RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN MITOCapmbc-old.anpm.ro › upload › 42715_RAPORT DE MEDIU PUZ EOLIEN… · consultarea și implicarea factorilor de decizie in promovarea unor activităţi

RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL

Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău

1

Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor

Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL

Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL

2011

RAPORT DE MEDIU

PUZ

PARC EOLIAN

MITOC



2


Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL

Lista cu semnături:

Dr. Gușă Delia Nicoleta

Drd. Maftei Daniel Ioan

Dr. Ghiurcă Daniel Ștefan

Prof. Univ. Emerit dr. Rang Catalin

RAPORT DE MEDIU

PUZ

PARC EOLIAN

MITOC



3


I. Contents I. INTRODUCERE ....................................................................................................................................... 7

II. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI,

PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE ....................................................... 12

I.1. Obiectivele principale ale planului .................................................................................................... 15

I.2. Relaţia cu alte planuri şi programe ................................................................................................... 17

I.3. Conţinutul planului ........................................................................................................................... 29

I.3.1 Detalii despre amplasament ....................................................................................................... 29

I.3.2 Identificarea suprafetelor necesare pentru realizarea proiectului de parc eolian ..................... 33

Intravilanul existent și propus în cadrul P.U.Z. ................................................................................... 34

I.3.3. Elemente de construcţii şi funcţionare ale turbinelor eoliene .................................................. 38

I.3.4. Circulatia .................................................................................................................................... 42

I.3.5. Ocuparea terenurilor ................................................................................................................. 43

I.3.6. Modificările fizice ce decurg din implementarea proiectelor ce decurg din plan ..................... 44

III. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN

SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS ..................................................... 47

II.1. Localizare ......................................................................................................................................... 47

II.2. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu apă ............................................................ 48

II.3. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu aer ............................................................ 48

II.4. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu sol, subsol ................................................. 50

II.5 Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu biodiversitate ............................................ 53



4


II. 5.1. Informaţii privind aria naturală protejată de interes avifaunistic - ROSPA0058 Lacul Stânca

Costeşti (cf. ORD. 1964/2007) si ASPA Lacul Stânca Costeşti ( cf. HG 2151/2004) - afectată de

implementarea PP:.............................................................................................................................. 53

II. 5. 2.Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a

relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora:

............................................................................................................................................................ 94

II. 5.3. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate

de interes avifaunistic ....................................................................................................................... 102

II.6. Aspecte de mediu relevante pentru monumentele istorice /aşezări culturale/arhitectura ......... 106

II.7. Evoluţia stării mediului în cazul în care planul nu ar fi implementat ............................................. 106

III. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV ........................ 110

III.1. Caracteristici ale factorului de mediu APA ................................................................................... 110

III.2. Caracteristici ale factorului de mediu SOL .................................................................................... 114

III.3. Caracteristici ale factorului de mediu AER .................................................................................... 123

III.4. Zgomot şi Vibraţii .......................................................................................................................... 125

III.5. Efecte asupra peisajului ................................................................................................................ 129

III.6. Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatei si faunei terestre. ......................................... 130

IV. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUZ ....................................................... 131

V. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU

INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT

CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI ................................................................................................................ 138

VI. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:

BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII

CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI

ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI ............................................... 148

VI.1. Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei ........................................................................... 148



5


VI.2. Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural, inclusive cel architectonic arheologic şi

peisagistic .............................................................................................................................................. 150

VI.3. Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană ........................................................................ 150

VI.4. Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite .................................................................... 152

VI.5. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor electrice .. 153

VI.6. Interferenţa electromagnetică .................................................................................................... 154

VI.7. Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului ............................................................................ 155

VI.8. Impactul cumulat .......................................................................................................................... 156

VI.9. Gestiunea deşeurilor .................................................................................................................... 157

VII. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN

CONTEXT TRANSFRONTIERA ..................................................................................................................... 160

VIII. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE

EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI ........................ 161

VIII.1. Măsuri de prevenirea riscului în perioada de construcţii –montaj ............................................ 161

IX. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE

A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT DEFICIENŢELE

TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE ......... 167

IX.1. Analiza alternativelor .................................................................................................................... 167

IX.1.1. Alternativa „ZERO” ................................................................................................................. 168

IX.1.2. ALTERNATIVE DE AMPLASARE ŞI DE PROIECTARE ................................................................. 168

IX.1.3. ALTERNATIVE TEHNOLOGICE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PE BAZA ENERGIEI

EOLIENE ............................................................................................................................................. 169

IX.2. EVALUAREA IMPACTULUI ............................................................................................................. 170

X. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE

ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI .............................................................................. 174

XI. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .............................................................................................. 177



6


Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei ................................................................................... 178

Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural, inclusive cel architectonic arheologic şi

peisagistic .............................................................................................................................................. 180

Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană .................................................................................. 180

Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite .............................................................................. 182

Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor electrice ........... 183

Interferenţa electromagnetică.............................................................................................................. 184

Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului ..................................................................................... 185

Impactul cumulat .................................................................................................................................. 185

Gestiunea deşeurilor ............................................................................................................................. 186



7


I. INTRODUCERE

DENUMIREA PLANULUI:

PLAN URBANISTIC ZONAL AMENAJARE PARC EOLIAN – AEOLUS 1

– extravilan comuna Mitoc, judetul Botosani

BENEFICIARUL PUZ – Primaria Mitoc

TITULAR PROIECT: SC RENN CONSULT SRL CAMPINA pentru

SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL

PROIECTANT:

SC CONSYS SRL BOTOSANI

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:

SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al elaboratorilor de

studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM,

BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745

509779, nr. fax 0334 407239, email [email protected],

[email protected]

AMPLASAMENT : Parcul eolian va fi compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele

transport energie electrica, statie de colectare si transformare energie electrica si

este propus a se amplasa in comuna Mitoc, județul BOTOSANI.

Comuna Mitoc este situata in partea de nord a judetului Botosani are in

componenta doua sate: Mitoc –resedinta administrativa si Horia .

Se invecineaza cu:

- la E cu Republica Moldova

- la S cu comuna Manoleasa

mailto:[email protected]




8


- la V cu comuna Avrameni

- la N cu comuna Cotusca

Accesul pe teritoriul adminstrativ al comunei se realizeaza prin DN 24C,

drum nemodernizat, pietruit intre localitatile Radauti Prut- Mitoc –

Manoleasa Prut si DJ 294A.

Teritoriul administrativ al comunei are o suprafață de 4450 ha din care 420

ha intravilan si 4030 ha extravilan.



9


Investiţia “PARC EOLIAN - AEOLUS 1 situat in extravilanul com. Mitoc,

jud. Botosani”, va fi alcatuita din 46 turbine eoliene cu putere instalata de 2.5-

3Mw, cu o putere totala instalata de 115-138 MW .

Terenurile analizate in PUZ, reprezinta suprafete mari din comuna si au fost

impartite in mai multe zone:

Zona 1 situata in partea de nord-vest a comunei si a satului Horea, la limita

teritoriului administrativ al comunei Cotusca, pe ambele parti ale DN 24C are o

suprafata de 53,65 ha;

Zona 2 situata in partea de centru a teritoriului administrativ, intre

localitatile Mitoc si Horea si DN 24C are o suprafata de 508,02 ha;

Zona 3 situata in partea de sud est a teritoriului administrativ, pe ambele

parti ale DN 24C si DJ 294A si la limita teritoriului administrativ al comunelor

Manoleasa si Avrameni,are o suprafata de 734,10 ha

Suprafata totala a parcului eolian este de 1295,80 ha



10




11




12


II. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR

PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM

ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

Evaluarea de mediu pentru planuri și programe este un proces conform cu

legislaţia naţională privind protecția de mediului, care prevede ca planurile

susceptibile a avea efecte semnificative asupra mediului, să fie supuse unui proces

de evaluare a acestor efecte înainte de aprobarea lor, în scopul promovării celei mai

favorabile alternative din punct de vedere a protectiei mediului.

Lucrarea de faţă a fost elaborată în baza Ordonanţei de Urgenţă a

Guvernului Nr.195/2005 privind Protecţia Mediului aprobată prin

Legea.265/2006, cu completările și modificarile ulterioare, a Hotărârii Guvernului

Nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe şi cu respectarea conţinutului-cadru al raportului de mediu din

Anexa nr. 2 a procedurii.

Scopul documentației este de a asigura integrarea obiectivelor şi cerinţelor

de protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea planului prin evaluarea

posibilelor efecte ale PUZ-ului elaborat pentru ”Amenajare Parc Eolian MITOC –

AEOLUS 1-Extravilan Comuna Mitoc” și de a identifica modalități de minimizare

a acestor efecte, în vederea obținerii Avizului de Mediu necesar pentru aprobarea

planului.

Orice intervenție asupra mediului natural poate produce atat efecte directe

cat si efecte indirecte care trebuiesc evaluate în scopul minimizarii pagubelor.

Necesitatea, analizării tuturor efectelor determinate de intervenția propusă și

evaluarea impactului asupra mediului este determinată de cel puţin trei argumente :

iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte

potențiale nedorite – principiul precauției;

evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor și posibilităţilor reale pentru

selecţia alternativei optime care să conducă la atingerea scopului planului cu



13


integrarea măsurilor necesare pentru respectarea prevederilor privind

protecția mediului;

consultarea și implicarea factorilor de decizie in promovarea unor activităţi

care ne pot influenţa viaţa într-un fel sau altul, corelat cu respectarea

dreptului participarii publicului la luarea deciziilor privind mediul.

Evaluarea de mediu are rolul de a analiza efectele produse prin schimbarea

destinatiei terenurilor in vederea desfasurarii unor activitati cu impact

semnificativ asupramediului si alegerea variantei optime

Evaluarea de mediu reprezinta de asemenea elaborarea raportului de mediu,

consultarea publicului si a autoritatilor publice interesate de efectele

implementarii unui plan, luarea in considerarea a raportului de mediu si a

rezultatelor consultarii publicului in procesul luarii decizional si asigurarea

informarii cu privire la decizia luata.

Raportul de mediu, care este parte a documentatiei Planului de Urbanism

Zonal – in aceasta situatie- identifica ,descrie si evaluiaza posibilele efecte

semnificative asupra mediului aparute prin aplicarea proiectului propus, alte

alternativele rationale propuse , tinand cont de amplasament si zona geografica

aferenta, conform legislatiei de mediu existente.

Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor şi cerinţelor de

protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea unui plan propus a se implementa pe

un anumit amplasament. De asemenea are rolul de a furniza informaţii factorilor de

decizie (titularul planului, autoritatile implicate, publicul interesat sau potențial

afectat) astfel încât să fie adoptate cele mai adecvate măsuri pentru reducerea sau

eliminarea potențialelor efecte negative generate de acesta, în relație directă cu

condițiile concrete din teren.

Procedura de evaluare de mediu include elaborarea raportului de mediu,

consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării

planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a

rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra

deciziei luate;

Elaborarea Raportului de mediu la PUZ s-a făcut în conformitate cu

prevederile din următoarele legi, normative și ghiduri:



14


Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr.195/2005 privind Protecţia Mediului

aprobată prin Legea.265/2006, cu completările și modificările ulterioare;

H.G. Nr.1076 din 08-07-2004 - privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

Ordinul MMP 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind

evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra

ariilor naturale protejate de interes comunitar

Ordinul 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii

de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

Legea Apelor Nr.107/1996, cu completările și modificările ulterioare;

Legea Protecţiei Muncii Nr. 90/1996;

Legea Nr. 426/2001, modificată prin OUG 61/2006 şi aprobată ca Legea

27/2007, privind regimul deşeurilor;

H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionare deşeurilor ;

H.G.Nr.188 din 20-03-2005 -norme privind descărcarea in mediu acvatic a

apelor uzate ;

OM 4/2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de

protecție și de siguranță aferente capacitaților energerice

Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 -reglementări privind evaluarea poluării

mediului ;

Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 privind condiţiile tehnice pentru protecţia

atmosferei ;

Ordonanța de Guvern nr. 57/29.06.2007, completată şi modificată prin OUG

Nr. 154/2008 - Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice.

Ordinul MMDD Nr. 1964 / 13.12.2007 privind instituirea regimului de arie

naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe de amenajare a

teritoriului și urbanism elaborat în cadrul proiectului PHARE 2004/016-

772.03.03/02.01 ”Întărirea capacității instituționale pentru implementarea

Directivelor SEA și Raportare”;



15


Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe din sectorul

energetic, elaborat în cadrul proiectului PHARE 2004/016-772.03.03/02.01

STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT (SEA) current

practices, future demands and capacity-building needs by Maria Rosário

Partidário (env. eng., MSc, PhD) Portugal, Lisbon

Wind energy developments and NATURA 2000 – Ghid EU pentru

dezvoltarea parcurilor eoliene în concordanță cu legislația EU privind

protecția naturii

Scopul elaborării Raportului de mediu

Scopul elaborării Raportului de Mediu pentru Planul de Urbanism

Zonal este integrarea obiectivelor şi cerinţelor de protecţie a mediului în

etapa de pregătirea şi adoptare a planului prin evaluarea impactului potențial

asupra mediului și identificarea alternativei optime din punct de vedere a

protectiei mediului, pentru obţinerea de catre SC INTERNATIONAL WIND

ENERGY BOTOSANI SRL .a Avizului de Mediu, necesar, pentru

aprobarea PUZ-ului întocmit pentru dezvoltarea ”Amenajare Parc Eolian

Mitoc– AEOLUS 1-Extravilan Comuna Mitoc” ( conform art 9 alin (4) din

OUG 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu

modificările și completările ulterioare).

I.1. Obiectivele principale ale planului

Obiectivele PUZ ”Amenajare Parc Eolian Mitoc – AEOLUS 1-Extravilan

Comuna Mitoc”, jud. Botoșani, constau în:

stabilirea terenurilor afectate ca urmare a realizarii PUZ și a servituților

impuse de aceasta;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din extravilanul propus;

delimitarea zonelor afectate de servituți publice, de interdicții temporare și

permanente de construire;

evidențierea deținătorilor de terenuri și modul preconizat de circulație a

terenurilor din zona de influență a exploatării;



16


precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite și

amenajate;

stabilirea destinației terenurilor care fac obiectul prezentei documentații,

aflate în extravilanul comunei Mitoc

evidențierea posibilitatilor de dezvoltare a localității ca urmare a realizării

investiției;

Obiectivele Planului Urbanistic Zonal analizat se referă la studierea zonei

si promovarea unei alternative în utilizarea anumitor suprefețe de teren din

extravilanul localității MITOC,, care să conducă la dezvoltarea economică a

localităţii în scopul ameliorării nivelului de viaţă al populaţiei prin atragerea unor

investiţii importante, care să fie realizate în contextul dezvoltării durabile şi a

protecţiei mediului înconjurător și de asemenea la o dezvoltare a zonei din punct de

vedere industrial.

Obiectivul principal al planului este realizarea unui ansamblu energetic

neconvențional -parc eolian cu stație de transformare și racord electric care au

drept scop principal producerea de energie verde prin exploatarea potentialului

eolian al zonei.

Coraborat cu acest obiectiv evidențiem şi alte obiective de importanţă

majoră:

Astfel, prin implementarea planului se pune în valoare una din principalele

resurse de energie curată, energia potenţială a vântului în zona comunei MITOC,

judeţul Botoșani, amplsată in nord-estul acestui județ.

In concordanță cu principiile dezvoltării durabile, un alt obiectiv al

planului este acela de a contribui la reducerea emisiilor de noxe în atmosferă, cum

ar fi CO2 , SO2 şi NOx prin înlocuirea unei părţi din energia electrică produsă de

termocentrale. Prin aceasta planul contribuie la realizarea angajamentelor România

asumate prin Protocolul de la Kyoto

Planul asigură de asemena crearea cadrului pentru promovarea unor

investiții noi care vor asigura dezvoltarea zonei și locuri de munca.



17


I.2. Relaţia cu alte planuri şi programe

Preocuparea pentru asigurarea resurselor energetice a trecut treptat în

ultimele decenii topul agendei politice internaţionale. Energia regenerabilă, în

special, se bucură de o atenție mare ca opţiune în ambele arene respectiv protecția

mediului şi al dezvoltării. Poziţia sa a fost consolidată în mod semnificativ în

ultima vreme de creşterea îngrijorărilor geopolitice cu privire la securitatea

aprovizionării cu energie şi creşterea preţurilor la petrol legate de la unele dintre

cele mai înalte niveluri istorice.

La nivelul Uniunii Europene, directiile de acțiune în domeniul energiei au

fost stabilite prin Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice

produsă din surse regenerabile pe piața unică de energie și de curând prin Planul

european de redresare economică, adoptat de Comisie la 26 noiembrie 2008 ca

măsură de răspuns la criza economică și financiară din Europa.

Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produsă din

surse regenerabile pe piata unică de energie stabilit ca obiectiv creșterea

contribuției energiei produse din surse regenerabile de la 14% la 22% din

consumul brut al statelor membre în 2010. Această directivă și legislația

românească de referință fixează următoarele titluri indicative:

stabilirea unei cote țintă privind consumul de energie electrică produsă din

surse regenerabile de energie, în mod diferențiat de la o țară la alta;

adoptarea de proceduri adecvate pentru finanțarea investițiilor în sectorul

surselor regenerabile de energie;

simplificarea și adecvarea procedurilor administrative de implementare a

planurilor de valorificare a surselor regenerabile de energie.

Din analiza efectuată în 2006 în raportul de progres s-a constatat faptul că UE a

atins o cotă de 7% (din consumul intern brut) și este puţin probabil să atingă țintele

stabilite pentru anul 2010, fapt care a condus la o reevaluare a situațiilor concrete

din fiecare țară și Comunitatea a convenit obiectivele pentru anul 2020.

In anul 2007 Comisia Europeană a decis că este necesar să se elaboreze noi

strategii și acte normative în vederea promovarii și susținerii producției de energie din

surse regenerabile. Astfel au fost agreate obiectivele în acest domeniu și anume:



18


- un angajament independent al UE de a atinge cel puţin o reducere de 20% din

gazele cu efect de seră până în 2020, comparativ cu nivelurile din 1990 şi un

obiectiv de reducere cu 30% până în 2020, sub rezerva încheierii unui acord

internaţional cuprinzător privind schimbările climatice;

- un obiectiv obligatoriu pentru UE ca până în 2020, 20% din producția de

energie să fie produsă din surse regenerabile.

Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Botoșani pentru

perioada 2008-2013, are ca obiectivul general:

Reducerea decalajelor de dezvoltare dintre judeţul Botoşani şi celelalte judeţe ale

regiunii Nord-Est, precum şi a decalajelor intrajudeţene dintre mediul rural şi

urban.

Dintre proiritățile de dezvoltare stabilite menționăm:

- dezvoltarea mediului rural, respeciv creșterea calitatății vieţii în zonele

rurale şi diversificarea economiei rurale. Printre măsurile identificate pentru

atingerea acestui obiectiv se numără dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii de utilităţi publice şi de comunicaţii -

extindere/modernizare/reabilitare reţele alimentare cu energie electrică și

sprijinirea diversificării economiei rurale, prin promovarea altor sectoare de

activitate;

- extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului - acţiuni de

reabilitare şi modernizare, care vor viza inclusiv construirea, modernizarea şi

extinderea surselor de energie regenerabilă (energie solară, eoliană etc.);

- dezvoltarea mediuluide afaceri cu accent pe investiţii în tehnologii moderne

şi/sau inovative, nepoluante

Planul urbanistic zonal Planul Urbanistic Zonal elaborat pentru

”AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC - AEOLUS 1 extravilan comuna

MITOC” este de asemenea corelat cu următoarele planuri naționale, regionale şi

locale:

Strategia Energetică a României în Perioada 2007 – 2020;

Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013;



19


Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României - Orizonturi

2013 – 2020 – 2030;

Strategia Regională de Dezvoltare Nord-Est 2007 – 2013;

Planul Regional de Acţiune Pentru Mediu – Regiunea N-E.

Plan Local de Acţiune Pentru Mediu - Judeţul Botoșani prin care se stabilesc

responsabilităţile Autorităţilor Locale pentru rezolvarea problemelor de

mediu din judeţ în vederea asigurării unei dezvoltării durabile;

Planul Urbanistic General Al Comunei MITOC.

Propunerile din planul elaborat pentru ”Amenajare parc eolian MITOC –

AEOLUS 1” este în deplină concordanţă cu noua politica energetică a UE,

elaborată după anul 2007, care subliniază că energia este un element esențial al

dezvoltării la nivelul Uniunii Europene, dar, în aceeasi masură este o provocare în

ceea ce privește impactul sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, a

creşterii dependenței de importul de resurse energetice precum şi a creşterii

preţului energiei. Pentru depașirea acestor provocări, Comisia Europeana (CE)

consideră absolut necesar ca UE sa promoveze o politica energetică comună,

bazată pe securitate energetică, dezvoltare durabilă și competitivitate.

Așa cum este subliniat în preambului Directivei Directivei 2009/28/CE A

Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea

utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a

Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, ”Atunci când se favorizează dezvoltarea

pieţei pentru surse regenerabile de energie, este necesar să se ţină cont de impactul

pozitiv asupra posibilităţilor de dezvoltare regionale și locale, asupra posibilităţilor

de export, asupra coeziunii sociale și încadrării în muncă, în special în privinţa

întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a producătorilor de energie

independenţi.”

Promovarea producției din surse regenerabile, promovată și prin "Pachetul

Energie” adoptat de CE este primordial având în vedere că dioxidul de carbon

rezultat din producerea energiei pe bazăde combustibili fosili înseamnă trei sferturi

din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.



20


Politica energetică a Comisiei include și un Plan de Acțiune energetic în

zece puncte, cu un calendar de măsuri prin care țările din UE să fie îndrumate pe

calea de a atinge noul obiectiv strategic.

Din punct de vedere al structurii consumului de energie primară la nivel

mondial, evoluţia și prognoza de referinţă realizată de Agentia Internațională

pentru Energie (IEA) evidenţiază pentru următoarea decadă o creștere mai rapidă a

ponderii surselor regenerabile.

Aceasta presupune folosirea mai bună a pieței interne de energie, prin

obligarea statelor membre și a organismelor naționale să ia măsuri pentru a asigura

o parte din energie din resurse regenerabile.

Punctul de plecare pentru o politică energetică pentru Europa vizează trei

aspecte:

lupta împotriva schimbărilor climatice;

promovarea creşterii economice şi a dezvoltării de noi locuri de muncă;

limitarea dependenţei externe a UE de importurile de gaze şi petrol.

În vederea atingerii acestor obiective, Comisia de Energie a UE îşi propune

să se orienteze aspra câtorva măsuri privind domeniul energiei, cum ar fi:

îmbunătăţirea eficienţei energetice;

sporirea ponderii deţinute de energiile regenerabile în cadrul surselor de

energie;

Promovarea surselor energetice regenerabile (SRE)

Evaluarea CE realizată în 2007 privind progresele făcute în dezvoltarea SRE

a ajuns la următoarele concluzii:

La nivel comunitar, s-a stabilit că, până în 2010, un procent de 21% energie

electrică produsă în statele membre UE să provină din surse regenerabile de

energie. Acest obiectiv a fost prevăzut de Directiva nr. 2001/77/EC privind

promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, care

stabileşte obiective naţionale diferenţiate.

UE rămâne liderul mondial în ceea ce priveşte energia eoliană, deţinând

60% din producţia mondială de energie electrică din această sursă. Din anul 2000

până în anul 2007, capacitatea de producere a energiei electrice din sursă eoliană a

crescut cu mai mult de 150% în UE.



21


În privinţa progreselor înregistrate de Statele – Membre (UE 25) în utilizarea

surselor regenerabile de energie, 9 State-Membre au înregistrat progrese

semnificative în domeniu iar 11 State-Membre nu au realizat ţintele propuse.

Raportul cuprinde de asemenea un număr de 8 acţiuni recomandate de

Comisie, printre care:

implementarea Directivei privind energia electrică produsă din surse

regenerabile de energie

înlăturarea barierelor administrative

îmbunătăţirea schemelor-suport

implementarea Planului de Acţiune privind Biomasa

elaborarea unui nou cadru legislativ pentru promovarea surselor regenerabile

de energie.

Potrivit prevederilor din Foaia de parcurs a Comisiei pentru Energii

Regenerabile, 34% din consumul total de energie electrică în 2020 este de aşteptat

să provină din surse regenerabile şi în jurul a 12% ar putea fi generate de energia

eoliană. Aceasta ar presupune o creştere de trei ori în ponderea actuală având în

vedere că energia eoliană are o pondere de aproximativ 4.8% în 2008 din consumul

de electricitate al UE.

Prezentăm mai jos situația comparativă a capacităților instalate de producție

a energiei electice la nivelul anului 2007,conform datelor prezentate pe site-ul UE



22


2007 total conventionala nucleara eoliana geotermala hidro

UE 779192 449129 123829 56270 698 140266

% 57,64% 15,89% 7,22% 0,09% 18,00%

RO 20203 12458 1411 3 0 6331

% 61,66% 6,98% 0,02% 0% 31,34%

Din tabelul de mai sus se poate observa diferența existentă între capacitatile

instalate pentru producerea energiei eoliene la nivel UE și Romania, chiar dacă în

ultimii ani au început a fi promovate proicete în acest domeniu.

Comisia UE pentru energie a elaborat un plan de acţiune privind energia,

format din zece puncte unde la loc de frunte se găseşte o foaie de parcurs şi alte

iniţiative de promovare a surselor regenerabile.

România, odată cu intrarea în Uniunea Europeana are și ea de facut eforturi

în acest sens și de îndeplinit câteva angajamente clare în domeniul energiilor

regenerabile

Pentru atingerea acestor obiective Guvernul României, şi-a schimbat

politica în domeniul energiei în ultimul timp fapt confirmat prin elaborarea

STRATEGIEI ENERGETICE NATIONALE.

Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea

necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț

cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață

civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor

dezvoltării durabile.

OBIECTIVELE STRATEGIEI ENERGETICE NATIONALE stabilite

prin acest document sunt:

Siguranta energetică

• Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse

energetice și limitarea dependenței de resursele energetice de import;

• Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice și a rutelor de

transport a acestora;



23


• Creșterea nivelului de adecvanţă a reţelelor naționale de transport a

energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului;

• Protecția infrastructurii;

Dezvoltare durabilă

• creșterea eficienţei energetice;

•promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;

• promovarea producerii de energie electrică și termică în centrale cu

cogenerare;

• susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor

cercetărilor aplicabile;

• reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului

înconjurător.

• utilizarea rațională și eficientă a resurselor energetice primare.

Competitivitate

• dezvoltarea pieţelor concurenţiale de energie electrică, gaze naturale,

petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera şi

servicii energetice;

• liberalizarea tranzitului de energie şi asigurarea accesului permanent şi

nediscriminatoriu al participanţilor la piaţă la reţelele de transport, distribuţie şi

interconexiunile internaţionale.

Direcțile de actiune ale strategiei energetice a României, convergente cu cele

ale politicii energetice a Uniunii Europene, sunt;

promovarea utilizării resurselor energetice regenerabile, în conformitate cu

practicile din Uniunea Europeană;

asigurarea investiţiilor pentru dezvoltarea sectorului energetic, inclusiv prin

atragerea de capital privat;

creşterea capacităţii de inovaţie şi dezvoltare tehnologică;

realizarea obiectivelor de protecţie a mediului şi reducere a emisiilor de gaze

cu efect de seră;

Așadar se accentuează imperiozitatea valorificării cât mai eficiente a

resurselor neconvenționale, regenerabile și prietenoase față de mediu, în direcția

producerii de energie.



24


Pentru sustinerea promovarii productiei de energie din surse regenerabile a

fost elaborat cadrul legislativ sectorial, din care mentionam Legea 220/27.10.2008

– Lege pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie din surse

regenerabile de energie , continuat prin Legea 139/2010 privind modificarea şi

completarea Legii nr. 220/2008.

De asemena a fost aprobat prin Ordinul nr. 1342 din 15 octombrie 2009

Ghidului de finanțare a Programului privind producerea energiei din surse

regenerabile: eoliana, geotermală, solară, biomasă și hidro

România a aderat la Parteneriatul pentru Energie Regenerabilă si Eficiență a

Energiei.

Desigur, valorificarea la maximum a întregului potențial pe diferitele

categorii de energii verzi presupune investiții serioase și presupune facilitati

acordate investitorilor din acest sector. Principalul instrument destinat investitorilor

în energii curate îl reprezintă Certificatele Verzi.

Acesta este un sistem prin care toti furnizorii de energie electrică trebuie să

achiziționeze o cotă obligatorie de energie electrică provenită din surse

regenerabile, pe care să o furnizeze consumatorilor. Un certificat verde este

echivalent cu 1 MWh de energie „curată”, iar pentru el, producatorul primește,

alături de prețul energiei electrice stabilit de piață, un preț suplimentar, stabilit pe o

piață paralelă, unde sunt tranzacționate beneficiile aduse mediului.

În acest sens, sunt încurajați agenții economici, precum și autoritățile locale

să acceseze fonduri pentru implementarea unor soluții de producere a energiei din

surse neconvenționale.

Potentialul României în domeniul producerii de energie verde este

urmatorul:

· 65% biomasă

· 17% energie eoliană

· 12% energie solară

· 4% microhidrocentrale

· 1% + 1% voltaic +geotermal



25


În cadrul conferinței de presă din data de 02.08.2007, referitoare la energiile

regenerabile, susținute de Ministrul Mediului a dat publicității harta eoliană

României întocmită de Administratia Națională de Meteorologie.

Distributia teritorială a energiilor regenerabile este:

I - Delta Dunarii (energie solară);

II - Dobrogea (energie solară energie eoliană);

III - Moldova (câmpie si platou: micro-hidro, energie eoliană, biomasă);

IV – Carpați (IV1 – Carpații de Est; IV2 - Carpatii de Sud; IV3 – Carpații de

Vest, potențial ridicat în biomasă,

micro-hidro si eoliana);

V - Platoul Transilvaniei (potențial ridicat pentru micro-hidro și biomasă);

VI - Câmpia de Vest (potențial ridicat pentru energie geotermică și eoliană);



26


VII – Subcarpații (VII1 – Subcarpații getici; VII2 – Subcarpații de curbură;

VII3 – Subcarpații Moldovei: potențial ridicat pentru biomasă, micro-hidro,

eoliană);

VIII - Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermică, energie solară).

După cum se vede din harta eoliană, zona Moldovei ( implicit zona comunei

MITOC, jud. Botoșani.) este caracterizată de viteze a vântului care fac ca

amplasamentul să fie favorabil pentru instalarea centralelor eoliene.

Prezentul PUZ este indisolubil legat de PLANUL NATIONAL DE

DEZVOLTARE 2007 - 2013 care, în vederea atingerii obiectivului global şi a

obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, măsurile şi acţiunile avute în

vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare:

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate

pe cunoştinte;

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii

sociale şi întărirea capacităţii administrative;

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul

agricol;



27


6. Diminuarea dispariţiei de dezvoltare între regiunile ţării.

Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) este suportul

dezvoltării complexe și durabile inclusiv al dezvoltării regionale a teritoriului și

reprezintă contribuția specifică a țării noastre la dezvoltarea spațiului european și

premiza înscrierii în dinamica dezvoltării economico-sociale europene.

PATN este în corelare cu priorităţii Strategiei Lisabona revizuite, care

îndeamnă “să facem din Europa un loc mai atractiv pentru a trăi şi a investi”.

Există preocupări tot mai intense privind starea mediului în Europa şi în ţară.

Provocările de mediu cu care se confruntă Guvernele ţărilor membre U.E. au

consecinţe semnificative pentru sănătatea umană calitatea vieţii cetăţenilor şi

performanţa economică.

Problemele actuale de mediu sunt deosebit de complexe, deoarece cauzele

sunt interdependente. Iniţiativele locale de rezolvare a unor probleme pot genera

probleme noi, în alt domeniu şi pot fi în contradicţie cu politicile la nivel naţional

sau regional.

Este recunoscut la scară largă că majoritatea autorităţilor locale de succes

utilizează abordarea integrată pentru a administra protecţia mediului prin adoptarea

de strategii pe termen lung şi de planuri de acţiune.

Societatea actuală se confruntă cu provocări în domeniul energiei şi

mediului, acute pentru Europa, şi în care sunt implicate toate statele membre.

Acestea sunt legate de: asigurarea unor surse de energie competitive şi curate

pentru Europa în contextul nefavorabil al schimbărilor climatice, intensificarea

cererii de energie la nivel global şi nesiguranţa privind aprovizionarea pe viitor. In

capacitatea unui stat membru de a face faţă acestor provocări va afecta alte state

membre. În cazul apariţiei unor probleme în afara Uniunii Europene, acestea pot

avea impact asupra întregii Uniuni. Acesta este motivul pentru care este necesară

elaborarea unei politici europene solide în domeniul energiei.

Analiza strategică realizată de Comisia Europeană asupra situaţiei energetice

constituie un pas important spre o politică energetică eficientă pentru Europa.

Punctul de plecare pentru o politică energetică pentru Europa vizează trei

aspecte:

lupta împotriva schimbărilor climatice,



28


promovarea creşterii economice şi a ocupării locurilor de muncă

limitarea dependenţei externe a UE faţă de sursele de enrgie din

import.

Linia directoare a noii politici reprezintă un obiectiv energetic esenţial

pentru Europa: reducerea, până în 2020, cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de

seră generate de consumul de energie al UE.

Planul Urbanistic Zonal elaborat pentru ”Amenajare Parc eolian MITOC –

AEOLUS - 1” răspunde la unul din principalele obiective naţionale de mediu cum

ar fi cel legat de rentabilizarea terenurilor agricole (o suprafaţă mică ocupată de un

turbinele eoliene în raport cu suprafaţa totală de amplasament generează o valoare

mare prin energia produsă) și reabilitarea drumurilor de exploatare din zona

propusă.

Planul Urbanistic Zonal elaborat pentru ”Amenajare Parc eolian MITOC –

AEOLUS - 1” prin promovarea unor tehnologii de ultima oră, vine să raspundă

acestor deziderate și răspunde tendințelor actuale resimțite la nivel global si

regional marcate de o acută crestere a nevoii de energie.

Energia produsă din surse regenerabile nu este poluantă şi este, teoretic,

inepuizabilă, pe termen mediu şi lung, iar costurile sale sunt influențate în special

de valoarea investiţiilor (în scădere, datorită dezvoltării producției în masă), în

condiţiile în care preţul combustibilor fosili creşte. Sursele regenerabile de energie

asigură totodată creşterea securităţii în alimentarea cu energie şi limitarea

importului de resurse energetice.

Energia eoliană s-a dovedit a fi una dintre soluţiile larg acceptate la nivel

mondial în scopul asigurării resurselor energetice necesare. Utilizarea resurselor

regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul

particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea

surselor. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe

poluante şi gaze cu efect de seră. Funcţionarea centralelor eoliene nu generează

deşeuri pe perioada funcționării.



29


In literatura de specialitate se arată că exploatarea acestui tip de echipamente

se face cu costuri unitare reduse. Costul energiei electrice produse în centralele

eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în unele ţări să fie

chiar mai mic decât în cazul energiei generate din combustibili fosili, chiar si dacă

nu se iau în considerare externalităţile negative inerente utilizării combustibililor

convenţionali.

