Raport Starea Mediului Judetul Brasov Pe Anul 2009

AGENłIA NAłIONALĂ PENTRU PROTECłIA MEDIULUI

AGENłIA PENTRU PROTECłIA MEDIULUI BRAŞOV

RAPORT

privind starea mediului

în judeŃul Braşov

pentru anul 2009

Raport privind starea mediului în judeŃul Braşov pentru anul 2009

AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Braşov

Titlul Raport privind starea mediului în judeŃul Braşov pentru 2009 InstituŃie AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Braşov Autori

Marcela Miloşan, Ioana Benga, Niculina Zgondea, Maria RaŃ, Cristina Aldea, Viorel Marean, Marilena Guriuc, Mihaela Apan, Angela Bubuianu; Surse date: instituŃii şi autoritaŃi locale cu atribuŃii în domeniul protecŃiei mediului

Editare, design, grafică şi layout Marcela Miloşan



1

CUVÂNT DE DESCHIDERE Care este calitatea aerului, apei şi solului în judeŃul Braşov? Cum influenŃează

calitatea mediului starea de sănătate a populaŃiei şi ecositemele? Răspunsul la aceste întrebări, precum şi alte informaŃii detaliate sunt prezentate în “Raportul anual privind starea mediului în judeŃul Braşov în anul 2009”. Raportul asigură într-o structură şi o forma succintă, accesibilă publicului larg, prezentarea stării mediului în anul 2009, comparativ cu anii anteriori, precum şi tendinŃele de evoluŃie a factorilor de mediu la nivelul judeŃului. Datele actualizate obŃinute din evaluarea continuă a calităŃii mediului sunt folosite pentru a realiza şi implementa o politică preventivă în domeniul protecŃiei mediului. Deasemenea, analizând datele privind starea actuală a mediului şi estimările efectuate pe baza unor scenarii de dezvoltare socio-economică se pot evalua progresele realizate la nivel naŃional şi internaŃional în ceea ce priveşte protecŃia mediului, eficacitatea politicilor de mediu putând fi evaluată numai prin identificarea oiginii poluării.

Rezultatele implementării politicilor naŃionale şi internaŃionale privind protecŃia mediului şi sănătăŃii populaŃiei sunt evidenŃiate de datele prezentate în text, grafice şi tabele. În ultimii ani se poate observa o îmbunătăŃire a calităŃii aerului şi apei, dar şi intensificarea utilizării terenurilor şi accelerarea procesul de încălzire globală. Pentru a menŃine şi îmbunătăŃi calitatea mediului realizând o protecŃie eficace prin metode moderne şi eficiente este important să fie implementate cele mai bune tehnici disponibile pentru diversele domenii de activitate, măsurile de ameliorare si combatere a poluării fiind evaluate prin monitorizarea integrată a factorilor de mediu.

Realizarea monitorizării calităŃii mediului se desfăşoară în cadrul legal, stabilit prin transpunerea cerinŃelor din directivele europene şi prin implementarea, respectarea şi însuşirea acestora la nivel naŃional, local şi regăsite în Capitolul 22 – ProtecŃia mediului înconjurător şi suplimentar particularizat la specificitatea problemelor de mediu ale judeŃului Braşov, cuprinse în Planul Local de AcŃiune pentru Mediu. AcŃiunile de monitorizare au la bază îmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă la toate nivelurile şi asigurarea unei dezvoltări durabile în condiŃii de compatibilitate a schimbului de date.

Pentru a prezenta informaŃiile din domeniile definite în planurile de acŃiune pentru mediu raportul este structurat pe capitole care tratează schimbările climatice, mediul, sănătatea populaŃiei şi calitatea vieŃii, biodiversitatea şi ecosistemele, dar şi utilizarea durabilă a resurselor naturale şi managementul deşeurilor.

Având în vedere cele anterior menŃionate în raport sunt prezentate integrat informaŃii privind calitatea aerului, apei, solului, sănătatea populaŃiei şi activitatea economică desfăşurată la nivelul judeŃului Braşov. A fost astfel posibilă prezentarea eforturilor depuse pentru o dezvoltare durabilă la nivel internaŃional, guvernamental, dar şi la cel al micilor afaceri şi chiar al comportamentelor individuale. Sunt prezentate presiunile exercitate de activităŃile industriale şi agricole asupra mediului, precum şi instrumentele şi măsurile politicilor sectoriale referitoare la utilizarea resurselor naturale şi protecŃia ecosistemelor şi sănătăŃii umane. Prin coordonarea acŃiunilor la nivel local, regional si naŃional realizată printr-o strategie care urmăreşte dezvoltarea durabilă a societaŃii cu instrumente social-economice se îmbunătăŃeşte continuu calitatea vieŃii şi a mediului



2

încojurător pe termen lung. Aceasta presupune un management sistematic de mediu, o abordare dinamică având drept scop prudenŃa si prevenirea.

Tratarea tematică a domeniilor în raport a fost determinată de disponibilitatea şi reprezentativitatea datelor. Au fost prelucrate date din programele de monitorizare ale AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Braşov şi ale altor autorităŃi cu competenŃe în domeniu, dar şi date statisitce furnizate de instituŃii şi autorităŃi locale care deŃin informaŃii de mediu. SpaŃiul limitat a determinat condensarea informaŃiilor, dar pentru a oferi cititorilor informaŃii complete şi detaliate, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Braşov Braşov oferă suplimentar în format electronic la adresa www.apmbrasov.ro, informaŃiile deŃinute actualizate periodic, asigurând publicului informaŃii de mediu în format electronic, în spiritul principiului transparenŃei, prin liber acces la informaŃii.

Raportul anual privind starea mediului este rezultatul colaborării strânse a AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Braşov cu instituŃii şi autoritaŃi locale cu atribuŃii în domeniul protecŃiei mediului, fără de care nu ar fi fost posibilă acoperirea unui domeniu atât larg. În special mulŃumim pentru colaborare, texte, date şi informaŃii oferite de: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov, DirecŃia Apelor Olt - Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, Compania Apa Braşov, DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Braşov, DirecŃia Silvică Braşov, DirecŃia de Sănătate Publică a JudeŃului Braşov, Oficiul de Sudii Pedologice şi Agrochimice Braşov, AdministraŃia NaŃională a ÎmbunătăŃirilor Funciare Braşov, Sucursala de DistribuŃie a Energiei Electrice Braşov, Distrigaz Sud Braşov, Centrala Electrică de Termoficare Braşov, Regia Autonomă de Transport Braşov, Garda NaŃională de Mediu – Comisariatul JudeŃului Braşov.

Vă dorim o lectură informativă,

p. CONDUCĂTORUL APM BRAŞOV Sorin HORNOIU



3

CUPRINS

Cuvânt de deschidere ....................................................................................................... 1 Cuprins ............................................................................................................................. 3 Introducere ....................................................................................................................... 8 Rezumat executiv ............................................................................................................. 9 Capitolul 1. Cadrul natural, date demografice şi organizarea administrativ

teritorială ........................................................................................ 11

1.1. Date generale .................................................................................................. 11 1.2. Resurse naturale .............................................................................................. 16

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile ........................................................ 16 1.2.2. Resurse naturale regenerabile ............................................................ 16

1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială .................................. 19 1.4. TendinŃe socio-economice în judeŃul Braşov ................................................... 19

Capitolul 2. Atmosfera ...................................................................................... 23 2.1. Emisii de poluanŃi atmosferici ........................................................................... 23

2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant .......................................................... 23 2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetalici ...................................... 26 2.1.3. Emisii de metale grele ......................................................................... 27 2.1.4. Emisii de metale plumb ....................................................................... 28 2.1.5. Emisii de poluanŃi organici persistenŃi .................................................. 28 2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice ........................................ 29 2.1.7. Emisii de bifenili policloruraŃi ............................................................... 30 2.1.7. Emisii de hexaclorbenzen .................................................................... 30

2.2. Calitatea aerului ambiental .............................................................................. 31 2.2.1. Dioxidul de azot ................................................................................... 40 2.2.2. Dioxidul de sulf .................................................................................... 47 2.2.3. Pulberi în suspensie ............................................................................ 50 2.2.4. Metale grele ......................................................................................... 56 2.2.5. Monoxidul de carbon ........................................................................... 58 2.2.6. Benzen ................................................................................................. 63 2.2.7. Amoniac ............................................................................................... 65 2.2.8. Ozonul ................................................................................................. 66 2.2.9. EvoluŃia calităŃii aerului ........................................................................ 70

2.3. Analiza unor episoade scurte cu concentraŃii mari de poluanŃi ........................ 75 2.4.Concluzii legate de calitatea aerului ambiental în aglomerarea Braşov ............ 78

Capitolul 3. Schimbări climatice ...................................................................... 78 3.1. Cadru general .................................................................................................. 78

3.1.1. Cadru legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice în România ..... 78 3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră ................................................. 80 3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon ................................................................... 80 3.4. Emisii anuale de metan ................................................................................... 81 3.5. Emisii anuale de protoxid de azot .................................................................... 82 3.7. AcŃiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ........................... 82

3.7.1. Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto ............... 82 3.7.2. Participarea la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră .............................................

83

3.8. Estimarea scenariilor de schimbare a regimului climatic în România pe perioada 2001 – 2030 ....................................................................................

84



4

Capitolul 4. Apa ................................................................................................. 85

4.1. Introducere ...................................................................................................... 85 4.2. Resursele de apă ............................................................................................. 86

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile ................................... 86 4.2.2. Prelevări de apă .................................................................................. 86 4.2.3. Mecanismul economic ]n domeniul apelor .......................................... 87

4.3. Ape de suprafaŃă .............................................................................................. 88 4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare ....... 88 4.3.2. Starea ecologică a lacurilor ................................................................. 104

4.4. Ape subterane ................................................................................................. 110 4.5. Starea apei brute destinate potabilizării ........................................................... 111 4.6. Apa potabilă ..................................................................................................... 112 4.7. Apa de îmbăiere .............................................................................................. 114 4.8. Apele uzate ...................................................................................................... 114

4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în 2009 ............................................. 115 4.8.2. SubstanŃe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate ................. 118 4.8.3. ReŃele de canalizare ............................................................................ 120

4.9. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaŃă şi a celor subterane ........... 122 4.10. Obiective şi măsuri privind protecŃia apelor împotriva poluării şi

supraexpolatării ........................................................................................... 123

Capitolul 5. Solul ............................................................................................... 125 5.1. Introducere ....................................................................................................... 125 5.2. Fondul funciar. RepartiŃia solurilor pe categorii de folosinŃe ............................ 125 5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor ............................. 126

5.3.1. Îngrăşăminte ........................................................................................ 126 5.3.2. Produse pentru protecŃia plantelor (fitosanitare) ................................. 127 5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice ................................................ 128 5.3.4. SituaŃia amenajărilor de îmbunătăŃiri funciare/agricole ........................ 128 5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităŃii din sectorul industrial .................. 129 5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune ............ 129

5.4. Calitatea solurilor ............................................................................................. 130 5.4.1. RepartiŃia terenurilor pe clase de calitate ............................................ 130 5.4.2. Principalele restricŃii ale calităŃii solurilor ............................................. 131

5.5. Monitorizarea calităŃii solurilor .......................................................................... 131 5.5.1. Monitorizarea solurilor la nivel local ..................................................... 131

5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor ................................................... 140 5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese ............................... 140 5.6.2. Inventarul siturilor contaminate ........................................................... 143

5.7. AcŃiuni întreprinse pentru reconstrucŃia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor ...............................................

144

5.7.1 ModalităŃi de investigare ....................................................................... 144 5.7.2. ReconstrucŃia ecologică a solurilor ...................................................... 144

Capitolul 6. Conservarea naturii şi a biodiversităŃii, biosecuritatea ............ 145 6.1. Biodiversitatea României ................................................................................. 145 6.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică .................................................... 145

6.2.1. Habitatele naturale ............................................................................... 146 6.2.2. Flora şi fauna sălbatică......................................................................... 153 6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca

resurse genetice ................................................................................. 180

6.2.4. Specii deŃinute în captivitate ................................................................ 182 6.2.4.1. Grădini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau



5

îngrijire .................................................................................................... 182 6.3. Starea ariilor naturale protejate ........................................................................ 183 6.5. Starea pădurilor ................................................................................................ 187

6.5.1. Fondul forestier .................................................................................... 187 6.5.2. FuncŃia economică a pădurilor ............................................................ 187 6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic ......................................... 188 6.5.4. DistribuŃia pădurilor după principalele forme de relief .......................... 188 6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor ............................................................ 188 6.5.6. SuprafeŃele din fondul forestier naŃional parcurse cu tăieri ................. 188 6.5.7. Zone cu deficit de vegetaŃie forestieră şi disponibilităŃi de împădurire ....... 189 6.5.8. SuprafeŃe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări ...... 189 6.5.9. SuprafeŃe de păduri regenerate în anul 2009 ...................................... 189

6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului .................................................................................

189

6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului ........................ 190 6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităŃii ........................................... 191 6.7. Biosecuritatea .................................................................................................. 191

Capitolul 7. Deşeuri .......................................................................................... 193 7.1. Date generale ................................................................................................... 193 7.2. Deşeuri municipale ........................................................................................... 193

7.2.1. CantităŃi şi compoziŃie .......................................................................... 193 7.2.2. Deşeuri biodegradabile ........................................................................ 194 7.2.3. Deşeuri periculoase din deşeuri municipale ........................................ 195 7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale .................................... 196 7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale ......................................................... 196

7.3. Deşeuri de producŃie ......................................................................................... 196 7.3.1. Generarrea deşeurilor de producŃie (periculoase şi nepericuloase) .... 196 7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producŃie (periculoase şi nepericuloase) ...... 197

7.4. Deşeuri generate de activităŃi medicale ............................................................ 197 7.5. Fluxuri speciale de deşeuri ............................................................................... 198

7.5.1. Ambalaje şi deşeuri de ambalaje .......................................................... 198 7.5.2. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice .................................. 199 7.5.3. Vehicule scoase din uz.......................................................................... 200 7.5.4. Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori ..................... 201 7.5.5. Uleiuri uzate .......................................................................................... 201 7.5.6. Deşeuri cu conŃinut de bifenili policloruraŃi şi alŃi compuşi similari ........ 201 7.5.7. Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti ................................. 202 7.5.7. Deşeuri din construcŃii şi desfiinŃări ...................................................... 202

7.6. AcŃiuni desfăşurate pentru dezvoltarea sau îmbunătăŃirea activităŃilor de gestionare a deşeurilor ..................................................................................

