RAPORT DE MEDIU „Depozit conform pentru deseuri ...arpmag.anpm.ro/upload/31145_SC Perfect Metal SRL.pdf · RAPORT de MEDIU Depozit conform deseuri periculoase SC PERFECT METAL SRL

RAPORT DE MEDIU

„Depozit conform pentru deseuri periculoase”Comuna Bradu, judetul Arges

Beneficiar:S.C. PERFECT METAL Bucuresti

RAPORT de MEDIUDepozit conform deseuri periculoase

SC PERFECT METAL SRL – Comuna Bradu, Arges

1

CUPRINS

11.. IINNFFOORRMMAATTIIII GGEENNEERRAALLEE.................................................................................................................................................................................................................... 33

22.. EEXXPPUUNNEERREEAA CCOONNTTIINNUUTTUULLUUII SSII AA OOBBIIEECCTTIIVVEELLOORR PPRRIINNCCIIPPAALLEE AALLEE PPLLAANNUULLUUII .......................... 442.1. Continutul planului ....................................................................................................................4

2.1.1. Descrierea principalelor faze de executie .............................................................................62.1.2. Descrierea etapei de functionare...........................................................................................72.1.3. Descrierea etapei de inchidere si postinchidere...................................................................82.1.4. Durata etapei de functionare..................................................................................................92.1.5. Productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesareasigurarii productiei ...........................................................................................................................92.1.6. Materii prime, substante sau preparate chimice.................................................................102.1.7. Poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa ...........102.1.8. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului ............................................102.1.9. Vecinatati...............................................................................................................................102.1.10. Accesul in zona ..................................................................................................................102.1.11. Folosinta..............................................................................................................................102.1.12. Suprafata de teren ocupata...............................................................................................112.1.13. Infrastructura existenta ......................................................................................................11

2.2. Legatura cu alte planuri si programe .....................................................................................112.3. Conectarea la infrastructura din zona ...................................................................................11

33.. AASSPPEECCTTEE RREELLEEVVAANNTTEE AALLEE SSTTAARRIIII AACCTTUUAALLEE AA MMEEDDIIUULLUUII ........................................................................................ 11223.1 Apa ................................................................................................................................................12

3.1.1. Conditii hidrogeologice. Starea apelor subterane..............................................................123.1.2. Hidrologia amplasamentului ................................................................................................123.1.3. Descrierea surselor de alimentare cu apa..........................................................................133.1.4. Descrierea sistemelor de drenaj si ameliorare...................................................................13

3.2. Aerul .............................................................................................................................................133.2.1. Date generale privind conditiile de climă şi meteorologie din zonă..................................133.2.2. Calitatea aerului în zona analizată......................................................................................14

3.3. Solul .............................................................................................................................................153.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta...................15

3.4. Geologia subsolului ..................................................................................................................173.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus........................................................173.4.2. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica ...............................................18

3.5. Biodiversitatea ...........................................................................................................................193.5.1. Vegetatia ...............................................................................................................................193.5.2. Fauna locala .........................................................................................................................203.5.3. Relatia cu arii protejate ........................................................................................................20

3.6. Peisajul ........................................................................................................................................253.6.1. Generalitati............................................................................................................................25

3.7. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural .................................................................25



2

44.. CCAARRAACCTTEERRIISSTTIICCIILLEE DDEE MMEEDDIIUU AALLEE ZZOONNEEII PPOOSSIIBBIILL AA FFII AAFFEECCTTAATTEE SSEEMMNNIIFFIICCAATTIIVV ........ 2266

55.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDEE PPRROOTTEECCTTIIAA MMEEDDIIUULLUUII RREELLEEVVAANNTTEE PPEENNTTRRUU PPLLAANN........................................................ 22995.1. INTRODUCERE ..........................................................................................................................295.2. OBIECTIVE DE MEDIU, TINTE SI INDICATORI ....................................................................29

66.. EEVVAALLUUAARREEAA EEFFEECCTTEELLOORR PPOOTTEENNTTIIAALLEE SSEEMMNNIIFFIICCAATTIIVVEE AASSUUPPRRAA MMEEDDIIUULLUUII .............................. 33336.1. Evaluarea efectelor potentiale asupra apelor ....................................................................33

6.1.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate ...............................................................336.1.2. Cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate ..................................346.1.3. Prognozarea impactului .....................................................................................................35

6.2. Evaluare efectelor asupra aerului ...........................................................................................366.2.1. Surse şi poluanti atmosferici generati în etapa de constructie .......................................366.2.2. Surse şi poluanti generati în etapa de operare ................................................................436.2.3. Surse şi poluanti generati în etapa de închidere..............................................................466.2.4. Prognozarea poluării aerului..............................................................................................496.2.5. Rezultatele modelării..........................................................................................................55

6.3. Evaluare efectelor asupra solului ...........................................................................................616.3.1. Surse de poluare a solurilor.................................................................................................616.3.2. Prognozarea impactului .......................................................................................................62

6.4. Impactul asupra subsolului......................................................................................................626.5. Impactul asupra florei si faunei...............................................................................................636.6. Impactul asupra peisajului .......................................................................................................646.7. Impactul asupra mediului social si economic ......................................................................656.8. Nivelul zgomotului .....................................................................................................................65

77.. MMAASSUURRII PPRROOPPUUSSEE PPEENNTTRRUU AA PPRREEVVEENNII,, RREEDDUUCCEE SSII CCOOMMPPEENNSSAA IIMMPPAACCTTUULL AASSUUPPRRAAFFAACCTTOORRIILLOORR DDEE MMEEDDIIUU ...................................................................................................................................................................................................................... 6666

7.1. Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra apelor ....................................667.1.1. Locul de descarcare al apelor uzate...................................................................................667.1.2. Indicatori ai apelor uzate......................................................................................................667.1.3. Masuri de diminuare a impactului.......................................................................................66

7.2. Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului ...................................707.3. Masuri de diminuare a impactului asupra subsolului .........................................................717.4. Masuri de diminuare a impactului asupra florei si faunei ..................................................727.5. Masuri de evitare a impactului asupra peisajului.................................................................727.6. Masuri de diminuare a impactului planului asupra mediului natural si economic ........73

88.. EEVVAALLUUAARREEAA AALLTTEERRNNAATTIIVVEELLOORR.................................................................................................................................................................................. 7744

99.. PPRROOPPUUNNEERRII PPRRIIVVIINNDD MMOONNIITTOORRIIZZAARREEAA EEFFEECCTTEELLOORR SSEEMMNNIIFFIICCAATTIIVVEE AALLEEIIMMPPLLEEMMEENNTTAARRIIII PPLLAANNUULLUUII ............................................................................................................................................................................................................ 7766

9.1. Masuri de monitorizare a activitatii de executie ..................................................................769.2. Masuri de monitorizare a activitatii de exploatare ..............................................................76

1100.. RREEZZUUMMAATTUULL FFAARRAA CCAARRAACCTTEERR TTEEHHNNIICC ...................................................................................................................................................... 7777

1111.. CCOONNCCLLUUZZIIII ........................................................................................................................................................................................................................................................ 8800



3

11.. IINNFFOORRMMAATTIIII GGEENNEERRAALLEE

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu pentru planul “Depozit conform pentru deseuripericuloase”.

Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerintele H.G. nr. 1076/08.07.2004 privindstabilirea procedurii de realizare a a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si curecomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediupentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cuAgentia Nationala de Protectia Mediului.

In conformitate cu cerintele H.G. nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluarii de mediupentru planul “ Depozit conform pentru deseuri periculoase” a cuprins urmatoarele etape:

• pregatirea primei versiuni a planului;• etapa de incadrare realizata de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Arges;• etapa de definitivare a planului si de realizare a raportului de mediu.

Prezentul Raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului. Seurmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea actuala a mediului si evolutiaacestuia in absenta, precum si in cazul implementarii planului. S-au determinat obiectivele demediu relevante pentru activitate, raportate la obiectivele specifice ale planului.

S-au analizat alternativele propuse de titularul planului, folosind criteriile recomandate in anexa 1la H.G. nr. 1076/2004 si s-a respectat continutul cadru indicat in anexa 2.

S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupramediului pentru plan.

Prin Raportul de mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative asupramediului ale implementarii planului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand inconsiderare obiectivele si aria geografica de amplasare.

Titularul planului: SC PERFECT METAL SRLstr. Sfantul Constantin nr. 24, ap. 6, secotr 2, BucurestiReprezentant: Director General Cardos Viorel40 788 522 792; fax: +40 741 718 688

Autorul R .M.: ing. Popescu AlexandruElaborator de studii pentru protecţia mediului atestat de Ministerul MediuluiRegistrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului – poziţia 306

Denumirea planului: Depozit conform pentru deseuri periculoase, comuna Bradu, judetul Arges



4

22.. EEXXPPUUNNEERREEAA CCOONNTTIINNUUTTUULLUUII SSII AA OOBBIIEECCTTIIVVEELLOORR PPRRIINNCCIIPPAALLEE AALLEE PPLLAANNUULLUUII

2.1. Continutul planului

Planul cuprinde urmatoarele obiecte:· Depozit propriu-zis· Canalizare levigat· Canalizare ape pluviale· Acces in depozit· Platforma betonata· Imprejmuire· Plantatie de protectie· Instalatii de monitorizare

Depozitul propriu-zis

Incinta de depozitare va fi construita in concordanta cu prevederile HG 349/2005 si Ordinului757/2004 privind depozitarea.

Date caracteristice:§ Suprafata bazei depozitului, la interior, va fi de 5.452 mp;§ Suprafata interioara coronament = 8.027 mp§ Suprafat exterioara = 11.886 mp§ Capacitate de depozitare = 30.700 mc§ H max = 10 m

Este o constructie din pamant supraterana, formata din:§ Structura de pamant (diguri perimetrale)§ Sistem de etansare pe toata baza, inclusiv diguri§ Sistem de drenaj pentru levigat

Spatiul de depozitare se creeaza prin construirea de diguri perimetrale avand inaltimea de cca.2-3 m, b=3 m si taluzuri 1:2 (pe exterior) si 1:3 (pe interior).

Baza depozitului se va modela, in sens transversal, cu pante de 3% catre zona centrala, undese amplaseaza drenul colector pentru levigat. In sens longitudinal, panta pentru colectorul delevigat este de 1%.

Sistemul de etansare al bazei depozitului si taluzurilor interioare ale digurilor va fi formatdin urmatoarele straturi:

1. Bariera geologica construita din argila.Bariera geologica construita va avea o grosime totala de 1,5 m si o permeabilitateechivalenta pe strat, de 10

-10m/s. Argila folosita va avea un continut:

§ min. de 20% (masa) minerale argiloase cu d < 0,002 mm.§ max. de 40% (masa) nisip si pietris cu diametrul particulelor cuprins între 0,06 si 63

mm.§ mai mare de 10%, minerale cu potential ridicat de retinere a particulelor

poluante din levigat si cu capacitate mare de umflare (cum sunt mineralelesmectice, montmorilonit etc.)



5

2. Geocompozit bentonitic (GCL)

3. Geomembrana din PEHD avand grosimea de 2,5 mm (GM)Baza depozitului si taluzurile interioare ale digurilor, vor fi etansate cu o geomembrana lisa peambele fete avand grosimea de 2,5 mm.

4. Geotextil de protectiePeste geomembrana, la interfata cu sistemul de drenaj levigat, se va instala un geotextil deprotectie avand masa de 400 g/mp.

Sistemul de drenaj

Sistemul de drenaj este format din:§ Stratul filtrant distribit pe tot fundul depozitului in grosime de 50 cm, va fi constituit din

pietris spalat de rau sort 16/30, cu continut de carbonat de calciu ≤ 10 % si p ermeabilitateak ≥10-3 m/s. Pe linia conductei de drenaj stratul de pietris va avea forma unui prism cugrosimea de 0,50 m peste generatoarea superioara a drenurilor, o latime a coronamentului de0,50 m si taluzuri 1:1.

§ Conducta de drenaj care se instaleaza pe axul longitudinal al incintei, pe directia est-vest. Conducta de drenaj avand Dn 250 mm, va fi din PEHD si va avea perforatii numai pe 2/3din sectiunea transversala, ramânând la partea inferioara 1/3 din sectiunea transversalaneperforata, pentru a fi asigurata astfel si functia de transport a levigatului, catre conducta deevacuare.

Canalizare levigat

Levigatul colectat de conducta de drenaj va fi evacuat intr-un rezervor cu capacitatea de 50 mc deunde va fi transportat la statia de epurare a instalatiei de incinerare, care apartine totSC PERFECT METAL SRL.Rezervorul pentru levigat va fi o constructie din beton, ingropat, hidroizolat la interior cugeomembrana HDPE cu crampoane pentru fixare in beton si la exterior cu hidroizolatiebituminata protejata cu membrana tip TEFOND.

Canalizare ape pluviale

Pentru colectarea apelor pluviale de pe taluzurile exterioare ale digurilor se prevede construireade canale de garda, perimetral pe tot conturul depozitului (Lungime = 470 m), care se vordescarca in canalul Dambovinic.Pe laturile de vest si nord canalul va avea sectiune trapezoidala, va fi dalat cu dale din beton siva avea lungimea de 270 m. In zona accesului in depozit, pe latura de vest, se prevede unpodet tubular Dn 400 mm. Pe laturile de sud si est canalul va avea sectiune triunghiulara, va fiinierbat si va avea lungimea de 200 m.La intersectia dintre cele doua canale este prevazut un camin de linistire din care se va facedescarcarea in canalul Dambovnic printr-o conducta din PVC Dn 500 mm cu lungimea de 61 m.

Accesul in depozit

Se va realiza din actualul drum, prin construirea unui podet prefabricat peste canalulDambovnic. Pentru accesul in incinta se va construi o rampa de acces.

Platforma betonata

Aceasta va avea structura rutiera din beton armat B300, cu grosimea de 25 cm, pe fundatie dinbalast cu grosimea de 30 cm si suprafata de 3.867 mp.



6

Imprejmuire

Tot perimetrul va fi imprejmuit cu gard din plasa de sarma pe spalieri metalici cu fundatie dinbeton. Lungimea imprejmurii: 591 m.

Plantatie de protectie

Se va realiza pe laturile de nord, est si vest ale spatiului destinat depozitarii deseurilor, pe olungime de 387 m.

Instalatii de monitorizare

Monitorizarea factorilor de mediu se va asigura astfel:- Apele de suprafata: prin recoltarea de probe din caminul de linistire care se va

construi la descarcarea canalelor de garda in canalul Dambovnic.- Apa freatica: 3 foraje de monitorizare (unul amonte si doua aval de incinta de depozitare)- Levigatul: prin prelevarea de probe din rezervorul de levigat

Cantitatea de deseuri care intra in depozit va fi monitorizata prin cantarire, pe cantarul existent inaria de servicii a instalatiei de incinerare.

2.1.1 Descrierea principalelor faze de executie

Principalele lucrari de executie sunt:

Lucrari de terasamente pentru depozit

Principalele lucrari constau in:• Sapatura pe adancimi cuprinse intre 1,60 m si 3,00 m;• Scarificarea, nivelarea si compactarea bazei depozitului;• Umpluturi compactate din argila cu kmax=10-10 m/s in baza depozitului (1,50 m grosime) sitaluzurile interioare ale digurilore perimetrale. Corpul digurilor va fi realizat din pamantul excavatpentru realizarea bazei depozitului si din gropi de imprumut.• La baza taluzului exterior al digurilor se vor realiza, pe tot conturul depozitului, canalecolectoare pentru apele pluviale.

Baza depozitului va fi modelata in sens transversal cu pante de 3% catre zona centrala si insens longitudinal cu panta de 1%.

Lucrari de etansare a bazei depozitului

Baza depozitului va fi etansata utilizand un sistem mixt de materiale naturale (1,50 m argila cuk=10-10 m/s) si sintetice (GCL, GM si GT).

Executarea lucrarilor de instalare a materialelor geosintetice trebuie sa fie facuta de firmeautorizate si agreate de producatorul materialelor respective.Instalarea materialelor geosintetice se va face numai dupa ce lucrarile de terasamente au fostreceptionate, inclusiv de instalatorul de geosintetice.

Canalizare levigat

Instalarea drenului colector se va face dupa executarea sistemului de etansare. Peste toatabaza depozitului se va asterne stratul drenant din pietris. Drenul colector va fi racordat larezervorul pentru levigat.



7

Rezervorul pentru levigat

Se va sapa spatiul care va asigura amenajarea rezervorului cu capacitatea de 50 mc. Se vaasterne hidroizolatia bituminata, care se va proteja cu membrana tip TEFOND. Se vor turnaperetii si fundul rezervorului, care se vor hidroizola la interior cu geomembrana HDPE cucrampoane.

Platforma betonata si acces in depozit

Platforma betonata si drumul de acces in depozit vor avea aceeasi structura rutiera: fundatie dinbalast cu grosimea de 30 cm si beton armat cu grosimea de 25 cm. Trecerea peste canalulDambovnic se va realiza prin construirea unui podet prefabricat.

2.1.2 Descrierea etapei de functionare

Instalatia proiectata are scopul de a asigura spatiul de depozitare finala pentru deseurilepericuloase stabilizate si ambalate corespunzator. Cantitatea de zgura si cenusa, rezultate de laincinerator, care urmeaza a se depozita, este de cca. 200 t/an.

Fluxul gestionarii deşeurilor periculoase va fi urmatorul:Ø Accesul camioanelor de transport special se va face catre zona de administrare,

respectiv cantar, situata in incinta Instalatiei de incinerare a deseurilor periculoase, prinintermediul drumului de acces existent ;

Ø Drumurile de incinta si perimetrale se vor amplasa astfel incat autovehiculele detransport sa aiba acces la oricare celula pe drumul cel mai scurt;

Ø Dupa inregistrare si cantarire, in zona de receptie, mijloacele de transport vor fi dirijatecatre statia de tratare sau catre una din celulele active unde vor depune deseurile;

Ø La iesirea din depozit fiecare mijloc de transport va trece pe la cantar;Ø Deşeurile industriale vor fi preluate de la sursa producerii lor in ambalaje specifice

fiecarui tip de deşeu in parte. Transportul se va realiza cu mijloace autorizate iar procedurava respecta Hotarârea Guvernului nr. 1061 din 10/09/2008 privind transportul deşeurilorpericuloase şi nepericuloase pe teritoriul României;

Ø Descarcarea unui transport de deseuri este supravegheata si controlata de opersoana instruita in acest scop. Daca apar dubii in ce priveste caracteristicile deseurilor siacceptarea lor pe depozit, atunci conducerea depozitului trebuie sa fie imediat informata asupraacestui fapt, astfel incat ea sa poata lua masurile necesare ;

Ø Depozitarea se va face de asemenea maniera incat sa asigure stabilitateastivelor de deseuri;

Deseurile periculoase vor fi depozitate in cea mai mare parte numai in forma ambalata.Ambalarea deseurilor se va face dupa specificul fiecarui tip de deseu (astfel incat sa fiepreintampinata orice fel de reactie chimica) sau big-bag-uri pentru cenusa si zgura.



8

Figura 1. Fluxul tehnologic

Timpul si programul de functionare

Instalatia va functiona 10 ore/zi, timp de 6 zile/saptamana, programul fiind 800 – 1900, cu pauzade pranz o ora.

Activitatea propriu-zisa in instalatia de depozitare se poate clasifica in 2 categorii operationaleimportante si anume:

Ø lucrari de exploatare efectiva a depozitului: se desfasoara in incinta propriu-zisade depozitare si constau in manipularea si asezarea in stive stabile a recipientelor cu deseuri;

Ø lucrari de monitoring: se refera la urmarirea si inregistrarea datelor privindfunctionarea depozitului, astfel:

o cantitatea, locul de provenienta, cine a efectuat transportul, ziua si ora sosirii ladepozit, a deseurilor, locul de depozitare;

o compozitia levigatului, prin prelevarea de probe din rezervorul colector siefectuarea de analize intr-un laborator autorizat;

o calitatea apei de suprafata, prin recoltarea de probe din caminul de linistire siefectuarea

o de analize intr-un laborator autorizat;o calitatea apei freatice, prin prelevarea de probe din cele 3 foraje de

monitorizare si efectuarea de analize intr-un laborator autorizat.

2.1.3 Descrierea etapei de inchidere si postinchidere

Dupa expirarea perioadei de exploatare, cand nivelul de umplere al depozitului a ajuns la cotaproiectata, se va proceda la inchiderea acestuia. Tehnologia de inchidere a depozitului, va fi inconformitate cu Ordinul MAPM nr. 757/2004 si urmareste reconstructia ecologica a zonei.

Masa de deseuri va fi acoperita cu un pachet de etansare format din materiale geosintetice siun strat de pamant argilos cu grosimea de 1 m.

Masura este recomandata pentru:• evitarea patrunderii apelor pluviale in corpul depozitului ceea ce conduce la

micsorarea cantitatii de levigat rezultat• incadrarea in peisaj



9

Zona se va incadra armonios in peisaj, fiind insamantata.Sistemul de recuperare propus (reconstructie ecologica) asigura folosirea suprafetei ca spatiuverde, in conditii sanitare cu restrictii in a fi folosit ca teren agricol si/sau construibil.

Dupa incetarea activitatii de depozitare si inchiderea depozitului, conform tehnologiei stabilita,amplasamentul va fi monitorizat minim 30 de ani astfel:

• calitatea apei freatice, prin forajele de observatie;• calitatea apei de suprafata prin prelevari de probe din canalele de garda,

si/sau amonte/aval de depozit din canalul Dambovnic• comportamentul taluzurilor din punct de vedere erozional; urmarirea se va face vizual

si se va interveni imediat acolo unde se constata aparitia de siroiri sau tendinta deformare a ogaselor. Se vor lua masuri de plantare a zonei afectate, sau alte masuribiologice specifice eroziunilor de suprafata.

Poluantii specifici vor fi monitorizati astfel:levigatul• calitatea levigatului: prin prelevari de probe de levigat din rezervorul colector• cantitatea levigatului: prin inregistrarea volumelor din rezervorul colector si/sau cantitatile

de apa murdara ce se vor trata in statia de epurare.

2.1.4. Durata etapei de functionare

Depozitul va fi pus in functiune in anul 2011. Durata de exploatare va fi determinata decantitatile de deseuri depozitate anual.