I.3. Conţinutul planului

I.3.1 Detalii despre amplasament

Conform Plan Urbanistic General (P.U.G.) – comuna Mitoc – plan de

amenajare a teritoriului prin care s-au stabilit zonele din intravilan, zonificarea,

funcțiunile și organizarea urbanistică, s-a constatat ca zona luată în studiu este

situată în extravilanul și intravilanul comunei unde folosința actuală și cea propusă

a terenului este teren arabil,pășuni și curți construcții.

Planul Urbanistis Zonal reglementeaza functionarea unor suprafete de

teren aflate in extravilanul comunei Mitoc, care din punct de vedere juridic aparţin

domeniului privat al persoanelor fizice , sau juridice şi care au fost închiriate sau

concesionate de către SC INTERNAŢIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL

pe terenurile studiate se va amplasa Parcul Eolian – AEOLUS 1 – si se afla în

extravilanul comunei Mitoc.

Planul Urbanistic Zonal a fost întocmit în scopul introducerii în intravilan și

modificarea destinației funcționale a zonei analizate, din zonă cu destinație

agricolă prin apariția elementului major de activitate economică, în zonă cu

destinație agricol-industrială necesară “CONSTRUIRII PARCULUI EOLIAN,

DRUMURI DE ACCES, CABLURI ELECTRICE SUBTERANE, CENTRU

DE CONTROL SI ORGANIZARE DE SANTIER IN EXTRAVILANUL

COMUNEI MITOC, JUD. BOTOSANI”, si stabileşte amplasarea a 46



30


turbine eoliene pe amplasamentele hotărâte de beneficiar în urma studiilor

eoliene effectuate in zona.

In vederea începerii demersurilor legale pentru realizarea ansamblului

energetic neconvențional, au fost emis de către Consiliul Județean Botoșani

certificatul de urbanism, prin care se solicită întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal

și se identifica reglementari obligatorii necesar a fi studiate in cadrul documentatiei

de fata, in conformitate cu prevederile Art 32 din Legea 350/2001 privind

amenajarea teritoriului şi urbanismul

SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL își propune să

construiască și să pună în funcțiune pe acest amplasament un parc eolian ce va

produce energie electrică din surse neconvenționale regenerabile – energia eoliană,

alcatuit din 46 centrale eoliene de cca 2500-3000kw, cu o putere totala instalata de

115-138 MW.

Pentru reglementarea indicilor urbanistici maximali, a zonelor edificabile, a

zonelor de protecție și a zonelor de siguranță a fost întocmit studiu urbanistic Plan

Urbanistic Zonal.

Terenul pe care va trebui să fie amplasat PARCUL EOLIAN, a fost ales

ţinând cont de anumite criterii social- economice şi tehnice cum ar fi:

costurile legate de pregătirea terenului și posibilitățile de acces;

posibilităţile de conectare la utilităţi necesare;

gradul de afectare a factorilor de mediu;

varianta ,,0,, de utilizare a terenului

gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei

caracteristicile terenului de fundare pentru asigurarea rezistentei

necesare realizarii unor astfel de instalatii

potenţialul eolian din zonă, dat fiind costurile ridicate de realizarea

investiţiei.

Așa cum este precizat în Certificatul de urbanism, terenul este situat în

extravilanul și intravilanul localității, cu categoria de folosință – teren arabil,

pășuni curți construcții. Funcțiunile premise în conformitate cu PUG comunei

MITOC sunt lucrări pentru magistrale căi de cominicație, îmbunătățiri funciare,



31


rețele de telecomunicații ori alte lucrări de infrastructură, construcții/amenajări

pentru combaterea și prevenirea acțiunilor factorilor naturali distructivi

(inundații,alunecări de teren) precum și construcții și amenjări speciale. Pe

amplasament există ca utilități drumuri de exploatare și linii electrice.

CU precizează ca terenurile din extravilan nu sunt incluse într-o

documentație de urbanism avizată/aprobată.

Menționăm ca prin CU nu au fost indicate zone de protecție, situri

arheologice sau culturale. Pe amplasament nu se află rețele ale sistemelor de

irigații, imbunătățiri funciare, conducte de gaze, rețele de telefonie.

Teritoriul administrativ al comunei are o suprafață de 4450 ha învecinându-

se cu urmatoarele localități:

1. R. Moldova nord si est

2. Manoleasa sud -est

3. Avrameni sud

4. Cotusca vest

Legatura comunei cu municipiul Botosani-resedinta judetului, cu orasul

Saveni, precum si cu Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei de la

barajul Stânca-Costesti de la Radauti Prut se realizeaza prin drumul national DN

24C, precum si prin drumurile judetene DJ 282, DJ 293 si DJ 293A (drumuri de

interes judetean) care asigura legatura între comuna Mitoc cu resedintele de

comune vecine.

Pentru transportul elementelor de construcție a ansamblului energetic

neconvențional din comuna MITOC vor fi utilizate drumuri preexistente în

consecintă pentru desfasurarea in conditii bune a activitatii, pe parcursul timpului

se vor executa periodic lucrari de intretinere si reparatii a drumurilor de exploatare,

pe cheltuiala proprie a S.C. INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI

SRL cât și realizarea unor drumuri de acces pe amplasamente – deviatii din

drumurile actuale.



32


Suprafata drumurilor de exploatare noi si reabilitate ce urmează a se

realiza este de 44.096 mp Pe lângă drumurile de acces mai sunt necesare căi de

acces pentru fiecare parcelă în parte (drumuri de incintă); acestea se vor realiza pe

masură ce avansează implementarea proiectului ulterior acestui plan. Construcția

efectivă a centralelor eoliene se face etapizat, funcție de planificarea pe care o va

realiza titularul.

In zona studiată nu există reţele de alimentare cu apă, cu gaze naturale și nici

retea de canalizare.

Vecinătățile fiecărui lot se pot vizualiza în planșele cu ”Reglementări” dar și

în restul planselor anexate.

Prin documentația P.U.Z. pentru care se întocmește prezentul raport de

mediu s-a studiat și propus zonarea funcțională, restricții și permisivități, relația cu

vecinătățile și s-a reglementat zona de protecție și zona de siguranță aferentă

capacității energetice. De asemenea s-a propus reglementarea introducerii în

intravilanul comunei MITOC a suprafețelor terenurilor pe care urmează să se

desfășoare activităț de producție energie electrică.

Alegerea acestui amplasament este justificat ca fiind cel mai avantajos din

următoarele cauze :

Zona are un ridicat potenţial eolian, lucru dovedit de măsurătorile efectuate

de S.C. INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL.în studiile

preliminare acestei propuneri;

Pe acest amplasament se desfăşoară activitate agricolă, iar terenul este lipsit

de construcţii civile sau industriale, rețele care să necesite lucrări de

relocare;

Functiuna propusă - zona agricol-industrială - nu intră în conflict cu zonele

funcționale existente din vecinatate zona de productie agricol-industrială ce

va fi reglementată prin PUZ nu va afecta negativ terenurile activitățile care

se desfășoară în prezent pe teritoriul comunei;

Terenul este într-o zonă accesibilă la căile rutiere judeţene. Acesul la

parcelele pe care se propune realizarea centralelor eoliene se poate face din

drumuri de exploatare existente după realizarea unor lucrări de ameliorare;

Utilităţile necesare organizării de şantier sunt accesibile.



33


Din studiile efectuate zona nu este supusă riscurilor naturale și nu există

pericol de inundare a zonei.

I.3.2 Identificarea suprafetelor necesare pentru realizarea proiectului de parc eolian

În general, organizarea funcțională a localitații s-a păstrat, modificările

propuse nu vor acutiza probleme rezultate din disfuncționalitațile identificate în

cadrul PUG.

Reglementarile urbanistice locale stabilite în PUG MITOC pentru zona

studiată în prezent sunt cele particulare destinației agricole extravilane.

Prin PUZ s-a reglementat o suprafata maximă de edificare a construcțiilor.

Numai în interiorul acestui perimetru este permisă construirea turbinelor,

dimensionarea lor exactă facându-se la faza următoare de realizare a proiectului

tehnic.

Din documentaţia tehnică a echipamentelor Parcurilor Eoliene similare,

rezultă că suprafețele aproximative necesare sunt :

pentru fundația turbinei eoliene: 196 mp/ turbină - suprafață

ocupată definitiv.

pentru realizarea instalației (turnul de montaj al turbinei): 375 mp –

suprafată ocupată temporar, pe perioada realizării lucrărilor de construcții-montaj;

drumuri de acces pentru utilajele de constructii( latime min 4m și

max.6m);

canale tehnologice pentru cablurile de conexiune dintre turbine și

stația de transformare – suprafața ocupată temporar;

drumuri tehnologice pentru intreținerea instalațiilor pe parcursul

exploatării instalațiilor parcului eolian.

Având în vedere cele de mai sus, elaboratorul PUZ a calculat bilanțul teritorial



34


Intravilanul existent și propus în cadrul P.U.Z.

BILANT TERITORIAL

REGLEMENTARI

MP. %

SUPRAFATA PARC EOLIAN - CF. PLAN

TOPO - din care:

1.238.732,00

100

TERENURI ÎN EXPLOATARE AGRICOLA 937.530,00 75,7

TERENURI OCUPATE EFECTIV DE

INVESTIŢIE

Din care:

301.202,00 24,3 / 100

a. - DRUMURI DE EXPL. AGRICOLA

EXISTENTE

CE SE REABILITEAZA

103.100,00

34,3

b. - DRUMURI PROPUSE 90.133,20 29,9

c. - LOTURI ANSAMBLARE TURBINE +

FUNDATII 60.478,80 20,1

d. - TEREN PENTRU ORGANIZARE DE

ŞANTIER 4.915,00 1,6



35


Dezvoltarea activitatii de exploatare este conditionata de factorii economici

(rentabilitatea economica a activitatii pe baza analizei cost – beneficiu, evoluția

cererii de energie pe piața de desfacere) și condițiile de exploatare a surselor de

energie (vânt).

Astfel, titularul activității va scoate din circuitul agricol doar suprafețele

afectate de construcții definitive, în funcție de factorii menționați anterior.

Investiţia “Amenajare parc eolian MITOC – AEOLUS 1, com. Mitoc

jud. Botosani”, va fi alcatuita din 46 centrale eoliene cu putere instalata de

2.5-3Mw, cu o putere totala instalata de 115-138 Mw in extravilanul comunei

Mitoc.

Suprafata pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism este de

15,37 ha, din care:

Suprafata teren scos temporar din circuitul agricol - 6,3 ha

Suprafata teren scos definitiv din circuitul agricol – 9,07 ha

In vederea optimizării amplasării fiecărei centrale eoliene în parte, ținând

cont de caracteristicile terenului, s-a rezervat suprafața maximă edificabilă.

e. - SUPRAFATA CONSTRUITA TURBINE 575,00 0,2

DRUM NATIONAL + DRUM JUDETEAN 42.000,00 13,9

- TEREN CE SE SCOATE TEMPORAR DIN

CIRCUITUL AGRICOL ( c + d)

65.393,80

- TEREN CE SE SCOATE DEFINITIV

DIN

CIRCUITUL AGRICOL ( b + e )

90.708,20



36




37

Suprafetele au fost rezervate pentru proiectarea urmatoarelor obiective în

limita admisă de indicii urbanistici maximali reglementați pentru fiecare lot în

parte :

46 turbine

cai de comunicație rutieră ( drumuri noi și extindere a drumurilor

existente)

platforme provizorii necesare funcționării utilajelor necesare în faza

de edificare a pilonilor și montarea turbinei

Prezenta documentație va rezolva următoarele obiective principale:

Reconsiderarea structurii funcţionale a terenului și adoptarea cadrului

arhitectural - urbanistic adecvat.

Asigurarea accesului carosabil și pietonal la nivelul cerintelor actuale.

Zona va fi reglementată prin:

Stabilirea amplasamentrului fiecărei instalații eoliene

Rezervarea suprafetelor de teren necesare trasarii zonelor de circulatie

necesare asigurarii intretinerii centralelor eoliene

Zona de restricție pentru fiecare centrală eoliană

După realizarea constructiilor și a platformelor carosabile terenul rămas

liber va fi reamenajat ca zona agricolă.

Se considera ca între turbinele eoliene se poate mentine functiunea de teren

agricol (arabil sau pasune) in continuare.

În parcul eolian compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele transport

energie electrica, statie colectare si transformare energie electrica se propune

amplasarea a 46 turbine eoliene, cu respectarea reglementarilor cuprinse in

plansele de „Reglementari urbanistice” întocmite în PUZ.



38

I.3.3. Elemente de construcţii şi funcţionare ale turbinelor eoliene

Realizarea documentatiei “PUZ PARC EOLIAN MITOC” urmărește,

implicatiile generate de amplasarea activității economice – AMENAJARE PARC

EOLIAN MITOC-AEOLUS 1, com. MITOC, jud. Botosani

Grupul generator eolian este echipamentul care asigură transformarea forței

vântului în energie electrică. Grupul generator eolian este echipat cu un rotor

prevăzut cu trei pale echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse în

mișcare de rotație de forța vântului.

Viteza de rotație a palelor este direct proporțională cu viteza masei de aer, cu

densitatea aerului și implicit cu temperatura aerului care străbate rotorul.

Mișcarea rotorului este transmisa prin intermediul unui reductor,

generatorului de curent electric, care în funcție de caracteristicile constructive

generează curent electric la anumiți parametri specifici.

Curentul electric generat de ansamblul rotor-generator este apoi transportat

în rețeaua națională de energie electrică prin intermediul unei stații de

transformare.

Principalele părți componente ale turbinelor eoliene, sunt următoarele:

Rotorul cu trei pale;

Nacela cu generatorul și sistemul electric de comandă;

Pilonul de susținere a nacelei;

Fundația centralei eoliene.



39

Figura 1. Reprezentarea schematică a unei turbine eeoliene

Rotorul

Rotorul este montat pe arborele principal al grupului generator eolien și are

în capătul exterior butucul rotorului în care sunt montate cele trei pale.

Rotorul poate opera cu viteze variabile permițând optimizarea eficienței

aerodinamice a ansamblului.

Grupurile generatoare de generație nouă, utilizate în marea majoritate a

parcurilor eoliene, sunt echipate cu un sistem care reglează palele după direcția și

viteza vântului pentru optimizarea puterii și nivelului de zgomot.

Palele sunt realizate din materiale compozite (fibre de sticlă cu carbon

așezate pe câte două lonjeroane prinse de butucul rotorului), care asigură rezistența

mecanică, flexibilitate, elasticitate și greutate redusă.

Rotația palelor este asigurată prin trei cilindrii pentru fiecare aripă.

Axul rotorului transmite puterea la generator prin cutia de viteze.

Caracteristiile rotorului:

Rotorul (inclusiv palele) are diametrul de 128 m;

Aria de rotație a palelor este de 12.868 mp;

Viteza de rotație statică: 16.1 rot/minut;

Lungimea unei pale 62,5 m.

Nacela

Nacela, prezentată în figura 1, are în componență și protejază următoarele



40

subansamble:

Arborele principal al rotorului;

Multiplicatorul de turație;

Motoreductorul;

Dispozitivul de frânare;

Generatorul;

Sistemul de pivotare.

Arborele principal al grupului generator eolien este prins la rotor, are turație

redusă și transmite mișcarea de rotație la multiplicatorul de viteză cu roți dințate.

Multiplicatorul de turație este utilizat pentru a mări viteza de turație redusă a

arborelui principal la valori corespunzătoare necesare generatorului de current

electric. Mișcarea de rotație cu turație ridicată este transmisă din multiplicatorul de

turație la generatorul electric, prin intermediul arborelui secundar (cuplaj).

Generatorul este de tip asincron cu patru bobine pe rotor, operează la viteză

variabilă și are funcția de a transforma energia mecanică a arborelui secundar în

energie electrică. Puterea nominală la ieșire este de 2.500-3.000 KW. Generatorul

electric este prevăzut cu sistem de răcire asigurat de un ventilator centrifugal. Sunt

prevăzute sisteme pentru optimizarea energiei, operarea la nivele reduse de zgomot

și reducerea sarcinii pe cutia de viteze și la alte componente vitale. Sistemele

menționate controlează curentul în circuitul rotorului și generator, ermițând un

control precis al puterii reactive și conectarea omogenă la rețea.

Dispozitivul de frânare aste amplasat pe arborele secundar înainte de

generatorul electric și este utilizat în următoarele cazuri:

pentru frânarea completă a rotorului când se efectuează lucrări de

reparație sau întreținere;

când apar deficiențe în funcționarea dispozitivului de reglare a unghiului

de înclinare a palelor. Trebuie precizat că viteza de rotație a turbinelor eoliene se

menține constantă prin reglarea unghiului de înclinare a palelor în funcție de viteza

vântului, fără a utiliza dispozitivul de frânare a arborelui secundar.

Sistemul de pivotare permite rotirea nacelei în plan orizontal la capătul

superior al turnului. Pivotarea nacelei are rolul de a orienta grupului generator după

direcția vântului în vederea obținerii unei viteze optime de roație a arborelui

principal. Sistemul de pivotare are în componență motorul electric și elementul de



41

transmisie a mișcării prin angrenarea cu roți dințate. Mecanismul de pivotare este

comandat printr-un sistem automatizat, în funcție de schimbarea diecției vântului.

Modificarea direcției vântului este sesizată de girueta montată pe nacelă, care

comandă automat sistemul de pivotare al grupului generator. Tot pe nacelă este

montat anemometrul pentru urmărirea vitezei vântului. Anemometrul comandă

pornirea grupului generator eolian când viteza vântului depășește 4 m/s, precum și

oprirea pentru viteze ale vântului care depășesc 25 m/s. Nacela este protejată cu o

carcasă de fibră de sticlă care apără componentele interioare de ploaie, zăpadă,

praf, razele solare, etc.

Turnul (pilonul)

Pilonul (turnul) grupului generator eolian este o construcție metalică tip

tubular conic, de 125 m înălțime, între fundație și butuc. Are rolul de a susține

nacela și de a asigura accesul în perioada de operare precum și pentru întreținere și

reparații.

Pilonul grupului generator eolian este o construcție segmentată în patru

module metalice pentru facilitatea transportului și a montării echipamentelor.

Diametrul la baza 8,8 m.

În interiorul pilonilor se montează atât rețeaua de distribuție a energiei

electrice produse de grupul generator eolian, cât și scările de acces spre nacelă.

Grupul generator eolian este prevăzut cu deschideri de urgență/salvare în

nacelă și în turn.

Fundația grupului generator eolian

Fundația grupului generatoar eolien are rolul de a susține turnul (pilonul),

rotorul, palele și nacela cu toate echipamentele și de a transmite solului încărcările

specifice menționate, fără a produce deformații care să compromită funcționarea în

siguranță a lucrării (fără a depășii capacitatea portantă a terenului de fundare).

Fundatia tipica a grupului generatoar eolian este o fundație izolată, tip talpă

de beton, de greutate, realizată din beton armat turnat monolit.

Fundațiile sunt proiectate luând în considerare următoarele elemente:

- încarcarea dată de grupul generator eolian: turnul (pilonul), nacela,

rotorul, echipamente electrice;

- caracteristicile terenului de fundare;

- sarcini exterioare (vânt, seism).



42

Calculul fundațiilor grupurilor generatoare eoliene se va face ținând seama

de Directiva produselor pentru construcții (CPD), utilizând norme de proiectare

Eurocode sau similare.

În cazul de față fundarea grupului generator eolian se va realiza prin

intermediul unui bloc de beton armat, peste care se va face legătură la centrală prin

intermediul unui cilindru cu diametrul de cca.8,8 m și înălțimea de 0,85 m.

Cilindrul din beton al fundației iese deasupra terenului cu 30 cm. Fundarea se va

realiza direct pe terenul existent, iar în jurul turnului va fi amenajat un trotuar de

gardă.

Detalii tehnice ale fundației grupului generator eolian, conexiunea între

grupurile generatoare eoliene, săpăturile pentru pozarea cablajului,

drumurile de exploatre, etc. vor fi detaliate în proiectul tehnic de execuție.

Instalatii aferente constructiilor şi parcului eolian

Cablurile din interiorul parcelelor vor fi pozate în pământ, iar traseul

cablurilor va urmări pe cât posibil drumurile interioare pentru asigurarea

eventualelor intervenții.

Canalele necesare cablurilor se vor realiza casetat si vor fi acoperite cu placi

si grinzi iar pentru zona de subtraversare a drumurilor se vor realiza conform

normativelor specifice.

Cablurile de medie tensiune se vor poza în pământ, în profile la adancimea

de sub 1m.

Alte instalații:

- instalatie de securitate la efractie;

- instalatie de semnalizare incendiu si de stingere incendiu cu gaz inergen;

I.3.4. Circulatia

In prezent circulatia in zona este asigurata de drumurile de exploatare

existente (zone de circulatie rutiera neamenajata corespunzator).

Pentru a se asigura cobdiții optime de acces la fiecare parcela pe care se

propune amplasarea turbinelor eoliene este necesar ca drumurile de exploatare din

zonă să fie reabilitate atât în ce priveste suprafața acestora - se propune realizarea



43

unei suprafețe de rulare intre 4 și 6 m lățime – cât și reabilitarea din punct de

vedere a planeității și rezistenței.

Suprafata drumurilor de exploatare noi si reabilitate ce urmează a se

realiza este de : drumuri de exploatare necesare 9,0133 ha drumuri de acces la

turbine; 6,0478 ha platforme pentru montajul si mentenanta tuirbinelor care

include si fundatia pilonului in suprafata de 1,167 ha

Comuna Mitoc, este strabatuta de urmatoarele artere de circulatie:

DN 24C- care strabate extremitatea estica a judetului Botosani pe directia

NV-SE, de-a lungul râului Prut. DN 24C are urmatorul traseu Durnesti- Santa

Mare- Damideni- Românesti- Stefanesti, Stânca-Ripiceni- Manoleasa- Manoleasa

Prut- Mitoc- Miorcani- Radauti Prut;

DJ 294A

Profilul transversal este format dintr-o bandă pe sens, fără trotuare. Din

această arteră rutieră sunt asigurate accesele carosabile şi pietonale la toate

parcelele agricole prin drumuri de exploatare agricolă.

Starea drumurilor existente este nesatisfacatoare.Pentru montarea şi ulterior

întreţinerea turbinelor eoliene , vor fi pregatite drumurile existente, care sunt din

pământ şi care necesita realizarea unei infrastructure din straturi de piatra spartă şi

ballast , de asemeni vor trebui extinse intersectiile .Drumurile de acces vor trebui

realizate înainte de instalarea turbinelor eoliene. În orice moment , inclusive după

instalare, trebuie sa fie posibil accesul la turbine cu vehicule de întreţinere şi

macarale pentru orice reparaţie sau asistenţă tehnică.

Reteaua de transport aferenta comunei Mitoc este retea de transport auto iar cea

mai apropiata statie pentru transport pe CF se afla în localitatea Ungureni.

I.3.5. Ocuparea terenurilor

Loturile studiate în cadrul PUZ sunt libere de construcții și au în prezent

funcţiune de teren arabil, pășune, curți construcții fără zone de protecție, situri

arheologice sau culturale. Pe amplasament nu se află rețele ale sistemelor de

irigații, imbunătățiri funciare, conducte de gaze, rețele de telefonie.



44

I.3.6. Modificările fizice ce decurg din implementarea proiectelor ce decurg din plan

Principalele lucrari ce trebuie desfasurate pentru constructia investitiei cu

destinatie de parc eolian sunt urmatoarele:

trasarea drumurilor de acces si a platformelor tehnologice;

realizarea drumurilor de acces si a platformelor tehnologice. Acesata

etapa presupune lucrari de pregatire a platformei drumurilor de acces

si a suprafetelor platformelor tehnologice (curatire, indepartare

vegetatie, deseuri si steril); dupa care se asterne piatra sparta si se

compacteaza;

lucrari de excavatii pentru realizarea fundatiei,

indepartarea/eliminarea sterilului rezultat din excavatie;

pozarea armaturilor si sapatura pentru fundatie si turnarea betonului.

betonul este preparat la stațiile de preparare betoane si este adus in

amplasamentul fiecarui grup generator eolian cu autobetonierele;

transportul componentelor grupului generator eolian (modulele

pilonului, nacela, rotorul, palele, componentele electrice, etc );

montarea pilonului si a echipamentelor grupului generator eolien;

realizarea conexiunilor electrice si pozarea cablurilor subterane intre

grupurile generatoare și statia colectare si transformare energie

electrica;

ecologizarea zonei prin indepartarea deseurilor rezultate din

activitatile de constructii montaj, nivelarea terenului si refacerea

covorului vegetal in jurul pilonilor, unde este necesar;

retragerea utilajelor de constructii si transport.

Modificarile fizice care decurg din proiect in perioada de construire:

In perioda de construire a centralei electrice eoliene de la MITOC,

modificarile fizice sunt generate de urmatoarele activitati:

Excavațiile pentru fundația celor 46 piloni (pâna la cca. 2,5-3,5 m

adancime);



45

Indepartarea solului vegetal pe ampriza drumurilor de acces proiectate

si a platformelor tehnologice (cca 0.25 m adancime);

Săparea șanțurilor pentru pozarea cablurilor electrice până la cca1 m

adancime.

La finalizarea excavatiei, in cadrul lucrarilor de refacere ecologica se produc

urmatoarele modificari:

Refacerea covorului vegetal in dreptul fundatiei pilonilor;

Refacerea zonei ocupate temporar de platforma tehnologica utilizata pentru

lucrarile de constructie-montaj ale grupurilor generatoare eoliene;

Acoperirea santurilor in care au fost pozate cablurilor electrice, nivelarea si

refacerea covorului vegetal.

Modificarile fizice in perioada de exploatare a grupurilor generatoare

eoliene – activitatea de producere energie electrică din sursă eoliană nu presupune

modificări fizice ale terenurilor din zona amplasamentului

Modificari fizice la inchiderea, dezafectare, demolare

Restaurarea amplasamentului la finalizarea perioadei de functionare, tinand

cont ca ciclul de viata a grupurilor generatoare eoliene este apreciat la 20-25 ani.

La sfarsitul acestei perioade exista doua posibilitati:

dezafectarea grupurilor generatoare eoliene si restaurarea

amplasamentului;

inlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi.

Dezafectarea centralei electrice eoliene necesita urmatoarele lucrari:

dezmembrarea grupurilor generatoare eoliene si pilonului cu

recuperarea si

valorificarea metalelor si in general a materialelor refolosibile;

demolarea fundatiilor si utilzarea betonului concasat pentru diferite

amenajari (platformele drumurilor, diverse umpluturi);

recuperarea si valorificarea cablurilor electrice;

umplerea/nivelarea gropii fundatiei si refacerea covorului vegetal.

Inlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi necesita mai putine

interventii

Se poate constata ca volumul lucrarilor genereaza modificari fizice in

amplasament este foarte redus pentru a afecta semnificativ zona.



46

Resurse necesare implementării proiectului ce decurg din plan

La realizarea lucrarilor proiectate nu se utilizeaza resursele naturale din

zona, cu excepția suprafetelor de teren ocupate de drumuri, plaforme tehnologice si

fundațiile pilonlor centralelor eoliene.

Implementarea proiectului nu necesita preluare de apa pe durata executiei

lucrarilor. Nu necesita consum de gaze naturale, iar consumul de energie electrica

este redus si se asigura prin grupuri generatoare mobile alimentate cu combustibili

lichizi.



47

III. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A

MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA

NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

Parcul eolian compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele transport

energie electrica, statie colectare si transformare energie electrica este propus a se

implementa în localitatea MITOC județul BOTOSANI.

In cadrul județului, localitatea este amplasată în partea de nord – est a

acestuia la o distanţă de aproximativ 80 km de reşedinţa de judeţ, respectiv

municipiul Botoşani, 35 km fata de orasul Saveni

Teritoriul administrativ al comunei are o suprafață de 4450 ha învecinându-

se cu urmatoarele localități:

- nord –vest comuna Cotusca

- vest , comuna Avrameni

- sud – vest comuna Manoleasa

- nord si la est – Republica Moldova

Investiţia “Amenajare parc eolian MITOC – AEOKUS 1, jud.

Botosani”, va fi alcatuita din 46 centrale eoliene cu putere instalata de 2.5-

3Mw, cu o putere totala instalata de 115-138 MW in extravilanul comunei

MITOC.


123,8732 ha, din care:

Suprafata teren scos temporar din circuitul agricol – 6,5393 ha


Conform Planului Urbanistic General al comunei MITOC –plan de

amenajare a teritoriului prin care s-au stabilit zonele din intravilan, zonificarea,

funcțiunile și organizarea urbanistică, s-a constatat ca zona luată în studiu este

II.1. Localizare



48

situată în extravilanul comunei unde folosința actuală și cea propusă a terenului

este teren arabil, pășune.

Comuna MITOC este situată la cca. 80 km spre nord de oraşul Botosani,si 35

km de Saveni este aslcatuita din doua sate Mitoc si Horia şi se invecineaza la sud-

vest cu comuna Manoleasa, la sud cu comunele Avrameni, la nord cu comuna

Cotusca, la nord si la est cu Republica Moldova

Pe teritoriul judeţului, comuna este situată în partea nordica.

Teritoriul administrativ al comunei este străbătut de la est la vest de DJ 294A

care asigura legatura intre Avrameni - Mitoc

Legătura cu cea mai importantă localitate vecină – Darabani – se realizează pe

o distanţă de aproximativ 20 km prin DJ 294A.

Amplasamentul PUZ – ”Amenajare parc eolian MITOC – AEOLUS 1,

comuna MITOC, jud. Botoșani, este parte componenta a Campiei Moldovei, zona

Prutului Mijlociu, Valea Prutului si este traversat pe partea centrala de paraul

Ghireni

Nu exista risc de inundabilitate în zona amplasamentelor propuse pentru

turbinele eoliene.

Comuna MITOC se găseşte în Campia Moldovei, caracterizata de vai largi si

interfluvii domoale, pe alocuri sub forma de poduri intinse aflate la un nivel de

150-250 m altitudine. Predomina forme mai abrupte, asimetrice spre partea de nord

vest cu coline mai domoale spre sud si sud est cu procese de eroziune areolara pe

suprafete cu pante moderate si alunecari pe cele cu inclinari mai accentuate,

situaţie care îi imprimă astfel un climat temperat continental cu nuante de

II.2. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu apă

II.3. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu aer



49

excesivitate, cu vanturi de nor-vest si invazii frecvente de aer continental dinspre

est si nord est, secetoase vara, producatoare de viscole iarna.

Tipul de climat menţionat este caracterizat prin producerea unor geruri mari

iarna şi a unor călduri tropicale vara, frecvente viscole violente şi secete prelungite

în unii ani.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 8 ° C, cu temperatura lunară

minimă de – 25 ° C (ianuarie) şi temperatura lunară maximă de + 35-40˚C

Excesivitatea este data si de numarul mare al zilelor de vara tropicale 50-100

de zile/an si numarul mare al zilelor de inghet 120-150 zile .

Cantitatile de precipitatii sunt moderate, cu excedete in timpul primaverii, dar

mai scazute in luna februarie, insumand intre 500-600 mm/an

Precipitaţiile care cad în zonă sunt direct proporţionale cu temperatura aerului,

originea maselor de aer, dinamica acestora, fiind influenţate şi de orografia şi

localizarea geografică a judeţului Botoşani. Astfel că, aceste cauze impun ca 2/3

din cantitatea de precipitaţii să cadă în intervalul aprilie – august, după care scad în

intervalul decembrie-aprilie.În zona comunei MITOC şi comunele limitrofe,

dominante sunt vânturile de nord – vest ( 23,6 % ) sud-est ( 18,7 % ), nord ( 10,7

%), vest ( 2,1 % ), est ( 1,7 % ) .

Din datele disponibile pe site-ul administrației de meteorologie se pot observa

variațiile temperaturilor medii si a precipitatiilor înregistrate pentru județul Botoșani

Fenomenul îngheţului apare cel mai devreme în lunile octombrie, iar cele din

urmă zile de îngheţ se întâlnesc chiar şi pe la începutul lunii mai. Cam în aceleași

perioade sunt primele şi ultimile ninsori.

Regimul climato-meteorologic specific arealului geografic, căruia îi aparţine

comuna MITOC, impune încadrarea în zona C – după STAS 10101/21-92 şi zona

B – după STAS 10101/20-92.

Adâncimea maximă de îngheţ, conform STAS 6054-77 este considerată

100110 cm.



50

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile. Sursele fixe sunt

acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie localizată în spaţiu, cum ar fi

dispozitivele de combustie industriale sau menajere. Sursele mobile sunt legate de

mijloacele de transport.

Pe teritoriul comunei MITOC, în zona amplasamentului analizat nu există

surse fixe de poluare a aerului, iar sursele mobile (traficul rutier) au emisii care se

încadrează în limitele legale.

Conditii geomorfologice şi pedogeografice locale

Comuna MITOC este situată în partea nordica a judetului Botosani.

II.4. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu sol, subsol



51

Comuna M se încadrează în unitatea „Câmpia Moldovei”, subdiviziunea Jijia

Superioară şi a Başeului ce apare ca o zonă deluroasă, fragmentată prin văi de

eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul reţelei hidrografice a Jijiei. Prezintă un

aspect larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase sau sub forma de platouri

joase, toate acestea lasand impresia ca provin dintr-o suprafață unică tăiată în râuri.

Substratul geologic este constituit predominant din depozite argilo-

nisipoase, apartinand ca varsta Sarmatianului inferior. Structura acestor depozite

este foarte simpla, stratele fiind inclinate usor, de la nord-vest spre sud-est. Peste

formatiunile sarmatiene sunt asezate cele mai noi depozite de varsta cuaternara

(pleisticen si holocen), alcatuite din aluviuni pe sesuri, dealuri si versanti si numai

pe unele dealuri din luturi loessoide.

Din punct de vedere geologic, zona studiată este situată pe Platforma

Moldovenească, ce are un fundament format din şisturi cristaline magmatice şi roci

eruptive, care alcătuiesc un soclu rigid, soclu ce a suferit mişcări de coborâre

(transgresiuni marine) şi ridicare (regresiuni marine). Vârsta soclului este

precambriană şi este cutat şi metamorfozat în timpul proterozoicului mediu. În

perioadele de transgresiuni marine s-au acumulat sedimente de depuneri ce au

format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile, care erau determinate de mişcările

de coborâre, au avut loc mişcările de erodare însoţite de regresiuni marine în

timpul cărora erau prezente formele denudaţionale, care au acţionat asupra

reliefului existent.

Formaţiunile întâlnite în zona studiată aparţin cuaternarului şi sarmaţianului.

Sarmaţianul formează fundamentul întregii zone şi este puternic degradat la

suprafaţă de acţiunea apelor subterane care descompun argila marnoasă,

schimbându-i caracterul iniţial.

Cuaternarul este format dintr-un orizont argilos-prăfos, uneori nisipos sau cu

intercalaţii subţiri de nisip. În anumite zone acest orizont are caracter loessoid.

Tectonica

Comuna MITOC este situata in apropierea de fractura care trece pe langa

localitatile Ibanesti-Borzesti-Todireni .

Din aceasta structura rezulta o zona cu stabilitate mare pe plan local, dar

labila prin influenta miscarilor seismice, provocate de epicentru mai indepartate.



52

In judetul Botosani, de-a lungul timpului, au avut loc o serie de seisme

locale, care nu au avut intensitate mai mare de gradul 4 ( Atanasiu le numeste

„cutremure moldavice” ).

