Embed Size (px)
Citation preview
Raport pentru anul 2008
Analiza evolutiei bolilor transmisibile aflate in supraveghere
2009
2
Cuprins: Cap. I – Boli prevenibile prin vaccinare
Difteria................................................................................................ pag.3 Rujeola.................................................................................................pag.4
Rubeola................................................................................................pag.6
Parotidita epidemica.............................................................................pag.8 Varicela................................................................................................pag.10 Tusea convulsiva..................................................................................pag.12 Tetanos.................................................................................................pag.16 RAPI....................................................................................................pag.18
Cap. II – Hepatite virale
Hepatita A............................................................................................pag.20 Hepatita B............................................................................................pag.22
Cap. III – Meningite
Meningita meningococica...................................................................pag.26 Meningita cu enterovirus.....................................................................pag.30 Encefaliata de capusa...........................................................................pag.32
Cap. IV - Boli cu transmitere prin alimente, apa, aer si /sau factori de mediu
Botulism..............................................................................................pag.33 Boala diareica acuta.............................................................................pag.35 Trichineloza.........................................................................................pag.39 Leptospiroza........................................................................................pag.40
Febra tifoida.........................................................................................pag.42 Bruceloza.............................................................................................pag.42
Cap. V – Boli transmise prin vectori
Malaria.................................................................................................pag.46 Infectia cu virus West – Nile...............................................................pag.47 Cap. VI – Boli cu transmitere sexuala
Sifilis....................................................................................................pag.49
Gonoree................................................................................................pag.52 Infectia cu Chlamydia ..........................................................................pag.53
3
Cap. I : Boli prevenibile prin vaccinare
1. Difteria In Romania exista date despre difterie inca din anul 1905, (cu exceptia perioadei Primului Razboi Mondial), ratele initiale de incidenta anuala a bolii fiind ridicate, cu valori
de pana la 117%000. Dupa introducerea, in anul 1960, a vaccinarii antidifterice s-a inregistrat o scadere dramatica a incidentei bolii, iar din anul 1990 pana in prezent nu a mai fost confirmat niciun caz de difterie in tara noastra (in 1989 s-au inregistrat ultimele 5 cazuri).
Incidenta anuala a difteriei, Romania, 1905 - 2005
0.001
0.01
0.1
1
10
100
1000
1905
1915
1925
1935
1945
1955
1960
1965
1975
1985
1995
2005
An
Nr.cazuri/1000000
1960 - Introducerea vaccinarii
I Razboi
Mondial
1989
Sursa datelor : CPCBT
Difteria este o boala prevenibila prin vaccinare. Din anul 1995 (de cand detinem date) vaccinarea se realizeaza cu vaccin combinat diftero-tetano-pertusis administrat la varstele de
2, 4, 6, 12 si 30-35 de luni. Din datele anchetei de acoperire vaccinala cu DTP la nivel national, raportate in luna ianuarie 2009, pentru 4 doze de vaccin ( pentru cohortele de copii nascuti in perioada 01.01 –
30.06.2007) acoperirea vaccinala a fost 95.7%, valoare ce respecta recomandarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Un numar de 13 judete (31%) au realizat, la nivel local, o acoperire la vaccinarea antirujeolica sub 95%. In vara anului 2008, in cadrul supravegherii de rutina a anginelor streptococice, au
fost recoltate si testate in laboratorul DSP Neamt 41 de exsudate faringiene recoltate de la copii cu varste intre 5-19 ani (colectivitate Scoala ajutatoare). Izolandu-se C. diphtheriae, tulpinile au fost trimise pentru tipizare la Laboratorul National de
Referinta pentru difterie din Institutul “Cantacuzino”, conform metodologiei de supraveghere. Toate tulpinile au fost netoxigene atat prin testul ELEK cat si prin PCR. 40 de tulpini au fost C. diphtheriae biotip gravis, iar 1 tulpina a fost C. ulcerans, non-tipabila.
Tulpinile fiind cert netoxigene, nu a fost necesara declansarea investigatiei epidemiologice.
4
2. Rujeola In anul 2008, in cadrul sistemului de supraveghere a rujeolei, la nivel national au fost
raportate 375 cazuri suspecte de catre 29 ASPJ (69%). Din totalul cazurilor suspecte, 12 au fost confirmate cu rujeola, 5 au fost confirmate cu rubeola (3 cazuri in municipiul Bucuresti,
1 caz in judetul Bistrita-Nasaud si 1 caz in judetul Dolj), iar 2 cazuri au fost clasificate ca reactii adverse postvaccinale indezirabile (1 caz in judetul Arad si 1 caz in municipiul Bucuresti). Nu a fost raportat niciun deces prin rujeola.
Incidenta la nivel national in anul 2008 a fost de 0.05 %000 locuitori, de aproximativ 33 ori mai mica decat in anul 2007, cand Romania s-a situat pe locul al-II-lea in randul incidentelor prin rujeola inregistrate in Uniunea Europeana. Repartitia pe judete si pe grupe de varsta a celor 12 cazuri confirmate cu rujeola este
prezentata in tabelul de mai jos:
*Vn = varsta necunoscuta.
Distributia pe judete a cazurilor confirmate cu rujeola in anul 2008 este prezentata in harta de mai jos:
Cele 12 cazuri confirmate cu rujeola au fost distribuite pe luni dupa cum urmeaza: 1 caz in luna februarie, 3 cazuri in luna martie, 1 caz in luna aprilie, 5 cazuri in luna mai, 1 caz in luna iunie si 1 caz (ultimul inregistrat in anul 2008) in luna iulie.
Grupa de varsta (in ani)
JUDET <1 1-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 Vn* TOTAL
Dambovita 1 1 2
Dolj 3 3
Iasi 1 1 1 3
Suceava 1 1
Bucuresti 1 1 1 3
TOTAL 2 5 0 0 1 2 0 1 1 0 0 12
5
Din totalul cazurilor confirmate:
- 6 au fost persoane rezidente sau care au calatorit in alte tari (Austria, Italia, Portugalia, Grecia) inducand aparitia a 2 cazuri secundare; cu exceptia unui singur caz, toate celelalte 7 nu au primit nicio doza de vaccin
in antecedente; - 4 cazuri au fost sporadice: 1 caz in judetul Suceava, 1 caz in municipiul
Bucuresti si 2 cazuri in judetul Dambovita. Din cele 2 cazuri inregistrate in judetul Dambovita, 1 a fost clasificat “rujeola clinic” conform Ord. nr.
1163/2003 avand in vedere refuzul mamei privind recoltarea probei serologice.
In cadrul sistemului de supraveghere a rujeolei, pe langa testarea serologica au fost
realizate si teste de genotipare pentru virusul rujeolic la cazurile cu istoric de rezidenta/calatorie in strainatate si numai la 3 din acestea a putut fi detectata tulpina virala. La 2 din cazuri a fost detectata tulpina D4 de virus rujeolic, cu modificari fata de tulpina D4 care a circulat in Romania in timpul epidemiei de rujeola 2005-2007; la un alt caz a fost
identificata tulpina virala D5. Rujeola face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare, vaccinarea antirujeolica (cu trivaccin rujeola- rubeola- oreion RRO) fiind inclusa in Programul National
de Imunizari. Din datele anchetei bianuale de acoperire vaccinala antirujeolica la nivel national, raportate in luna ianuarie 2009, ( pentru cohortele de copii nascuti in perioada 01.01 –
30.06.2007) a fost 96.5%, valoare ce respecta recomandarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Totusi, un numar de 8 judete (19%) au realizat, la nivel local, o acoperire la vaccinarea antirujeolica sub 95%. Acoperirea la vaccinarea cu RRO a copiilor in varsta de 7 ani (elevi in cls. I-a) a fost,
in 2008, de 95,9%. Incepand cu luna martie 2008 a fost stabilita monitorizarea lunara a acoperirilor vaccinale la vaccinarile cuprinse in calendar. La vaccinarea cu RRO a copiilor in varsta de
12-15 luni, acoperirile vaccinale lunare sunt sub 90% din martie si pana in decembrie, inclusiv, asa cum se observa in graficul de mai jos:
Acoperirea vaccinala (AV%) lunara la vaccinarea cu
RRO a copiilor de 12-15 luni, Romania, martie -
decembrie 2008
80.2
71.4
77.5 75.9
70.4
65.569.3
78.3 78.6 79.2
50
60
70
80
90
100
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septem
brie
Octom
brie
Noiem
brie
Decem
brie
Luna
Acoperirea vaccinala (AV%) RRO
6
3. Rubeola In anul 2008, in Romania au fost confirmate si raportate 1746 de cazuri de rubeola si nu a fost raportat niciun deces. Incidenta la nivel national a fost de 8,1 %000 locuitori, de 1,7 ori
mai mica decat in anul 2007 cand Romania s-a situat pe primul loc in randul incidentelor prin rubeola inregistrate in Uniunea Europeana. Distributia pe judete a ratelor de incidenta a rubeolei in anul 2008 este ilustrata in harta de mai jos care a fost realizata luand in considerare rata de incidenta nationala.
Astfel, in judetele Covasna si Harghita au fost inregistrate cele mai crescute incidente
(la mai mult de 2 abateri standard fata de rata tarii), in timp ce in judetele Alba, Bistrita-
Nasaud, Braila, Brasov, Buzau, Caras Severin, Cluj, Hunedoara, Mures, Neamt, Prahova, Salaj, Satu Mare, Suceava, Tulcea si Vrancea incidenta rubeolei a fost crescuta la mai mult de 1 abatere standard fata de rata incidentei nationale.
Din analiza datelor centralizate la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara, ratele de
incidenta specifica pe grupe de varsta si pe sexe indica faptul ca cea mai afectata ramane grupa de varsta sub 1 an (296,6%000 masculin si 341,6% 000 feminin), apoi grupa de varsta 1-4 ani (59,3% 000 masculin si 50,4% 000 feminin), grupa de varsta 5-9 ani (28,9% 000
masculin si 21,3% 000 feminin), grupa de varsta 10-14 ani (17,2%000 masculin si 14,6% 000 feminin) si grupa de varsta 15-19 ani (5,5%000 masculin si 4,1%000 feminin).
