Rani calatoare - Florin Burtan calatoare - Florin آ  FLORIN BURTAN Jucam ciuciumiSu, troienifa,

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Rani calatoare - Florin Burtan calatoare - Florin آ  FLORIN BURTAN Jucam ciuciumiSu, troienifa,

  • Editrura NEUMA Strada Libert;ilii, nr. 188 Apahida, Judelul Cluj

    Editor: Andrea H. Hedeg

    Coperta gi DTP: Gelu lordache

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6niei Burtan, Florin

    Rdni cildtoare: prozi gcurtd / Florin Burtan. - Apahida: Neuma, 2019 tsBN 978-606-8 97 5-30-6

    FLORIN BURTAN

    frdni PROZASCURTA

    EdJt u r:a

    821.135.1

  • CUPRINS

    1. Moartea fentaniil5 2. Cdderea din c6ntec / 10 3. Privighetoarea / 13 4. Prin poarta inchisd trece doar vttntul 122 5. Rdni cdlitoare / 30 6. Frumoasa telefonistd / 48 7. Maruse / 56 8. Fuga din copildrie / 63 9. Cdnd Dumnezeu gi-a intors fala de la oameni / 7O

    10. Pdnd la capdtul lumii / 80 1 1. Floarea de pelin / 88 12. Drumuriin noapte / 95 13. Vorbe de viald / 102 14. Satul de!5rAnE / 108 15. O simplS poveste / 140

    Notd bibliog raficit I 145

  • Carte apirutd cu sprijinul medicului George Nicolae - NICOMED Alexandria.

    Moartea f6ntinii

    O gtiam acolo, la RSscrucea Mare. Ochi de cer deschis in miezul pdmdntului. intocmitd demult, c6nd ai no5tri au coborAt dinspre Troian, agez6ndu-se aici, Ia loc larg 5i roditor.

    F6nt6nd binecuvdntatd, si potoleascd setea, sa jini satul in putere gi-n primenealS. F6ntdna lui Dedu - aga am apucat-o gi a5a i se spune.

    Cine o fi fost Dedu-5sta, nu am $tiinle, vorbele de inceput 5i-au pierdut culoarea, oamenii au uitat.

    F6nt6na pricopsitd, ce mai, cum nu existd alta prin imprejurimi!

    La zile mari, aici, in pragul ei, se linea hora. Hord renumiti, cu lSutari vestili, tocmili de pe iarna, sd nu ni-i ia allii. Veneau flScdi de peste tot, cdlSri sau in garete, cu calcdiul pe joc, cu ochii dupa mdndrele noastre, dar nu prea se lega, cd iute alde Sandalache 5i Portofel sfArAiau ciomagul.

    De Boboteaza gi Ldsata-secului, tot aici ne fdceam veacul, adunali ciucure, cu vadra de vin la picior, cu gura pe sporovdialS, rezemagi de cAntecele aduse-nddrSt de Feliandru, cu arcugul lui, gi de Tdrta, cu clanareta.

    Aprindeam focuri, satul intreg luneca in tar6m de sdrbdtoare 5i de viald blajina.

  • FLORIN BURTAN

    Jucam ciuciumiSu, troienifa, spuneam snoave, pupam

    fetele pe furi5, ne veseleam pAnd se iveau zorile. Fantdnd renumitS, ce mai, ad6ncd-adAnc5, cu apd

    limpede 5i bunS! Acuma, numai mog Ciuca se mailine cu sufletul de ea. De cdnd a fost captatd sumedenia de izvoare din

    coasta crAngului, 5i flecare ne-am tras apd in ogradd, ne-am dezbdrat s5-i cldtinam somnul instelat 5i s5-i bem rdcoarea.

    Parcd-lvid, cam prin martie, cAnd d5-n bobote m61i-

    5orii s6lciilor, cum se canoneSte s5-i pund ciuturd noud. Ciuturd din lemn de frasin, nici grea, nici uSoard, lemn fiert la flacdrd potolitS, sd fie lin, sd sune a vioarS, sd simgi gustul de roud al apei. Sd aiba 5i bielii creStini cdlatori unde s5-5i potoleascd setea, da mogul cu vorba.

    Zirgazurile s-au rupt intr-o noapte, ploaia nu mai contenea de o sdptdm6nS.