Tabel 1. Durata de serviciu estimata

Calculul volumelor- inaltimea maxima a coloanei de gunoi 10 m- suprafata exterioara 11.886 m2

- suprafata bazei depozitului, la interior 5.452 m2

- Volum total depozitare 30.700 m3

Cantitati de deseuri estimate anual200 t- Zgura si cenusa de la incinerator100 m3

- Alte tipuri de deseuri 1.000 m3

Durata de viata a depozitului 27,9 ani

2.1.5. Productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energieinecesare asigurarii productiei

Obiectivul analizat nu este o unitate de productie. Instalatiile proiectate au scopul de a asiguraspatiul de depozitare finala pentru deseurile primite la depozit.Pentru a asigura desfasurarea activitatii in instalatie vor fi necesare resurse de energie pentru:

• Pompe pentru levigat – energie electrica• Incarcator frontal pentru manipulat recipientele cu deseuri stabilizate – motorina



10

Tabel 2. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productieiDenumirea Cantitate

anualaDenumirea Cantitate anuala Furnizor

Energie electrica 312 kWh ELECTRICADeseuri periculoasestabilizate

1.100 mc

Motorina 100 l PETROM

2.1.6. Materii prime, substante sau preparate chimice

In procesul tehnologic de depozitare a deseurilor periculoase stabilizate nu vor fi folositi reactivi.Din procesul de productie nu rezulta substante sau preparate chimice.

2.1.7. Poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Activitatea propusa nu genereaza poluanti fizici sau biologici cum ar fi: zgomot, radiatiielectromagnetice, radiatii ionizante, poluare biologica (microorganisme, virusi) care sa afectezemediul.

2.1.8. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului

Depozitul conform pentru deseuri Bradu va fi amplasat in imediata vecinatate a Incineratoruluide deşeuri periculoase apartinând S.C. PERFECT METAL.

Din punct de vedere adminstrativ, terenul este situat in intravilanul comunei Bradu, avanddestinatia (conform PUG Bradu): zona pentru constructii industriale.

2.1.9. Vecinatati

Incinta are urmatoarele vecinatati:• Sud: terenuri agricole• Est: estacada apartinând ARPECHIM Piteşti si terenuri agricole• Vest: Canal Dâmbovnic si drum acces• Nord: Estacada apartinând ARPECHIM Piteşti si Incinerator PERFECT METAL SRL

2.1.10. Accesul in zona

Accesul este asigurat din DN 65 Pitesti-Bucuresti, pe drumul Pitesti-Oarja si apoi pe un drum deacces industrial pana la depozitul conform.

2.1.11. Folosinta

Terenul destinat amplasarii depozitului se afla intr-o strare avansata de degradare, este liber decladiri si neamenajat. Pe amplasament nu se desfasoara nici o activitate.



11

Figura 2. Amplasament depozit

2.1.12. Suprafata de teren ocupata

Suprafata destinata realizarii investitiei masoara 17.538 mp, din care 11.886 mp sunt rezervatidepozitului propriu-zis.

2.1.13. Infrastructura existenta

Obiectivul va beneficia de infrastructura existenta in zona astfel:• Drum acces: drumul Pitesti - Oarja si drumul de acces industrial• Retea electrica – existenta la incinerator

2.2. Legatura cu alte planuri si programe

Terenul, in suprafata totală de 17.538 mp, este proprietatea lui CARDOS VIOREL FELICIANconform Contract de vânzare-cumpărare nr. 654/4.04.2008, respectiv Extras de carte funciarănr. 80866, fiind luat in folosintă de S.C. PERFECT METAL SRL Bucureşti, conform Contract decomodat din 9.05.2009.Pentru implementare a planului, s-au obtinut toate avizele, acordurile si autorizatiile solicitate prinCertificatul de urbanism nr. 251 din 29.06.2010, astfel:• Aviz SC APA CANAL 2000 SA nr. 7327 din 31.08.2010• Aviz DISTRIGAZ RETELE GDF SUEZ nr. 604 din 3.08.2010• Aviz SC SALUBRITATE 2000 SA nr 326 din 14.07.2010• Notificare Directia de Sanatate Publica Arges nr. 130 din 26.07.2010• Aviz SC ROMTELECOM SA nr. 203/04/07/01/B/AG/250/8932 din 27.07.2010• Aviz SNTGN TRANSGAZ SA Medias, Sector Pitesti din 29.07.2010• Aviz Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimantelor judetul Arges nr. 14528din 29.07.2010• Aviz SC CONPET SA Ploiesti nr. 25866 din 29.07.2010• Aviz SC CEZ DISTRIBUTIE SA, COER Pitesti nr. 1596 din 1.09.2010• Aviz Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Cpt. Puica Nicolae” al judetului Arges (Avizde securitate la incendiu) nr. 1152778 din 19.08.2010• Aviz Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Cpt. Puica Nicolae” al judetului Arges (Avizprotectie civila) nr. 1152779 din 19.08.2010

2.3. Conectarea la infrastructura din zona

Planul prevede valorificarea existentei infrastructurii din zona, astfel:• Constructiile tehnologice din aria de servicii a incineratorului (drumuri, alei, garaj, cabina

poarta, cantar, cladire administrativa, retea electrica etc.)• Drum de acces industrial



12

33.. ASSPPEECCTTEE RREELLEEVVAANNTTEE AALLEE SSTTAARRIIII AACCTTUUAALLEE AA MMEEDDIIUULLUUII

3.1 Apa

In cazul amplasamentului studiat s-a evaluat:- apa de suprafata, respectiv hidrologia zonei, si- apa subterana, respectiv hidrogeologia zonei

3.1.1. Conditii hidrogeologice. Starea apelor subterane

Dupa modul de alimentare si dezvoltare stratele acvifere din zona sunt :§ Acviferele freatice de mica adancime, care se dezvolta in depozitele poros – permeabile

ale teraselor si in aluviunile luncilor, fiind delimitate de suprafata de raspandire aacestora. Sursa de alimentare a acestora o constituie in principal precipitatiile atmosferice,o contributie avand si infiltrarea apei din rauri si parauri, precum si fluxul subteran cese formeaza in amonte. Nivelul hidrostatic este direc influentat de regimul precipitatiiloratmosferice. Aceste acvifere freatice de mica adancime sunt, in general, poluate chimic sibacteriologic datorita activitatii industriale din zona. Cele trei foraje de monitorizare pentrudepozitul de deseuri periculoase vor intercepta acest strat acvifer de mica adancime. Inprezent forajul F1 executat a interceptat nivelul freatic la adancimea de 7,20 m, apele fiindcantonate in depozitele de nisip aergilos, roscat, cu pietris mic –mare si bolovanis. Nu s-auprelevat inca probe din acest strat acvifer. Pana la punerea in functiune a depozitului sevor preleva probe de apa din cele trei foraje de monitorizare si se vor analiza din punct devedere fizico-chimic pentru a se vedea care este starea actuala a calitatii apei subterane.

§ Acviferele de adancime sunt cantonate in depozitele poros – permeabile pleistocene.Sursa de alimentare a acviferelor de adancime o constituie precipitatiile ce seinfiltreaza in zonele de aflorare a stratelor nisipoase, precun si infltrarea apelor din raurileprincipale din zona. Potentialul de debitare a acestor strate acvifere este mare, iargranulozitatea depozitelor ce cantoneaza acviferele prezinta un grad de uniformitateridicat. Apa din aceste acvifere se incadreaza in limitele de potabilitate.

Din punct de vedere chimic apele sunt clorurate bicarbonatate – sodice, calcice, avandmineralizarea totala si reziduu fix scazute.La nord de amplasamentul viitorului depozit de deseuri periculoase Bradu, s-a realizat un foraj dealimentare cu apa pentru incineratorul de deseuri periculoase ce apartine tot SC PERFECTMETAL SRL. Acest foraj a inteceptat acviferul freatic de adancime, stratele poros-permeabile aleorizontului inferior de varsta Pleistocen inferior, atribuite stratelor de Candesti. Forajul are oadancime de 155 m, iar nivelul piezometric se afla la 54 m.Au fost prelevate, la momentul punerii in functiune, probe de apa din acest foraj. Calitatea apeloranalizate este conform legii 458/2002 si 311/2004 cu privire la calitatea apei potabile.

3.1.2. Hidrologia amplasamentului

Din punct de vedere hidrografic, colectorul principal al intregii regiuni este raul Arges. Raul Argesare o lungime de 339,6 km si un bazin hidrografic cu o suprafata de 12.521 kmp. Debitul este de64mc/s. Distanta intre amplasamentul studiat si raul Arges (respectiv lacul de acumulare Golesti)este de cca. 3 km.In apropierea obiectivului de investitie, colectorul local este Raul Dambovnic, afluent pe stanga alNeajlovelului. Dambovnicul are o lungime de 129 km si un bazin hidrografic cu o suprafata de639 mp. In Raul Dambovnic se descarca canalul de evacuare Dambovnic care colecteaza apeleuzate din statia de epurare, apele conventional curate si apele pluviale de pe platforma



13

ARPECHIM. Acesta este un canal trapezoidal cu dale din beton, cu deschiderea maxima de 8 msi cu o are o lungime de 5,8 km pana la descarcarea in raul Dambovinic prin lacurile deacumulare Dambovnic si Suseni.Canalul Dambovnic este situat la o distanta de cca. 46 m vest de amplasament, curgeaproximativ paralel cu pozitia amplasamentului analizat si este cel mai apropiat curs de apa.Conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Arges - mai 2010(www.apmag.ro) Raul Dambovnic, amonte de de deversarea canalului Dambovnic, la Suseni, seincadreaza in clasa generala de calitate IV.In urma analizeilor de laborator (efectuate de APM Arges) pentru diversi indicatori, calitateainregistrata (Conform Ordin 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatiiapelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa in raport cu indicatoriifizico - chimici) pe raul Dambovnic, in sectiunea Suseni, este redata in tableul de mai jos:

Tabel 3. Calitatea apei Raului Dambovnic (mai 2010) – sectiunea Suseni

Calitate apa RTA RO Nutrienti Salinitate PTSON AICR GeneralRaulDambovnic –sectiuneaSuseni

I III IV I IV - IV

RTA – regim termic si acidifiereRO – regim de oxigenPTSON – poluanti toxici de origine animalaAICR – alti indicatori chimici relevanti (fenoli, detergenti, AOX etc.)

3.1.3. Descrierea surselor de alimentare cu apa

Procesul tehnologic nu necesita furnizarea de apa. Pentru consumul uman, se va folosiinfrastructura si sediul administrativ al incineratorului pentru deseuri periculoase.

3.1.4. Descrierea sistemelor de drenaj si ameliorare

Perimetral vor fi construite canale de garda (Lungime = 470 m) , care se vor descarca in canalulDambovinic, din care 270 m canal trapezoidal cu dale din beton si 200 m canal triunghiularinierbat. La intersectia dintre cele doua canale este prevazut un camin de linistire din caredescarcarea in canalul Dambovnic se face printr-o conducta din PVC Dn 500 mmm si cu olungime de 61 m.Caracteristicile acestor canale:

Lungime: Cg1 = 270 m, Cg2 = 200 m Latime: Cg1 = 0,30 m, Cg2 = 0,30 m Debit : QCg1 = 0,12 mc/s; QCg2 = 0,05 mc/s

3.2. Aerul

3.2.1. Date generale privind conditiile de climă şi meteorologie din zonă

Judetul Argeş este situat în partea central-sudică a t ării, fiind delimitat la sud de paralela de44°22’ latitudine nordică şi la nord de cea de 45°36’ latitudine nordică, la vest de meridianul de24°26’ longitudine estică, iar la est de cel de 25°19’ longitudine estică. SuprafaTa judetului estede 682631 ha.Relieful este proportional repartizat, coborând în trepte de la nord la sud, din crestele MunţilorFăgăraş (2500m alt.), la dealurile subcarpatice şi până în Câmpia Română (160 m alt.) Parteanordică a judetului este ocupată de unitătile muntoase cristaline cu exceptia zonei nord-estice



14

alcătuită din formatiuni jurasice (calcare, dolomite) şi cretacice (calcare, conglomerate, gresii). Însubcarpati apar formatiuni tertiare (calcare, conglomerate, gresii, marne, nisipuri, pietrişuri). ÎnPiemontul Getic şi Câmpia Română, apar formatiuni levantine şi mai ales cuaternare-pleistocenepe interfluvii (pietrişuri de Cândeşti) şi holocene în lungul văilor şi în câmpie (pietrişuri, loess).

Dispunerea în trepte a reliefului conduce la aparitia următoarelor tipuri de climă: climatul de munte,climatul de deal, climatul de câmpie.

Climatul de munte se caracterizează prin temperaturi scăzute (media multianuală 0°C), precipitatiibogate (1200-1400 mm) şi vânturi puternice ce bat tot timpul anului cu predominantă din nord-vestşi est. Zonalitatea pe verticală impune separarea în două subtipuri: subtipul climatului alpin, lapeste 1900 m, şi subtipul climatului muntilor mijlocii.

Climatul de deal este influentat de pozitia de mijloc în cadrul reliefului judetului, caracterizându-se prin temperaturi medii anuale mai ridicate (70-100) şi precipitatii mai scăzute decât în zonamontană (700-1000 mm).

Climatul de câmpie se caracterizează prin temperaturi ridicate şi precipitatii reduse mai ales inultimii ani când fenomenul de secetă tinde să se acutizeze, influentând vital buna dezvoltare aculturilor agricole.

3.2.2. Calitatea aerului în zona analizată

Obiectivul este propus a fi construit într-o zonă afectată de contributia asupra impurificării aeruluia unei multitudini de surse de poluare, dintre care cele mai importante sunt:

§ Sursele de pe platforma industrială ARPECHIM, apartinând mai multor societăti,principalele fiind: Arpechim Pitesti şi SC Termoficare 2000 SA, având emisii de:pulberi, NOx, N2O, CO, COV, SO2, metale grele etc.

§ Traficul rutier pe autostradă, drumurile nationale şi judetene din zonă, generator deemisii de: pulberi, NOx, N2O, CO, COV, SO2, metale grele etc.

§ Încălzirea rezidentială în localitătile din zonă, cu emisii de: pulberi, CO, COV,SO2, Nox, etc.

Pe baza unor studii recente de evaluare a calitătii aerului în această zonă de interes, au fostestimate valorile concentratiilor de fond ale poluantilor emişi în diferite etape ale planului analizat(constructie, operare, închidere), corespunzătoare efectului poluării generate de sursele amintitemai sus, cumulat cu transportul poluantilor la scară regională. În tabelul 1 sunt prezentatevalorile concentratiilor de fond estimate în zona analizată, atât la nivelul întregii arii utilizate pentrumodelarea dispersiei poluantilor pentru sursele de emisie ale obiectivului (a se vedea paragraful“Prognozarea poluării aerului”), cât şi pe o rază de 500 m în jurul acestuia, pornind de la limiteleperimetrului său (valorile maxime ale concentratiilor poluantilor datorate efectului exclusiv alsurselor de emisie ale obiectivului, în cele două etape principale cu efect asupra calitătii aerului aleplanului (constructia şi închiderea), se ating în puncte aflate la cel mult 500 m distantă deperimetrul obiectivului).

Tabel 4. Concentratii de fond în arealul amplasamentului obiectivului

Poluant Timp demediere

Concentratii Fond:500 m în jurulobiectivului

Concentratii Fond:areal de modelare

Unitate demăsură VL

1 h 61 - 63 51,43 - 66,87 mg/m3 200NO2

an 19 - 23 13,23 - 26,72 mg/m3 40



15


Concentratii Fond:500 m în jurulobiectivului

Concentratii Fond:areal de modelare

Unitate demăsură VL

NOx an 28 - 34 18,84 - 39,07 mg/m3 30

CO 8 h 2000 2000 mg/m3 10000

1 h 147 - 153 99,69 - 163,69 mg/m3 350

24 h 79 - 91 54,66 - 100,51 mg/m3 125SO2

an 40 - 50 21,29 - 61,64 mg/m3 20

24 h 45 - 47 42,41 - 49,39 mg/m3 50PM10

an 39 - 41 35,03 - 42,48 mg/m3 40

HAP an 0,7373 - 0,7403 16,99 - 43,29 pg/m3 -

Cd an 0,2418 - 0,2459 0,228 - 0,2515 pg/m3 5000

Ni an 2,351 - 2,4587 2,22 - 2,95 pg/m3 20000

3.3. Solul

3.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta

Relieful, factorii climatici si vegetatia isi pun amprenta asupra dezvoltarii solurilor.Acesta zona este caracterizata din punct de vedere pedologic de existenta unor soluripodzolice pseudogelice (clasa solurilor hidromorfe), brun roscate si brun roscate podzolice(clasa argiluvisoluri).

Terenul pe care va fi amplasat depozitul de deseuri periculoase este neproductiv.

In ceea ce privesc caractersiticile solului din zona obiectivului de investitie s-au facutdeterminari cu privire la continutul de metale grele din zona Dambovnic a CombinatuluiArpechim. Informatiile au fost concretizate in cadrul Raportului privind starea factorilor de mediudin judetul Arges – 2009, publicat pe situl APM Arges.



16

Tabelul 5. Continutul de metale grele din sol – zona Dambovnic – Arpechim

IndicatoriPunct deprelevare

Plumbppm

CMA 20

Cupruppm

CMA 20

Zincppm

CMA 100

Cadmiuppm

CMA 1

Nichelppm

CMA 20

Cromppm

CMA 30Adancimi deprelevare

0-20cm

20-40cm

0-20cm

20-40cm

0-20cm

20-40cm

0-20cm

20-40cm

0-20cm

20-40cm

0-20cm

20-40cm

Arpechim -Dâmbovnic

25.15 24.87 2.3 2.85 13.15 17.5 0.017 0.025 1.42 1.45 1.17 1.55

10.55 12.5 2.42 2.8 11.97 11.8 0 0 0.87 1 1.3 1.37

16.3 17.67 1.95 2.12 8.97 9.47 0 0 0.55 0.92 1.8 1.7

4.97 5.42 12.6 12.1 5.12 2.67 0.05 0.05 4.47 5.1 1.77 1.3

Nota:Valorile boldate reprezintă depăşirile concentratiei maxime admise



17

3.4. Geologia subsolului

3.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus

Din punct de vedere geomorfologic perimetrul amplasamentului viitorului obiectiv se incadreaza inzona de campie, in zona de terasa inalta de pe partea dreapta a raului Arges, avand o morfometrieplana, fara pante sau denivelari accentuate, avand o litologie a terenului uniforma.

Stratigrafie

Holocenul inferior (qh1) este reprezentat in zonele terasei joase a raului Arges si este constituit dinbolovanisuri, pietrisuri si nisipuri.

Depozitele pleistocen-superioare (qp3) sunt reprezentate prin proluviile de pe terasa veche,acumularile aluvionare ale terasei inalte, proluviile de pe terasa inalta, acumularile aluvionareale terasei superioare, proluviile de pe terasa superioara si acumularile aluvionare ale teraseiinferioare.

Depozitele terasei superioare a Argesului ( qp3 ) sunt constituite din pietrisuri, bolovanisuri sinisipuri.

Depozitele de pe terasa inalta ( qp2 ) si cele de pe terasa veche (qp1 ) sunt alcatuite din prafurinisipoase, nisipuri argiloase, cu concretiuni calcaroase.

Figura 3. Harta geologica regiunii de care apartine amplasamentul propus

Seismicitate

Din punct de vedere seismic, zona cercetata este caracterizata de valoarea de varf aacceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.20g pentru cutremure avand intervalul mediu de



18

recurenta IMR = 100 ani si perioada de control (colt) Tc = 0.7 sec (conform „Codului de proiectareseismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri” - indicativ P 100-1/2006).

3.4.2. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica

Cercetarile efectuate prin observare directa au aratat faptul ca terenul este aproape orizontal.

In cadrul limitelor amplasamentului s-au realizat trei foraje geotehnice. Adancimea de investigarepropusa initial a fost de 10 m. Forajele au fost executate intr-o prima etapa manual si austrabatut intreg pachetul coeziv interceptat pana la adancimi de 3.20…4.50 m. Dintre aceste treiforaje, doar forajul F1 a fost prelungit cu o instalatie de foraj mecanizata pana la adancimea de 9m.

In fisele complexe ale forajelor, este prezentata stratificatia relevata prin lucrarile de teren(descriere facuta pe teren), stratificatie detaliata si insotita de parametrii fizici si mecanici obtinutiin urma incercarilor de laborator.

Pe baza observatiilor si cercetarilor de teren si laborator efectuate, se constata ca in cadrulamplasamentului, terenul de fundare este alcatuit, sub un strat de pamant vegetal, dintr-osuccesiune de materiale coezive de tip argila – argila prafoasa cafenie, sub care materialeledevin din ce in ce mai grosiere, de la adancimea de cca. 4 m ajungandu-se intr-un pachet denisip grosier cu pietris mic, in liant argilos.

Figura 4. Excavatii in amplasament unde se poate observa stratificatia terenului

Pe baza observatiilor si cercetarilor de teren si laborator efectuate, se constata ca, sub un strat depamant vegetal cu grosimea de 30…50 cm, terenul de fundare este alcatuit dintr-o succesiune destraturi coezive in suprafata si necoezive – slab coezive in adancime, astfel:

Intre cotele -0.30…-0.50 si -3.20…-4.50 m a fost interceptat un pachet de materiale coezive detip argila, local argila grasa) in suprafata si argila nisipoasa – argila prafoasa in adancime, cuplasticitate mare la foarte mare, in stare de consistenŃa plastic vartoasa la tare, cucompresibilitate medie la mare (M200-300 = 6780...14925 kPa). In incercarea edometrica, toateprobele au fost inundate initial si au prezentat un caracter de pamanturi cu umflari si contractiimari, inregistrand presiuni de umflare de 30…75 kPa. Coeficientul de permeabilitate, determinatsub trepte de 100, 200 si 300 kPa a rezultat de ordinul 10-7…10-8 cm/s.



19

De la adancimea de 3.20…4.50 m pana la cota finala a forajelor au fost interceptate materialenecoezive – slab coezive de tip nisip grosier cu pietris mic in liant argilos.Avand in vedere natura si starea terenului de fundare si stratificatia practic uniforma siorizontala, acest teren poate fi clasificat ca teren bun in conformitate cu prevederile NP074/2002 (Art.1.2.1, lit. b, tabel A2).