7
Incidenta cazurilor de rubeola pe grupe de varsta si pe
sexe, Romania, 2008
0
50
100
150
200
250
300
350
400
sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani
Grupe de varsta
Nr. cazuri/ 100 000
Incidenta rubeola masculin Incidenta rubeola feminin
Analizand datele raportate in statistica referitoare la populatia feminina de varsta
fertila, in anul 2008 incidenta rubeolei la grupa de varsta 15 – 19 ani a fost 4,1%000, la grupa de varsta 20-24 ani a fost 1,1%000, la grupa de varsta 25-34 ani a fost 1,7%000, iar la grupa de varsta 35-44 ani a fost 0,5%000. Din datele anchetei bianuale de acoperire vaccinala antirubeolica la nivel national,
raportate in luna ianuarie 2009, pentru prima doza de vaccin ( pentru cohortele de copii nascuti in perioada 01.01 – 30.06.2007) aceasta a fost de 96.5%, valoare ce respecta recomandarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Un numar de 8 judete (19%) au avut o
acoperire la vaccinarea antirubeolica sub 95%. In cadrul monitorizarii lunare – la nivelul CPCBT - a consumului de vaccinuri in cadrul Programului National de Imunizari, activitate care a inceput cu luna martie 2008, la vaccinarea cu RRO (12-15 luni) au fost atinse urmatoarele acoperiri vaccinale:
Acoperiri vaccinale lunare la vaccinarea RRO (12-15 luni) in cadrul PNI
Romania, martie -decembrie 2008
80.2
71.4
77.5
75.9
70.4
65.5
69.3
78.3
78.6
79.2
50
60
70
80
90
100
Mar
Apr
Mai Iun Iul
Aug
Sept
Oct
Nov
Dec
Luna
Acoperire
vaccinala (AV%)
8
In cadrul sistemului de supraveghere a rubeolei si sindromului rubeolic congenital
(SRC), in cursul anului 2008 au fost raportate 57 cazuri suspecte SRC, din 8 judete: Arad, Constanta, Galati, Hunedoara, Iasi, Neamt, Sibiu si Vrancea. Nu s-au inregistrat cazuri confirmate SRC.
4. Parotidita epidemica
In anul 2008, in Romania au fost confirmate si raportate 2302 cazuri de parotidita epidemica si nu a fost raportat niciun deces. Incidenta la nivel national a fost de 10,7 %000
locuitori, de 2,3 ori mai mica decat in anul 2007 cand Romania s-a situat pe primul loc in randul incidentelor prin oreion inregistrate in Uniunea Europeana. Graficul de mai jos indica o crestere a numarului de cazuri de parotidita epidemica in lunile martie si aprilie 2008, dupa care a urmat o scadere a acestora; din luna noiembrie,
incidenta bolii a inceput sa creasca, mentinandu-se aceeasi sezonalitate (iarna – primavara) a bolii ca si in anul 2007.
Distributia cazurilor confirmate de parotidita epidemica,
Romania, 2008
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Ian.08
Feb.08
Mar.08
Apr.08
Mai 08
Iun.08
Iul. 08
Aug. 08
Sept. 08
Oct. 08
Nov. 08
Dec. 08
Luna
Nr cazuri
Distributia pe judete a ratelor de incidenta a parotiditei epidemice in anul 2008 este ilustrata in harta de mai jos care a fost realizata luand in considerare rata de incidenta
nationala.
9
Cele mai mari rate de incidenta ale parotiditei epidemice au fost inregistrate in
judetele Giurgiu si Neamt (la mai mult de 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national); in judetele Bacau, Bistrita-Nasaud, Botosani, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Maramures, Satu Mare, Suceava, Vaslui si Vrancea rata incidentei a fost crescuta la mai mult
de 1 abatere standard fata de rata tarii. Din analiza datelor centralizate la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara, ratele de
incidenta specifica pe grupe de varsta indica faptul ca cele mai afectate grupe de varsta sunt
5-9 ani (57.9%000) si 1-4 ani (56.1%000), urmate de grupa de varsta 10-14 ani (42.1%000) si 15-19 ani (24.5%000).
Incidenta cazurilor de parotidita epidemica pe
grupe de varsta, Romania, 2008
0
10
20
30
40
50
60
70
sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani
Grupe de varsta
Nr. cazuri la 100.000
Analiza comparativa pe anul 2007 si pe anul 2008 a ponderii cazurilor confirmate de
oreion la copiii in varsta de 1 an, 2 ani, 3 ani si 4 ani releva ponderi relativ egale la varstele de 1 an, 2 ani si 3 ani; in schimb, la varsta de 4 ani, ponderea cazurilor confirmate este mai
mica in 2008 (37.3%), fata de 2007 (44.5%).
10
Ponderea cazurilor confirmate de oreion la varstele de 1, 2, 3 si
4 ani - Romania, comparativ 2007 - 2008
11.4 11.7
16.322.4
27.8
28.5
44.537.3
0%
20%
40%
60%
80%
100%
1 2
1 an 2 ani 3 ani 4 ani
2007 2008
Din datele anchetei bianuale de acoperire vaccinala antiurliana la nivel national,
raportate in luna ianuarie 2009, ( pentru cohortele de copii nascuti in perioada 01.01 –
30.06.2007) acoperirea vaccinala a fost 96.5%, valoare ce respecta recomandarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Un numar de 8 judete (19%) au avut o acoperire la vaccinarea antiurliana sub 95%.
5. Varicela In anul 2008, in Romania au fost confirmate si raportate 49 809 cazuri de varicela si a fost raportat un deces prin pneumonie variceloasa suprainfectata (feminin, grupa de varsta
25-29 ani; cazul face parte dintr-un focar familial cu 8 imbolnaviri, sursa de infectie fiind un copil de 3 ani). Incidenta la nivel national a fost de 230.8 %000 locuitori, de 1,4 ori mai mica decat in anul 2007 cand Romania s-a situat pe locul I in randul incidentelor prin varicela
inregistrate in Uniunea Europeana. Distributia ratelor de incidenta a varicelei in Romania, in ultimii 10 ani (1999 – 2008) este prezentata in graficul de mai jos. Se observa ca acestea se mentin ridicate, calendarul de vaccinari din Romania neincluzand vaccinarea antivariceloasa.
Incidenta anuala a varicelei, Romania 1999-2008
0
50
100
150
200
250
300
350
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
An
Nr cazuri la %
000
11
Distributia pe judete a ratelor de incidenta a varicelei in anul 2008 este ilustrata in
harta de mai jos care a fost realizata luand in considerare rata de incidenta nationala.
Cele mai mari rate de incidenta ale varicelei au fost inregistrate in judetele Salaj si
Covasna (la mai mult de 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national), urmate dr
judetele Alba, Bihor, Braila, Cluj, Harghita si Mures ( la mai mult de 1 abatere standard fata de rata incidentei la nivel national).
Din analiza datelor centralizate la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara, ratele de
incidenta specifica pe grupe de varsta indica faptul ca cele mai afectate grupe de varsta sunt 1-4 ani (1425,85%000) , 5-9 ani (1320,7%000), urmate de grupa de varsta 10-14 ani (881,3%000) si sub 1 an (462,4%000).
Incidenta cazurilor de varicela pe grupe de varsta,
Romania, 2008
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-34 ani
Grupe de varsta
Nr. cazuri la 100.000
Varicela face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare. In Romania vaccinarea antivariceloasa nu este inclusa in Programul National de Imunizari. Boala evolueaza in focare de colectivitati (prescolare, scolare sau familiale).
12
6. Tusea convulsiva
In anul 2008 au intrat in sistemul de supraveghere 266 cazuri posibile de tuse convulsiva, din care 51 probabile si confirmate.
Clasificarea finala a cazurilor posibile de tuse
convulsiva, Romania, 2008 (N=266)
27%
2%
17%
54%
posibile
probabile
confirmate
infirmate
Cele 51 cazuri de tuse convulsiva corespund unei incidente de 2,4%000, cu 2,2% mai mult
fata de anul 2007, cand Romania s-a situat pe locul 23 in Europa.
Din evolutia multianuala a incidentei cazurilor de tuse convulsiva in ultimii 10 ani (1999-2008), prezentata in graficul de mai jos, se observa o crestere a incidentei in anul 2008 la valori comparabile cu cele din anul 2000, sub rezerva faptului ca pana in anul 2008 confirmarea cazurilor s-a facut in special pe criterii clinice, la care s-a adaugat uneori si
formula leucocitara.
Evolutia multianuala a incidentei tusei convulsive in
perioada 1999-2008
0
0.5
11.5
2
2.5
3
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Anul
Incidenta la %
000
Referitor la distributia cazurilor de tuse convulsiva pe luni, prezentata in graficul de mai jos, se observa ca cele mai multe cazuri s-au inregistrat, dupa data debutului, in luna februarie, apoi in lunile iunie, iulie si august.
13
8
1 1
65
34
76
3 34
00
2
4
6
8
10
dec.07
ian.08
feb.08
mar.08
apr.0
8
mai 08
iun.08
iul.0
8
aug.08
sep.08
oct.0
8
nov.08
dec.08
Luna
Nr.cazuri
Distributia cazurilor de tuse convulsiva pe luni,
Romania, 2008 ( N=51)
Distributia cazurilor de tuse convulsiva pe judete este reprezentata in harta de mai jos. Cele mai multe cazuri (13, reprezentand 25%) au fost inregistrate in Jud.Gorj.
Incidenta in mediul rural (0,3 %000) a fost usor crescuta fata de cea inregistrata in mediul
urban ( 0,2 %000 ). Referitor la distributia pe grupe de varsta a cazurilor de tuse convulsiva, in graficul
urmator se observa ca cele mai multe cazuri s-au inregistrat la grupele de varsta 5-9 ani si 1-4
ani.
14
Distributia pe grupe de varsta a cazurilor de tuse
convulsiva, Romania, 2008
0
2
4
6
8
10
12
14
16
sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani
Grupa de varsta
Nr.cazuri
Referitor la distributia cazurilor pe sexe, incidenta la sexul feminin (0,3 %000) a fost usor crescuta fata de cea inregistrata la sexul masculin (0,2 %000).
43 din cele 51 cazuri probabile si confirmate (84,3 %) erau copii inscrisi la medicul de familie.
In anul 2008 schema de vaccinare impotriva tusei convulsive a constat in
administrarea a 5 doze de vaccin DTP la varsta de 2, 4, 6 luni (primovaccinare), 12 luni (primul rapel) si 30-35 luni (al doilea rapel). Modificarea schemei de vaccinare, valabila incepand cu data de 1 decembrie 2008, a fost aprobata prin Ord.MS nr.574/2008. Aceasta consta in administrarea a 4 doze de vaccin DTPa la 2,4,6 si 12 luni, in combinatie cu VPI , urmand ca doza a V-a de DTPa sa fie administrata la varsta de 4 ani, incepand din anul 2010.