    Ne-a luat pe nepregdtite. Casele din vale au fost fdcute vrai5te. Garduri, f6nare,

    orStenii inecate, butoaie, tot ce fuseserd acareturi se duceau odatd cu ziporul, risipindu-se dincolo deizlaz,la loc larg 5i, de acolo, cine 5tie unde.

    Trezili din somn, buimaci, la lumina felinarelor, incro- peam diguri, desfdceam 5anlurile, sd indepdrtdm prdpddul. $i, de sus, Doamne, cum mai turna - maluri de apd, rece 5i involburatd, gi intunericul care nu se mai sfArgea!

    La boarea sleitd a diminelii, ne-am perindat pe ulile, sd vedem prapadul. Norii se rupseseri intr-o margine a cerului v6nat. O firimiturd de soare se zbdtea in valurile noroioase.

    frdniedlifuare

    Ne uitam la di din vale cum i5i carau ce le mai rdmiseserd din agoniseala. Catrdni!i, indurera!i, obosigi, cu feiele supte.

    La Rascrucea Mare - f6ntdna lui Dedu. L6ngi ea - mo5 Ciucd, descull, cu lopata in m6n5, se striduia sa inde- pdrteze apa m6loas5.

    Ne-am oprit la cdliva pa5i de el, pdc6ind din ligarile umede, cu mirarea pe chip.

    - Ce dracu'faci, mo5ule, ce te-apuc5?! A mijit ochii la noi, indepdrt6nd ceala cu bralele. - M5, neicd, era sd se inece, ar fi fost mare pScat! Cine

    a mai pomenit fdnt6ni inecat5? Bine cd nu mi brodii beteag, e gi ea suflet, sufletul pdmAntului, nu trebuie oropsitd, iti aduce secet; gi bole5ni!e, pdi nu?! 5i continua sa lipaie in jurul buduroiului, inillAnd un colac de apdrare... Uite, zice, cum se inghesuie apa plina de morticiuni sd-i treacd peste ghizduri!

    F6nt6na asta alind 5ivindeca, a continuat el. in urma cu mulli ani, un om venea de la t6rg, de peste Olt, cu cdrula cu cai, iar de cdruld, Iegatd o inchipuire de mdnz: bubos, il b6zdiau mugtele, vai de sufletul luil A addstat la fAnt6nd, a umplut jgheabul, potolind setea animalelor obosite de drum, sleite de vipia soarelui. M6nzuletul, cu botul lui cald, se inghesuia, sorbea, forndia, necheza, bucuros... Avea de strdb;tut drum lung, omul era strdin de locurile noastre. Sd fi fost, credeam noi, de dincolo de Troian, poate de la Dulceni, cd numai pe-acolo se mai lin cai !inta!i, cu picioare ca lujerul, cai de $arete sau de docar, de mers la nunli 5i la sindrofii... in fine, cum se tot scurgeau ei printre lanurile de gr6u dat in pArg, pe sub vizduhul zdrenluit de c6ntecul prigoriilor, m6nzulelul a inceput,

  • FLORIN BURTAN

    inceti5or-incetigor, sd se vindece. Pecinginile alea sau ce-or fi fost ele, se decojeau 5i cddeau de pe trupul lui firav. P6na acas5, a devenit a$a cum l-a fdtat md-sa: curat, cu pielea lucioasd, catifelatS. O mAndrele de m6nz.

    - A5a putere are f6ntAna noastrd, mogule?! se minund Portofel.

    - Are, are, nu incape nicio disculie! Pentru c5, 16ngd ea, dupd cum vede!i, e sfAnta troila. A ctitorit-o un cre5tin, cdruia i se prdpddiserd trei feciori, la Plevna. El a ales locul, aici, la doi pa5i de izvor. A ridic6nd-o, in lumina soarelui gi a stelelor; inamintirea fiilor. L-a chemat chiar 5i pe protopop, sd o sfinfeasc5. Poate n-a!i luat aminte, nu v-ali dat seama: pe pereli sunt pictalitrei gineri 5itrei mirese, purtAnd aripi. Ei - negre, ele - albe. Se zice c5, in noaptea de S6nziene, dinspre troild rdzbate freamdt de aripi pregdtindu-5izborul. Nu zboard departe, dau ocolfAnt6nii, sd fie martoricAnd ise premenesc izvoarele, pentru ci numai in noaptea asta magia cuprinde toate fiinlele gi toate lucrurile. De aceea, cAt voi mai avea zile, f6ntAna nu trebuie lSsata s5 moard.

    - Hai, gata, hai acas5, d-acilea, nu te mai trudi! l-am indemnat noi.