203

7.7. TendinŃe privind generarea deşeurilor ............................................................. 203 7.7.1. Prognoza generării deşeurilor municipale ........................................... 204 7.7.2. Prognoza generării deşeurilor de producŃie ......................................... 204 7.7.3. ÎmbunătăŃirea calităŃii gestionării deşeurilor ......................................... 204

Capitolul 8. SubstanŃe şi preparate chimice periculoase ............................. 206

8.1. Introducere ....................................................................................................... 206 8.2. Importul şi exportul anumitor substanŃe şi preparate periculoase (PIC) ........... 206 8.3. SubstanŃe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) .......................... 206

8.3.1. SubstanŃe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009 privind anumite gaze florurate cu efect de seră ...................

206

8.3.2. SubstanŃe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite



6

gaze florurate cu efect de seră .............................................................. 208 8.5. PoluanŃii organici persistenŃi ............................................................................. 208 8.6. Metale grele – mercur, nichel ........................................................................... 209 8.8. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest ........................ 210 8.9. Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi

restricŃionarea substanŃelor chimice – REACH .................................................. 210

Capitolul 9. Radioactivitatea ............................................................................ 211

9.1. ReŃeaua naŃională de supraveghere a radioactivităŃii mediului ........................ 211 9.2. Programul naŃional standard de monitorizare a radioactivităŃii mediului .......... 212

9.2.1. Radioactivitatea aerului ....................................................................... 212 9.2.2. Radioactivitatea apelor ........................................................................ 215 9.2.3. Radioactivitatea solului ........................................................................ 216 9.2.4. Radioactivitatea vegetaŃiei ................................................................... 217

9.3. Programe de supraveghere a radioactivităŃii mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic ................................................................................

217

Capitolul 10. Mediul urban ............................................................................... 221

10.1. Aşezările urbane ............................................................................................ 221 10.1.1. Amenajarea teritorială ....................................................................... 221

10.1.1.1. Procesul de urbanizare......................................................... 222 10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenŃiale ......................................... 223 10.1.1.3. Concentrările urbane............................................................ 223 10.1.1.4. SituaŃia spaŃiilor verzi şi a zonelor de agrement .................. 224

10.2. Zgomot ........................................................................................................... 226 10.2.1.HărŃi strategice de zgomot ................................................................... 227 10.2.2.Măsurători de zgomot în anul 2009 ..................................................... 227

10.3. Mediu şi sănătate ........................................................................................... 228 10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate ............................. 228 10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate ................................. 230 10.3.3. Efectele gestionări deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a

populaŃiei ............................................................................................ 231

10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăŃii populaŃiei ................................. 231 10.4. Obiective şi măsuri ......................................................................................... 232

10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităŃii aerului ...................... 232 10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei ........................... 233 10.4.3. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale .......... 234 10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului ............................................ 234 10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaŃiilor verzi ... 235

Capitolul 11. Presiuni asupra mediului ........................................................... 237 11.1. Agricultura ...................................................................................................... 237

11.1.1. InteracŃiunea agriculturii cu mediul .................................................... 237 11.1.2. EvoluŃiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de

animale şi perfecŃionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol ...................................................................................

237

11.1.2.1. EvoluŃia suprafeŃelor de păduri regenerate .......................... 238 11.1.2.2. EvoluŃia şeptelului ................................................................ 238 11.1.2.3. Agricultura ecologică ........................................................... 239

11.1.3. Impactul activităŃilor din sectorul agricol asupra mediului ................. 240 11.1.4. Utilizarea durabilă a solului ................................................................ 240

11.2. Capacitatea de pescuit ................................................................................... 241 11.2.1. Pescuitul în apele interioare .............................................................. 241



7

11.2.2. Pescuitul marin ................................................................................. 241 11.3. Acvacultura ..................................................................................................... 241 11.4. Industria ......................................................................................................... 244

11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului ... 244 11.4.2. ActivităŃi industriale care se supun prevederilor directivei privind

prevenirea şi controlul poluării industriale ......................................... 246

11.4.3. Măsuri şi acŃiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale ..............................................................

251

11.5. Turismul ......................................................................................................... 252 11.5.1 PotenŃialul turistic ................................................................................ 252 11.5.2. Impactul turismului asupra mediului .................................................. 258 11.5.3 TendinŃe de dezvoltare a judeŃului. Obiective măsuri ......................... 259

11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu ........................................... 260

Capitolul 12. Energia ........................................................................................ 263 12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului ................................................ 263 12.2. Consumul brut de energie............................................................................... 264 12.3. ProducŃia de energie electrică ........................................................................ 265 12.4. Impactul consumului energiei electrică asupra mediului................................. 266 12.5. Impactul producerii de ŃiŃei şi gaze naturale asupra mediului.......................... 266 12.6. Energii neconvenŃionale.................................................................................. 267 12.7. EvoluŃia energiei în perioada 1999 – 2009 şi tendinŃele generale în următorii ani.. 269 12.8. EficienŃa energetică în România – costuri şi beneficii ............................................ 270

Capitolul 13. Transporturile şi mediul ............................................................ 272

13.1. Impactul transporturilor asupra mediului ......................................................... 272 13.2. EvoluŃia transporturilor şi acŃiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din

transporturi ..................................................................................................... 273

13.3. SituaŃia parcului auto....................................................................................... 274 13.4. Transportul şi dezvoltarea durabilă ................................................................. 276

Capitolul 14. Instrumente ale politicii de mediu în România ........................ 282

14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecŃia mediului ............................................... 282 14.2. Cheltuieli şi investiŃii efectuate de agenŃii economici în anul 2009 şi

raportate la Garda NaŃională de Mediu ........................................................... 282

14.3. Fondul pentru mediu ...................................................................................... 283 14.4. Fondurile Uniunii Europene............................................................................ 284

14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare ....................................... 284 14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-ader............................................ 284

14.5. Planificarea de mediu ..................................................................................... 286 14.6. Integrarea politicii de mediu în alte politici sectoriale ..................................... 287 14.7. Dezvoltarea durabilă în România ................................................................... 289



8

INTRODUCERE AgenŃia pentru Protectia Mediului Braşov a fost înfiinŃată la 1 august 1990 potrivit

Hotărârii Guvernului României nr. 983/1990 şi Ordinul Ministrului Mediului nr. 11/1990 şi este instituŃia de specialitate la nivelul judetului Braşov, aflată în subordinea AgenŃiei NaŃionale pentru ProtecŃia Mediului cu competenŃe în implementarea politicilor şi legislaŃiei din domeniul protecŃiei mediului.

AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Braşov (APM BV) se organizează şi funcŃionează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2005 privind reorganizarea şi funcŃionarea AgenŃiei NaŃionale pentru ProtecŃia Mediului, ale OUG nr.195/22.12.2005 privind protecŃia mediului, aprobată prin Legea 265/2006 precum şi a altor acte normative aplicabile. Este instituŃie publică cu personalitate juridică, cu statut de serviciu public deconcentrat, finanŃat de la bugetul de stat.

APM Braşov este menită să acŃioneze pentru a asigura populaŃiei din judeŃul Braşov un mediu sănătos în armonie cu dezvoltarea economică şi cu progresul social al României. InstituŃia îşi îndeplineşte misiunea prin exercitarea următoarelor atribuŃii:

� monitorizarea factorilor de mediu; � autorizarea activităŃilor cu impact asupra mediului; � implementarea legislaŃiei şi politicilor de mediu la nivel local. Problematica protecŃiei mediului, în contextul dezvoltării durabile, se concentrează

pe prevenirea şi combaterea fenomenelor de poluare provocate de unele activităŃi umane, prevenirea deteriorării mediului datorită atât cauzelor naturale, cât şi acŃiunilor antropice directe şi indirecte şi reconstrucŃia zonelor deteriorate, soluŃionarea problemelor globale, cum sunt cele privind încălzirea globală şi efectul de seră, distrugerea stratului de ozon, diminuarea producerii şi depozitării deşeurilor, precum şi pe creşterea progresivă a gradului de valorificare a deşeurilor, protejarea biodiversităŃii, exploatarea raŃională a resurselor naturale, etc.

Cunoaşterea stării mediului reprezintă premiza pentru luarea celor mai bune decizii privind dezvoltarea economico-socială la fiecare dintre nivelurile de decizie: local, regional, naŃional, european.

Raportul anual privind starea mediului la nivel judeŃean, regional şi respectiv naŃional este elaborat în baza dispoziŃiilor art. 75 lit. p) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecŃia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Raportul este o sinteză anuală a rezultatelor activităŃii de monitorizare şi control a stării elementelor de mediu (aer, apă, sol, deşeuri, biodiversitate şi arii protejate, mediul urban, radioactivitatea mediului), activităŃi desfăşurate de către AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Braşov sau de către celelalte instituŃii şi autorităŃi publice locale, care gestionează diferite aspecte de mediu la nivelul judeŃului Braşov.

Scopul raportului este acela de a descrie rezultatul interacŃiunii dintre activităŃile economico-sociale cu impact asupra mediului din judeŃul Braşov şi mediul înconjurător, la nivelul anului 2009, precum şi evoluŃia în timp a indicatorilor de mediu relevanŃi în acest sens, în măsura în care datele au fost disponibile la nivelul judeŃului Braşov. Datele şi informaŃiile prezentate în raportul judeŃean vor fi utilizate pentru elaborarea Raportului privind starea mediului la nivel regional şi respectiv naŃional în anul 2009.

Raportul este destinat atât informării autorităŃilor publice locale, a factorilor de decizie la nivel judeŃean, cât şi informării publicului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind accesul publicului la informaŃia de mediu. Raportul cuprinde 14 capitole, fiecare abordând un anumit aspect privind problematica complexă a protecŃiei mediului în raport cu presiunile exercitate de activităŃile economico-sociale asupra mediului, la nivelul judeŃului Braşov.



9

REZUMAT EXECUTIV

TendinŃe socio-economice În perioada 1990 - 2009, populaŃia stabilă a judeŃului Braşov a scăzut, de la 696.441

locuitori, la 597.439 locuitori, înregistrându-se astfel o scădere cu 14,2%. În mediul urban densitate medie a populaŃiei este de 367 locuitori/km², iar în mediul rural de 38 locuitori/km², ceea ce face ca Braşovul să fie una dintre zonele cu cea mai mare densitate a populaŃiei din Ńară, având peste 100 de locuitori pe kilometru pătrat.

Relansarea economică din perioada 2000 - 2008 a dus la o creştere a venitului în toate zonele judeŃului, dar în anul 2009 ca urmare a reducerii volumului valorii adăugate brute din toate sectoarele de activitate PIB-ul a scăzut cu 7,1% faŃă de anul 2008.

În anul 2009 nu au fost exercitate presiuni majore asupra mediului ca urmare a scăderii activităŃii din domeniul construcŃiilor, turismului, telecomunicaŃiilor şi serviciilor, a reducerii activităŃii societăŃilor comerciale.

Atmosfera Calitatea aerului nu este semnificativ influenŃată de activităŃile antropice desfăşurate în

judeŃ. Pentru unii poluanŃi ai atmosferei, în special, microparticule, ozon troposferic şi dioxid de azot au fost înregistrate scăderi ale nivelului concentraŃiei, dar nu suficient pentru a respecta obiectivele de calitate a aerului fiind necesară implementarea unor măsuri, care nu presupun costuri exagerate, pentru reducerea concentraŃiei în aerul ambiental.

Schimbări climatice În ceea ce priveşte emisiile de GES în România, datele obŃinute până în prezent au

evidenŃiat faptul că emisiile totale nete de GES au scăzut cu circa 50% comparativ cu anul de bază 1989. Această scădere s-a datorat în principal reducerii producŃiei industriale şi restructurării economiei în perioada de tranziŃie spre o economie de piaŃă.

Apa Sursele de alimentare cu apă potabilă s-au dezvoltat în permanenŃă în judeŃul Braşov.

ExistenŃa unei multitudini de surse – de suprafaŃă şi subterane – asigură o flexibilitate considerabilă a alimentării consumatorilor cu apă potabilă.

Calitatea apei, serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare, epurare s-a îmbunătăŃit continuu în ultimii ani. Monitorizarea calităŃii apei pentru potabilizare la sursă nu a evidenŃiat depăşiri ale valorilor limită la indicatorii bacteriologici în anul 2009 şi nu s-a semnalat impact negativ asupra sănătăŃii populaŃiei.

Solul Calitatea solurilor este afectată atât din motive antropice cât şi din cauze naturale.

Recoltele înregistrează randamente scăzute datorită utilizării îngrăşămintelor chimice în cantităŃi foarte mici. Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnică se înregistrează, în special, în mediul rural.

Biodiversitatea Nu s-au semnalat degradări majore ale habitatelor. Turismul dezorganizat, pune totuşi

în pericol menŃinerea unui echilibru ecologic al habitatelor, în mod special prin prezenŃa deşeurilor depozitate sau abandonate haotic pe mari suprafeŃe în zonele protejate, parcuri naturale sau naŃionale.

Agricultura exercită încă o presiune considerabilă asupra biodiversităŃii prin suprapăşunatul în zonele montane.

Deşeuri Generarea deşeurilor reflectă de obicei tendinŃele de consum şi de producŃie. Astfel,

generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte odată cu nivelul de trai. Creşterea producŃiei economice, dar şi gestionarea ineficientă a resurselor, conduc la generarea de



10

cantităŃi mari de deşeuri, cu efecte negative asupra calităŃii factorilor de mediu şi al sănătăŃii populaŃiei.

Colectarea adecvată a deşeurilor şi depozitarea acestora în condiŃii de siguranŃă rămâne în continuare un obiectiv major. Programele de investiŃii includ activităŃi legate de ierarhia în ceea ce priveşte managementul deşeurilor (prevenire, colectare şi colectare selectivă, valorificare şi reciclare, tratare şi eliminare).

SubstanŃe şi preparate chimice periculoase Industria, consumatorii, guvernanŃii, au împreună responsabilitatea de a se asigura că

produsele chimice sunt sigure în folosire pentru om şi mediu de-a lungul întregului ciclu de viaŃă şi, de asemenea, de a sprijini continuu inovaŃiile pentru îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii. Pentru acest lucru sunt necesare o piaŃă liberă, reglementată legislativ şi un mediu care să permită şi să conducă la inovaŃii.

Radioactivitate Măsurătorile activităŃii beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici,

depuneri uscate şi precipitaŃii atmosferice, ape de suprafaŃă, apă potabilă, sol, vegetaŃie s-au încadrat sub valorile limitei de atenŃionare, atât în cazul măsurătorilor imediate, cât şi a celor întârziate.

Mediul urban In nici unul din oraşele judeŃului Braşov nu este asigurat necesarul de spaŃii verzi, al

dotării şi echipării. Indicatorul suprafaŃă de spaŃii verzi publice în mp/locuitor se situează la limita minimă a mediei pe Ńară.