Distributia cazurilor de tuse convulsiva in functie de statusul vaccinal este
reprezentata in graficul de mai jos.
Distributia cazurilor de tuse convulsiva dupa
statusul vaccinal, Romania, 2008
43%
51%
6%
vaccinate
coresp.varstei
nevaccinate
coresp.varstei
status vaccinal
necunoscut
Referitor la distributia celor 22 cazuri probabile si confirmate de tuse convulsiva vaccinate corespunzator varstei, dupa numarul de doze de vaccin in antecedente, se observa in urmatorul grafic ca marea majoritate a acestor cazuri (82 %) au 5 doze de vaccin in
antecedente.
15
Distributia cazurilor de tuse convulsiva vaccinate
corespunzator varstei, dupa numarul de doze de vaccin in
antecedente, Romania, 2008 (N=22) 2
1
0
18
1
1 doza
2 doze
3 doze
4 doze
5 doze
Distributia pe judete a cazurilor probabile si confirmate de tuse convulsiva
vaccinate corespunzator varstei, cu 5 doze, se poate observa in graficul de mai jos.
Distributia pe judete a cazurilor de tuse convulsiva
vaccinate corespunzator varstei, cu 5 doze,
Romania, 2008 (N=18)
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
BT BB GJ SM BC CL DB IL IS OT VNJudetul
Nr.cazuri
Distributia pe grupe de varsta a celor 18 cazuri probabile si confirmate, cu 5 doze de vaccin in antecedente, a fost urmatoarea : 1 la 3 ani , 8 la 5-9 ani, 4 la 10 -14 ani si 5 la 15-19 ani. Perioada indelungata care a trecut de la ultima doza de vaccin primita (7-14 ani) pentru 9
dintre acesti copii si, implicit, scaderea/pierderea imunitatii, pot explica imbolnavirea.
Motivele nevaccinarii corespunzatoare varstei la 23 din cele 26 cazuri pentru care au existat informatii, sunt urmatoarele: refuz din partea parintilor pentru 6 copii, contraindicarea
vaccinarii pentru 1 caz, alte motive ale nevaccinarii pentru 16 copii: neprezentare la 9 cazuri, 2 cazuri neinscrise la medicul de familie, 1 copil nascut in Spania, iar pentru 4 cazuri a fost facuta mentiunea „necunoscut”.
La 10 din cele 51 cazuri probabile si confirmate (19,6 %) a fost identificat un link epidemiologic. Referitor la caracterul de caz sporadic, respectiv provenienta din focar, pentru 37 cazuri s-a facut mentiunea „caz sporadic”, iar pentru 12 cazuri s-a precizat ca provin din
focar.
16
Pentru 40 cazuri locul transmiterii agentului infectios a fost necunoscut. Pentru 8 cazuri
locul transmiterii a fost in cadrul familiei sau al comunitatii de romi, pentru 2 cazuri scoala/gradinita, iar pentru 1 caz calatoria internationala.
In ceea ce priveste tabloul clinic al cazurilor probabile si confirmate de tuse convulsiva,
84,3 % au prezentat tuse cu durata de minimum 2 saptamani, 68,6 % au prezentat tuse paroxistica, 37,3 % au prezentat inspiratie zgomotoasa, 41,2 % au prezentat voma post-tuse, iar 21,6 % au prezentat apnee. Desi acest ultim simptom este mentionat in definitia de caz a
tusei convulsive doar pentru grupa de varsta sub 1 an, toate cazurile care l-au prezentat au o varsta mai mare: 2 cazuri la 1-4 ani, 1 caz la 5-9 ani, 5 cazuri la 10-14 ani, 3 cazuri la 15-19 ani.
Cu referire la complicatiile si evolutia bolii, 41,2 % din cazuri s-au complicat cu pneumonie. Nici un caz probabil sau confirmat nu s-a complicat cu encefalopatie acuta sau convulsii. Nu a fost inregistrat nici un deces.
50 din cele 51 cazuri au fost izolate in spitale / sectii de boli infectioase si un singur caz a fost izolat la domiciliu.
Tratament antibiotic a fost administrat la 82,4 % din cazuri, cel mai frecvent cu Ampicilina - 20 cazuri, Claritromicina - 7 cazuri, Cefalosporine - 5 cazuri, Eritromicina - 4 cazuri si Amoxicilina -3 cazuri.
Referitor la investigatiile de laborator efectuate, un singur caz din cele probabile sau confirmate a fost investigat prin cultura, rezultatul fiind negativ. La 39 din cele 51 cazuri probabile si confirmate (76,5 %) s-a solicitat diagnostic serologic: la 31 dintre acestea (79,5 %) , respectiv 60,8 % din total cazuri, rezultatul a fost pozitiv. Detectarea acidului nucleic a
fost solicitata pentru 2 cazuri din cele intrate in sistemul de supraveghere in anul 2008, pentru unul dintre acestea rezultatul fiind pozitiv. Fata de anul 2007, cand doar doua dintre cazuri au fost confirmate serologic, marea majoritate fiind confirmate clinic, eventual si pe baza
formulei leucocitare, in anul 2008 calitatea supravegherii a fost imbunatatita fata de anii anteriori, sub aspectul cresterii proportiei de cazuri probabile si confirmate investigate serologic.
CPCBT a recomandat intensificarea activitatilor de monitorizare a PNI in teritoriu; respectarea metodologiei de supraveghere, cu o mentiune aparte pentru utilizarea corecta a definitiei de caz si investigarea obligatorie cu laboratorul a cazurilor posibile; asigurarea
concordantei datelor transmise catre ISP si CPCBT si, respectiv, catre CNOASIIDS si transmiterea de catre INCDMI Cantacuzino, in timp util, conform metodologiei de supraveghere, a rezultatelor investigatiilor de laborator catre DSPJ-uri, lucru care sa le permita actualizarea la timp a bazei de date si raportari statistice acurate.
7. Tetanos
In anul 2008 au fost inregistrate in Romania 11 cazuri de tetanos, incidenta la fost
nivel national a fost de 0,05 %000, usor mai scazuta comparativ cu anul precedent, cand rata incidentei a fost de 0.06%000.
.
17
Tetanos, rata incidentei anuale,
Romania, 1999 - 2008
0.04
0.1
0.08
0.05
0.060.05
0.06
0.05
0.10.1
0
0.02
0.04
0.06
0.08
0.1
0.12
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
An
Nr. cazuri la %
000 locuitori
In anul 2008 rata incidentei anuale pentru tetanos s-a situat sub valoarea medie de 0,07 %000 inregistrata in ultimii 10 ani.
Toate cazurile au fost inregistrate la persoane adulte, care nu aveau protectie antitetanica:
5 cazuri la grupa de varsta 45-64 ani si 6 cazuri la grupa de varsta > 65 ani. S-a inregistrat un numar de 4 decese (1 deces la grupa de varsta 15-64 ani si 3 decese la
persoane cu varsta peste 65 ani).
Distributia pe sexe a cazurilor de tetanos arata faptul ca, in anul 2008, sexul feminin – 7 cazuri (63,6%), a fost mai afectat decat cel masculin – 4 cazuri (36,4).
Ponderea cazurilor de tetanos pe sexe,
Romania, 2008
36.4%
63.6%
masculin feminin
Analiza ponderii pe medii de rezidenta a cazurilor de tetanos evidentiaza o concentrare mai mare a acestora in mediul rural (7 cazuri, reprezentand 63,6% din total), fapt
ce poate fi asociat cu expunerea mai inalta la factorii de risc si cu un standard igienico – sanitar mai scazut.
18
Ponderea cazurilor de tetanos, in functie de mediu
de rezidenta, Romania, 2008
36.4%
63.6%
rural urban
In functie de forma clinica de boala: 54,5% au fost forme grave, 27,3% forme medii si
18,2% forme usoare.
8. Reactii adverse postvaccinale (RAPI)
In cursul anului 2008 in cadrul sistemului de supraveghere a reactiilor adverse post-
vaccinale indezirabile (RAPI) au fost raportate 25 cazuri, din care 1 infirmat, cu diagnosticul de hemoragie subarahnoidiana .
Numarul de cazuri de RAPI raportate a fost in scadere fata de anul 2006 (63 cazuri) si 2007 (28 cazuri) . Distributia pe judete a numarului de cazuri de RAPI raportate se observa in
graficul de mai jos.
Dintre cele 42 judete ale tarii, doar 10 (24 %) au raportat cazuri de RAPI, in scadere
fata de anul precedent (15 judete).
Distributia pe judete a cazurilor de RAPI ,
Romania, 2008 (N=24)
0
1
2
3
4
5
6
7
CJ NT GJ VL CL MH BZ HG IF TM
Judetul
Nr.cazuri
19
Distributia cazurilor de RAPI in functie de tipul de antigen vaccinal, rangul dozei si
tipul de produs este prezentata in tabelul de mai jos.
Tip antigen vaccinal Nr.cazuri Rangul dozei Tip produs
VPO, DTP-AHB 3 I, I-II Opvero, Tritanrix
VPO, DTP, AHB 1 I, I, II Opvero, DTCOQ,
Euvax B
ROR 4 I Priorix
VPO 3 IV ; I ; V Opvero
DTP-AHB 2 II Tritanrix
Rubeolic 1 I Rudivax
VTA 2 I; neprecizat Vaccin tetanic adsorbit
VPO, DTP, ROR 1 IV, IV, I Opvero, DTCOQ, Priorix
DTP-VPI 1 I Tetraxim
Gripal 6* nu este cazul Vaccin gripal trivalent purificat si
inactivat; Vaxigrip; Inflexal V
* din care 4 cazuri in cluster
Referitor la distributia dupa varsta a cazurilor de RAPI raportate, 20 cazuri au fost inregistrate la copii si 4 cazuri la adulti:
Varsta Nr. cazuri
Copii:
2 luni 7
4 luni 1
12 -15 luni 4
4 ani 2
5-9 ani 4
10-14 ani 2
Adulti:
35-44 ani 3
45-54 ani 1
In ceea ce priveste distributia cazurilor de RAPI dupa cauza, 19 (79%) au fost clasificate ca fiind RAPI probabil induse de vaccin; 1 caz - RAPI asociat programului (abces la locul injectarii) si 1 caz - RAPI coincidenta.