Intre 1893 – 1916 au avut loc 3 cutremure locale in judetul Botosani :

In mai 1895 - 5h 35 min., Horodniceni, gr.3, local;

In 28 decembrie 1898 – 1h 38 min., Dorohoi, gr.3, local;

In 7 mai 1902 – 16h 35 min., Botosani, gr. , local.

Seismele din nordul Moldovei, cel putin acelea cu focarul pe linia Botosani

– Curtesti, Dorohoi se claseaza intre cutremurele care isi au focarele pe linii ale

Platformei Podolice.

Intre anii 1893 – 1916 – pe linia Botosani – Dorohoi s-au inregistrat cutremurele:

10 septembrie 1893 – Botosani gr., Curtesti gr. 3;

31 august 1884 - Botosani gr. 4, Dorohoi gr. 3;

6 februarie 1904 – Botosani gr. 3;

6 octombrie 1908 – Botosani gr.4;

7 iunie 1912 – Botosani si Dorohoi gr.4.

Conditii geotehnice intilnite in lucrarile de prospectiuni geotehnice

Pentru cunoasterea şi precizarea caracteristicilor geotehnice ale

pamânturilor din amplasamentul studiat, s-au efectuat lucrări de cercetere

geotehnică constand din executarea unor foraje geotehnice, cu foreza

geotehnica din dotarea unitatii.

Din lucrarile de prospectare s-a evidenţiat următoarea stratificaţie:

- sol vegetal negru ;

- argilă prafoasa galbena plastic vartoasa;

- argila nisipoasa galbena plastic vartoasa ;

- argila galbena plastic vartoasa;

- argila marnoasa vartoasa la tare.

Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor

Terenurile interceptate sunt constituite din:

argile prafoase

argile,

argile nisipoase

argila marnoasa, de consistenta medie care in adancime devine plastic

vartoasa sau plastic vartoasa la tare .



53

Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor vor fi prezentate in urmatoarele

faze de proiectare dupa incheierea lucrarilor de laborator.

Amplasamentul studiat nu ridica probleme de stabilitate si se poate realiza

parcul eolian cu o putere totala instalata de 67500-81000kw.

Terenul studiat pentru amplasarea investitiei nu este supus pericolului

inundatiilor.

Surse de poluare a solurilor

Amplasamentul propus pentru implementarea PUZ-ului analizat este situat

în cea mai mare parte în extravilanul comunei MITOC are drept întrebuinţare de

teren arabil sau pășune.

Studiului geotehnic evidenţiază caracteristicile concrete ale amplasamentul

propus pentru amplasarea turbinelor eoliene.

II. 5.1. Informaţii privind aria naturală protejată de interes avifaunistic - ROSPA0058 Lacul Stânca Costeşti (cf. ORD. 1964/2007) si ASPA Lacul Stânca Costeşti ( cf. HG 2151/2004) - afectată de implementarea PP:

II.5. 1.1. Date generale privind ariile protejate

PARCUL EOLIAN MITOC se afla amplasat la 9,8-9,9 km de ROSPA0058 –

Lacul Stanca Costesti si la 550m de ASPA Lacul Stanca Costesti.

II.5 Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu

biodiversitate



54

ROSPA0058 LACUL STANCA COSTESTI

LOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele sitului

Latitudine

N 47º 55' 15''

Longitudine

E 27º 8' 50''

Suprafaţa

sitului (ha)

2 051.7

Altitudine (m)

Min. Max.Med.

74 94 83

Regiunea biogeografică Continentală

Regiunile administrative NUTS Numele judeţului %

RO012 Botoşani 100

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibări

t

Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv.

Izolare Global

A090 Aquila clanga 1-3 i A A C B

A404 Aquila heliaca 1-3 i A B B B

550m



55

A089 Aquila pomarina 3-7 i C B C C

A024 Ardeola ralloides 2-5 p D B C C

A060 Aythya nyroca 35-60 i 600-1200

i

C B C C

A031 Ciconia ciconia 450-600 i D B C C

A429 Dendrocopos syriacus 15-20 p D B C C

A026 Egretta garzetta 10-15 i D B C C

A098 Falco columbarius 5-10 i D B C C

A002 Gavia arctica 1-3 i D B C C

A075 Haliaeetus albicilla 2-5 i C B C B

A092 Hieraaetus pennatus 5-6 i C B C C

A022 Ixobrychus minutus 2-3 p D B C C

A338 Lanius collurio 18-25 p D B C C

A339 Lanius minor 20-25 p D B C C

A068 Mergus albellus 40-60 i C B C C

A073 Milvus migrans 3-5 i C B B C

A094 Pandion haliaetus 2-5 i C B C C

A072 Pernis apivorus 3-5 i C B C C

A007 Podiceps auritus 8-15 i B A B B

Caracteristici ale sitului Situl este situat pe platforma moldovenească a cărei fundament este

format din roci cristaline, magmatice si roci eruptive ce alcătuiesc un soclu rigid care a suferit o serie de mişcări de ridicare şi coborâre de-a lungul erelor geologice, având loc mai multe transgresiuni şi regresiuni marine.

Odată cu sfârşitul etapei de arie mobilă, geosinclinală, relieful cristalin a fost preluat de către agenţii externi care şi-au început activitatea de eroziune. Succesiunea de formaţiuni geologice prezentate pe cursul Prutului poate fi sintetizată în: - orizontul de gresii cu silexuri din Badenianul.

Lacul Stânca-Costeşti este un lac de acumulare construit în vederea

exploatării hidroenergiei;lacul prezintă variaţii de nivel în funcţie de regimul precipitaţiilor şi utilizare. Sub depunerile măloase există un punct stâncos calcaros care poate fi observat şi la ţărm.

Calitate şi importanţă: SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de

BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6. Avifauna din perimetrul lacului de acumulare este constituită din 178 de specii de păsări, unele cu apariţii



56

neregulate, altele fiind prezente în timpul pasajului şi mai ales, iarna,lacul de acumulare fiind un important cartier de internare a păsărilor din bazinul românesc al Prutului. Avifauna regiunii cuprinde 136 de specii folosite drept criterii pentru identificarea ariilor de importanţă avifaunistică, reprezentând 76,40%din totalul avifaunei râului Prut. C3 – aglomerări de specii migratoare, neameninţate la nivelul Uniunii Europene - 1 specie C4 – aglomerări mari de păsări de apă în timpul migraţiei

şi iarna Zona propusă cuprinde lacul de acumulare amenajată pe valea Prut, în amonte de Costeşti – până la localitatea Sadoveni. Lacurile

sunt un important loc de popas pentru păsările de apă în timpul migraţiei, respectiv putând fii observate regulat stoluri mari de raţe, gâşte, pescăruşi, lişiţe, cufundari etc. În perioada de cuibărit puţine păsări de apă pot fi întâlnite, dar avifauna clocitoare poate să se îmbogăţească pemăsură ce pe malurile lacului se dezvoltă o vegetaţie mai abundentă.

ASPA Lacul Costesti – conform HG 2151/2004 Arie de protectie speciala avifaunistica Lacul Stanca - Costesti, 2.950 ha,

localitatile Mitoc, Liveni, Manoleasa, Manoleasa-Prut, Sadoveni, Ripiceni, Stanca, judetul Botosani.

Descrierea limitelor Limita nordica: porneste din punctul de varsare al paraului Ghireni în lac,

lânga Santierul arheologic Mitoc, urmareste limita sudica a parcelei cadastrale Ps69 la o distanta de 10 m în interiorul acesteia, pana la punctul de cadere al perpendicularei imaginare dusa din coltul sud estic al parcelei Ps69, pe linia de frontiera de la mijlocul latimii acumularii;

Limita estica: porneste din punctul estic al limitei nordice a ariei (situat pe linia de frontiera) si se continua spre sud urmarind traiectoria liniei de frontiera între, România si Republica Moldova, marcata cu geamanduri lestate pe vechiul senal al raului Prut, pana în dreptul postului hidrometric Stanca-aval (comuna Stefanesti);

Limita sudica: porneste de la postul hidrometric Stanca-aval situat la 50 m de lacul de linistire, continua spre vest traversand drumul de acces catre coronamentul barajului, traverseaza mijlocul parcelelor cadastrale L117, A110, traverseaza parcela A109 la o distanta de 150 m de extremitatea estica a acesteia pana în dreptul limitei cu parcele cadastrala N113;

Limita vestica: porneste din punctul situat pe limita dintre parcelele cadastrale A109 si N113, la o distanta de 350 m de extremitatea estica a parcelei



57

cadastrale N113, urmareste traiectoria limitei nordice a acestei parcele (la 10 m de linia bornata a nivelului normal de retentie), continua în parcela Al 08 pana la hotarul cu comuna Manoleasa. În continuare, urmeaza traseul ce traverseaza limitele estice ale urmatoarelor parcele cadastrale situate pe teritoriul comunei Ripiceni: A316, A313, A299, A298, traverseaza drumul de exploatare De 296, continua pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A 294, A280, traverseaza De 279, continua pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A272, A229, PD227, PD222, A221, PD220, traverseaza valea Cinghineaua, A154, PD150, P148, P141, traverseaza paraul Badu, continua pe limita estica a parcelelor cadastrale P140, A127, A128, NR137, F135, A38, A24, A22, A18 (parcela care se invecineaza cu limita intravilanului localitatii Ripiceni); se continua apoi pe limita estica a parcelei cadastrale NR17 care se invecineaza cu pichetul de graniceri din localitatea Ripiceni. Limita se continua pe teritoriul comunei Manoleasa, traverseaza limitele estice ale urmatoarelor parcele cadastrale: A942, NR946 (invecinata cu statia meteo), NR947 (situata în apropierea statiei hidrologice Ripiceni), zona în care limita ariei coincide cu limita vestica a rezervatiei floristice de Schiverekia podolica de la Ripiceni-Manoleasa, invecinata cu cariera de piatra (CCP 949). În continuare, limita traverseaza parcelele cadastrale A951, A953, Ps958, F100, A1004, F1008, Ps1009, Ps1011, NR1015, Ps1016, Ps10185 A1032, drumul de exploatare De 1033 care porneste din localitatea Sadoveni pana pe malul lacului, parcelele cadastrale A1045, A1043, F1042, Ps519, Ps521, NR517, NR515, Ps514, A512, Ps511, Ps507, NR504, - care se invecineaza cu limita intravilanului localitatii Manoleas-Prut, NR288, A253, NR245, A257, A242, A240 (invecinata cu limita intravilan a localitatii Liveni), A59, Ps48. În continuare, limita vestica se continua pe teritoriul comunei Mitoc traversand partea estica a parcelelor cadastrale A98, NR84, Ps74, NR 73 aflata în apropierea limitei estice a intravilanului localitatii Mitoc. Limita vestica a zonei are o lungime de 70 km, situandu-se în zona inundabila a acumularii, la o distanta de 10 m de nivelul luciului de apa aflat la NNR (nivel normal de retentie) atins la cota de 90,80;

curba de nivel corespunzatoare acestei cote este materializata în teren prin borne situate la o distanta de 1 km.

Descrierea suprafetei Aria de protectie speciala avifaunistica Lac Stanca-Costesti cuprinde luciul

de apa al lacului Stanca – Costesti (suprafata aflata pe teritoriul romanesc) extins pe teritoriile comunelor: Stefanesti (HA1115), Ripiceni (HL139), Manoleasa (HL506) si Mitoc (HL1) si suprafata de uscat situata la cca. 10 metri în interiorul luncii inundabile a acumularii. Zona de uscat traverseaza parcelele cadastrale



58

L117, A110, A109, N113, N114, A108 (comuna Stefanesti), parcelele cadastrale A316, A313, A299, A298, A294, A280, A272, A229, PD227 (u.a.40A), PD222 (u.a. 40B si 40C), A221, PD220 (u.a. 42), A154, PD150 (u.a. 41), PUS, P141, P140, A127, A128, NR137, F135, A38, A24, A22, A18, NR17 (comuna Ripiceni), parcelele cadastrale A942, NR946, NR947, A951, A953, Ps958, F100, A1004, F1008, Ps1009, Ps1011, NR1015, Ps1016, Ps1018, A1032, A1045, A1043, F1042, Ps519, Ps521, NR517, NR515, Ps514, A512, Ps511, Ps507, NR504, NR 288, A253, NR245, A257, A242, A240, A59, Ps48 (comuna Manoleasa) si parcelele cadastrale Ps69; A98, NR 84, Ps74, NR73 (comuna Mitoc). Parcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anii 1988 (Stefanesti si Ripiceni) si 1986 (Manoleasa si Mitoc). Unitatile amenajistice sunt preluate din amenajamentul U.P. V Zavoi Prut a O.S. Trusesti.

Cai de acces În zonă accesul este posibil de pe DN 29d între localităţile Botoşani şi Ştefăneşti şi apoi pe DN 24c între Ştefăneşti şi Lacul Stânca - Costeşti. Accesul mai este posibil şi de pe DN 24c, drumul este pe valea Prutului până în localitatea Ştefăneşti şi apoi spre lac. Biotopuri principale Ape stătătoare (100%) Specii de pasari calificative Mergus albellus Anser anser Aythya nyroca Bucephala clangula Cygnus cygnus Phalacrocorax pygmeus ASPA adăposteşte regulat peste 20.000 de păsări acvatice.



59

II.5.1.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes

comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al

ROSPA0058 LACUL STANCA COSTESTI si ASPA Lacul Stanca Costesti Nr.

Crt

cod Anexa Spec Statut

pericli

tare

Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul

studiat

Relevanţa pentru sit

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 3 3 V

Anthus campestris - Fâsă de

câmp

Mărimea: 16.5 cm. Categorie

fenologică: oaspete de vară. Mod de

cuibărire: Cuibărește în regiuni

deschise, aride și nisipoase cu

vegetație joasă. Ponta: 4-5 ouă;

uneori două ponte pe an. Colorit pal,

slab dungat atât deasupra cât și

dedesubt, de dimensiuni mari, care o

deosebesc de celelalte fâse din

Europa. Sprânceană pală, în general

bine conturată. Habitat: câmpii şi

terenuri ierboase cu suprafeţe întinse.

Hrana: insecte şi alte nevertebrate de

talie mică, seminţe (graminee).

Specia cuibărește în tot

habitatul agricol. Folosește

pentru amplasarea cuibului

marginile drumurilor

interioare și a rigolelor.

Evită terenul folosit în mod

intensiv pentru cultură.

Uneori scoate 2 rânduri de

pui, dar nu în fiecare an. De

obicei după ce puii au

părăsit cuibul, păsările

migrează deja către sud.

Înălțimea de zbor în timpul

manifestărilor teritoriale nu

depășește 20-25 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



60

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

2 A0

90

3 1 E

Aquila clanga – Acvila

ţipătoare mare

Mărimea: 50 - 70 de cm. Categorie

fenologică: pasaj, oaspete de iarnă.

Descriere: Se aseamănă cu acvila

țipătoare mică și cu șorecarul. Este o

pasăre de talie mare, de culoare brun-

negricioasă, deasupra cozii penele au

vârful alb. Deasupra aripilor, la baza

remigelor primare prezintă o pată

deschisă şi ştearsă. Capul şi ciocul

sunt de dimensiuni mici. Sexele sunt

nediferențiate. Este specie de pasaj,

fiind foarte rară și protejată pe plan

global. Mod de cuibărire: Nu

cuibăreşte în ţară. În alte părţi

cuibărește în pădurile mari din

apropierea zonelor umede. Habitat:

Preferă pădurile mari de deal din

apropierea zonelor umede, lunca

râurilor sau lângă mlaștini. Hrana:

păsări, mamifere mici şi mijlocii,

cadavre.Vânează în terenurile

deschise sau în culturile agricole.

Acvila țipătoare mare apare

în mod accidental în lungul

văii Prutului. Uneori se

abate în căutare de hrană și

pe terenurile agricole dacă

de pe acestea s-a recoltat,

astfel încât vegetația să aibă

înălțime mică, permițând o

eventuală observare a

prăzii. Practic este puțin

probabil ca specia să apară

în zona câmpului eolian.

Înălțimea de zbor pentru

vânătoare nu depășește 20-

30 m, iar în deplasarea de

migrație este de peste 200

m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



61

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

3 A4

04

3 1 E

Aquila heliaca – Acvila de

câmp

Mărimea: 70 – 80 cm. Categorie

fenologică: oaspete de vară, pasaj.

Descriere: Este o pasăre rară, ocrotită

pe plan global. Acvila de câmp este o

pasăre mare, putând fi confundată ca

alură cu acvila de munte. Adulţii sunt

de culoare maro – negru, cu ceafa

crem – deschis, scapulare albe şi

coada gri deschis în porţiunea

mijlocie. Mod de cuibărire: aprilie -

iunie. Cuibul îl construieşte în arbori

sau ţărmuri abrupte. Femela depune

2 – 3 ouă de culoare gălbuie, pătate

cu brun roşcat, pe care le cloceşte

timp de 43 de zile. Puii sunt nidicoli.

Habitat: Este prezentă în zonele de

deal şi câmpie cu pâlcuri de copaci şi

păduri mici, uneori în apropierea apei,

în pădurile de luncă. Local poate fi

găsită şi în pădurile din ţinuturile

joase subcarpatice, dar numai pe

liziere. Hrana: păsări, mamifere mici şi

mijlocii, cadavre.

Acvila de câmp apare în

mod accidental în lungul















m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



62

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

4 A0

89

3 3 R

Aquila pomarina – Acvila

ţipătoare mică

Mărimea: 56 - 68 cm. Categorie


Mod de cuibărit: cuibăreşte în arborii

din pădurile bătrâne şi îşi amplasează

cuibul în coroanele înalte.

Caracteristicile cuibului: foloseşte

acelaşi cuib mai mulţi ani,

completându-l, cuibul este construit

din bucăţi de ramuri; interiorul este

căptuşit cu iarbă, frunze şi crenguţe

fine; înălţimea faţă de sol: 20 - 25 m.

Perioada de cubărit: aprilie – mai.

Număr de ponte pe an: 1. Număr de

ouă în pontă: 2 - 4 ouă de culoare

alburie cu pete violacee şi brune. .

Timp de clocire: 38 - 40 zile. Timp de

şedere în cuib a puilor. 50 - 55 zile.

Puii sunt nidicoli. Habitat: păduri de

foioase din apropierea întinderilor

mari de apă, terenuri deschise. Hrana:

mamifere, păsări, reptile, batracieni

dar şi insecte mari şi hoituri.

Acvila țipătoare mică apare

în mod accidental în lungul















m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



63

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

5 A0

24

3 3 V

Ardeola ralloides - Stârcul

Galben

Mărimea: 47-52 cm Categorie


Mod de cuibărit: în arbori sau tufişuri,

pe sol, în stufăriş sau în vegetaţia de

mlaştină. Cuibăresc în mai - iunie, în

colonii mixte cu Ardea cinerea, A.

purpurea, Nycticorax nycticorax,

Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis

falcinellus şi Egretta garzetta.

Caracteristicile cuibului: poate fi din

trestie, stuf,rogoz sau crengi de salcie.

Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi mai

ales cu insecte acvatice. Număr de

ponte pe an: 1. Număr de ouă în

pontă: 4-6 ouă de culoare albastru

verzui.. Timp de clocire: 22-24 zile.

Timp de şedere în cuib a puilor. 32

zile. Cel mai mult cloceşte

femela.Habitat: lagune, bălţi cu stuf,

zone inundabile. Hrana: insecte, larve

acvatice, peștișori, broscuțe, șopârle,

moluște mici, crustacee, viermi și ceva

hrană vegetală.

Stârcul galben nu

cuibărește în apropierea

câmpului eolian. Specia

folosește doar lungul văii

Prutului, atât pentru

migrație, cât și pentru

căutarea hranei. Zona

favorabilă cu stufării este

foarte depărtată față de

aria câmpului eolian.

Înălțimea de zbor nu

depășește 10-15 m, culoarul

folosit fiind doar cel din

lungul văii Prutului.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



64

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

3 3 V Anser anser - Gâsca de vară



cuibărit: cuibul este amplasat pe locuri

umede, în stufării şi pe plaur vechi.

Caracteristicile cuibului: construit din

trestie, ierburi şi alte plante, căptuşit

cu puţin puf şi pene mici. Perioada de

cubărit: martie-aprilie. Număr de ouă

în pontă: 5-6. Timp de clocire: 28-29

zile. Timp de şedere în cuib a puilor.

părăsesc cuibul imediat după

eclozare, însă sunt supravegheaţi de

părinţi încă 8 săptămâni. Cloceşte

numai femela. Puii sunt nidifugi.

Habitat: lacuri, câmpuri cultivate,

mlaştini cu apă sărată sau dulce,

păşuni şi mirişti. Hrana: vegetal -

iarbă, plante furajere verzi, cereale

verzi, frunze de sfeclă, boabe de

cereale, seminţe, rar insecte acvatice.

Gasca de vara nu cuibărește

în apropierea câmpului

eolian. Specia folosește

doar lungul văii Prutului,

atât pentru migrație, cât și

pentru căutarea hranei.

Zona favorabilă cu stufării

este foarte depărtată față

de aria câmpului eolian.





Lipsa conditiilor

de cuibarire sau

popas,

determina

aceasta specie

sa nu fie

intalnita

constant in

zona.



65

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

6 A0

60

3 1 V

Aythya nyroca – Raţa roşie

Mărimea: 38-42 cm. Categorie

fenologică: oaspete de vară, ocazional

iernează şi la noi pe apele

neîngheţate. Mod de cuibărit: la

marginea apei, în desișurile de stuf.

Caracteristicile cuibului: cuibul este

construit din plante din imediata

vecinătate, căptușit bogat cu puf și

pene. Perioada de cubărit: mai.


ouă în pontă: 7-11. Timp de clocire:

25-27 zile. Timp de şedere în cuib a

puilor. 50-60 zile. Habitat: lacuri,

mlaştini cu vegetaţie bogată, ochiuri

de apă bine adăpostite. Hrana: mai

mult vegetală vara: plante acvatice,

lintiță, semințe, rădăcini și animală

iarna: crustacee, moluște, viermi,

larve, insecte, broscuțe, peștișori.

Rața roșie folosește pentru

pasaj culoarul de zbor din


Deoarece își procură hrana

doar prin scufundare,

specia nu poate fi întâlnită

în zonele agricole din

perimetrul câmpului eolian.


hrănire este de circa 35-40

m, în timp ce pentru

migrație este de 200-300 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



66

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

Bucephala clangula - Raţă

sunătoare


fenologică: rar oaspete de vară, pasaj,

oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: nu

cuibăreşte în ţară. Habitat: de-a lungul

bălţilor şi lacurilor. Hrana: moluşte,

crustacei, insecte acvatice şi larvele

lor, plante acvatice.

Rata sunatoare nu














Lipsa conditiilor

de cuibarire sau

popas,

determina

aceasta specie

sa nu fie

intalnita

constant in

zona.



67

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

7 A0

31

3 2 V

Ciconia ciconia – Barza albă

Mărimea: 100 cm. Categorie


cuibărit: pe stâlpi de telegraf, copaci

înalţi sau pe acoperişul din stuf sau

şindrilă al caselor. Caracteristicile

cuibului: este o construcţie mare

reutilizată an de an, realizată din

crengi şi crenguţe în amestec cu iarbă

şi pământ; interiorul este căptuşit cu

resturi de plante, fulgi şi cârpe;

înălţimea faţă de sol: 5 – 10 m.

Perioada de cubărit: aprilie - iulie.


ouă în pontă: 3 – 5. Timp de clocire:

31 - 34 zile. Timp de şedere în cuib a

puilor. 33 - 35 zile. Habitat: arături

proaspete, câmpii ierboase şi umede,

mlaştini. Hrana: nevertebrate diverse

de talie mare (râme, gândaci, viermi,

melci) dar şi vertebrate de talie mică

(broaşte, şopârle, şerpi, şoareci).

Barza albă folosește în

timpul pasajelor ca locuri

pentru căutarea hranei de

regulă terenurile agricole

proaspăt arate. Deplasarea

pentru căutarea hranei nu

depășește 10-20 m înălțime

de la sol.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



68

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

8 3

Circus aeruginosus - Eretele de

stuf


fenologică: oaspete de vară, pasaj,

oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: în

mlaştini, la adăpostul stufărişului.

Caracteristicile cuibului: construit pe

pământ, câteodată refolosit. Este o

grămadă mare de beţe, stuf uscat,

căptuşit cu iarbă. Perioada de cubărit:

aprilie-iunie. Număr de ouă în pontă:

3-6. Timp de clocire: 31-36 zile. Timp

de şedere în cuib a 38-40 zile.

Cloceşte numai femela. Puii sunt

nidicoli. Habitat: terenuri descoperite

şi mlăştinoase cu mult stuf. Hrana:

broaşte, şobolani de apă, şerpi, peşti,

insecte mari, dar şi păsări adulte (de

preferinţă lişiţe), tinere sau pui de

cuib, mai ales în perioada de hrănire a

puilor. Consumă cu plăcere şi ouă.

Eretele de stuf cuibărește în

stufăriile din coada lacului

Stânca Costești la distanță

mare de aria câmpului

eolian. După ce terenurile

au fost dezgolite de

vegetație în urma

recoltărilor, pasărea le

parcurge pentru vânătoare.

Înălțimea de zbor în această

situație nu depășește 10-15

m de la sol.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



69

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

9 A1

22

3 1 V

Crex crex – Cristel de câmp



cuibărit: cuibăreşte la sol în poienile

umede cu iarbă înaltă; uneori

foloseşte şi culturile perene cum ar fi

lucerna şi trifoiul. Caracteristicile

cuibului: cuibul este instalat într-o

adâncitură a pământului şi este

căptuşit cu ierburi sau alte resturi

vegetale. Perioada de cubărit: mai –

iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr

de ouă în pontă: 8 - 12 ouă de culoare

gălbuie cu pete gri sau roşcate. Timp

de clocire: 15 - 20 zile. Cloceşte mai

mult femela. Puii sunt nidifugi şi devin

zburători după circa 35 de zile.

Habitat: lacuri cu rogoz, câmpii cu

vegetaţie bogată şi umedă. Hrana:

seminţe şi uneori plante tinere,

nevertebrate cu predilecţie larve de

insecte sau chiar adulţi

Cristelul de câmp folosește

pentru cuibărit unele

suprafețe agricole cu culturi

perene, sau puternic

înierbate în pârloagă.

Acestea sunt de regulă în

afara perimetrului câmpului

eolian, dar pasărea se

deplasează în căutare de

hrană și în această zonă.

Deplasarea obișnuită o face

pășind pe sol, luându-și

zborul doar în momentul

unor pericole iminente de

care nu poate scăpa cu

fuga. Înălțimea de zbor în

această situație nu

depășește 5 m de la sol.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



70

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

3 1 V Cygnus cygnus- Lebădă de

iarnă


fenologică: oaspete de iarnă.

Descriere: Coloritul este complet alb,

ciocul este spre vârf negru, iar la bază

galben. Picioarele sunt negre. Mod de

cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. De

obicei cuibărește în nordul Siberiei,

iernează la noi și primăvara se

întoarce spre locurile de reproducere.

Habitat: litoral, lacuri cu mari

suprafeţe, zone inundabile. Hrana:

mai ales vegetală: iarbă, plante

acvatice, semințe de ierburi, dar și

viermi, insecte, moluște, broaşte,

câteodată și pești.

Lebada de iarna nu














Lipsa conditiilor

de cuibarire sau

popas,

determina

aceasta specie

sa nu fie

intalnita

constant in

zona.



71

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

10 A4

29

3 4 (S)

Dendrocopos syriacus -

Ciocănitoare (pestriță) de

grădină


fenologică: sedentară. Mod de

cuibărit: în scorburi de copaci.

Caracteristicile cuibului: simplu,

necăptuşit. Perioada de cubărit:

aprilie - iunie. Număr de ponte pe an:

1. Număr de ouă în pontă: 5-7 ouă de

culoare albă. Timp de clocire: 10-14

zile. Timp de şedere în cuib a puilor:

24 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat:

păduri tinere, parcuri, grădini cu

vegetaţie rară. Hrana: diferite insecte,

viermi, larve, pupe şi ponte, în sezonul

rece consumă şi seminţe tari, boabe.

Ciocănitoarea pestriță de

grădină este o specie care

folosește în exclusivitate

habitatele antropice, fiind

sedentară. Teritoriul de

căutare a hranei nu

depășește perimetrul

localităților. Înălțimea de

zbor nu depășește pe cea a

pomilor, de circa 10 - 20 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești" este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



72

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

11 A0

26

3

Egretta garzetta - Egretă mică

Mărimea: 56 - 63 cm Categorie


cuibărit: aprilie - iunie. Cuibul îl

construieşte în arbori sau stuf, fiind

alcătuit din plante uscate. Cuibăresc

în colonii mixte cu Ardea purpurea,

Ardeola ralloides, Nycticorax

nycticorax, Phalacrocorax pygmaeus.


ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare

albastru verzuie. Timp de clocire: 20-

24 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de

şedere în cuib a puilor. 41 zile. Puii

sunt nidicoli. Habitat: fluvii, deltă,

terenuri cu tufişuri şi ape, lacuri cu

suprafeţe întinse dar nu prea adânci.

Hrana: peşti mici, insecte acvatice,

broaşte.

Egreta mică folosește

pentru deplasările din

timpul pasajelor doar

culoarul văii Prutului. Tot pe

acest culoar se află și zona

de unde specia își poate

procura hrană. Înălțimea de

zbor obișnuită este de circa

10-20 m. În timpul

migrațiilor înălțimea de

zbor depășește 150 - 200 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



73

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

12 A0

98

Falco columbarius - Şoim de

iarnă


fenologică : oaspete de iarnă.

Descriere: este cel mai mic dintre

răpitoarele din Europa. Masculul

evident mai mic decât femela, gri-

albastru deasupra, crem+ruginiu

dedesubt. Femela este maronie

deasupra. Mod de cuibărire: nu

cuibăreşte în ţară. Habitat: peisaje

descoperite, dealuri împădurite,

mlaştini de-a lungul litoralului. Hrana:

se hrăneşte cu păsări mici până la

mărimea unei vrăbii, pe care le prinde

din zbor după o urmărire în forţă.

Consumă şi mamifere mici.

Șoimul de iarnă apare în

mod accidental doar în

perioada hiemală. De regulă

însoțește stolurile de

passeriforme de talie mică.

Odată cu zăpezile mari

pasărea părăsește zona.

Înălțimea de zbor obișnuită

este de circa 10-20 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



74

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

13 A0

02

3 3 V

Gavia arctica - Fundac polar,

Cufundac


fenologică: oaspete de iarnă, pasaj.

Descriere: Vara, nota distinctă o

constituie gâtul şi bărbia de culoare

neagră şi creştetul gri închis; când

înoată ciocul este ţinut aproape

orizontal; ciocul este conic lung şi

ascuţit,mai subţire decât al

cufundarului mare. Mod de cuibărire:

nu cuibăreşte în ţară. Habitat: lacuri,

bălţi, cursuri de râuri cu suprafeţe

întinse,bogate în peşte. Hrana: peşti,

moluşte, crustacei, insecte acvatice,

primăvara consumă şi plante acvatice.

Fundacul polar apare în

perioada hiemală, în număr

redus de exemplare. Specia

folosește valea Prutului

pentru a se deplasa către

zonele cu apă adâncă, de

unde își procură hrana

constituită în exclusivitate

din pești. Pe timpul

gerurilor mari, când luciul

de apă îngheață, specia

folosește zonele de apă

curgătoare neînghețate. De

obicei nu folosește zborul

pentru deplasare, dar

atunci când o face, nu

depășește 5-10 m deasupra

apei.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



75

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

14 A0

75

3 3 R

Haliaeetus albicilla - Codalb


fenologică: sedentară. Mod de

cuibărit: în vecinătatea apelor.

Caracteristicile cuibului: Cuibul îl

construieşte în arbori sau pe ţărmurile

abrupte, este o construcţie masivă,

mărită mereu în decursul anilor,

formată din beţe şi crengi, căptuşită

cu plante verzi, ramuri cu frunze, lână,

cârpe, etc. Perioada de cubărit: martie

- iunie. Număr de ponte pe an: 1.

Număr de ouă în pontă: 1-3 ouă de

culoare albă, rar pătate cu brun sau

violet spre gri. Timp de clocire: 35-42

zile. Cloceşte numai femela. Timp de

şedere în cuib a puilor. aproximativ 56

zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: în

apropierea lacurilor interioare, de-a

lungul malurilor. Hrana: peşti, reptile,

broaşte ţestoase, şerpi, raţe rănite,

iepuri, popândăi, hoituri.

Codalbul cuibărește în

zonele de luncă izolate de

pe valea Prutului, în număr

mic de perechi. Exemplarele

tinere rămân uneori iarna și

se deplasează în căutare de

hrană în lungul apei

curgătoare sau chiar în

apropierea staniștilor de

odihnă ale păsărilor.

Înălțimea obișnuită de zbor

nu depășește 30-40 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



76

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

15 A0

92

3 3 R

Hieraetus pennatus – Acvila

mică



Mod de cuibărit: Foloseşte cuiburile

părăsite ale altor păsări răpitoare

(gaie, şorecari), mai rar pe stânci.

Caracteristicile cuibului: este o

construcție mare din rengi, căptușită

în interior cu frunze verzi sau cu ace

de conifere. Perioada de cubărit: mai -

iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr

de ouă în pontă: 1-2 ouă de culoare

alb verzuie pătate cu roşu şi mici

punctuleţe cenuşii.. Timp de clocire:

35-39 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp

de şedere în cuib a puilor. 8

săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat:

păduri mixte sau de foioase cu multe

luminişuri, zone deluroase, adesea în

regiuni puţin accidentate. Hrana:

vânează numai pradă vie, preferă

prepelițe, însă consumă și ciori grive,

păsări din curți, mamifere până la

mărimea puilor de iepure.

Acvila mică poate fi

observată în mod accidental

doar în lungul văii Prutului.

Specia vânează de obicei în

apropierea zonelor litorale

și nu folosește habitatele

agricole. Înălțimea de zbor

obișnuită pentru căutarea

hranei este de 10-20 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



77

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

16 A0

22

3 3 (V)

Ixobrychus minutus - Stârc

pitic



cuibărit: izolat, pe pământ, în stufării,

pe vegetaţia frîntă sau plutitoare, la

înălţime mică deasupra apei, pe

crengile joase din mlaştini sau în

tufişuri nu prea mari, rar în copaci.

Caracteristicile cuibului: îl

construieşte în stuf, fiind alcătuit din

tulpini şi frunze uscate de papură şi

stuf. Perioada de cubărit: mai - iunie.



albă.. Timp de clocire: 16-19 zile.

Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere

în cuib a puilor. 30 zile. Puii sunt

nidicoli. Habitat: lacuri şi bălţi cu

malurile acoperite de păpuriş şi

trestie. Hrana: în special insecte

acvatice şi larve, dar şi peştişori,

broscuţe, mormoloci, lipitori, moluşte,

uneori chiar şi câte un şoarece, o

şopârlă sau un pui de cuib.