3.5. Biodiversitatea

3.5.1. Vegetatia

Sub aspectul biodiversitatii aria planului vizat se afla in regiunea biogeografica continentala, inetajul nemoral, subetajul padurilor de gorun si de amestec cu gorun, in unca râului Arges.

Din punct de vedere al unitatilor de relief obiectivul este amplasat in Câmpia inalta a Pitestilor, ozona caracterizata de agroecosisteme, rezultate din activitatile antropice.

HabitateVegetatia potentiala zonala a ariei sunt padurile de gorun (Quercus petraea) si gârnita Quercusfrainetto) si paduri de lunca de stejar si frasin (Quercus robur, Fraxinus excelsior), defrisate insade secole, datorita activitatii antropice intense din zona. In prezent cele mai apropiate paduri(plantatii) se afla la 4.5 km, respectiv 6.8 km de aria propusa a amplasamentului.Zonele invecinate zonei industriale Arpechim si implicit in vecinatea viitorului depozit conformpentru deseuri periculoase Bradu sunt caracterizate cel mai mult de agroecosisteme.Terenurile arabile sunt ocupate de monoculturi, iar pe islazuri se dezvolta comunitati ruderale,apartinând categoriei de habitate R8703 (Comunitati antropice cu Agropyron repens, Arctiumlappa si Artemisia annua), cu o valoare conservativa redusa.Comunitatea este formata din specii rezistente la perturbarea antropica, prezentând fazeleinitiale ale succesiunii secundare.Pasunile din zona sustin o vegetatie semi-naturala, stepizata, edificata de paiusul stepic(Festuca rupicola), apartinând categoriei de habitate R3404 (Pajisti ponto-panonice de Festucarupicola si Koeleria macrantha). Specia dominanta este barboasa (Botriochloa ischaemum) sispecii de pir (Agropyron repens, Agropyron intermedium), indicând un nivel ridicat al pasunarii.Dicotiledonatele de asemenea sunt reprezentate de specii generaliste sau rezistente la presiuneaantropo-zoogena: Medicago falcata, Medicago lupulina, Achilea collina, Daucus carota, Eryngiumcampestre, Cirsium arvense, etc.Comunitatea are o valoare conservativa redusa, speciile de plante rare, vulnerabile lipsind cudesavârsire din structura lor.La limitele dintre parcele, respectiv arabil si pasune, se regasesc urmele comunitatilor de tufarisedificat de porumbar si paducel (Pruno spinosae-Crataegetum), reprezentate practic de grupuride tufe de câte 2-5 indivizi.

Figura 5. Vegetatie specifica pe amplasament



20

Cele mai apropiate pâlcuri de vegetatie naturala se afla pe malul râului Arges si a lacului deacumulare, la peste doi kilometri de zona propusa pentru amplasament. Ecosistemul acvatic alzonei este reprezentat de sistemul apelor curgatoare: râul Arges si canalul Dâmbovnic.

Aici se regasesc pâlcuri de padure de lunca si comunitati ripariene de mlastini. Vegetatialemnoasa de lunca se compune din comunitati de salcii, cu salcie alba (Salix alba) si plop(Populus alba, Populus canescens)In partea cursurilor inferioare unde viteza apei este redusa, vegetatia este alcatuita dincomunitati danubiene cu stuf si pipirig (R5309), compuse din pipirig (Schoenoplectus lacustris),papura (Typha sp.), stuf (Phragmites australis) si coada calului (Equisetum sp.), precum sicomunitati de rogozuri (R5310 – Comunitati daco-danubiene cu Carex elata, C. riparia, C. rostratasi C. acutiformis).

3.5.2. Fauna locala

Fauna ariei propuse este caracteristica zonelor colinare joase, antropizate, cu specii comune,având o biodiversitate redusa. Mamiferele intâlnite in zona sunt: sobolanul de apa (Arvicolaterestris), soarecele de padure (Apodemus silvaticus), iepurele (Lepus europaeus), chitcanul(Sorex araneus sp.), cârtita (Talpa europaea) si vulpea (Vulpes vulpes).

Dintre pasari se pot mentiona cinteza (Fringilla coelebs), sticletele (Carduelis carduelis),cotofana (Pica pica), cioara de semanatura (Corvus frugilegus), pitigoiul mare (Parus major),graurul (Sturnus vulgaris), ciocanitoarea (Dendrocopos sp.), ciocârlia (Alauda arvensis),ciocârlia motata (Galerida cristata), mierla neagra (Turdus merula).

3.5.3. Relatia cu arii protejate

Zona de amplasare a planului nu face parte din nici o arie protejata, insa de mentionat este faptulca Depozitul conform pentru deseuri periculoase Bradu va fi amplasata la o distanta de cca 2,2km de Lacurile de acumulare de pe Arges.

Aceste lacuri sunt incluse in ANEXA Nr.1- Lista ariilor de protectie speciala avifaunistica din HG1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a reteleiecologice europene Natura 2000 in România: ROSPA0062 Lacurile de acumulare de peArges.

Importanta sitului se datoreaza numarului mare de specii de pasari de pasaj, care seadapostesc in zona lacurilor in timpul migrarii. Zona de amplasare a statiei este 2.2 km deprimul lac de acumulare din aval, dintre cele cinci lacuri incluse in sit.

Localizarea in Judetul Arges: unitati administrativ teritoriale in care este localizat situl sisuprafata unitatii administrativ teritoriale cuprinsa in sit (in procente) este urmatoarea: Bascov(6%), Baiculesti (2%), Bradu (2%), Budeasa Mare (3%), Calinesti (1%), Cateasca (6%), Curtea deArges (2%), Merisani (9%), Pitesti (3%), Stefanesti (2%), Topoloveni (<1%).Conform formularului sitului, noua specii listate in Anexa I (specii care constituie obiectul unormasuri speciale de conservare a habitatelor acestora pentru a li se asigura supravietuirea sireproducerea in aria de raspândire) al Directivei pasari 79/409/CEE se regasesc temporar saupermanent in aria protejata: Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Ciconia ciconia, Egretta garzetta,Gavia arctica, Ixobrychus minutes, Lanius collurio, Lanius minor, Mergus albellus, iar 20 despecii din avifauna lacurilor sunt protejate de Conventia de la Bonn -1979 - (adaptata prinLegea 13/1998).



21

_____________________________________________________________________________________________

Tabel 6. Speciile AEWA (African – Eurasina Waterbird Agreement) pentru care sunt desemnate zone speciale de protectie si pentru care exista planuri demonitorizare



22

Tabel 7. Pasari de apa migratoare AEWA identificate in zone desemnate oficial zone speciale de protectie pentru care trebuie create programe demonitorizare in urmatoarii trei ani



23



24



25

3.6. Peisajul

3.6.1. Generalitati

Depozitul conform pentru deseuri Bradu este amplasat in imediata vecinatate aIncineratorului de deşeuri periculoase apartinand S.C. PERFECT METAL, pe teritoriuladministrativ al comunei Bradu, avand destinatia (conform PUG Bradu): zona pentruconstructii industriale. De asemenea, in vecinatatea obiectivului de investitie se afla siRafinaria Arpechim care intregeste imaginea de peisaj industrial a zonei.

Suprafata propusa si analizata pentru realizarea obiectivului este de 17.538 mp.

Din punct de vedere geomorfologic perimetrul amplasamentului viitorului obiectiv deinvestitie se incadreaza in zona de campie, in zona terasei inalte de pe partea dreapta aArgesului, avand o morfometrie plana, fara pante sau denivelari accentuate, avand olitologie a terenului uniforma.

Din punct de vedere hidrografic, colectorul principal al intregii regiuni este raul Arges.Raul Arges are o lungime de 339,6 km si un bazin hidrografic cu o suprafata de 12.521 kmp.Debitul este de 64mc/s. Distanta intre amplasamentul studiat si raul Arges (respectivlacul de acumulare Golesti) este de cca. 3 km.

In apropierea obiectivului de investitie, colectorul local este Raul Dambovnic, afluent pestanga al Neajlovelului. Dambovnicul are o lungime de 129 km si un bazin hidrografic cu osuprafata de639 mp.Zona invecinata amplasamentului studiat este drenata si de cateva cursuri de apatemporare(Raul Neajlovel, Valea Rogozului, Valea Parloagele). Aceste cursuri de apa se afla ladistante de 1 – 1,5 km de amplasament.

3.7. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

Din analiza datelor existente pentru perimetrul studiat nu s-au identificat elementeistorice incadrate in categoria monumentelor naturale.Nu s-au identificat situri arheologice in perimetrul obiectivului si nici in zonele invecinate.

Sub aspectul valorilor de patrimoniu cultural, obiectivul nu este situat intr-o zona de interesnational cu valoare istorica.

Activitatile care se vor desfasura in cadrul depozitului conform pentru deseuri periculoasenu vor influenta conditiile culturale si etnice si patrimoniul cultural din zona.

Pentru perioada executarii lucrarilor se recomanda urmatoarele masuri:§ intreruperea excavatiilor in cazul identificarii unor elemente de patrimoniu;§ izolarea zonei prin indiguire pana la sosirea expertilor;§ instiintarea organelor abilitate in expertiza acestora;§ expertizarea elementelor de patrimoniu de catre specialisti;§ aplicarea masurilor indicate si chiar renuntarea la construirea zonei afectate;§ redarea zonei patrimoniului cultural.



26

44.. CCAARRAACCTTEERRIISSTTIICCIILLEE DDEE MMEEDDIIUU AALLEE ZZOONNEEII PPOOSSIIBBIILL AA FFII AAFFEECCTTAATTEE SSEEMMNNIIFFIICCAATTIIVV

Pe baza analizei starii actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice siproblemele relevante de mediu pentru zona planului „Depozit conform pentru deseuripericuloase”.

Conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,factorii/aspectele de mediu care trebuie avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentruplanuri si programe, sunt:

• biodiversitatea;• populatia;• sanatatea umana;• fauna;• flora;• solul/utilizarea terenului;• apa;• aerul;• valorile materiale;• patrimoniul cultural;• patrimoniul arhitectonic si arheologic;• peisajul.

Pentru planul analizat s-a stabilit adaugarea, la lista de mai sus, a inca trei aspecte:• managementul deseurilor;• zgomotul si vibratiile;• infrastructura rutiera/transportul.

Problemele de mediu actuale relevante pentru zona planului au fost identificate pentrufiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus. A fost adoptat acestmod de abordare pentru a asigura tratarea unitara a tuturor elementelor pe care lepresupune evaluarea de mediu.Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona comuneiBradu sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel 8. Probleme de mediu actuale pentru zona comunei Bradu

Factor/aspect demediu

Probleme actuale de mediu

Populatia Populatie imbatranita, formata in special din batraniDepopularea zonei, rata ridicata a somajuluiNivel semnificativ de saracie, lipsa capacitatii financiare de aincepe afaceriPopulatie calificata mai ales pentru agriculturaConditii de trai modesteInfrastructura edilitara si de mediu slab dezvoltata sau absentaAgricultura se practica rudimentarPrincipala activitate practicata este agricultura, nefiind dezvoltatesemnificativ alte activitati economiceLipsa de atractivitate pentru investitii datorita izolarii zonei, precumsi datorita problemelor mentionate mai sus



27



Managementuldeseurilor

In zona nu exista facilitati pentru managementul corespunzator aldeseurilor industriale.Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor pentru judetulArges realizeaza o diagnoza corecta a practicilor si tehnicilorutilizate in gestiunea deseurilor municipale si industriale la niveluljudetului, dar nu propune masuri concrete privind eliminareaefectelor negative ale managementului neconform al deseurilor.

Apa Apele de suprafata si subterane din straturile freatice pot ficontaminate cu diversi polaunti, ca urmare a activitatilor si lucrarilorce se vor dezvolta in zona.

Aerul Principalele surse de poluanti atmosferici din zona studiata si dinjurul acesteia sunt reprezentate de emisiile de poluanti proveniti dela sursele industriale de pe platforma industriala Arpechim, detraficul rutier din interiorul si din exteriorul localitatilor.Suprafetele neamenajate ale terenurilor agricole sunt supuseeroziunii eoliene, constituind surse de praf ale caror rate de emisiepot deveni importante in conditii de vant moderat sau puternic si inlipsa precipitatiilor.

Zgomotul si vibratiile Prin realizarea investitiei, principala sursa de zgomot si de vibratiidin zona va fi reprezentata de traficul rutier. Dupa realizareainvestitiei, valorile de trafic nu vor inregistra cresteri semnificative.Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier se incadreaza invalorile limita pentru protectia populatiei.Vibratiile induse de trafic sunt imperceptibile, deoarece activitateava fi deservita de mijloace de transport de tonaj redus.

Biodiversitatea, florasi fauna

Perimetrul se gaseste intr-o zona lipsita de interes major din punctde vedere al biodiversitatii.Vegetatia este complet antropomorfizata, cu prezente singularepentru unele specii primare tipice.Structura peisajului si a ecosistemelor a fost influentata deactivitatile antropice, numarul habitatelor de interes din punct devedere al conservarii fiind astfel foarte scazut. Este extrem de dificila se identifica zone ce si-au pastrat o oarecare integritate naturala,unde sa se mai regaseasca echilibre naturale functionale.Agricultura intensiva practicata a dus la eliminarea in totalitate aecosistemelor naturale deschise, care se pastreaza in cea maimare parte sub forma unor agrosisteme, intre care, valoroase dinpunct de vedere al biodiversitatii raman fanetele secundare.Zona planului poate reprezenta un exemplu clasic al interactiuniifactorilor naturali cu cei atropici ce si-au pus amprenta in modpregnant, datorita unui proces de lunga durata, ce continua desecole sa imbrace forme deosebit de agresive prin coroborareapracticilor agricole cu cele industriale.

Patrimoniul cultural,arhitectonic siarheologic

In zona nu exista situri arheologice care sa fie inscris in ListaMonumentelor Istorice (L.M.I.) si care sa faca parte din Planului deAmenajare a Teritoriului National – Sectiunea a III-a, ZoneProtejate (P.A.T.N./III), ca valoare de patrimoniu cultural de interesnational.

Sanatatea umana Nu exista studii privind conditii de referinta pentru starea desanatate a populatiei din zona, care sa releve starea de sanatate alocuitorilor.



28



Infrastructurarutiera/Transportul

Conditiile de circulatie pe drumurile (drum judetean, drumuricomunale si drumuri de exploatare) aflate pe teritoriul administratival comunei Bradu sunt mediocre, ca urmare a starii avansate deuzura a sistemului rutier, a elementelor geometricenecorespunzatoare atat in plan, cat si in profil longitudinal si inprofil transversal si a lipsei lucrarilor periodice de intretinere.Drumul judetean si un drum comunal sunt asfaltate, celelalte fiindpartial pietruite sau din pamant.Infrastructura rutiera actuala nu corespunde necesitatilor planului,ceea ce a condus la propuneri privind modernizarea circulatiei,incluse in planul analizat.

Peisajul Agricultura intensiva a generat o serie de efecte negative asuprapeisajului.

Solul/Utilizareaterenului

Zona este caracterizata de eroziunea solului.

Utilizarea terenurilor Relieful de campie este propice productiei agricole, dar activitatilesunt realizate manual, iar transportul este efectuat cel mai adeseade vehicule cu tractiune animala. Se utilizeaza ingrasamintechimice.In prezent exista suprafete de teren agricole nefolosite.

Valorile materiale Resursele materiale ale zonei constau in primul rand in productiaagricola.



29

55.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDEE PPRROOTTEECCTTIIAA MMEEDDIIUULLUUII RREELLEEVVAANNTTEE PPEENNTTRRUU PPLLAANN

5.1. INTRODUCERE

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor deimpact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluareaperformantelor planului „Depozit conform pentru deseuri periculoase”, in raport cu un set deobiective pentru protectia mediului.Se precizeaza ca un obiectiv reprezinta un angajament, definit mai mult sau mai putingeneral, a ceea ce se doreste a se obtine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesareactiuni concrete care, in conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite tinte.

Pentru masurarea progreselor in implementarea actiunilor, deci in realizarea tintelor, precumsi, in final, in atingerea obiectivelor se utilizeaza indicatori, indicatorii reprezentand de faptacele elemente care permit monitorizarea si cuantificarea rezultatelor unui plan.In capitolul de fata se prezinta obiectivele de mediu, tintele si indicatorii pentru planulanalizat.

5.2. OBIECTIVE DE MEDIU, TINTE SI INDICATORI

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentati in Capitolul 4 si stabilitiin conformitate cu prevederile H.G. nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale UE. Deasemenea, acestea iau in considerare obiectivele de mediu la nivel local si regional, stabiliteprin Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Arges si, respectiv, prin PlanulRegional de Actiune pentru Mediu al Regiunii 3 Sud.Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra carora planul „Depozitconform pentru deseuri periculoase” poate avea un impact semnificativ.

In cazul planului „Depozit conform pentru deseuri periculoase”, tintele constituite, de fapt,prevederi privind reducerea impactului social si de mediu.

Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a impactuluisocial si asupra mediului prevazute in planurile de management. Sintezele au fost realizateastfel incat sa prezinte imaginea cat mai completa a masurilor mentionate.

Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privindmonitorizarea efectelor implementarii planului asupra mediului.Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru fiecarefactor/aspect de mediu luat in considerare.

In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele specifice, tintele si indicatorii pentru ceitreisprezece factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu.

Tabel 9. Obiective, tinte si indicatori

Factor/aspect demediu Obiective specifice de mediu Tinte Indicatori

Populatia Cresterea numarului de locuri de muncapentru populatia din zonaCrearea conditiilor pentru dezvoltareaeconomica a zonei

Achizitionarea de terenuri si de bunuri de lapopulatia in conditii reciproc avantajoaseConstruirea, impreuna cu autoritatile locale, peamplasament a tuturor dotarilor si a infrastructuriimoderne necesarePolitica de anagajari cu prioritate pentru populatialocalaMasuri si initiative pentru cresterea economica azonei: stimularea afacerilor, cofinantarea deproiecte

Numar locuri de munca create/angajari in cadrul planului si arealizarii infrastructuriiResponsabilitatea sociala a investitoruluiPrograme de instruire organizate de investitorNivelul impozitelor si redeventelor platite de investitorNumar unitati economice/comerciale nou aparute in zonaModificari ale pietii imobiliareModificari ale cifrelor de afaceri/profitului pentru firmenoi/existenteSume castigate si cheltuite in comunitatePret si cost de trai in comunitateFacilitati de invatamant post-liceal, solicitanti, cursuri,discipline de instruire

Managementuldeseurilor

Reducerea degradarii solului prin diminuareasuprafetelor necultivateDiminuarea poluarii solului si a apelor prindepozitarea corespunzatoare a deseurilormenajere si tehnologiceColectarea, tratarea si depozitarea deseurilorindustriale si a deseurilor medicale inconformitate cu prevederile legale

Implementarea prevederilor privind gestionareadeseurilor, atat a deseuri industriale cat si adeseurilor medicale, care iau in considerarereducerea/eliminarea efectelor asupra mediului inconditiile respectarii legislatiei in vigoare.

Cantitati de deseuri pe tipuriCompozitie deseuri pe tipuriDocumente de raportareDocumente de expeditie si facturi emise de operatorii dedeseuri pentru deseurile transportate in afaraamplasamentului zonei industriale

Apa Eliminarea poluarii apelor de suprafatadatorata evacuarii apelor uzate tehnologice sia apelor pluvialeEliminarea poluarii apelor subterane si a apeipotabile

Implementarea masurilor privind gestiuneadeseurilor.

Indicatori specifici de calitate a apelor care sa permita:compararea cu conditiile initiale si identificarea tendintelor deevolutie, monitorizarea performantelor planului, verificareaeficientei masurilor de prevenire/diminuare, imbunatatireasistemelor de management al mediului

Aerul Respectarea valorilor limita legale pentruconcentratiile de poluanti la emisie (sursestationare dirijate, surse mobile)Reducerea emisiilor de poluanti de la surselenedirijate astfel incat nivelurile de poluare inzonele cu receptori sensibili (populatie, flora,ecosisteme) sa respecte valorile limita legale.

Utilizarea masurilor in ceea ce privestemanagementul dejectiilor.

Indicatori specifici de calitate a aerului care sa permita:compararea cu conditiile initiale si identificarea tendintelor deevolutie, monitorizarea performantelor planului, verificareaeficientei masurilor de prevenire/diminuare, imbunatatireasistemelor de management al mediului

Zgomotul si vibratiile Respectarea valorilor limita legale pentruprotejarea receptorilor sensibili la poluareafonicaProtejarea receptorilor sensibili la vibratii

Utilizarea mijloacelor de transport de tonaj redus. Niveluri de zgomot la receptoriNiveluri de vibratii la receptori



31


Biodiversitatea, florasi fauna

Conservarea, protectia, refacerea sireabilitarea ecologicaProtejarea speciilor si habitatelor rareMonitorizarea habitatelor si speciilor salbaticePromovarea eticii de administrare

Implementarea prevederilor planului demanagement al activitatii

Modificari ale suprafetelor habitatelor si speciilor: cartareanuala (distributia habitatelor, structura vegetatiei),monitorizarea speciilor faunei salbaticeCoridoare de vegetatie plantateZone de protectie a mediului amenajateParcele de habitat protejat

Patrimoniul cultural,arhitectonic siarheologic

Protejarea si conservarea patrimoniuluicultural, arhitectonic si arheologicProtejarea monumentelor naturale

Implementarea prevederilor planului demanagement al activitatii

Actiuni din cadrul Planului de management al patrimoniuluicultural implementate

Sanatatea umana Mentinerea calitatii factorilor de mediu subvalorile limita legale pentru protectia sanatatiipopulatiei

Implementarea prevederilor planurilor demanagement social si de mediu

Infrastructura comunitatiiServiciile medicale: accesul populatiei la serviciile medicale,numar de vizite, rata mortalitatii/morbiditatiiIndicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apa,aer, zgomot, vibratii, sol)

Infrastructurarutiera/Transport

Asigurarea desfasurarii traficului in interiorulsi in exteriorul zonei industriale in conditii desigurantaModernizarea infrastructurii rutiere existenteReducerea emisiilor de poluanti generate detraficul rutier

Implementarea prevederilor planului urbanisticzonal cu privire la modernizarea infrastructuriirutiere din exteriorul zonei industriale, precum si larealizarea drumurilor de acces si tehnologice dininteriorul zoneiUtilizarea de vehicule cu emisii reduse de poluanti

Componenta noii infrastructuri rutiere din zonaIndicatori cu privire la starea drumurilorProceduri standard pentru prevenirea accidentelor si pentruinterventie referitoare la transportul materialelorLivrari de carburanti/combustibili si de substante chimiceTrasee de transport al carburantilor/combustibililor, alsubstantelor chimice si al deseurilorTransportatori selectati, clauze contractuale siresponsabilitati ale acestora cu privire la sanatate si mediu

Peisajul Mentinerea, in masura posibilului, atrasaturilor de continuitate a formei terenuluisi minimizarea schimbarilor topograficeOrganizarea sistemelor de spatii verzi siconstructii astfel incat sa se realizezecontinuitatea cu peisajul natural si sa secreeze ansambluri cat mai estetice

Implementarea prevederilor Planului de inchidere sireabilitare a mediuluiActiuni specifice pentru reducerea impactuluiasupra peisajului in etapele de constructie si deoperare (infiintarea de perdele vegetale).