Dintre cele 24 cazuri de RAPI raportate, 20 (83 %) au reprezentat aparitii singulare, iar 4 cazuri (17 %) au facut parte dintr-un cluster, raportat la CPCBT de catre ASP Cluj si a fost
depistat la Gradinita speciala nr.2 din Cluj-Napoca. Doi din cei patru copii au avut varsta de 4 ani, iar ceilalti doi au avut varsta de 6 ani. Debutul cazurilor de RAPI s-a situat la 6 -10 ore dupa administrarea vaccinului gripal Inflexal V, produs de Berna Biotech Italia SRL. Tabloul clinic a constat in febra 38,5-39,5 0C, cefalee, unul din copii prezentand si dureri abdominale si varsaturi.
20
Mentionam faptul ca in aceeasi sedinta de vaccinare fusesera vaccinati in total 22 copii,
din care 4 au prezentat RAPI (18%). In zilele urmatoare au fost vaccinati si restul copiilor din efectivul total de 60, fara a fi inregistrate alte cazuri de RAPI. S-a mai mentionat faptul ca vaccinarea a fost efectuata sub supravegherea medicului si
cu respectarea lantului de frig. Starea generala a copiilor s-a ameliorat dupa tratamentul cu antitermice si antiinflamatorii. Din punct de vedere al tabloului clinic, 20 cazuri de RAPI (83 %) au fost insotite de
reactii generale (febra, la care s-au adaugat diverse alte manifestari, in functie de tipul de antigen vaccinal: convulsii tonico-clonice, rash, tulburari de mobilitate la nivelul membrelor inferioare, varsaturi, dureri abdominale, tumefactie parotidiana). Restul de 4 cazuri de RAPI
au fost insotite doar de reactii locale (durere, tumefactie, eritem, abces la locul injectarii). Nici unul din cazurile de RAPI nu s-a soldat cu deces. Referitor la intervalul dintre data vaccinarii si data debutului, acesta a avut limite cuprinse intre 6 ore si 28 zile, in majoritatea cazurilor (16,reprezentand 67%) fiind sub 24 de
ore. Cu o singura exceptie in care vaccinul a fost cumparat din farmacie direct de catre persoana in cauza, pentru toate celelalte cazuri se mentioneaza conditii de stocare si mod de
manipulare corespunzatoare a altor vaccinuri la sediul cabinetului medical unde a avut loc vaccinarea incriminata.
Cap II: Hepatite virale
1. Hepatita virala tip A
Incidenta hepatitei virale tip A in anul 2008 a fost 14.6 %000, cu 36.8 % mai mica fata
de 2007 (23.1%000) cand Romania ocupa locul 2 in randul incidentelor inregistrate in UE. Desi in Romania vaccinarea impotriva hepatitei tip A nu este inclusa in Programul
National de Imunizare, ea se desfasoara ca activitate in cadrul Programelor de Sanatate si este
aplicata in situaŃii de urgenŃă provocate de calamităŃi naturale, la contactii din focare constituite sau in cazul grupelor la risc de îmbolnavire.
Ca urmare a vaccinarii in situatiile mentionate anterior, in ultimii 10 ani, incidenta
raportata a cazurilor de hepatitei virale tip A a urmat un trend descendent, asa cum se observa in graficul de mai jos.
Incidenta anuala a hepatitei acute tip A, Romania
1999- 2008
0
20
40
60
80
100
120
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Anul
Nr. cazuri la 100000
21
In anul 2008 au fost raportate 28 de focare care au totalizat 801 cazuri majoritatea in
comunitati de rromi, cu conditii de viata precare si deficiente igienico-sanitare. Ca interventie in focar, pentru prevenirea aparitiei de cazuri secundare, au fost efectuate 2598 de vaccinari.
Analiza incidentei lunare a cazurilor arata o sezonalitate de toamna-iarna, cea mai mare incidenta observandu-se in lunile octombrie - decembrie, care ar putea fi explicata prin reunirea colectivitatilor scolare si gradinita dupa inceperea anului scolar.
Incidenta lunara a cazurilor de hepatita acuta
virala tip A, Romania 2008
0
0.5
1
1.5
2
2.5
Ian.
Febr.
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Sept
Oct.
Nov.
Dec.
Luna
Nr. cazuri la 100000
Analiza ponderii pe medii de rezidenta a cazurilor de hepatita virala A, in anul 2008, evidentiaza o concentrare mai mare a acestora in mediul rural, fapt ce poate fi asociat cu un standard igienico – sanitar scazut.
Ponderea cazurilor de hepatita virala acuta tip A pe
medii de provenienta, Romania 2008
29%
71%
Urban Rural
La nivel judetean, cea mai mare incidenta este inregistrata in judetul SB (90.8%000),
urmat de judetele MS (61.9%000), VN(59.5%000), BH (45.5%000). Incidenta cazurilor de hepatita acuta tip A pe judete, Romania 2008
22
Analiza incidentelor pe grupe de varsta, pentru hepatita tip A, in anul 2008, arata ca cea mai afectata este grupa de varsta 5 – 14 ani urmata de grupa de varsta 0-4 ani .
Incidenta hepatitei virale acute tip A pe grupe de
varsta, Romania 2008
0.00
2.00
4.00
6.00
8.00
0-4 5-14 15-24 25-44 45-64 65+
Grupa de varsta
Nr. cazuri la 100000
2. Hepatita B
In anul 2008, incidenta hepatitei B in Romania a fost de 3.4 %000 , cu 21% mai mica fata de 2007 (4.3%000 ) cand Romania ocupa locul 5 in randul incidentelor inregistrate in UE. In perioada 1999-2008 incidenta raportata a hepatitelor acute cu virus B a inregistrat o
scadere continua ca urmare a aplicarii masurilor specifice de profilaxie: introducerea in Programul National de Imunizare, a vaccinarii nou nascutilor in primele 24 de ore de la nastere, vaccinarea copiilor in varsta de 9 ani (clasa a III a), vaccinarea elevilor din clasa a XII a, vaccinarea elevilor din liceele sanitare, din scolile postliceale sanitare si a studentilor
din facultatile de medicina si stomatologie, precum si campaniile de vaccinare la 2 ani pentru personalul medico-sanitar (1997-2003).
23
In vederea eliminarii sau diminuarii riscului de infectie la contacti, Programul
NaŃional de boli transmisibile, asigura vaccinarea antihepatita B, a contactilor sexuali ai persoanelor cu hepatita acuta virala tip B, precum si contactilor familiali ai acestora, in caz de expunere cunoscuta.
Incidenta hepatitei acute tip B, Romania, 1999-2008
3.44.3
5.9
7.58.5
9.3
10.6
12.3 1212
0
2
4
6
8
10
12
14
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
An
Nr. de cazuri la 100.000
Analiza incidentei lunare a cazurilor arata mici variatii de la o luna la alta.
Incidenta lunara a cazurilor de HVB, Romania
2008
0.00
0.10
0.20
0.30
0.40
0.50
Ian.
Febr.
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Sept
Oct.
Nov.
Dec.
luna
Nr cazuri la 100 000
Ponderea cazurilor de hepatita virala B este mai mare in mediul urban, o posibila explicatie fiind concentrarea grupurilor cu risc la acest nivel.
24
Ponderea cazurilor de hepatita acuta tip B pe medii de
provenienta, Romania 2008
57%
43%
Urban Rural
La nivel judetean, cea mai mare incidenta este inregistrata in judetul CT (5.2%000),
incidenta cazurilor de hepatita acuta tip B pe judete, Romania 2008 fiind prezentata in harta de mai jos.
Analiza incidentei acestei boli pe grupe de varsta, in anul 2008, evidentiaza afectarea cu precadere a grupei de varsta 15 – 24 ani urmata de grupa de varsta 25-44 ani.
25
Incidenta cazurilor de hepatita acuta tip B pe grupe de
varsta, Romania 2008
0
1
2
3
4
5
6
7
8
0-4 5-14 15-24 25-44 45-64 65+
Grupa de varsta
Nr. cazuri la 100000
Analizand evolutia ponderii cazurilor de hepatita virala B in populatia de pana la 24
de ani, se observa o tendinta de crestere a ponderii cazurilor inregistrate la grupa de varsta 0-
4 ani si 5-9 ani in ultimii doi ani.
Ponderea cazurilor de hepatita acuta tip B pe grupe de
varsta in perioada 1999-2008
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Anul
Nr cazuri la 100000
<1an 1an 2 ani 3 ani 4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani
Se constata o crestere a incidentei cazurilor raportate la varsta de 2 ani, desi
acoperirea vaccinala raportata la nou nascut este 99.6% (cohorta de copii nascuti in 2006), iar
acoperirea vaccinala dupa vaccinarea completa cu vaccin hepatitic B (3 doze) este de 98% .
26
Incidenta anuala a cazurilor de hepatita acuta tip B, la copii
0-9 ani, pe grupe de varsta, Romania 2000-2008
0
5
10
15
20
25
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008anul
Nr. cazuri la 100000
<1 1 2 3 4 5-9
Cap. III: Meningite
1. Meningita meningococica
In anul 2008 s-a inregistrat un numar total de 121 cazuri, reprezentand o incidenta la nivel national de 0,5%000 locuitori, mai scazuta decat in anul 2007, cand Romania ocupa pozitia 10 in randul incidentelor inregistrate in UE.
Incidenta anuala boala meningococica, Romania 2008
0
0.5
1
1.5
2
2.5
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
anul
Nr. cazuri la %
000 locuitori
Incidenta anuala a bolii meningococice, urmand trendul descendent, inregistreaza cel mai scazut nivel din ultimii 10 ani, cea mai crescuta incidenta fiind in luna februarie.
27
Incidenta lunara boala meningococica, Romania 2008
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
ianuarie
februarie
martie
aprilie
mai
iunie
iulie
august
septembrie
octombrie
noiembrie
decembrie
luna
Nr. cazuri la %
000 locuitori
Distributia cazurilor de boala meningococica (confirmate si probabile) pe judete a
evidentiat un numar crescut de cazuri in judetul Dolj (11 cazuri – 9,1%) si judetele Constanta si Prahova (cu cate 9 cazuri – 7,4%). Nu au fost raportate cazuri confirmate de boala meningococica intr-un numar de 5 judete: Alba, Bistrita-Nasaud, Harghita, Mehedinti, si Teleorman.
Boala meningococica afecteaza cu precadere copiii, cele mai crecute incidente specifice inregistrandu-se la grupele de varsta 0-4 ani (52 cazuri – 5,08%000) si 5-14 ani (24 cazuri – 1,09%000).
28
Incidenta specifica pe grupe de varsta boala
meningococica, Romania 2008
0
1
2
3
4
5
6
0-4 5-14 15-64 >65
Grupa de varsta
Nr. cazuri la %
000 locuitori
Distributia pe sexe a cazurilor de boala meningococica arata faptul ca, in anul 2008,
sexul masculin – 72 cazuri (60%), a fost mai afectat decat cel feminin – 49 cazuri (40%).
