especial puesto que existe la tilde circunfleja “^” junto a la letra “p” del teclado español.

C




312

Videos

Vocabulario y frases básicas en video Casi todos los videos contienen ayuda en inglés solamente.

www.youtube.com/user/dictzionarutza Divertido „diccionario” con unas pocas palabras explicadas en videopor una rubia sexy

www.youtube.com/watch?v=VZK9sCeagNc Una modelo nos explica las primeras frases en rumano

langmedia.fivecolleges.edu/collection/lm_romania/roIndex.html (Unos cuantos videos que se pueden bajar.

Diálogos cortos con frases muy útiles en situaciones habituales)

www.youtube.com/watch?v=Rfxc0d5qHuo&feature=channel_page Los colores

www.watchmojo.com/index.php?id=7074 Los días de la semana

www.watchmojo.com/index.php?id=7075 Los números del uno al diez

www.youtube.com/watch?v=5rXgvXJlMqQ&feature=channel_page Los números y el cambio de moneda

www.youtube.com/watch?v=wQY2NffAIHE&feature=related Frutas y verduras

www.youtube.com/watch?v=yr0dFOLw9NE&feature=related Frases básicas

www.youtube.com/watch?v=NBNuHkYSnLw&feature=channel Frases útiles en el aeropuerto

www.youtube.com/watch?v=tY7lCiIJ3us&feature=related Las partes de la cara

www.metacafe.com/watch/yt-EsstT76QtYA/learn_romanian_pronouns_numbers Pronombres y números

Videos musicales con letrasUnas canciones de Cleopatra Stratan con las letras

www.youtube.com/watch?v=yvvSSYQGe5U „Ghita” cantada por Cleopatra Stratan y subtitulada en español

www.youtube.com/watch?v=S8MrlduovYc „Ghita” esta vez en foto fija y la letra en rumano

www.youtube.com/watch?v=xx-Ia0kO-fk&feature=related „Zunea zunea”

www.youtube.com/watch?v=YWEVuxRZCTE&feature=related „Zunea zunea” con la letra original

www.youtube.com/watch?v=IYI8L3aDhtA „Noapte bună”

www.youtube.com/watch?v=dpBsiYKl9UU „Noapte bună” con la letra original

Smiley

www.youtube.com/watch?v=lLX_bkaJ8og „Am bani de dat” con letra en rumano

D

http://www.youtube.com/user/dictzionarutza


http://www.youtube.com/watch?v=VZK9sCeagNc


http://langmedia.fivecolleges.edu/collection/lm_romania/roIndex.html


http://www.youtube.com/watch?v=Rfxc0d5qHuo&feature=channel_page


http://www.watchmojo.com/index.php?id=7074




http://www.youtube.com/watch?v=5rXgvXJlMqQ&feature=channel_page


http://www.youtube.com/watch?v=wQY2NffAIHE&feature=related


http://www.youtube.com/watch?v=yr0dFOLw9NE&feature=related


http://www.youtube.com/watch?v=NBNuHkYSnLw&feature=channel


http://www.youtube.com/watch?v=tY7lCiIJ3us&feature=related


http://www.metacafe.com/watch/yt-EsstT76QtYA/learn_romanian_pronouns_numbers


http://www.youtube.com/watch?v=yvvSSYQGe5U


http://www.youtube.com/watch?v=S8MrlduovYc


http://www.youtube.com/watch?v=xx-Ia0kO-fk&feature=related


http://www.youtube.com/watch?v=YWEVuxRZCTE&feature=related


http://www.youtube.com/watch?v=IYI8L3aDhtA


http://www.youtube.com/watch?v=dpBsiYKl9UU


http://www.youtube.com/watch?v=lLX_bkaJ8og
























313

El alfabeto fonético internacional AFI El Alfabeto Fonético Internacional

La transcripción fonética se realiza utilizando el Alfabeto Fonético Internacional (AFI). Algunas de las ventajas de

éste, frente a otros modos de notación de la pronunciación, son las siguientes:

A cada sonido le corresponde un solo símbolo.