Tipuri si numar de actiuni pentru diminuarea impactuluiasupra peisajului in etapele de constructie, operare sidezafectareTipuri si numar de actiuni pentru refacerea mediului in etapade inchidereParametri specifici pentru etapa de inchidere, cu privire lastabilitatea fizica a constructiilor, depozitelor, bazinelorvidanjabile si bazinului de decantare, precum si cu privire lastabilitatea biologica a tuturor amplasamentelor

Solul/Utilizareaterenului

Reducerea degradarii solului ca urmare aactivitatilor de decopertare, excavare,construire asociate relizarii infrastructuriiDiminuarea poluarii solului prin depozitareacorespunzatoare a deseurilor tehnologiceReducerea poluarii solului din activitati deproductie si activitatile conexe

Limitarea stricta a suprafetelor decopertate si acelor de depozitareImplementarea prevederilor privind gospodarireaapei si control al eroziunii (care include: colectareasi epurarea apelor uzate tehnologice si apelorpluviale)Implementarea prevederilor privind managementuldeseurilor

Indicatori specifici pentru starea terenurilor si pentru calitateasolului



32


Valorile materiale Utilizarea unor tehnologii performanteUtilizarea, in cea mai mare masura posibila, aresurselor materiale locale (lemn, agregate,etc.) in vederea reducerii costurilor si aimpactului asupra mediului generat detransportProtejarea proprietatii

Implementarea prevederilor planului cu privire latehnologiile propuseImplementarea prevederilor planului cu privire laaprovizionarea cu materiale in cele trei etape:constructie, operare, inchidere/reabilitare

Tipuri si cantitati de materiale locale utilizate



33

66.. EEVVAALLUUAARREEAA EEFFEECCTTEELLOORR PPOOTTEENNTTIIAALLEE SSEEMMNNIIFFIICCAATTIIVVEE AASSUUPPRRAA MMEEDDIIUULLUUII

6.1. Evaluarea efectelor potentiale asupra apelor

6.1.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate

In cadrul acestui obiectiv sursa de generare a apelor uzate este depozitarea deseurilor

Depozitarea deseurilor

Principala sursa de poluare este levigatul care rezulta din penetrarea apei din precipitatii prinmasa de deseuri si din cedarea apei continute de deseuri in urma procesului de fermentare aacestora.

Acesta poate produce poluarea apei subterane sau de suprafata daca:§ sistemul de etansare se fisureaza;§ conductele de evacuare a levigatului se fisureaza.

Figura 6. Bilantul apei in incinta



34

6.1.2. Cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate

Cantitatea de levigat s-a determinat prin elaborarea unui bilant al apei pentru viitoruldepozit conform pentru deseuri periculoase.

Bilantul apei implica insumarea cantitatilor de apa ce intra in depozit si scaderea cantitatilorde apa retinuta in masa de deseuri, la care se adauga cantitatile de apa ce parasesc depozitulsub forma de vapori sau de levigat.

In calculul Bilantul apei (vezi calcul cantitatii de levigat din anexa) pentru depozitulconform pentru deseuri periculoase au fost luate in considerare:

§ Precipitatiile medii lunare si anuale§ Evaporatia medie lunara si anuala§ Cantitatea de apa ce poate fi retinuta in masa de deseuri

Cantitatea de levigat a fost calculata ca diferenta intre intrarile de apa (precipitatii) siconsumul intern (evaporatie, apa retinuta in depozit)

Tabelul si graficul de mai jos concluzioneaza cele mentionate mai sus, prezentandcantitatile anuale, lunare si zilnice de levigat posibil sa se produca si evolutia acestei in timpulunui an.

Tabel 10. Bilantul apelor uzate

Totalul apelorgenerate

Ape uzate evacuate la statia deepurare proprie (Incinerator)

Ape directionate sprereutilizare

levigat menajeraIn acestobiectiv

Catre alteobiective

Sursa

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Depozitdeseuripericuloase 1,06 382,6 1,06 382,6 - - - - - -

Fig. 7. Evolutie cantitate de levigat in raport cu cantitatea de precipitatii, evaporatie si capacitatede retinere a apei in deseuri



35

Concluzii privind producerea levigatului:- Cantitatea de levigat este variabila in functie de conditiile climatice, cantiatile si tipurile

de deseuri depozitate;- Levigatul care se va forma va rezulta prin infiltrarea apei din precipitatii prin

deseuriledepozitate in zona operationala a depozitului;pe masura ce depozitul se umple, celulele

vechi vor fi impermeabilizate.- Dupa inchiderea definitiva a depozitului aportul din precipitatii este practic zero

si cantitatea de levigat care se va produce rezulta din ceea ce s-a acumulat in timp in corpuldepozitului (la nivelul valorii capacitatii de camp a acestuia) si este cedata treptat.

- Cantitatea de levigat previzionata este estimativa.

6.1.3. Prognozarea impactului

Prognoza impactului in faza de executie

Fiecare din urmatoarele surse pot produce poluanti cu impact asupra calitatii apelor: Tehnologia de executie propriu-zisa ; Utilajele terasiere si cele de transport; Activitatea umana.

Modul de lucru, vechimea utilajului si starea lui tehnica sunt elemente care pot provoca intimpul executiei neplaceri din punct de vedere al poluarii apei. Principalii poluanti suntmotorina si uleiurile arse. Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea apei prin:

spalarea utilajelor sau a masinilor in santier; repararea utilajelor, efectuarea shimburilor de ulei in spatii neamenajate; stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipienti improprii.

Activitatea salariatilor din santier este si ea generatoare de poluanti cu impact asupraapei, deoarece:

produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fiantrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze calitatea apei;

evacuarile fecaloid menajere aferente organizarii de santier, pot sa afecteze calitateaapei daca grupul sanitar nu este amplasat intr-un loc corespunzator si nu sunt luate masuride protectie.

Prognoza impactului in faza de exploatare

In faza de exploatare impactul previzionat asupra factorilor de mediu si /sau a sanatatiioamenilor este nesemnificativ, in conditiile in care se respecta:

prevederile proiectului tehnologia de executie tehnologia de exploatare

Principalii poluanti generati in faza de exploatare si care pot afecta calitatea apelor,sunt prezentati in continuare, dupa sursa de producere.

Deseurile propriu-zise

Nerespectarea tehnologiilor de exploatare (ex: depozitarea deseurilor periculoase in afaraspatiului destinat acestora) a unui depozit poate influenta calitatea apei de suprafata sisubterane.O alta componenta importanta in timpul exploatarii este reprezentata de respectareaprocedurii de acceptare a deseurilor la depozitare. Daca aceasta procedura nu estefunctionala, in depozit pot sa ajunga si deseuri periculoase neacceptate la depozitare(spitalicesti, radioactive, explozibile, corozive etc.).



36

Levigatul

Principala sursa de poluare este levigatul care rezulta din patrunderea apei din precipitatiiprin masa de deseuriAcesta poate produce poluarea apei daca:

sistemul de etansare se fisureaza; conductele de evacuare a levigatului se fisureaza; fisurarea rezervorului pentru levigat

Impactul postinchidere

Singurul poluant care poate avea impact asupra mediului in aceasta faza este levigatul. Impactuleste nesemnificativ, practic zero, daca:

tehnologia de inchidere a depozitului este respectata nu se planteaza pe suprafata inchisa arbori/arbusti cu radacini pivotante (adanci) nu se executa lucrarile de urmarire si intretinere a sistemului de colectare si evacuare

levigat (camine, puturi, conducte, pompe, etc.) nu se executa lucrarile de intretinere a suprafetei inchise (integritatea taluzurilor,

instalarea vegetatiei, etc.)

6.2. Evaluare efectelor asupra aerului

6.2.1. Surse şi poluanti atmosferici generati în etapa de constructie

Sursele de emisie de poluanti atmosferici în perioada de constructie a obiectivului vor fi asociateactivitătilor legate de constructia depozitului-propriu-zis, a retelelor de canalizare levigat şi acelei pentru canalizarea apelor pluviale, a platformelor carosabile betonate şi a căilor de accesîn depozit. Principalele lucrări şi activităti generatoare de poluanti asociate cu această etapă aproiectului sunt:

Săpături:§ Decopertarea stratului de sol vegetal§ Excavarea solului§ Strângerea în grămezi a pământului

Poluantii generati: particule, poluanti caracteristici gazelor de eşapament generate deutilaje.

Transportul materialelor de decopertă (pământ, sol vegetal etc.)Poluantii generati: particule generate prin resuspensie datorită antrenării generate de

deplasarea autovehiculelor şi poluanti caracteristici gazelor de eşapament generate de acestea

Umpluturi:§ Descărcare şi împrăştiere pământ pentru realizarea bazei fundatiilor§ Scarificare şi compactare

Poluantii generati: particule şi poluanti caracteristici gazelor de eşapament generate deutilaje

Transportul materialelor pentru pregătirea fundatiilorPoluantii generati: particule generate prin resuspensie datorită antrenării generate de


Pregătirea fundatiilor: lucrări de sudare a fier betonului, cofrarePoluantii generati: particule

Turnarea betoanelor în fundatiiPoluantii generati: particule generate prin resuspensie datorită antrenării generate de



37

deplasarea autovehiculelor (betoniere) şi poluanti caracteristici gazelor de eşapament generatede acestea

Transport materiale pentru lucrările de constructie suprateranePoluantii generati: particule generate prin resuspensie datorită antrenării generate de


Ridicarea structurilor supraterane: lucrări de sudare a fier betonului, cofrarePoluantii generati: particule

Turnarea betoanelor în structurile suprateranePoluantii generati: particule generate prin resuspensie datorită antrenării generate de

deplasarea autovehiculelor (betoniere) şi poluanti caracteristici gazelor de eşapament generatede acestea.

Toate lucrările de decopertare, excavare, profilare, încărcare a solului excavat, lucrări defundare şi înăltare structuri supraterane pe amplasamentul obiectivului reprezintă surse desuprafată deschise, libere, cu emisii nedirijate. Traficul în incintă pentru transportul pămîntului şial materialelor de constructii va fi tratat ca o sursă liniară.

Constructia drumurilor interne şi a platformelor betonate vor avea asociate activităti similaregeneratoare de emisii de poluanti: săpături, umpluturi, realizare terasamente, pregătire fundatii,turnare platforme de beton, trafic asociat cu transportul de pământ, balast, materiale deconstructie, beton.

Debitele masice de poluanti caracteristice etapei de constructie s-au determinat cu:§ Metodologia US EPA/AP-42 (Air CHIEF – Editia a cincea actualizată în

2007) pentru praful generat de surse de orice tip. Se mentionează cămetodologia US EPA/AP-42 este singura de acest fel, fundamentată ştiintificpentru a acoperi tipurile de surse aferente proiectului.

§ Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR (ultima versiune, 2009) („EMEP/EEA airpollutant emission inventory guidebook - 2009”) si US EPA/AP-42 (Air CHIEF –Editia a cincea actualizată în 2007)pentru poluanti generati de sursele de arderestationare şi de utilajele mobile.

§ Programul COPERT IV şi specificatiile tehnice pentru unele tipuri deutilaje, pentru poluanti generati de vehicule.

În vederea determinării ratelor de emisie a poluantilor în atmosferă au fost luate în considerareurmătoarele elemente:

§ tipuri de activităti care vor fi efectuate în fiecare amplasament;§ tipuri, cantităti şi caracteristici ale materialelor manevrate/procesate pentru

diverse tipuri de activităti;§ durata fiecărui tip de activitate (număr de zile pe an, număr de ore pe zi);§ utilaje mobile asociate fiecărei activităti şi fiecărui amplasament: tip de utilaj,

capacitatea motorului, caracteristicile carburantilor şi consumurile specifice,număr de utilaje folosite pe oră;

§ vehiculele asociate fiecărei activităti şi fiecărui amplasament: tip de vehicul,capacitatea motorului, greutatea şi viteza vehiculului, caracteristicile carburantilorşi consumurile specifice, numărul de vehicule folosite pe oră, lungimea drumului,numărul de curse şi numărul de kilometri parcurşi, caracteristicile suprafetei derulare;

§ suprafata zonelor perturbate, lungimea drumurilor;§ măsuri de reducere a emisiilor atmosferice pentru fiecare activitate / utilaj /

amplasament.



38

Trebuie mentionat că emisiile aferente activitătilor descrise mai sus nu se produc simultan, ci auloc conform graficelor de activităti propuse de constructor. Este foarte posibil ca emisiiledatorate unor activităti similare să fie simultane atunci când ne referim la mai multeamplasamente.Volumele de lucrări, consumurile de carburanti şi debitele masice de poluanti emise vorfi prezentate separat în tabelele ce urmează. Utilajele care vor fi utilizate sunt:

§ Autocisterna cu dispde strop cu m.a.j. 5-8t§ Autogreder pana la 175cp§ Automacara 5 tf, Hmax = 6,5m deschidere max= 5,5m§ Betoniera cu cadere libera actionata electric 101-250 l§ Buldozer pe senile 81-180cp§ Compactor autopropcu rulour.(valturi) pina la 12tf§ Compactor static autoprop,cu rulouri(valturi),r8-14;de 14tf§ Excavator pe senile cu o cupa cu motor termic 0,40-0,70mc§ Excavator pe senile cu o cupa cu motor termic 0,71-1,25mc§ Motocompresor cu 1 ciocan de abataj 2,0-3,9 mc/min§ Placa vibratoare cu motor ardere interna sub 10cp 650-700kgf§ Repartizator de beton de ciment 20cp§ Topitor de bitum tractat (exclustractorul) 500-1000l§ Vibrofinisor de beton de ciment cu mot ardere int 20-25cp

Pentru transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 10 - 20 t.Principalele constructii cărora li se vor asocia activităti generatoare de poluanti în aer sunt:

§ depozitul propriu-zis ( terasamente, etanşare şi sistem de drenaj)§ suprafete carosabile betonate (platformă betonată şi căi de acces)

Constructie depozit propriu-zis (terasamente, etanşare şi sistem de drenaj)

Volumele de lucrări şi consumurile de carburanti sunt prezentate în tabelul 11.

Tabel 11. Volume de lucrări şi consumuri de carburanti pentru constructia depozitului propriu-zis (terasamente, etanşare şi sistem de drenaj)

Cantitatematerial

Consumtotal

carburantiutilaje

Consumorar

carburantiutilaje

Consumtotal

carburantivehicule

Consumorar

carburantivehicule

Consumtotal

carburantiLucrare Material

(tone)

Perioada deexecutie

(număr ore)

(l) (l) (l) (l) (l)

Săpături+umpluturi

Materialdecopertă

19457,3 96,0 13383,3 278,8 991,2 20,6 14374,5

Terasamente Balast 7206,4 128,0 8922,2 139,4 991,2 15,5 9913,4

Transportmateriale deconstructii

Beton, fier,structurirezistentă,materialefinisaje

956,8 672,0 - - 120,4 0,4 120,4

*Notă: consumurile aferente activitătilor de transport de materiale de constructii sunt asociateunui parcurs mediu de 3 km.



39

Debitele masice de poluanti emise în atmosferă

Debitele masice de poluanti sunt prezentate în Tabelele 12 - 14 pentru fiecare categorie desurse în parte.

Tabel 12. Emisii de particule generate de lucrările de constructie depozitului-propriu-zis(terasamente, etanşare şi sistem de drenaj)– emisii nedirijate

Debit poluant

(kg/h)Denumirea sursei

TSP PM1

Săpături

Îndepărtarea solului vegetal 20,899 4,1

Strângerea în grămezi a solului vegetal 1,348 0,2

Încărcarea camioanelor cu sol vegetal 0,252 0,1

Realizare teraasamente

Descărcare agregate 0,006 0,0

Împrăştiere şi compactare 0,118 0,0



40

Tabel 13. Emisii de poluanti generati de utilaje pentru constructie depozitului-propriu-zis (terasamente, etanşare şi sistem de drenaj)– emisii nedirijate

Activitate/poluant NOx N2O CH4 CO PM10 COV SO2 Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

g/h mg/hDecopertaresol vegetal 4006,6 400,7 57,2 5723,7 343,4 572,4 29,8 3,0 506,0 14,9 20,8 3,0 297,6 988,1Săpături,umpluturi,fundare 3875,4 387,5 55,4 5536,3 332,2 553,6 28,8 2,9 489,4 14,4 20,2 2,9 287,9 955,8

Tabel 14. Emisii de poluanti generati de vehicule pentru constructie depozitului-propriu-zis (terasamente, etanşare şi sistem de drenaj)– emisiinedirijate

TSP PM10 NOx N2O COV SO2 Cd Cu Cr Ni Se ZnActivitate/poluant

g/h mg/h

Vehicule-transport sol

vegetal3266,48 624,63 77,829 4,121 24,111 14,349 0,173 0,087 14,74 0,434 0,607 0,087

Vehiculetransportagregate

1633,22 312,31 38,914 2,061 12,055 7,175 0,087 0,043 7,372 0,217 0,304 0,043

Vehiculetransport

materiale pt.fundare

0,610 0,117 0,015 0,001 0,005 0,003 0,000 0,000 0,003 0,000 0,000 0,000

Nota: Emisiile prezentate generate de vehicule sunt asociate doar cu parcursul în incinta amplasamentului pe un drum de acces deaproximativ 600 m.



41

Debit poluant

(kg/h)Denumirea surseiTSP PM10

Săpături





Descărcare agregate 0,001 0,000

Împrăştiere şi compactare 0,017 0,008

Constructie de platforme carosabile


Tabel 15. Volume de lucrări şi consumuri de carburanti pentru constructie platforme carosabile

Cantitate

material

Consumtotal

carburanti

utilaje

Consumorar

carburanti

utilaje

Consumtotal

carburanti

vehicule

Consumorar

carburanti

vehicule

Consumtotal

carburanti

Lucrare Material(tone)

Perioada de

executie(număr

ore)(l) (l) (l) (l) (l)


Materialdecopertă

4869,7 48,0 3349,5 69,8 248,1 5,2 3597,6

Terasamente

Balast 1020,9 64,0 1264,0 19,7 140,4 2,2 1404,4

Transportmaterialedeconstructii

Beton, fier,structurirezistentă,materialefinisaje

1810,3 336,0 - - 227,5 0,7 227,5


Debitele masice de poluanti sunt prezentate în Tabelele 16 – 18 pentru fiecare categorie desurse în parte.

Tabel 16. Emisii de particule de particule generate de lucrările de constructie platformecarosabile – emisii nedirijate



42

Tabel 17. Emisii de poluanti generati de utilaje pentru constructie platforme carosabile – emisii nedirijate

NOx N2O CH4 CO PM10 COV SO2 Cd Cu Cr Ni Se Zn HAPActivitate/poluant

g/h mg/h

Decopertaresol vegetal 1002,8 100,3 14,3 1432,5 86 143,3 7,4 0,7 126,6 3,7 5,2 0,7 74,5 247,3

Săpături,umpluturi,fundare

969,9 97 13,9 1385,6 83,1 138,6 7,2 0,7 122,5 3,6 5 0,7 72,1 239,2

Tabel 18.Emisii de poluanti generati de vehicule pentru constructie platforme carosabile – emisii nedirijate

TSP PM10 NOx N2O CO COV SO2 Cd Cu Cr Ni Se ZnActivitate/poluant

g/h mg/hVehicule-transport solvegetal

817,51 156,3 19,47 1,031 - 6,034 3,591 0,043 0,022 3,690 0,109 0,152 0,022

Vehiculetransportagregate

231,37 44,24 5,513 0,292 - 1,708 1,016 0,012 0,006 1,044 0,031 0,043 0,006

Vehiculetransportmateriale pt.fundare

2,67 0,511 0,064 0,003 - 0,020 0,012 0,000 0,000 0,012 0,000 0,000 0,000

Turnare placăbeton carosabil-Transportbeton 118,257 22,61 2,818 0,149 - 0,873 0,519 0,006 0,003 0,534 0,016 0,022 0,003



43

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de constructie nu poate fi făcută înraport cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului nr. 462/1993pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferică şi Normelormetodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produşi de sursestationare deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM 462/1993 sereferă la surse dirijate.

De asemenea, trebuie mentionat că, prin natura lor, sursele asociate lucrărilor de constructie nupot fi prevăzute cu sisteme de captare şi evacuare dirijată a poluantilor.

Măsurile pentru controlul emisiilor de particule sunt măsuri de tip operational specifice acestuitip de surse. În ceea ce priveşte emisiile generate de sursele mobile, acestea trebuie sărespecte prevederile legale în vigoare.