Ponderea cazurilor de boala meningococica pe sexe,
Romania 2008
60%
40%
Masculin Feminin
Distributia cazurilor pe medii de rezidenta a evidentiat un numar mai mare decat
dublu in mediul rural – 36 cazuri (30%), fata de cel urban – 85 cazuri (70%).
29
Ponderea cazurilor de boala meningococica pe medii de
rezidenta, Romania 2008
30%
70%
Urban Rural
Din totalul de 139 cazuri suspecte s-au confirmat 110 cazuri (79,1%), clinic – 8 cazuri (7,3%) si 102 cazuri (92,7%) cu laboratorul. 11 cazuri au fost clasificate ca si probabile – ele prezentau semne clinice caracteristice bolii
meningococice, desi rezultatele de laborator erau negative pentru meningococ sau chiar au lipsit (neputand fi prelevate, din cauza starii grave a pacientilor). Majoritatea acestor cazuri au fost in stare foarte grava, cu septicemie cu/fara purpura fulminans si sdr. Waterhouse-Friederichsen.
Ca forma de manifestare a bolii meningococice, a predominat meningita meningococica (82,6% din cazuri), urmata de purpura fulminans (11,6% din cazuri) si meningococcemie (5,8% din cazuri).
La 39 cazuri din cazurile confirmate cu boala meningococica (32,2%), s-a determinat si serotipul: serotip A – 4 cazuri, serotip B – 20 cazuri, serotip C – 10 cazuri, serotip Y – 2 cazuri si serotip YW135 – 3 cazuri.
Distributia pe judete a serotipurilor de meningococ este prezentata in tabelul de mai
jos:
Serotip Judet
A B C Y YW135 Total
Bihor - 1 - 1 - 2
Braila - 1 - - - 1
Bucuresti 1 4 1 - - 6
Covasna - 2 2 - - 4
Dambovita 1 - - - 1 2
Galati - 1 - - - 1
Ialomita - 1 - - - 1
Iasi - 4 2 - - 6
Ilfov - - - 1 - 1
Maramures - - 1 - - 1
Mures - - 1 - 2 3
Neamt - 1 - - - 1
Prahova - 1 1 - - 2
Sibiu - 2 - - - 2
Suceava - 1 2 - - 3
30
Timis 1 - - - - 1
Valcea - 1 - - - 1
Vaslui 1 - - - - 1
Total 4 20 10 2 3 39
S-a inregistrat un numar de 18 decese, la grupele de varsta sub 1 an si peste 65 ani (cate 4 cazuri), 1-4 ani (5 cazuri) si 10-14 ani, 15-19 ani, 30-34 ani, 45-49 ani si 55-59 ani
(cate 1 caz).
Rata mortalitatii specifice pe grupe de varsta prin boala meningococica in 2007
Grupa de varsta
Rata mortalitatii specifice (%ooo loc.)
sub 1 an 1,88
1-4 ani 0,59
10-14 ani 0,09
15-19 ani 0,06
30-34 ani 0,06
45-49 ani 0,07
55-59 ani 0,07
peste 65 ani 0,12
Rata mortalitatii prin boala meningococica in Romania a fost de 0,08%ooo loc. Rata de fatalitate prin boala meningococica Romania in 2008 a fost de 14,88%.
2. Meningite cu lichid clar de etiologie enterovirala
In anul 2008, supravegherea meningitelor enterovirale s-a desfasurat in perioada iunie-
octombrie. Teritoriul la risc a cuprins initial numai judeŃele: Arges, ConstanŃa, Dambovita, Ialomita, Iasi, Botosani, Suceava, Maramures. Ulterior, acestora s-a adaugat si judetul Vaslui
deoarece a fost sesizata cresterea numarului de cazuri de meningite virale. Numarul total de cazuri posibile de meningita enterovirala raportate in aceasta perioada a fost de 203.Cel mai mare numar de cazuri a fost raportat de judetul Suceava (63 de cazuri).
Numarul de cazuri posibile de meningita
enterovirala raportate in perioada iunie-
octombrie 2008, de judetele in supraveghere
0
20
40
60
80
SV IS VS BT CT IL DB AG
Judetul
Nr. cazuri
31
Distributia pe grupe de varste a cazurilor suspecte arata ca cea mai afectata grupa de varsta
este 5-9 ani, urmata de grupa de varsta 10-14 ani.
Distributia numarului de cazuri posibile de meningita
enterovirala raportate, pe grupe de varsta
0
20
40
60
80
0-4 5-9 10-14 15-19 20-29 30-39 40-49 50-59 >60
Grupa de varsta
Nr. cazuri
Repartitia cazurilor pe sexe, arata ca cel mai afectat a fost sexul masculin.
Repartitia pe sexe a numarului de cazuri posibile de
meningita enterovirala raportate de judetele in
supraveghere, iune-octombrie 2008
32%
68%
Feminin Masculin
S-au inregistrat cazuri atat in mediul rural cat si urban, cu o predominenta usoara in mediul rural.
Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor posibile
de meningita enterovirala,
iunie- octombrie 2008
53%
47%
Rural Urban
32
Majoritate formelor clinice de boala au fost medii. 67% dintre pacienti au fost
vindecati, 29.1% ameliorati, numai 1% (2 cazuri) s-au agravat si ulterior au decedat. Cazurile decedate au fost infirmate pentru etiologia enterovirala. Decesele s-au inregistrat la grupa de varsta >60 de ani la persone cu afectiuni asociate (Insuficienta cardiaca, HTA std 3, FA).
La 95.1% (193) dintre cazuri s-a efectuat punctia lombara, insa 13.3% din probele recoltate nu au fost trimise la Institutul Cantacuzino.
Dintre cele 176 de probele de LCR trimise la Rezultate Cantacuzino 76 au fost pozitive si 100 negative pentru etiologia enterovirala.
S-au izolat urmatoarele tipuri de enterovirusuri: ECHO 6 (40), ECHO 30 (22),ECHO 11(5), ECHO 7 (1), EVNP netipizabil (8).
In tabelul de mai jos sunt redate tipurile de enterovirusuri circulante in functie de
judetele in supraveghere:
Judetul ECHO 11
ECHO 30
ECHO 6
ECHO 7
EVNP netipizabil
BT 9 1 1
CT 1 1 2
DB 1
Il
IS 3 1 11 1
MM 1
SV 1 10 9 6
VS 17
TOTAL 5 22 40 1 8
3. Encefalita de capusa (TBE)
In perioada iunie-octombrie, in judetele arondate ISP Cluj ( Alba, Bihor, BistriŃa-Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Mureş, Maramures, Satu Mare, Sălaj şi Sibiu) s-a desfasurat supravegherea meningitelor cu lichid clar transmise prin intepatura de capuse.
In cele 4 luni de supraveghere au fost raportate 92 de cazuri de meningita cu LCR
clar. Cele mai multe cazuri au fost raportate de catre judetul Mures (38 cazuri), judetele Alba si Covasna nu au raportat niciun caz. Au fost investigate pentru stabilirea etiologiei TBE 90.2% din cazurile raportate.
Dintre acestea numai 8 cazuri (9.6%) au fost confirmate ca meningita TBE.
TBE iunie iulie august septembrie octombrie Total
Bihor 1 1 2
BistriŃa 1 1
Mureş 1 1
Sălaj 3 1 4
Total 1 1 3 2 1 8
Cazurile diagnosticate cu meningita TBE :
- 37.5% apartin grupei de varsta 10-14 ani, 25% grupei de varsta 20-29 de ani si cate 12.5% grupelor 30-39 ani, 40-49 ani si 50-59 ani.
- A fost afectat in special sexul masculin, M/F=5/3 - Majoritatea (87.5%) cazurilor sunt din mediul rural - Numai 3 dintre cazuri mentioneaza factori de risc : unul muscatura de capuse iar
celelalte 2 cazuri provin din teritorii cu mare densitate de capuse (Ratin si Sangeorz Bai).
33
Aceleasi seruri au fost testate (ELISA si RFC) si pentru enterovirusuri, 49.4% dintre ele
fiind pozitive. Dintre serurile pozitive la 19.3% s-a identificat enterovirus ECHO, la 24.1% enterovirus Coxachie, iar la 6% EVNP.
Judetul ECHO Coxachie
Bihor 3 1
BistriŃa N 1 5
Cluj 1 1
Harghita 0 2
Maramureş 0 0
Mureş 10 5
Satu Mare 0 2
Sălaj 1 3
Sibiu 0 1
Total 16 20
Cap. IV: Boli cu transmitere prin alimente, apa, aer si /sau factori de mediu
1. Botulism
Rata incidentei anuale a cazurilor confirmate de botulism a inregistrat valori relativ scazute la nivel national in anul 2008 (0.12%000 ), mai mica fata de anul 2007 (0.14%000 - rata care insa situa Romania in anul trecut pe prima pozitie in randul incidentelor inregistrate
in UE).
Botulism (confirmat si probabil) , rata incidentei
anuale, Romania, 1999 - 2008
0
0.02
0.04
0.06
0.08
0.1
0.12
0.14
0.16
0.18
0.2
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
An
Nr. cazuri la %
000 locuitori
Cele mai multe cazuri (75%) au aparut in lunile mai – septembrie, rata incidentei lunare fiind prezentata in graficul de mai jos:
34
Botulism, rata incidentei lunare, Romania, 2008
0.000
0.010
0.020
0.030
0.040
0.050
0.060
ianuarie
februarie
martie
aprilie
mai
iunie
iulie
august
septembrie
octombrie
noiembrie
decembrie
Luna
Nr. cazuri la %000 locuitori
In anul 2008 au fost inregistrate 32 cazuri de botulism (confirmate si probabile),
distributia geografica a acestora fiind prezentata mai jos:
Din cele 32 cazuri de botulism, un numar de 6 au fost clasificate ca si probabile (pe
baza criteriilor clinice si a expunerii la aliment contaminat) si 26 cazuri, care au intrunit si
criteriile de laborator, au fost clasificate ca si confirmate. Diagnosticul serologic complet (determinarea tipului de toxina) a fost stabilit in 17 cazuri (toxina botulinica tip B), in 4 cazuri a fost recoltat ser in cantitate insuficienta pentru determinarea tipului si in 5 cazuri nu s-au primit precizari referitoare la tipul toxinei.
Cele mai multe cazuri de botulism au fost inregistrate la grupa de varsta 15 – 64 ani (81.2%).