Stârcul pitic cuibărește în

stufăriile din coada lacului

Stânca Costești de pe

zonele colmatate. Atât în

timpul migrației, cât și

pentru căutarea hranei,

pasărea se deplasează doar

în lungul cursului de apă,

sau al litoralului. Înălțimea

de zbor nu depășește 20 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



78

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

17 A3

38

3 3 (D)

Lanius collurio – Sfrâncioc

roşiatic



cuibărit: cuib construit în tufişurile şi

luminişurile din pădurile de foioase, în

arbori sau arbuşti spinoşi, pe izlazuri,

fâneţe sau lunci, la mică înălţime faţă

de sol. Caracteristicile cuibului: este

construit din crenguţe, rădăcini,

muşchi, frunze; căptuşit cu material

vegetal fin sau păr, lână şi puf de

pasăre.Perioada de cubărit: mai -

iunie. Număr de ponte pe an: frecvent

1. Număr de ouă în pontă: 5 - 6 ouă de

culoare variată (galbene, brune, verzi,

roşcate) cu pete întunecate.. Timp de

clocire: 15 - 16 zile.Cloceşte numai

femela. Timp de şedere în cuib a

puilor: 12 - 16 zile. Puii sunt nidicoli.

Habitat: terenuri degajate şi cu

tufişuri multe, de-a lungul văilor largi

ale râurilor montane. Hrana: diferite

insecte (lăcuste, gândaci, muşte,

fluturi, viespi, bondari, ploşniţe,

libelule), vertebrate mici (şopârle,

şoareci, păsărele mici). Are obiceiul de

a-şi crea rezerve de hrană înfigând

diverse animale de talie mică în ţepii

Sfrânciocul roșietic

folosește frecvent pentru

amplasarea cuibului tufele

izolate din terenurile

deschise agricole sau în

pârloagă. După ce puii au

părăsit cuibul, păsările

pleacă de obicei către sud.


atunci când caută hrana nu

depășește 10 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



79

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

18 A3

39

3 2 (D)

Lanius minor – Sfrâncioc cu

frunte neagră



cuibărit: Cuibul este amplasat în

arbuştii spinoşi sau în arbori, fiind

construit din plante înflorite (pelin),

căptuşit cu pene, lână, fire de păr.

Perioada de cubărit: mai - iulie.



verzui albăstruie, cu pete brun

violacee.. Timp de clocire: 15 zile.

Timp de şedere în cuib a puilor. 2

săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat:

peisaje descoperite, presărate cu

arbori şi arbuşti, adeseori în zonele

împădurite. Hrana: insecte mari,

melcișori, rareori pui de păsări și

șoareci. Îşi face rezerve de mâncare

fixându-le în spinii arbuştilor.

Sfrânciocul cu frunte neagră

este rareori prezent în zona

studiată. Specia este adesea

confundată cu sfrânciocul

mare Lanius excubitor, care

în prezent se află în

expansiune în ceea ce

privește arealul de cuibărit.


a speciei este de maximum

15-20 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



80

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

19 A0

68

3 V

Mergus albellus – Ferestraş

mic


fenologică: pasaj, oaspete de iarnă.

Descriere: Poposesc pe maluri şi ape

marine de coastă, deseori împreună

cu diverse specii de raţe şi pescuiesc

în ape puţin adânci. Iarna este prezent

pe bazine de acumulare, lacuri,

ocazional în golfuri. Mod de cuibărire:

nu cuibăreşte în ţară. Habitat: lacuri,

bălţi mărginite de arbori, ochiuri de

apă bine adăpostite. cu suprafeţe

mari. Hrana: în majoritate dar şi

moluşte, insecte acvatice şi larvele

lor, broaşte, peşti mici, alge.

Ferestrașul mic apare în

număr redus de exemplare

în lungul văii Prutului, atât

în perioadele de pasaj, cât și

în timpul iernatului.

Stolurile nu depășesc de

regulă 3-5 exemplare.

Specia își caută hrana doar

în apele adânci în care se

scufundă. Odată cu

înghețarea apelor pasărea

părăsește zona,

deplasându-se tot în lungul

apelor. Înălțimea de zbor nu

depășește 5-10 m deasupra

apei.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



81

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

20 A0

73

3 3 V

Milvus migrans - Gaia brună


fenologică: oaspete de vară, pasaj,

oaspete de iarnă. Descriere: Are un

colorit relativ uniform. Capul este mai

deschis, cu striuri înguste,

longitudinale, în rest fiind brun. Aripa,

ventral este brună, cu o zonă mai

deschisă spre vârf. Coada în zbor este

uşor bifurcată. Mod de cuibărire:

Cuibul îl construieşte în arbori, fiind

alcătuit din crengi, căptuşit cu hârtie,

bucăţi de pânză şi piele. perioada de

cuibărit: aprilie - iunie. Depune 1-2

ouă de culoare albă pătate rarefiat cu

roşu brun. Puii sunt nidicoli.Habitat: în

terenuri deschise care alternează cu

păduri tinere de foioase, în

apropierea lacurilor şi râurilor

mărginite de arbori şi în apropierea

localităţilor unde caută prin gunoaie.

Hrană: insecte, peşti, reptile, păsări

mici, micromamifere, resturi de

animale găsite pe sol.

Gaia brună apare în mod

accidental în zonă. Specia

poate fi rareori observată în

căutare de hrană deasupra

terenurilor agricole de unde

a fost înlăturat covorul

vegetal, sau în habitatele

înierbate cu vegetație

scundă. Înălțimea de zbor

obișnuită a păsării este de

maximum 10-15 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



82

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

21 3 3 D

Nycticorax nycticorax - Stârc

de noapte



Mod de cuibărit: cuibul îl construieşte

în arbori sau stuf, fiind alcătuit din

crengi, fire de trestie şi alt material

vegetal, dispus radial. Perioada de

cubărit: mai - iunie. Număr de ponte

pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4

ouă de culoare verzui albăstruie. Timp

de clocire: 20 zile. Cloceşte numai

femela. Cuibăresc în colonii mixte cu

Ardea cinerea, A. purpurea, Ardeola

ralloides, Phalacrocorax pygmaeus,

Plegadis falcinellus şi Egretta

garzetta. Timp de şedere în cuib a

puilor: 7-8 săptămâni. Puii sunt

nidicoli şi sunt hrăniţi cu peşti mici,

broscuţe şi insecte acvatice. Habitat:

lacuri şi bălţi cu vegetaţie bogată. În

timpul zilei stă cocoţat pe un arbore,

arbust sau pe crengi uscate deasupra

apei. Hrana: pești, broaște, lipitori,

insecte acvatice, mormoloci,

crustacee mici, moluște, mici

mamifere (şoareci).

Stârcul de noapte apare

doar în perioadele pasajelor

de primăvară și de toamnă.

Căile de deplasare sunt în

exclusivitate în lungul văii

râului sau zona litorală a

sitului. În deplasările pentru

hrană, dacă apa este

limpede, păsările nu

depășesc înălțimea de 10-

15 m față de luciul apei, dar

în timpul migrației zborul se

execută la peste 150-200 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



83

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

22 A0

94

3 3 R

Pandion haliaetus - Vulturul

pescar, Uliganul pescar



Mod de cuibărire: Construieşte un

cuib mare din crengi în locuri expuse,

de exemplu pe vârful arborilor sau

stâncilor. Perioada de cuibărit: aprilie

- iunie. Depune 3-4 ouă de culoare

albă cu stropi mici roşii ruginii şi brun

întunecat. Puii sunt nidicoli, hrăniţi

numai cu peşte. Habitat: lacuri, fluvii

şi de-a lungul malurilor bine

adăpostite. Hrana: Se hrăneşte

exclusiv cu peşte, pe care îl caută

zburând pe loc la înălţimi de 10-40m,

după care plonjează cu capul înainte.

Foarte rar consumă şi broaşte.

Vulturul pescar apare în

număr redus de eexmplare

în timpul pasajelor de

primăvară și de toamnă, dar

nu în fiecare an. Pasărea

folosește în exclusivitate

culoarul văii curgătoare a

Prutului. Nu depășește în

zbor înălțimea de 20-30 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



84

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

23 A0

72

3 4 S

Pernis apivorus – Viespar


fenologică: oaspete de vară şi de

pasaj. Mod de cuibărit: cuibăreşte în

păduri bătrâne dar şi în liziere, uneori

foloseşte cuiburile părăsite de cioara

de semănătură sau grivă.

Caracteristicile cuibului: materialul

folosit pentru construcţie este alcătuit

din crenguţe uscate; înălţimea faţă de

sol: circa 10 m. Perioada de cubărit:

mai – august. Număr de ponte pe an:

1. Număr de ouă în pontă: 1 - 3 ouă

de culoare albă, pătate cu brun

roşcat. Timp de clocire: 28 - 35 zile.

Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere

în cuib a puilor: 40 - 55 zile. Puii sunt

nidicoli, hrăniţi cu larve de insecte (în

special de himenoptere). Habitat:

păduri de foioase, poieni. Hrana:

viermi (râme), larve şi adulţi de

insecte (cu predilecţie pentru

bondari, viespi şi albine),reptile,

mamifere mici, rar fructe.

Viesparul trece în zbor de

regulă în timpul pasajului

din luna octombrie. În

restul intervalului de timp

pasărea nu este observată.

Înălțimea de zbor în timpul

migrației depășește de

regulă 200 - 300 m. Nu are

obiceiul să vâneze în zonele

agricole.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



85

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

24 A2

34

3 3 D

Picus canus – Ghionoaie sură


fenologică: sedentar. Mod de cuibărit:

în scorburile din arborii situaţi în

pădurile de foioase sau mixte bătrâne

(peste 100 ani). Caracteristicile

cuibului: diametrul intrării: 60 mm;

adâncimea scorburii: 25 - 30 cm;

diametrul scorburii: 12 - 15 cm;

înălţimea faţă de sol: 3 - 5 m. Perioada

de cubărit: mai – iulie. Număr de

ponte pe an: 1. Număr de ouă în

pontă: 5 - 6 (max. 10) ouă de culoare

albă. Timp de clocire: 17 - 18 zile.

Timp de şedere în cuib a puilor: 24 -

25 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat:

păduri mixte şi de foioase, terenuri

descoperite presărate cu arbori şi

arbuşti, versanţi muntoşi împăduriţi.

Hrana: ouă, larve şi pupe de insecte,

adesea furnici. Aceste ciocănitori au

obiceiul de a consuma furnici

scormonind furnicarele. Rar fructe şi

seminţe.

Ghionoaia sură folosește

pentru cuibărit și

procurarea hranei

habitatele forestiere, dar și

cele antropice. De regulă nu

părăsește limitele acestor

habitate. Zborul păsării nu

se face la înălțime mai mare

de 10-20 m.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



86

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

25 A0

07

Podiceps auritus - Corcodelul

de iarnă


fenologică: pasaj (accidental).

Descriere: Coloritul este vara brun pe

spate, roșcat pe gât și flancuri, alb pe

partea inferioară; iarna, brun-albicios.

Ciocul cenușiu-albăstrui cu vârf

albicios, la bază roz. Picioarele

cenușiu-albăstrii sau cenușiu-verzui.

Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în

ţară. Habitat: Trăiește în vecinătatea

apelor (lacuri şi ape curgătoare).

Hrana: insecte acvatice, larve,

moluște mici, crustacee mici,

peștișori, plante acvatice.

Corcodelul de iarnă apare în

număr redus de exemplare

atât în pasaj, cât și în

perioada hiemală, în lungul

văii curgătoare a Prutului.

De obicei specia se

deplasează către zonele cu

ape adânci ale lacului, dar

își caută hrana și prin

scufundări în lungul apei

curgătoare. Deplasările prin

zbor se fac rareori, iar

atunci pasărea nu

depășește 5-10 m de la

luciul de apă.

Distanța locației

față de situl

Natura 2000 și

Aria de

protecție

specială

avifaunistică

"Lacul Stânca

Costești” este

foarte mare

pentru a o

putea influența.



87

Nr.

Crt


pericli

tare


studiat


0 1 2 3 4 5 6 7 8

A3

93

3 Phalacrocorax pygmeus –

Cormoranul mic



cuibărit: în copaci, în răchitiș, rar pe

pământ. Caracteristicile cuibului: este

contruit cu precădere din stuf, dar şi

din crenguţe şi ramuri, fiind căptuşit

cu material mai fin. Cuibăreşte în

colonii mixte cu Ardea cinerea, A.

purpurea, Ardeola ralloides,

Nycticorax nycticorax, Plegadis

falcinellus şi Egretta garzetta.

Perioada de cubărit: aprilie - iunie.


ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare albă.

Timp de clocire: 27-30 zile. Timp de

şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni.

Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi

sunt nidicoli. Habitat: deltă, lagune,

lacuri, bălţi şi zone inundabile cu

arbori. Hrana: exclusiv peşti, rareori

lipitori.

Cormoranul mic nu

cuibărește în aceasta zona.

Poate aparea doar

accidental si nu in fiecare

an. Specia folosește doar

lungul văii Prutului, atât

pentru migrație, cât și

pentru căutarea hranei.

Zona favorabilă cu stufării

este foarte depărtată față

de aria câmpului eolian.





Lipsa conditiilor

de cuibarire sau

popas,

determina

aceasta specie

sa nu fie

intalnita

constant in

zona.



88

Pe amplasamentul viitorului parc eolian a fost identificată clasa de habitat de

culturi (teren arabil) – N 12 şi alte terenuri arabile – N 15, care sunt influenţate în

mare măsură de un climat continental.

Se edifica un habitat de Pajişti cu Festuca valesiaca corespunzătoar asociaţiei vegetale Medicagini minime-Festucetum valesiacae Wagner 1940 aflat printre terenurile agricole .

Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă. De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că producţia

acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la alta în funcţie de gradul de degradare al islazului.

Vegetaţia este dominată de păiuş - Festuca valesiaca, pir crestat – Agropyron repens şi colilie – Stipa capillata, printre care cresc un mumăr mare de graminee şi dicotiledonate perene. Pe lângă speciile edificatoare, se întâlnesc în mod frecvent: Dactylis glomerata, Taraxacum serotinum, Taraxacum officinale, Achillea milefolium, Lamium amplexicaule, Erodium cicutarium, Senecio vernalis, Capsella bursa-pastoris, Plantago lanceolata, Erophila verna, Cardaria draba, Trifolium arvense etc.

II.5.1.3.Speciile de păsări identificate in perimetrul parcului eolian

În zona câmpului eolian din comuna Mitoc (jud. Botoșani) şi a habitatelor

învecinate au fost identificate un număr de 87 de specii de păsări.

Tabel -Observaţii asupra avifaunei din câmpul eolian al comunei Mitoc

judeţul Botoșani. Nr.

Crt

Anexa Spec Statut

pericli-

tare

Specia

I II III IV V VI VII VII

I IX X XI XII

Statut

fenologic

origine

geogra-

fica

Regim

alimen-

tar

Habitate

preferate

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1 Accipiter gentilis –

Uliu porumbar + + + + + + + + + + + + S Tp Cv Ub

2 Accipiter nisus – Uliu

păsărar + + + + + + + + + + + + S Tp Cv Ub

3 3 V Alauda arvensis -

Ciocârlia de câmp + + + + + OV,P Mo

In,

Nv,Sm Ag

4 Anas platyrhynchos -

Rață mare + + + + + + + + + + + + OV,P,OI Tp

Nv, Gr,

Vg Ac



89

Nr.

Crt

Anexa Spec Statut

pericli-

tare

Specia


I IX X XI XII

Statut

fenologic

origine

geogra-

fica

Regim

alimen-

tar

Habitate

preferate

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

5 3 3 V Anthus campestris -

Fâsă de câmp + + + + + OV Mo In, Sm Ag

6 3 1 E Aquila clanga – Acvila

ţipătoare mare + P E Cv Ub

7 3 1 E Aquila heliaca – Acvila

de câmp + P E Cv Ub

8 3 3 R Aquila pomarina –

Acvila ţipătoare mică + + + P E Cv, Cd Ub

9 Ardea cinerea - Stârc

cenuşiu + + + + + + + + + P Tp

Pv, Cv,

Nv

Ac, St,

Pa

10 3 3 V Ardeola ralloides -

Stârcul Galben + + + P Md Pv, Nv

Ac, St,

Pa

11 Asio otus - Ciuful de

pădure + + + + + + + + + + + + S, OI Tp Cv Ub

12 4 3 D Athene noctua –

Cucuvea + + + + + + + + + + + + S Mo Cv Ub

13 3 1 V Aythya nyroca – Raţa

roşie + + + + + P E Pv, Nv Ac

14 Buteo buteo –

Şorecar comun + + + + + + + + + + + + OV,P,OI Tp Cv Ub

15 Buteo lagopus -

Şorecar încălţat + + + + + + P,OI A Cv Ub

16 4 4 S Carduelis cannabina -

Câneparul + + + + + + + + + + + + S E

In, Sm,

Gr An, Ag

17 4 Carduelis carduelis -

Sticletele + + + + + + + + + + + + S,OI E

In, Sm,

Gr An, Ag

18 4 4 S Carduelis chloris –

Florinte + + + + + + + + OV,P E

In, Sm,

Gr An, Ag

19 3 2 V Ciconia ciconia –

Barza albă + + + + + + + OV,P E Cv, Nv

Ac, Ag,

An, Pa

20 3 Circus aeruginosus -

Eretele de stuf + + + + + + + + + + + + S Mo Cv Ub

21 4 Coccothraustes

coccothraustes -

Botgrosul

+ + + + + + + + + + + + S,P,OI E Gr, In,

Nv Fo, An



90

Nr.

Crt

Anexa Spec Statut

pericli-

tare

Specia


I IX X XI XII

Statut

fenologic

origine

geogra-

fica

Regim

alimen-

tar

Habitate

preferate

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

22 4 S Columba oenas -

Porumbelul de

scorbură

+ + + + + P E Gr, Vg Fo, Ag

23 4 S Columba palumbus -

Porumbelul gulerat + + + + + P E Gr, Vg Fo, Ag

24 4 Corvus corax – Corb + + + + + + + + + + + + S Tp Cd, Cv Ub

25 Corvus corone cornix -

Cioara grivă + + + + + + + + + + + + S E

Cv, Cd,

Gr Ub

26 Corvus frugilegus -

Cioara de semănătură + + + + + + + + + + + + S,OI E

Gr, Nv,

Cd Ub

27 4 (S) Corvus monedula –

Stăncuţă + + + + + + + + + + + + S E Gr, Nv Ub

28 3 V Coturnix coturnix -

Prepeliţa + + + + + + + + OV,P E

Nv, Gr,

Vg Ag

29 3 1 V Crex crex – Cristel de

câmp + + + + + OV,P E

Nv, Gr,

Vg Ag, St

30 Cuculus canorus –

Cuc + + + + + + + OV,P Tp In Ub

31 Delichon urbica -

Lăstunul de casă + + + + + OV Tp In Ub

32 Dendrocopos major –

Ciocănitoare pestriţă

mare

+ + + + + + + + + + + + S Tp In, Gr,

Fv Fo, An

33 3 4 (S) Dendrocopos syriacus

- Ciocănitoare

(pestriță) de grădină

+ + + + + + + + + + + + S Md In, Gr,

Fv An

34 3 Egretta garzetta -

Egretă mică + + + + + + + P Md Pv, Nv Ac, St

35 4 (S) Emberiza citrinella -

Presura galbenă + + + + + + + + + + + + OV,P,OI E

Gr, Nv,

In, Vg Ag, An

36 Falco columbarius -

Şoim de iarnă + + + + + OI S Cv Ub

37 4 3 D Falco tinnunculus -

Vânturelul roşu + + + + + + + + OV,P Tp Cv Ub

38 4 S Fringilla coelebs –

Cinteză + + + + + + + + + OV,P E

Gr, Sm,

In, Nv Fo, An



91

Nr.

Crt

Anexa Spec Statut

pericli-

tare

Specia


I IX X XI XII

Statut

fenologic

origine

geogra-

fica

Regim

alimen-

tar

Habitate

preferate

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

39 3 (D) Galerida cristata -

Ciocârlan + + + + + + + + + + + + S Mo

Sm, In,

Nv Ag

40 Garrulus glandarius –

Gaiţă + + + + + + + + + + + + S E

Cv, Gr,

Nv, In Ub

41 3 3 V Gavia arctica - Fundac

polar, Cufundac + + + + + + OI S Pv Ac

42 3 3 R Haliaeetus albicilla -

Codalb + + + + + + P Tp Cv Ub

43 3 3 R Hieraetus pennatus –

Acvila mică + P E Cv Ub

44 3 D Hirundo rustica -

Rândunica + + + + + + OV,P Tp In Ub

45 3 3 (V) Ixobrychus minutus -

Stârc pitic + + + + + + + + OV,P E

Nv, Pv,

In

Ac, St,

Pa

46 3 3 (D) Lanius collurio –

Sfrâncioc roşiatic + + + + + OV E

In, Cv,

Nv Ag

47 3 D Lanius excubitor –

Sfrâncioc mare + + + + + + + + + + + + OV,P,OI Tp

In, Cv,

Nv Ag

48 3 2 (D) Lanius minor –

Sfrâncioc cu frunte

neagră

+ + + + + OV E In, Cv,

Nv Ag

49 Larus argentatus -

Pescăruş argintiu + + + + + + + + + + + + P Tp Pv, Cd Ac

50 Larus ridibundus -

Pescăruşul râzător + + + + + + + + + + + + P Tp

Pv, Cd,

Nv Ac

51 4 (S) Luscinia

megarhynchos –

Privighetoare roşcată

+ + + + + + OV E Nv, In,

Fv Fo, An

52 3 V Mergus albellus –

Ferestraş mic + + + + + + OI S Pv, Nv Ac

53 4 3 D Merops apiaster -

Prigoria + + + + + OV Md In Ub

54 3 3 V Milvus migrans - Gaia

brună + P E Cv Ub

55 4 Motacilla alba –

Codobatură albă + + + + + + + OV,P E Nv, In Ag, An



92

Nr.

Crt

Anexa Spec Statut

pericli-

tare

Specia


I IX X XI XII

Statut

fenologic

origine

geogra-

fica

Regim

alimen-

tar

Habitate

preferate

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

56 4 Motacilla flava -

Codobatura galbenă + + + + + OV Tp Nv, In Pa

57 4 3 D Muscicapa striata –

Muscar sur + + + + P E In, Fv Fo

58 3 3 D Nycticorax nycticorax -

Stârc de noapte + + + + + P Md Pv, Nv

Ac, St,

Pa

59 Oenanthe oenanthe -

Pietrarul sur + + + + + OV,P Tp

Nv, Sm,

Fv Ag

60 4 Oriolus oriolus –

Grangur + + + + + + + OV,P E Fv, In Fo

61 3 3 R Pandion haliaetus -

Vulturul pescar,

Uliganul pescar

+ + + P Tp Pv, Cv Ac

62 4 S Parus caeruleus –

Piţigoi albastru + + + + + + + + + + + + S E

In, Fv,

Sm Fo, An

63 Parus major – Piţigoi

mare + + + + + + + + + + + + S E

In, Fv,

Sm Fo, An

64 Parus palustris –

Piţigoi sur + + + + + + + + + + + + S S

In, Fv,

Sm Fo, An

65 Passer domesticus –

Vrabie de casă + + + + + + + + + + + + S Tp

Gr, Nv,

In, Fv An, Ag

66 Passer montanus –

Vrabie de câmp + + + + + + + + + + + + S Tp

Gr, Nv,

In, Fv An, Ag

67 3 V Perdix perdix -

Potârnichea + + + + + + + + + + + + S E

Gr, Fv,

Nv, In Ag

68 3 4 S Pernis apivorus –

Viespar + P E Cv, In Ub

69 Phasianus colchicus -

Fazan + + + + + + + + + + + + S Ch

Nv, Cv,

Gr, Fv Ub

70 4 Phylloscopus collybita

– Pitulice mică + + + + P Tp In, Fv Fo

71 4 Phylloscopus trochilus

- Pitulicea fluierătoare + P E In, Fv Fo

72 Pica pica – Coţofană + + + + + + + + + + + + S E

Cv, Fv,

Cd, Gr Ub



93

Nr.

Crt

Anexa Spec Statut

pericli-

tare

Specia


I IX X XI XII

Statut

fenologic

origine

geogra-

fica

Regim

alimen-

tar

Habitate

preferate

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

73 3 3 D Picus canus –

Ghionoaie sură + + + + + + + + + + + + S E

In, Nv,

Gr Fo, An

74 Podiceps auritus -

Corcodelul de iarnă + + + + + + OI S Pv Ac

75 3 D Riparia riparia -

Lăstunul de mal + + + + + OV Tp In Ub

76 4 Sitta europaea –

Ţiclean, ţoi + + + + + + + + + + + + S Tp

In, Nv,

Sm Fo

77 Streptopelia decaocto

– Guguştiuc + + + + + + + + + + + + S Md Gr, Vg An, Ag

78 3 D Streptopelia turtur –

Turturică + + + + P E Gr, Vg Fo, Ag

79 Sturnus vulgaris –

Graur + + + + + + + + OV,P E

Nv, In,

Sm

An, Fo,

Ag

80 Sylvia curruca –

Pitulice de grădină + + + + + OV E In, Fv An

81 Troglodytes

troglodytes –

Ochiuboului

+ + + + + + + + + + + + S E In, Fv Fo, An

82 4 S Turdus merula –

Mierlă + + + + + + OV,P E

Nv, In,

Fv Fo, An

83 4 S Turdus philomelos –

Sturz cântător + + + + + + OV,P E

Nv, In,

Fv Fo, An

84 4* S Turdus pilaris –

Cocoşar + + + + + + + + + + + + OV,P,OI S

Nv, In,

Fv Fo, An

85 4 S Turdus viscivorus –

Sturz de vâsc + + + + + P,OI E

Nv, In,

Fv Fo

86 4 Upupa epops –

Pupăză + + + + + OV E In, Nv Fo, Ag

87 Vanellus vanellus -

Nagâțul comun + + + + + + + + + OV,P Mo

Nv, In,

Vg, Sm Ag, Pa

Legendă

SPEC – conform BirdLife International

1 = SPEC1 (Specii de interes conservativ la nivel global)

2 = SPEC2 (Concentrate în Europa și cu statut conservativ nefavorabil)

3 = SPEC3 (Nu sunt concentrate în Europa și au statut conservativ nefavorabil)



94

4 = SPEC4 (Concentrate în Europa și cu statut conservativ favorabil)

Statut periclitare – conform BirdLife

International Statut fenologic

E = periclitată (Endangered) OV = oaspete de vară

(cuibăritor în zonă)

V = vulnerabilă (Vulnerable) P = specie de pasaj

R = rară (Rare) OI = oaspete de iarnă

D = în declin (Declining) S = specie sedentară în zonă

L = localizată (Localized)

Ins = insuficient cunoscută (Insufficiently

known)

S = sigură (Secure)

() = statut provizoriu (Status provisional)

Origine geografică Regim alimentar

A = Arctic In = Insectivor

Ch = Chinez Gr = Granivor

E = European Fv = Frugivor

Md = Mediteranian Cv = Carnivor

Mo = Mongol Vg = Consumator de vegetale, altele

decât fructe și semințe

S = Siberian Pv = Piscivor

Tp = Transpalearctic Sm = Consumator de semințe mici

Nv = Consumator de nevertebrate

Cd = Consumator de cadavre

Habitate preferate

Ag = Agricol

Ac = Acvatic

Fo = Forestier

An = Antropic

St = Stufării

Pa = Zone umede

Ub = Ubiquist

II. 5. 2.Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora:

Statutul fenologic al speciilor identificate cuprinde: 28 de specii sedentare;

32 de specii cuibăritoare în zonă doar în timpul verii; 46 de specii care trec în pasaj

şi 15 specii care apar ca oaspeţi de iarnă.



95

În mod normal, o specie poate avea mai multe statute fenologice. Aceasta

se datorează faptului că, deşi este observată tot timpul anului, nu avem de a face

cu aceeaşi populaţie stabilă şi locală.

Peste acelaşi teritoriu se pot suprapun populaţii diferite ale aceleiaşi specii.

Unele dintre acestea sunt constituite din păsări aflate în migraţie din nordul

Europei către locurile de iernat situate mai în sud, iar altele se pot opri în zonă şi îşi

petrec iarna aici, dacă şi sursele de hrănire rămân accesibile. Adesea, atunci când

solul este acoperit cu un strat gros de zăpadă un timp mai îndelungat, multe păsări

vor părăsi zona către locuri mai sudice cu hrană. Nu sunt rare cazurile, mai ales la

răpitoare, când, datorită lipsei surselor de hrană, acestea nu mai au suficientă

energie pentru a se deplasa şi mor de foame. Uneori mortalitatea, la nivelul

acestora este foarte ridicată, ajungând până la dispariţia tuturor indivizilor care

staţionau în zonă. Frigul din iarnă joacă un rol important și asupra speciilor de

păsări acvatice din care majoritatea zboară în lungul cursului râului Prut, pentru a

ajunge la o distanță apreciabilă (15-20 km) pe suprafața Sitului Natura 2000 ”Lacul

Stânca Costești”. Prin înghețarea apei se elimină posibilitatea găsirii unei hrane

accesibile pentru toate speciile de păsări acvatice. Chiar dacă nu există dovada că

acestea mor din lipsă de hrană, este sigur faptul că acestea părăsesc zona căutând

locuri cu apă curgătoare neînghețată.

Originea geografică a speciilor identificate cuprinde: 43 specii cu origine

europeană, 24 de specii cu origine transpalearctică, 6 specii cu origine mongolă, 6

specii cu origine siberiană, 6 specii cu origine mediteraneeană, 1 specie cu origine

arctică, 1 specie cu origine chinezească.

S23%

OV27%

P38%

OI12%

S

OV

P

OI



96

Acest fapt demonstrează apartenența la faunele înrudite (europeană și

transpalearctică) a majorității speciilor prezente în zonă.

Regimul alimentar al speciilor identificate cuprinde: 46 specii insectivore,

40 specii consumatoare de nevertebrate, 27 specii carnivore, 25 specii granivore,

22 specii frugivore, 14 specii consumatoare de semințe mici, 12 specii piscivore, 9

specii consumatoare de vegetale, altele decât cele fructe și semințe și 7 specii

consumatoare de cadavre.

A1%

Ch1%

E49%

Md7%

Mo7%

S7%

Tp28% A

Ch

E

Md

Mo

S

Tp

In23%

Gr12%

Fv11%Cv

13%

Vg4%

Pv6%

Sm7%

Nv20%

Cd4%

In

Gr

Fv

Cv

Vg

Pv

Sm

Nv

Cd



97

Regimul alimentar constituie de fapt principalul factor în funcție de care

speciile de păsări folosesc pe parcursul unui an diferite habitate. În regimul

alimentar al păsărilor observate în zona de studiu se constată că nevertebratele

(20%) și insectele (23%) au ponderile cele mai ridicate. În realitate foarte multe

specii de păsări, în perioada postembrionară, nu consumă decât hrană din aceaste

categorii. De obicei aceasta este adusă de părinți pentru nidicole, dar poate fi și

căutată în mod individual de către cele nidifuge.

Putem face remarca referitoare la regimul alimentar că sunt foarte puține

specii de păsări care folosesc o singură categorie de hrană, cum ar fi granivorele

exclusive (porumbeii), carnivorele (răpitoarele) sau piscivorele (stârci, cufundaci

etc.)

În mod obișnuit o anumită specie aparține mai multor categorii de hrănire,

chiar și în același habitat. În funcție de hrana preferată pe care o găsește, sau mai

mult, de hrana accesibilă pe care o poate consuma fără a depune eforturi deosebite

la un moment dat.

Habitatele preferare a speciilor identificate cuprind: 28 specii care preferă

mai multe habitate fiind ubiquiste, 25 specii care preferă habitatul agricol, 24

specii care preferă habitatul antropic, 23 specii care preferă habitatul forestier, 14

specii care preferă habitatul acvatic, 7 specii care preferă zonele umede, 6 specii

care preferă habitatul format din stufării.

Ag20%

Ac11%

Fo18%An

19%

St5%

Pa5%

Ub22%

Ag

Ac

Fo

An

St

Pa

Ub



98

Categoriile SPEC conform BirdLife International a speciilor identificate

cuprinde: 4 specii din categoria SPEC1 (Specii de interes conservativ la nivel

global), 2 specii din categoria SPEC2 (Concentrate în Europa și cu statut

conservativ nefavorabil), 25 specii din categoria SPEC3 (Nu sunt concentrate în

Europa și au statut conservativ nefavorabil), 15 specii din categoria SPEC4

(Concentrate în Europa și cu statut conservativ favorabil) și 41 specii non-SPEC.

Statutul de periclitare conform BirdLife International a speciilor identificate

cuprinde: 15 specii din categoria sigure, 12 specii vulnerabile, 13 specii în declin, 4

specii rare, 2 specii periclitate, 0 specii localizate și 41 neevaluate din punct de

vedere al statutului de periclitare.

SPEC 15%

SPEC 22%

SPEC 329%

SPEC 417%

Non-spec47%

SPEC 1

SPEC 2

SPEC 3

SPEC 4

Non-spec



99

Lista cu speciile observate cuprinde şi 22 taxoni menţionaţi în Anexa 3 a

OUG nr. 57/2007. Acestea sunt: Anthus campestris, Aquila clanga, Aquila heliaca,

Aquila pomarina, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Ciconia ciconia, Circus

aeruginosus, Crex crex, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Gavia arctica,

Haliaeetus albicilla, Hieraetus pennatus, Ixobrychus minutus, Lanius collurio,

Lanius minor, Milvus migrans, Nycticorax nycticorax, Pandion haliaetus, Pernis

apivorus, Picus canus.

Din punct de vedere biologic, acestea nu trebuiesc tratate în mod separat,

deoarece relaţiile ecologice de la nivelul comunităţilor nu pot fi separate pe diverse

grupe de specii, după cum omul le observă mai des sau mai rar, într-un habitat sau

altul.

Structura de 87 de specii de păsări observate reprezintă doar o etapă din

ansamblul avicenozei şi ea poate varia de la un an la altul, sau chiar mai des, în

funcţie de posibilităţile de adăpost şi sursele de hrană existente la un anumit

moment.

Cele 22 specii menţionate (conform Anexei 3) trăiesc împreună cu celelalte

65 care nu au statut de „interes comunitar”.

Multe din speciile menționate în studiu parcurg drept traseu principal de

migrație cursul râului Prut. Acestea de regulă au drept țintă finală a deplasării

suprafața lacului Stânca Costești pentru locuri de adăpost și căutarea hranei.

În timpul iernii, pe geruri mari, când tot luciul de apă este îngheţat, acestea

vor fi obligate toate să părăsească zona sau mor de foame.

S17%

V14%

D15%

R5%

E2%

Neevaluate din punct de

vedere statut periclitare

47%

S

V

D

R

E

Neevaluate din punct de vedere statut periclitare



100

În cazul creșterii suprafețelor cu luciu de apă datorate unor perioade cu

precipitații mai abundente, aspectul avifaunistic al comunităţii de păsări va suferi

modificări structurale specifice, în sensul creşterii diversităţii, fără însă a se

materializa în numărul mai mare de perechi cuibăritoare.

În timpul perioadelor de migraţie, de primăvară sau de toamnă, acest habitat

poate fi folosit, pentru câtva timp, de speciile aflate în migraţie, ca locuri de

adăpost şi pentru surse de hrană. Din această cauză nici staţionarea nu durează

mult timp şi nici nu se remarcă prezenţa stolurilor cu exemplare numeroase.

Zonele agricole, datorită faptului că au numeroase parcele în stadiu de

pârloagă, pot oferi locuri de adăpost sau chiar hrănire pentru specii comunitare ca:

Anthus campestris, Circus aeruginosus, Crex crex, Lanius collurio, dar şi pentru

alte numeroase specii componente ale reţelelor trofice din avicenoza din zonă.