ActivităŃile de monitorizare a zgomotului ambiental prin modelare şi măsurători au evidenŃiat depăşiri ale valorilor limită admise în anumite zone, fiind astfel necesară implementarea unor măsuri pentru reducerea nivelului de zgomot la sursă, pe traseul de propagare al undelor sonore sau la receptor.

Presiuni asupra mediului Principalele presiuni asupra mediului provin din emisiile de poluanŃi rezultate în urma

activităŃilor industriale specifice zonei (fabricare OSB, fabricare ciment, fabricare var, fabricarea cărămizilor, topitorie metale neferoase, producerea energiei electrice şi termice), motiv pentru care unităŃile acŃionează în baza unor planuri de acŃiuni pentru diminuarea emisiilor în mediu şi respectarea standardelor în vigoare.

Comparativ cu anii anteriori nu a crescut numărul surselor de presiune asupra mediului şi nici intensitatea impactului pe care îl au aceste surse asupra calităŃii mediului.

Energia Perioada 1999 - 2009 se caracterizează printr-o tendinŃă puternică de eficientizare a

consumului de energie, atât la agenŃii economici producători cât şi la ceilalŃi consumatori. Această tendinŃă are ca rezultat o diminuare a impactului sectorului energetic asupra mediului.

Transporturile şi mediul Transporturile au devenit în ultimii ani o sursă importantă de poluare prin poluanŃii

rezultaŃi din arderea carburanŃilor şi zgomotul emis de vehicule. Ponderea emisiilor din traficul rutier, la emisia anuală de poluanŃi atmosferici, este majoritară.

Efectele negative generate de activităŃile de transport îşi pun amprenta asupra tuturor componentelor mediului.

Instrumente ale politicii de mediu în România Politica de mediu este parte integrantă a tuturor strategiilor de dezvoltare economică la

nivel naŃional şi regional. Pentru a asigura dezvoltarea durabilă a societăŃii româneşti trebuie avută în vedere o abordare integrată a obiectivelor politice, economice, sociale şi de mediu la nivel naŃional, regional şi local. Utilizând instrumentele politicii de mediu (instrumentele legislative, tehnice şi financiare) se poate realiza dezvoltarea durabilă în România.



11

Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

1.1. Date generale Aşezare: JudeŃul Braşov este situat în partea central - estică a României, pe cursul

mijlociu al Oltului în interiorul arcului Carpatic fiind mărginit la est de MunŃii Ciucaşului, la sud de munŃii Piatra Mare, Bucegi, Piatra Craiului şi masivul Făgăraş (cei mai înalŃi munŃi din Ńară), iar în partea nord - estică de munŃii Baraolt şi respectiv depresiunea dintre Olt şi Târnave.

SuprafaŃa judeŃului este de 5363,1 km2, respectiv 2,2% din suprafaŃa Ńării şi este intersectat de paralela 46º latitudine nordică ce trece prin localităŃile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de 25º longitudine estică străbate judeŃul prin municipiul Făgăraş.

Tabel 1.1.1. PoziŃia geografică a judeŃului Braşov

Punctul extrem (localitatea) Coordonate Nord Satul Ioneşti, comuna CaŃa 46°12’12” latitudine nordică Sud Satul Moieciu de Sus, Moieciu 45°23’13” latitudine nordică Est Satul Ucea de Jos, Ucea 24°39’44” longitudine estică Vest Satul Buzăiel, Vama Buzăului 26°06’11” longitudine estică

Sursa de date: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov

Figura 1.1.1. PoziŃia geografică a judeŃului Braşov Figura 1.1.2. Harta judeŃului Braşov

JudeŃul Braşov se învecinează cu 8 judeŃe:

� Argeş - la sud-vest, pe o distanŃă de 72 km; � DâmboviŃa - la sud, pe o distanŃă de 15 km; � Prahova - la sud-est, pe o distanŃă de 73 km; � Buzău - în extremitatea sud-estică, pe o distanŃă de 2 km; � Covasna - la est, pe o distanŃă de 144 km; � Harghita - la nord, pe o distanŃă de 35 km; � Mureş - la nord-vest, pe o distanŃă de 28 km; � Sibiu - la vest, pe o distanŃă de 88 km. Structura administrativă a judeŃului Braşov cuprinde 10 oraşe (din care 4 municipii),

48 comune şi 149 sate. Împreună cu judeŃele Alba, Covasna, Mureş, Harghita şi Sibiu, judeŃul Braşov face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru.



12

Municipiul Braşov, reşedinŃa judeŃului, situat la o altitudine medie de 625 m, este aşezat în Depresiunea Bârsei, în curbura CarpaŃilor, având în spate masivele Piatra Mare şi Postăvaru, străjuit din trei părŃi de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) şi Dealul CetăŃii.

Braşovul este judeŃul cu cel mai înalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, cu o pondere a populaŃiei din total de 75%.

La Braşov se intersectează majoritatea căilor de comunicaŃie prin care se realizează legatura între regiunile din nordul Ńării cu cele din sud şi a celor din vest cu cele din est. Braşovul este şi un important nod feroviar, judeŃul deŃinând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru (62 km/1000 km² faŃă de 43 km/1000 km²).

Relief: JudeŃul Braşov ocupă cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş, unităŃile de relief având altitudini cuprinse între 400 m (în talvegul Oltului, la ieşirea din judeŃ) şi 2544 m (în Vârful Moldoveanu).

Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief:

- LanŃul munŃilor înalŃi care trec de 1750 m altitudine: şi anume M. Făgăraş, M. Piatra Craiului, M. Bucegi, M. Postăvaru, M. Piatra Mare şi M. Ciucaş.

- LanŃul munŃilor scunzi între 800 şi 1750 m: cuprins de munŃii Intorsura Buzăului, Dârstelor, Tâmpa, Poiana Braşovului, Codlei şi Perşani.

- LanŃul depresiunilor şi a dealurilor, situat între 450 şi 700 m: Câmpiile se desfăşoară în cadrul depresiunilor submontane şi intramontane în componenta acestora intrând Câmpia Bârsei, ce cuprinde depresiunile Zărneşti - Tohan, Vlădeni şi culoarul Măieruş, urmată de Câmpia Făgăraşului cu depresiunea Homoroadelor şi Colinele Târnavelor.

Figura 1.1.3. – MunŃii Piatra Craiului

Figura 1.1.4.– MunŃii Făgăraş

MunŃii Făgăraş: Reprezintă forma dominantă a reliefului din cadrul primului lanŃ muntos, pe teritoriul Braşovului aflânduse versantul nordic al jumătăŃii estice a acestuia. FormaŃiunile cristaline ce compun munŃii Făgăraş au dat posibilitatea existenŃei şi conservării unor forme tipice: vârfuri ascuŃite cu aspect piramidal, creşte de intersecŃie sau



13

chiar de ace, turnuri, colŃi, cum ar fi ColŃii Viştei, Acele Cleopatrei - văi glaciare, morene, versanŃi abrupŃi, văi înguste şi adânci, unele cu numeroase praguri.

MunŃii Piatra Craiului: IncadraŃi între culoarul Branului în est, valea Bârsei şi valea DâmboviŃei în vest, pe teritoriul judeŃului aflându-se cea mai mare parte din întinderea sa. Este constituit dintr-o creastă structurala principala ascuŃită, lungă de cca 20 km, şi o seriede munŃi scunzi, de o parte şi de alta, formaŃi fie din roci calcaroase fie comglomeratice. Apa sub diferitele ei forme şi variaŃia de temperatură au generat fenomene carstice deosebite: peşteri, chei, doline, lapiezuri, etc. Formele curioase care atrag atenŃia sunt numeroase: datorita eroziunii în capetele de strat s-au format o serie de hornuri tipice, o suită de trepte cunoscute sub numelede brane sau polite.

Muntii Bucegi: Sunt prezenŃi pe teritoriul braşovean numai prin versantul lornordic, care prezintă însă multe particularităŃi. Din vârful Omul, culmile coboară ramificate şi în panta accentuată spre depresiunile Braşovului şi Predealului. Culmile Scara, Gaura, Padina Crucii sunt dintre cele mai reprezentative. Pe lângă văile adânci cu praguri şi mase de grohotişuri, versantul nordic al Bucegilor a permis instalarea gheŃarilor cuaternari. Urmele activităŃii glaciaŃiunii cuaternare sunt evidente mai ales pe văile Gura Cătunului şi Mălăieşti: circuri, morene, praguri.

Masivul Ciucaş: E reprezentat în relieful Braşovului doar prin latura sa nord-vestică. Relieful carstic a căpătat aici o largă dezvoltare apărând sub cele mai diferite înfăŃişări: lapiezuri, turnuri, abrupturi.

Zona dealurilor subcarpatice şi zona montană ocupă circa jumătate din teritoriul judeŃului, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Bârsei, Făgăraşului şi platoul Hârtibaci.

Tabel 1.1.2. Principalele altitudini muntoase Denumirea vârfului muntos Denumirea masivului muntos Altitudinea vârfului (m) Negoiu Făgăraş 2535 Omu Bucegi 2505 La Om (Piscul Baciului) Piatra Craiului 2238 Zbirii Piatra Craiului 2231 Ciucaş Ciucaş 1954

Altitudinile medii ale principalelor localitaŃi din judeŃul Braşov sunt prezentate în

tabelul următor:

Tabelul 1.1.3. Altitudinile medii ale principalelor localităŃi din judeŃul Braşov

Lo

calit

ate

Braşo

v

Poi

ana

Braşo

v

Pre

deal

Făgăr

aş

Săc

ele

Râş

nov

Bra

n

Zăr

neşt

i

Fel

dioa

ra

Hăl

chiu

Vic

toria

Cod

lea

Ghi

mba

v

Hog

hiz

Alt

itu

din

e (m

)

625 1030 1107 416 663 684 776 793 494 514 516 540 557 465

Date climatice: JudeŃul Braşov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziŃia dintre climatul continental vest-european, de nuanŃă oceanică şi cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune că este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulaŃia atmosferică din nord-vest.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate de condiŃiile fizico-geografice locale. Sub influenŃa reliefului muntos, se



14

realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de 37ºC în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Temperatura aerului se diferenŃiază foarte mult în funcŃie de altitudinea reliefului. Lunile cele mai reci sunt ianuarie, în depresiuni, şi februarie, pe munŃii înalŃi. Datele meteorologice ale anului 2009, precum şi extremele climatice sunt evidenŃiate în tabelul următor.

Tabelul 1.1.4. Datele meteorologice ale anului 2009 înregistrate la staŃiile meteo Temperatura aerului (ºC)

Jud

eŃu

l B

raşo

v

Tem

p.

med

ie

Tem

p.

max

imă

Tem

p.

min

imă

Can

tita

tea

anu

ală

de

pre

cip

itaŃ

ii (l

/m2 )

Pre

siu

nea

at

mo

sfer

ică

(hP

a)

Neb

ulo

zita

tea

tota

lă (

zeci

mi)

Vit

eză

vân

t (m

/s)

StaŃia meteo normală 2009 absolută 2009 absolută 2009 normală 2009 2009 2009 2009

37,3 32,4 -32,3 -24.2 Braşov 7,5 8,7

5.07.2000 25.07 14.01.1985 04.01 594,1 669.7 952,8 6.2 2,2

38,9 33,1 -33,8 -21.0 Făgăraş 7,7 9,1

9.11.1946 18.07 13.01.1943 04.01 644,8 651.5 965,1 6.3 1.9

29,5 27,4 -25,9 -17,6 Fundata 4,2 5,8

4.07.2000 24.07 18.01.1963 21.12 878,9 1068.5 861,7 6.6 2.7

33,2 28,4 -33,8 -17,7 Predeal 4.8 6,1

5.07.2000 25.07 11.02.1929 04.01 950,2 1068.5 891,0 6,1 1,0

Sursa de date: AdministraŃia NaŃională de Meteorologie Bucureşti „Normală” reprezintă normala climatologică, adică media multianuală calculată pentru perioada 1961 – 1990

Vânturile sunt puternic influenŃate de relief atât în privinŃa direcŃiei, cât şi a vitezei.

Zona este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed, venit din nordul şi nord-vestul Europei, care aduce zăpadă şi ger. Vânturile dominante, cu frecvenŃa cea mai mare, sunt cele din nord-vest. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munŃilor. Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp.

PrecipitaŃiile atmosferice: Regimul pluviometric în anul 2009 pe teritoriul judeŃului Brasov s-a caracterizat prin valori anuale uşor peste media multianuală fiind excedentar în unele zone din judeŃ. Analiza valorilor lunare a precipitaŃiilor măsurate la staŃiile hidrometrice şi meteorologice a permis o evaluare a regimului pluvio pe diferitele trepte de relief:

a) în zona depresionară (respectiv depresiunile Bârsei, Homoroadelor şi Făgăraşului) s-au produs cantităŃi anuale cuprinse între 550-700 l/mp, valori uşor peste medie în depresiunea Bârsei şi sub medie în celelalte depresiuni.

b) zona colinară şi submontană a înregistrat cantităŃi anuale cuprinse între 600-850 l/mp faŃă de media de 800-850 l/mp; valori mai reduse s-au înregistrat în zona deluroasă de pe dreapta Oltului aval de Hoghiz şi în piemontul Făgăraşului unde s-au produs cele mai mici cantităŃi din judet (450-480 l/mp) ceea ce pentru aceste zone reprezintă un deficit anual de 30-40%;



15

c) zona montană ce ocupă latura estică, sudică şi parŃial centrul judetului a avut un regim pluviometric excedentar cu valori anuale de 1000-1400 l/mp faŃă de valorile medii de 900-1200 l/mp. Depăşiri mai mari s-au produs în zona munŃilor Piatra Mare, Postavaru şi Ciucaş, unde valorile sunt mai mari cu 15-20% faŃă de medie. În ceea ce priveşte repartiŃia precipitaŃiilor în timpul anului se constată o evoluŃie

asemănătoare pe toate unităŃile de relief. Astfel în intervalul ianuarie - aprilie aproape în toate zonele au căzut cantităŃi mai mici de precipitaŃii ce s-au reflectat şi în rezerva redusă de apa din stratul de zăpadă. Intervalul mai - august s-a dovedit a fi unul excedentar cantităŃile lunare depăşind în unele puncte 200 l/mp (Tohanul Nou şi Babarunca). Intervalul septembrie - decembrie a avut valori sub medie, exceptând luna octombrie când pe unele areale s-au produs cantităŃi mai mari (Babarunca, Predeal, Dâmbu Morii, Moieciu de Sus). Nici luna decembrie nu a fost favorabilă acumulării unei rezerve de apă din stratul de zăpadă, care a fost foarte redus şi de scurtă durată.