6.2.2. Surse şi poluanti generati în etapa de operare

Obiectivul analizat nu este o unitate de productie. Instalatia proiectată are scopul de a asiguraspatiul de depozitare finală pentru deşeurile periculoase stabilizate şi ambalate corespunzator.Tipurile principale de deşeuri depozitate sunt cenuşa si zgura rezultate de la Incineratorul pentrudeşeuri periculoase. Procesul tehnologic si tehnologia de depozitare vor respecta prevederileurmătoarelor acte normative:

§ HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor§ Ordinul 757/2004 privind aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea

deşeurilor§ Ordinul 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor

preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista natională dedeşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri

Fluxul gestionării deşeurilor periculoase va fi urmatorul:§ Accesul camioanelor de transport special se va face catre zona de

administrare, respectiv cântar, situată în incinta instalatiei de incinerare adeşeurilor periculoase, prin intermediul drumului de acces existent

§ După inregistrare şi cântărire, în zona de receptie, deşeurilor periculoase vorfi dirijate catre statia de tratare sau către una din celulele active unde vordepune;

§ La iesirea din depozit fiecare mijloc de transport va trece pe la cantar;§ Deşeurile industriale vor fi preluate de la sursa producerii lor în ambalaje

specifice fiecarui tip de deşeu in parte. Transportul se va realiza cumijloace autorizate iar procedura va respecta Hotarârea Guvernului nr. 1061din 10/09/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase peteritoriul României;

§ Descărcarea unui transport de deşeuri va fi supravegheată si controlată de opersoana instruită în acest scop. Daca apar dubii in ce privestecaracteristicile deşeurilor si acceptarea lor pe depozit, atunci conducereadepozitului trebuie sa fie imediat informata asupra acestui fapt, astfel încât ea sapoată lua masurile necesare ;

§ Depozitarea se va face de asemenea manieră astfel încât să asigurestabilitatea stivelor de deşeuri;

§ Deşeurile periculoase vor fi depozitate în cea mai mare parte numai în formăambalată.

Ambalarea deşeurilor se va face după specificul fiecarui tip de deşeu (astfel încât să fiepreintampinată orice fel de reactie chimică) sau big-bag-uri pentru cenuşă şi zgură.



44

Tipurile de deseuri depozitate sunt in principal zgura si cenusa rezultate de laincinerator. Cantitatea depozitată anual, din această categorie de deşeuri, este de 200 tone/an.Celelalte deşeuri vor fi în cantităti variabile în functie de contractele încheiate. Până în prezentnu s-au perfectat contracte pentru colectare altor tipuri de deşeuri periculoase.

La depozit va ajunge doar un încărcător frontal (consum de motorină 10 l/h) cu care se aducdeşeurile stabilizate din zona de tratare a acestora (situată în zona Incineratorului – care nuface obiectul lucrarii de fată). Apreciem ca se vor face maxim 2 transporturi pe zi, în functie decantitătile zilnice de deşeuri care necesită depozitare.

Avînd în vedere cele anterior mentionate şi faptul că nu se vor realiza acoperiri periodice cupământ, putem considera că sursele de poluare în perioada de operare a obiectivului suntasociate cu activitătile de transport al deşeurilor stabilizate din zona de tratare a acestora cătrehalda de depozitare. Emisiile rezultate in urma acestei activitătii sunt foarte mici şi sunt redate întabelul 19.



45

Tabel 19. Emisii de poluanti generati de utilaje (încărcător frontal în etapa de operare) – emisii nedirijate

Activitate/poluant

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part. Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

kg/an kg/an*10-3

Manevraredeşeuristabilizate,cenuşă şizgură

253,76 0,884 36,816 82,16 6,76 0,006 29,79 0,052 8,84 0,26 0,36 0,052 5,2 17,26



46

6.2.3. Surse şi poluanti generati în etapa de închidere

Dupa expirarea perioadei de exploatare, cand nivelul de umplere al depozitului a ajuns la cotaproiectata, se va proceda la inchiderea acestuia. Tehnologia de inchidere a depozitului va fi inconformitate cu HG 349/2005 si Ordinul 757/2004 si urmareste reconstructia ecologica a zonei.

Realizare sisitemul de închidere propus constă în:§ strat portant, d ≥50cm, material de constructii natural sau deşeu mineral,

modulul de elasticitate ≥30 MN/mp§ Impermeabilizare cu geocompozit, g ≥ 6000 gr/mp, K = 1x10-12 m/s§ Geomembrana PEHD ≥2,5 mm§ Geocompozit drenant cu filtru pe ambele parti si folie de protectie ≥600 gr/mp§ Strat de pamânt argilos cu nisip/pietriş d ≥ 85 cm, necompactat§ Sol vegetal, d ≥ 15 cm§ Gazon, vegetatie rezistentă la eroziune

Zona se va incadra armonios în peisaj, fiind însământată şi eventual plantată ulterior.

Sursele de emisie de poluanti atmosferici în perioada de închidere a obiectivului vor fi asociateactivitătilor mentionate anterior, iar volumele de lucrări şi consumurile de carburanti suntprezentate în tabelul 20.


Tabel 20. Volume de lucrări şi consumuri de carburanti pentru închiderea depozitului

Cantitate

material

Consumtotal

carburanti utilaje

Consumorar

carburantiutilaje

Consumtotal

carburantivehicule

Consumorar

carburantivehicule

Consumtotal

carburantiLucrare Material

(tone)

Perioada de

executie(număr

ore)

(l) (l) (l) (l) (l)


Materialdecopertă

2700,0 48,0 1857,1 38,7 137,5 2,9 1994,7

Terasamente

Balast 9000,0 64,0 11142,9 174,1 1237,8 19,3 12380,7

Transportmaterialedeconstructii

Beton,fier,structurirezistentă,materialefinisaje

10,1 336,0 - - 1,4 0,0 1,4

*Notă: consumurile aferente activitătilor de transport de materiale de constructii suntasociate unui parcurs mediu de 3 km.


Debitele masice de poluanti sunt prezentate în Tabelele 21 – 23 pentru fiecare categorie desurse în parte.



47

Debit poluant

(kg/h)Denumirea sursei

TSP PM10

Săpături





Descărcare agregate 0,007 0,004Împrăştiere şi compactare 0,148 0,074

Tabel 21. Emisii de particule generate de lucrările de închiderea depozitului – emisii nedirijate



48

Tabel 22. Emisii de poluanti generati de utilaje pentru închiderea depozitului – emisii nedirijate

NOx N2O CH4 CO PM10 COV SO2 Cd Cu Cr Ni Se Zn HAPActivitate/poluant g/h mg/hDecopertaresol vegetal 555,98 55,6 7,94 794,25 47,66 79,43 4,13 0,41 70,21 2,07 2,89 0,41 41,3 137,12Săpături,umpluturi,fundare

537,77 53,78 7,68 768,25 46,09 76,82 3,99 0,4 67,91 2 2,8 0,4 39,95 132,63

Tabel 23. Emisii de poluanti generati de vehicule pentru închiderea depozitului– emisii nedirijate

TSP PM10 NOx N2O CO COV SO2 Cd Cu Cr Ni Se ZnActivitate/poluant

g/h mg/hVehicule-transport solvegetal 453,270 86,67 10,80 0,572 - 3,346 1,991 0,024 0,012 2,046 0,060 0,084 0,012Vehiculetransportagregate 2039,71 390,0 48,60 2,573 - 15,05 8,960 0,108 0,054 9,206 0,271 0,379 0,054Vehiculetransportmateriale pt.fundare

0,305 0,058 0,007 0,000 - 0,002 0,001 0,000 0,000 0,001 0,000 0,000 0,000

Nota: Emisiile prezentate generate de vehicule sunt asociate doar cu parcursul în incinta amplasamentului pe un drum de acces deaproximativ 600 m.



49

6.2.4. Prognozarea poluării aerului

Metodologia de abordare

Evaluarea impactului planului studiat asupra calitătii aerului s-a efectuat prin modelarematematică, rezultatele raportându-se la valorile limită prevăzute de Ordinul ministrului apelor şiprotecŃiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilorlimită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf,dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului,benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător, completat prin Ordinulministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.27/2007.

Ordinul nr. 592/2002, cu completările ulterioare, asigură transpunerea şi implementarea înlegislatia natională a Directivei – cadru şi a directivelor – fiice privind calitatea aerului: DirectivaConsiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calitătii aerului, publicată în JurnalulOficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 296 din 21 noiembrie 1996, Directiva Consiliuluinr. 99/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particuleîn suspensie şi plumb în aerul atmosferic, publicată în Jurnalul Oficial al ComunitătilorEuropene (JOCE) nr. L 163 din 29 iunie 1999, Directiva Parlamentului European şi a Consiliuluinr. 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul atmosferic,publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 313 din 13 decembrie 2000şi Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aeruluicu ozon, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 67 din 9 martie2002.

Valorile limită pentru protectia receptorilor sensibili prevăzute de OM nr. 592/2002, pentrupoluantii asociati obiectivului analizat (NO2, NOx, CO, SO2, PM10) sunt prezentate întabelul de mai jos.

Tabel 24. Valori limită pentru calitatea aerului ambiental conform OM 592/2002 -µg/m3

PoluantValorilimită(VL)

Timp demediere

Număr dedepăşiripermise

Limită pentruprotectia(receptor)

Anulintrării învigoare a

VL UE200 1 oră 18 ori/an Populatie 2010

NO2 40 1 an Nu estecazul

Populatie 2010

NOx 30 1 an Nu estecazul

Vegetatie 2007

CO 10.000

Valoareamaximăzilnică a

mediilor peNu estecazul

Populatie 2007

350 1 oră 24 ori/an Populatie 2007125 24 ore 3 ori/an Populatie 2007SO220 1 an Nu este

cazulEcosisteme 2007

50 24 ore 35 ori/an Populatie 2007PM10 40 1 an Nu este

cazulPopulatie 2007



50

Modelarea matematică a dispersiei poluantilor s-a efectuat, în mod distinct, pentru fiecare etapăa planului cu potential impact semnificativ asupra calitătii aerului: etapa de constructie şi etapade închidere. Pentru etapa de operare, nu a fost considerată necesară evaluarea impactuluiprin modelare, datorită emisiilor nesemnificative din această perioadă.În cadrul etapelor de constructie şi de închidere, au fost luati în considerare principalii poluantigenerati de activitătile din aceste perioade care au asociate valori limită stabilite prin OM592/2002: NO2, NOx, CO, SO2, PM10, precum şi particule totale în suspensie (TSP).

Modelul matematic de dispersie

Pentru modelarea dispersiei poluantilor, atât pentru etapa de constructie, cât şi pentru cea deînchidere, a fost utilizat modelul OML-Multi. O descriere a acestui model este prezentată maijos.

Descrierea modelului OML-Multi – model de dispersie pentru surse punctuale şi de suprafată

OML-Multi este un model de dispersie a poluantilor la scară locală dezvoltat de InstitutulNational de Cercetare a Mediului – NERI (Danemarca) în anii ’80. La nivelul anilor 90 acestmodel a devenit operational fiind utilizat pe scară largă în Danemarca pentru aplicatii practiceprivind estimarea calitătii aerului în diferite zone, putând fi rulat atât în zone urbane, cât şi înzone rurale până la o distantă de 30 km. De-a lungul anilor ’90 modelul a fost îmbunătătitatât din punct de vedere teoretic, cât şi din punct de vedere al prezentării şi vizualizăriirezultatelor.OML-Multi este un model multisursă de tip gaussian. Modelul a fost conceput în vedereaincluderii în teoria sa a principalelor fenomene fizice ce guvernează dispersia în atmosferă apoluantilor ce provin de la surse industriale sau alte tipuri de surse. Modelul poate include sursepunctuale, dar şi surse de suprafată. De asemenea s-a urmărit:

§ comportarea cât mai bună a modelului în majoritatea conditiilor atmosfericeposibile;

§ evitarea discontinuitătilor în descrierea fenomenului de dispersie;§ posibilitatea aplicării sale în scopuri operationale.

Astfel, în comparatie cu modele de tip gaussian dezvoltate până în prezent, OML-Multiintroduce:

§ noi metode pentru estimarea parametrilor de dispersie ca functii continuedepinzând de parametrii fizici ai stratului limită;

§ noi metode pentru calculul supraînăltării penei de poluant;§ modelarea fenomenului de penetrare a stratului limită;§ noi metode de tratare a dispersiei orizontale în cazul vitezelor de vânt foarte

mici sau a schimbărilor sistematice a directiei vântului;§ noi metode pentru simularea efectelor de clădire.

Initial OML a fost conceput pentru modelarea dispersiei poluantilor în teren plat, atât în zoneurbane, cât şi rurale. Noua versiune a OML dispune de câteva metode de includere aterenului complex.Versiunea finală OML-Multi este rezultatul unui proces îndelungat. De la prima sa validare prinexperimente, numeroasele noi fenomene ce au fost introduse pe parcursul timpului auimpus noi şi noi teste şi validări experimentale.

Structural, OML-Multi constă în:§ Procesorul meteorologic – metoda computatională a parametrilor fizici necesari

modelării proceselor de dispersie, pornind de la măsurători meteorologice;§ Modelul de dispersie propriu–zis – metoda computatională de estimare a

câmpurilor de concentratii într-un sistem de receptori predefinit, pe bazaparametrilor fizici şi a altor date de intrare necesare (date de emisie, informatiidespre teren etc.).



51

Procesorul meteorologic necesită ca date de intrare măsurători meteorologice orare şi douăprofile verticale de temperatură efectuate zilnic prin radiosondaj. Datele de ieşire constau înparametrii turbulentei: flux de căldură sensibilă (H), lungime Monin-Obukhov (L), viteză de

frictiune ( u* ) şi înăltime de amestec ( zi ). Partea meteorologică a OML a fost amănuntitdescrisă în numeroase publicatii (Berkowitz şi Prahm, 1982; Olesen şi Brown, 1992, Olesen şialtii, 1992).

Teoria modelului

Schema de dispersie gaussiană

OML-Multi este un model de dispersie gaussian, deci concentratia la nivelul solului estedescrisă prin forma gaussiană a penei de poluant:

unde Q este intensitatea sursei (debitul masic la emisie), hef este înăltimea efectivă a peneide poluant, celelalte notatii fiind introduse în capitolele anterioare. Reflexia la nivelul inferior şisuperior al stratului limită este introdusă prin metoda sursei imagine, dar relatia (1.1), pentrusimplitate, nu a inclus detaliat toti termenii exponentiali necesari descrierii contributiilor de lasursele imagine.Dacă parametrul de dispersie vertical σz depăşeşte de 1,2 ori valoarea înăltimii deamestec, atunci modelul generează o distributie uniformă concentratiei în planul vertical alstratului de amestec.

Parametrii de dispersie

În OML, parametrii de dispersie sunt corelati direct cu parametrii fizici ai stratului limită cedescriu starea de turbulentă a atmosferei, spre deosebire de majoritatea modelelor clasice incare parametrii de dispersie sunt calculati prin metoda Pasquill-Gifford- Turner. În consecintă,datorită variatiei, în general, a proprietătilor turbulentei cu înăltimea, modificareacorespunzătoare a parametrilor de dispersie poate face posibilă cu uşurintă abordarea surselorcu diferite înăltimi.În plus, parametrii de dispersie sunt calculati prin compunerea tuturor contributiilor provenite dela turbulentele asociată fiecărui fenomen fizic ce le generează. Ca o regulă generală încazul oricărei σ( σy sau σz ) aceasta se descompune astfel:

unde:§ σturb reprezintă dispersia datorată turbulentei atmosferice;§ σint ern este contributia provenită din fenomenul de amestecare a aerului ambiental

cu pana de poluant ascendentă. Acest fenomen este asociat cu dispersia penelor cuportantă mare);

§ σbuilding este turbulenta generată de prezenta clădirilor în apropierea surseloremitente.

Trebuie mentionat că algoritmul de calcul al parametrilor turbulentei este diferit pentru cazulpenelor de poluant non-ascensionale şi al penelor ascensionale (cu portantă mare).



52

Pe baza aceluiaşi principiu al descompunerii având de data aceasta la bază teoria statistică adifuziei (Taylor 1921) şi cercetările lui Berkowitz şi Baerentsen, termenul datorat turbulenteiatmosferice se poate scrie:

unde σmech si σconv sunt parametrii de dispersie asociati celor două procese cegenerează turbulenta atmosferică: procese mecanice şi convective.

OML implementează separat aceste 5 procese generatoare de turbulentă şi diferentiază penelede poluant în non-ascensionale şi ascensionale.

Supraînăltarea penei de poluant

OML include o procedură de determinare a supraînăltării Δh care asociază diferite formeanalitice supraînăltării pentru cele două tipuri de pene de poluant în cele 3 tipuri de stratificare aatmosferei. Pe scurt sunt abordate următoarele situatii care descriu supraînăltarea:

§ supraînăltarea initială (supraînăltarea penei ascendente – înainte deatingerea înăltimii maxime) – după Briggs (1984);

§ cazul stratificării neutre – după Briggs – uşor modificat;§ stratificare stabilă – după Briggs;§ stratificare instabilă – după Briggs – “breakup model”;§ supraînăltarea finală - cazul penei non-ascensionale;§ cazul stratificării neutre – neutral breakup;§ cazul stratificării stabile;

Corespunzător fiecărei tip de pană de poluant, cea mai mare valoare dintre cele trei calculateeste aleasă ca fiind supraînăltarea finală a penei. În final înăltimea efectivă a penei la o distantăde sursă dată este calculată astfel:

OML include în plus şi algoritmi pentru calculul supraînăltării în cazul existentei unui profil detemperatură neregulat în stratul de amestec, incluzând inversiuni termice în interiorul stratuluide amestec.

Cazul penetrării stratului de inversiune

Metoda de abordare a penetrării stratului de inversiune era până de curând abordată simplist înmajoritatea modelelor de dispersie şi consta în decuplarea totală a penei de poluant desuprafata solului. Experimental s-a evidentiat existenta unor niveluri mari ale concentratiei,aceasta datorându-se fenomenului de penetrare partială, când numai o parte a penei părăseştestratul limită cealaltă parte dispersându-se şi atingând suprafata solului.

Simple consideratii geometrice şi în plus ipoteza că lătimea penei este aproximativ egalăcu supraînăltarea (Briggs, 1984) conduc la introducerea unui factor de penetrare definit astfel:



53

Aceste factor de penetrare este folosit pentru definirea unui debit efectiv al sursei şiredefinirea înăltimii efective a penei. Astfel:

Efectul de clădire

Influenta clădirilor sau a altor obstacole aflate în apropierea sursei de emisie este tratatăîn OML utilizând procedura empirică propusă de Schulman şi Scire (1980). Efectul de clădireeste modelat presupunând existenta unei dilutii initiale a penei, deci al unui diametru initial alpenei (diferit de diametrul coşului de emisie) - R0 . Această rază este utilizată pentrumodificarea parametrilor de dispersie şi a supraînăltării penei de poluant.În esentă, procedura constă în presupunerea că prezenta clădirilor în apropierea surselorimplică existenta unei zone la o distantă 2H B (înăltimea efectivă a clădirii) în directia depropagare a vântului. Dacă supraînăltarea penei de poluant în punctul situat la această distantă(există un asemenea punct pentru fiecare directie a vântului) este mai mare ca 3HB, atunci sepresupune că pana de poluant nu este influentată de prezenta clădirii.

Algoritmul de calcul pentru sursele de suprafată

OML include o procedură pentru modelarea dispersiei poluantilor proveniti de la surse non-ascensionale de suprafată. Surse de suprafată rectangulare pentru care raportul între lungimeşi lătime nu poate depăşi 10 ( L / l 10 ), iar lungimea variază între 10 m şi 1000 m.Procedura de calcul se bazează pe asimilarea sursei de suprafată cu un număr finit de surseliniare, iar contributiile de la aceste surse sunt integrate. Pentru calculul concentratiei pe directiavântului (downwind) integrala se rezolvă analitic utilizând functia eroare. Pentru dispersialaterală integrala se rezolvă numeric utilizând tehnici numerice propuse de Romberg.În cazul plasării unui receptor în interiorul sursei, concentratia pe directia de propagare avântului ia în calcul doar segmentul corespunzător ce se întinde de la prima frontieră pedirectia de propagare până la receptor. În cazul plasării receptorului la mare distantă desursă, aceasta este asimilată simplu cu o sursă liniară.

Viteza vântului

OML foloseşte două valori distincte ale vitezei vântului:

§ u hs - viteza vântului la nivelul de emisie: folosită pentru calculul supraînăltării şi alefectelor de clădire;

§ u av - viteza vântului mediată pe verticală folosită în calculul sigmelor şi în estimareatimpului de transport.

Dependenta de înăltime a vitezei vântului este dată de teoria de similitudine (Monin şiObukhov, 1954).Functiile de similaritate folosite sunt cele propuse de Businger (1971).



54

Trebuie mentionat că OML consideră existenta unui gradient de vânt pe înăltimea cuprinsă întresuprafata solului şi cea dată de lungimea L.

Efectul de coş

OML include, de asemenea, modelarea efectului de coş (Stack tip downwash), efect ce constăîn crearea unei zone de turbulentă în jurul coşului în prezenta unei viteze mari a vântului şireducerea înăltimii de emisie. Astfel înăltimea de emisie este redusă cu:

unde D este diametrul coşului, celelalte variabile fiind deja introduse.

Datele de intrare

Datele de intrare sunt:§ datele meteorologice orare: generate într-un format specific în urma rulării

procesorului meteo;§ datele legate de surse: parametrii fizici ai surselor (surse punctuale-coşuri) sau

dimensiuni geometrice-lungime – lătime – înăltime în cazul surselor de suprafată;§ date de emisie: debite masice, temperaturi de evacuare;§ timpi de variatie: factori care descriu variatia în timp a emisiilor pentru fiecare tip de

surse introduse în model: punctuale sau de suprafată;§ date legate de reteaua de receptori: definirea coordonatelor receptorilor într-un

sistem de coordonate sferic sau rectangular.

Datele de ieşire

Datele de ieşire sunt reprezentate de câmpurile de concentratii în nodurile retelei de receptoridefinite. OML-Multi generează, în toate nodurile retelei de receptori, concentratii medii orare,medii pe 8 ore, medii zilnice, precum şi medii lunare, anuale, percentile şi alte valori statisticeimportante în evaluarea calitătii aerului. Atât pentru perioade de constructie a obiectivului,cât şi pentru cea de închidere a acestuia, calculele au fost efectuate într-o grilă de receptoricu dimensiunile de 6 x 6 km şi pasul de 25 m.

Pentru analiza impactului exclusiv datorat obiectivului, au fost incluse în calcul toate sursele deemisie descrise în paragrafele 4.2.3 şi 4.2.5. Distribuirea în timp a emisiilor s-a realizat tinândcont de graficele de executie a lucrărilor.