Unele trec doar în pasaj de scurtă durată, iar altele, în special oaspeţii de

iarnă, pot fi puternic influenţate de căderile masive de zăpadă sau de gerurile

puternice. Aceste evenimente pot avea chiar şi un efect mortal prin eliminarea

accesibilităţii surselor de hrană.

Influenţa unui câmp de generatoare eoliene are foarte puţină importanţă din

mai multe motive:

Caracteristicile de construcţie a unui generator, presupun un câmp ocupat pe

verticală cuprins între 45-50 m şi 150 de metri deasupra solului, atât cât presupune

distanţa dintre marginile palelor corelată cu înălţimea de amplasare a generatorului.

Cu rare excepţii, păsările folosesc pentru drumurile lor de procurare a hranei

înălţimi de zbor obişnuite cuprinse între 2-3 m peste nivelul vegetaţiei sau a solului

şi 25-40 m. Puţine specii (gen Alauda, Anthus, Motacilla) se înalţă, în timpul

manifestărilor teritoriale până la 30-40 m. Acest fapt se petrece însă în plan

vertical, deasupra locului de paradă şi nu presupune deplasări orizontale.

Majoritatea migratoarelor, cu precădere cele solitare, dar şi unele stoluri

urmăresc, la vedere, spaţiul terestru, acoperit sau neacoperit cu vegetaţie şi nu

depăşesc nici ele altitudinea de zbor de 20-40 m.

Passeriformele au chiar obiceiul să urmărească vegetaţia ierebacee, arbustivă

sau forestieră şi nu depăşesc înălţimea acesteia în zbor.

Literatura de specialitate confirmă şi faptul că, pentru migraţiile care

presupun distanţe lungi într-o singură etapă, păsările obişnuiesc să se înalţe la cel

puţin 200-300 m deasupra solului, după care zboară în linie dreaptă spre destinaţia

următoare. Fenomenul este asemănător atât ziua cât şi noaptea.

Experienţa acumulată cu ocazia activităţilor de capturare cu plase japoneze

(foarte invizibile) a păsărilor, în migraţie pentru acţiuni de inelare, a scos în

evidenţă faptul că, şi în timpul nopţii păsările (limicolele de exemplu) observă



101

aceste obstacole şi le evită. Pentru a avea cât de cât succes în aceste activităţi de

captură, am fost nevoiţi să folosim paravanele create de porţiuni de vegetaţie

naturală terestră sau acvatică, sau cel mai adesea să amplasăm plasele în interiorul

vegetaţiei dese.

Posibilitatea ca păsările să nu observe la timp obstacole, de genul

generatoarelor eoliene, pentru a le evita, nu este reală şi dacă ţinem cont măcar de

faptul că acuitatea vizuală a acestui grup de animale este foarte mare.

În cazul momentelor de instalare a ceţii este cunoscut faptul că majoritatea

păsărilor evită zborul în condiţiile lipsei de vizibilitate.

De asemenea, în cazul vânturilor puternice speciile de păsări, în stare

normală de sănătate, evită lansarea în zbor pentru deplasări pe orice distanţe.

Caracteristicile tehnice de funcţionare a generatoarelor constituie un factor

important în evitarea impacturilor.

Faptul că rotaţia palelor se realizează cu 10-15 rotaţii pe minut înseamnă că

mişcarea se desfăşoară foarte lent iar instalaţia poate fi observată cu uşurinţă şi

evitată din timp.

De asemenea, deoarece la viteze ale vântului de peste 90 km/oră instalaţia se

opreşte din funcţionare şi deci, nu mai are poziţionări variabile, ceea ce permite o

bună observare a acesteia precum şi posibilitatea de evitare chiar şi în cazul în care

păsările sunt purtate accidental de curenţi de aer, pe care de obicei îi evită.

Experienţa ţărilor nordice (Olanda, Danemarca) care au deja de mulţi ani

câmpuri de generatoare eoliene, exact în lungul căilor de migraţie litorale, a permis

concluzia că, cu cât sunt mai multe generatoare instalate într-o locaţie, cu atât este

mai uşor pentru păsări să identifice un obstacol asemănător unei coline şi să evite

locul, trecând pe alocuri.

Instalarea câmpului eolian presupune şi lucrări de îngropare a conductorilor

electrici. Aparent aceste operaţiuni pot provoca o serie de perturbări, mai ales în

viaţa unor specii cuibăritoare la sol, prin eventuala distrugere a unor cuiburi deja

instalate. Dacă lucrările sunt însă efectuate în afara perioadei de cuibărire (sfârşitul

lui aprilie – sfârşitul lunii iunie) acestea nu vor mai avea efectul de aspect negativ

asupra populaţiilor locale care cuibăresc.

În plus, solul afânat care va acoperi şanţurile, va constitui un habitat

favorabil pentru săparea adăposturilor multor altor animale legate de viaţa la sol.

Drumurile de acces construite pentru vizitarea generatoarelor, vor constitui

un element de impact în timpul cuibăritului, atunci când sunt create. În această

situaţie se poate evita acest aspect dacă lucrările nu sunt efectuate între lunile

aprilie – iunie.



102

După darea în folosinţă a acestor drumuri, datorită faptului că sunt acoperite

cu pietriş, acestea vor constitui o sursă importantă de gastroliţi folosiţi de

numeroase specii de păsări pentru triturarea hranei. Practic, doar răpitoarele

exclusiv carnivore nu folosesc în cursul digestiei aceşti gastroliţi.

În plus, rigolele înierbate ale drumurilor vor constitui un habitat important

cu rol de adăpost, dar şi de hrănire, pentru numeroase specii de păsări precum şi

pentru alte grupe sistematice de animale a căror viaţă este legată de sol, începând

de la nevertebrate şi ajungând la mamifere.

În culturile agricole cu sistem intensiv (cereale, floarea soarelui etc.), aceste

drumuri constituie fâşii permanente (cu lăţimi între 5-7 m) în care ciclurile

biologice nu sunt fracturate brutal (arături, discuiri, ierbicidări sau alte lucrări de

folosire a pesticidelor, recoltări etc.) creând astfel reţele importante de refugiu

pentru cele mai diferite grupe de faună. Practic, aceste drumuri sunt folosite doar

ocazional. Rigolele acestora îşi păstrează valoarea incontestabilă semnalată

anterior.

În plus de acesta, în perioada când culturile agricole se află în faze

fenologice de dezvoltare maximă şi acoperă suprafaţa solului, aceste drumuri pot

constitui teritorii importante de procurare a hranei pentru numeroşi răpitori, mai

ales păsări, dar şi pentru insectivore.

Chiar şi suprafeţele de sărături, care sunt, de fapt, rezultatul unor degradări

de habitate create de operaţiunile funciare de desecare şi care, la momentul actual,

sunt păşunate intens, aceste drumuri de acces neoferind o hrană accesibilă pentru

animalele domestice, sunt mult mai puţin folosite de către acestea şi astfel devin

zone de protecţie naturală pentru numeroase elemente de faună din zonă.

II. 5.3. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes avifaunistic

Pentru a le identifica si a discuta despre aceste relatii este necesara clarificarea

unor noţiuni şi termeni ce vor fi folosiţi în cele ce urmeaza.

“Relatiile dintre populatiile apartinand unor specii diferite de plante si

animale care intra in componenta unei biocenoze nu se reduc la relatiile trofice. In

realitate, orice populatie din structura unei biocenoze se plaseaza intr-o retea de

relatii interspecifice directe si indirecte, a caror semnificatie trebuie sa fie

analizata cel putin in trei planuri distincte:

- Dispersia populatiilor;

- Controlul impactului pradatorilor. Al accesului la resursele de hrana si

spatiu si in general a dinamicii biocenozei, respectiv ecosistemul;



103

- Transferul de materie, energie si informatie intre modulele trofice ( nivelele

trofice ) si reciclarea elementelor minerale.

Componentele biocenozei interconenctate printr-o retea complexa de relatii

directe si indirecte ( multe dintre ele mediate pe cale chimica – Botnariuc N.,

Vadineanu A., 1982), sunt implicate in relatii directe si indirecte cu toate

componentele fizice si chimice ale unitatii hidrogeomorfologice.

Componentele fizice si chimice ale unitatii hidrogeomorfologice ( cunoscute

mai bine sub denumirea de factorii abiotici) au rol de variabile de comanda pentru

componentele biocenocezei.”( Dezvoltare Durabila : teorie si practica , vol. I,

Vadineanu A., 1998, Editura Universitatii Bucuresti.

Între populaţiile ce coexistă într-o microbocenoză se stabilesc conexiuni

(relaţii interspecifice) ce determină atât structura, cât şi funcţiile biocenozei ca

suprasistem integrator. Cu cât conexiunile sunt mai diverse şi variate, cu atât va fi

şi biocenoza mai complexă şi mai stabilă.

”Capitalul natural este interpretat prin prisma modului in care este

perceput mediu fizic, chimic si biologic, ca reprezentand totalitatea sistemelor

ecologice natural si seminaturale:

- Sistemele ecologice naturale sunt interpretate ca sisteme care se autointretin

si asupra carora influenta antropica directa este absenta sau foarte limitata

( in general, activitati pentru satisfacerea nevoilor de ordin I ale

populatiilor locale, cercetare si in ultimul timp ecoturismul);

- Sistemele ecologice seminaturale sunt reprezentate de catre sistemele care

desi suporta influenta antropica directa ( in special exploatarea industrial a

resurselor regenerabile) isi conserva trasaturile structural si functionale

prin care se autointretin si se dezvolta.” Dezvoltare Durabila : teorie si

practica , vol. I, Vadineanu A., 1998, Editura Universitatii Bucuresti

Relatiile intraspecifice sunt relatiile intrapopulationale, dintre indivizii

aceleiasi populatii. În cazul nostru, dacă ne raportăm strict la amplasament aceste

relaţii sunt aproape inexistente întrucât şi numărul speciilor existenite sau a

indivizilor dintr-o populaţie este mic şi nu intră în competiţie. Raportându-ne la

întreg habitatul aceste relaţii reglează cantitativ speciile care fac parte din el.

Conform lucrării „Ecologie şi Protecţia Mediului” (Maniu Maria, 2004),

ecologia este definita ca „o ştiinţă biologică de sinteză cu un profund caracter

interdisciplinar, care studiaza relaţiile complexe ale omului şi ale celorlalte

vieţuitoare cu mediul inconjurător planetar”.



104

ECOLOGIA MEDIUL DE VIATA ORGANISMELE VII (Factorii abiotici, biotici, antropici) (plante, animale,oameni)

Ecologia are ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).

Prin ecosistem înţelegem unitatea elementară a biosferei formată dintr-un biotop, ocupat de o biocenoză. Un ecosistem cuprinde întreaga materie vie dintr-un spaţiu finit, deci toate animalele, plantele, microorganisme (ciuperci, bacterii şi virusuri), împreună cu toată substanţa organică moartă existentă în acel teritoriu.

ECOSISTEM

BIOTOP BIOCENOZĂ Apă Temperatură Lumină Minerale Aer Plante Animale Microorganisme

Ecosistemul se caracterizează printr-o organizare specifică, fiind alcătuit din

două structuri funcţionale: structura de biotop (mediul neviu sau componenta abiotică) şi structura de biocenoză (mediul viu sau componenta biotică).

Plantele produc prin fotosinteză hrana care constituie sursa de materie şi energie pentru celelalte specii. La rândul lor, plantele depind de condiţiile de mediu: umiditate, temperatură, lumină, fertilitatea solului etc. Aspectul exterior al unui ecosistem este puternic influenţat de speciile de plante care îl populează.

Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile biocenozei, cât şi de interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe baza acestor relaţii, ecosistemul poate asigura desfăşurarea a trei funcţii esenţiale: funcţia energetică, funcţia de circulaţie a materiei şi funcţia de autoreglare.



105

Între formele de viaţă şi mediu au loc permanente schimburi de energie şi materie. Această circulaţie internă realizată prin intrări şi ieşiri continue de substanţă şi energie, asigură o anumită stabilitate a sistemului. Intrările sunt alcătuite în principal din energia solară, precipitaţii şi substanţe organice şi minerale. Ieşirile sunt reprezentate în principal de: căldură, dioxid de carbon, oxigen şi materiile pe care le antrenează apa.

În acest sens se poate spune că: orice unitate care include toate organismele de pe un teritoriu dat, care interacţionează cu mediul şi care are o anumită structură trofică, o diversitate de specii şi un circuit de energie şi substanţe în teritoriul sistemului, reprezintă un ecosistem.

Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariei sunt

legate de condiţiile de hrănire, adăpost şi reproducere pe de-o parte, iar pe de altă

parte de presiunea antropică şi a tuturor factorilor externi care pot afecta

biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare

survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puţin integritatea

ariei.

În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru amenajarea

parcului eolian, nu vor afecta habitatele speciilor descrise în Formularul Standard

Natura 2000 ROSPA 0058 LACUL STANCA COSTESTI deoarece terenul

viitorului parc eolian este situat la o distanță de 10 km de situl Natura 2000. Acesta

înseamnă că din punct de vedere al zgomotelor și vibrațiilor păsările nu vor fi

afectate nici în faza de construcție și nici în faza de funcționare a parcului.

Menționăm de la început faptul că proiectantul parcului, a recurs, la folosirea unor

turbine silențioase, astfel încât, acestea să fie încadrate în limitele admise conform

legislației din vigoare.

În concluzie, integritatea ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA

0058 LACUL STANCA COSTESTI nu este afectată de construirea parcului

eolian deoarece:

1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de

interes comunitar-viitorul parc eolian este în afara sitului Natura 2000.

2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar-viitorul parc

eolian este în afara sitului Natura 2000;

3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes avifaunistic –

amenajarea parcului eolian nu va afecta starea favorabilă de conservare a sitului. În

perioadele de migraţie a păsărilor, înălţimile de zbor sunt cuprinse între 600 – 1000

m şi trec cu uşurinţă peste amplasamentul vitorului parc eolian.



106

4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura

şi/sau funcţia ariei naturale protejate.

Amplasamentul pe care se propune PUZ ”Amenajare Parc eolian MITOC –

AEOLUS 1” este situat in extravilanul comunei.

Situl de la „Malul Galben” in care s-au descoperit ateliere de lucru in silex, o

amuleta pandantiv sculptata in crusta de silex cu o vechime de 26.000 ani cea mai

veche lucrare de arta de acest fel din Europa, cat si un monument sarmatic datand

din sec.III-IV i.e.n.

Situl „Paraul lui Istrate” se afla la 2 km, sud est de satul Mitoc. Cea mai

veche datare ca asezare este din paleolitic.

Situl „Valea Izvorului” se afla la o distanta de 0,5 km de satul Mitoc .

Siturile au fost incluse in lista monumentelor istorice din ludetul Botosani.

Amplasamentul PUZ ”Amenajare Parc eolian MITOC-AEOLUS” comuna

MITOC jud. Botoșani, este situat în zona de extravilan a localităţii, zona teren

arabil, pășune Factorii de mediu analizaţi în cazul în care planul nu ar fi

implementat au fost :

Calitatea apei

Cea mai apropiată apă de suprafaţă este parâul Ghireni, care are debitul mediu

multianual de 0.434(m3/s)

Apele subterane se află la diverse adâncimi dar care datorită condiţiilor climatice şi

de strat au, în general, debite reduse şi conţinut ridicat în săruri.

Apele subterane se gasesc la diferite adancimi sub forma de ape freatice si ape

subterane captive ; la inaltimi mai mari de 150 m s-au format lacuri tasare pe loess

II.6. Aspecte de mediu relevante pentru monumentele istorice

/aşezări culturale/arhitectura

II.7. Evoluţia stării mediului în cazul în care planul nu ar fi

implementat



107

sub forma circulara sau alungita, cu suprafete de cateva zeci de metri patrati si

adancimi de sub 1 m. Acestea sunt alimentate in general de precipitatii si au o

vegetatie hidrofila.

Sistemul de Gospodărirea Apelor Botoşani monitorizează calitatea apei din 27

foraje de observaţie. Din acestea, doar 2 foraje corespund cerinţelor legislaţiei în

vigoare privind calitatea apei, şi anume: Rădăuţi-Prut F1, Rădăuţi-Prut F3. Se

menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-

chimici. Cele mai frecvente depăşiri s-au înregistrat la indicatorii amoniu, azotaţi,

azotiţi, sulfaţi, mangan.

Amplasamentul analizat este pe un teren cu funcţiune de teren arabil şi care

datorită caracteristicilor climaterice ale zonei este supus fenomenelor de eroziune.

Astfel în situaţia neimplementării acestui proiect, terenul va avea aceeaşi

funcţiune care în final va duce la degradarea acestuia.

Implementarea prevederilor PUZ ”Amenajare Parc eolian MITOC

AEOLUS 1”, datorită lucrărilor de stabilizare care vor fi efectuate prin realizarea

fundațiilor și a lucrărilor de reabilitare a drumurilor de exploatare din zonă, vor

diminua riscul de apariție eroziunilor pe anumite suprafețe, ceea ce va conduce la

ameliorarea calității apelor de suprafață prin scăderea cantității de aluviuni

transportate de apa provenită din precipitații.

Calitatea aerului

Arealul unde urmează a fi amplasat PUZ-ul analizat este situat in cea mai

mare parte în extravilanul localității MITOC, pe un teren arabil şi nu sunt

dezvoltate alte activităţi.

În cazul neimplementării planului asupra calităţii aerului pot intervenii

modificări, sub aspect negativ determinat de avansarea procesului de degradare a

terenului în lipsa unor lucări de ameliorare a solurilor, aerul putând fi impurificat

cu pulberi şi praf rezultate din fărâmiţarea solului, mai ales în perioadele de vânt

intens.

Zgomotul şi vibraţiile

Amplasamentul analizat pentru PUZ este într-o zonă de teren arabil și nu

sunt dezvoltate alte activităţi, zona fiind în cea mai mare parte în extravilan.

În cazul neimplementării planului asupra nivelului de zgomot şi vibraţii

actual nu vor interveni modificări.



108

Calitatea solului

Zona este relativ antropizată, în prezent terenul amplasamentului are drept

folosinţă teren agricol.

Suprafeţele de teren care nu vor fi ocupare de construcţii şi căi de acces, vor

fi utilizate în continuare tot pentru practicarea agriculturii. Adâncimea de îngheţ,

în zona amplasamentului, este de 1,00 – 1,20 m.

În absenţa implementării planului ”Amenajare Parc eolian MITOC-

AEOLUS 1” calitatea solului din zona de interes nu ar avea o evoluţie pozitivă în

timp, decât în situaţia în care s-ar efectua lucrări de combatere a eroziunii solului și

de stabilizare a anumitor zone, cu implicaţii dintre cele mai defavorabile pentru

populaţia din comuna MITOC.

Starea florei şi faunei

În zona de amplasament PUZ –ului, terenul este acoperit cu vegetație

cultivată sau ierboasă și se resimte influenţa activităților agricole, care atâta timp

cât va fi practicată va influenţa evoluția și compoziţia vegetaţiei.

În absenţa implementării planului amenajare a teritoriului pentru instalare a

centralelor eoliene, vegetaţia ierboasă a zonei vizate nu ar avea o evoluţie pozitivă

în timp, decât în situaţia în care s-ar efectua lucrări de ameliorare a solului care să

reducă fenomenele de eroziune a solului. În acest mod vegetaţia s-ar putea menține

la valorile actuale.

Starea monumentelor naturale şi istorice

In satul MITOC exista monumente istorice (situri arheologice), în prezent

terenul este în extravilan şi are destinaţia de teren agricol. Se vor lua masuri de

protejare a siturilor arheologice prin colaborarea cu Directia de Cultura Botosani.

Situaţia economică şi socială, starea de sănătăte

Amplasamentul analizat este situat în extravilanul comunei MITOC judeţul

Botoșani. In absența implementării planului, evoluția indicilor de sănătate a

populației ar rămâne la cotele actuale. Din punct de vedere social,

neimplementarea planului ar conduce la stagnarea gradului de dezvoltare a

localității.

Neimplementarea PUZ va genera un impact neutru sau potenţial negativ

asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri

de muncă temporare sau contribuţia la veniturile Primăriei.



109

În situaţia neimplementării planului ar putea fi afectaţi negativ factorii

climatici şi vegetaţia din zonă. Astfel, lucrările de consolidare, reabilitare a

drumurilor, aerarea intensă şi umbra lăsată de turbinele Parcului Eolian fac să se

dezvolte mai bine vegetaţia în zonă şi tot odată o relativă îmbunătăţire a

biodiversităţii. Exploatarea intensivă a terenurilor agricole, coroborat cu

fenomenele de eroziune, fără lucrări și intervenții în scopul menținerii și

îmbunătățirii caracteristicilor pedologice, poate conduce la la un moment dat la

degradarea calității acestor suprafețe.

În situaţia neimplementării planului ar putea fi afectaţi negativ factorii sol şi

apă. Astfel, în lipsa unor consolidări a terenului, propus prin construcţiile care se

vor realiza acesta s-ar putea degrada, prin accelerarea proceselor de eroziune

datorate secetei vara alternate cu ploi torențiale care intensifică scurgerile de pe

versanți, cu antrenare de material solid( sol) şi gerului / viscolului din timpul iernii.

Prin realizarea construcţiilor propuse prin plan se are în vedere şi o bună

gospodărire a apelor provenite din precipitaţii.

Degradarea solului şi acţiunea negativă a apelor din precipitaţii pot afecta în

anumită măsură flora şi fauna din zonă şi implicit biodiversitatea.



110

III. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI

AFECTATĂ SEMNIFICATIV

Apele subterane şi de suprafaţă şi utilizarea resurselor de apă

Amplasamentul PUZ – ”Amenajare Parc eolian MITOC-AEOLUS 1”

comuna MITOC jud. Botoșani, este situat din punct de vedere hidrogeologic, în

bazinul hidrografic al râului Prut .

Cea mai apropiată apă de suprafaţă este paraul Ghireni, care are debitul

minim inregistrat de 0,003 m3/s și un debitmaxim înregistrat de 57,1 m3/s. Bazinul

hidrografic al râului Ghireni are o suprafață de 66 km2, iar de la izvoare până la

varsarea din apropierea localității Ripiceni, are o lungime de 20 km. Codul raului

XIII.1.7. Emisarul raului este raul Prut

Calitatea apelor subterane

Caracteristicile litologice ale Platformei Moldoveneşti, reprezentată prin

depozite cuaternare şi terţiare dispuse peste formaţiuni mai vechi cretacice,

siluriene şi chiar presiluriene, au fost favorabile acumulării de ape subterane la

diverse adâncimi dar care datorită condiţiilor climatice şi de strat au, în general,

debite reduse şi conţinut ridicat în săruri.

III.1. Caracteristici ale factorului de mediu APA

http://www.hartabotosani.ro/imagini/harti/botosani.jpg



111

Apele subterane din cadrul platformei, în raport cu posibilităţile naturale de

drenare, respectiv de legătură cu apele de suprafaţă, sunt sub presiune şi libere.

În categoria apelor subterane libere se includ straturile acvifere lipsite de presiune,

la care se remarcă o zonă de alimentare şi una de descărcare, drenate natural.

Apele freatice se acumulează în primul orizont de materiale permeabile,

alimentarea făcându-se din precipitaţii, din unităţile hidrogeologice vecine şi local

din revărsarea râurilor.

Apele sub presiune se acumulează în depozite permeabile intercalate între

straturi argilomarnoase repartizate pe mai multe niveluri şi sunt întâlnite în zonele

secţionate de văile râurilor.

Alimentarea acestui tip de acvifere se face din precipitaţii şi din unităţile

hidrogeologice superioare prin capătul mai ridicat al stratului, iar drenarea se face

prin capătul mai coborât. Deci, ele pot alimenta acviferele freatice şi pot fi

alimentate de acestea.

De cele mai multe ori, condiţiile de zăcământ sunt favorabile mineralizării

apelor; la acestea se adaugă frecvent sărurile de pe soluri care sunt spălate de

precipitaţiile ce se infiltrează, ca urmare, au un grad ridicat de mineralizare.

Sistemul de Gospodărirea Apelor Botoşani monitorizează calitatea apei din 27

foraje de observaţie. Din acestea, doar 2 foraje corespund cerinţelor legislaţiei în

vigoare privind calitatea apei, şi anume: Rădăuţi-Prut F1, Rădăuţi-Prut F3. Se

menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-

chimici. Cele mai frecvente depăşiri s-au înregistrat la indicatorii amoniu, azotaţi,

azotiţi, sulfaţi, mangan.

Apa subterană în zona studiată

În forajele executate in aceasta etapa pentru construirea parcului eolian, apa

subterana a fost interceptată la adancimia de 4,0 - 6,0m - in zona forajelor F1- F3

iar in zona forajelor F4, F5 apa subterană nu a fost interceptată fiind cantonata la

adancimi mai mari decat adancimea forajelor executate.

Informatiile cu privire la nivelul apei subterane vor fi completate dupa

executarea lucrarilor de prospectiuni, pe fiecare locatie din aceasta investitie prin

realizarea de foraje si monitorizarea nivelului apei .

În ceea ce priveşte apele freatice, se disting două feluri de impurificatori a apelor

freatice:



112

impurificare naturală produsă prin încărcarea excesivă a apelor cu săruri

din rocile pe care le traversează. Aversele de ploaie contribuie la

modificarea calităţii apei în corelaţie cu durata acestora şi caracteristicile

bazinului de recepţie (pantă, litologie, grad de acoperire cu vegetaţie).

impurificarea artificială are loc prin deversarea apelor uzate menajere,

industriale, de la unităţi agrozootehnice sau de la alte surse de poluare:

depozite de gunoi pe malurile cursurilor de apă sau lacurilor (Tabel nr. 12),

batale de dejecţii la complexele zootehnice.

Monitorizarea calitativă a apelor din județul Botoșani este realizată de către

laboratorul de calitatea apei SGA Botoșani, care efectuează analize fizico-chimice,

biologice și bacteriologice prin programe de monitoring.

În conformitate cu datele publicate Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad,

Buletin de calitate a apelor, iulie-septembrie, 2010 pe râul Ghireni nu sunt surse de

impurificare a apelor subterane cu excepția activităților agricole, zona comunei

MITOC nu este listată în Ordiul nr. 743/2008 pentru aprobarea listei localităților

pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole ca zona vulnerabilă la

poluarea cu nitrați.

Nu exista risc de inundabilitate în zona amplasamentelor propuse pentre

turbinele eoliene.

Managementul apelor uzate

Activitățile necesare pentru implementarea proiectului care decurge din

PUZ-ul analizat sunt activități specifice de construcții montaj. Având în vedere

caracteristicile specifice acestiu tip de proiecte, în scopul coordonării și

eficientizării acestora lucrările se vor realiza etapizat (execuția a 2 maxim 3

centrale eoliene în paralel) după reabilitarea drumurilor de acces către trupurile de

teren pe care se execută lucrările.

Intreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului

(obiectivului ) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje, organianizare

de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare temporară de

efective umane.

Toate aceste activităţi pot constitui surse de poluare pentru apă, aer şi sol.



113

Activitățile din organizările de şantier pot uneori genera surse punctiforme

de poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate,deseuri menajere,

hidrocarburi sau diverse alte substante.

Prognozarea impactului

În perioada de construcţii montaj

Din analiza tehnologiei de execuţie cât şi a tehnologiei de exploatare a

Parcului Eolien rezultă că generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este

justificată şi de faptul lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea ce

înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în

tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea

de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă. De asemenea se reduce

semnificativ suprafața necesară pentru depozitarea materialelor de construcție.

Totuşi se impun măsuri eficiente de limitare a interactiunii dintre

organizarea de santier si mediul inconjurător.

Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către

constructor a tuturor conditiilor de mediu.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape construcție-montaj și

funcționare, luate în considerare la efectelor asupra mediului.

În perioada de construcţii – montaj necesarul de apă este reprezentat de:

- apa potabilă pentru personalul din șantier – apă îmbuteliată, nu se vor

executa captări de apă sau puțuti de alimentare cu apă pe amplasament;

- apă necesară igienizării personalului;

- apă necesară proceselor tehnologice (turnări de betoane)

Apa uzată va fi doar apă uzată tip menajer, având în vedere că betoanele

necesare fundațiilor se prepară în stații de betoane din afara amplasamentului de

unde sunt transportate cu mijloace de transport speciale iar apa tehnologică este

necesară eventual doar pentru punerea în operă, în cantități foarte mici, pierderile

fiind neglijabile. În astfel de procese, cea mai mare cantitate de apă se pierde prin

evaporare.

Apa uzată menajeră rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în

containere etanşe – ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului

la o Staţie de epurare apă uzată menajeră.



114

În perioada de exploatare a instalaţiilor de Turbine Eoliene procesul

tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică

utilizarea apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc ape uzate.

Apele care pot apare pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor

fi drenate spre văile din zonă. Produsul realizat de centrala de eoliane este energia

electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

Pe parcursul construcției șii a funcționării Parcului Eolien nu există risc de

poluare a apelor freatice.

Conditii geomorfologice şi pedogeografice locale

Comuna MITOC este situată în partea nordica a judetului Botosani.

Comuna se încadrează în unitatea „Câmpia Moldovei”, subdiviziunea Jijia

Superioară şi a Başeului ce apare ca o zonă deluroasă, fragmentată prin văi de

eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul reţelei hidrografice a Jijiei. Prezintă un

aspect larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase sau sub forma de platouri

joase, toate acestea lasand impresia ca provin dintr-o suprafață unică tăiată în râuri.

Substratul geologic este constituit predominant din depozite argilo-

nisipoase, apartinand ca varsta Sarmatianului inferior. Structura acestor depozite

este foarte simpla, stratele fiind inclinate usor, de la nord-vest spre sud-est. Peste

formatiunile sarmatiene sunt asezate cele mai noi depozite de varsta cuaternara

(pleisticen si holocen), alcatuite din aluviuni pe sesuri, dealuri si versanti si numai

pe unele dealuri din luturi loessoide.

III.2. Caracteristici ale factorului de mediu SOL



115

Câmpia Moldovei ocupă cea mai mare parte a teritoriului judeţului Botoşani, este

o zonă joasă cu altitudinea medie de 200-220m, iar denumirea de câmpie este

legată atât de înălţimea redusă cât şi de specificul predominant agricol. Din punct

de vedere litologic, câmpia se caracterizează prin prezenţa argilelor cu intercalaţii

de nisipuri sarmaţiene.

Caracteristic este relieful cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii netede ca

nişte platouri şi cu energie de relief redusă ( 60-70m), ceea ce imprimă de altfel

acest aspect de câmpie. Altitudinea scăzută în raport cu unităţile de relief limitrofe

care o domină cu 100-300m, fac din Câmpia Moldovei o unitate depresionară

denumită adesea Depresiunea Jijia-Bahlui; dar densitatea fragmentării (0,7-1,1km)

se apropie de valorile specifice unei câmpii proriu-zise, în schimb, energia medie

de relief menţionată anterior (100-150m) depăşeşte valorile de câmpie. De

asemenea, reţeaua hidrografică cu orientare preponderentă consecventă (NNV-

SSE), dă naştere unei fragmentări tipic colinare, motiv pentru care Câmpia

Moldovei mai este cunoscută şi sub numele de Câmpia colinara a Jijiei, având o

suprafaţă de 8000km, adică ¾ din teritoriul judeţului Botoşani.

Totuşi numele de Câmpia Jijiei sau Depresiunea Jijiei este justificat de faptul că

mare parte din acest teritoriu este drenat de Jijia şi de afluenţii săi, iar o treime din



116

suprafaţă este drenată de Başeu şi de alte râuri mai mici, tributare Prutului.

Subunităţi de relief principale ale Câmpiei Moldovei din cuprinsul judeţului

Botoşani , pe lângă luncile și văile Prutului, Siretului, Jijiei şi Sitnei, sunt:

Depresiunea Botosani-Dorohoi reprezintă partea cea mai joasa a câmpiei,

care se desfăşoară pe 10-15km lungime, rar depăşind 200m altitudine, cu cea mai

redusă energie medie de relief (30-40m), prezentând astfel cele mai caracteristici

aspecte de câmpie. Sub aspect genetic este o subunitate tectono-erozivă.

Catena dealurilor vestice este formata din Dealul Ibanesti cu inaltimi

variabile intre 284 m si 385 m, Dealul Bour ( 318 m si 426 m), seaua Bucecii (270

m si 359 m), Dealul Mare ( 343 m si 587 m ), Dealul Cozancea – Guranda (264 m),

Dealurile Prutului ( 245 m si 269 m). Aceste dealuri sunt reflectarea in relief a

caracteristicilor rocilor din subsol. Paralel cu catena dealurilor vestice se

desfasoara Depresiunea Botosani Dorohoi, cu inaltimi cuprinse intre 160 m – 200

m.

Peste acestea si Dealurile Prutului se intinde depresiunea Baseului (56 – 246

m), iar in sudul acesteia si a Dealurilor Cozacea – Guranda, se gaseste o parte a

Campiei Jijiei Inferioare, care pe teritoriul judetului are inaltimi de 202 m -188 m.

Cea mai redusa energie de relief are valori maxime de 50 – 100 m ( la sud de

Ibănești).

Valori mai ridicate in regiunea Dumeni – Havarna. Cele mai mari valori sunt

intalnite in zona Copalau – Todireni – Trusesti si in continuare spre nord,

cuprinzand aproape tot teritoriul dintre Jijia si Prut.

In Campia Moldovei predomina interfluviile cu largimi in jur de 700 –

800m, fragmentarea fiind mai slaba in nord si mai accentuata in sud.

Din punct de vedere geomorfologic, Campia Moldovei se imparte in:

Campia Jijiei Superioare si a Baseului;

Campia Jijiei Inferioare si a Bahluiului;

Lunca Prutului.

Campia Jijiei Superioare si a Baseului cuprinde:

Microraionul toltrylor;

Microraionul Darabani – Saveni;

Microraionul Dorohoi – Botosani.

Campia Jijiei Inferioare si a Bahluiului cuprinde:

Microraionul central al Campiei Jijiei Inferioare si a Baseului;



117

Grupa microraioanelor de contact ( Depresiunea Frumusica, Harlau, Tudora,

Barnova, Voinesti );

Lunca Prutului.

Comuna MITOC, din punct de vedere al unitatilor de relief este amplasata in

Cimpia Moldovei.

Din punct de vedere geologic, zona studiată este situată pe Platforma

Moldovenească, ce are un fundament format din şisturi cristaline magmatice şi roci

eruptive, care alcătuiesc un soclu rigid, soclu ce a suferit mişcări de coborâre

(transgresiuni marine) şi ridicare (regresiuni marine). Vârsta soclului este

precambriană şi este cutat şi metamorfozat în timpul proterozoicului mediu. În

perioadele de transgresiuni marine s-au acumulat sedimente de depuneri ce au

format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile, care erau determinate de mişcările

de coborâre, au avut loc mişcările de erodare însoţite de regresiuni marine în

timpul cărora erau prezente formele denudaţionale, care au acţionat asupra

reliefului existent.

Formaţiunile întâlnite în zona studiată aparţin cuaternarului şi sarmaţianului.

Sarmaţianul formează fundamentul întregii zone şi este puternic degradat la

suprafaţă de acţiunea apelor subterane care descompun argila marnoasă,

schimbându-i caracterul iniţial.

Cuaternarul este format dintr-un orizont argilos-prăfos, uneori nisipos sau cu

intercalaţii subţiri de nisip. În anumite zone acest orizont are caracter loessoid.

Tectonica

Comuna MITOC este situata in apropierea de fractura care trece pe langa

localitatile Ibanesti-Borzesti-Todireni .