Cele mai reduse cantităŃi lunare s-au produs în lunile ianuarie-februarie, cantităŃile reprezentând doar 4-8% din total anual, cu efecte asupra alimentării reŃelei hidrografice.

Din analiza repartiŃiei trimestriale rezultă că, pentru toate zonele, ponderea o deŃin trim. II şi III, ce reprezintă pentru zonele depresionare 60-70% din total şi pentru zonele montane 50-60% din total. Zonele montane au o repartiŃie mai uniformă în timpul anului faŃă de cele depresionare şi sunt evidenŃiate în tabelul 1.1.5.

Tabelul 1.1.5. Cantitatea de precipitaŃii din anul 2009

StaŃia hidrometrică Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Total anual

Predeal (meteo) 221.6 285.9 306.6 214.6 1028.8 Postavarul (meteo) 204.3 291.3 107.4 137.4 740.4 Ghimbav (meteo) 94.8 200.1 209.9 145.0 649.8 Făgăraş (meteo) 111.9 206.0 203.8 151.8 673.5 Braşov (canton3) 142.9 207.0 178.1 138.8 666.8 Podu Olt 101.0 207.7 163.4 136.8 608.9 Feldioara 105.1 230.7 170.0 139.8 645.6 Hoghiz 111.9 188.0 197.9 1233.5 621.3 Babarunca 363.5 370.3 416.2 260.5 1410.5 Teliu 140.6 234.0 187.1 151.8 713.5 Râşnov 145.7 249.0 264.3 140.4 799.4 Dâmbu Morii 171.5 249.8 287.9 164.1 873.3 Zărneşti 129.4 264.7 352.5 148.4 895.0 Moeciu de Sus 193.8 290.4 265.7 189.1 939.0 Tohanul Nou 152.4 291.0 484.1 431.8 1077.6 DumbrăviŃa 144.1 215.8 205.5 137.0 645.5 Dopca 113.6 242.0 295.1 140.5 791.2 Rupea gară 102.0 257.8 183.2 120.4 580.6 Dacia 83.6 154.4 176.3 130.5 544.8 Felmer 142.0 204.3 93.6 164.5 604.4 Şercaia 111.2 228.4 151.2 133.4 624.2 Făgăraş (Beclean) 71.4 186.9 156.4 162.6 577.3 Breaza 80.8 108.8 164.0 133.3 466.9 Sursa de date: Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov

Se remarcă frecvenŃa mare a precipitaŃiilor sub formă de averse cu cantităŃi de

peste 50 l/mp în 24 ore, cu intensitate mare, ce s-au produs mai ales în sezonul cald. De asemenea în cursul anului 2009 nu s-au remarcat ploile sezoniere cu durata de 4-6 zile şi cantităŃi moderate care în alŃi ani erau prezente în timpul primăverii şi toamnei.



16

In ceea ce priveşte raportul dintre regimul pluviometric şi pânza freatică acesta s-a manifestat printr-o variaŃie redusă a nivelului hidrostatic în depresiunea Bârsei şi Făgăraşului (sub 1,00 m). Amplitudini mai mari s-au produs în zona piemontană a Făgăraşului unde variaŃia nivelului hidrostatic a fost de 3,00 - 5,00 m.

1.2. Resurse naturale

Prin resurse naturale se înŃelege totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător, care pot fi utilizate în activitatea umană:

- resurse neregenerabile: minerale şi combustibili fosili; - resurse regenerabile: aerul, apa, solul, flora, fauna sălbatică; - resurse permanente: energia solară, eoliană, geotermală şi a valurilor; Resursele naturale reprezintă o componentă majoră a bogăŃiei naŃionale, care

trebuie exploatate în mod raŃional, conform conceptului de utilizare durabilă. Dezvoltarea durabilă vizează menŃinerea calităŃii şi disponibilităŃii resurselor regenerabile, şi utilizarea resurselor neregenerabile într-un ritm care să Ńină seama de nevoile generaŃiilor viitoare.

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile În strânsă legătură cu condiŃiile geologice şi geomorfologice, subsolul judeŃului

Braşov, este lipsit de resurse energetice (petrol, gaze). Singurele resurse valorificabile şi exploatate pe plan local sunt reprezentate prin:

� O răspândire mai largă în cuprinsul judeŃului o au resursele de roci sedimentare, mai ales cele detritice: argile comune, luturile din terasele Oltului şi din Depresiunea Făgăraşului, argila refractară din depozitele liasice de lângă Cristian, marnele din dealurile MunŃilor Perşani şi a MunŃilor Codlei, gresiile sarmatiene din marginea S-E a Depresiunii Făgăraşului, calcarul din zona MunŃilor Perşani, MunŃii Codlei, Masivul Piatra Craiului, MunŃii Bârsei, etc.

� Pietrişuri şi nisipuri din albiile principalelor cursuri de apă ale judeŃului, exploatate pentru balast şi materiale de construcŃii.

� Dintre rocile magmatice se remarcă mai ales bazaltul, roca neovulcanică cu textură masivă sau vacuolară (scorie bazaltică) răspândită pe latura vestică a MunŃilor Perşani începând din defileul Oltului de la Racoş şi până în Valea BogăŃii, lângă Hoghiz.

� MineralizaŃii metalifere – de plumb, zinc, cupru, fier, nichel, platină s.a. - sunt semnalate în cristalinul metamorfic din zona Poiana Mărului, Şinca Nouă –Holbav. 1.2.2. Resurse naturale regenerabile

Resursele planetei, inclusiv resursele regenerabile, precum solul, apa, aerul,

pădurile, biodiversitatea, se află sub o presiune puternică, pe măsură ce creşterea populaŃiei şi modelele actuale ale dezvoltării economice conduc la solicitări crescute de astfel de resurse. Deoarece necesarul de resurse naturale regenerabile creşte în mod evident, prin exploatarea lor intensivă şi neraŃională se poate ajunge în situaŃia de a se depăşi posibilităŃile de regenerare ale mediului. Prin urmare, şi resursele naturale regenerabile sunt, la rândul lor, limitate.

Resurse de apă Resursele de apă cuprind potenŃialul hidrologic format din apele de suprafaŃă şi

subterane, în regim natural şi amenajat, din care se asigură necesarul de alimentarea diverselor folosinŃe. Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, dar totuşi vulnerabilă şi deci limitată, element indispensabil vieŃii, materie primă pentru activităŃile economice, sursă de energie şi cale de transport.



17

Resursa de apă a judeŃului Braşov este constituită din apele de suprafaŃă, curgătoare şi stătătoare şi din apele subterane.

O categorie aparte de resurse o reprezintă apele minerale. Aceste resurse pot fi folosite pe termen nelimitat, dacă sunt folosite raŃional. Exploatarea acestora într-un regim care depăşeşte regimul lor natural de regenerare duce la diminuarea şi, în cele din urmă, la epuizarea lor.

În judeŃul Braşov, apele minerale exploatate sunt din CarpaŃii Orientali (ex. Zizin cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice de la Perşani, Grid, VeneŃia de Jos, Rupea, Homorod şi ape sărate (clorosodice şi iodobromurate) de zăcământ din depozitele de nisipuri sarmatiene (ex. Băile Rotbav). La acestea se pot adăuga izvoarele mezotermale de sub Măgura Codlei şi de la Hoghiz (izvor carstic).

Resursele de apă subterane: Apele subterane - freatice se definesc, în funcŃie de condiŃiile geologice, pe două zone: cea montană, unde stratul acvifer se află de regulă la adâncime, şi cea joasă (incluzând şesurile depresionare ale Braşovului şi Făgăraşului, lunca şi terasele Oltului), unde stratul acvifer este bogat şi prezintă calităŃi corespunzătoare unei utilizări diversificate. Resursele de apă subterană sunt considerabile şi pot aduce o contribuŃie substanŃială la satisfacerea necesarului de apă potabilă, industrială, etc. a judeŃului Braşov.

Resursele de apă de suprafaŃă: JudeŃul Braşov are o reŃea hidrografică bogată reprezentată de râul Olt şi din afluenŃii acestuia: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia. Apele de suprafataŃă au lungimea totală de 2.147 km, ocupând o suprafaŃă de 2.337 de hectare. Alte suprafeŃe de ape ocupă 770 de hectare şi sunt reprezentate de lacurile glaciare din MunŃii Făgăraşului (Urlea - 2 ha suprafaŃă, 4,4 m adâncime, Podragul - 3 ha suprafaŃă, 16,4 m adâncime) şi de lacurile artificiale (acumulările Tărlung - Săcele şi Dopca, Viştea, Hamaradia). Acestea din urmă sunt utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială, producerea de energie, piscicultură şi irigaŃii.

Tabelul 1.2.2.1. Lacuri antropice (baraje)

Denumirea lacului

antropic

Cursul de apă care îl

alimenterază

SuprafaŃa la nivel normal de retenŃie

(ha)

Volumul la nivel de retenŃie (mil m3)

Categoria de folosinŃă

Săcele Tărlung 123,0 18,30 Alimentare apă potabilă şi industrială, energie electrică

Dopca Valea Mare 13,0 1,08 Alimentare apă potabilă şi industrială, atenuarea viiturilor

Voila Olt 281,3 7,34 Producerea energiei electrice

Viştea Olt 176,0 4,80 Producerea energiei electrice

DumbrăviŃa Hamaradia 121,0 2,15 IrigaŃii, pisciculă, protecŃie împotriva inundaŃiilor

CetăŃuia Valea CetăŃii 18,2 1,10 Alimentare apă industrială Valea CetăŃii Răcădău 3,5 0,14 Atenuare viitură Codlea I Auriu 2,7 0,09 Agrement, piscicultură Codlea II Auriu 4,5 0,15 Agrement, piscicultură Fişer Fişer 3,3 0,002 Agrement

Sursa de date: Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov Cursurile de apă care izvoresc şi/sau traversează judeŃul Braşov aparŃin în marea

majoritate bazinului hidrografic Olt (94 % din lungimea totală a cursurilor de apă), 3 % din lungimea cursurilor de apă din judeŃ aparŃin bazinului hidrografic Siret, 2 % din lungimea



18

cursurilor de apă aparŃin bazinului hidrografic Mureş, iar 1 % din lungimea cursurilor de apă aparŃin bazinului hidrografic IalomiŃa.

Biodiversitatea (resurse de faună, floră şi păduri) Marea diversitate a cadrului natural al judeŃului Braşov, alături de modificările

petrecute în decursul erelor geologice, a determinat perenitatea unor elemente de floră, vegetaŃie şi faună.

Fauna este foarte variată, graŃie multitudii biotopurilor întâlnite din valea Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaştinile eutrofe ale łării Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul CetăŃii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte şi de şes sunt populate de specii diferite de peşti (păstrăvi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca şi în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (şorecarul comun, şorecarul încălŃat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereŃi, potârnichi, acvile, cocoşul de munte, prundărişul de piatră) şi mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistreŃul, râsul, etc).

Flora numără jumătate din speciile care cresc în România. În acesta zonă se realizează o interferenŃă între speciile eurasiatice cu cele circumpolare, central-europene şi în unele insule cu cele mediteraneene, sub-mediteraneene, pontice, etc. Culmile înalte ale Pietrii Craiului adăpostesc numeroase specii specifice carpatice (garofiŃa Pietrii Craiului, obsiga bârsana, macul de munte, crucea voinicului, etc. Depresiunile intramontane adâpostesc, graŃie unor topoclimate specifice numeroase specii vechi, numeroase relicte (specii vechi) sau specifice (jimla łării Bârsei, daria, ochii broaştei, roua cerului, etc.

Pe versanŃii însoriŃi ai Dealului CetăŃii sau Tâmpei se păstrează specii originale din stepele sau silvostepele care în terŃiar ocupau zone mai mari (zambila sălbatică, colilia, pătlagina argintie, nemŃişorul de stâncă, migdalul pitic, cununiŃa de calcar, vişinelul, etc. VegetaŃia actuală reprezintă aspectele vegetaŃiei naturale, precum şi ecosistemele fragmentare instalate în urma intervenŃiei omului în timp.

Zona forestieră este reprezentată, începând cu vegetaŃia depresionară şi terminând cu cea montană de:

� Subzona stejarului, restrînsă astăzi, ocupă depresiunile, piemonturile şi versanŃii până la 500 – 700 m (Crizbav-Feldioara-Cristian, Dumbrava Vadului, Rupea). Alături de stejar întâlnim jugastrul, carpenul, frasinul, ulmul şi alte specii arbustive şi plante ierboase caracteristice;

� Subzona gorunului localizată pe versanŃii însoriŃi până peste 700 – 800 m şi izolat până la 1200 -1300 m, este caracterizată de amestecul dintre gorun şi stejar (M. Perşani, dealurile Târnavelor) şi fag;

� Subzona fagului este cea mai extisă (500/600 m – 1000 m), fiind întâlnită sub forma făgetelor pure (M. Perşani, Ciucaş) cât şi sub formă de păduri de amestec fag, molid, brad (M. Făgăraş, Bucegi, Postăvar, Piatra Craiului, Piatra Mare), paltinul de munte, arŃarul, frasinul;

� Subzona molidului este mai bine individualizată în M. Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Ciucaş, Postavar, Piatra Mare ocupând staŃiunile de deasupra făgetelor în zona alpină. Molidul este asociat cu laricele. Prin defrişarea pădurilor de foioase s-a favorizat instalarea pajiştilor secundare de

păiuş roşu şi iarba câmpului în zonele montane şi de păiuşcă, teposica, piptănariŃa şi păiuş în zonele colinare şi depresionare. În lunca Oltului, ca şi în alte zone mai joase, inundabile sau cu umiditate ridicată, se găsesc asociaŃii de rogoaze, trestiişuri, păpurişuri, salcii şi anin. Zona alpină este caracteristică prin jnepenişuri, afinişuri, ienupări, zmârdari, etc.

JudeŃul Braşov deŃine 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naŃionale/naturale (Piatra Craiului şi Bucegi). RezervaŃia din munŃii Bucegi cuprinde Abruptul Bucşoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăieşti unde sunt protejate capra neagră,



19

râsul, cocoşul de munte şi specii floristice rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul. MunŃii Piatra Craiului sunt protejaŃi în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice. Aici se găsesc garofiŃa Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colŃ.

Suprafata ariilor protejate din judeŃ este 27313,7 ha, reprezentând cca 7% din suprafaŃa judeŃului Braşov. Pe lângă aceste două mari parcuri naŃionale există şi alte rezervaŃii: Pădurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea BogăŃii, muntele Tâmpa, Bazaltele de la Racoş şi multe altele.

Resursa sol Resursele solului sunt determinate de calitatea acestuia şi de factorii limitativi care

îl afectează. BogăŃia solului este dată de existenŃa a 295387 ha teren agricol, din care: 39.4% teren arabil; 60 % păşuni şi fâneŃe; 0,6 % vii şi livezi; terenuri cu vegetaŃie forestieră însumează 204323 ha.