Pentru aplicarea procesorului meteorologic al modelului OML-Multi în vederea obtinerii datelormeteorologice în formatul specific, s-au utilizat datele meteorologice generate prin rularea înmod „downscaling” a unui model meteorologic dinamic la mezoscară. Datele necesare au fostextrase în punctele centrale ale grilelor de calcul. Astfel, a fost obtinut în final un şir complet dedate meteorologice corespunzătoare unui întreg an calendaristic, reprezentativ pentru ariastudiată.

Câmpurile de concentratii din aceşti receptori au fost interpolate prin metode specifice, iarrezultatele sunt prezentate sub forma hărtilor de poluare, în anexa acestui document, astfel:§ Distributiile spatiale ale concentratiilor de poluanti corespunzătoare etapei de constructie§ Distributiile spatiale ale concentratiilor de poluanti corespunzătoare etapei de închidere



55

6.2.5. Rezultatele modelării

Etapa de constructie

În tabelul următor sunt prezentate, în sinteză, intervalele de valori în care s-au situatconcentratiile poluantilor analizati, obtinute prin modelarea emisiilor generate de activitătileasociate cu etapa de constructie a obiectivului, atât la nivelul întregii grile de modelare alese,cât şi pe o rază de 500 m în jurul perimetrului obiectivului, şi comparatia acestora cu valorilelimită.

Tabel 25. Concentratii modelate, pe diferite intervale de mediere, pentru etapa de construct


ConcentratiiModelate:

500 m în jurulobiectivului

ConcentratiiModelate: areal de

modelareUnitate de

măsurăVL

1 h 0,0816 - 140 0,0014 - 140 mg/m3 200NO2

an 0,0017 - 3 0,0001 - 3 mg/m3 40

NOx an 0,0026 - 4 0,0001 - 4 mg/m3 30

CO 8 h 2 - 318 0,0513 - 318 mg/m3 10000

1 h 0,0003 - 1 0 - 1 mg/m3 350

24 h 0,0003 - 0,2171 0 - 0,2171 mg/m3 125SO2

an 0 - 0,014 0 - 0,014 mg/m3 20

PM10 24 h (a 36-avaloare)

0 - 20 0 - 20 mg/m3 50

24 h (valoareamaximă)

0,1113 -52 0,006 - 52 mg/m3 50

an 0,004 - 4 0,0002 - 4mg/m3

4030 min 3,08 - 1109 0,012 – 1109 mg/m3 500

24 h 0,6864 - 301 0,0323 - 301 mg/m3 150TSP

an 0,021 - 23 0,001 - 23 mg/m3 75

Poluarea cu NO2

Concentratia maximă orară (a 19-a valoare maximă)

§ Datorită activitătilor de constructie a obiectivului, se va atinge cel mult valoarea de 140mg/m3 (70 % din valoarea limită de 200 mg/m3), în timp ce concentratiile de fond pe orază de 500 m în jurul obiectivului, pornind de la limitele perimetrului acestuia, vorajunge până la 63 mg/m3 (31,5 % din valoarea limită de 200 mg/m3). Astfel, există oposibilitate de aparitie a unor depăşiri ale valorii limită pe termen scurt.



56

§ Însă, datorită surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente etapeide constructie, zona de impact a acestora va fi extrem de restrânsă şi va fi reprezentatăîn principal chiar de aria de amplasament al depozitului. Astfel, valoarea maximă se vaatinge în interiorul perimetrului obiectivului, eventualele depăşiri ale valorii limită prinefect cumulat cu fondul de poluare putând avea loc strict în această zonă. Valorileconcentratiilor datorate activitătilor de constructie vor scădea sub 10 % din maximă la200 m distantă de perimetru, neexistând pericolul de afectare a zonelor locuite sauariilor protejate cele mai apropiate. Deasemenea, impactul va avea un caractertemporar, fiind limitat la perioada de desfăşurare a lucrărilor de constructii (maxim 3luni).

Concentratia medie anuală

§ Valorile datorate constructiei obiectivului vor atinge cel mult 3 mg/m3 (7,5 % dinvaloarea limită de 40 mg/m3), reprezentând un impact foarte scăzut.

§ Valoarea maximă se va atinge în interiorul perimetrului obiectivului, şi nu va generadepăşiri ale valorii limită nici cumulat cu fondul zonei. Deasemenea, impactul va aveaun caracter temporar, fiind limitat la perioada de desfăşurare a lucrărilor de constructii(maxim 3 luni).

Poluarea cu NOx

Concentratia medie anuală§ Valorile datorate constructiei obiectivului vor atinge cel mult 4 mg/m3 (13,33 % din

valoarea limită de 30 mg/m3), reprezentând un impact foarte scăzut.§ O eventuală depăşire a valorii limită prin efect cumulat cu fondul zonei va avea loc

strict în interiorul perimetrului obiectivului şi se va datora în special surselor de emisiede pe platforma Arpechim. Deasemenea, impactul va avea un caracter temporar,fiind limitat la perioada de desfăşurare a lucrărilor de constructii (maxim 3 luni).

Poluarea cu CO

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore

§ Valorile datorate constructiei obiectivului vor atinge cel mult 318 mg/m3 (3,18 % dinvaloarea limită de 10000 mg/m3), reprezentând un impact nesemnificativ.

Poluarea cu SO2


§ Valorile datorate constructiei obiectivului vor atinge cel mult 1 mg/m3 (0,28 % dinvaloarea limită de 350 mg/m3), ceea ce constituie un impact nesemnificativ.

Concentratia maximă pe 24 h (a 4-a valoare maximă)

§ Valorile datorate constructiei obiectivului vor atinge cel mult 0,22 mg/m3 (0,18 % dinvaloarea limită de 125 mg/m3), ceea ce constituie un impact nesemnificativ.



57


§ Valorile datorate constructiei obiectivului vor atinge cel mult 0,014 mg/m3 (0,07 % dinvaloarea limită de 20 mg/m3), ceea ce constituie un impact nesemnificativ.

Poluarea cu PM10

Concentratia maximă zilnică (a 36-a valoare maximă)

§ Datorită activitătilor de constructie, se vor atinge valori de cel mult 20 mg/m3 (40 % dinvaloarea limită de 50 mg/m3), în timp ce concentratiile de fond pe o rază de 500 m înjurul obiectivului, pornind de la limitele perimetrului acestuia, vor ajunge până la 47mg/m3 (94 % din valoarea limită de 50 mg/m3). Valoarea limită va putea fi depăşitădatorită impactului cumulat, însă eventualele depăşiri vor avea loc strict în interiorulperimetrului amplasamentului, fiind limitate şi în timp, la perioada de desfăşurare alucrărilor de constructii (maxim 3 luni). Astfel, nu va exista pericolul de afectare azonelor locuite sau ariilor protejate cele mai apropiate.

Concentratia maximă zilnică (valoarea maximă)

§ Datorită activitătilor de constructie, se va putea atinge o valoare maximăabsolută a concentratiei zilnice de cel mult 52 mg/m3 (104 % din valoarea limită de 50mg/m3).


§ Valorile datorate constructiei obiectivului vor atinge cel mult 4 mg/m3 (10 % dinvaloarea limită de 40 mg/m3), în timp ce concentratiile de fond pe o rază de 500 m înjurul obiectivului, pornind de la limitele perimetrului acestuia, vor ajunge până la 41mg/m3 (102,5 % din valoarea limită de 40 mg/m3). Acest lucru arată un impact foartescăzut al obiectivului pe termen lung, depăşirea valorii limită putând fi pusă în specialpe seama altor surse de emisie. Valoarea concentratiei medii anuale mult mai micădecât valorile maxime zilnice datorate activitătilor de constructie a depozitului aratăcaracterul extrem de temporar al impactului, perioada de desfăşurare a lucrărilor deconstructie fiind scurtă.

Poluarea cu TSP

Concentratia maximă pe 30 de minute (valoarea maximă)

§ Valorile datorate constructiei obiectivului vor putea atinge 1109 mg/m3 (221,8 % dinvaloarea limită de 500 mg/m3). Valoarea limită va fi depăşită datorită contributieiobiectivului, însă aceste depăşiri vor avea loc strict în interiorul amplasamentului şi înimediata vecinătate a acestuia, valorile concentratiilor scâzând sub 10 % din valoareamaximă la 200 m distantă de limita perimetrului obiectivului.

§ Deasemenea, se poate afirma că acest impact mare va avea loc pe o perioadă foartescurtă de timp, având în vedere faptul că lucrările de constructie se desfăşoară pe operioadă de maxim 3 luni.



58


§ Valorile datorate constructiei obiectivului vor atinge cel mult 301 mg/m3 (200,67 % dinvaloarea limită de 150 mg/m3). Valoarea limită va fi depăşită datorită contributieiobiectivului, însă aceste depăşiri vor avea loc strict în interiorul amplasamentului,valorile concentratiilor scăzând sub 10 % din valoarea maximă la 200 m distantă delimita perimetrului obiectivului.

§ Deasemenea, se poate afirma că acest impact mare va avea loc pe o perioadă foartescurtă de timp, având în vedere faptul că lucrările de constructie se desfăşoară pe operioadă de maxim 3 luni.


§ Valorile datorate constructiei obiectivului vor atinge cel mult 23 mg/m3 (30,67 % dinvaloarea limită de 75 mg/m3). Şi aici, se observă impactul scăzut pe termen lung, datoratperioadei scurte de timp în care se desfăşoară lucrările de constructie (maxim 3 luni).

Etapa de închidere

În tabelul următor sunt prezentate, în sinteză, intervalele de valori în care s-au situatconcentratiile poluantilor analizati, obtinute prin modelarea emisiilor generate de activitătileasociate cu etapa de închidere a obiectivului, atât la nivelul întregii grile de modelare alese, câtşi pe o rază de 500 m în jurul perimetrului obiectivului, şi comparatia acestora cu valorile limită.

Tabel 26. Concentratii modelate, pe diferite intervale de mediere, pentru etapa de închidere

Poluant Timp de mediereConcentratiiModelate:



modelareUnitate demăsură VL

1 h 0,0067 - 26,72 0 - 26,72 mg/m3 200NO2

an 0,0002 - 0,4692 0 - 0,4692 mg/m3 40NOx an 0,0003 - 0,7038 0 - 0,7038 mg/m3 30

CO 8 h 0,1988 - 57,38 0,0058 - 57,38 mg/m3 10000

1 h 0,0141 - 0,258 0 - 0,258 mg/m3 350

24 h 0 - 0,0804 0 - 0,0804 mg/m3 125SO2

an 0 - 0,005 0 - 0,005 mg/m3 20

24 h (a 36-avaloare) 0 - 5,34 0 - 5,34 mg/m3 50

24 h (valoareamaximă)

0,0729 – 19,52 0,002 – 19,53 mg/m3 50PM10

an 0,0022 - 1,38 0,0001 - 1,38 mg/m3 40



59

Poluant Timp de mediereConcentratiiModelate:



modelareUnitate demăsură VL

30 min 1,85 – 548,5 0,053 – 548,5 mg/m3 500

24 h 0,4362 - 134 0,0139 - 134 mg/m3 150TSP

an 0,0132 - 11,78 0,0006 - 11,78 mg/m3 75

Poluarea cu NO2


§ Datorită activitătilor aferente etapei de închidere a obiectivului, se va atinge cel multvaloarea de 26,72 mg/m3 (13,36 % din valoarea limită de 200 mg/m3), în timp ceconcentratiile de fond pe o rază de 500 m în jurul obiectivului, pornind de la limiteleperimetrului acestuia, vor ajunge până la 63 mg/m3 (31,5 % din valoarea limită de 200mg/m3).

§ Datorită surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente etapei deînchidere, zona de impact a acestora va fi extrem de restrânsă şi va fi reprezentată înprincipal chiar de aria de amplasament al depozitului. Astfel, valoarea maximă se vaatinge în interiorul perimetrului obiectivului, valorile concentratiilor datorate activitătilorde închidere scâzând sub 10 % din maximă la 200 m distantă de perimetru,neexistând pericolul de afectare a zonelor locuite sau ariilor protejate cele maiapropiate. Deasemenea, impactul va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioadade desfăşurare a lucrărilor de închidere a depozitului (1 lună).


§ Valorile datorate închiderii obiectivului vor atinge cel mult 0,47 mg/m3 (1,17 % dinvaloarea limită de 40 mg/m3), reprezentând un impact nesemnificativ.

§ Valoarea maximă se va atinge în interiorul perimetrului obiectivului, şi nu va generadepăşiri ale valorii limită nici cumulat cu fondul zonei. Deasemenea, impactul va aveaun caracter temporar, fiind limitat la perioada de desfăşurare a lucrărilor de închidere (1lună).

Poluarea cu NOx


§ Valorile datorate închiderii obiectivului vor atinge cel mult 0,7 mg/m3 (2,33 % dinvaloarea limită de 30 mg/m3), reprezentând un impact foarte scăzut.

§ O eventuală depăşire a valorii limită prin efect cumulat cu fondul zonei va avea locstrict în interiorul perimetrului obiectivului şi se va datora în special surselor de emisiede pe platforma Arpechim. Deasemenea, impactul va avea un caracter temporar,fiind limitat la perioada de desfăşurare a lucrărilor de închidere (1 lună).



60

Poluarea cu CO

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore

§ Valorile datorate închiderii obiectivului vor atinge cel mult 57,38 mg/m3 (0,57 % dinvaloarea limită de 10000 mg/m3), reprezentând un impact nesemnificativ.

Poluarea cu SO2


§ Valorile datorate închiderii obiectivului vor atinge cel mult 0,08 g/m3 (0,02 % dinvaloarea limită de 350 g/m3), ceea ce constituie un impact nesemnificativ.

Concentratia maximă pe 24 h (a 4-a valoare maximă)

§ Valorile datorate închiderii obiectivului vor atinge cel mult 0,08 mg/m3 (0,064 % dinvaloarea limită de 125 mg/m3), ceea ce constituie un impact nesemnificativ.


§ Valorile datorate închiderii obiectivului vor atinge cel mult 0,013 mg/m3 (0,065 % dinvaloarea limită de 20 mg/m3), ceea ce constituie un impact nesemnificativ.

Poluarea cu PM10

Concentratia maximă zilnică (a 36-a valoare maximă)

§ Datorită activitătilor de închidere, se vor atinge valori de cel mult 5,34 mg/m3 (10,68% din valoarea limită de 50 mg/m3), în timp ce concentratiile de fond pe o rază de 500 mîn jurul obiectivului, pornind de la limitele perimetrului acestuia, vor ajunge până la 47mg/m3 (94 % din valoarea limită de 50 mg/m3). Valoarea limită va putea fi depăşitădatorită impactului cumulat, însă eventualele depăşiri vor avea loc strict în interiorulperimetrului amplasamentului, fiind limitate şi în timp, la perioada de desfăşurare alucrărilor de închidere (1 lună). Astfel, nu va exista pericolul de afectare a zonelorlocuite sau ariilor protejate cele mai apropiate.


§ Datorită activitătilor de închidere, se va putea atinge o valoare maximă absolută aconcentratiei zilnice de cel mult 19,53 mg/m3 (39,06 % din valoarea limită de 50mg/m3).


§ Valorile datorate închiderii obiectivului vor atinge cel mult 1,38 mg/m3 (3,45 % dinvaloarea limită de 40 mg/m3), în timp ce concentratiile de fond pe o rază de 500 m înjurul obiectivului, pornind de la limitele perimetrului acestuia, vor ajunge până la 41



61

mg/m3 (102,5 % din valoarea limită de 40 mg/m3). Acest lucru arată un impact foartescăzut al obiectivului pe termen lung, depăşirea valorii limită putând fi pusă în specialpe seama altor surse de emisie. Valoarea concentratiei medii anuale mult mai micădecât valorile maxime zilnice datorate activitătilor de închidere a depozitului aratăcaracterul extrem de temporar al impactului, perioada de desfăşurare a lucrărilor deînchidere fiind de maxim 1 lună.

Poluarea cu TSP

Concentratia maximă pe 30 de minute (valoarea maximă)

§ Valorile datorate închiderii obiectivului vor putea atinge 548,5 mg/m3 (109,7 % dinvaloarea limită de 500 mg/m3). Valoarea limită va fi depăşită datorită contributieiobiectivului, însă aceste depăşiri vor avea loc strict în interiorul amplasamentului şi înimediata vecinătate a acestuia, valorile concentratiilor scâzând sub 10 % din valoareamaximă la 200 m distantă de limita perimetrului obiectivului.

§ Deasemenea, se poate afirma că acest impact mare va avea loc pe o perioadă foartescurtă de timp, având în vedere faptul că lucrările de constructie se desfăşoară pe operioadă de maxim 1 lună.


§ Valorile datorate închiderii obiectivului vor atinge cel mult 134 mg/m3 (89,33 % dinvaloarea limită de 150 mg/m3). Zona de impact va fi reprezentată de interiorulperimetrului amplasamentului, valorile concentratiilor scăzând sub 10 % din valoareamaximă la 200 m distantă de limita perimetrului.

§ Deasemenea, se poate afirma că acest impact mare va avea loc pe o perioadă foartescurtă de timp, având în vedere faptul că lucrările de închidere se desfăşoară pe operioadă de maxim 1 lună.


§ Valorile datorate închiderii obiectivului vor atinge cel mult 11,78 mg/m3 (15,72 % dinvaloarea limită de 75 mg/m3). Şi aici, se observă impactul scăzut pe termen lung,datorat perioadei scurte de timp în care se desfăşoară lucrările de închidere(maxim 1 lună).

6.3. Evaluare efectelor asupra solului

6.3.1. Surse de poluare a solurilor

In perioada de executie§ scurgerile de carburanti si diverse alte substante de la de la utilajele de constructie

(uleiuri, carburanti etc.);§ deseuri menajere rezultate din activitatea umana depozitate necorespunzator.

Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care pot provoca intimpul executiei neplaceri din punct de vedere al poluarii solului.

Principalii potentiali poluanti sunt motorina si uleiurile arse. Acestea pot ajunge sa afectezecalitatea solului prin:



62

§ spalarea utilajelor sau a masinilor in santier;§ repararea utilajelor, efectuarea shimburilor de ulei in spatii neamenajate;§ stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipienti improprii.

In perioada de functionare§ scurgerile de ape contaminate de la:

- depozitarea deseurilor;- rezervor de levigat;- sistem de drenaj levigat.

§ manipularea defectuoasa a deseurilor.

Executia depozitului conform pentru deseuri periculoase Bradu prevede toate masurilenecesare pentru ca apele reziduale sa nu se scurga la suprafata terenului.

Descrierea sistemului de drenaj al levigatului s-a facut la capitolul 4.1.5.3. Realizarea acestorsisteme minimizeaza efectele pe care apele incarcate cu poluanti le-ar putea avea asupramediului (inclusiv solul).

6.3.2. Prognozarea impactului

Executia lucrarilor in sine nu poate produce impact asupra subsolului sau apei freatice in fazade executie.

Totusi o proasta organizare a executiei poate avea efecte negative:

§ Sapaturile nu se executa la cotele stabilite in proiect§ Daca nu se respecta zonele de depozitare a deseurilor§ Daca repatiile utilajelor nu se fac in locuri amenajate§ Daca utilajele defecte nu sunt retrase din frontul de lucru§ Daca pamaturile contaminate nu sunt depozitate corespunzator

Respectarea tehnologiilor de exploatare si a programului de monitorizare a instalatiilorconditioneaza protectia subsolului si a apelor subterane.

Activitatea operationala in sine nu produce poluari ale acestor factori de mediu. Ele pot aparenumai accidentental in caz de defectiuni ale sistemelor de etansare.

6.4. Impactul asupra subsolului

Executia lucrarilor in sine nu poate produce impact asupra subsolului sau apei freatice in fazade executie.

Totusi o proasta organizare a executiei poate avea efecte negative:§ Sapaturile nu se executa la cotele stabilite in proiect§ Daca nu se respecta zonele de depozitare a deseurilor§ Daca repatiile utilajelor nu se fac in locuri amenajate§ Daca utilajele defecte nu sunt retrase din frontul de lucru§ Daca pamaturile contaminate nu sunt depozitate corespunzator

Respectarea tehnologiilor de exploatare si a programului de monitorizare a instalatiilorconditioneaza protectia subsolului.

Activitatea operationala in sine nu produce poluari ale acestor factori de mediu. Ele pot aparenumai ca urmare accidentental in caz de defectiuni ale sistemelor de etansare.



63

6.5. Impactul asupra florei si faunei

In timpul perioadei de executie, impactul asupra florei si faunei existente consta in:deteriorarea directa prin indepartarea a o parte din vegetatia care este habitatul saracei fauneexistente la amplasament. Fauna din zona adiacenta ar putea fi perturbata de zgomotul siemisiile de praf datorate lucrarilor. Cu toate acestea, construirea depozitului conform pentrudeseuri periculoase va dura o perioada limitata de timp (3 luni).

Activitatile de constructie care se vor desfasura pe amplasamentul depozitului pentru deseuripericuloase nu vor produce efecte negative asupra SPA-ului, datorita distantei semnificativedintre acestea si a masurilor de prevenire a poluarii mediului si interventie in caz de deversariaccidentale. Ruta de migrare a speciilor de pasari amintite in capitolul anterior nu esteintretaiata de amplasamentul propus, deoarece ruta urmareste linia râului. Datorita distanteisemnificative, constructia amplasamentului nu va duce la devierea rutei obisnuite.

In consecinta impactul planului in timpul perioadei de constructie asupra biodiversitatii estenesemnificativ.

In timpul perioadei de exploatare

Exploatarea corespunzatoare, cu respectarea tehnologiei de exploatare, va face ca impactulfunctionarii depozitului de deseuri periculoase asupra florei si faunei locale sa fie nesemnificativ.

Lacurile de acumulare de pe Arges sunt situate la o distanta de cca 2,2 km de obiectiv, ceea ceinseamna ca activitatea care se va desfasura pe amplasamentul viitorului depozit de deseuripericuloase nu va nu va produce efecte negative asupra SPA-ului.

Din punct de vedere al poluarii apei, obiectivul va fi amplasat in aval de Lacurile de acumularede pe Arges ceea ce inseamna ca activitatea care se va desfasura pe amplasamentul studiatnu va produce efecte negative asupra SPA-ului. Levigatul rezultat din activitatea depozitului vafi colectat prin sistemul de drenaj prevazut intr-un rezervor pentru levigat. Din acest rezervorapa ajunge in statia de epurare de la Instalatia de incinerare, se trateaza corespunzator (NTPA001) si apoi este evacuata in canalul Dambovnic.