35
Distributia cazurilor de botulism, pe grupe de
varsta, Romania, 2008
42
26
0
5
10
15
20
25
30
5-14 ani 15-64 ani >65 ani
grupa de varsta
Nr. cazuri
In 23 cazuri (71.8% din total) alimentele incriminate au fost produse alimentare
preparate in gospodaria proprie si in 9 cazuri (28.2% din total) au fost produse achizitionate din comert.
2. Boala Diareica Acuta - sezonul iunie-noiembrie 2008
In perioda 9.06-9.11.2008 (S24-S45) au fost raportate un numar de 43.648 cazuri internate. Cel mai mare numar de cazuri (2.543 cazuri) din acest sezon s-a inregistrat in saptamana 31 de supraveghere (11-17.08.2008). Comparativ cu anii anteriori, numarul de cazuri de BDA internate a fost mai mare, fapt
explicabil printr-o mai buna supraveghere si raportare, datorata in parte introducerii de noi “cerinte” in Metodologia de supraveghere.
Evolutia BDA 2006-2008, cazuri internate total
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30 S31 S32 S33 S34 S35 S36 S37 S38 S39 S40 S41 S42 S43 S44
saptamana de supraveghere
nr. cazuri
2006 2007 2008
Ca si in ceilalti ani, cel mai afectat grup populational este cel al copiilor.
36
Ponderea numarului total de cazuri de BDA internate, pe
grupe de varsta, Romania, sezonul 2008
25%
30%9%
4%
24%
8%
< 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-64 ani > 65 ani
Cea mai mare rata de incidenta estivala a BDA s-a inregistrat la grupa de varsta <1 an (5.127,5%ooo), iar cea mai mica la grupa de varsta 15-64 ani (68,4%ooo).
Ratele de incidenta specifica pe grupe de varsta ale BDA, in lunile de
supraveghere, Romania - sezonul 2008
0.0
200.0
400.0
600.0
800.0
1000.0
1200.0
1400.0
1600.0
iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie
luna
incidenta pt. gupele de varsta
<1 si 10-14 ani
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
50.0
incidenta pentru grupele de
varsta 5-9, 10-14 15-64 si >65
ani
<1 1-4 5-9 10-14 15-64 >65
In acest sezon nu s-a inregistrat niciun deces la grupa de varsta <1 an, rata de fatalitate
fiind de 0,0%. Nu s-a inregistrat niciun caz de sindrom hemolitic uremic (SHU).
In judetele sentinela (Braila, Constanta, Galati si Tulcea) se constata ca: - in contrast cu tiparul inregistrat la nivel national (un singur varf, in s31), au fost inregistrate 2 varfuri cu un maxim de internari in s28 si s33-34-35; - scaderea brusca a numarului de cazuri internate (s38), urmata de crestere (s39) si apoi o
noua scadere brusca (s41), se regasesc in ambele supravegheri; - in s43, in timp ce la nivel national se inregistreaza o usoara crestere, in sentinela, inregistram scadere.
37
Evolutia numarului de cazuri internate cu BDA la nivel national si in judetele
sentinela, Romania - sezonul 2008
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
s24
s25
s26
s27
s28
s29
s30
s31
s32
s33
s34
s35
s36
s37
s38
s39
s40
s41
s42
s43
s44
s45
saptamana
numar cazuri
inte
rnate
- tara
0
50
100
150
200
250
nr. cazuri intern
ate
-
sentinela
tara sentinela
Ponderea cazurilor internate in judetele sentinela a variat, de-a lungul sezonului, intre 38,7% si 64%.
Ponderea cazurilor de BDA internate din totalul cazurilor diagnosticate in
judetele sentinela, Romania - sezon 2008
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
s24
s25
s26
s27
s28
s29
s30
s31
s32
s33
s34
s35
s36
s37
s38
s39
s40
s41
s42
s43
s44
s45
saptamana
numar de cazuri %
Daca analizam evolutia internarilor cazurilor de BDA de la nivel national, cu cea din fiecare judet sentinela, se observa ca, in niciunul din cele 4 judete, aceasta nu este relevanta pentru supraveghere.
Evolutia numarului de cazuri de BDA internate la nivel national si in
judetul sentinela Braila, sezonul 2008
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
s24
s25
s26
s27
s28
s29
s30
s31
s32
s33
s34
s35
s36
s37
s38
s39
s40
s41
s42
s43
s44
s45
saptamana
nr. cazuri intern
ate
national
0
10
20
30
40
50
60
nr. cazuri intern
ate jud.
Bra
ila
national Braila
Evolutia numarului de cazuride BDA internate la nivel national si in
judetul sentinela Galati, sezonul 2008
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
s24
s25
s26
s27
s28
s29
s30
s31
s32
s33
s34
s35
s36
s37
s38
s39
s40
s41
s42
s43
s44
s45
saptamana
nr. cazuri intern
ate
national
0
5
10
15
20
25
30
35
40
nr. cazuri intern
ate jud.
Galati
national Galati
38
Evolutia numarului de cazuri de BDA internate la nivel national si in
judetul sentinela Constanta, sezonul 2008
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
s24
s25
s26
s27
s28
s29
s30
s31
s32
s33
s34
s35
s36
s37
s38
s39
s40
s41
s42
s43
s44
s45
saptamana
nr. cazuri intern
ate
national
0
20
40
60
80
100
120
140
160
nr. cazuri intern
ate jud.
Constanta
national Constanta
Evolutia numarului de cazuri de BDA internate la nivel national si in
judetul sentinela Tulcea, sezonul 2008
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
s24
s25
s26
s27
s28
s29
s30
s31
s32
s33
s34
s35
s36
s37
s38
s39
s40
s41
s42
s43
s44
s45
saptamana
nr. cazuri intern
ate
national
0
5
10
15
20
25
30
35
40
nr. cazuri intern
ate jud.
Galati
national Tulcea
Consideram ca, supravegherea in judetele sentinela a fost deficitara.
In cadrul supravegherii cu laboratorul la nivel national s-a investigat un numar de 621.335 probe.
La nivelul laboratoarelor ASPJ s-au lucrat 19,3% din probe, restul de 80,7% fiind
lucrate la nivelul altor laboratoare (din sistem public sau privat). Din totalul probelor 50,2% au fost coproculturi, iar 49,8% ex. coproparazitologice.
Rezultatele coproculturilor efectuate in sezonul de
supraveghere a BDA 2008, Romania
agenti
nedeterminati
1% Salmonella
13%alti agenti
32%
Rotavirus
11%
Campylobacter
5%
alte patotipuri de
E. coli
35%
Shigella
3%
• 2,5% din coproculturi au iesit pozitive, izolandu-se urmatorii agenti patologici: - alte patotipuri de E. Coli in afara E. Coli O157 – 35%;
- Salmonella – 13%; - Rotavirus – 11%; - Campylobacter – 5%; - Shigella – 3%;
- alti agenti – 32%; - agenti nedeterminati – 1%.
• 8,4% din ex. coproparazitologice au fost pozitive, majoritatea cu Giardia lamblia (92%).
• S-au izolat 18 tulpini de Yersinia.
• Nu s-a izolat vibrion holeric.
• S-a izolat o singura tulpina de E. coli O157, de catre laboratorul ASPJ Covasna, in saptamana s25 de supraveghere (16-22.06.2008), care insa a fost infirmata de catre INCDMI Cantacuzino..
Au fost trimise pentru confirmare/serotipare/lizotipare un numar de 720 tulpini izolate din materii fecale, 50 dintre acestea din focare de TIA, si anume:
39
- 428 tulpini de Salmonella, din 955 tulpini izolate (44,8%) – din 27 de judete, desi
metodologia prevede ca "toate tulpinile de Salmonella identificate in laboratoarele de microbiologie ale ASPJ/ISP vor fi trimise pentru serotipare la INCDMI Cantacuzino”; - 27 tulpini de Shigella, din 10 judete;
- 2 tulpini de Campylobacter, un singur judet; - 263 tulpini de E. Coli, din 6 judete.
Niciunul din cei 95 de agenti etiologici neidentificati nu a fost trimis la INCDMI
Cantacuzino pentru diagnostic.
3. Trichineloza
Rata incidentei anuale a trichinelozei in anul 2008 a fost de 2.3%000 , in crestere cu 13.1% fata de anul 2007 (2 %000 ).
Desi se observa un trend descendent al incidentei cazurilor inregistrate in ultimii 10 ani, Romania ocupa pozitia 1 in randul incidentelor inregistrate in tarile UE, ceea ce ridica
grave semne de intrebare asupra aplicarii masurilor de preventie (educatia populatiei) si control (ANSVSA).
Incidenta cazurilor de trichineloza, Romania
1999 - 2008
0
1
2
3
4
5
6
7
8
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
An
Nr. cazuri la 100000
Cele mai multe cazuri au fost raportate in luna ianuarie, urmare a sacrificarii porcilor din gospodariile proprii si a consumului de carne neverificata sanitar-veterinar, in timpul sarbatorilor de iarna.
Varful de incidenta observat in luna iunie se explica prin evolutia unui focar cu 113 cazuri confirmate in judetul Satul Mare aparut in urma consumului de carne de porc infestata cu Trichinella comercializata la magazinul de desfacere al unei ferme de crestere a porcilor.
40
Repartitia numarului de cazuri de trichineloza pe luni,
Romania 2008
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
ian.
febr.
martie
aprilie
mai
iunie
iulie
august
sept.
oct.
nov.
dec.
luna
nr.cazuri
Din analiza incidentei pe medii de provenienta a cazurilor raportate, se constata o
pondere mai mare a cazurilor in mediul rural. Cazurile inregistrate in mediul urban, sunt cel mai probabil secundare transportului si consumului de carne necontrolata sanitar-veterinar la distanta de locul sacrificarii animalului.
Ponderea cazurlior de trichineloza pe medii de
provenienta, Romania 2008
41%
59%
Urban Rural
4. Leptospiroza
Rata incidentei anuale este de 0.8 %000 mai mica cu 42.9 % decat in anul 2007 (1.4 %000 ) cand Romania ocupa pozitia 1 in randul incidentelor inregistrate in tarile UE.
41
Incidenta cazurilor de leptospiroza Romania,
1998 - 2007
0
1
2
3
4
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
An
Nr. cazuri la 100000
S-au inregistrat cazuri in toate lunile anului evidentiind caracterul profesional al bolii,
insa se mentine sezonalitatea pentru lunile de vara-toamna, cel mai mare numar de cazuri fiind raportat in luna septembrie.
Incidenta lunara a cazurilor de leptospiroza,
Romania 2008
0.00
0.05
0.10
0.15
Ian.