În privinŃa clasei de calitate a solurilor menŃionăm că în judeŃul Braşov predomină clasa a III-a şi a IV-a de calitate, totalizând 88.2 % din totalul agricol în timp ce clasele a I-a şi a II-a reprezintă 5.2 % din totalul agricol. Factorii limitativi care afecteză solul din judeŃul Braşov sunt: eroziune, alunecări de teren, acidifiere, compactare, exces de umiditate etc.

1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială Caracteristicile demografice (număr total populaŃie, densitate, structura pe vârste),

joacă un rol cheie în starea factorilor de mediu. Consumul determină nevoia de resurse, bunuri şi servicii influenŃând în mod direct presiunile care se exercită asupra mediului.

Potrivit datelor DirecŃiei JudeŃene de Statistică Braşov, judeŃul Braşov are o populaŃie de 597.439 locuitori, 73,7 % dintre aceştia se află în mediul urban şi 26,3% în mediu rural. În municipiul Braşov, reşedinŃa de judeŃ, locuieşte 47% din populaŃia judeŃului şi 63,1 % din locuitorii mediului urban.

SuprafaŃa, populaŃia şi densitatea medie a locuitorilor în judeŃul Braşov sunt prezentate în tabelul nr. 1.3.1.

Tabel 1.3.1. SuprafaŃa, populaŃia şi densitatea medie a locuitorilor

JudeŃ SuprafaŃa totală (km2)

Numărul locuitorilor (01.07.2009)

Densitatea medie ( loc./km2 )

Braşov 5363,1 597.439 111,4 Sursa de date: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov

În mediul urban densitate medie este de 367 locuitori/km², iar în mediul rural de 38 locuitori/km². Din suprafaŃa totală de 5.363 km², aşezările rurale reprezintă 77% din teritoriul judeŃului. Altfel spus, 25% din populaŃia judeŃului locuieşte pe 77% din suprafaŃa totală. Într-o aşezare rurală trăiesc în medie 977 de locuitori.

JudeŃul Braşov are 207 unităŃi administrative, din care 4 municipii – Braşov, Codlea, Făgăraş şi Săcele, 6 oraşe – Ghimbav, Predeal, Râşnov, Rupea, Victoria şi Zărneşti, 48 de comune cu 149 sate.

1.4. TendinŃe socio-economice

PopulaŃie În ultimii 90 de ani s-au modificat preferinŃele populaŃiei pentru viaŃa la Ńarǎ sau la

oraş. TendinŃa a fost mereu de creştere a ponderii urbanului atingând maximul de 77,4% în anul 1990. O tendinŃǎ contrarǎ s-a manifestat în ultimii 10 ani, când populaŃia a început sǎ prefere din nou mediul rural.



20

Ponderea populaŃiei pe cele douǎ sexe a înregistrat creşteri în favoarea celui feminin în ultimii 10 ani. În anul 1990, populaŃia de sex masculin reprezenta 50,5% din total populaŃie, scăzând la 48,6% în anul 2009. Existǎ diferenŃieri şi între cele 2 medii astfel: în mediul urban predominǎ femeile (51,8%), iar în mediul rural bǎrbaŃii (50,1%).

În perioada 1990 - 2009, populaŃia stabilă a judeŃului Braşov a scăzut, de la 696.441 locuitori, la 597.439 locuitori, înregistrându-se astfel o scădere cu 14,2%.

595758 597439

696441

637463

539123485852

444253 440434

157005151505151611157318

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

1990 1996 2006 2009

Per

soa

ne

Total populaŃie Urban Rural

Fig. 1.4.1. EvoluŃia populaŃiei judeŃului Braşov pe medii, în perioada 1990 - 2009

TendinŃele şi structura ocupării forŃei de muncă în perioada 1990 – 2009, sunt:

− Accelerarea îmbătrânirii demografice şi creşterea "presiunii" populaŃiei vârstnice asupra populaŃiei adulte-potenŃial active, implicit asupra unor importante sisteme din societate (sănătate, asistenŃă socială, bugetul asigurărilor sociale), cu implicaŃii pentru politica economică şi socială.

− Structura populaŃiei pe grupe de vârstă a înregistrat modificări semnificative, ca urmare a procesului lent, dar continuu, de îmbătrânire demografică, accentuat în ultimul deceniu ca o consecinŃă a scăderii natalităŃii. Ca urmare, îmbătrânirea populaŃiei se rezumă astfel: o ponderea populaŃiei în vârstă de 50 ani şi peste a crescut la 32,8 %, faŃă de

22,27 % în anul 1990; o ponderea populaŃiei tinere (0 – 19 ani) a scăzut de la 29,98% în anul 1990 la

20,55 % în anul 2009; o populaŃia cu vârstă cuprinsă între 20 şi 49 de ani a scăzut de-a lungul

perioadei, ajungând ca în anul 2009 să reprezinte 46,65 % din total populaŃie stabilă.

− Scăderea populaŃiei urbane, cu preponderenŃă, datorită reducerii activităŃii unor agenŃi economici industriali de tip vechi, în timp ce populaŃia rurală se menŃine aproape în aceeaşi parametri.

PopulaŃia ocupatã De-a lungul perioadei 1990-2009, populaŃia ocupată din judeŃul Braşov a cunoscut

evoluŃii asemănătoare celor ale populaŃiei active, înscriindu-se pe un trend de scădere, cu accentuării ale scăderii în 2001. Comparativ cu evoluŃiile de la nivel naŃional, remarcăm chiar o dinamică mai dramatică între anii 2001-2003, urmare a restructurărilor industriale din judeŃ.

Efectivul salariaŃilor la sfârşitul lunii decembrie 2009 a fost în judeŃul Braşov de 161.734 persoane, fiind mai mic cu 1,04% decât cel înregistrat la sfârşitul lunii precedente şi mai mic cu 6,23% faŃă de efectivul salariaŃilor de la sfârşitul lunii decembrie 2008.



21

JudeŃul Braşov, în luna decembrie 2009, se situează în clasamentul pe Ńară al judeŃelor pe locul: 5 referitor la efectivul salariaŃilor (după judeŃele Timiş, Cluj, ConstanŃa şi Prahova); 15 referitor la câştigul salarial mediu nominal net pe total economie.

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost în luna decembrie 2009 la nivelul judeŃului Braşov de 1.726 lei, fiind cu 0,52% mai mare decât în luna precedentă şi cu 5,84% mai mic decât în luna decembrie 2008. FaŃă de luna decembrie 2008, câştigul salarial mediu nominal net lunar a scăzut cu 6,00%, iar preŃurile de consum au crescut în aceeaşi perioadă cu 4,74%, deci salariul real a scăzut cu 10,25%.

Şomajul Rata şomajului înregistrată la sfârşitul lunii decembrie 2009 a fost de 8,7%,

calculată în raport cu populaŃia activă civilă totală. În luna decembrie 2009, rata şomajului a fost mai mare cu 0,3 puncte procentuale decât cea înregistrată în luna precedentă şi mai mare cu 4,4 puncte procentuale decât cea înregistrată în luna decembrie 2008.

JudeŃul Braşov, în luna decembrie 2009, se situează în clasamentul descrescător pe Ńară al judeŃelor pe locul: 8 referitor la numărul şomerilor.

Produsul intern brut Unul din indicatorii care furnizează informatii relevante cu privire la situaŃia

economică este produsul intern brut pe locuitor (PIB/loc). După anul 1990, produsul intern brut (PIB) a avut o evoluŃie oscilantă, perioadele

de creştere neasigurând recuperarea scăderilor de valoare adăugată din perioadele de declin. În anul 2000 produsul intern brut a crescut - în termeni reali – cu 2,1%, fiind primul an de creştere economică după o perioadă de 3 ani de reducere a activităŃii economice. Creşterea PIB din anul 2000 a fost determinată în mod semnificativ de volumul mai mare de activitate şi în consecinŃă de o valoare adăugată mai mare în industrie (+5,9%), construcŃii (+6,3%) şi servicii (+5,5%), care împreună au reprezentat aproape 79% din PIB.

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2009 a fost de 491273,7 milioane lei preŃuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 7,1% faŃă de anul 2008.

Scăderea a fost determinată de reducerea volumului Valorii adăugate brute din toate sectoarele de activitate şi, în mod deosebit din comerŃ, repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaŃii (-11,2%) construcŃii (-13,6%), a căror contribuŃie la formarea Produsul Intern Brut a fost de 31,1%. Impozitele nete pe produs s-au redus cu 12,4%. Consumul final total a înregistrat o scădere cu 8,2% în anul 2009, comparativ cu anul precedent, în special pe seama diminuării cu 10,8% a cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaŃiei. Formarea brută de capital fix a înregistrat o reducere cu 25,3%.

Exportul şi importul JudeŃul Braşov, se situează în clasamentul descrescător pe Ńară al judeŃelor pe

locul: 4 referitor la volumul exporturilor; 5 referitor la volumul importurilor.

ConstrucŃii În luna decembrie 2009, au fost eliberate 75 autorizaŃii de construire pentru clădiri

rezidenŃiale, cu 25 de autorizaŃii mai puŃin faŃă de decembrie 2008. În trimestrul III 2009, s-au finalizat şi s-au dat în folosinŃă 363 locuinŃe (243 în mediul urban şi 120 în mediul rural). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul locuinŃelor care s-au dat în folosinŃă a scăzut cu 105 (în mediul urban a scăzut cu 107 locuinŃe, iar în mediul rural a crescut cu 2 locuinŃe).

Turismul În urma raportărilor unui număr de 485 unităŃi cu activitate turistică, reiese că

numărul turiştilor sosiŃi în structurile de primire turistică, în luna decembrie 2009, a fost de 41.679 persoane, din care 38.740 turişti români (93,0%) şi 2.939 turişti străini (7,0%).



22

Comparativ cu luna decembrie 2008, numărul total de turişti a scăzut cu 12,6%, iar numărul de turişti străini cu 12,3%.

Indicele de utilizare a capacităŃii de cazare turistică în funcŃiune, în judeŃul Braşov, în luna decembrie 2009, a fost de 22,7% (30,8% la hoteluri, 22,3% la vile, 11,8% la cabane, 16,8% la pensiuni turistice şi 15,2% la pensiuni agroturistice), faŃă de 28,5% în aceeaşi lună a anului 2008.

Agricultura Efectivele de animale din unităŃile sectorului de stat erau la sfârşitul lunii decembrie

2009 de: 808 bovine (în scădere cu 6,4% faŃă de 31 decembrie 2008), 119 ovine şi caprine (în creştere cu 1,7% faŃă de 31 decembrie 2008) şi 47 mii păsări (în creştere cu 4,4% faŃă de 31 decembrie 2008).

SocietăŃi comerciale Numărul total al societăŃilor care existau la 31.12.2009 în judeŃul Braşov era de

34.491, cu 205 mai puŃine faŃă de 31.12.2008, şi respectiv, cu 27 mai multe faŃă de 30.11.2009.

JudeŃul Braşov ocupă locul 7 pe Ńară dacă luăm în considerare numărul societăŃilor înmatriculate în luna noiembrie şi locul 12 având în vedere valoarea capitalului social total exprimat în valută.

Concluzii Creşterea demografică, progresele civilizaŃiei, alături de dezvoltarea industriei, a

transporturilor şi exploatarea neraŃională a resurselor naturale, pun în pericol starea de sănătate a populaŃiei şi conduc la epuizarea resurselor. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraŃii umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecŃia şi îmbunătăŃirea stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generaŃiilor prezente, cât şi a celor viitoare.

Cauze generatoare de probleme: − dezechilibre majore între „boom-ul” economic post 1999 şi capacitatea

societăŃii de reconversie; − lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă urbană pe termen mediu şi lung; − dezinteresul faŃă de conservarea ecosistemelor şi mediului în general.

SoluŃia viitorului este dezvoltarea economico-socială durabilă şi acŃiunea pentru creşterea calităŃii vieŃii. Din păcate, resursele financiare limitate nu au permis progrese importante pe linia dezvoltarii serviciilor publice si modernizarii infrastructurii urbane. În acest sens, în ultimii ani s-au solicitat şi, parŃial, s-au obŃinut unele cofinanŃări guvernamentale, precum şi credite externe, pentru o serie de proiecte care vor conduce la creşterea calităŃii vieŃii şi ameliorarea calităŃii mediului.



23

Capitolul 2. ATMOSFERA

Efectele poluării aerului sunt resimŃite în mod direct şi indirect de către om şi celelalte componente ale mediului, poluarea atmosferei fiind potenŃial una dintre cele mai grave probleme de mediu, cu efecte pe termen scurt, mediu şi lung.

Pe termen scurt şi mediu, poluarea atmosferei are efecte negative, de natură să pună în pericol confortul şi sănătatea oamenilor, să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor, să provoace pagube economice.

Pe termen lung, poluarea atmosferei produce efecte la scară regională şi globală, cum sunt efectul de seră şi schimbările climatice, distrugerea stratului de ozon din stratosferă, ploile acide.

În anul 2009, APM Braşov a realizat evaluarea calităŃii aerului ambiental conform prevederilor directivei cadru de aer - Directiva Consiliului nr. 96/62/EEC privind evaluarea şi managementul calităŃii aerului – şi a directivelor fiice - Directiva Consiliului nr. 99/30/EC privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/EC privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurător şi Directiva nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon. În acest sens, a realizat inventarierea şi evaluarea emisiilor de poluanŃi atmosferici la nivelul judeŃului Braşov cu ajutorul aplicaŃiei Corinvent şi a monitorizat calitatea aerului în reŃeaua locală automată de monitorizare.

2.1. Emisii de poluanŃi atmosferici 2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui

component al mediului, ca urmare a prezenŃei unor compuşi alogeni care determină o serie de reacŃii chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaŃiilor şi solului.

Procesul de formare a depunerilor acide sau bazice începe prin antrenarea a trei poluanŃi în atmosferă (SO2, NOx, NH3) care, în contact cu lumina solară şi vaporii de apă formează compuşi acizi sau bazici (NH3). În timpul precipitaŃiilor, compuşii acizi se depun pe sol sau în apă. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol în formă uscată sau în apa de suprafaŃă şi chiar în cea subterană. Depunerile acide afectează apa de suprafaŃă, freatică şi solul, prejudicii importante suferind lacurile şi fauna piscicolă, pădurile, agricultura şi animalele.