Din analiza celor prezentate mai sus rezulta ca:§ planul nu cauzeaza schimbari importante in functiile ecologice semnificative ale SPA

Lacurile de acumulare de pe Arges;§ planul nu reduce semnificativ viabilitatea populatiilor de specii din SPA Lacurile de

acumulare de pe Arges si nu reduce diversitatea sitului;§ planul nu duce la fragmentarea siturilor, din punct de vedere al functiilor ecologice

siturile se afla in amonte;§ planul nu cauzeaza pierderea sau reducerea elementelor (zone de hranire, de

reproducere, deplasare) de care depinde starea elementelor tinta ale sitului si nuperturba

§ indeplinirea obiectivelor de conservare a sitului;§ planul nu afecteaza factorii de mediu zona de conservare a SPA .

Se considera astfel impactul produs asupra florei si faunei din zona ca fiind nesemnificativ.



64

6.6. Impactul asupra peisajului

Impactul asupra peisajului este descris in cele ce urmeaza:

In perioada de executie ar putea fi cauzate unele forme de impact vizual datorita:- sapaturilor pentru terasamente;- depozitarea echipamentului;- depozitarea materialelor;- solul rezultat din excavatii.

In perioada de functionare impactul asupra peisajului este generat de:- depozitarea deseurilor;- vehiculele de transport;

Fata de situatia actuala se prognozeaza ca executia si exploatarea lucrarii va avea un impactpozitiv asupra peisajului din zona amplasamentului prin:§ sistematizarea zonei;§ plantarea zonei de protectie;§ inierbarea si plantarea suprafetei post inchidere;§ schimbarea peisajului amplasamentului dintr-o zona degradata, intr-o zona civilizata si

protejata.

Tabelul nr. 27. Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Suprafata (ha)Utilizarea terenului Inainte de punerea in

aplicare a proiectuluiDupa punerea inaplicare a proiectului Recultivata

In agricultura: - - --teren arabil - - --gradini - - --pasuni - - -Paduri - - -Drumuri - - -Zone construite (curti, -suprafata construita, - 1,70inclusiv depozit)Ape - - -Alte terenuri: - - --vegetatie plantata - 0,05 --zone umede - - --teren deteriorat - - --teren nefolosit 1,7538 1,7538 -

Lucrarile de amenajare vor contribui substantial la imbunatatirea aspectului peisagistic sivizual.

Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare

Amplasamentul va fi mascat de plantatia de protectie care se va realiza de jur imprejuruldepozitului de deseuri periculoase.

Principalul drum important din zona, DN 65 Pitesti – Bucuresti, trece la aproximativ 2 kmdistanta fata de amplasament nefiind vizibil in aceste conditii de pe sosea.



65

· spre est Recea (3.118 locuitori) 2,0 km· spre sud Oarja (2.665 locuitori) 2,2 km· spre vest Bradu (4.646 locuitori) 2,3 km

6.7. Impactul asupra mediului social si economic

Depozitul conform pentru deseuri periculoase se afla in zona industriala are ca vecinatatiterenuri agricole degradate si pe latura de nord incineratorul pentru deseuri periculoase.

Cele mai apropiate localitati sunt:

Din punct de vedere demografic, executia si exploatarea obiectivului nu are impact din punct devedere demografic. De asemenea, nu se intrevede nici dezvoltarea sau micsorarea asezariloromenesti.

Ordinul Ministerului Sanatatii pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privindmediul de viata al populatiei, prevede ca distanta de protectie sanitara pana la un depozitcontrolat de deseuri sa fie de minim 1000 m.

Prin punerea in functiune a noilor capacitati se creeaza noi locuri de munca.

Se are in vedere impactul social ca urmare a unor facilitati de interes public, care se creazadatorita realizarii lucrarilor:§ creeaza noi locuri de munca - in exploatare si in executie§ asigura venituri suplimentare la bugetul local, prin taxe si impozite§ asigura imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor§ realizarea unui depozit conform pentru deseuri periculoase va avea ca

consecinta eliminarea comertului ilegal, a depozitari ilegale si necontrolate adeseurilor periculoase, precum si unor contaminari semnificative a factorilor demediu si nu numai (apa, sol, canalizare si statii de tratare a apelor etc.)

6.8. Nivelul zgomotului

In ceea ce priveste impactul potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale locuitorilor inlegatura cu nivelul de zgomot, se poate aprecia ca acesta va inregistra un nivel ridicat fata desituatia actuala, doar in perioada de executie, ca urmare a numarului de utilaje ce vor executalucrarile.



66

50cm 50

cm

77.. MMAASSUURRII PPRROOPPUUSSEE PPEENNTTRRUU AA PPRREEVVEENNII,, RREEDDUUCCEE SSII CCOOMMPPEENNSSAA IIMMPPAACCTTUULL AASSUUPPRRAAFFAACCTTOORRIILLOORR DDEE MMEEDDIIUU

7.1. Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra apelor

Drenaj levigat

Levigatul va fi colectat printr-un sistem de drenuri absorbante (PEHD Dn 250 mm cu fante) sicolector (PEHD cu Dn 250 mm) si evacuat gravitational rezervorul colector pentru levigat cu unvolum de 50 mc. Drenurile vor fi amplasate intr-un strat drenant din pietris spalat de rausort 16/30 mm, cu grosimea de 50 cm peste generatoarea superioara a tuburilor si in campintre acestea. Drenurile absorbante sunt amplasare la o distanta de 30 m intre ele. Toatabaza depozitului este special modelata in coame, astfel incat panta suprafetei catre drenurileabsorbante este de 3% iar catre drenul colector de 2%.

Figura 8. Amplasarea drenurilor

30 m

7.1.1. Locul de descarcare al apelor uzate

Din rezervorul colector, levigatul este pompat in statia de epurare proprie de la Instalatia deincinerare a deseurilor periculoase. Statia de epurare este de tip mecano-chimica si biologica,cu o capacitate maxima de 740 mc/zi. Statia de epurare nu face obiectul lucrarii de fata.Apa rezultata in urma epurarii va indeplini conditiile de calitate impuse de NTPA 001 si va fievacuata in canalul Dambovnic.

7.1.2. Indicatori ai apelor uzate

Levigatul

Concentratiile principalelor elemente poluante din levigat variaza in functie de tipurile de depuridepozitate. Gama de deseuri depozitate este foarte larga, iar compozitia levigatului va fideterminata prin analiza periodica a levigatului rezultat din depozitul de deseuri periculaose.

7.1.3. Masuri de diminuare a impactului

Masuri de diminuare a impactului in timpul executieiIn functie de sursa de poluare si poluantul produs se impun urmatoarele masuri de protectie:

Tehnologia de executie§ depozitele provizorii de pamant se vor amplasa in afara zonelor de concentrare a

scurgerilor de suprafata;§ taluzele vor avea pante cat mai mici, astfel incat siroirile sa le afecteze cat mai putin;



67

§ locurile de depozitare temporara vor fi prevazute cu santuri de garda pentru protectiadeponiei si evacuarea rapida a apei;

§ terasamentele se vor executa pe suprafete mici, astfel incat finalizarea lor sa fie rapidasi pe cat posibil ploaia sa nu le surprinda deschise;

§ se recomanda pentru executia lucrarilor de terasamente perioada mai – septembriecand deficitul de umiditate din sol este 0

In prima jumatate a acestui interval este optima executarea terasamentelor, deoareceprecipitatiile inregistreaza valorile cele mai mici, iar evaporatia are valori ridicate.

Apa freatica nu poate fi afectata la executie datorita faptului ca pe amplasamentul propusnivelul freatic se afla la adancimea de cca 7 m, iar sapatura se realizeaza la adancimi cuprinseintre 1,5 si 3,0 m .

Manevrarea pamanturilor din amplasament se va face cu utilaje terasiere specifice.

Utilajele terasiere si de transport§ utilajele terasiere si de transport care vor lucra la executia depozitului vor fi verificate in

ceea ce priveste starea lor tehnica. Proprietarii acestora vor fi obligati sa prezintedocumentele care sa ateste acest lucru;

§ repararea utilajelor se va efectua in spatii amenajate corespunzator, in afarasantierului. In acest scop utilajele defecte vor fi transportate in afara santierului;

§ schimbul de ulei si alimentarea cu motorina se va face tot in afara santierului, in locurispecial amenajate in acest sens;

§ se interzice spalarea masinilor sau a utilajelor terasiere in zona de lucru.

Activitatea umana§ organizarea de santier va fi dotat cu grup sanitar corespunzator;§ deseurile menajere se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in

incinta santierului in acest scop. Continutul acestora se va elimina periodic de catrefirme autorizate sau sunt transportate de catre beneficiar la depozitul conform Albota.

§ se interzice cu desavarsire arderea organizata sau nu a deseurilor. Cenusa rezultatapoate contamina atat solul cat si apa de suprafata, prin marirea turbiditatii acesteia.

Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator.Se va urmari:§ manipularea cu atentie a utilajelor;§ respectarea cailor de acces pentru utilaje;§ respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de transport;§ respectarea tehnologiei de executie;§ manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor.

Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatarii

Daca apa de suprafata poate fi tratata si cu costuri foarte mari se pot atinge parametrii apropiatide cei sanitari initiali, apa subterana are nevoie de sute de ani pentru a se putea epura. Apelesubterane reprezinta rezerva de apa potabila a omenirii si nu ne este permis sa ii afectamcalitatea sub nici o forma.Masurile luate prin proiect pentru protectia principalului factor de mediu ce ar putea fi afectat deexploatarea depozitului controlat analizat, apa, vor fi prezentate in functie de sursa de emisie apoluantului.

Deseurile propriu-zise§ interzicerea depozitarii dezorganizate sau neautorizate pe o raza de cel putin 500 m

in jurul depozitului;



68

§ verificarea deseurilor sosite la depozit si refuzarea celor necorespunzatoare (spitalicesti,toxice si/sau periculoase);

§ respectarea procesului de exploatare al depozitului.

In acest fel se va evita:§ formarea de levigat in zone fara protectie;§ introducerea ilegala de deseuri in zone neamenajate;

Procesul de producere a levigatului§ proiectarea depozitului astfel incat levigatul format sa nu poata parasi incinta de

depozitare. In acest scop, s-au asigurat pante de scurgere si s-a inchis incinta cu diguriperimetrale;

§ toata baza depozitului si taluzurile interioare ale digurilor perimetrale vor fi etansate,astfel:

Bariera geologica construita din argila si un geocompozit bentonitic (GCL).Bariera geologica construita va avea o grosime totala de 1,5 m si o permeabilitate echivalentape strat, de 10-10 m/s. Argila folosita va avea un continut:§ min. de 20% (masa) minerale argiloase cu d < 0,002 mm.§ max. de 40% (masa) nisip si pietris cu diametrul particulelor cuprins intre 0,06 si 63

mm.§ mai mare de 10%, minerale cu potential ridicat de retinere a particulelor poluante din

levigat si cu capacitate mare de umflare (cum sunt mineralele smectice, montmorilonitetc.)

Geomembrana din PEHD avand grosimea de 2,5 mm (GM)Toata baza depozitului, inclusiv digurile, vor fi etansate cu o geomembrana lisa pe ambelefete avand grosimea de 2,5 mm.

Geotextil de protectiePeste geomembrana, la interfata cu sistemul de drenaj levigat, se va instala ungeotextil de protectie avand masa de 400 g/mp.§ in rambleu, depozitul se va ridica cu o inclinare a taluzelor de 1:3, care pe langa

stabilitate asigura si o scurgere a apelor din precipitatii fara sa produca eroziuni;§ rambleul depozitului se va forma incepand de la cota -1,0 m fata de coronamentul

digului perimetral si la o distanta de 1,0 m de piciorul taluzului interior al diguluiperimetral, astfel incat sa fie asigurata preluarea levigatului de pe taluzuri in interiorulincintei de depozitare si sa se asigure spatiul necesar pentru executarea straturilor deinchidere finala;

§ sistemul de drenaj este format din:- Stratul de drenaj in grosime de 50 cm, va fi constituit din pietris spalat cu

continut de carbonat de calciu ≤10% si permeabilitatea k ≥10-3 m/s.- Conducta de drenaj care se instaleaza pe axul longitudinal al incintei, pe

directia est- vest. Conducta de drenaj avand Dn 250 mm, va fi din PEHD siva avea perforatii numai pe 2/3 din sectiunea transversala, ramanand lapartea inferioara 1/3 din sectiunea transversala neperforata, pentru a fiasigurata astfel si functia de transport a levigatului, catre conducta de evacuare.

§ evacuarea levigatului in exteriorul incintei intr-un rezervor din beton, ingropat,hidroizolat la interior cu geomembrana HDPE cu crampoane pentru fixare in beton si laexterior cu hidroizolatie bituminata protejata cu membrana tip TEFOND;

§ dupa atingerea cotei proiectate, pe intreaga suprafata a depozitului (taluzuriexterioare si platoul) se vor instala urmatoarele straturi de etansare:

- strat portant, d ≥50cm, material de constructii natural sau deseu mineral,modulul de elasticitate ≥30MN/mp



69

- Impermeabilizare cu geocompozit, g ≥ 6000 gr/mp, K = 1x10-12 m/s- Geomembrana PEHD ≥2,5 mm- Geocompozit drenant cu filtru pe ambele parti si folie de protectie ≥600 gr/mp- Strat de pamant argilos cu nisip/pietris d ≥ 85 cm, necompactat- Sol vegetal, d ≥ 15 cm- Gazon, vegetatie rezistenta la eroziune

In acest fel exfiltratiile din depozit la nivelul terenului si care ar putea ajunge in apa de suprafatadar si infiltratiile prin baza depozitului care ar putea sa ajunga in apa freatica, suntpractic excluse.Chiar daca are loc un accident punctiform datorat unei suduri imperfecte a geomembranei saugauririi acesteia din diverse motive, levigatul care se scurge si trece de etansarea primara,intalneste etansarea de baza (strat de argila). Stratul geologic natural din baza depozitului areun coeficient de permeabilitate extrem de mic K=10-9 m/s, fiind practic impermeabil. In plus latrecerea prin acest strat, levigatul sufera o epurare naturala din punct de vedere biologicdatorita fixarii ionilor pe particulele de argila.

Tehnologia de exploatare

Adoptarea unei tehnologii de exploatare corecte, care poate micsora sau chiar evita pericolul deaccidente care sa puna in pericol starea calitatii apei subterane sau a celei de suprafata estefoarte importanat.

In acest sens se recomanda urmatoarele:§ supravegherea descarcarii deseurilor in zonele de lucru active;§ elaborarea unui regulament de exploatare la darea in folosinta a depozitului;§ personalul de exploatare va respecta cu strictete toate prevederile acestui

regulament.

Activitatea umana

In fapt ea este cea care influenteaza in mod direct toata strategia de exploatare, monitoringsi eficienta a masurilor de prevedere luate prin solutiile de proiectare.Se vor lua masuri speciale pentru:§ toti salariatii vor fi instruiti cu privire la masurile speciale de protectie a mediului pe

care trebuie sa le respecte si vor fi informati cu privire la masurile coercitive ce vor filuate in caz de accidente ecologice datorate neglijentei.

§ la contractare, se va aprecia clar ce tipuri si categorii de deseuri sunt admise ladepozitare. La intrarea in depozit se vor realiza analize pe esantioane de deseuri pentrustabilirea calitatii/compozitiei/provenientei deseurilor. In cazul in care deseurile aduse nucorespund din punct de vedere fizico-chimic cu datele fisei de insotire si daca nu existao solutie optima de depozitare sunt trimise inapoi la expeditor.

Masuri constructive de diminuare a impactului asupra mediului in timpul exploatarii

§ etansarea bazei depozitului cu sintetice (geomembrana, geotextil)§ asigurarea pantelor de scurgere catre sistemul de drenaj§ sistem de drenaj cu tuburi§ rezervor colector pentru levigat§ diguri de compartimentare si perimetrale§ canale de garda



70

Masuri de diminuare a impactului postinchidere

Pentru diminuarea impactului dupa inchidere s-au luat urmatoarele masuri:§ inchiderea finala a depozitului cu sistemul de etansare descris mai sus§ mentinerea in stare de functionare a sistemului de drenaj si a forajelor de observatie§ asigurarea monitorizarii atente a zonei§ asigurarea pazei depozitului

7.2. Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului

Sursele de emisie caracteristice obiectivului nu pot fi controlate prin instalatii/sisteme pentrucaptarea şi epurarea aerului poluat. Măsurile specifice vor consta în:§ Măsuri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (în

special pământ):· stropirea cu apă a platformelor de lucru şi a drumurilor de acces în perioadele

lipsite de precipitatii;· spălarea rotilor autovehiculelor la ieşirea din şantier;· evitarea activitătilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale

generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;· limitarea ariilor perturbate din jurul platformelor;· reabilitarea terenurilor perturbate din jurul amplasamentelor, după finalizarea

lucrărilor de constructie şi a celor de închidere.§ Măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanti generati de motoarele autovehiculelor şi

utilajelor:· utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale căror emisii

respectă legislatia în vigoare;· întretinerea corespunzătoare a motoarelor autovehiculelor şi a utilajelor.

Masuri de diminuare a impactului in faza de executie

§ respectarea cailor de acces pentru utilaje;§ respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de transport ;§ deseurile menajere generate de activitatea umana din incinta se vor depozita in

containere sau pubele special amplasate in incinta santierului in acest scop. Continutulacestora se va elimina in depozit, dupa punerea lui in functiune;

§ manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor;§ asigurarea unui bun management al materialelor in timpul lucrarilor de executie.

Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare

§ Sistemul constructiv propus va fi prevazut pentru eliminarea riscurilor deproducere a poluarii solurilor:

· cai de acces betonate;· canale de garda pentru colectarea apelor pluviale;· impermeabilizarea bazei si taluzurilor interioare ale depozitului de deseurilor ;· sistem de colectare a levigatului din spatiul de depozitare ;· rezervor impermeabilizat pentru colectarea levigatului (ape posibil contaminate);· deseurile periculoase rezultate de la pretatratare sunt trasportate cu

basculante (vrac) sau cu motostivuitorul (ambalate) pana la zona de depozitarefinala, fapt care va elimina riscurile de poluari accidentale in caz de manipularidefectuoase;

· eventualele tasarii ale terenurilor din zona amplasamentului sunt diminuate la



71

maxim prin sistemul de compactare a stratului de baza al bazei depozitului sial stratelor de argila ce constituie etansarea minerala;

· digurile de contur vor fi construite conform normelor in vigoare pentru a-sipastra stabilitatea si rezistenta in timp;

§ Respectarea tehnologiei de depozitare· depozitarea deseurilor se va face prin stivuirea big-bagurilor care contin

deseuri periculoase astfel incat sa mentina stabilitatea. Tehnologia de depozitareva fi prin metoda „celulelor”, prin retragerea frontului de lucru. Astfel se va evitariscul pierderii stabilitatii masei de deseuri.

· deseurile pulverulente vor fi ambalate si apoi depozitate, evitandu-seimprastierea de catre vant a acestora.

§ Sistem de monitorizare in perioada operationala si post-inchidere· sistemul de monitorizare are in vedere masuratori topografice periodice pentru

urmarirea comportarii la tasare al depozitului.§ Pentru eliminarea impactului produs asupra terenurilor invecinate, proiectul are ca

scop plantarea de vegetatie de protectie pe perimetrul zonei afectate de construireaobiectivului.

Masuri de diminuare a impactului in faza postinchidere

Dupa expirarea perioadei de exploatare, cand nivelul de umplere al depozitului a ajuns la cotaproiectata, se va proceda la inchiderea acestuia. Zona va fi acoperita cu sol vegetal se vainsamantata. Terenul va fi redat circuitului agricol si va imbunatatii valoarea peisagistica azonei.

7.3. Masuri de diminuare a impactului asupra subsolului

In faza de executie pentru protectia subsolului sunt necesare masuri de ordin organizatoric:§ Grafice de lucru zilnice§ Verificarea cotelor de sapatura

Impactul genarat de lucrarile de executie asupra subsolului nu va fi semnificativ.Se va avea in vedere executarea de santuri care sa protejeze depozitele temporare dar siexcavatiile.Subsolul poate fi afectat pe parcursul executiei prin scurgeri accidentale de motorina, uleiuri saualte reziduuri lichide (apa menajera).In faza operationala se vor respecta cu prioritate urmatoarele, avand in vedere ca diminuareaimpactului asupra subsolului in aceasta etapa se realizeaza in primul rand prin masuriorganizatorice :

· Delimitarea zonelor zilnice de lucru· Verificarea starii tehnice a utilajelor terasiere· Monitorizarea starii taluzurilor depozitului· Monitorizarea sistemelor de colectare, transport a levigatului· Functionarea pompelor· Starea canalelor de garda

Pachetul de etansare a fost proiectat in conformitate cu HG 349/2005 privind Depozitareadeseurilor si a Ordinului MAPM nr. 757/2004 privind Normativul tehnic privind depozitareadeseurilor – construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri.In plus prin proprietatile naturale pe care le are, argila poate impiedica dispersia poluantilor, pede o parte, si poate absorbi in proportie de 50-55% substantele organice continute de levigat.



72

Faza postanchidere

Dupa expirarea perioadei de exploatare, cand nivelul de umplere al depozitului a ajuns la cotaproiectata, se va proceda la inchiderea acestuia. Tehnologia de inchidere a depozitului, va fi inconformitate cu Ordinul MAPM nr.757/2004 si urmareste reconstructia ecologica a zonei.Va trebui ca zona sa se incadreze armonios in peisaj, prin insamantarea si eventual plantareaulterioara a suprafetei. Sistemul de recuperare propus (reconstructie ecologica) asigurafolosirea zonei ca spatiu verde, in conditii sanitare cu restrictii in a fi folosit ca teren agricol.

7.4. Masuri de diminuare a impactului asupra florei si faunei

Urmatoarele masuri de diminuare a impactului asupra florei si faunei sunt propuse:· Se va planta si mentine o perdea verde de arbusti de 3 metri latime in jurul

amplasamentului.· Pentru a evita invadarea ecosistemelor seminaturale si naturale de catre plante

adventive alohtone, la plantare se vor folosi specii de arbusti autohtone rezistente,specifice zonei (Ligustrum vulgare, Cornus sanguinea, Carpinus betulus).