Febr.
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Sept
Oct.
Nov.
Dec.
Luna
Nr. cazuri la 100000
Din analiza incidentei pe medii de provenienta a cazurilor raportate se constata o pondere mai mare a cazurilor din mediul rural decat in mediul urban. Cazurile din mediul urban pot fi explicate prin petrecerea timpului liber sau vacantei, in zone rurale si expunere prin imbaiere in ape poluate sau participare la muncile agricole.
Ponderea cazurilor de leptospiroza pe medii de
provenienta, Romania 2008
63%
37%
rural urban
42
Boala afecteaza toate grupele de varsta, insa incidente mai mari se inregistreaza la
grupele de varsta 45-64 ani si 25-44 ani, probabil asociate profesiei.
Incidenta pe grupe de varsta a cazurilor de
leptospiroza, Romania 2008
0
0.5
1
1.5
5-14 15-24 25-44 45-64 65+
Grupa de varsta
Nr. cazuri la 100000
5. Febra tifoida si paratifoida
In anul 2008 s-au inregistrat: - doua cazuri de febra tifoida: unul de import la o persoana de sex masc.venita din
Bangladesh, altul la un barbat din judetul Galati. - doua cazuri de febra paratifoida: unul de tip A de import, la o persoana de sex
masc.venita din Pakistan si altul de tip B la un barbat din judetul Prahova, descoperit in cadrul sistemului de supraveghere al BDA.
In anul 2007 Romania se clasifica in randul tarilor UE cu incidenta <0.1 a cazurilor de
febra tifoida/paratifoida.
Incidenta cazurilor de febra tifoida, Romania
1998 - 2008
0
0.01
0.02
0.03
0.04
0.05
0.06
0.07
0.08
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
An
Nr. cazuri la 100000
6. Bruceloza
In anul 2008 incidenta brucelozei in Romania a fost de 0, 01%, egala cu cea din anul
2007, cand Romania ocupa locul 17 in randul incidentelor inregistrate in UE. Au fost inregistrate 2 cazuri confirmate de bruceloza: 1 caz in judetul Constanta, la o
persoana sex masculin, cu varsta de 22 ani, angajat la o firma de porci si depistat in urma unui control serologic periodic (Brucella suis) si 1 caz de import (Italia), in judetul Botosani,
la o persoana sex masculin, cu varsta de 24 ani (Brucella melitensis).
43
7. Infectii acute a cailor respiratorii superioare, pneumonii si gripa (sezon 2007-2008) In Romania, activitatea gripala supravegheata in perioada octombrie 2007 - 20 mai 2008, a fost la niveluri mai ridicate comparativ cu sezonul precedent, atat ca numar de cazuri
cat si ca raspandire. Activitatea gripala a variat de la o intensitate scazuta in primele saptamani ale sezonului, la una medie in saptamanile de supraveghere 16 –26 (perioada 14 ianuarie- 30 martie 2008), revenind apoi la nivel bazal.
Circulatia virusurilor gripale, Romania, sezon 2007-2008: a predominat virusul gripal tip A (79.3%), situatie asemanatoare cu cea inregistrata in Europa (61.1% virus gripal tip A).
In cadrul supravegherii virologice si serologice au fost confirmate, in Laboratorul de Referinta pentru gripa din cadrul Institutului Cantacuzino, 604 diagnostice pozitive (serologie + izolari) pentru gripa (cu 123,7 % mai multe decat in sezonul precedent):
� 463 (76.6%) tip A subtip H1N1 (asemanator cu A/Solomon Islands/03/06): 366 prin diagnostic virusologic si 97 prin diagnostic serologic;
� 16 (2.6%) tip A subtip H3N2 (asemanator cu A/Wisconsin/67/05): 13 prin diagnostic
virusologic si 3 prin diagnostic serologic; � 125 (20.6%) tip B: 106 prin diagnostic virusologic si 19 prin diagnostic serologic; Judetele sentinela au recoltat si trimis la Institutul National de Cercetare Dezvoltare
pentru Microbiologie si Imunologie “Cantacuzino” - Centrul National de Referinta pentru Gripa, in vederea izolarii de virusuri gripale, un numar total de 1150 probe, dintre care 1075 exudate. Rata de confirmare prin diagnostic virusologic a fost de 45.1 %.
Formele de manifestare ale activitatii gripale au variat de la focare locale (in perioada 14-20 ianuarie), la activitate regionala (in perioada 21 ianuarie – 3 februarie), revenind la focare locale (4 februarie- 2 martie) si continuand cu cazuri sporadice pana la sfarsitul lunii aprilie.
In sezonul 2007-2008 au fost confirmate cu laboratorul cazuri de gripa in 30 judete si in municipiul Bucuresti, distributia geografica a acestora fiind prezentata in cartograma de mai jos:
44
In cadrul supravegherii virologice, au fost izolate 485 tulpini de virus gripal, din care un
numar de 471 (97,1% din totalul izolatelor in acest sezon) au fost in saptamanile de supraveghere S15 – S22 (7 ianuarie – 2 martie 2008), cu un maxim in saptamana 17 (115 izolate).
Evolutia numarului de cazuri "IACRS+gripa", gripa si a numarului de izolate
virologice, Romania, sezon 2007 - 2008
6
40
115
79
68
34
44
27
9 50 1 1 1 0 0 0 0 0
55
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
90000
40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Saptamana
Nr. cazuri "IACRS+gripa"
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
Nr. cazuri gripa / izolate
Izolate IACRS+gripa Gripa
Nota: Numarul de cazuri clinice de gripa si de IACRS din saptamanile 51,52 si 1 au fost excluse datorita unui artefact de
supraveghere prezent in fiecare sezon, in sensul subraportarii in perioada sarbatorilor de iarna.
Prelevarea probelor in sezonul 2007 – 2008 a fost eficienta, astfel incat nivelul maxim de izolari a fost atins concomitent cu nivelurile maxime ale incidentei IACRS si inaintea atingerii nivelelor maxime ale cazurilor compatibile cu gripa.
Dupa cum se observa din graficul de mai jos, 78% din diagnosticele pozitive pentru gripa au fost la grupa de varsta 15-64 ani:
Procentul diagnosticelor pozitive, pe grupe de varsta,
Romania, sezon 2007-2008
4%
16%
78%
2%
0-4 ani 5-14 ani 15-64 ani >65 ani
N = 604
Numarul de cazuri clinice de gripa raportate la nivel national in sezonul 2007-2008 a fost de 895 cazuri, cu 66% mai mare comparativ cu cel din sezonul precedent. Cresterea
semnificativa a acestui indicator a fost inregistrata in perioada 21 ianuarie – 24 februarie
45
2008, cele mai multe cazuri fiind in judetele Buzau, Botosani, Tulcea, Suceava, Iasi si in
municipiul Bucuresti. Evolutia IACRS: Analizand datele provenite din judetele sentinela si nesentinela (care
participa la sistemul de supraveghere exhaustiv) s-a constatat, la nivel national, o crestere a
ratelor de incidenta prin IACRS in saptamanile 14 ianuarie – 17 februarie 2008. In sezonul 2007- 2008 nu a fost depasit nivelul maxim asteptat ( calculat pe baza datelor saptamanale din ultimele 5 sezoane neepidemice):
Evolutia IACRS, Romania, sezon 2007-2008
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
90000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
saptamana de supraveghere
Nr. cazuri
IACRS 2007-2008 min max
Pe parcursul intregului sezon 2007 -2008, ratele de incidenta cele mai crescute pentru IACRS s-au inregistrat la grupa de varsta 0–4 ani, urmate de grupa de varsta 5-14 ani.
Indicatorul pneumopatii acute au avut in sezonul 2007- 2008 o evolutie constanta sub
nivelul maxim asteptat, inregistrandu-se cu 11,5% mai putine pneumonii comparativ cu sezonul anterior.
Evolutia pneumonii, Romania, sezon 2007-2008
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
saptamana de supraveghere
Nr. cazuri
pneumonii 2007-2008 min max
In sezonul 2007- 2008 a fost inregistrat in Romania un numar de 50 decese prin pneumonie, cu 47% mai putin decat in sezonul precedent, cele mai multe in judetele Prahova
si Galati , la grupele de varsta 0-4 ani si > 65 ani), cu o rata de fatalitate de 0,01 %. Pe parcursul intregului sezon 2007 - 2008, ratele de incidenta cele mai crescute pentru
pneumonii s-au inregistrat la grupa de varsta 0–4 ani, urmate de grupa de varsta 5-14 ani.
Din punct de vedere al formelor clinice de boala cele medii si usoare au fost preponderente, ponderea internarilor pentru IACRS, gripa si pneumonii,mentinandu-se pentru
46
intreaga perioada de supraveghere la nivele relativ scazute, variind intre 6% si 17,7% din
numarul total de cazuri; Cea mai mare pondere au avut-o internarilor la grupele de varsta 0-4 ani si > 65 ani.
Cap. V: Boli transmise prin vectori
3. Malaria
Toate cazurile de malarie inregistrate in Romania in ultiumii 10 ani sunt cazuri de import. Cu toate ca numarul cazurilor de malarie este in scadere, aparitia acestora este posibila
prin cresterea numarului de calatori in scop profesional sau turistic si/sau nerespectarii masurilor de prevenire, respectiv chimioprofilaxia si masurile individuale de protectie impotriva tintarilor.
Evolutia cazurilor de malarie 1999-2008, Romania
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
An
nr. cazuri
In anul 2008 au fost diagnosticate 13 cazuri de malarie, incidenta de 0,06%000, mai mica decat cea din 2007 (0,11%000).
In majoritatea cazurilor, scopul calatoriei in zonele endemice de malarie este cel
profesional.
Numarul de cazuri dupa scopul calatoriei in zone
endemice de malarie, 2008, Romania
0
2
4
6
8
10
Profesional Personal militar Imigranti Studenti
Scopul calatoriei
Numar cazuri
47
Zonele de infestare pentru cazurile de malarie din 2008 au fost Asia (Inida 1 caz, China 1 caz) si Africa, in special coasta de vest, dupa cum urmeaza: Camerun 1 caz, Coasta de Fildes 1 caz, Nigeria 4 cazuri, Senegal 1 caz, Congo Democratic 2 caz, Zambia 1 caz si Uganda 1
caz. Dupa tipul de Plasmodium identificat avem urmatoarea distributie: 3 cazuri cu
Plasmodium Vivax, 6 cazuri cu Plasmodium falciparum, 2 cazuri cu Plasmodium malariae si 2 cazuri asociatie de Plasmodium falciparum cu Plasmodium vivax.