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros înăbuşitor şi pătrunzător. Acesta este transportat la distanŃe mari datorită faptului că se fixează uşor pe particulele de praf. În atmosferă, în reacŃie cu vaporii de apă formează acid sulfuric sau sulfuros, care conferă caracterul acid al ploilor. PrezenŃa dioxidului de sulf în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra plantelor, animalelor şi omului. La plante, dioxidul de sulf induce în sistemul foliar, leziuni locale, care reduc fotosinteza. La om şi animale, în concentraŃii reduse produce iritarea aparatului respirator, iar în concentraŃii mai mari provoacă spasm bronşic. De asemenea, dioxidul de sulf produce tulburări ale metabolismului glucidelor şi a proceselor enzimatice. Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezenŃa pulberilor.

Oxizii de sulf (dioxidul şi trioxidul de sulf) rezultă în principal din surse staŃionare şi mobile, prin arderea combustibililor fosili. O serie de ramuri industriale, cum ar fi, industria metalurgica, în special cea neferoasă, cocseriile, industria alimentară, poluează şi ele



24

atmosfera cu oxizi de sulf. O sursa importantă în poluarea atmosferei oraşelor o constituie şi instalatiile mici de ardere din zonele rezidenŃiale, care folosesc combustibili fosili.

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) La nivelul judeŃului Braşov, arderile din industria energetică (grupa SNAP 01)

constituie principalele surse de emisie a SO2 din judeŃul Braşov în anul 2009, acestea reprezentând 65 % din totalul emisiilor de SO2 inventariate. La acestea se adaugă transportul rutier, în proporŃie de 25,4 %, restul emisiilor provenind din instalaŃiile de ardere neindustriale, arderi în industria de prelucrare.

EvoluŃia emisiilor de dioxid de sulf în anul 2009, comparativ cu emisiile anuale din perioada 2000 - 2008 este prezentată în tabelul 2.1.1.1. iar grafic în fig. 2.1.1.1.

Tabel 2.1.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (t/an)

JudeŃul Braşov 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Emisii anuale SO2 (t/an) 1654,9 1433,9 1128,8 38431,9 34751,2 8861,99 14221,6 5 9614,97 9222,24 4004,13

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

ton

e SO2(t/an)

SO2(t/an) 1654.9 1433.96 1128.82 38431 34751.2 8861.99 14221.7 9614.97 9222.24 4004.13

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.1.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (t/an) din judeŃul Braşov, în perioada 2000 - 2009

Nivelul emisiilor pentru SO2 din anul 2009 au înregistrat o scădere faŃă de anul

2008, deoarece emisiile de SO2 din sectorul “arderi în industria energetică şi industriei de transformare” a scăzut cu 40 %.

Trebuie menŃionat faptul că datele comparate nu au fost obŃinute de pe acelaşi eşantion de surse de emisie inventariate.

Emisii anuale de oxizi de azot (NOx) Oxizii de azot rezultă din procesele de ardere a combustibililor în surse staŃionare şi

mobile, sau din procese biologice. În mediul urban prezenŃa oxizilor de azot este datorată în special traficului rutier. Dintre oxizii azotului rezultă în cantităŃi mai mari monoxidul de azot - gaz incolor, rezultat din combinarea directă a azotului cu oxigenul la temperaturi înalte şi dioxidul de azot – gaz de culoare brună, rezultat din oxidarea monoxidului de azot cu aerul. În atmosferă, în reactie cu vaporii de apă se formează acid azotic sau azotos, care conferă ploilor caracterul acid.

Oxizii de azot provoacă oamenilor, animalelor şi plantelor, diverse afecŃiuni în funcŃie de concentraŃie. În concentraŃii mari, la plante, oxizii de azot produc la nivel celular o umflare a tilacoidelor din cloroplaste, diminuând fotosinteza. La om si animale, în concentratii mici provoacă iritarea severă a aparatului respirator, cu arsuri si sufocări, tuse



25

violentă însoŃită de expectoraŃie de culoare galbenă. La concentraŃii mari apar simptome severe de asfixiere, convulsii şi blocarea respiraŃiei.

Totodată împreună cu modoxidul de carbon şi cu compuşii organici volatili formează ozonul troposferic sub incidenŃa energiei solare.

Emisiile de NOx la nivelul judeŃului Braşov în anul 2008 provin îndeosebi din transportul rutier (52 %), restul emisiilor din arderi în industria de prelucrare (23%) şi din industria energetică (23 %).

EvoluŃia emisiilor de oxizi de azot, în anul 2009 comparativ cu emisiile anuale din perioada 2000 - 2008 este prezentată în tabelul 2.1.1.2. iar grafic în fig. 2.1.1.2. Tabel 2.1.1.2. Emisii anuale de oxizi de azot (t/an)

JudeŃul Braşov 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Emisii anuale NOx (t/an) 12523 7212,95 5757,30 136234,97 132356,17 10038,09 30425,65 9681,39 12391,35 6610,2

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

NOx(t/an)

NOx(t/an) 12523 7212.96 5757.3 136235 132356 10038.1 30425.7 9681.4 12391.4 6610.2

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.1.1.2. Emisii anuale de oxizi de azot (t/an) din judeŃul Braşov, în perioada 2000 - 2009

Trebuie menŃionat faptul că datele comparate nu au fost obŃinute de pe acelaşi

eşantion de surse de emisie inventariate.

Emisii de amoniac (NH3) Sursa principală de amoniac în atmosferă este agricultura, iar din cadrul acesteia

se detaşează ramura zootehnica de tip intensiv, datorită dejecŃiilor animaliere şi instalaŃiilor de producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale sau sinteza catalitica), a acidului azotic, azotatului de amoniu şi ureei.

Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, mai usor decât aerul si foarte solubil în apă. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, emisiile de amoniac având acŃiune locală şi/sau generală. AcŃiunea locală se manifestă la nivelul mucoaselor respiratorii şi oculare prin lăcrimări intense, conjunctivite, cheratite, traheobronsite, bronhopneumonii şi reducerea schimbului gazos pulmonar. AcŃiunea generală se manifestă prin interferarea sintezei hemoglobinei şi reducerea reacŃiilor de oxido-reducere la nivel pulmonar.

ContribuŃia majoră la emisiile de NH3 o are însă (grupa SNAP 10) „agricultura” în principal din creşterea animalelor, reprezentând cca. 99 % din emisiile totale de NH3 pe anul 2009. CantităŃi mici sunt generate de emisiile directe din sol, trafic rutier, instalaŃiile de ardere neindustriale şi arderi în industria de prelucrare, aceste surse având o contribuŃie de 1 % la totalul de emisii de amoniac.



26

EvoluŃia emisiilor de amoniac, în anul 2009 comparativ cu emisiile anuale din perioada 2000 - 2008 este prezentată în tabelul 2.1.1.3. iar grafic în fig. 2.1.1.3.

Tabel 2.1.1.3. Emisii anuale de amoniac (t/an)

JudeŃul Braşov 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale NH3 (t/an) 266,67 5,83 4,81 2657,64 359,03 821,43 95,32 2669,40 1657,84 77,06

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

NH3(t/an)

NH3(t/an) 266.67 5.837 4.818 2657.64 359.03 821.432 95.3297 2669.41 1657.85 77.06

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.1.1.3. Emisii anuale de amoniac (t/an) din judeŃul Braşov, în perioada 2000 - 2009

Nivelul emisiilor de amoniac, care rezultă în principal din activitǎŃile de creştere a

animalelor a scăzut în anul 2009. Trebuie menŃionat faptul că datele raportate nu au fost obŃinute de pe acelaşi eşantion de operatori inventariaŃi în grupa snap „agricultura”.

2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici Termenul „NMVOC” este o prescurtare provenită de la terminologia utilizată în

engleză pentru o grupa de substanŃe ce include compuşii organici volatili, cu excepŃia metanului. NMVOC sunt precursori ai poluanŃilor oxidanŃi din atmosferă, în principal ai ozonului troposferic.

Termenul „COV” este o prescurtare utilizată pentru grupa de substanŃe ce include toŃi compuşii organici volatili, inclusiv metanul.

Conform Inventarului de emisii realizat pentru anul 2009, la nivelul judeŃului Braşov s-a înregistrat o cantitate de 5679,02 t NMVOC. EvoluŃia emisiilor de NMVOC în anul 2009 comparativ cu emisiile anuale din perioada 2000 - 2008 este prezentată în tabelul 2.1.2.1.

O pondere de cca. 72,5 % din emisiile totale de NMVOC din anul 2009 este reprezentată de sectorul traficul rutier, iar sectorul utilizarea solvenŃilor şi a altor produse reprezintă 23 %.

Tabel 2.1.2.1. Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici (t/an)

JudeŃul Braşov 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale COV (t/an) 5079,5 5193,5 4334,3 32454,3 30722,8 5940,1 10201,6 6141,6 7636,7 5379,02



27

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

NMVOC (t/an)

NMVOC (t/an) 5080 5193 4334 3245430723 5940 10202 6142 7637 5679

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.1.2.1. Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici (t/an) din judeŃul

Braşov, în perioada 2000 - 2009


2.1.3. Emisii de metale grele

Metalele grele sunt compuşi care nu pot fi degradaŃi pe cale naturală, având timp

îndelungat de remanenŃă în mediu, iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lanŃul trofic. Metalele grele pot proveni de la surse staŃionare şi mobile: procese de ardere a combustibililor şi deşeurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele şi traficul rutier.

Aceşti poluanŃi pot provoca afecŃiuni musculare, nervoase, digestive, stări generale de apatie; pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor, împiedicând desfăşurarea normală a fotosintezei, respiraŃiei sau transpiraŃiei.

Emisiile de Hg şi Cd din judeŃul Braşov în anul 2009, provenite din sursele de emisie inventariate, comparativ cu cele din perioada 2000 - 2008, sunt prezentate în tabelul 2.1.3.1.

Tabel 2.1.3.1. Emisii anuale de Hg şi Cd (t/an)

JudeŃul Braşov 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale Hg (t/an) 0,0036 0,00131 0,00116 0,24598 0,26279 0,27988 0,042407 0,038658 0,410406 0.07298

Emisii anuale Cd (t/an) 0,0022 0,00199 0,00165 0,04603 0,04961 0,03601 0,01139 0,00344 0,070132 0.05872

Valorile emisiilor de Hg şi Cd din anul 2009 au înregistrat o scădere faŃă de anul 2008,

în special datorită micşorării contribuŃiei grupei 03 -”arderi în industria de prelucrare”. Trebuie menŃionat faptul că datele comparate nu au fost obŃinute de pe acelaşi

eşantion de surse de emisie inventariate.



28

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

Cd

şi

Hg

Hg (t/an) 0.004 0.001 0.001 0.246 0.263 0.28 0.042 0.039 0.41 0.073

Cd (t/an) 0.022 0.002 0.017 0.046 0.05 0.036 0.011 0.003 0.07 0.059

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.1.3.1. Emisii anuale de metale grale (t/an) din judeŃul Braşov,

în perioada 2000 -2009 2.1.4. Emisii de plumb

Tabel 2.1.4.1. Emisii anuale de plumb (t/an) JudeŃul Braşov 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale Pb (t/an) 7.7488 8,3607 7,5317 38,9901 34,9581 10,015 9,95184 7,204 8,20291 7,471

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Pb(t/an)

Pb(t/an) 7.749 8.361 7.532 38.99 34.96 10.02 9.952 7.204 8.202 7.471

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.1.4.1. Emisii anuale de plumb (t/an) din judeŃul Braşov,

în perioada 2000 – 2009

Valorile emisiilor de Pb din anul 2009 au înregistrat o scădere faŃă de anul 2008 datorită contribuŃiei sectorului ”arderi în industria de prelucrare” şi “transport rutier”.


2.1.5. Emisii de poluanŃi organici persistenŃi

POPs sunt substanŃe chimice foarte stabile, care nu se descompun uşor în mediu

(au o durată de viaŃă de la câteva luni până la zeci de ani), se pot acumula în lanŃurile trofice biologice, prezentând în consecinŃă un grad ridicat de risc pentru om şi pentru viaŃa sălbatică.

În vederea reducerii impactului asupra mediului înconjurător, Programul NaŃiunilor Unite pentru Mediu a adoptat, în cadrul ConvenŃiei de la Stockholm (mai 2001), un program vizând controlul şi eliminarea a 12 POP (pesticide: aldrin, clordan, DDT, dieldrin,



29

endrin, heptaclor, mirex, toxafen, industriali: hexaclorbenzen HCB, bifeniliclorurati PCB; subproduse: dioxine, furani).

Cu ajutorul metodologiei CORINAIR au fost estimate următoarele cantităŃi totale de POPs emise în mod neintenŃionat în atmosferă, în anul 2009, comparativ cu anii anteriori:

Tabel 2.1.5.1. Emisii anuale de poluanŃi organici persistenŃi (t/an) JudeŃul Braşov 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale POPs (t/an) 0,00978 0,00354 0,00313 0,0237 0,0314 0,0534 0,0034 0,0003 0,00017 0,00633

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

POPs(t/an)

POPs(t/an) 0.00978 0.00354 0.00313 0.0237 0.0314 0.0534 0.0034 0.0003 0.00017 0.00633

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.1.5.1. Emisii anuale de poluanŃi organici persistenŃi (t/an) din judeŃul Braşov, în perioada 2000 - 2009

Valorile emisiilor de poluanŃi organici persistenŃi au înregistrat o creştere în 2009 faŃă

de anul 2008, datorită faptului ca în cadrul inventarului de emisii din 2009 s-au primit date complete de la societăŃile care desfăşoară activităŃi în industria de prelucrare.

2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

Tabel 2.1.6.1. Emisii anuale de hidrocarburi aromatice policiclice (t/an) JudeŃul Braşov 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale PAH (t/an) 0,03129747 0,02192257 0,00337988 0,0001 0,002636 0,00036

0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

0.03

0.035

HAP (t/an)

HAP (t/an) 0.031298 0.021923 0.00338 0.0001 0.002636 0.00036

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.1.6.1. Emisii anuale de hidrocarburi aromatice policiclice (t/an) din judeŃul Braşov, în perioada 2004 - 2009



30

Ponderea emisiilor de PAH-uri este reprezentată de procesele de combustie din sectorul rezidenŃial urmate de procesele de producŃie. Aceste hidrocarburi rezultă din arderea incompletă a anumitor materiale.

Se constată că trendul emisiilor de hidrocarburi aromatice policiclice este descrescător. 2.1.7. Emisii de bifenili policloruraŃi

Bifenilii policlorurati şi alŃi compuşi similari sunt uleiuri sintetice şi au fost utilizaŃi în

scop industrial la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice, foiŃă, cerneală. Unii compuşi aparŃin substanŃelor care au efecte similare dioxinei, ce dăunează sănătăŃii oamenilor şi animalelor, acŃionând asupra dezvoltării sistemului hormonal al acestora.