· Se vor respecta masurile de prevenire a deversarilor accidentale si de protectie aaerului, solului si apei (riscul unor deversari accidentale este minim) prin respectareanormelor de manipulare a deseurilor periculoase si de mentinere a zgomotului in limiteacceptabile conform standardelor in vigoare.

· Se va monitoriza respectarea normelor de protectie a tuturor factorilor de mediu intimpul perioadei de executie, astfel riscul unor deversari accidentale de poluanti esteminim.

· Se va monitoriza regulat calitatea factorilor de mediu conform cerintelor IPPC si aprogramului de monitorizare stabilit in procedura de autorizare in timpul operarii.

· Datele de monitorizare a calitatii factorilor de mediu vor fi furnizate atât autoritatii deprotectie a mediului competente cât si custozilor SPA.

· Dupa expirarea perioadei de exploatare, cand nivelul de umplere al depozitului a ajunsla cota proiectata, se va proceda la inchiderea acestuia. Tehnologia de inchidere adepozitului, va fi in conformitate cu Ordinul MAPM nr.757/2004 si urmarestereconstructia ecologica a zonei. Zona se va incadra armonios in peisaj, fiindinsamantata si eventual plantata ulterior. Sistemul de recuperare propus (reconstructieecologica) asigura folosirea suprafetei ca spatiu verde, in conditii sanitare cu restrictii ina fi folosit ca teren agricol.

7.5. Masuri de evitare a impactului asupra peisajului

In perioada de executie vor fi luate urmatoarele masuri pentru proitectia peisajului:· se va evita imprastierea materialelor de constructie,· se va evita extinderea ariei de lucru prin imprejmuirea amplasamentului;· sapaturile vor fi controlate pentru a evita imprastierea prafului;· se vor acoperi camioanele care transporta materiale;· se va curata zona dupa incheierea lucrarilor si se vor aduce imprejurimile la

conditiile naturale initiale.

In perioada de functionare masurile care se vor lua sunt urmatoarele:· zonele neconstruite vor fi plantate cu iarba,· perdea verde de arbusti pe o latime de 3m va inconjura amplasamentul. Se recomanda

ca plantarea sa inceapa in timpul fazei de constructie pentru a fi gata inperioada operationala,



73

· imprejmuirea amplasamentului,· inierbarea taluzurilor,· masuri de evitare a depozitarii necontrolate in afara depozitului.

Dupa inchiderea finala a depozitului acesta se va incadra armonios in peisaj, suprafata fiindinsamantata si eventual plantata ulterior, asigurandu-se folosirea suprafetei ca spatiu verde, inconditii sanitare cu restrictii in a fi folosit ca teren agricol.

7.6. Masuri de diminuare a impactului planului asupra mediului natural si economic

La aceasta vor contribui:· tehnologiile de exploatare in depozitul· dotarea cu masini si utilaje noi· masurile peisagistice propuse· implementarea unui sistem de asigurare a calitatii constructiilor si protectiei mediului

conf. normelor ISO· implementarea unui sistem adecvat privind tehnica securitatii muncii· introducerea unui sistem de urmarire si paza



74

88.. EEVVAALLUUAARREEAA AALLTTEERRNNAATTIIVVEELLOORR

Scopul acestui plan este acela de a asigura conditii optime pentru depozitarea, in principal, adesurilor de zgura si cenusa provenite de la instalatia de incinerare ce apartine tot SCPERFECT METAL SRL, precum si a altor deseuri periculoase cuprinse in lista anexata laprezenta lucrare.

Exista doua alternative:1. Alternativa zero – nu se va realiza depozitul conform pentru deseuri periculoase Bradu2. Alternativa 1 – se va realiza depozitul pentru conform pentru deseuri periculoase Bradu.

Alternativa zero

Nerealizare depozitul conform pentru deseuri periculoase Bradu are urmatoarele implicatii:• deseurile de zgura si cenusa rezultata de la incineratorul pentru deseuri periculoase ar trebuisa fie transportate la depozitul conform pentru deseuri periculoase Slobozia – SC VIVANISALUBRITATE S.A.

Acest lucru implica:- cheltuieli suplimentare cu transportul deseurilor- cheltuieli suplimentare cu taxa de depozitare• se va favoriza depozitarea ilegala a deseurilor periculoase• cheltuieli suplimentare cu transpoprtul pentru firmele autorizate din Arges sa transportedeseuri periculoase.

Alternativa 1

Acesta alternativa este cea prezentat in lucrarea de fata.

Motivatii pentru acceptarea amplasamentului propus in plan:• Nu exista posibilitati de inundare, spalare de catre apele de suprafata sau ploi

torentiale, zona fiind amplasata pe o cota mai inalta si la o distanta destul de mare dealbiile raurilor din zona (Arges, Dambovnic, Neajlov, Neajlovel, Rogoz) - cca. 1 – 3 km.

• Distanta fata de zona rezidentiala a localitatilor invecinate este suficient de are (cca.2 - 2,5 km);

• In zona nu au fost identificate forme de viata protejate prin lege;• Amplasamentul se preteaza pentru o asemenea investitie deareceprin PUG

Bradu acesta are destinatia de zona pentru constructii industriale;• In subteran nu au fost identificate retele de instalatii (apa, canalizare, gaze,

telefoane, electricitate, petrol) sau retea de inalta tensiune pe amplasament;• In aval de viitorul depozit de deseuri periculoase, pe directia unor eventuale

ruperi a depozitului, nu exista asezari umane, lacuri naturale sau artificiale, ci numai terenuriagricole;

• Prin implementarea planului nu se va afecta aspectul peisagistic. Se vor asiguraconditii de protectie maxima a factorilor de mediu;

• Nu exista riscuri seismice majore;• Capacitatea de depozitare maxima se apreciaza a fi de cca. 30.700mc;• Terenul, in suprafata totală de 17.538 mp, este proprietatea lui CARDOS

VIOREL FELICIAN conform Contract de vânzare-cumpărare nr. 654/4.04.2008, respectivExtras de carte funciară nr. 80866, fiind luat in folosintă de S.C. PERFECT METAL SRLBucureşti, conform Contract de comodat din 9.05.2009.



75

• Posibilitatea de extindere viitoare;• Functionarea la o distanta de cca. 100 m a Incineratorul pentru deseuri periculoase,

care apartine tot de SC PERFECT METAL SRL

Motivatii pentru alegerea solutiei constructive propuse:• Este in conformitate cu Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor –

Ordinul MMGA 757/2004 ;• Prin solutia tehnica propusa in plan Depozitului conform pentru deseuri

periculoase Bradu este in conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile in acest moment;• Impactul nesemnificativ asupra factorilor de mediu.



76

99.. PPRROOPPUUNNEERRII PPRRIIVVIINNDD MMOONNIITTOORRIIZZAARREEAA EEFFEECCTTEELLOORR SSEEMMNNIIFFIICCAATTIIVVEE AALLEEIIMMPPLLEEMMEENNTTAARRIIII PPLLAANNUULLUUII

9.1. Masuri de monitorizare a activitatii de executie

Masurile luate pentru protectia factorilor de mediu si a sanatatii umane au fost detailate încapitolele anterioare.In timpul perioadei de constructie, factorii de mediu pot fi afectati de deversari accidentale,depasiri ale limitelor de zgomot, sau gestionarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate dinconstructii sau organizarea de santier. Se vor introduce ca obligatii contractuale toate masurilede protectie a mediului mentionate in capitolele anterioare.Monitorizarea calitatii factorilor de mediu va fi efectuata de firma de constructii si reprezentantiiSC PERFECT METAL SRL prin urmarirea efectuarii lucrarilor de constructie in conformitate cuprevederile din proiect si cu toate normele de executie, protectia mediului si gestionareadeseurilor rezultate sau a apei menajere.

9.2. Masuri de monitorizare a activitatii de exploatare

Pentru functionarea in conditii de securitate fata de mediul inconjurator, se va stabili un programde monitoring al depozitului de deseuri. Acest program va cuprinde urmatoarele activitatidistincte:

- monitorizarea calitatii factorilor de mediu;- monitorizarea activitatilor de exploatare a depozitului;

Monitoringul calitatii factorilor de mediu se refera la:- urmarirea debitului (volumului) si calitatii apelor reziduale si evolutia in timp a incarcarii

poluante a acestora. Se vor monitoriza:• levigatul – in bazinul de levigat

- urmarirea nivelului si calitatii apei subterane, prin intermediul forajelor de monitorizareexecutate (3 buc);

- urmarirea calitatii apei de suprafata pentru :• canalul Dambovnic, in amonte si aval de depozit• canal de garda apa pluviala – camin de descarcare in canalul Dambovnic

- urmarirea calitatii aerului (imisii si emisii):• in zona depozitului de deseuri

- urmarirea calitatii solului in vecinatatea amplasamentului- urmarirea evolutiei florei si faunei in zona,

Stabilirea tipului de determinari si frecventa acestora se va face de comun acord cu ARPMPitesti.Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cuconditiile impuse de autoritatile competente.



77

1100.. RREEZZUUMMAATTUULL FFAARRAA CCAARRAACCTTEERR TTEEHHNNIICC

Evaluarea de impact de mediu a fost elaborata pentru planul “Depozit conform pentru deseuripericuloase Bradu, judetul Arges”.Depozitul conform pentru deseuri Bradu este amplasat in imediata vecinătate a Incineratoruluide deşeuri periculoase apartinând S.C. PERFECT METAL, pe teritoriul administrativ al comuneiBradu.La depozitare vor fi acceptate deseurile, care se regasesc pe lista anexata, in forma stabilizata,si zgura si cenusa rezultata de la incinerarea deseurilor periculoase, care se preteaza pentruacest mod de tratare. Inainte de depozitare deseurile stabilizate vor fi ambalate dupa specificulfiecarui tip de deseu. Zgura si cenusa rezultate de la incinerare se vor ambala in big bag-uri.Procesul tehnologic si tehnologia de depozitare vor respecta prevederile urmatoarelor actenormative:§ HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor§ Ordinul 757/2004 privind aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor§ Ordinul 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare

de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naŃională de deşeuri acceptate înfiecare clasă de depozit de deşeuri

Planul cuprinde urmatoarele obiecte:o Depozit propriu-ziso Canalizare levigato Canalizare ape pluvialeo Acces in depozito Platforma betonatao Imprejmuireo Plantatie de protectieo Instalatii de monitorizare

SUMAR AL IMPACTULUI: MASURI PENTRU MICSORAREA, EVITAREA SI, DACA ESTEPOSIBIL, REMEDIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE

Atat legistatia EC cat si cea nationala, impune ca acest tip de plan sa faca obiectul unuiRaport de mediu (RM). Cu alte cuvinte, un studiu cu privire la impactul potential (atat pozitiv catsi negativ) pe care planul il va avea asupra mediului. Rezultatele studiului sunt publicate intr-un RM, care include un rezumat ne-tehnic (acest document).Impactul constructiei si al exploatarii lucrarilor prevazute au fost evaluate in comparatie cusituatia existenta de mediu.Evaluarea impactului de mediu a fost realizata pentru fiecare factor de mediu si separat pentrufiecare etapa de investitie.

APA

Tehnologia si solutiile propuse pentru depozitul conform Bradu: etansarea bazei, colectarea sievacuarea levigatului, tratarea acestuia (statie de epurare proprie la Instalatia de incinerare), auscopul de a reduce la minim eventuale influente negative asupra apei de suprafata si a apeisubterane.Tehnologia de exploatare (suprafete operationale cu arii mici, monitorizarea cantitatilor dedeseuri, provenientei lor, a locurilor de depozitare, etc.) este de asemnea un element importantal acestor masuri preventive.



78

Pentru evitarea eventualelor efecte negative semnificative, este prevazut un sistem riguros demonitorizare a:• tuturor instalatiilor: sistem de etansare a bazei depozitului, sistem de drenaj sitransport levigat, statie pompare, rezervor colectare levigat, sistem de colectare si evacuare aapei din precipitatii,• gradului de umplere si gestionarea spatiului de depozitare• calitatea apei freatice, prin foraje de observatie (3 buc F1,F2 si F3)

AER

Datorită surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente atât etapei de constructie,cât şi celei de închidere, zona de impact a acestora va fi extrem de restrânsă şi va fireprezentată în principal chiar de aria de amplasament al depozitului. Impactul asupra mediuluiva fi nesemnificativ si se va manifesta temporar, in perioada de realizare a lucarilor de executiesi inchidere.În etapa de operare a depozitului, datorită surselor minore de emisii atmosferice aferenteacestei perioade, impactul asupra calitătii aerului va fi nesemnificativ.Pentru reducerea emisiilor de poluanti in aer se vor lua urmatoarele masuri:

o utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale căror emisiirespectă legislatia în vigoare,

o întretinerea corespunzătoare a motoarelor autovehiculelor şi a utilajelor, lamanevrarea pamanturilor,

o in perioada de constructie si de inchidere, se va respecta tehniologia de executiedin plan.

Pentru evitarea efectelor negative, in special asupra sanatatii salariatilor, sunt prevazute normespecifice de securitate a muncii. Muncitorii vor purta echipament de protectie.Toata zona va fimarcata cu indicatoare de avertizare.

SOLUL SI SUBSOLUL

Solutiile tehnice de realizare a incintei de depozitare pe de o parte si regulile de exploatre aacestor instalatii pe de alta parte, au scopul de a diminua efectul activitatii viitoare asuprasolului. Efectele nedorite vor fi evitate prin monitorizarea atenta a executiei lucrarilor, acomportarii lor in exploatare si a activitatii propriu-zise si interventia rapida prin masuri deremediere a defectiunilor.

BIODIVERSITE, VEGETATIE, FAUNA

In prezent locatia si zona limitrofa depozitului sunt terenuri neproductive, afectate de interventiiantropice.Categoria de folosinta a amplasamentului studiat pentru noul depozit este neproductiv. Prinsolutiile de proiectare si regulamentul de exploatre propus pentru depozitare se va evita saudiminua la minim un efect negativ asupra acestor factori de mediu. Operarea in conditii derespectare a regulamentului stabilit, de securitate si curatenie sunt actiuni care contribuie ladiminuarea si evitarea efectelor negative.

PEISAJ, POPULATIE

Planul propus se incadreaza in peisajul actual. Zonele verzi prevazute (plantatii de protectie)vor contribui la ameliorarea peisagistica a zonei.Cele mai apropiate locuinte sunt la o departare de 2 km, populatia nefiind afectata deeventualele disfunctionalitati ale depozitului.



79

INFORMATII CU PRIVIRE LA IDENTIFICAREA SI EVALUAREA EFECTELOR DIRECTE SIINDIRECTE ALE PLANULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

Efectele negative asupra factorilor de mediu sunt reduse la minim, datorita solutiilor tehniceadoptate si a regimului de functionare propus. Si in acest caz se poate vorbi mai degrabadespre efecte pozitive, astfel:

• se va pune in functiune singura instalatie de depozitare conforma pentrudeşeurile periculoase din judetul Arges

• se pun in aplicatie prevederile Directivei de depozitare Uniunii Europene si a aDirectivei IPPC cu privire al gestionarea deseurilor periculoase.

• prin asigurarea unui spatiu de depozitare adecvat pentru deseurile periculoase seva evita comertului ilegal, depozitari ilegale si necontrolate ale acestor tipuri de deseuri, carepot duce la contaminari semnificative ale factorilor de mediu si nu numai (apa, sol, canalizare sistatii de tratare a apelor etc.).

Lucrarile de constructii - montaj aferente etapei de realizare a obiectelor construite vor constituiprincipalele surse de poluare aferente obiectivului de investitii. Dintre acestea, lucrarile deterasamente (care vor necesita o schema complexa de masini, compusa din utilaje grele) suntcele caracterizate de emisii semnificative. Cu toate acestea, lucrarile nu vor fi generatoare alunui impact semnificativ asupra mediului din urmatoarele considerente:

• perioada de timp este bine delimitata;• regimul de lucru al utilajelor este definit (8-12 ore/zi);• aria de influenta este restransa (in general proximitatea frontului de lucru);• amplasamentul este asezat la o distanta suficient de mare fata de zonele

sensibile (min. 2km).



80

1111.. CCOONNCCLLUUZZIIII

§ Tehnologia si solutiile propuse pentru depozitul conform Bradu: etansarea bazei,colectarea si evacuarea levigatului, tratarea acestuia (statie de epurare proprie laInstalatia de incinerare), au scopul de a reduce la minim eventuale influente negativeasupra apei de suprafata si a apei subterane.

§ Tehnologia de exploatare (suprafete operationale cu arii mici, monitorizareacantitatilor de deseuri, provenientei lor, a locurilor de depozitare, etc.) este de asemneaun element important al acestor masuri preventive.

§ Pentru evitarea eventualelor efecte negative semnificative, este prevazut un sistemriguros de monitorizare a:

• tuturor instalatiilor: sistem de etansare a bazei depozitului, sistem dedrenaj si transport levigat, statie pompare, rezervor colectare levigat, sistemde colectare si evacuare a apei din precipitatii,• gradului de umplere si gestionarea spatiului de depozitare• calitatea apei freatice, prin foraje de observatie (3 buc F1,F2 si F3)

§ Datorită surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente atât etapei deconstructie, cât şi celei de închidere, zona de impact a acestora va fi extrem derestrânsă şi va fi reprezentată în principal chiar de aria de amplasament al depozitului.Impactul asupra mediului va fi nesemnificativ si se va manifesta temporar, in perioadade realizare a lucarilor de executie si inchidere.

§ În etapa de operare a depozitului, datorită surselor minore de emisii atmosfericeaferente acestei perioade, impactul asupra calitătii aerului va fi nesemnificativ.

§ Pentru reducerea emisiilor de poluanti in aer se vor lua urmatoarele masuri:o utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale căror emisii

respectă legislatia în vigoare,o întretinerea corespunzătoare a motoarelor autovehiculelor şi a utilajelor, la

manevrarea pamanturilor,o in perioada de constructie si de inchidere, se va respecta tehniologia de executie

din plan.§ Pentru evitarea efectelor negative, in special asupra sanatatii salariatilor, sunt prevazute

norme specifice de securitate a muncii. Muncitorii vor purta echipament deprotectie.Toata zona va fi marcata cu indicatoare de avertizare.

§ Solutiile tehnice de realizare a incintei de depozitare pe de o parte si regulile deexploatre a acestor instalatii pe de alta parte, au scopul de a diminua efectulactivitatii viitoare asupra solului. Efectele nedorite vor fi evitate prin monitorizareaatenta a executiei lucrarilor, a comportarii lor in exploatare si a activitatii propriu-zise siinterventia rapida prin masuri de remediere a defectiunilor.

§ In prezent locatia si zona limitrofa depozitului sunt terenuri neproductive, afectate deinterventii antropice.

§ Categoria de folosinta a amplasamentului studiat pentru noul depozit este neproductiv.Prin solutiile de proiectare si regulamentul de exploatre propus pentru depozitare se vaevita sau diminua la minim un efect negativ asupra acestor factori de mediu. Operareain conditii de respectare a regulamentului stabilit, de securitate si curatenie sunt actiunicare contribuie la diminuarea si evitarea efectelor negative.

§ Planul propus se incadreaza in peisajul actual. Zonele verzi prevazute (plantatii deprotectie) vor contribui la ameliorarea peisagistica a zonei.

§ Cele mai apropiate locuinte sunt la o departare de 2 km, populatia nefiindafectata de eventualele disfunctionalitati ale depozitului.

§ Din analiza rezultatelor modelării matematice a dispersiei poluantilor, atât pentru etapade constructie, cât şi pentru cea de închidere, se pot desprinde următoarele concluzii:



81

o Datorită surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente atât etapeide constructie, cât şi celei de închidere, zona de impact a acestora va fi extremde restrânsă şi va fi reprezentată în principal chiar de aria de amplasament aldepozitului. Astfel, valorile maxime ale concentratiilor poluantilor se vor atingeîn interiorul perimetrului obiectivului, la 200 m distantă de perimetru valorilescăzând sub 10 % din maximă.

o Impactul obiectivului asupra calitătii aerului va avea un caracter temporar, fiindlimitat la perioada de desfăşurare a lucrărilor aferente fiecărei etape. Astfel,impactul activitătilor de constructie va avea loc pe o perioadă de maxim 3 luni,iar impactul activitătilor de închidere a depozitului - pe o perioadă de maxim 1lună.

o Pe termen scurt, există posibilitatea depăşirii valorilor limită ale concentratiilorde TSP datorită activitătilor de constructie a obiectivului, valorile limită putând fidepăşite şi în cazul PM10 şi NO2 prin efect cumulat cu fondul de poluare alzonei de amplasament. În perioada de închidere, se vor obtine valori mult maimici ale concentratiilor, valoarea limită putând fi depăşită doar pentru TSP(concentratiile maxime pe 30 minute) şi pentru PM10 - prin efect cumulat. Acestedepăşiri pot avea însă loc strict în interiorul perimetrului obiectivului, neexistândpericolul afectării zonelor locuite sau ariilor protejate cele mai apropiate.

o Pe termen lung (1 an), valorile mici ale concentratiilor poluantilor datorateactivitătilor obiectivului (ce au loc pe perioade scurte de timp, atât în etapa deconstructie, cât şi în cea de închidere) vor genera un impact extrem de redusspre nesemnificativ, eventualele depăşiri ale valorilor limită pentru Nox sauPM10 neputând fi puse pe seama surselor de emisie asociate obiectivului.

o În cazul celorlalti poluanti analizati, impactul va fi nesemnificativ.§ În etapa de operare a depozitului, datorită surselor minore de emisii atmosferice

aferente acestei perioade, impactul asupra calitătii aerului va fi nesemnificativ.

Exploatarea depozitului trebuie facuta cu atentie, in sensul respectarii regulamentului deexploatare al depozitului si al monitorizarii factorilor de mediu.

In concluzie, realizarea depozitului conform pentru deseuri periculoase Bradu esteoportuna si contribuie la imbunatiatirea sistemului de gestionare a deseurilorpericuloase din judetul Arges si nu numai.

Documents

RAPORT DE MEDIU „Depozit conform pentru deseuri ...arpmag.anpm.ro/upload/31145_SC Perfect Metal SRL.pdf · RAPORT de MEDIU Depozit conform deseuri periculoase SC PERFECT METAL SRL