A la mayoría de los sonidos transcritos le corresponden las mismas letras utilizadas en las lenguas romances

(entre las que se encuentran el español y el rumano), así son fáciles de memorizar y reconocer.

Es el único alfabeto fonético reconocido en el medio científico a nivel internacional

Se utiliza en los diccionarios más prestigiosos del tipo inglés-español o englez-român con los que están

familiarizados muchos estudiantes.

Todos los fenómenos fonológicos (acento, separación silábica, entonación etc.) de las lenguas que han sido

bien estudiadas tienen un modo de notación estandarizado

Se trata, por tanto, de la mejor alternativa frente a las transcripciones “figuradas”, las cuales no son capaces

de transcribir ciertos sonidos y remiten a sonidos de otros idiomas que tal vez el estudiante de rumano

tampoco conozca.

Transcripción fonética

Los símbolos fonéticos van encerrados entre barras oblícuas / /.

La sílaba acentuada se marca emplazando una línea vertical (ˈ) antes de la sílaba que contiene la vocal acentuada. En

los monosílabos el acento no se marca.La separación silábica se señala con un punto (.) entre las sílabas. En aquellos lugares donde coincidan un punto y la

indicación de un acento, el punto no se escribe.

Limba română

SímboloEjemplo en

rumanoTranscripción

Ejemplo en

españolDescripción del sonido

Vocales

a amar /aˈmar/ ámbar vocală deschisă centrală nerotunjită

e elev /eˈlev/ bebé vocală mijlocie anterioară nerotunjită

i iris /ˈi.ris/ iris vocală închisă anterioară nerotunjită

o ocol /oˈkol/ ojo vocală mijlocie posterioară rotunjită

u uluc /uˈluk/ ñu vocală închisă posterioară rotunjită

ə fără /ˈfə.rə/ No existe vocală mijlocie centrală nerotunjită

ɨ vârî /vɨˈrɨ/ No existe vocală închisă centrală nerotunjită

Consonantes

p pom /pom/ pupa consoană oclusivă bilabială surdă

b bun /bun/ baba consoană oclusivă bilabială sonoră

E

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_bilabial%C4%83_surd%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_bilabial%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_bilabial%C4%83_sonor%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83




314

t tot /tot/ todo consoană oclusivă alveolară surdă

d dud /dud/ dedo consoană oclusivă alveolară sonoră

kcoc

chel

/kok/

/kel/

coco consoană oclusivă velară surdă

consoană oclusivă palatală surdă

ɡ gol ghem

/ɡol/ /ɡem/

gamaguitarra

consoană oclusivă velară sonoră consoană oclusivă palatală sonoră

ʦ ț ap /ʦap/ No existe consoană africată alveolară surdă

ʧ cer /ʧer/ chapa consoană africată postalveolară surdă

ʤ ger /ʤer/ No existe consoană africată postalveolară sonoră

f foc /fok/ fofo consoană fricativă labiodentală surdă

v val /val/ No existe consoană fricativă labiodentală sonoră

s sos /sos/ salsa consoană fricativă alveolară surdă

z zer /zer/ No existe consoană fricativă alveolară sonoră

ʃ șarpe /ˈʃar.pe/ No existe consoană fricativă prepalatală surdă

ʒ jar /ʒar/ No existe consoană fricativă prepalatală sonoră

h

harpă

hienă

horn

/ˈhar.pə/

/hiˈe.nə/

/horn/

No existe consoană fricativă glotală surdă

consoană fricativă palatală surdă

consoană fricativă velară surdă

m mal /mal/ mamá consoană nazală bilabială sonoră

n nor bancă

/nor//ˈban.kə/

nanabanco

consoană nazală alveolară sonoră consoană nazală velară sonoră

l lac /lak/ lago consoană lichidă laterală alveolară sonoră

r rac /rak/ pero consoană lichidă vibrantă alveolară sonoră

Semivocales (diptongos)

w rouă /ˈro.wə/ guapa consoană sonantă labiovelară

j iarnă /ˈjar.nə/ hielo, diana consoană sonantă palatală

e ̯ deal /d

e ̯al/ No existe

semivocala corespunzătoare vocalei [e]

o ̯ doar /do a̯r/ doy semivocala corespunzătoare vocalei [o]