Emisiile de PCB-uri pot sa apară în timpul incinerărilor deşeurilor municipale, spitaliceşti şi industriale.

Conform inventarului de emisii realizat pentru anul 2009, la nivelul judeŃului Braşov s-a înregistrat o cantitate de 0,0006921 t PCB-uri.

2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen Hexaclorbenzenul este o substanŃă toxică, periculoasă pentru om. La adulŃi doza

letală este estimată la 0,13 mg/kg greutate corporală. Oamenii, care au inginerat seminŃe tratate, suferă de următoarele simptome: leziuni cutanate fotosensibile, hiperpigmentare, colici, slăbiciune severă, debilitate, dermatoze, efectele nocive apărând şi asupra reproducerii şi a aparatului genital. Hexaclorbenzenul a fost găsit în orice tip de hrană; el poate fi dăunător prin inhalare sau îngurgitare. Este foarte răspândit în mediu datorită mobilităŃii (poate fi transportat în atmosferă pe distanŃe lungi) şi stabilităŃii sale chimice astfel că a fost detectat în: aer, apă, sedimente, sol şi organismele din toată lumea. El este o substanŃă bioacumulativă. prezentând o toxicitate mare faŃă de organismele acvatice. HCB este foarte persistent, perioada de înjumătăŃire în sol este estimată între 3-22 ani, timp suficient pentru a fi bioconcentrat în organisme.

Tabel 2.1.6.1. Emisii anuale de hexaclorbenzen (t/an) JudeŃul Braşov 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale HCB (t/an) 0 0 0 0,000201 0,0065 0,00774

0

0.002

0.004

0.006

0.008

HCB (t/an)

HCB (t/an) 0.000201 0.0065 0.00774

2007 2008 2009

Fig. 2.1.8.1. Emisii anuale de hexaclorbenzen (t/an) din judeŃul Braşov, în perioada

2007 - 2009 Ponderea cea mai mare în emisiile de HCB o are sectorul „arderi în industria de

prelucrare”. Emisiile de hexaclorbenzen fac excepŃie de la trendul descrescător al poluanŃilor organici persistenŃi, ei prezentând creşteri în 2008 şi 2009.



31

2.2. Calitatea aerului ambiental Prezentarea ReŃelei Locale de Monitorizare a CalităŃii Aerului Ambiental

Calitatea aerului ambintal a fost monitorizată în anul 2008 în reŃeaua automată şi reŃeaua manuală de monitorizare a calităŃii aerului gestionate de Laboratorul APM Braşov. În reŃeaua automată de monitorizare a calităŃii aerului s-au măsurat continuu poluanŃii specifici reglementaŃi în legislaŃia naŃională care transpune Directiva Cadru 96/62/EC şi directivele fiică (1999/30/CE, 2000/69/CE, 2002/3/CE, 2004/107/CE), iar în reŃeaua manuală a fost monitorizat amoniacul, dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi pulberile sedimentabile.

Acest subcapitol prezintă o sinteză a analizei setului de date de concentraŃii a poluanŃilor din aerul ambiental monitorizaŃi şi a măsurătorilor meteorologice asociate în perioada 1 Ianuarie – 31 Decembrie 2009.

În reŃeaua automată măsurătorile au fost realizate la cele 5 staŃii automate de monitorizare a calităŃii aerului din aglomerarea Braşov, amplasate, conform criteriilor indicate în legislaŃie, în zone reprezentative pentru fiecare tip de staŃie:

� StaŃie de trafic: staŃia BV1 – B-dul Calea Bucureşti – amplasată în zonă cu trafic intens;

� StaŃie de trafic: staŃia BV3 – B-dul Gării – amplasată în zonă cu trafic intens şi trafic greu;

� StaŃie de fond urban: staŃia BV2 – str. Castanilor – amplasată în zonă rezidenŃială, pentru a evidenŃia gradul de expunere a populaŃiei la nivelul de poluare urbană;

� StaŃie de fond industrial: staŃia BV5 – B-dul Al. VlahuŃă – al cărei amplasament a rezultat din evaluarea preliminară a calităŃii aerului pentru a evidenŃia influenŃa emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare din zona de sud a municipiului Braşov;

� StaŃie de fond suburban: staŃia BV4 – comuna Sânpetru – având ca obiectiv evaluarea expunerii la ozon a populaŃiei şi vegetaŃiei de la marginea aglomerării. PoluanŃii monitorizaŃi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de

informare s–au stabilit în legislaŃia naŃională privind protecŃia atmosferei şi respectă reglementările europene.

În staŃiile de monitorizare din aglomerarea Braşov, parte integrantă a reŃelei naŃionale de monitorizare a calităŃii aerului, s-au efectuat măsurători continue pentru: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5) automat (prin nefelometrie ortogonală) şi gravimetric, ozon (O3) şi precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen şi p-xilen). Datele referitoare la concentraŃiile probelor aspirate din sistemul de distribuŃie al aerului, furnizate de analizoare la fiecare 6 secunde, au fost achiziŃionate, procesate şi stocate în valori medii de un data logger.

Pentru a caracteriza condiŃiile de prelevare şi a corelarea nivelului concentraŃiei poluanŃilor cu sursele de poluare au fost înregistrate continuu valorile pentru următorii parametrii meteo relevanŃi pentru prelevare: direcŃie şi viteză vânt, temperatură, presiune, umiditate, precipitaŃii şi intensitate a radiaŃiei solare. Semnalele furnizate de senzorii meteorologici au fost achiziŃionate, procesate şi stocate în valori medii de un data logger.

Metodele de măsurare folosite pentru determinarea poluanŃilor specifici sunt metodele de referinŃă prevăzute în OM 592/2002, sau metode echivalente pentru care se determină factorul de echivalenŃă.

În tabelul 2.2.1 sunt indicate metodele de măsurare a poluanŃilor în reŃeaua automată de monitorizare a calităŃii aerului:



32

Tabelul 2.2.1. Metode de referinŃă pentru monitorizarea poluanŃilor în reŃeaua automată de

monitorizare a calităŃii aerului Nr. crt. Poluant

Metoda de determinare Standard de referinŃă

1 Dioxidul de sulf

metoda fluorescenŃei în ultraviolet

EN 14212-2007 Calitatea aerului înconjurător – Metodă standard de măsurare a concentraŃiei de dioxid de sulf prin fluorescenŃă în ultreviolet

2 Oxizi de azot

metoda prin chemiluminiscenŃă

EN 14211-2007 Calitatea aerului înconjurător – Metodă standard de măsurare a concentraŃiei de dioxid de azot şi oxizi de azot prin chemiluminiscenŃă

3 Monoxid de carbon

metoda spectrometrică în infraroşu nedispersiv

EN 14626-2007 Calitatea aerului înconjurător – Metodă standard de măsurare a concentraŃiei monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroşu nedispersiv

4 Ozon metoda fotometrică în UV

EN 14625-2007 Calitatea aerului înconjurător – Metodă standard de măsurare a concentraŃiei de ozon prin fotometrie în ultraviolet

5 Pulberi în suspensie PM 10

metoda gravimetrică

EN 12401-2002 Calitatea aerului – Determinarea concentraŃiei de PM10 din pulberi în suspensie - Metoda de referinŃă şi procedura de testare pe teren pentru demonstrarea echivalenŃei metodelor de măsurare cu cea de referinŃă

6 Pulberi în suspensie PM 2,5

metoda gravimetrică

EN 14907:2005 Metoda standard de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracŃiei masice de PM2,5 din pulberile în suspensie

7 Benzen gaz cromatografie EN 14662-2007 partea 3 Calitatea aerului înconjurător – Metodă standard de măsurare a concentraŃiei de benzen

8 Metale spectrometrie de absorbŃie atomică

SR EN 14902-2007 Metoda standardizată pentru măsurarea Pb, Cd, As şi Ni în fracŃia PM 10 a particulelor în suspensie

Obiectivele de calitate a aerului ambiental impuse prin OM 592/2002 şi au scopul

de a evita, preveni şi reduce efectele nocive asupra sănătăŃii umane şi a mediului sunt prezentate în tabelul 2. 2.2.

Tabelul 2.2.2. Obiective de calitate a aerului ambiental

Nr. Crt. Poluant Obiective de calitate a aerului

Prag de alertă

500 µµµµg/m3 – măsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafaŃă de cel puŃin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare

1 Dioxid de sulf

Valori limită

350 µµµµg/m3 – valoarea limită orară pentru protecŃia sănătăŃii umane 125 µµµµg/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecŃia sănătăŃii umane 20 µµµµg/m3 – valoarea limită pentru protecŃia ecosistemelor (an calendarisitic şi iarna 1 octombrie – 31 martie)



33

Nr. Crt. Poluant Obiective de calitate a aerului

Prag de alertă

400 µµµµg/m3 – măsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafaŃă de cel puŃin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare

2 Oxizi de azot

Valori limită

200 µµµµg/m3 NO2 – valoarea limită orară pentru protecŃia sănătăŃii umane 40 µµµµg/m3 NO2 – valoarea limită anuală pentru protecŃia sănătăŃii umane 30 µµµµg/m3 NOx – valoarea limită anuală pentru protecŃia vegetaŃiei

Prag de alertă 240 µµµµg/m3 – media pe 1 oră

Valori Ńintă

120 µµµµg/m3 – valoare Ńintă pentru protecŃia sănătăŃii umane 18.000 µµµµg/m3 x h – valoare Ńintă pentru protecŃia vegetaŃiei

3 Ozon

Obiectiv pe termen lung

120 µµµµg/m3 – obiectivul pe termen lung pentru protecŃia sănătăŃii umane 6000 µµµµg/m3 x h – obiectivul pe termen lung pentru protecŃia vegetaŃiei

4 PM 10 Valori limită

50 µµµµg/m3 PM 10 – valoarea limită zilnică pentru protecŃia sănătăŃii umane (până la 1 ianuarie 2010) 20 µµµµg/m3 PM10 – valoarea limită anuală pentru protecŃia sănătăŃii umane (până la 1 ianuarie 2010)

5 Monoxid de carbon

Valoare limită

10 mg/m3 – valoare limită pentru protecŃia sănătăŃii umane

6 Benzen Valoare limită

5 µµµµg/m3 – valoarea limită anuală pentru protecŃia sănătăŃii umane (până la 1 ianuarie 2010)

7 Plumb Valoare limită

0,5 µµµµg/m3 – valoarea limită anuală pentru protecŃia sănătăŃii umane

În reŃeaua manuală de monitorizare au fost prelevate probe pentru determinarea concentraŃiei de amoniac şi pulberi sedimentabile.

Pentru determinarea amoniacului, probele au fost prelevate în soluŃie absorbantă din 2 puncte de prelevare, amplasate în municipiul Braşov, 1 punct în zonă cu trafic intens (str. Iuliu Maniu) şi 1 punct în zonă rezidenŃială (Laboratorul APM Braşov). Probele prelevate zilnic, de luni până vineri, au fost transportate în laborator şi prelucrate pentru a se determina concentraŃia prin spectrofotometrie UV/VIS.

Pentru determinarea pulberilor sedimentabile au fost prelevate probe din 12 puncte amplasate în judeŃul Braşov, în zone rezidenŃiale şi zone în care au impact producătorii de materiale de construcŃi. Probele prelevate au fost transportate în laborator şi prelucrate pentru a se determina concentraŃia prin metoda gravimetrică.

Metodele folosite pentru determinarea poluanŃilor din reŃeaua manuală prevăzute în STAS 12574-87 sunt indicate tabelul 2.2.3.

Tabelul 2.2.3. Metode de determinare a poluanŃilor în reŃeaua manuală de monitorizare

Nr. crt. Poluant Metoda de determinare Standard de

determinare 1 Amoniac spectrofotometrică STAS 10812-76 2 Pulberi sedimentabile gravimetrică STAS 10195-75



34

Prezentarea setului de date disponibile validate de la reŃeaua automată

Aşa cum se poate observa în tabelul 2.2.4 setul de date validate disponibile conŃine un număr de medii orare sau zilnice diferit pentru parametrii monitorizaŃi. Perioadele cu date lipsă sunt inerente în orice program de măsurare pentru monitorizare continuă, oricât de bine ar fi conceput şi operat. Acestea sunt generate de programul de calibrare şi mentenaŃă planificată, de întreruperi în alimentarea cu energie a echipamentelor, variaŃii sau perturbări în funcŃionarea echipamentelor din staŃiile de monitorizare, funcŃionări defectuoase ale echipamentelor de măsurare şi prelevare sau de perioadele în care au fost efectuate intervenŃii tehnice pentru remedierea defecŃinilor / disfuncŃionalităŃilor echipamentelor.

Disponibilitatea datelor validate precum şi valoarea maximă zilnică şi media anuală pentru poluanŃii specifici (SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Pb şi C6H6) monitorizaŃi în fiecare din cele 5 staŃii de monitorizare este prezentată în tabelul 2.2.4.

În majoritate lipsa datelor a fost generată de întreruperile în alimentarea cu energie a echipamentelor şi defecŃiunilor / disfuncŃionalităŃilor echipamentelor de măsurare şi prelevare apărute întâmplător şi distribuite în general pe toată durată anului 2009.

Fiabilitatea analizoarelor este strâns legată de design-ul lor. În timp ce analizoarele pentru măsurarea continuă a CO bazate pe spectroscopia în IR nedispersiv sunt instrumente sigure în funcŃionare, dacă se efectuează regulat operaŃiile de întreŃinere impuse de producător, analizoarele de NOx bazate pe chemiluminiscenŃă sunt mai complicate şi prin urmare funcŃionarea în parametrii normali este mai greu de menŃinut. În consecinŃă disponibilitatea datelor de oxizi de azot a fost mai scăzută, fiind datorată unor perioade lungi în care au fost întâmpinate probleme de funcŃionare a analizoarelor în parametrii optimi.

Datele transmise de analizoare şi senzorii meteo au fost achiziŃionate contiunuu ca medii pe minut în cele cinci staŃii de monitorizare. Aceste valori singulare reprezintă înregistrări ale concentraŃiilor poluanŃilor, care nu oferă informaŃii despre apariŃia poluanŃilor, variaŃiile din timpul anului sau despre intensitatea sau durata unui episod cu concentraŃii mari sau mici de poluant. Pentru a interpreta şi compara datele achiziŃionate, valorile medii pe minut au fost procesate în medii orare. Media orară, influenŃată de vârfurile atipice de concentraŃie de scurtă durată permite identificarea unor cicluri anuale în funcŃie de ciclul de funcŃionare a surselor de emisie şi variaŃia condiŃiilor meteorologice de dispersie.