Din aceasta structura rezulta o zona cu stabilitate mare pe plan local, dar

labila prin influenta miscarilor seismice, provocate de epicentru mai indepartate.

In judetul Botosani, de-a lungul timpului, au avut loc o serie de seisme

locale, care nu au avut intensitate mai mare de gradul 4 ( Atanasiu le numeste

„cutremure moldavice” ).

Intre 1893 – 1916 au avut loc 3 cutremure locale in judetul Botosani :

In mai 1895 - 5h 35 min., Horodniceni, gr.3, local;

In 28 decembrie 1898 – 1h 38 min., Dorohoi, gr.3, local;

In 7 mai 1902 – 16h 35 min., Botosani, gr. , local.



118

Seismele din nordul Moldovei, cel putin acelea cu focarul pe linia Botosani

– Curtesti, Dorohoi se claseaza intre cutremurele care isi au focarele pe linii ale

Platformei Podolice.

Intre anii 1893 – 1916 – pe linia Botosani – Dorohoi s-au inregistrat cutremurele:

10 septembrie 1893 – Botosani gr., Curtesti gr. 3;

31 august 1884 - Botosani gr. 4, Dorohoi gr. 3;

6 februarie 1904 – Botosani gr. 3;

6 octombrie 1908 – Botosani gr.4;

7 iunie 1912 – Botosani si Dorohoi gr.4.

Categoria geotehnică

Având în vedere caracteristicile investitiei precum şi condiţiile de teren, se

estimează, o categorie geotehnică 2, iar riscul geotehnic moderat.

In vederea stabilirii categoriei geotehnice, s-a procedat conform tabel B3

din anexa 1.1.a Indicativului NP 074/2007 luindu-se in consideratie factorii de

risc geotehnic .

Factori de avut in vedere Aprecieri Punctaj

Conditiile de teren Terenuri medii 3

Apa subterana Cu epuismente normale 2

Clasificarea constructiei dupa

categoria de importanta.

Normala

3

Vecinatati Risc moderat 3

Riscul seismic a(g) = 0,16 1

Riscul geotehnic Moderat 12pct.

Incadrarea in categorii geotehnice se face in functie de punctajul mai sus obtinut,

conform urmatorului tabel.

Nr.crt.

Risc geotehnic

Categoria geotehnica Tip Limite punctaj

1 Redus 6……..9 1

2 Moderat 10…….14 2

3 Major 15…….21 3

Conditii geotehnice intilnite in lucrarile de prospectiuni geotehnice



119

Pentru cunoasterea şi precizarea caracteristicilor geotehnice ale

pamânturilor din amplasamentul studiat, s-au efectuat lucrări de cercetere

geotehnică constand din executarea unor foraje geotehnice, cu foreza

geotehnica din dotarea unitatii.

Din lucrarile de prospectare s-a evidenţiat următoarea stratificaţie:

- sol vegetal negru ;

- argilă prafoasa galbena plastic vartoasa;

- argila nisipoasa galbena plastic vartoasa ;

- argila galbena plastic vartoasa;

- argila marnoasa vartoasa la tare.

Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor

Terenurile interceptate sunt constituite din:

argile prafoase

argile,

argile nisipoase

argila marnoasa, de consistenta medie care in adancime devine plastic

vartoasa sau plastic vartoasa la tare .

Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor vor fi prezentate in urmatoarele

faze de proiectare dupa incheierea lucrarilor de laborator.

Amplasamentul studiat nu ridica probleme de stabilitate si se poate realiza

parcul eolian cu o putere totala instalata de 67500-81000kw.

Terenul studiat pentru amplasarea investitiei nu este supus pericolului

inundatiilor.

Surse de poluare a solurilor

Implementarea proiectului pentru care s-a intocmit prezentul PUZ pentru

Parcul eolian analizat, se va face pe un amplasament a cărui folosință actuală este

teren agricol.

Pentru perioada de implementare a planului, trebuie sa distingem faptul că se

propune schimbarea destinației actuale a unor suprafețe reduse de teren, disparate

pe amplasamentul analizat, restul zonei rămâne cu aceiași destinație și folosință.

Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de semnificaţie,

respectiv:



120

• Nivelul I- surse de poluare permanente;

• Nivelul II- surse potenţiale de poluare;

• Nivelul III- surse de poluare indirecte:

Poluarea solului se manifestă prin :

• Degradare fizică, respectiv compactare şi degradarea structurii;

• Degradare chimică, determinată de creşterea conţinutului de metale grele,

pesticide şi ca urmare modificarea pH-ului;

• Degradare biologică, determinată de germeni patogeni.

Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea

normală a acestuia. Activităţile care pot produce poluarea solului sunt în general

activităţile de producţie care pot genera una din degradările menţionate anterior.

Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi:

• Excavaţiile masive efectuate în scopul decopertării și exploatării agregate

sau zăcăminte. Poluarea este produsă în acest caz fie de depozitarea sterilului,

procesele tehnologice de preparare a minereurilor fie prin alte dereglări de formă

care pot duce la pierderea stabilității și alunecări de teren.

• Metale grele, care apar în urma depozitării necorespunzătoare a produselor

cu acest gen de componente, sau din gazele de combustie ale motoarelor cu ardere

internă care utilizează combustibili cu conținut ridicat de Pb.

• Nămolurile provenite din apele uzate,în cazul netratării sau nedepozitării

corespunzătoare, difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului.

• Materiale radioactive, în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi

nămolurile apelor uzate utilizate în procesele termice din centrale nucleare, ajung

în sol.

• Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă negestionate

corespunzător, datorită unor componente por afecta calitatea solurilor.

• Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la creşterea

conţinutului de nitraţi din sol.

• Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces încarcă solul cu

substanţe ce conduc la degradarea chimică.

• Nămolurile separate din apele uzate, conţin substanţe organice şi

anorganice care în exces duc la degradarea chimică sau biologică a solului.



121

• Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apărea

la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol

determină o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei

vegetaţii.

Prognozarea poluării solului

Poluarea solului în cazul planului analizat, poate intervenii în două etape

distincte :

- Etapa de realizare a construcţieiilor aferente proiectului care decurge din

plan ;

- Etapa de funcționare a parcului eolian construit pentru producerea energiei

electrice.

În etapa de realizare a investiţiei se poate mentiona că pentru obiectivul

propus planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de

deşeuri de construcţie este minimă.

Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mici de

materiale de constructie clasice si implicit cantităţi mult mai mici de deşeuri care

rezultă din aceste activităti.

In acelasi timp, suprafețele pe care se manipulează materialele de construcții

sunt reduse, utilizarea modulelor prefabricate specifice acestui tip de proiect

implică o perioadă redusă de realizare a fiecărei centrale eoliene. De asemenea

personalul care execută lucrările este în număr redus.

Intreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică

activitatea unui parc divers de utilaje performante, organizarea de șantier este de

mici dimensiuni, .

Zona de execuție a lucărilor pe fiecare amplasament în parte poate genera

surse punctiforme de poluare a apelor de suprafață și solului cu ape uzate, deseuri

menajere, hidrocarburi sau diverse alte substante.

Ţinând cont de cele prezentate, rezultă că în faza de construcţie a parcului

eolian, poluarea solului poate interveni prin degradare fizică, datorate lucărilor

necesare executării fundațiior pilonilor de susținere a centralelor eoliene, prin

compactare şi modificarea structurii solului.



122

În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din deşeuri lichide

sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces

cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel,

trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie a parcului eolian se pot utiliza

până la 5÷10 tone de produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte în faza de

construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru

fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru

realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din moluzul rezultat

din eventuala finalizarea şi finisarea lucrărilor de construcţie - montaj.

În etapa I, de construcţii - montaj în organizarea de şantier se vor utiliza doar

construcţii uşoare tip baracă pentru depozitarea unor materiale de construcţii în

cantități reduse şi a unor echipamente şi unelte utilizate la aceasta etapă.

Pentru apele uzate menajere se vor utiliza un container echipat cu grupuri

sanitare ecologice. Se va amenaja o zonă de colectare a deşeurilor, cu zone

separate pentru deșeurile menajere și deșeurile din materiale de construcții.

De asemenea solol poate fi afectat de depozitarea necorespunzătoare a

volumelor de material excavat din amplasamentul fundațiilor. Acesta va fi

gestionat în funcție de caracteristicila sale respectiv solul vegetal va fi utilizat în

activitățile de refacere a amplasamentului de la finalizarea fiecărei lucrări în parte

iar restul la reabilitarea drumurilor de acces și drumurilor de incintă.

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot afecta

solul și subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și in structura solului și

a subsolului datorită modernizării drumurilor existente și a realizarii drumurilor

suplimentare de acces, a realizării platformelor de montaj, a turnării fundațiilor

(beton armat), a realizării camerei de comandă și liniei elctrice vor fi minore.

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzatoare

fiecarei situaţii in parte și vor fi detaliate la faza de proiect tehnic.

Tehnologie de construcţii- montaj corelată cu montarea secvenţială a

turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce

posibilitatea de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine

gestionaţi.



123

Poluarea solului în etapa a-II-a, în timpul desfăşurării activităţii specifice

exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu deşeuri menajere şi

deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de

schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţilor.

Menționăm de asemenea că prin reabilitarea drumurilor din zonă se va

reduce poluarea cu pulberi datorată traficului (actual și viitor).

Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat ca si în cazul liniilor

electrice putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultura sau pășunat.

Surse si poluanţi generaţi

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile.

Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie

localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere.

Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.

România a ratificat Conventia Cadru privind Schimbările Climatice la

nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat sa

reduca emisiile gazelor ce produc efectul de sera cu 8% fata de valorile anului

1989.

Pentru implementarea Directivei Uniunea Europeane 2001/80/Ec, amendată

de Directivele 2006/105/CE și 2009/31/CE, Guvernul Romaniei a adoptat o serie

de acte normative referitoare la limitarea emisiilor in atmosfera provenind de la

centralele mari de peste 50 MW, conform limitelor impuse prin Directivele

Uniunea Europeana ( emisii de pulberi, SO2 si NOX ), respectiv

- HG 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în

aer a unor poluanți proveniți de la instalațiile mari de ardere;

- OM MMGA/MEC/MAI nr. 833/545/859/2005 (MO nr. 888/04.10.2005)

pentru aprobarea Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf,

oxizi de azot si pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;

- OM nr. 712/2003 (MO nr. 145/18.02.2004) pentru aprobarea Ghidului

privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresivă a emisiilor

III.3. Caracteristici ale factorului de mediu AER



124

anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de

ardere

Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin

apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi

biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.

Poluarea aerului poate proveni din surse naturale , dar cel mai des din surse

artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite condiţii

elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin emanaţii, cutremurele

generatoare de praf, erupţiile vulcanice, ş.a. Ca surse artificiale de poluare sunt cele

legate de activitatea umană în industrie, transporturi, agricultură şi alte activităţi.

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei

Amenajare parc eolian din locaţia situată în comuna Mitoc, judeţul Botoșani

sunt:

• Sursele mobile respectiv mijloacele de transport, echipate cu motoare cu

ardere internă ce funcţionează pe motorină si benzina;

• Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele organice care de

degajă de la o eventuală gospodărie de combustibili și lubrifianţi amenajată în

timpul organizării de şantier.

Prognozarea poluarii aerului

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în

faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de

construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.

Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor

de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia

este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic şi

economic ar fi abordarea a maxim cinci poziţii de montaj simultan. Această

abordarea nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare,

estimat fiind că toate mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în

zonă nu ar consuma, în total, mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră.

Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că

desfăşurarea activităţii de construcţii- montaj se face în actualul extravilan al

localității. Există propunerea ca pe anumite trupuri de teren aflate în imediata



125

vecinătate a unor construcții existente (locuințe și anexe gospodărești) să se realize

centrale, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.

În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul

a 5÷6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesar o gospodărie de combustibil şi

ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul investitorului de

realizarea investiţiei.

Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din potenţial

eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.

Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care utilizează

substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea compuşilor organici

volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp capacitatea carcaselor

tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă (maxim 10litri) ca să poată

genera o cantitate se remarcabilă de substanţe volatile.

Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului din

zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea amplasamentului.

Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondiala de generare

a energiei electrice folosind energia eoliana, a cunoscut o crestere cu mai mult de

30% pe an, astfel a sărit de la mai putin de 5 000 megawati in 1995, la 39 000

megawati in 2005 – o creștere de aproape opt ori.

Ca orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în funcționare

zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcționare, a despicării aerului de palele

în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susținere, când se produce o

comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens

populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanții de turbine

și se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Așa se face că în urma

unor măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei superioare a

zgomotelor produse de turbina respectivă.

III.4. Zgomot şi Vibraţii



126

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte

pentru amplasamentul propus pentru PUZ – ”Amenajare parc eolian Mitoc –

AEOLUS 1” Comuna MITOC, judeţul Botoșani, respectiv în perioada de realizare

a construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea

energiei electrice din potenţial eolian.

Perioada de execuție: Activităţile de construcţia PUZ – PARC EOLIAN

COMUNA MITOC judeţul Botoșani, sunt lucrări de construcţii montaj şi sunt

producătoare de zgomote şi vibraţii.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei nivele de

observare :

zgomot la sursă;

zgomot în câmp apropiat;

zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi:

condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbția în aer, topografia terenului,

vegetaţia etc.

În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un șantier au următoarele

puteri acustice asociate (tabelul urmator):

Nr. crt Utilajul Puterea acustică asociată

1 Buldozere 110

2 Vole 112

3 Excavatoare 117

4 Compactoare 105

5 Finisoare 115

6 Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe

baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier

vor exista nivele de zgomot de până la 100dB (A) pentru scurte intervale de timp.

NIVELE SONORE CONTINUE ECHIVALENTE DIFERITELOR FAZE A

CONSTRUCŢIEI

FAZE A B

Pregătirea terenului 84 84

Excavare 88 78

Cimentare, compactare şi 88 88



127

armarea şanţurilor.

Aşezarea structurii 79 78

Terminarea, inclusivcurătarea 84 84 A: Cu orice fel de maşinării; B:Doar cu maşinăriile strict necesare

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi

vibrațiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de

lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la

distanţa de 100 m față de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot

inferioare valorii de 50 dB (A).

În vederea reducerii nivelului de zgomot și vibratii beneficiarul investitiei va

trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură

care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte și alte noxe. Consultanţii în

acustică, Southampton şi Machynlleth au constatat că practic, orice mașină sau

utilaj cu părţile aflate în mişcare va face un sunet, iar turbinele eoliene nu fac

excepţie. Turbinele eoliene sunt bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi

în comparaţie cu zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de

construcţie etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut.În plus,

turbinele eoliene din ultimele generații sunt realizate din construcție astfel încât

nivelul de zgomot produs să fie mult diminuat față de cele din generațiile

anterioare.

Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distanță de 300 m de un

parc eolian este aproximativ comparabil cu a unui curs de apă aflat la 50 – 100 m

distanță sau cu foșnetul de frunze la o adiere de vânt. Acest lucru este similar cu

nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice cu un foc de gaz pornit, sau în

sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau într-un birou liniştit, cu aer

condiţionat.

Sursa / Activitate Indicative nivel de zgomot dB

(A)

Pragul de auz 0

Circulatia Rurală în timpul nopţii de

fundal

20-40

Linişte 127 35

Parc eolian la 350 m 35-45

Masina la 40 mph la 100 m 55

Ocupatii generale de birou 60

Camion la 30 mph la 100 m 65



128

Găurit 128pneumatic la 7 m 95

Avion cu reacţie la 250 m 105

Pragul de durere 140 Informatii preluate din Biroul Scoţian, Departamentul de Mediu, Planificare aviz, PAN 45, Annes A: eoliană, A.27.

Tehnologii de energie regenerabilă, august 1994.

După cum arată tabelul, sunetul a unui parc eolian în lucru este de fapt mai

puţin obişnuit traficului rutier sau un birou. Chiar şi atunci când creşte viteza

vântului, este dificil de a detecta o creştere a sunetului.

În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice

În timpul funcţionării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze;

Funcţionarea generatorului electric;

Funcţionarea palelor turbinei eoliene.

Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot

nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi caracteristici

fonoabsorbante.

Conform studiilor efectuate de specialişti din țările Uniunii Europene care

deţin suprafețe întinse de parcuri eoliene, turbinele de vânt moderne nu sunt

zgomotoase, majoritatea fabricanților garantând că la nivelul rotorului turbinei

zgomotul (presiunea sunetului) nu depășește 100 dB (A), echivalent cu un zgomot

din orice industrie prelucrătoare.

În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii

sunetului la o distanță de 40 m de o turbină tipică este de 50 - 60 dB(A), ceea ce

echivalează cu nivelul unei conversații umane obișnuite. La 150 m zgomotul scade

la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuință, iar la distanța de

peste 300 m zgomotul funcționării unor turbine se confundă cu zgomotul produs de

vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcție contrară, nivelul zgomotului

receptionat scade cu circa 10 dB(A).

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de

zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanțe suficiente

față de așezările umane, diverse anexe gospodărești, instituții publice, monumente

istorice și de arhitectură, parcuri, spitale și alte așezăminte de interes public.

În ce privește vibrațiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.



129

Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină (funcţie de

viteza vântului) scade şi ea.

Zgomotul generat de rotirea palelor turbinei este de asemenea proporţional

cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea nivelului de zgomot

după un algoritm dat de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-2 au scos în

evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:

puterea turbinei;

viteza vântului;

distanţa şi înălţimea faţă de turbină.

Pentru turbine cu o putere nominală de 2,5 MW la viteza vântului de

10m/s, din calcul a rezultat 104,5 dB în imediata apropiere (10 m distanță) şi

35 – 45 dB la distanţă peste 350 m, înălţimea de măsurare fiind de 5,0 şi 10 m.

Pentru estimarea nivelului de zgomot la diferite distanţe de ansamblul de

turbine eoliene ce urmează a se monta în locaţia din extravilanul comunei MITOC,

pe baza unui algoritm de calcul al zgomotului se poate elabora o hartă a curbelor

de nivel de zgomot constant. Aceste hărţii conţin şi efectul dat de compunerea

zgomotelor şi vibraţiilor ca urmare a funcţionării simultane a turbinelor eoliene.

Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din parcul eolian

MITOC cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene, pe baza analizei

hărţilor curbelor de zgomot generat de funcţionarea turbinelor, elaborate în baza

standardului german putem spune că nivelul de zgomot se încadrează în limitele

recomandate de legislaţia de mediu în domeniu.

Într-un parc eolian, din considerente de valorificare maximală a energiei

eoliene, distanța medie dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice,

ceea ce pentru turbine mari înseamna de la câteva sute de metri la peste un

kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca

stâlpii liniilor de înalta tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul

nostru, dar cu care ne-am obisnuit și pe care nu le mai consideram cu un impact

negativ asupra peisajului.

III.5. Efecte asupra peisajului



130

Amplasamentul pe care se impune implementarea planului nu se află în zone

protejate din punct de vedere al peisajelor, locația se află la periferia localității

MITOC, în afara zonelor circulate sau cu potențial de dezvoltare din punct de

vedere turistic. Centralele eoliene nu se vor constitui un obstacol între localitate și

zona adiacentă.

La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din

energia cinetica a vântului transformând-o în energie electrica, iar imediat în aval

de turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui scăderi de viteza a vântului

este de așteptat ca local umiditatea relativă a aerului sa crească cu câteva procente.

Prin creșterea umiditatii, vegetația se dezvoltă mai bine, cu efecte benefice

asupra întregului lanț trofic din acest areal. Din trecerea în revista a experientei

occidentale putem afirma că parcurile eoliene mari, cu un număr semnificativ de

turbine, dacă sunt amplasate rațional, în majoritatea amplasamentelor nu va

produce impact major asupra aerului, apelor de suprafață și subterane, vegetației și

faunei terestre, solului și subsolului și nici asupra asezărilor umane sau altor

obiective din zonă.

Deși nu se referă strict la populația dintr-o anumita zona cu parc eolian, nu

putem neglija efectul global și deosebit de important al contribuției la reducerea

emisiilor de CO2,SO2 si NOx prin producere de energie electrică utilizând forța

vântului. Aceste reduceri sunt evaluate la: 670 Kg CO2/MWh, 2,4Kg SO2/ MWh si

2000Kg NOx/ MWh.

Pe plan mondial energetica vântului se afla într-un stadiu avansat de

maturitate tehnologică, se poate aprecia că în România ponderea energiei din surse

eoliene în balanța energetică, pe termen scurt, se situează sub posibilitațile reale de

valorificare economică, datorită prețului mare și dificultăților administrative.

Aceste motive au împiedicat pâna în prezent energiile regenerabile să intre cu

adevarat în competiție cu combustibilii fosili.

III.6. Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatei si faunei

terestre.



131

IV. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE

PENTRU PUZ

In urma analizei caracteristicilor mediului din zona amplasamentului propus

pentru planul ”Amenajare parc eolian MITOC – AEOLUS 1, – în comuna

MITOC au fost identificată o singură problemă care ar putea influența acest plan și

anume la posibilitatea ca zona să constitue un culoar de migrație pentru

păsările de interes comunitar aflate în pasaj către nordul Europei.

Amplasamentului “PUZ PARC EOLIAN MITOC” se afla la o distanta 2,5km

de Aria de protectie avifaunistica ROSPA 0058 „Lacul Stanca Costesti” (HG

1284/2007) – 10km distanta , si aria de protectie avifaunistica de interes

national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG 2151/2004 – la 550m distanta

. Zona poate constitui un culoar de migratie pentru pasarile de interes comunitar

aflate in pasaj.

Analiza impactului asupra biodiversitatii s-a efectuat in STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATA, elaborat conform ORD. 19/2010.

În urma observatiilor noastre in teren (martie 2010 – martie 2011) au fost

inregistrate 87 specii de păsări, aflate în pasaj sau hrănindu-se în zone de băltire

din vecinatatea pertimetrului analizat. Am mai facut observaţii şi în lunca râului

Prut pentru a putea stabili dacă speciile de păsări care vin în pasaj trec şi peste

perimetrul viitorului parc eolian întrucât întreg acest tronson reprezintă şi un

important culoar de migraţie pentru păsări.

Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces până

în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi

zonele păşunate.

Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a urmărit

turul de orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de minute interval

de timp în care s-au observat păsările, efectuând diverse activităţi (deplasări

de la un trup la altul de pădure/zonă umedă, căutarea hranei, adăpare,

manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut cu ajutorul binoclului şi prin

identificarea de semnale sonore specifice.



132

Lista cu speciile observate cuprinde şi 22 taxoni menţionaţi în Anexa 3 a

OUG nr. 57/2007. Acestea sunt: Anthus campestris, Aquila clanga, Aquila heliaca,

Aquila pomarina, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Ciconia ciconia, Circus

aeruginosus, Crex crex, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Gavia arctica,

Haliaeetus albicilla, Hieraetus pennatus, Ixobrychus minutus, Lanius collurio,

Lanius minor, Milvus migrans, Nycticorax nycticorax, Pandion haliaetus, Pernis

apivorus, Picus canus.

Din punct de vedere biologic, acestea nu trebuiesc tratate în mod separat,

deoarece relaţiile ecologice de la nivelul comunităţilor nu pot fi separate pe diverse

grupe de specii, după cum omul le observă mai des sau mai rar, într-un habitat sau

altul.

Structura de 87 de specii de păsări observate reprezintă doar o etapă din

ansamblul avicenozei şi ea poate varia de la un an la altul, sau chiar mai des, în

funcţie de posibilităţile de adăpost şi sursele de hrană existente la un anumit

moment.

Cele 22 specii menţionate (conform Anexei 3) trăiesc împreună cu celelalte

65 care nu au statut de „interes comunitar”.

Multe din speciile menționate în studiu parcurg drept traseu principal de

migrație cursul râului Prut. Acestea de regulă au drept țintă finală a deplasării

suprafața lacului Stânca Costești pentru locuri de adăpost și căutarea hranei.

În timpul iernii, pe geruri mari, când tot luciul de apă este îngheţat, acestea

vor fi obligate toate să părăsească zona sau mor de foame.

În cazul creșterii suprafețelor cu luciu de apă datorate unor perioade cu

precipitații mai abundente, aspectul avifaunistic al comunităţii de păsări va suferi

modificări structurale specifice, în sensul creşterii diversităţii, fără însă a se

materializa în numărul mai mare de perechi cuibăritoare.

În timpul perioadelor de migraţie, de primăvară sau de toamnă, acest habitat

poate fi folosit, pentru câtva timp, de speciile aflate în migraţie, ca locuri de

adăpost şi pentru surse de hrană. Din această cauză nici staţionarea nu durează

mult timp şi nici nu se remarcă prezenţa stolurilor cu exemplare numeroase.

Zonele agricole, datorită faptului că au numeroase parcele în stadiu de

pârloagă, pot oferi locuri de adăpost sau chiar hrănire pentru specii comunitare ca:

Anthus campestris, Circus aeruginosus, Crex crex, Lanius collurio, dar şi pentru

alte numeroase specii componente ale reţelelor trofice din avicenoza din zonă.

Unele trec doar în pasaj de scurtă durată, iar altele, în special oaspeţii de

iarnă, pot fi puternic influenţate de căderile masive de zăpadă sau de gerurile

puternice. Aceste evenimente pot avea chiar şi un efect mortal prin eliminarea

accesibilităţii surselor de hrană.



133

Influenţa unui câmp de generatoare eoliene are foarte puţină importanţă din

mai multe motive:

Caracteristicile de construcţie a unui generator, presupun un câmp ocupat pe

verticală cuprins între 45-50 m şi 150 de metri deasupra solului, atât cât presupune

distanţa dintre marginile palelor corelată cu înălţimea de amplasare a generatorului.

Cu rare excepţii, păsările folosesc pentru drumurile lor de procurare a hranei

înălţimi de zbor obişnuite cuprinse între 2-3 m peste nivelul vegetaţiei sau a solului

şi 25-40 m. Puţine specii (gen Alauda, Anthus, Motacilla) se înalţă, în timpul

manifestărilor teritoriale până la 30-40 m. Acest fapt se petrece însă în plan

vertical, deasupra locului de paradă şi nu presupune deplasări orizontale.

Majoritatea migratoarelor, cu precădere cele solitare, dar şi unele stoluri

urmăresc, la vedere, spaţiul terestru, acoperit sau neacoperit cu vegetaţie şi nu

depăşesc nici ele altitudinea de zbor de 20-40 m.

Passeriformele au chiar obiceiul să urmărească vegetaţia ierebacee, arbustivă

sau forestieră şi nu depăşesc înălţimea acesteia în zbor.

Literatura de specialitate confirmă şi faptul că, pentru migraţiile care

presupun distanţe lungi într-o singură etapă, păsările obişnuiesc să se înalţe la cel

puţin 200-300 m deasupra solului, după care zboară în linie dreaptă spre destinaţia

următoare. Fenomenul este asemănător atât ziua cât şi noaptea.

Experienţa acumulată cu ocazia activităţilor de capturare cu plase japoneze

(foarte invizibile) a păsărilor, în migraţie pentru acţiuni de inelare, a scos în

evidenţă faptul că, şi în timpul nopţii păsările (limicolele de exemplu) observă

aceste obstacole şi le evită. Pentru a avea cât de cât succes în aceste activităţi de

captură, am fost nevoiţi să folosim paravanele create de porţiuni de vegetaţie

naturală terestră sau acvatică, sau cel mai adesea să amplasăm plasele în interiorul

vegetaţiei dese.

Posibilitatea ca păsările să nu observe la timp obstacole, de genul

generatoarelor eoliene, pentru a le evita, nu este reală şi dacă ţinem cont măcar de

faptul că acuitatea vizuală a acestui grup de animale este foarte mare.

În cazul momentelor de instalare a ceţii este cunoscut faptul că majoritatea

păsărilor evită zborul în condiţiile lipsei de vizibilitate.

De asemenea, în cazul vânturilor puternice speciile de păsări, în stare

normală de sănătate, evită lansarea în zbor pentru deplasări pe orice distanţe.

Caracteristicile tehnice de funcţionare a generatoarelor constituie un factor

important în evitarea impacturilor.

Faptul că rotaţia palelor se realizează cu 10-15 rotaţii pe minut înseamnă că

mişcarea se desfăşoară foarte lent iar instalaţia poate fi observată cu uşurinţă şi

evitată din timp.



134

De asemenea, deoarece la viteze ale vântului de peste 90 km/oră instalaţia se

opreşte din funcţionare şi deci, nu mai are poziţionări variabile, ceea ce permite o

bună observare a acesteia precum şi posibilitatea de evitare chiar şi în cazul în care

păsările sunt purtate accidental de curenţi de aer, pe care de obicei îi evită.

Experienţa ţărilor nordice (Olanda, Danemarca) care au deja de mulţi ani

câmpuri de generatoare eoliene, exact în lungul căilor de migraţie litorale, a permis

concluzia că, cu cât sunt mai multe generatoare instalate într-o locaţie, cu atât este

mai uşor pentru păsări să identifice un obstacol asemănător unei coline şi să evite

locul, trecând pe alocuri.

Instalarea câmpului eolian presupune şi lucrări de îngropare a conductorilor

electrici. Aparent aceste operaţiuni pot provoca o serie de perturbări, mai ales în

viaţa unor specii cuibăritoare la sol, prin eventuala distrugere a unor cuiburi deja

instalate. Dacă lucrările sunt însă efectuate în afara perioadei de cuibărire (sfârşitul

lui aprilie – sfârşitul lunii iunie) acestea nu vor mai avea efectul de aspect negativ

asupra populaţiilor locale care cuibăresc.

În plus, solul afânat care va acoperi şanţurile, va constitui un habitat

favorabil pentru săparea adăposturilor multor altor animale legate de viaţa la sol.

Drumurile de acces construite pentru vizitarea generatoarelor, vor constitui

un element de impact în timpul cuibăritului, atunci când sunt create. În această

situaţie se poate evita acest aspect dacă lucrările nu sunt efectuate între lunile

aprilie – iunie.

După darea în folosinţă a acestor drumuri, datorită faptului că sunt acoperite

cu pietriş, acestea vor constitui o sursă importantă de gastroliţi folosiţi de

numeroase specii de păsări pentru triturarea hranei. Practic, doar răpitoarele

exclusiv carnivore nu folosesc în cursul digestiei aceşti gastroliţi.

În plus, rigolele înierbate ale drumurilor vor constitui un habitat important

cu rol de adăpost, dar şi de hrănire, pentru numeroase specii de păsări precum şi

pentru alte grupe sistematice de animale a căror viaţă este legată de sol, începând

de la nevertebrate şi ajungând la mamifere.

În culturile agricole cu sistem intensiv (cereale, floarea soarelui etc.), aceste

drumuri constituie fâşii permanente (cu lăţimi între 5-7 m) în care ciclurile

biologice nu sunt fracturate brutal (arături, discuiri, ierbicidări sau alte lucrări de

folosire a pesticidelor, recoltări etc.) creând astfel reţele importante de refugiu

pentru cele mai diferite grupe de faună. Practic, aceste drumuri sunt folosite doar

ocazional. Rigolele acestora îşi păstrează valoarea incontestabilă semnalată

anterior.



135

În plus de acesta, în perioada când culturile agricole se află în faze

fenologice de dezvoltare maximă şi acoperă suprafaţa solului, aceste drumuri pot

constitui teritorii importante de procurare a hranei pentru numeroşi răpitori, mai

ales păsări, dar şi pentru insectivore.

Chiar şi suprafeţele de sărături, care sunt, de fapt, rezultatul unor degradări

de habitate create de operaţiunile funciare de desecare şi care, la momentul actual,

sunt păşunate intens, aceste drumuri de acces neoferind o hrană accesibilă pentru

animalele domestice, sunt mult mai puţin folosite de către acestea şi astfel devin

zone de protecţie naturală pentru numeroase elemente de faună din zonă.

Pe amplasamentul viitorului parc eolian a fost identificată clasa de habitat de

culturi (teren arabil) – N 12 şi alte terenuri arabile – N 15, care sunt influenţate în

mare măsură de un climat continental.

Se edifica un habitat de Pajişti cu Festuca valesiaca corespunzătoar asociaţiei vegetale Medicagini minime-Festucetum valesiacae Wagner 1940 aflat printre terenurile agricole .

Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă. De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că producţia

acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la alta în funcţie de gradul de degradare al islazului.

Vegetaţia este dominată de păiuş - Festuca valesiaca, pir crestat – Agropyron repens şi colilie – Stipa capillata, printre care cresc un mumăr mare de graminee şi dicotiledonate perene. Pe lângă speciile edificatoare, se întâlnesc în mod frecvent: Dactylis glomerata, Taraxacum serotinum, Taraxacum officinale, Achillea milefolium, Lamium amplexicaule, Erodium cicutarium, Senecio vernalis, Capsella bursa-pastoris, Plantago lanceolata, Erophila verna, Cardaria draba, Trifolium arvense etc.

Integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar este

afectată dacă PP poate:

Situl Natura 2000 ROSPA 0049 “Iazurile de pe

valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi”

să reducă suprafaţa habitatelor

şi/sau numărul exemplarelor speciilor

de interes comunitar;

Amplasarea Parcului Eolian Comuna MITOC nu

se vor reduce suprafata habitatelor sau numărul de

specii protejate.

să ducă la fragmentarea

habitatelor de interes comunitar;

Nu se vor fragmenta habitatele de interes

comunitar, perimetrul viitorului parc eolian fiind

situat la 10 km în afara sitului Natura 2000.



136

să aibă impact negativ asupra

factorilor care determină menţinerea

stării favorabile de conservare a ariei

naturale protejate de interes comunitar;

Nu va exista un impact negativ asupra

conditiilor de habitat necesare speciilor de

vieţuitoare declarate protejate. Terenul de

amplasare a turbinelor eoliene nu prezinta conditii

specifice de cuibarire, surse de hrana sau de popas

Zona de amplasare a parcului eolian este

un teren agricol, supus in fiecare an lucrarilor

mecanizate de aratura fapt care conduce la

limitarea suprafeţelor de cuibărit.

să producă modificări ale

dinamicii relaţiilor care definesc

structura şi/sau funcţia ariei naturale

protejate de interes comunitar.

Amplasarea turbinelor eoliene nu va

modifica funcția ariei naturale protejate de interes

avifaunistic.

În cadrul studiului de evaluare adecvată s-a procedat la identificarea şi

evaluarea tuturor tipurilor de impact negativ al PUZ – PARC EOLIAN COMUNA

MITOC susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de

interes avifaunisti



137

CONCLUZII

Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile biocenozei, cât

şi de interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe baza acestor relaţii,

ecosistemul poate asigura desfăşurarea a trei funcţii esenţiale: funcţia energetică,

funcţia de circulaţie a materiei şi funcţia de autoreglare.

Între formele de viaţă şi mediu au loc permanente schimburi de energie şi

materie. Această circulaţie internă realizată prin intrări şi ieşiri continue de

substanţă şi energie, asigură o anumită stabilitate a sistemului. Intrările sunt

alcătuite în principal din energia solară, precipitaţii şi substanţe organice şi

minerale. Ieşirile sunt reprezentate în principal de: căldură, dioxid de carbon,

oxigen şi materiile pe care le antrenează apa.

În acest sens se poate spune că: orice unitate care include toate organismele de

pe un teritoriu dat, care interacţionează cu mediul şi care are o anumită structură

trofică, o diversitate de specii şi un circuit de energie şi substanţe în teritoriul

sistemului, reprezintă un ecosistem.






ariei.