Palatalización

∎ ʲ unchi /unkʲ/ Palatalización de la consonante precedente

Ejemplos:

cinci /ʧinʧʲ/

băiat /bəˈjat/

pleoapă /'ple o̯ a̯.pə/ alcool /al.koˈol/

exact /eɡˈzakt/

este /ˈjes.te/

copíi m /koˈpij/

cópii f /ˈko.pij/

genunchi /ʤeˈnunkʲ/ genunchiul /ʤeˈnun.kjul/

háină f /ˈhaj.nə/

haínă a /haˈi.nə/

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_alveolar%C4%83_surd%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_alveolar%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_velar%C4%83_surd%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_palatal%C4%83_surd%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_velar%C4%83_sonor%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_palatal%C4%83_sonor%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_africat%C4%83_alveolar%C4%83_surd%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_africat%C4%83_postalveolar%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_africat%C4%83_postalveolar%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_labiodental%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_labiodental%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_alveolar%C4%83_surd%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_alveolar%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_postalveolar%C4%83_surd%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_postalveolar%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_glotal%C4%83_surd%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_palatal%C4%83_surd%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_velar%C4%83_surd%C4%83




http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_nazal%C4%83_bilabial%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_nazal%C4%83_alveolar%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_nazal%C4%83_velar%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_sonant%C4%83_lateral%C4%83_alveolar%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_vibrant%C4%83_alveolar%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_sonant%C4%83_labiovelar%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_sonant%C4%83_palatal%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_sonant%C4%83_palatal%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_vibrant%C4%83_alveolar%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_sonant%C4%83_lateral%C4%83_alveolar%C4%83



http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_nazal%C4%83_bilabial%C4%83




http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_postalveolar%C4%83_sonor%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_alveolar%C4%83_sonor%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_labiodental%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_labiodental%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_africat%C4%83_postalveolar%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_africat%C4%83_postalveolar%C4%83_surd%C4%83






http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_alveolar%C4%83_sonor%C4%83





315

real /reˈal/ reazem /ˈre a̯.zem/

Una vez vistos y oídos los ejemplos anteriores no deberían quedar dudas sobre el funcionamiento del AFI pero,

aunque lo mejor es escuchar horas y horas de audios, se debería hacer hincapié en los siguientes puntos acerca del

alfabeto rumano:

Las letras que no pertenecen al alfabeto latino se llaman diacríticas (en español tenemos: á, é, í, ó, ú, ñ, ü),

es normal que en internet nos encontremos con textos que no las llevan, lo cual puede llevar a confusión.

Mana, mană, măna, mâna, mână son palabras diferentes en rumano, igual que en español “practica” y

“práctica”, “bebe” y “bebé” o “ano” y “año”.

Las letras del alfabeto rumano que no se corresponden nunca con un sonido equivalente en español son las

siguientes: ă, î, â, h, j, ș, ț, v, z.

o ă(AFI /ə/) Se trata de una vocal a medio camino entre la “a” y la “o”, como en algunas palabras del

catalán. Trate pronunciar una “a” con la boca no tan abierta y la mandíbula relajada. o î, â(AFI /ɨ/) Se trata de una vocal que suena entre “i” y “u” (no se trata exactamente de la vocal

francesa o japonesa). Trate de pronunciar una “u” con con los labios extendidos a los lados a modo

de media sonrisa, ayuda imaginar que se echa el aire con un golpe de estómago.

o h(AFI /h/) Aunque el símbolo AFI sea igual que nuestra letra, no se trata de una letra muda, sino

del sonido parecido a una “jota” suave que tienen los ingleses en palabras como “house”

o j(AFI /ʒ/) Se trata de un sonido a medio camino entre una “s” y una “y” como en la palabra

francesa “jouer”

o ș(AFI /ʃ/) Es el sonido representado como “sh” en las palabras inglesas “she” o “shower”

o ț(AFI /ʦ/) El símbolo representa muy bien su sonido, equivalente al de la palabra italiana “pizza” o

la inglesa “its”

o v(AFI /v/) Se trata de la v “valenciana” o sea, una consonante que suena como una “f” sonora, y no

como una “b”

o z(AFI /z/) Una “s” sonora

Es decir ¡ojo! Las letras “h”,”v”, y “z”, aunque se escriban en la transcripción fonética igual que en

español, no suenan igual.