    - Unde, md, care casS? Pe a mea au luat-o puhoaiele, a izbucnit mo5ul, 5i tot da ocol fdntAnii, parcd voia sd o ia in brale, dar nu $tia cum s-o apuce. Asta e casa mea, cas5, fralilor, cu temelie de cer!... C6nd n-oi mai fi eu, sd aveli grijd de ea.

    Vorbele de pe urmd ne-au nducit, nu ne dumiream din ce g6 nd uri infloriserS.

    Ne-am indepdrtat prin p6nza de apd de pe drum. L-am privit incd o dati gi, in acele clipe, mo5ul pSrea o

    pasdre albd, cu aripi mari, desfdcute larg, dar, parcd nu erau aripi, ci cumpdnd de f6ntdnd, sublire gi strdvezie.

    fldnic.dldfom

    Urmele puhoaielor au dispdrut demult. Cei din vale gi-au intocmit case la loc inalt 5i ferit. FAntana e tot acolo, la Rdscrucea Mare. Acum, fira

    ciuturd 5i fara lum6nare - fdntind parasita. Din addncul ei nemi5cat se uitd la noichipul de fum al

    lui mo5 Ciucd, al de bdtuse suta de ani cdnd s-a mutat pe Dealul Lacrimilor, cu uneltele gi sculele de trebuinld, in m6na. Poate, cine 5tie, in cerul de dincolo, e nevoie de ocrotit gi vindecat o fdntanS.

    98

  • Ciderea din cintec

    Casa se indlla vdzdnd cu ochii. Casd pricopsitS. Cu etaj, cu oddi multe, cu ferestre largi, sd incapd in ea tot soarele.

    Trudiserd, amdndoi, vreo zece ani, pe meleaguri strdine. Dormiserd gi mAncaserd pe apucate, hotdreli s5 puni ban peste ban, s5-giimplineascd visul.

    Me5terii se-ndemnau sd iasd treaba bun5, s5-5i merite c6gtigul. Eraufoarte pricepuli, mergeai la sigur cu ei, materiale din bel5ug sd ai, nu te durea capul.

    ii adusese Oni!5 tocmai de la Suraia, de peste deal, dinspre Dundre. O noapte intreagd s-a tocmit cu ei, golind damigeana, tot pe-a lor o lineau, n-au scdzut din pre1. in zori, le-a pus arvuna pe masd 5i, a doua zi, s-a trezit cu ei pe bStdturd.

    MaiintAi, au fdcut cuvenitele mdsurdtori pe pdmdntul curat gi stropit cu ap5, sd nu rdbufneasci praful. Apoi, au intins sforile 5i au bdtut !5rugii.

    - Oni!a, catd un copil pe-acilea, adu-1, sd implinim obiceiul str5vechi, a zis unul dintre megteri, spd16nd gura cazmaleicu un mdnunchide iarbi proaspdtd 5icurat5.

    L-au gdsit, in drum, pe 5l mic al luiViddra5. Sta pe mar- ginea gangului, i5i cioplea vioard din cocean de porumb.

    frdnidldtbme

    l-a pus un leu in palm5, l-a impins u5urel?n ogradd. Me5terii s-au inchinat indelung, l-au indemnat si

    infigd unealta. ,,Sd fie cu noroc 5i si lina trei vieli de om!" au mur-

    murat ei, 5i Onild i-a mai dat un leu alui mic, i-a fdcut semn si-5ivadd de joac5.

    Cdtre toamnS, au ajuns la acoperig. Fluierau ugurel printre cdpriorii mirosind a pddure 5ia

    vdzduh tdndr. - Ma, Onifd, se auzea strigat de sus, ili cerurim o

    cdciuld de bani, dar meritS, ziu! Casd ca asta, numai pe la munte am ficut, e lumea bogata acolo, au puzderie de oi, dar gi tu ai dat lovitura. Te cred, meri!i, cd prea te-ai canonit printre strdinil

    Cel mai t6ndr dintre me$teri, cam de-un leat cu Onild, c5!;rat pe coamd, zicea un c6ntec de flScdu ce-gi a5teaptd m6ndra la f6nt6na din luncd.Vorbele de demult se legau ca mdrgele pe a!d, inconjurau casa, ii infloreau temelia.

    Lina, nevasta lu Onild, se alinea dupd cantec cu su- fletul ei de-altddata, c6nd, ocrotitd de intunericul nopl