Repartitia cazurilor de malarie pe grupele de varsta ale OMS este prezentata in graficul de mai jos.
Repartitia pe grupe de varsta a cazurilor de malarie,
2008, Romania
0
1
2
3
4
5
6
7
8
0 - 4 5 - 10 11 - 20 21 - 30 31 - 40 41 - 50 50 +
Numar cazuri
Toate cazurile de malarie din anul 2008 au fost de sex masculin. In anul 2008 nu s-a inregistrat niciun deces prin malarie. In urma investigatiei
epidemiologice a cazurilor de malarie in functie de declaratia bolnavilor privind tratamentul
profilacic, s-a constatat ca 7 bolnavi nu au efectuat tratament, 5 au urmat o schema incompleta si numai un bolnav a urmat tratament corect.
2. Meningita West Nile
Ca urmare a epidemiei de meningita West Nile din 1996, cand au fost inregistrate un numar de 362, s-a implementat in 1997 in Romania, Sistemul de supraveghere al meningitelor/meningoencefalitelor West Nile, in judetele riverane Dunarii in perioada de activitate a vectorului. Anual, s-au inregistrat cazuri de meningita West Nile (exceptie anul 2002), asa cum putem observa in graficul de mai jos.
Numarul cazurilor de meningita West Nile confirmate in
Romania in perioada 1997- 2008
0
5
10
15
20
25
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Anul
Nr. cazuri
48
In anul 2008 au fost confirmate 2 cazuri de meningita West Nile: unul in judetul Braila celalalt in municipiul Bucuresti
Primul caz: pacient de sex masc, 46 de ani, din Braila, a fost confirmat in data de
25.08.2008 Debutul bolii este in data de 3.08.2008, cu urmatoarele simptome febra 38-39 C,
cefalee intensa, exantem maculo-papular, varsaturi, scaune diareice, dureri oculare. Pacientul s-a internat in Sectia de boli infectioase Braila in data de 8.08.2008 cu
diagnosticul de Sindrom meningean (la examenul clinic pacientul a prezentat discreta redoare de ceafa, semn Kerning si Brudzinski prezente), in observatie leptospiroza. Diagnosticul de leptospiroza a fost infirmat prin reactia de aglutinare pe lama.Ca urmare, diagnosticul a fost
reconsiderat emitandu-se ipoteza de febra butonoasa si au fost recoltate probe biologice care au fost trimise la Institutul Cantacuzino. In testul de imunofluorescenta efectuat la Institutul Cantacuzino nu s-au gasit anticorpi fata de Rikettsia conorii. Specialistii din cadrul acestui institut deruleaza un proiect si ca urmare
au testat acest ser si pentru detectia anticorpilor fata de virusul West Nile. Expunerea la factori de risc
Pacientul a fost la pescuit cu doua saptamani anterior debutului, intr-o localitate pe
malul Dunarii. La domiciliul bolnavului riscul a fost considerat mic intrucat subsolul blocului nu este
inundat, in plus in vara aceasta autoritatile locale au derulat doua actiuni de destantarizare in
parcuri si in jurul blocurilor, una dintre ele chiar la inceputul lunii august. Evolutia pacientului sub tratament a fost buna, pacientul a fost externat in data de
15.08.2008. Cazul 2
Pacientul s-a prezentat la camera de garda a Institutului National de Boli Infectioase “Prof. Dr. Matei Bals” in data de 11.09.2008, cand a si fost internat cu diagnosticul: Meningita acuta – forma clinica medie. Boala a debutat in data de 07.09.2008 cu febra,
cefalee intensa, diplopie, obstructie nazala si redoare de ceafa In data de 12.09.2008 i s-a efectuat punctie lombara si s-a recoltat ser care au fost
trimise la Institutul Cantacuzino. In data de 22.09.2008 Institutul Cantacuzino a raportat
detectarea anticorpilor IgM fata de virul West. Din investigatia epidemiologica efectuata de ASP Ialomita a rezultat ca pacientul
locuieste in Bucuresti, din luna aprilie 2008. Cazul a fost comunicat ASP Bucuresti care a declansat ancheta epidemiologica.
Expunerea la factori de risc
Ancheta epidemiologica a evidentiat risc ocupational, recreational si la domiciliul pacientului (in parcul Herastrau).
- recunoaste multiple intepaturi de tantari atat la domiciliu cat si la locul de munca (parcul Herastrau), desi s-au efectuat numeroase actiuni de combatere a vectorilor in parc in timpul sezonului cald;
- de asemenea, pacientul a facut baie in apa lacului;
- pacientul nu a folosit nici un fel de mijloace mecanice sau chimice pentru a se proteja impotriva intepaturilor de tantari;
- datorita temperaturilor foarte scazute inregistrate cu mai multe zile inainte, nu s-a mai
putut evidentia activitate a populatiei de tantari si in consecinta nici a fost posibila prelevarea de probe de tantari pentru identificarea speciei si depistarea virusului West Nile la tantari.
49
Cap. VI: Boli cu transmitere sexuala
1. Sifilis In anul 2008 s-a inregistrat o incidenta de 18,67 la 100.000 locuitori pentru cazurile
de sifilis fata de 22,69 in 2007.
Incidenta pentru sifilis in Romania este in continua scadere in ultimii 10 ani dupa cum este prezentat in tabelul de mai jos.
Incidenta cazurilor de sifilis
1999 - 2008, Romania
0
20
40
60
80
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
An
Incidenta la 100.000
Distributia incidentei pe judete, pentru sifilis in 2008 este prezentata in harta de mai
jos:
In ceea ce priveste incidenta pe grupe de varsta, cele mai mari valori ale incidentei sunt la varstele cuprinse intre 20 si 34 de ani.
50
Incidenta cazuri sifilis pe grupe de varsta, 2008 Romania,
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
sub 1 an
2ani
4ani
10-14 ani
20-24 ani
30-34 ani
45-54 ani
65-74 ani
peste 85
Incidenta la 100.000
In anul 2008 - numarul total de cazuri de sifilis este de 4015, din care 2120 (52,80%) in mediul urban, (1050 cazuri la barbati si 1070 la femei) si 1895 (47.19%) in mediul rural
(851 cazuri la barbati si 1044 la femei).
Distributia cazurilor de sifilis pe medii, Romania 2008
52.847.7
Urban Rural
Distribuitia cazurilor in functie de stadiul de boala cand a avut loc depistarea este
prezentata in graficele de mai jos. Cazurile de sifilis congenital in numar de 9 reprezinta 2,44% din cazurile de sifilis primar.
51
Distributia cazurilor de sifilis congenital pe judete,
Romania, 2008
0
0.5
1
1.5
2
2.5
Constanta
Galati
Alba
Botosani
Cluj
Maramures
Neamt
Distributia pe stadiu de depistare a cazurilor de sifilis,
2008, Romania
10.97
15.04
60.28
9.214.5
Sifilis primar
Sifilis secundar
Sifilis recent latent
Sifilis tardiv
Sifilis latent neprecizat
Modul de depistare al cazurilor de sifilis este prezentat in tabelul de mai jos.
Certificat prenuptial
Ex. la angajare
Control periodic
Investig. Epidemiol.
Control gravide
Donare sange
Alte Depistari active
Depistare pasiva
90 311 295 602 452 206 1261 798
2,25% 7,74% 7,34% 14,99% 11,25% 5,13% 31,4% 19,87%
Din punct de vedere al caii de transmitere in 9 cazuri (0,22%) a fost declarate relatii de tip homosexual.
52
2. Gonoreea
Incidenta pentru anul 2008 este de 2,93%000 fata de 3,78%000 in 2007, printre tarile cu cea mai mica incidenta din regiunea europeana a OMS.
Incidenta cazurilor de gonoree
1999 - 2008, Romania
0
5
10
15
20
25
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
An
Incidenta la 100.000
Incidenta pe grupe de varsta este prezentata in graficul de mai jos.
Incidenta pentru gonoree pe grupe de varsta, 2008,
Romania
0
5
10
15
20
sub 1 an
2 ani
3 ani
4 ani
5-9 ani
10-14 ani
15-19 ani
20-24 ani
25-29 ani
30-34 ani
35-44 ani
45-54 ani
55-64 ani
65-74 ani
75-84 ani
peste 85
Grape varsta
Inciden
ta la 100.000
Numarul total de 631 cazuri de gonoree sunt distribuite pe medii de rezidenta si sexe in graficele de mai jos.
53
Distributia cazurilor de gonoree pe medii, 2008,
Romania
400 cazuri
63,40%
231 cazuri
36,60%
Urban Rural
Distributia cazurilor de gonoree pe sexe,
Romania, 2008
553 cazuri
87.64%
78 cazuri
12.36%
Masc. Fem.
Modul de depistare al infectiilor cu gonococ este prezentat in tabelul de mai jos:
Certificat prenuptial
Ex. la angajare
Control periodic
Investig. Epidemiol.
Control gravide
Donare sange
Alte Depistari active
Depistare pasiva
1 4 6 41 2 4 103 464
0,15% 0,63% 0,95% 6,49% 0,31% 0,63% 16,32% 73,53%
3. Infectia cu Chlamydia
In anul 2008 au fost raportate un numar de 128 cazuri de infectie cu Chlamydia, reprezentand o incidenta 0,60%000 (92 cazuri pentru masculin reprezentand o incidenta de 0,88%000 si 36 cazuri cu o incidenta de 0,33%000 pentru feminin).
54
Distributia incidentei cazurilor de Chlamydia pe grupe de
varsta, 2008, Romania
00.51
1.52
2.5
sub 1 an
3 ani
5-9 ani
15-19 ani
25-29 ani
35-44 ani
55-64 ani
75-84 ani
Grupe de varsta
Inciden
ta la 100.000
Modul de depistare a cazurilor de Chlamydia este prezentat in tabelul de mai jos.
Certificat
prenuptial
Ex. la
angajare
Control
periodic
Investig.
Epidemiol.
Control
gravide
Donare
sange
Alte
Depistari active
Depistare
pasiva
2 0 3 12 2 0 16 93
1,56% 0 2,34% 9,37% 1,56% 0 12,5% 72,65%
55
Colectivul editorial: - Dr. Adriana Pistol; - Dr. Viorica Gheorghiu; - Dr. Odette Nicolae; - Dr. Aurora Stanescu; - Dr. Rodica Popescu; - Dr. Anca Sirbu; - Dr. Lavinia Zota; - Dr. Alina Zaharia; - Dr. Florin Popovici; - Dr. Ionel Iosif; - Dr. Radu Cucuiu.