La letra “g” en el alfabeto rumano, cuando va seguida de “e” o “i” es decir “ge” o “gi” viene representada por

el símbolo /ʤ/:o g+e, g+iAFI /ʤe/,/ ʤi/ Entre una “ch” y una “ll” como en la palabra inglesa “gentleman”, o la

italiana “giro” en el resto de los casos se utiliza igual que en español:

o g+a, g+o...AFI /ga/ /go/ ... es decir “suave”

La letra “c” del alfabeto rumano, cuando va seguida de “e” o “i” es decir, “ce” o “ci” se representa con el

símbolo /ʧ/:

o C+e, c+iAFI /ʧe, /ʧi/ Como nuestra “ch” de “chorizo”, en el resto de los casos se utiliza igual que

en español:

o C+a, c+o...AFI /ka/, /ko/..., para formar el sonido fuerte “k” en rumano, delante de “e” e “i”, se

pone una “h” en medio:

o Che, chi AFI /ke/, /ki/

Otras peculiaridades fonéticas:

o La “r” siempre es suave como en la palabra española “pera” aunque vaya al principio de palabra

o La “l” suena más “engolada”, más cerca de la laringe.




316

o Para formar el sonido suave de “g” delante de “e” o “i” como en el español “guitarra”, se pone una h

delante de la vocal: ghiozdan

o La “e” al principio de los tiempos verbales del verbo a fi (nuestros verbos ser y estar) y de los

pronombres, suena como “ie” en la palabra “hielo” (AFI / ̍je.lo/), por ejemplo palabras como el /jel/

o este / ̍jes.te/

o

La “i” del final de muchas palabras es muda o casi, y puede tener un efecto, llamado palatalización,en la consonante que le precede:

Transformando las consonantes t, s, d, y c en ț, ș, z, y ch respectivamente.

O cambiando el sonido de las consonantes “g” y “c” /g//ʤ/, /k//ʧ/. En cualquiera de los

dos casos no añade ninguna sílaba adicional

O, incluso cambiando la letra anterior a la consonante que le precede, ya sea una vocal o

una consonante: insistinsiști

Su símbolo al final de las palabras cuando no está acentuada es / ʲ/

Las letras â e î , aunque representan el mismo sonido tienen una clara diferencia ortográfica: la î se escribe siempre al

inicio y al final de las palabras, mientras que la â se escribe en medio. Esta regla ha cambiado a lo largo del tiempo,con lo cual es probable que se encuentre palabras que no siguen estas reglas, sobretodo si se trata de textos

antiguos.




317

Lista de abreviaturas aadjetivo

acacusativo

advadverbio

artartículo

conjconjunción

datdativo

depdeporte

f femenino

fin financiero, finanzas, relativo a la economía

gengenitivo

interjinterjección

intinterrogativo

invinvariable

mmasculino

mat matemáticas

mus música

nneutro

nomnominativo

numnumeral

ppronombre

perspersona

preppreposición

ssustantivo

vverbo

F




318

NOTAS

1 La ortografía rumana ha variado con el tiempo y en este caso concreto lo ha hecho varias veces. La norma actual es que la Â se

escribe en medio de las palabras y la Î al principio y al final. Sin embargo, al ser una norma relativamente reciente, verá aún muchostextos donde encontrará palabras como Cît, Romînia o similares. Existen también excepciones en palabras derivadas y compuestascomo bineînțeles