Natura 2000 ROSPA 0058 „Lacul Stanca Costesti” si aria de protectie

avifaunistica de interes national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG

2151/2004 – la 550m distant.Acesta înseamnă că din punct de vedere al

zgomotelor și vibrațiilor păsările nu vor fi afectate nici în faza de construcție și nici

în faza de funcționare a parcului. Menționăm de la început faptul că proiectantul

parcului, a recurs, la folosirea unor turbine silențioase, astfel încât, acestea să fie

încadrate în limitele admise conform legislației din vigoare.



138

V. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA

NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE

SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ŞI MODUL

ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE

ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL

PREGĂTIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-a realizat ţinând seama de

prevederile următoarelor documente naţionale şi internaţionale referitoare la

obiectivele de protecţia mediului:

1. PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL BĂNCII

MONDIALE (1994), care conţine „Managementul urban şi mediul” ce face

referire la utilizarea terenului şi managementul urban ecologic.

Acesta propune o strategie integrată privind managementul terenurilor care

este orientată pe următoarele direcţii:

- Realizarea echilibrului între protecţia mediului şi dezvoltarea urbană;

- Protejarea resurselor funciare sensibile;

- Gestionarea zonelor expuse la riscuri;

- Protejarea resurselor culturale;

- Conservarea spaţiilor deschise;

- Descurajarea extinderii urbane excesive;

- Gestionarea terenurilor agricole.

Pentru implementarea acestei strategii se consideră necesare o serie de

politici şi instrumente pentru îndrumarea şi motivarea comportamentului adecvat al

actorilor, între care unele sunt legate de asigurarea infrastructurii, informarea şi

instruirea populaţiei.



139

2. DIRECTIVE PENTRU PLANIFICAREA ŞI GESTIUNEA UNUI

HABITAT COMPATIBIL CU DEZVOLTAREA DURABILĂ, un document al

Comisiei Europene ONU pentru Europa, elaborat în 1996.

Directivele se adresează în principal autorităţilor locale şi responsabililor

privind aşezările umane la nivel naţional, urmărind să ofere acestora un suport

pentru adaptarea politicilor, legislaţiei şi reglementărilor naţionale în sensul

dezvoltării unui habitat care să favorizeze calitatea vieţii, sănătatea şi bunăstarea.

Dezvoltarea Durabilă ca obiectiv, a imprimat o schimbare a însăşi viziunii

tradiţionale a amenajării şi gestiunii oraşelor, determinând apariţia noţiunii de

planificare în funcţie de ecosisteme care presupune:

- integrarea tuturor elementelor naturale, fizice, sociale, culturale şi

economice ca şi a relaţiilor dintre acestea;

- luarea în considerare a interacţiunii dintre aer, sol, apă, zgomot şi

organismele vii, inclusiv fiinţele umane;

- accentul pe natura dinamică a ecosistemelor;

- urmărirea restaurării şi conservarea integrităţii, calităţii şi sănătăţii

sistemelor.

3. DIRECTIVE ALE COMISIEI ECONOMICE ONU PENTRU

EUROPA PRIVIND ADMINISTRAREA BUNURILOR FUNCIARE,

document care a fost publicat în 1996 de către Comisia Economică ONU pentru

Europa, care are ca premise câteva principii foarte clare şi la obiect între care:

- terenul şi informaţiile referitoare la acesta sunt resurse a căror gestiune este

necesară pentru creşterea economică;

- indiferent de măsura implicării sectorului privat nu se poate asigura

dezvoltarea durabilă dacă statul nu îşi asumă gestiunea informaţiilor în ceea ce

priveşte proprietatea, valoarea şi modul de utilizare a terenurilor.

4. ACORDURI INTERNAŢIONALE ŞI ALINIEREA LA NORMELE

EUROPENE care vizează:

- Politica industrială;

- Cercetarea-dezvoltarea şi inovarea tehnologică;

- Politica energetică , cu Carta Albă a Energiei pentru Viitor;

- Investiţiile în domeniul mediului;



140

- Principiile celui de-al şaselea Plan de Acţiune Comunitar în domeniul

Protecţiei Mediului, precum şi politica Comunitară de ansamblu în domeniul

Protecţiei Mediului;

- Dezvoltarea resurselor umane - principiile Strategiei Europene de ocupare,

ca şi obiectivul pe termen lung enunţat de Consiliul European de la Lisabona, şi

anume acela ca Uniunea Europeană să devină până în 2010 economia cea mai

competitivă, bazată pe cunoştinţe tehnice;

- Susţinerea programelor de instruire;

- Continuarea dezvoltării unor noi tehnologii de comunicare şi informare

pentru toţi membrii săi.

5. DOCUMENTE EUROPENE, semnificative în domeniul amenajării

Teritoriului şi pentru acest plan:

- The European Investment Bank (EIB) supports EU environmental

policy- Environmental Action Programme (6EAP)2 and itsThematic

Strategies3, as well as - for activities outside the EU - by the mandates of the

Bank.

- Carta de la Torremolinos adoptata de Conferinţa Europeană a Miniştrilor

pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT) în cadrul Consiliului Europei.

- Raportul „Europa 2000” privind perspectivele de dezvoltare a teritoriului

comunitar care a fost actualizat ulterior sub titlul „Europa 2000”

- Cooperare pentru amenajarea teritoriului european”. Acest document a

servit ca bază pentru elaborarea ESDP „Perspectiva Dezvoltării Spaţiului

European”.

- Programul comunitar INTERREG IIC, lansat de UE şi destinat în principal

amenajării teritoriului transnaţional;

- Tratatului de la Amsterdam, document UE care accentuează, asupra

politicilor de dezvoltării durabile, cuprinse în Tratatul de la Maastricht din 1992.

- - Primul program de acţiune pentru punerea în aplicare a Agendei teritoriale a

Uniunii Europene ("Primul program de acţiune"), adoptat în cadrul Consiliului

informal al miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului şi dezvoltarea

urbană, organizat la Ponta Delgada (Azore) la 23-24 noiembrie 2007,

- Agenda teritorială a UE: Spre o Europă mai competitivă şi mai durabilă a

diverselor regiuni ("Agenda teritorială") şi Carta de la Leipzig privind oraşele



141

europene durabile ("Carta de la Leipzig"), adoptate în cadrul Consiliului informal

al miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană,

organizat la Leipzig la 24-25 mai 2007,

- "Acordul de la Bristol", adoptat în cadrul Consiliului informal al miniştrilor

privind comunităţile durabile, organizat la Bristol la 6-7 decembrie 2005,

- "Acquis-ul urban", adoptat în cadrul Consiliului informal al miniştrilor

responsabili cu coeziunea teritorială, organizat la Rotterdam la 29 noiembrie 2004,

- noua Cartă de la Atena din 2003, proclamată la Lisabona la 20 noiembrie 2003 cu

ocazia Consiliului european al urbaniştilor, precum şi viziunea prezentată în cadrul

acesteia privind viitorul oraşelor europene,

- "Programul de acţiune de la Lille", adoptat în cadrul Consiliului informal al

miniştrilor responsabili cu afacerile urbane, organizat la Lille la 3 noiembrie 2000,

- Perspectiva europeană a dezvoltării teritoriului (PEDT), adoptată în cadrul

Consiliului informal al miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului organizat

la Potsdam la 11 mai 1999,

- Carta oraşelor europene pe calea durabilităţii, astfel cum a fost aprobată în cadrul

Conferinţei europene privind oraşele durabile, organizată la Aalborg, Danemarca,

la 27 mai 1994,

- Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2008 intitulată "Cartea verde privind

coeziunea teritorială: transformarea diversităţii teritoriale într-un avantaj",

- Comunicarea Comisiei din 19 iunie 2008 intitulată "Al cincilea raport intermediar

privind coeziunea economică şi socială: regiuni în creştere, o Europă în creştere",

- ghidul Comisiei intitulat "Dimensiunea urbană a politicilor comunitare pentru

perioada 2007-2013", adoptat la 24 mai 2007,

- Decizia 2006/702/CE a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind orientările

strategice comunitare în materie de coeziune ,

- Rezoluţia din 21 februarie 2008 privind monitorizarea Agendei teritoriale şi a

Cartei de la Leipzig - Spre un program european de acţiune pentru dezvoltare

spaţială şi coeziune teritorială ,

Principii directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului

european” care are rol determinant pentru orientarea politicilor respective în

Europa, document adoptat la Hanovra la Conferinţa Europeană a Miniştrilor

Responsabili cu Amenajarea Teritoriului. Acest Document introduce următoarele

principii ale politicilor de amenajare durabilă a teritoriului:



142

Promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socioeconomică echilibrată

şi ameliorarea competitivităţii;

Promovarea acţiunilor de dezvoltare angrenate de funcţiunile urbane şi de

îmbunătăţirea relaţiilor rural-urban;

Promovarea condiţiilor mai echilibrate de accesibilitate;

Dezvoltarea accesului la informaţii şi cunoştinţe;

Reducerea prejudiciilor provocate mediului;

Valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural;

Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;

Dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranţei;

Promovarea turismului calitativ şi durabil;

Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.

Tabel comparativ obiectivele din documente strategice la nivel european, național,

regional și obiectivele PUZ-ului pentru care s-a întocmit prezentul raport de

mediu:

Document

strategic

Obiective UE si nationale Obiectivele

planului

Concordanta dintre

obiectivele planului

propus cu obiectivele

planurilor/programelor

la nivel strategic

Directiva

2001/77/EC

privind

promovarea

energiei

electrice

produsa din

surse

regenerabile pe

piata unica de

energie

Obiectul prezentei directive este de

a promova creșterea contribuției

surselor de energie regenerabile la

producția de electricitate pe piața

internă de electricitate și de a pune

bazele unui viitor cadru comunitar

în acest domeniu.

Dezvoltarea unui

parc eolian pentru

obţinerea energiei

electrice prin

exploatarea

potentialului eolian

al zonei.

100%

Comunitatea recunoaște

necesitatea promovării surselor de

energie regenerabile ca o măsură

prioritară, deoarece exploatarea lor

contribuie la protecția mediului și

la dezvoltarea durabilă

Promovarea utilizarii


al zonei

100%

Promovarea electricității produse

din surse de energie regenerabile

este o prioritate comunitară

importantă, după cum s-a subliniat

în Cartea Albă privind sursele de

Asigurarea surselor

alternative de

energie

Reducerea

importului de

100%



143

energie regenerabile din motive de

securitate și diversificare a

aprovizionării cu energie, de

protecție a mediului și de coeziune

socială și economică.

combustibili fosili

Intensificarea utilizării electricității

produse din surse de energie

regenerabile constituie o

componentă important a pachetului

de măsuri necesare pentru

respectarea Protocolului de la

Kyoto la Convenția-cadru a

Organizației Națiunilor Unite

privind schimbările climatic și a

oricărui pachet de măsuri destinat

respectării angajamentelor

ulterioare.

Reducerea emisiilor

de gaze cu efect de

sera

100%

Când se favorizează dezvoltarea

unei piețe pentru surse de energie

regenerabile, este necesar să se

țină cont de impactul pozitiv

asupra posibilităților de dezvoltare

regionale și locale, asupra

posibilităților de export, asupra

coeziunii sociale și încadrării în

muncă, în special în privința

întreprinderilor mici și mijlocii,

precum și asupra producătorilor de

electricitate independenți

independenta

energetica prin

producerea de

energie din surse

locale

Asigurare de locuri

de munca

100%

Planul european

de redresare

economică,

adoptat de

Comisie la 26

noiembrie 2008

ca măsură de

răspuns la criza

economică și

financiară din

Europa.

Obiectiv - de a aduce Uniunea

Europeană mai aproape de

îndeplinirea obiectivelor în ceea ce

privește energia și schimbările

climatice, și anume securitatea și

diversificarea resurselor

energetice, funcționarea pieței

interne a energiei și reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră.

dezvoltarea unui

parc eolian pentru

obţinerea energiei

electrice prin

exploatarea


al zonei.

Reducerea emisiilor

de gaze cu efect de

sera

100%

Strategia

Energetică a

României in

perioada 2007 –

2020;

Obiectivul general - satisfacerea

necesarului de energie atat in

prezent, cat si pe termen mediu

si lung, la un pret cat mai scazut,

adecvat unei economii moderne

de piata si unui standard de

viata civilizat, in conditii de

calitate, siguranta in alimentare,

Producerea de

energie electrica

pentru satisfacerea

nevoilor pietei

interne, din surse

regenerabile,

nepoluante

100%



144

cu respectarea principiilor

dezvoltarii durabile

Cresterea sigurantei energetice

prin asigurarea necesarului de

resurse energetice si limitarea

dependentei de resursele

energetice de import

Asigurarea unei

productii de energie

din surse locale

100%

Promovarea producerii energiei

pe bază de resurse regenerabile

Valorificarea


al zonei

100%

Reducerea impactului negativ al

sectorului energetic asupra

mediului înconjurător

Producerea de

energie electrica din

surse nepoluante

100%

dezvoltarea pieţelor concurenţiale

de energie electrică,

Dezvoltarea unui

parc eolian pentru

prodecerea de

energie electrica

100%

Strategia

Naţională pentru

Dezvoltare

Durabilă a

României -

Orizonturi 2013

– 2020 – 2030

Orizont 2013 Încorporarea

organica a principiilor si

practicilor dezvoltarii durabile în

ansamblul programelor si

politicilor publice ale României ca

stat membru al UE

Obiectiv national: Satisfacerea

necesarului de energie pe termen

scurt si mediu si crearea

premiselor pentru securitatea

energetica a tarii pe termen lung

conform cerintelor unei economii

moderne de piata, în conditii de

siguranta si competitivitate;

îndeplinirea obligatiilor asumate în

baza Protocolului de la Kyoto

privind reducerea cu 8% a

emisiilor de gaze cu efect de sera;

promovarea si aplicarea unor

masuri de adaptare la efectele

schimbarilor climatic si

respectarea principiilor dezvoltarii

durabile

Dezvoltarea unui

parc eolian pentru

obţinerea energiei

electrice prin

exploatarea


al zonei.

Asigurarea

independentei

energetice

Reducerea emisiilor

de gaze cu efect de

sera

100%

Orizont 2020: Atingerea nivelului

mediu actual al tarilor Uniunii

Europene la principalii indicatori

ai dezvoltarii durabile

Dezvoltarea zonei

rurale

100%

Orizont 2030: Apropierea

semnificativa a României de

Productie de energie

din surse nepoluante

100%



145

nivelul mediu din acel an al arilor

membre ale UE din punctul de

vedere al indicatorilor dezvoltarii

durabile

Planul National

de Dezvoltare

2007 – 2013

Obiective orizontale: dezvoltarea

durabilă, egalitatea de şanse şi

promovarea societăţii

informaţionale Dezvoltarea ţării

trebuie să aibă un caracter

durabil din punct de vedere

economic, social şi al protecţiei

mediului.



Dezvoltarea zonei

rurale

100%

Strategia

Regională De

Dezvoltare

Nord-Est 2007 –

2013.

obiectivul general al Strategiei

Regionale Nord-Est 2007-2013

este reducerea decalajului

existent fata de regiunile

dezvoltate ale Romaniei prin

cresterea gradului de

competitivitate si atractivitate

regional.

Dezvoltarea zonei

rurale

Promovarea unor noi

tehnologii, ecologice

Asigurarea

independentei

energetice

100%

Dezvoltarea si modernizarea

infrastructurii fizice si sociale

prezervand in acelasi timp

conditiile de mediu

promovarea unei

investitii noi pentru

productia de energie

din surse

regenerabile

100%

Dezvoltarea mediului rural in

vederea cresterii nivelului de trai a

locuitorilor

Asigurarea energiei

electrice din surse

locale

Cresterea numarului

de locuri de munca

100%

Strategia de

dezvoltare

economico-

socială a

județului

Botoșani pentru

perioada 2008-

2013

Obiectiv general :

Reducerea decalajelor de

dezvoltare dintre judeţul Botoşani

şi celelalte judeţe ale

regiunii Nord-Est, precum şi a

decalajelor intrajudeţene dintre

mediul rural şi urban.

Creșterea nivelului

de trai a populației

comunei prin

sporirea fondurilor

de care va dispune

comunitatea locala

(impozite de la

investitor)

100%

PRIORITATI DE

DEZVOLTARE

Dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii fizice şi sociale, cu

respectarea şi prezervarea

condiţiilor de mediu

Acţiuni:

Dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii de utilităţi publice şi

de comunicaţii Acţiunile de

dezvoltare şi modernizare vor viza

Dezvoltarea unui

parc eolian pentru

obţinerea energiei

electrice prin

exploatarea


al zonei.

Asigurarea

independentei

energetice

Reducerea emisiilor

100%



146

reabilitarea, modernizarea şi

extinderea infrastructurii de

utilităţi, la nivelul întregului judeţ,

atât în medul urban cât şi rural:

Dezvoltarea mediului de afaceri

3.1. Dezvoltarea infrastructurii de

afaceri

Acţiuni:

• investiţii în tehnologii moderne

şi/sau inovative, nepoluante;

3.4. Stimularea investiţiilor şi

promovarea produselor şi

serviciilor

5. Dezvoltarea mediului rural

5.3. Calitatea vieţii în zonele

rurale şi diversificarea economiei

rurale

Acţiuni:

• sprijinirea diversificării

economiei rurale, prin promovarea

altor sectoare de activitate;

de gaze cu efect de

sera

Diversificarea

acrivitatilor in

mediul rural

Promovarea

tehnologiilor

moderne, nepoluante

Agenda 21

adoptată la

Summit-ul de la

Rio în 1992

Promovarea dezvoltării

durabile a aşezărilor umane, prin:

- planificarea şi managementului

durabil al utilizării terenului;

- asigurarea infrastructurii

integrate legate de protecţia

mediului privind asigurarea

utilităţilor respectiv apă, energie

electrică, energie termică,

salubritate şi canalizare

- promovarea unor sisteme

conforme cu principiile DD pentru

producerea şi transportul energiei;

Dezvoltarea zonei

rurale

Promovarea unor noi

tehnologii, ecologice

100%

Planul Regional

de Acţiune

pentru Mediu –

Regiunea N-E

Obiectiv general Reducerea

poluării atmosferei rezultată din

instalaţii mari de ardere

Obiectiv specific Reducerea

emisiilor de CO, NOx, SO2,

pulberi



Reducerea emisiilor

de gaze cu effect de

seră

100%

Plan Local de

Acţiune pentru

Mediu - Judeţul

Botoșani

Obiectiv general Imbunatatirea

calitatii aerului in judetul Botoșani

. Obiectiv specific Reducerea emisiilor provenite din sistemele de producere a energiei



100%



147

Realizarea drumurilor pietruite în mediul rural

Reabilitarea

drumurilor de acces

pe terenurile agricole

100%

Stabilizarea evoluţiei terenurilor supuse eroziunii şi refacerea ecologică a acestora

Stabilizarea

terenurilor din zona

turbinelor

100%



148

VI. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:

BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ,

FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI,

VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL,

INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI

ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI

În cadrul studiului de evaluare adecvată am analizat posibilul impact generat

de amplasarea şi funcționarea turbinele eoliene asupra biodiversităţii din situl



2151/2004 – la 550m distant, cât şi asupra culoarului de migraţie de pe râul Prut

(calea est-elbica).

Obiectivele de conservare a ariilor de protecție de interes comunitar stabilite

conform caracteristicilor fiecărei arii naturale protejate constituie obiectivul

principal a elaborării Planurilor de management a fiecărei arii de protecție care

trebuie elaborate de fiecare custode până în anul 2013.

În lipsa unui Plan de management vom analiza evaluarea impactului planului

propus PUZ – PARC EOLIAN COMUNA COTUSCA asupra integrității sitului



2151/2004 – la 550m distanta. Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATA

PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010 – STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATA(EA).








VI.1. Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei



149













ariei.





2151/2004 – la 550m distant. Acesta înseamnă că din punct de vedere al






0058 „Lacul Stanca Costesti” si aria de protectie avifaunistica de interes

national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG 2151/2004 – la 550m distant.

nu este afectată de construirea parcului eolian deoarece:














150

Luând în considerarea parametrii analizaţi prin indicatorii culturali respectiv,

prezenţa monumentelor istorice a monumentelor arheologice sau a locurilor de

recreere, planul nu are impact cu nici unul din elementele menţionate.

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaţiei,

asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra

creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor

publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie publică ş.a.

Locaţia din comuna MITOC, judeţul Botoșani este situată într-o zona

intravilan și extravilană cu funcţiune de teren agricol.

Amplasamentele au fost astfel stabilite încât să se respecte distanțele minime

față de zona de locuit.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce modificări

asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna MITOC.

Tehnologia de construcţii - montaj a turbinelor eoliene implică operaţiuni

atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.

Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din

zonele imediat adiacente.

În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 100

oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi a altor lucrări

specifice.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiţiei pe

amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu

primarul comunei MITOC care reprezentă și reprezentanți din Consiliului Local, şi

cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra

existenţei unui impact negativ al parcului eolian atât în perioada de construcţii-

montaj cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele

VI.2. Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural,

inclusive cel architectonic arheologic şi peisagistic

VI.3. Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană



151

intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au manifestat o

atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în zonă.

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune:

• În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine ca

indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient

de mare;

• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial

determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat

trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de

energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar în

cazul în care nu se vor găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul de

energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa

potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de

producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o perioadă

de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare in

cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum considerabil de timp şi un

consum semnificativ de resurse materiale şi financiare, de asemenea utilizarea unor

resurse umane de înaltă calificare.

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a

mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian pe amplasamentul din

extravilanul comuna MITOC, judeţul Botosani nu are nici un impact negativ asupra

acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaţiei. De asemenea nu

sunt afectaţi semnificativ principalii factori de mediu, sol apă şi aer. Singurul

parametru de mediu care ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în perioada de

construcţie, care ar putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia se află

departe de zonele locuite. Impactul dat de umbra turbinelor este de asemenea

nesemnificativ pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă de zonele locuite

face ca umbra să nu atingă aceste zone. Se preconizează o intensă circulaţie a



152

aerului atmosferic care va fi benefică în special în condiţii de iarnă când noxele

provenite de la încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat vor fi mai

repede dispersate.

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei.

Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de

construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau

mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste

materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact

asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea

construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din

construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia

muncii.

Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de

turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ

asupra sănătăţii acestora.

Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.

Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele

impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul

WindPro (modulul Shadow).

VI.4. Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite



153

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti parametri

de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o

zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care

variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru

respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:

- dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente

in format electronic in baza de date a programului

caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine, orientare

versanti) fiecarei turbine

In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai dezavantajoasa

(worst/case”), când:

- durata de strălucire a Soarelui este continuă;

- turbina este permanent in funcţiune;

- rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar acesta este

acoperit in proporţie de 20% de către rotor;

- unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la

valori mai mici se considera un impact nul).

Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din zona MITOC

cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene rezultă, pe baza analizei

hărţilor realizate prin simularea de tip Worst/Case a umbrei generate de turbinele

eoliene rezultă un impact nesemnificativ.

Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare faţă de ultima

locuinta a localitatii MITOC şi zona agricolă din imediata apropiere a

amplasamentului.

Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al

umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesară aflarea impactului

real al umbrei turbinelor.

VI.5. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi

proximitatea cablurilor electrice



154

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice produc

diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.

În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi

stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul

solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în corpul omenesc

curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă ,

robusteţe , şi alte caracteristici.

Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea tensiuni

care generează câmpul este mai mare de 50kV.

În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe de zona de

amplasare a turbinelor eoliene.

De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri

subterane protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra oamenilor,

faunei şi florei.

Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic din

potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi

electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp

electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul care

deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru instalaţiile care deservesc

turbinele eoliene.

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul

comunicării. Orice structură mare mobilă poate produce interferenţe

electromagnetice.

Turbinele eoliene pot cauza interferenţă prin reflectarea semnalelor

electromagnetice la impactul cu palele turbinelor, astfel încât receptorii din

apropiere preiau atât semnalul direct cât si pe cel reflectat. Interferenţa se produce

deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de undă frecvenţelor

proprii ale turbinei cât şi efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa este

VI.6. Interferenţa electromagnetică



155

mai pronunţată apare pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slabă

pentru lemn sau materiale din răşini epoxidice (absorbante).

Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de rezistenţă, îmbrăcat

cu poliester armat cu fibră de sticla sunt parţial transparente la undele

electromagnetice. Frecventele de comunicaţie nu sunt afectate semnificativ dacă

lungimea de undă a emiţătorului este de 4 ori mai mare decât înălţimea totală a

turbinei.

Interferenţa cu un număr mic de receptori de televiziune poate fi o problemă

ocazională care se poate rezolva printr-o gama bogata şi accesibilă de măsuri

tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmiţători şi/sau receptori

directionaţi, sau difuzării prin reţea de cablu.

Amplasamentul PARC EOLIAN COMUNA MITOC, judeţul

BOTOȘANI este într-o zonă cu relief de podiş jos.

Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu vegetaţie

specific culturilor agricole sau pășunilor.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme,

excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi diverse

materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor

consuma materialele.

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase

utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai

atrăgătoare decât starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor

antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de montaj sunt vizibile

de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va

face prin :

Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj,

aducerea lui la cotele iniţiale;

VI.7. Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului



156

Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va diminua

efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii la distanţă.

VI.8. Impactul cumulat

1. Impactul asupra speciilor/habitatelor care se pot intalni in zona de interes

a planului

Amplasarea Parcului Eolian Mitoc fata de celelalte parcuri de eoliene ce se vor

dezvolta in zona

In zona de vecinatate a PARCULUI EOLIAN MITOC se dezvolta:

Parc eolian Cotusca - 2.7km:

Parc eolian Viisoara – 12.58km;

Parc eolian Paltinis – 17.41km.



157

Distantele dintre parcuri sunt mari, populatiile de pasari ce se vor afla in

pasaj in aceasta zona vor avea sufficient loc de a se deplasa. Deasemenea s-a

demonstrate in cadrul analizei pentru aspectul de biodiversitate ca nu

prognozam aparitia unui impact. Recomanadam ca in perioada de construire si

in primii 4 ani de functionare sa se realizeze o monitorizare a populatiilor de

pasari aflate in migratie ( martie-aprilie si septembrie – noiembrie) pentru a se

observa exact impactul generat si pentru ase putea lua masuri de reducere

aimpactului, daca acesta a fost demonstrat.

2. "Efect bariera" în directia si viteza vântului pentru alte proiecte/planuri

de parcuri eoliene

Distantele dintre parcurile de eoliene ce se dezvolta in zona sunt respectate.

ORD; ANRE 49/2007- ,,Norma Tehnica Privind Delimitarea Zonelor de

Protectie si Siguranta Aferente Capacitatilor Energetice”2007/

ANRE,spefica ca distanat reglementata ca fiind optima intre doua parcuri de

eoliene este urmatoarae:

Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi

agregatul cel mai apropiat, aparţinând celeilalte ferme eoliene, va

fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci

când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant,

respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci

când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului

predominant.

In cazul nostru diametrul unui turbogenerator = 90 m deci distanta

minima va fi de 630 m pe directia vantului,si de 360 m

perpendicular pe directia vantului

În faza de construcţie:

Regimul gospodăririi deșeurilor produse în timpul execuției va face obiectul

organizării de șantier, în conformitate cu reglementările în vigoare, aceste deșeuri

vor fi colectate, transportate și depuse la o rampă de depozitare în vederea

neutralizării lor.

Deșeurile preconizate sunt de următoarele tipuri :

menajere sau asimilabile ;

VI.9. Gestiunea deşeurilor



158

metalice rezultate din activitățile de execuție a structurilor

metalice de rezistență și din activitatea de întreținere a

utilejelor;

deșeuri materiale de construcție, dacă nu se respectă graficele

de lucru și se rebutează încarcături de betoane;

deșeuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier;

anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină și alte produse

petroliere uzate ;

cartoanele, hârtia din ambalaje şi activitățile de birou din

cadrul organizarii de șantier.

În conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor,

deșeurilor menajere și cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul

organizării de șantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele.

Aceste deșeuri, periodic, vor fi transportate în condiții de siguranță la rampa

de gunoi în condițiile stabilite de comun acord cu APM Botoșani, pe bază de

contract cu firme de specialitate.

Deseurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta

amplasamentului și vor fi valorificate prin unități specializate.

Deşeurile din materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite din punct

de vedere al poluării mediului. În perioada de execuție aceste deșeuri împreună cu

deșeurile inerte provenite din excavații vor fi depozitate temporar într-un spațiu

special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi,

construirea căilor de acces permanente în zonă.

Cantitățile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament și transportate pe

locurile special amenajate.

Deșeurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau

valorificate ca lemn de foc pentru populație.

Acumulatorii uzați cu potențial ridicat de poluarea mediului vor fi stocați și

păstrați corespunzător în vederea valorificarii lor prin unitățile specializate.

Anvelopele uzate, dacă va fi cazul vor fi depozitate în locuri special

amenajate ca spaţii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de societăţi abilitate pentru

colectarea şi depozitarea deşeurilor.



159

Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului

de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea

mediului.

În faza de funcţionare:

Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod

continuu.

Activitatea de mentenanţă a unui parc eolian poate genera deşeuri din

întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice

rezultate din această activitate sunt:

uleiuri uzate;

decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;

piese de schimb (mai rar);

piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):

materiale textile de curăţat;

ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese;

ambalajele materialelor consumabile.

O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal

rămas pe areal după montarea turbinelor eoliene.

Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt

biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaţiu special amenajat. În cazul

incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ al terenului

vegetal.

Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic.

De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu constituie

o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu.

Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare

curentă cât şi în perioadele de întreţinere vor fi colectate în containere şi transferate

unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.



160

VII. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT

TRANSFRONTIERA

Construcţia şi amplasarea turbinelor eoliene prin implementarea PUZ -

PARC EOLIAN COMUNA MITOC, judeţul Botoșani, nu poate avea un impact

semnificativ asupra factorilor de mediu din zonă şi cu atât mai puţin în context

transfrontalier.

De remarcat este că această investiţie vine în întâmpinarea politicilor

Europene de protecţia mediului, prin producerea de energie curată.

Pozitia turbinelor amplasate cel mai aproape de raul Prut ( granite cu

Republica Moldova):

o T11 – 550m:

o T19 – 510.12m;

o T44 – 538.53m;

o T46 – 517.60m.



161

VIII. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI

COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT

ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

SAU PROGRAMULUI

Pentru prevenirea riscurilor apariţiei unor accidente de muncă în timpul

activităţilor de construcţii-montaj, lucrările se vor efectua în conformitate cu

standardele naţionale şi internaţionale aplicabile. Astfel, se va avea în vedere :

Utilizarea în stare tehnică de bună funcţionare a tuturor utilajelor,

echipamentelor şi sculelor;

Utilizarea echipamentului de protecţie şi protecţie specială în cazurile unde

se impune aceasta;

Lucrările de construcţii-montaj, instalaţii sanitare şi instalaţii electrice se vor

realiza pe baza unor proiecte tehnice în care sunt notificate şi situaţiile de risc;

Se vor prevedea echipamente şi resurse pentru prevenirea incendiilor şi

reducerea efectelor acestora;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de vânt puternic pentru lucrările la

înălţime;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de precipitaţii abundente pentru

protejarea amplasamentului, mijloacelor tehnice şi materialelor de pe

amplasament.

Factori de risc în perioada de exploatare a PARC EOLIAN COMUNA

MITOC, judeţul Botoșani

Tinând cont de condiţiile de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene s-au

detaşat următorii factori de risc:

VIII.1. Măsuri de prevenirea riscului în perioada de construcţii –

montaj



162

Tipurile de

subsisteme surse

de pericol

Etapa

punerii

in opera

(proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie)

Eveniment iniţiator Eveniment iniţial Infuentele cimp. Factori

climatici Distanta sursa-

tinta

Extern

Mediu activ

Intern De

natura

intriseca

Asociat de

mat. de constr.

Asociat

fluidului

Evenim.

principal

Evenim. final

Stâlp turbina Proiectare,

construcţie,

exploatare

Vant,

cutremur,

precipitaţii ,

diferente de

temp

incarcari

statice

Comprimare,

rupere, indoire,

răsturnare

Coroziune,

oboseala

materialului

îndoire,

răsturnare

Rupere -

distrugerea

intregii structuri

Pale turbina Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Vant,

precipitaţii,

descărcări

electrice,

inghet,

dezgheţ

Forte

dinamice

Ciobire,

rupere 0.5

Desprinderea

bucăţilor de

gheata

Ciobire,

rupere 2.5

Rupere

Nacela Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Vant.

precipitaţii

descărcări

electice,

inghet

dezgheţ,

Forte

dinamice.

Comprimare,

răsturnare Răsturnare Distrugerea

ansamblului

Rotor Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Forte

dinamice

Rupere Rupere Distrugerea

rotorului si a

palelor turbinei

Sistem de rotire a

nacelei

Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Forte

dinamice

Compresiun. Defectare,

blocare

Scăderea

productivităţii

turbinei,

distrugerea

structurii

Sistem de rotire a

nacelei

Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Forte

dinamice

Compresiun. Defectare,

blocare

Scăderea

productivităţii

turbinei,

distrugerea

structurii

Frâna

mecanica

Proiectare,

exploatare Forte

dinamice

Uzura, rupere Defectare, Scăderea

productivităţii

turbinei

Distrugerea

str.structurii

Posibilităţile de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra

mediului

Alti factori importanţi care garanteaza reducerea impactului asupra mediului

sunt:

utilizarea unui personal în experienta in realizarea acestui tip de lucrari.

executarea mecanizată a unor lucrări atât în perioada de realizare a

investiţiei.



163

Asa cum s-a aratat in capitolele anterioare, măsurile luate pentru lucrările

propuse pentru realizarea investitiei cât şi cele de reabilitare a spaţiului în urma

terminării construcţiilor face ca impact asupra mediului natural si artificial, să

fie nesemnificativ.

Zona propusă amplasării parcului eolian comuna Mitoc nu afectează

integritatea sitului Natura 2000- ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei -

Başeului – Podrigăi”:

nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă

comunitară;

nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă

comunitară;

nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale

protejate de interes comunitar;

nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi

faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de

interes comunitar.

Măsurile care se preconizează să fi luate în perioada de construcţie a

parcului eolian și în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu normele

tehnologice și a legislaţiei de mediu în vigoare, și în mod special

respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de

mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia, vor fi afectaţi negativ

într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter

semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra avifaunei nu se va

manifesta semnificativ, asfel încât să afecteze semnificativ biodiversitatea,

parcul eolian va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social

şi economic.

Având în vedere că nu există impact asupra populațiilor de păsări care

poposesc sau se află în migrație spre situl Natura 2000 - ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi”propunem o serie de masuri ce vor fi luate

în considerare în vederea diminuării potențialelor efecte atât în perioada de

funcționare cât și de construire.