2 Dada la poca fiabilidad de las transcripciones figuradas, que utilizan letras del idioma habitual, en este caso del español, incapaz

de transcribir ciertos sonidos del rumano como „ă, â, î, ș. ț”, y aunque se puede remitir a sonidos equivalentes en otros idiomas másconocidos por gran parte de los hispanohablantes como el inglés o el francés, pero no lo son por todos, he optado por recoger lafonética internacional. Para quien no esté acostumbrado le supondrá un pequeño esfuerzo adicional al principio. Al final, no sóloresultará más útil y exacto, sino que le ayudará además en el aprendizaje de otros idiomas donde la grafía es más complicada (comoel polaco o el ruso) pero existen diccionarios con trancripciones fonéticas, o en un idioma como el inglés donde no basta conaprenderse unas pocas reglas de pronunciación puesto que no se trata de un idioma fonético, y son imprescindibles lastranscripciones. En cualquier caso, lo más útil es escuchar el idioma en grabaciones hechas por nativos.

3

En realidad se trata no sólo del verbo más importante del rumano, que suma nuestros dos verbos “ser” y “estar”, sino que ademásforma parte de expresiones nuestras en las que utilizamos otros verbos como “hacer” o “haber”, además de ser un verbo auxiliar yformar la voz pasiva del resto de los verbos. Así que no escatime esfuerzos en dominar este verbo pues es el que se va a encontraren mayor número de frases.

4 Salvo error u omisión, si una palabra no lleva marcado el acento es porque se trata de un monosílabo o porque es un nombre propio donde no se considera necesario, en este caso, ești es un monosílabo porque la “i” final no se pronuncia. En muchas

palabras, la “i” final cambia el sonido de alguna letra anterior, aquí, ha habido una transformación sș.

5 En rumano, además de las combinaciones que en español son diptongos como “ie”, “ue”, “eu” etc, hay más diptongos como “ea”,

“oa”, y triptongos que en español. Sin embargo, no siempre esas mismas combinaciones de vocales son diptongos y se pronuncianen una sola sílaba, por eso hay que estar atento a la fonética presentada en los diferentes vocabularios de las lecciones. A diferencia

del francés, en rumano se pronuncian como se escriben en español, y a diferencia del inglés no varía su pronunciación de una palabraa otra, lo cual nos facilita el aprendizaje.

6 En rumano el acento no se escribe y puede ir sobre cualquier sílaba. Es por tanto importante fijarse en la fonética de cada palabracuando se presenta en el vocabulario. La acentuación se marca delante de la sílaba acentuada, así: /pa'la.bra/. En el resto del textoen rumano se ha procurado resaltar la acentuación (excepto en los monosílabos), ya sea en negrita, o en cursiva, pero tenga encuenta que en los originales rumanos nunca verá señalados los acentos.

7 Tanto los sustantivos como la mayoría de los adjetivos se declinan y tienen varias formas. Más adelante se explicarán lasdeclinaciones.

8 Existen palabras que admiten más de una acentuación (normalmente sólo damos la más habitual), es el caso de do ctor que podría pronunciarse también docto r, o doctori ță, que podría ser do ctoriță, o también prof e sor, profeso r. En realidad, el acentono es tan marcado como en español, así que recomiendo una entonación “plana” para las palabras cuya acentuación ignore, segur oque le entienden igual.

9 En español ocurre algo parecido, decimos “tú eres”, pero “usted es”, es decir, sutituimos la segunda persona del singular por latercera persona del singular.

10 Tu se utiliza con familiares, amigos o colegas del trabajo con quien tienes confianza, dumneavoa stră se utiliza condesconocidos o para dirigirnos a una persona mayor o a un superior jerárquico en el trabajo, dumneata se utiliza para dirigirnos aun subordinado, a una persona de menor edad que no conocemos, o un compañero de trabajo con quien no tenemos confianza.

11 Al no usarse en español no tienen una traducción directa, son dumneae i, dumnealo r y dumenalu i, y sería algo así como elequivalente a “la señora es profesora”, dumneae i e ste profesoa ră

12 Los nombres de los continentes y países se escriben en mayúsculas como en español, asimismo se utiliza la forma articulada odeterminada (Africa en vez de Africă), y no se utiliza, o no existe su plural.



Documents

Quiero Aprender Rumano 1-50