O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a proiectului în vederea diminuării efectelor potențiale negative de impact



164

asupra factorilor de mediu în perioada de construcţii - montaj este dată în tabelul de mai jos

Factor de

mediu

Măsuri de reducere a

impactului

Resp.

implementare

Supraveghere

Zgomot din

activ. de

constr.

montaj

Restricţii referitoare la orele de lucru,

utilizarea unor amortizoare de zgomot

pentru echipamente, furnizarea de

informaţii pentru public, pentru a se

respecta SR 10009/1998

constructor Titular

Pulberi

(Praf)

Excavaţii supravegheate, acoperirea

camioanelor care transportă material

de umplutură se vor instala structuri

tip portal ce vor pulveriza apa pe

pământul din autobasculantele care

vor trece pe sub ele, pentru a forma o

crustă care să împiedice antrenarea

pământului de curenţii de aer;

Constructor Titular

Mirosuri

Identificarea surselor punctiforme

utilizarea unor dispozitive de stopare a

mirosurilor

Constructor Titular

Vegetaţie Se va urmări identificarea speciilor

protejate si strict protejate, endemice,

incluse in lista rosie naţionala si in

convenţii internaţionale (inclusiv cele

de la Berna, Bonn şi cea privind

biodiversitatea).

Se va proceda la refacerea vegetaţiei

prin reconstrucţia ecologica în zona de

impact. Exemplarele de vegetaţie

protejată din locaţiile în care se vor

executa lucrări de construcţii vor fi

identificate anterior realizării

lucrărilor si se va proceda la

strămutarea acestora în arealul

rezervaţiei în care se regăsesc condiţii

identice de sol.

Constructor

Titular

Faună

Supravegherea zonei şi asigurarea

identificării si protejării exemplarelor

importante.

Realizarea unei monitorizari asupra

populatiilor de pasari in perioadele de

migratie (martie-aprilie și septembrie-

noiembrie) timp de patru ani în

perioada de functionare a Parcului

Eolian MITOC

Constructor Titular



165

Apă Colectarea corespunzătoare a apelor

uzate, transport prin pompare şi

depozitare, asigurarea de servicii

specializate, pentru respectarea HG

352/2005

Interzicerea descărcării oricăror

materiale în apele de suprafață sau

subterane.

Utilizarea unor tehnologii moderne de

depoluare în cazul poluării accidentale

cu hidrocarburi

Constructor Titular

Gestionarea

materialului

excavat

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a

materialului inert excavat, in aceeaşi

zona pentru refacerea habitatelor

Evacuarea excavaţiilor în exces, după

examinarea corespunzătoare, la

depozite de deşeuri inerte;

Constructor Titular

Protecţia

proprietăţilor

adiacente

Acces blocat la proprietăţile adiacente

Furnizarea de informaţii către public;

solicitarea accesului temporar

Constructor Constructor

Sănătatea

populaţiei şi

a

personalului

Managementul tehnic şi al resurselor

corect executat. Elaborarea planului

de intervenţie în caz de poluări

accidentale.

Constructor Titular

Mediu

ambiant

Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii

mediului

Constructor Titular

Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a

proiectului în vederea diminuării efectelor potentiale negative de impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a parcului eolian este dată în tabelul de mai jos:

Problema de

mediu

Măsuri de reducere a

impactului

Resp.

implementare

Supraveghere

Impact vizual Alegerea unor materiale care se

armonizează cu împrejurimile

Utilizarea de elemente naturale pentru

ecranare

Păstrarea construcţiilor în stare

tehnică bună

Proiectant Titular

Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin

reconstrucţia ecologica în zona de

impact.

Titular Autoritatea

competentă

Faună Protejarea faunei și avifaunei întâlnită

local.

Autoritate cu

atribuţii în acest

Autoritatea

competentă



166

sens

Dacă s-au constatat efecte negative

asupra populațiilor de păsări în

perioada de migrație recomandăm să

se reducă activitatea turbinelor care se

află cel mai apropape de situl Natura

2000 în perioada de migratie.

Titular Titular

Sănătatea

populaţiei şi a

personalului

Folosirea procedurilor şi

echipamentelor de protecţie

corespunzătoare instalaţii de iluminat

şi semne de avertizare.

Întreţinerea instalaţiilor.

Pentru siguranţa, populaţia trebuie

avertizată şi anunţată de acţiunile

desfăşurate in timpul exploatării care

o pot afecta accidental.

Constructor/

Titular

Autoritatea

competentă

Deşeuri Colectarea corespunzătoare,

selectarea, depozitarea şi transportul

deşeurilor de către servicii

specializate

Titular Autoritatea

competentă

Mediu ambiant Monitorizarea factorilor de mediu

posibil a fi afectaţi

Titular /

Autoritatea

competentă

Autoritatea

competentă



167

IX. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA

SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A

MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV

ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT DEFICIENŢELE TEHNICE

SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE ÎN

PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE

În cadrul acestui capitol se analizează, din punct de vedere al protecţiei

mediului atât alternative „Zero”, cât şi alternativele studiate de titularul proiectului.

Înainte de prezentarea rezultatelor acestor analize se apreciază ca necesară

evidenţierea beneficiilor asociate opţiunii titularului privind alternativele pentru

producerea energiei electrice – cea mai importanţă categorie de alternative – şi

anume, producerea de energie electric utilizând ca sursă energia eoliană.

Tehnologia de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene

prezintă următoarele avantaje, în comparaţie cu alte tehnologii:

• eliminarea oricăror emisii de poluanţi în atmosferă, spre deosebire de

tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care au

asociate emisii importante de poluanţi atmosferici;

• producerea de energie electrică fără emisii de gaze cu efect de seră, spre

deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei

care sunt surse majore de gaze cu efect de seră;

• contribuie la atingerea ţintelor naţionale şi ale Uniunii Europene privind

producerea de energie din surse regenerabile, precum şi cu privire la reducerea

emisiilor de gaze cu effect de seră;

• contribuie la conservarea resurselor naturale (cărbuni, gaze naturale, ţiţei,

păduri, apă), spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor;

• riscurile pentru sănătatea publică şi pentru cea a operatorilor sunt cu mult

mai mici, atât ca arie de influenţă, cât şi ca intensitate, decât cele asociate

tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor sau pe energia nucleară;

IX.1. Analiza alternativelor



168

• producerea energiei electrice se realizează fără generarea de deşeuri, spre

deosebire de tehnologiile bazate pe arderea cărbunelui şi a biomasei şi pe energia

nucleară care sunt generatoare continue de deşeuri (periculoase în cazul centralelor

nucleare);

• impactul asupra biodiversităţii este limitat, spre deosebire de impactul

asociat tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor, care poate prezenta forme

semnificative atât ca extindere, cât şi ca intensitate şi persistenţă.

IX.1.1. Alternativa „ZERO”

Alternativa „Zero” implică nerealizarea proiectului.

Consecinţele optării pentru această alternativă sunt:

• anularea contribuţiilor la atingerea ţintelor cu privire la: producerea de

energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,

conservarea resurselor naturale;

• anularea premiselor pentru îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice

din comunităţile locale, cu efecte negative privind locurile de muncă, veniturile din

chirii şi din compensaţii pentru proprietarii de terenuri, veniturile din taxe şi

impozite la bugetele locale, dezvoltarea unor activităţi conexe (servicii);

• menţinerea situaţiei actuale privind condiţiile de mediu.

Luând în considerare faptul că impactul proiectului asupra mediului este, în

ansamblu, limitat atât ca extindere, cât şi ca intensitate, se apreciază că pierderea

beneficiilor asociate realizării acestuia nu va compensa impactul generat.

IX.1.2. ALTERNATIVE DE AMPLASARE ŞI DE PROIECTARE

În etapa de pregătire a studiilor de oportunitate a investițiilor în parcuri

eoliene, titularul a efectuat un studiu complex a amplasamentelor pretabile la

construirea parcurilor eoliene, la nivelul întregii țări. Dintre zonele studiate, au fost

selectate aceela care îndeplinesc cumulativ mai multe criterii, dintre care două au

fost cele hotărâtoare respectiv potențialul eolian și condițiile geotehnice.

Din studiile de vânt realizate, una dintre propunerile de amplasament a fost

cea din nordul județului Botoșani, respectiv a comunei MITOC



169

S-a trecut la identificarea amplasamentelor punctuale din cadrul comunei

MITOC, prin studierea amănunțită a condițiilor locale, iar din multitudinea de

amplasamente care au fost verificate s-au propus cele prezentate în documentația

PUZ și în capitolul de descriere a acestui plan.

Selecția a fost realizată astfel încât aceste locații să corespundă atât din

punct de vedere a condițiilor geologice, a distanțelor necesare a fi respectate între

turbinele eoliene cât și a condițiilor de protecție a mediului, conform legislației în

vigoare.

IX.1.3. ALTERNATIVE TEHNOLOGICE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PE BAZA ENERGIEI EOLIENE

Proiectantul a analizat diverse variante tehnologice disponibile pe piaţă şi a

optat pentru construirea unui număr mai mic de turbine eoliene de putere mai

mare, în locul alternativei unui număr mai mare de turbine eoliene de dimensiuni

mai mici, dar cu puteri mai reduse.

Pe baza experienţei internaţionale s-a demonstrat că sunt de preferat

turbinele de puteri mari în locul celor mai mici. Deşi la o primă analiză, turbinele

eoliene mai mici cu turnuri mai scurte ar părea că au un impact oarecum mai mic,

cel puţin din punct de vedere vizual, totuşi întreaga infrastructură care le serveşte

poate fi mult mai largă, pentru că este nevoie de un număr de turbine mult mai

mare pentru realizarea necesarului de energie electrică optimă din punct de vedere

economic. Din acest considerent, lucrările de construire a infrastructurii de acces şi

a celei de colectare şi transmitere a energiei, precum şi suprafeţele solicitate de la

proprietarii de terenuri vor fi mai mari.

Turbinele eoliene propuse în acest proiect sunt fabricate pe baza celor mai

noi tehnologii din domeniu, realizându-se atât creşterea eficienţei şi a securităţii,

precum şi minimalizarea impactului asupra mediului. Pe baza celor prezentate mai

sus, se consideră optimă varianta tehnologică aleasă de titular pentru construirea

parcului eolian MITOC.



170

+1

0

-1

Ic = (0;+1], influenţe pozitive, mediul este afectat în limite admisibile;

Ic = 0, mediul nu este afectat;

Ic = [-1;0), influenţe negative, mediul este afectat în limite admisibile.

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu s-au

elaborat modele de apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile sectoriale

asupra calităţii fiecărui factor de mediu.

Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de

interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare.

Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi pot

reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ.

Estimarea efectelor asupra mediului are la bază o “mărime” care se

determină luând în consideraţie nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizează

efectele.

Transformarea aspectelor calitative în mărimi cuantificabile se face printr-o

metodă care permite agregarea şi medierea lor pe o scară de tipul:

“+” influenţă pozitivă;

“0” fără influenţă;

“-” influenţă negativă.

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se exprimă prin

indici de calitate IC, care caracterizează efectele sub formă de mărimi cantitative E.

Indicii de calitate pentru fiecare factor de mediu analizat se calculează cu

relaţia:

E

IIC

Semnul şi mărimea indicilor de calitate calculaţi au următoarele semnificaţii:

IX.2. EVALUAREA IMPACTULUI



171

Valoarea indicelui de calitate IC este dată de relaţia IC = 1 / E.

indice de calitate pentru apă, IC = + 4;

indice de calitate pentru aer, IC = - 1;

indice de calitate pentru biodiversitate, Ic = -1;

indice de calitate pentru aşezări umane, IC = + 4;

indice de calitate pentru sol şi subsol, IC = 0.

Valorile indicelui de calitate au următoarele semnificaţii:

apele de suprafaţă şi acviferele, nu vor fi afectate, nivel +4, având în vedere

dezvoltarea redusă a acesteia; singura sursă de poluare posibilă este reprezentată de

scurgerile accidentale de produse petroliere.

aerul, va fi afectat, nivel –2, în principal de particulele degajate de

activităţile de amplasare a turbinelor în faza de construcţie;

biodiversitatea -3 nu va suferi un impact deosebit, având în vedere valoarea

naturală scăzută a amplasamentului analizat, iar prin masurile minime de protectie

se va asigura integritatea zonei din punct de vedere a biodiversităţii .

SURSE GENERATOARE

Efecte asupra factorilor de mediu

Apă Aer Biodi-

versitate

Aşezări

umane Sol şi

subsol

A. Amplasament şi modul de ocupare a terenului

1. Distanţa de amplasare

-arii protejate 0 0 -1 0 0

-elemente de importanţă istorică şi arheologică 0 0 0 - -

2. Utilizarea terenurilor

- decapări şi rambleieri necesare 0 - -1 - -

- dezvoltarea reţelelei de apă 0 0 0 + -

- spaţii verzi + + + + +

3. Igienizarea incintei

- colectarea deşeurilor (lichide, solide) + + + + +

- depozitarea de deşeurilor + + + + +

B. Tehnologii aplicate

- în scopul realizării infrastructurii + - 0 + 0

- în scopul reţelelor edilitare + - 0 + 0

C. Încadrarea proiectului în peisaj

-existenţa infrastructurii în zona de intervenţie 0 - - + 0

-existenţa altor activaţăţi industriale în apropierea

amplasamentului analizat - 0 - - -

MĂRIMEA EFECTELOR ( E ) (+4) (-2) (-3) (+4) (0)



172

aşezări umane, vor fi favorizată de proiect, nivel +4, realizarea investiţiei va

creşte siguranţa traficului şi mai ales vor apărea locuri de muncă pentru populatia

din zonă.

solul şi subsolul, nu vor suferii un impact semnificativ, iar acesta va fi doar

pe timp limitat in perioada realizării constructiilor, nivel 0 având în vedere faptul

că pe amplasamentul analizat presiunea antropică a fost exercitată anterior.

O altă posibilitate de evaluare a impactului global este aceea de a aprecia, în

baza unor indicatori sintetici, starea de sănătate sau de poluare a elementelor

componente ale mediului – metoda Rojanschi.

Se consideră mediul, în ansamblul lui ca o suprafaţă definită vectorial de un

număr de factori de mediu din cei mai relevanţi care prin unirea vârfurilor definesc

un spaţiu poligonal. Fiecare vector are o mărime egală şi defineşte starea iniţială în

arealul analizat. Fiecare din aceşti factori de mediu poate suferi un nivel de poluare

care în final îi poate deteriora parţial, într-un anume grad sau total calitatea.

Acestui nivel de poluare i se atribuie o valoare care se marchează pe vectorul

respectiv. Prin unirea acestor valori se defineşte în interiorul poligonului de stare

iniţială a mediului, un alt poligon de stare afectată a mediului. Prin raportarea

ariilor celor 2 suprafaţe, se obţine o valoare scalată care defineşte nivelul global de

afectare a mediului şi în acelaşi timp permite să se depisteze elementele

componente ale mediului afectate şi deci să se stabilească măsurile de eliminare,

reducere sau diminuare asupra mediului.

Pentru obiectivul analizat, în condiţiile “variantei raţionale” definite sau luat

în considerare ca factori de mediu ce pot fi afectaţi următorii:

aerul;

apa;

solul şi subsolul;

fauna;

flora;

sănătatea populaţiei;

peisajul.

Pentru analizarea tuturor situaţiilor şi întocmirii unei scări a indicelui de

poluare globală s-au calculat valorile acestuia pentru cazurile posibile şi a fost

întocmită o scară de la 1 la 6 cu următoarea semnificaţie:



173

IPG ≤1 mediul natural neafectat de activităţile umane;

1 IPG 2 - mediul supus efectelor activităţii umane în limite admisibile;

2 IPG 3 - mediu supus activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă;

3 IPG 4 - mediu supus activităţilor umane, provocând tulburări formelor de viaţă;

4 IPG 6 - mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă;

IPG ≥ 6 mediu degradat ireversibil, impropriu formelor de viaţă.

Luând în considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si

situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de

bonitate exprimata prin note de la “1” la “10”, care pune in evidenta efectul

poluantilor asupra mediului inconjurator.

Valorile Ip calculate sunt:

-pentru factorul de mediu apa: Ip =0 nota 10,00

-pentru factorul de mediu aer: Ip =0,25 nota 9

-pentru factorul de mediu sol-subsol: Ip =0,5 nota 9

-pentru factorul de mediu flora-fauna: Ip =0,05 nota 10

-pentru factorul de mediu asezari umane: Ip =0,25 nota 10

In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,25 rezulta ca prin

realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite

admisibile.



174

X. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor

destinate protectiei mediului în lucrărilor de construcţii montaj

În timpul realizării lucrărilor de construcţii montaj pot apărea unele situaţii

care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor

activităţi care pot genera asemenea situaţii. Astfel, se impune :

Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianţilor ca aceştia să

nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;

Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să nu producă

poluarea aerului;

Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;

Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul vopselelor,

diluanţilor, detergenţilor şi coloranţilor organici şi anorganici;

Monitorizarea respectării regulilor PSI;

Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare a spaţiilor post construcţii

montaj.

Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor

destinate protectiei mediului în timpul funcţionării

Supravegherea factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare permanentă

a agentului economic care exploatează PARCUL EOLIAN COMUNA MITOC,

judeţul Botoșani.

Se va monitorizarea activitatea prin:

- colectarea deşeurile rezultate din construcţii, în special din

excavaţiile de la construcţia fundaţiilor turbinelor,

- respectarea nivelului de zgomot generat de funcţionarea turbinelor

din parc ;

- impactul produs asupra florei şi avifaunei.



175

Pentru că o parte din pamantul rezultat din excavaţii va fi utilizat la

construcţia fundaţiilor, evacuarea acestuia se va face când construcţia întregului

parc, va fi finalizată. Solul fertil de la suprafata va fi adunat intr-un depozit care va

fi folosit la acoperiri. Până la eliminarea pamantului din sapaturi de pe

amplasament , acesta se va aduna într-un depozit .

Pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va folosi pamantul din cele

doua depozite , în felul acesta se evita modificarea echilibrului biologic dintre

plante, biodiversitatea din zonă

Asupra evacuării apelor meteorice de pe amplasament se va urmării drenarea

lor astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea fundaţiilor

turbinelor.

Avand in vedere impactul relativ prognozat asupra avifaunei din zonă

se impune să fie făcută monitorizare biodiversitatii in primii 2(3) ani de

functionare. Studiul comportamentul păsărilor în zonele de construcţie şi

funcţionare a turbinelor eoliene a fost o preocupare a ornitologilor încă de la

începutul acestei activităţi. Multitudinea factorilor de care depinde a făcut ca

problema să nu fie pe deplin elucidată, existând la ora actuală unele indicaţii

care nu sunt general valabile, ci pot fi luate în considerare sub rezerva

caracteristicilor speciale ale amplasamentului. În această situaţie

monitorizarea comportamentului păsărilor va trebui făcută după intrarea în

funcţie a turbinei, de către personalul agentului economic care deserveşte

parcul de turbine.

Daca în aceasta perioada sa constata ca au fost identificate specii de pasari

incluse in Formularul Standard – ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei -

Başeului – Podrigăi” afectate, recomandam o reevaluare a impactului si

stabilirea masurilor care se impun.

SE va minitoriza atat in faza de constructie cat si in cea de exploatare a

Parcului eolian MTOC – AEOLUS 1 aplicarea masurilor care sa nu afecteze

siturile istorice existente pe teritoriul comunei MITOC.

După intrare în functiune a parcului eolian se va monitoriza tot pentru o

perioada de 2(3) ani , efectele zgomotului asupra populatiei si pasarilor.. Aceasta

se va face :

În apropierea turbinelor eoliene;

La limita parcului eolian;



176

La limita ariei protejate învecinate si la limita localitatilor – La finalul

acestei perioade se va face o evaluare pe ansamblu si se vor impune masurile

care se impun dacă se vor constatat efecte negative.

În tabelul de mai jos este dată propunerea planului de monitorizare a

factorilor de mediu în perioada de construcţii- montaj.

PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE

Factor de

Mediu

Indicator Loc Frecventă/an

AVIFAUNA Monitorizarea populatiilor de specii

de păsări incluse în Formularul

Standard a sitului Natura 2000

ROSPA0058 în perioadele de

migratie timp de 4 ani.

Ampasamentul Parcului

Eolian MITOC

Perioadele de migratie (

martie-aprilie si

septembrie –

octombrie) timp de 4

ani.

Aer La limita

amplasamentului

Numai in perioada

construcției se va

monitoriza emisiile de

pulberi pe

amplasamentele din

vecinatatea zonei

locuite

Sol În zona organizării de

şantier

Monitorizare pe toata

durata lucrărilor de

execuție pentru

prevenirea poluării

solului cu produse

petroliere

Ape uzate

menajere

Instalaţie de colectarea

ecologică a apelor

menajere

Periodic de câte ori va

fi cazul Eliminarea se

va face de către firme

specializate

Deşeuri Deşeuri menajere şi deşeuri

rezultate din materialele de

construcţii;

Produse petroliere

Colectarea şi stocarea

provizorie în pubele

metalice standard

Colectarea se va face în

locuri special

amenajate, de unde vor

fi selectate pentru

revalorificare

Periodic de câte ori va

fi cazul (transportul şi

eliminarea lor revin în

sarcina firmelor de

salubrizare

Periodic, se va urmări

tehnologia adoptată

pentru revalorificare

Pentru perioada de funcţionare se propune monitorizarea unor factori de

mediu legaţi în special de biodiversitatea din zona de interes.



177

XI. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

DENUMIREA PLANULUI:

PLAN URBANISTIC ZONAL AMENAJARE PARC EOLIAN – AEOLUS 1

– extravilan comuna Mitoc, judetul Botosani

BENEFICIARUL PUZ – Primaria Mitoc

TITULAR PROIECT: SC RENN CONSULT SRL CAMPINA pentru

SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL

PROIECTANT:

SC CONSYS SRL BOTOSANI

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:

SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al elaboratorilor de

studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM,

BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745

509779, nr. fax 0334 407239, email [email protected],

[email protected]

AMPLASAMENT : Parcul eolian va fi compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele

transport energie electrica, statie de colectare si transformare energie electrica si

este propus a se amplasa in comuna Mitoc, județul BOTOSANI.

Comuna Mitoc este situata in partea de nord a judetului Botosani are in

componenta doua sate: Mitoc –resedinta administrativa si Horia .

Se invecineaza cu:

- la E cu Republica Moldova

- la S cu comuna Manoleasa

- la V cu comuna Avrameni





178

- la N cu comuna Cotusca

Accesul pe teritoriul adminstrativ al comunei se realizeaza prin DN 24C,

drum nemodernizat, pietruit intre localitatile Radauti Prut- Mitoc –

Manoleasa Prut si DJ 294A.

Investiţia “AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC – AEOLUS 1, com.

Mitoc, jud. Botosani”, va fi alcatuita din 46 centrale eoliene cu putere

instalata de 2.5-3Mw, cu o putere totala instalata de 115-138 Mw in

extravilanul comunei Mitoc.


123,87 ha, din care:

Suprafata teren scos temporar din circuitul agricol - 6.539 ha


În cadrul studiului de evaluare adecvată am analizat posibilul impact generat

de amplasarea şi funcționarea turbinele eoliene asupra biodiversităţii din situl



2151/2004 – la 550m distant, cât şi asupra culoarului de migraţie de pe râul Prut

(calea est-elbica).

Obiectivele de conservare a ariilor de protecție de interes comunitar stabilite

conform caracteristicilor fiecărei arii naturale protejate constituie obiectivul

principal a elaborării Planurilor de management a fiecărei arii de protecție care

trebuie elaborate de fiecare custode până în anul 2013.

În lipsa unui Plan de management vom analiza evaluarea impactului planului

propus PUZ – PARC EOLIAN COMUNA COTUSCA asupra integrității sitului



2151/2004 – la 550m distanta. Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATA

PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010 – STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATA(EA).

Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei



179




















ariei.





2151/2004 – la 550m distant. Acesta înseamnă că din punct de vedere al






0058 „Lacul Stanca Costesti” si aria de protectie avifaunistica de interes

national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG 2151/2004 – la 550m distant.

nu este afectată de construirea parcului eolian deoarece:









180






Luând în considerarea parametrii analizaţi prin indicatorii culturali respectiv,

prezenţa monumentelor istorice a monumentelor arheologice sau a locurilor de

recreere, planul nu are impact cu nici unul din elementele menţionate.

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaţiei,

asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra

creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor

publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie publică ş.a.

Locaţia din comuna MITOC, judeţul Botoșani este situată într-o zona

intravilan și extravilană cu funcţiune de teren agricol.

Amplasamentele au fost astfel stabilite încât să se respecte distanțele minime

față de zona de locuit.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce modificări

asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna MITOC.

Tehnologia de construcţii - montaj a turbinelor eoliene implică operaţiuni

atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.

Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din

zonele imediat adiacente.

În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 100

oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi a altor lucrări

specifice.

Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural, inclusive

cel architectonic arheologic şi peisagistic

Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană



181

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiţiei pe

amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu

primarul comunei MITOC care reprezentă și reprezentanți din Consiliului Local, şi

cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra

existenţei unui impact negativ al parcului eolian atât în perioada de construcţii-

montaj cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele

intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au manifestat o

atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în zonă.

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune:

• În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine ca

indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient

de mare;

• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial

determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat

trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de

energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar în

cazul în care nu se vor găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul de

energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa

potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de

producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o perioadă

de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare in

cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum considerabil de timp şi un

consum semnificativ de resurse materiale şi financiare, de asemenea utilizarea unor

resurse umane de înaltă calificare.

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a

mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian pe amplasamentul din

extravilanul comuna MITOC, judeţul Botosani nu are nici un impact negativ asupra

acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaţiei. De asemenea nu



182

sunt afectaţi semnificativ principalii factori de mediu, sol apă şi aer. Singurul

parametru de mediu care ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în perioada de

construcţie, care ar putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia se află

departe de zonele locuite. Impactul dat de umbra turbinelor este de asemenea

nesemnificativ pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă de zonele locuite

face ca umbra să nu atingă aceste zone. Se preconizează o intensă circulaţie a

aerului atmosferic care va fi benefică în special în condiţii de iarnă când noxele

provenite de la încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat vor fi mai

repede dispersate.

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei.

Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de

construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau

mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste

materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact

asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea

construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din

construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia

muncii.

Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de

turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ

asupra sănătăţii acestora.

Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.

Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele

impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul

WindPro (modulul Shadow).

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti parametri

de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o

zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care

Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite



183

variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru

respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:

- dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente

in format electronic in baza de date a programului

caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine, orientare

versanti) fiecarei turbine

In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai dezavantajoasa

(worst/case”), când:

- durata de strălucire a Soarelui este continuă;

- turbina este permanent in funcţiune;

- rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar acesta este

acoperit in proporţie de 20% de către rotor;

- unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la

valori mai mici se considera un impact nul).

Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din zona MITOC

cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene rezultă, pe baza analizei

hărţilor realizate prin simularea de tip Worst/Case a umbrei generate de turbinele

eoliene rezultă un impact nesemnificativ.

Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare faţă de ultima

locuinta a localitatii MITOC şi zona agricolă din imediata apropiere a

amplasamentului.

Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al

umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesară aflarea impactului

real al umbrei turbinelor.

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice produc

diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.

În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi

stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul

solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în corpul omenesc

Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi

proximitatea cablurilor electrice



184

curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă ,

robusteţe , şi alte caracteristici.

Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea tensiuni

care generează câmpul este mai mare de 50kV.

În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe de zona de

amplasare a turbinelor eoliene.

De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri

subterane protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra oamenilor,

faunei şi florei.

Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic din

potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi

electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp

electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul care

deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru instalaţiile care deservesc

turbinele eoliene.

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul

comunicării. Orice structură mare mobilă poate produce interferenţe

electromagnetice.

Turbinele eoliene pot cauza interferenţă prin reflectarea semnalelor

electromagnetice la impactul cu palele turbinelor, astfel încât receptorii din

apropiere preiau atât semnalul direct cât si pe cel reflectat. Interferenţa se produce

deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de undă frecvenţelor

proprii ale turbinei cât şi efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa este

mai pronunţată apare pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slabă

pentru lemn sau materiale din răşini epoxidice (absorbante).

Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de rezistenţă, îmbrăcat

cu poliester armat cu fibră de sticla sunt parţial transparente la undele

electromagnetice. Frecventele de comunicaţie nu sunt afectate semnificativ dacă

lungimea de undă a emiţătorului este de 4 ori mai mare decât înălţimea totală a

turbinei.

Interferenţa electromagnetică



185

Interferenţa cu un număr mic de receptori de televiziune poate fi o problemă

ocazională care se poate rezolva printr-o gama bogata şi accesibilă de măsuri

tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmiţători şi/sau receptori

directionaţi, sau difuzării prin reţea de cablu.

Amplasamentul PARC EOLIAN COMUNA MITOC, judeţul

BOTOȘANI este într-o zonă cu relief de podiş jos.

Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu vegetaţie

specific culturilor agricole sau pășunilor.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme,

excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi diverse

materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor

consuma materialele.

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase

utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai

atrăgătoare decât starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor

antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de montaj sunt vizibile

de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va

face prin :

Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj,

aducerea lui la cotele iniţiale;

Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va diminua

efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii la distanţă.

Impactul cumulat

3. Impactul asupra speciilor/habitatelor care se pot intalni in zona de interes

a planului

Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului



186

In zona de vecinatate a PARCULUI EOLIAN MITOC se dezvolta:

Parc eolian Cotusca - 2.7km:

Parc eolian Viisoara – 12.58km;

Parc eolian Paltinis – 17.41km.

Distantele dintre parcuri sunt mari, populatiile de pasari ce se vor afla in

pasaj in aceasta zona vor avea sufficient loc de a se deplasa. Deasemenea s-a

demonstrate in cadrul analizei pentru aspectul de biodiversitate ca nu

prognozam aparitia unui impact. Recomanadam ca in perioada de construire si

in primii 4 ani de functionare sa se realizeze o monitorizare a populatiilor de

pasari aflate in migratie ( martie-aprilie si septembrie – noiembrie) pentru a se

observa exact impactul generat si pentru ase putea lua masuri de reducere

aimpactului, daca acesta a fost demonstrat.

4. "Efect bariera" în directia si viteza vântului pentru alte proiecte/planuri

de parcuri eoliene

Distantele dintre parcurile de eoliene ce se dezvolta in zona sunt respectate.

ORD; ANRE 49/2007- ,,Norma Tehnica Privind Delimitarea Zonelor de

Protectie si Siguranta Aferente Capacitatilor Energetice”2007/

ANRE,spefica ca distanat reglementata ca fiind optima intre doua parcuri de

eoliene este urmatoarae:

Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi

agregatul cel mai apropiat, aparţinând celeilalte ferme eoliene, va

fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci

când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant,

respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci

când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului

predominant.

In cazul nostru diametrul unui turbogenerator = 90 m deci distanta

minima va fi de 630 m pe directia vantului,si de 360 m

perpendicular pe directia vantului

În faza de construcţie:

Regimul gospodăririi deșeurilor produse în timpul execuției va face obiectul

organizării de șantier, în conformitate cu reglementările în vigoare, aceste deșeuri

Gestiunea deşeurilor



187

vor fi colectate, transportate și depuse la o rampă de depozitare în vederea

neutralizării lor.

Deșeurile preconizate sunt de următoarele tipuri :

menajere sau asimilabile ;

metalice rezultate din activitățile de execuție a structurilor

metalice de rezistență și din activitatea de întreținere a

utilejelor;

deșeuri materiale de construcție, dacă nu se respectă graficele

de lucru și se rebutează încarcături de betoane;

deșeuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier;

anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină și alte produse

petroliere uzate ;

cartoanele, hârtia din ambalaje şi activitățile de birou din

cadrul organizarii de șantier.

În conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor,

deșeurilor menajere și cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul

organizării de șantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele.

Aceste deșeuri, periodic, vor fi transportate în condiții de siguranță la rampa

de gunoi în condițiile stabilite de comun acord cu APM Botoșani, pe bază de

contract cu firme de specialitate.

Deseurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta

amplasamentului și vor fi valorificate prin unități specializate.

Deşeurile din materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite din punct

de vedere al poluării mediului. În perioada de execuție aceste deșeuri împreună cu

deșeurile inerte provenite din excavații vor fi depozitate temporar într-un spațiu

special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi,

construirea căilor de acces permanente în zonă.

Cantitățile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament și transportate pe

locurile special amenajate.

Deșeurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau

valorificate ca lemn de foc pentru populație.

Acumulatorii uzați cu potențial ridicat de poluarea mediului vor fi stocați și

păstrați corespunzător în vederea valorificarii lor prin unitățile specializate.



188

Anvelopele uzate, dacă va fi cazul vor fi depozitate în locuri special

amenajate ca spaţii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de societăţi abilitate pentru

colectarea şi depozitarea deşeurilor.

Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului

de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea

mediului.

În faza de funcţionare:

Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod

continuu.

Activitatea de mentenanţă a unui parc eolian poate genera deşeuri din

întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice

rezultate din această activitate sunt:

uleiuri uzate;

decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;

piese de schimb (mai rar);

piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):

materiale textile de curăţat;

ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese;

ambalajele materialelor consumabile.

O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal

rămas pe areal după montarea turbinelor eoliene.

Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt

biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaţiu special amenajat. În cazul

incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ al terenului

vegetal.

Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic.

De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu constituie

o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu.

Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare

curentă cât şi în perioadele de întreţinere vor fi colectate în containere şi transferate

unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.



189

CONCLUZII

Recomandam amplasarea PARCULUI EOLIAN MITOC , jud. BOTOSANI cu

respectarea masurilor de reducere a impactului si a planului de monitorizare.



190

Bibliografie:

GH. Zamfir- Poluarea Mediului Ambiant-Ed. Junimea 1974 ;

S Visan s.a.- Mediul Inconjurator, Poluare si Protecţie - Ed. Economica

2000;

Vladimir Rojanschi s.a.- Protecţia si Ingineria Mediului- Ed.

Economica 2002 ;

Vladimir Rojanschi s.a.- Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de

Mediu- Ed. ASE-2004 ;

L.Mihaiescu s.a.- Arzatoare turbionare Ed. Tehnica 1986 ;

**** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983 ;

S. Tumanov- Calitatea aerului -Ed. Tehnica 1989 ;

V. Voicu - Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei ;

C Rauta- Poluarea si Protectia Mediului- Ed. Stiintifica si

Enciclopedica 1978.

Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare

dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea

Naturii mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45

Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice

în flora României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti

Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona,

Biriş A., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,

496 pp.

Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si

Enciclopedica, Bucureşti, p. 35-39.

Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea

Bucureşti, p. 1-6.

Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind

farm. Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p.

296-298.

Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote

techniques for counting and estimating the number of bird-wind turbine

collisions at sea: a review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.



191

Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of

wind farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP

Tehnopress, Iasi, p. 35-37

Maria Rosário Partidário (env. eng., MSc, PhD) STRATEGIC

ENVIRONMENTAL ASSESSMENT (SEA) current practices, future

demands and capacity-building needs by Portugal, Lisbon

Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din

Romania - Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma

Mater, Cluj Napoca, pp. 307.

xxx. 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD

ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG

305/15.04.1999.

xxx. 2010 Wind energy developments and NATURA 2000 – Ghid EU

pentru dezvoltarea parcurilor eoliene în concordanță cu legislația EU privind

protecția naturii.

Studii și publicații disponibile pe paginile web ale autorităților.

CERTIFICATE INREGISTRARE IN REGISTRUL UNIC AL EVALUATORILOR



192

Documents

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN MITOCapmbc-old.anpm.ro › upload › 42715_RAPORT DE MEDIU PUZ EOLIEN… · consultarea și implicarea factorilor de decizie in promovarea unor activităţi