Pentru a atenua variaŃiile întâmplătoare şi a identifica variaŃiile în timp valorile orare au fost mediate pe diferite perioade: medii mobile pe 8 ore, medii zilnice, sau medii lunare. Pentru anumiŃi poluanŃi, cum ar fi poluanŃii proveniŃi din trafic şi ozonul, care prezintă o variaŃie zilnică sistematică, s-a calculat media fiecărei ore din zi din mediile orare disponibile de-a lungul anului 2009 şi s-a prezentat ciclul zilnic. Pentru a sintetiza informaŃiile referitoare la intervalul de variaŃie a concentraŃiei poluanŃilor a fost calculată frecvenŃa distribuŃiei datelor în diferite domenii de concentraŃii. Rezultatele obŃinute pentru poluanŃii normaŃi sunt prezentate în paragrafele următoare, ca medii lunare, zilnice sau anuale, maxime orare, zilnice şi lunare sau maxime zilnice ale mediei mobile pe 8 ore şi sunt comparate cu obiectivele de calitate indicate în tabelul 2.2.2.



33

Tabelul 2.2.4. Disponibilitatea datelor validate Număr medii ConcentraŃia StaŃia de

monitorizare Tipul staŃiei PoluanŃi monitorizaŃi

orare zilnice maximă orară maximă zilnică media anuală UM

FrecvenŃa depăşirii VL

/PI / VT Dioxid de sulf 4186 179 115,9 17,2 6,7 µg/m3 0%

Monoxid de azot 6473 275 373,5 149,8 22,2 µg/m3 -

Dioxid de azot 6473 275 186,7 125,9 40,8 µg/m3 0%

Oxizi de azot 6473 275 707,1 355,6 74,9 µg/m3 -

Monoxid de carbon 8027 335 5,8 2,4 0,34 mg/m3 0%

Plumb - 192 - 0,380 0,0358 µg/m3 -

Cadmiu - 192 - 3,5 0,47 ng/m3 -

Nichel - 192 - 58,3 5,2 ng/m3 -

PM10 prin gravimetrie - 200 - 67,7 22,4 µg/m3 0%

PM10 prin nefelometrie 4556 175 117,1 78,7 22,4 µg/m3 0%

Braşov 1 B-dul Calea Bucureşti

Trafic

Benzen 4510 185 79,1 8,6 2,56 µg/m3 -

Dioxid de sulf 8016 339 52,9 15,4 6,1 µg/m3 0%



Oxizi de azot 7614 317 918,9 501,2 111,7 µg/m3 -


Ozon 7784 330 155,7 94,5 24,0 µg/m3 0%

PM2,5 prin gravimetrie - 345 - 98,2 15,0 µg/m3 -

PM2,5 prin nefelometrie 8103 332 127,9 74,7 14,3 µg/m3 -

Braşov 2 str. Castanilor

Fond urban

Benzen 6028 248 39,7 15,7 3,54 µg/m3 -



34

Număr medii ConcentraŃia StaŃia de monitorizare

Tipul staŃiei PoluanŃi monitorizaŃi



/PI / VT




Oxizi de azot 6987 294 1071,6 458,0 155,5 µg/m3 -


Ozon 7074 293 135,6 64,0 13,5 µg/m3 0%

Plumb - 302 - 0,247 0,0309 µg/m3 -

Cadmiu - 302 - 10,3 0,84 ng/m3 -

Nnichel - 302 - 59,6 5,3 ng/m3 -

PM10 prin gravimetrie - 303 - 152,7 40,3 µg/m3 12,2%


Braşov 3 B-dul Gării Trafic

Benzen 6965 287 35,6 10,4 3,27 µg/m3 -




Oxizi de azot 4864 196 214,4 102,9 18,6 µg/m3 -


Ozon 6320 261 223,3 150,7 67,57 µg/m3 PI: 0,33%

Plumb - 225 - 0,247 0,0234 µg/m3 -

Cadmiu - 225 - 2,7 0,40 ng/m3 -

Nichel - 225 - 60,6 2,4 ng/m3 -

Braşov 4 Sânpetru

Fond suburban

PM10 prin gravimetrie - 226 - 94,5 20,6 µg/m3 0%



35

Număr medii ConcentraŃia StaŃia de monitorizare

Tipul staŃiei PoluanŃi monitorizaŃi



/PI / VT PM10 prin nefelometrie 4379 171 163,0 105,6 21,8 µg/m3 0%

Benzen 5075 205 27,4 9,6 2,39 µg/m3 -




Oxizi de azot 5304 225 621,6 267,9 80,3 µg/m3 -


Ozon 5784 240 111,7 74,1 29,8 µg/m3 0%


Braşov 5 B-dul VlahuŃă

Fond

industrial

Benzen 4468 181 37,5 7,8 2,49 µg/m3 -



36

CondiŃii meteorologice

ConcentraŃia poluanŃilor măsurată în aerul ambientall depinde de doi factori, emisiile la sol (intensitatea surselor de emisie) şi de condiŃiile meteorologice şi topografia zonei.

Temperatura Temperatura este un parametru care influenŃează semnificativ concentraŃia

poluanŃilor în aerul ambiental. DiferenŃa de temperatură între zi şi noapte, asociată cu temperaturi scăzute favorizează apariŃia inversiunii termice (un strat de aer rece absorbit sub un strat de aer cald) şi acumularea poluanŃilor la nivelul solului. Stratul de inversiune termică acŃionează ca un capac împiedicând dispersia şi transportul poluanŃilor. Mai mult aceste straturi sunt propice formării ceŃei, ca urmare a condensării vaporilor de apă şi a existenŃei poluării sub formă de pulberi, deci uneori şi a smogului.

-20

-10

0

10

20

30

40

01 J

an 20

09

21 J

an 20

09

10 F

eb 2

009

02 M

ar 200

9

22 M

ar 200

9

11 A

pr 20

09

01 M

ay 200

9

21 M

ay 20

09

10 J

un 20

09

30 J

un 200

9

20 Ju

l 200

9

09 A

ug 20

09

29 A

ug 20

09

18 S

ep 200

9

08 O

ct 20

09

28 O

ct 20

09

17 N

ov 20

09

07 D

ec 20

09

27 D

ec 20

09

Ziua din an

Tem

per

atu

ra,

grd

C

Temperatura medie Temperatura minimă Temperatura maximă

Fig. 2.1 EvoluŃia zilnică a temperaturilor în anul 2009 înregistrate în staŃiile de monitorizare

din aglomerarea Braşov

Temperatura medie în anul 2009 a fost de 10,80C şi a variata între -14,80C şi 33,30C, extreme înregistrate în 5 ianuarie 2009 şi 25 iulie 2009.

Umiditatea relativă, precipitaŃiile şi norii Umiditatea atmosferică este un factor care poate acŃiona defavorabil asupra dispersiei şi transportului poluanŃilor, favorizând uneori formarea ceŃii şi chiar a smogului.

0

20

40

60

80

100

120

01 J

an 2

009

26 J

an 2

009

20 F

eb 2

009

17 M

ar 2

009

11 A

pr 2

009

06 M

ay 2

009

31 M

ay 200

9

25 J

un 2

009

20 J

ul 200

9

14 A

ug 2

009

08 S

ep 2

009

03 O

ct 20

09

28 O

ct 20

09

22 N

ov 2

009

17 D

ec 2

009

Ziua din an

Um

idit

atea

rel

ativă,

%

StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5

Fig. 2.2 EvoluŃia zilnică a umiditaŃii relative în anul 2009 înregistrate în staŃiile de

monitorizare din aglomerarea Braşov

Umiditatea relativă în anul 2009 a fost în medie de 72,3 % şi a variat între 34,4% şi 100%, valorile cele mai mici fiind înregistate în perioada aprilie - mai.



37

PrecipitaŃiile contribuie la dispersia şi transportul poluanŃilor în atmosferă, favorizând depunerea acestora pe sol şi în ape.

0

1

1

2

2

3

3

4

4

5

01 J

an 200

9

26 J

an 2

009

20 F

eb 2

009

17 M

ar 2

009

11 A

pr 20

09

06 M

ay 20

09

31 M

ay 20

09

25 J

un 200

9

20 J

ul 200

9

14 A

ug 20

09

08 S

ep 20

09

03 O

ct 20

09

28 O

ct 20

09

22 N

ov 20

09

17 D

ec 20

09

Ziua din an

Cant

itate

de p

recip

itaŃ

ii, m

m/ z

i


Fig. 2.3 EvoluŃia zilnică a precipitaŃiilor în anul 2009 înregistrate în staŃiile de monitorizare

din aglomerarea Braşov

În anul 2009 au fost înregistrate precipitaŃii (inclusiv urme) în aproximativ 50% din perioada anului, cantităŃi importante fiind înregistate în perioada aprilie – mai, respectiv în luna iulie. Valorile cele mai mari au fost înregistrate în 24 aprilie, 30 mai, respectiv 12 iulie 2009.

Norii, ca plafon compact, static şi de joasă altitudine creează un spaŃiu închis, în care dispersia şi transportul poluanŃilor nu sunt favorizate, însă atunci când creează un plafon discontinuu şi în continuă mişcare favorizează fenomenele de dispersie şi transport al poluanŃilor.

Vântul Vântul reprezintă deplasarea orizontală a maselor de aer atmosferic datorită, în

principal, diferenŃelor de presiune între zonele de la suprafaŃa solului, care se resimte până la cca. 1 km altitudine. Parametrii caracteristici vântului sunt viteza şi direcŃia.

Fig. 2.4 DirecŃia vântului în anul 2009 la staŃiile de monitorizare din aglomerarea Braşov



38

Vântul intervine în transportul şi difuzia poluanŃilor, atât prin viteză, cât şi prin direcŃie. Se consideră, convenŃional, vânt dacă viteza curenŃilor de aer este mai mare de 0,5 m/s. Pentu viteze mai mici se consideră calm atmosferic, perioadă în care vântul nu favorizează dispersia şi transportul poluanŃilor. Viteza vântului influenŃează concentraŃia de poluant, atât în extinderea spaŃială a penelor de poluanŃi cât şi la sol. De regulă, concentraŃia poluantului în aerul ambiental este invers proporŃională cu viteza medie a vântului. DirecŃia vântului reprezintă direcŃia de mişcare a maselor de poluanŃi, de aceea un vânt moderat va favoriza dispersia şi transportul poluanŃilor mult mai bine decât unul cu viteza mare, care are tendinŃa de a reŃine poluanŃii la nivelul solului. În general, concentraŃia de poluant pe direcŃia predominantă a vântului este invers proporŃională cu viteza vântului. În anul 2009 au fost înregistrate perioade lungi de calm atmosferic, direcŃia predominantă a vântului a fost în general NE sau NV. Datele provenite de la staŃiile de monitorizare a calităŃii aerului, pentru anul 2009, referitoare la viteza vântului sunt prezentate în tabelul 2.2.5.

Tabelul 2.2.5: Date preivind viteza vântului măsurată la staŃiile de monitorizare

Parametrul StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5 Media anuală pentru viteze ale vântului < 1,5 m/s 0,35 0,57 0,98 0,57

% din timp în care viteza vântului a fost < 1,5 m/s 98,8 92,2 75,7 92,2

Captura de date (%) 99,5 78,9 77,6 78,9

Se observă că viteza vântului a fost mai mică de 1,5 m/s în procent de peste 75% din timp, ceea ce a determinat apariŃia condiŃiilor defavorabile dispersiei poluanŃilor.

Topografia zonei Aglomerarea Braşov este aşezată în depresiunea Bârsei şi este înconjurată de un

lanŃ de munŃi înalŃi care trec de 1750 m, un lanŃ de munŃi scunzi (între 800 şi 1750 m) şi un lanŃ de depresiuni şi dealuri (între 400 şi 750 m). Asocierea acestor trepte de relief generează un spaŃiu închis în care este împiedicată circulaŃia curenŃilor de aer, fiind favorizată recircularea acestora în zona depresionară şi prin urmare acumularea poluanŃilor.

2.2.1. Dioxidul de azot Oxizii de azot sunt gaze foarte reactive, care conŃin azot şi oxigen în cantităŃi

variabile. În staŃii se monitorizează monoxidul de azot (NO), gaz incolor şi inodor, dioxidul de azot (NO2), gaz de culoare brun-roşcat cu miros puternic înecăcios şi NOx.

Oxizii de azot se formează la temperaturi înalte în procesul de ardere al combustibililor, cel mai adesea rezultând din traficul rutier şi activităŃile de producere a energiei electrice şi termice din combustibili fosili.

În funcŃie de tipul lor, concentraŃia şi perioada de expunere oxizii de azot au diferite efecte asupra sănătăŃii umane. Gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot. Prin expunere la concentraŃii reduse de oxizi de azot este afectat Ńesutul pulmonar, iar la concentraŃii ridicate expunerea este fatală. Expunerea pe termen lung la o concentraŃie redusă produce dificultăŃi în respiraŃie, iritaŃii ale căilor respiratorii, disfuncŃii ale plămânilor şi emfizem pulmonar prin distrugerea Ńesuturilor pulmonare. Copiii sunt cei mai afectaŃi de expunerea la oxizi de azot.

Expunerea vegetaŃiei la oxizii de azot produce vătămarea plantelor, prin albirea sau moartea Ńesuturilor vegetale şi reducerea ritmului de creştere a acestora.

Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide,



39

deteriorarea calităŃii apei, acumularea nitraŃilor la nivelul solului, intensificarea efectului de seră şi reducerea vizibilităŃii în zonele urbane. De asemenea, provoacă deteriorarea Ńesăturilor, erodarea monumentelor, corodarea metalelor şi decolorarea vopselelor.

Disponibiitatea datelor şi rezultatele monitorizării dioxidului de azot în aglomearea Braşov, în anul 2009 sunt prezentate în tabelul 2.2.1.1:

Tabelul 2.2.1.1. Disponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării NO2

StaŃia BV1 – B-dul Calea Bucureşti - staŃie de trafic

Luna Număr de

medii orare validate

Procentul de date validate

Număr depăşiri a VL orare de 217µg/m3

FrecvenŃa depăşirii

Valoare medie, µg/m3

Ianuarie 638 85,8% 0 0,00% 68,2 Februarie 589 79,2% 0 0,00% 58,3 Martie 668 89,8% 0 0,00% 48,0 Aprilie 564 75,8% 0 0,00% 35,1 Mai 718 96,5% 0 0,00% 26,6 Iunie 222 29,8% 0 0,00% 24,8 Iulie 551 74,1% 0 0,00% 29,4 August 621 83,5% 0 0,00% 29,9 Septembrie 631 84,8% 0 0,00% 35,9 Octombrie 462 62,1% 0 0,00% 36,8 Noiembrie 681 91,5% 0 0,00% 42,9 Decembrie 128 17,2% 0 0,00% 47,2

StaŃia BV2 - Castanilor - staŃie de fond urban

Luna Număr de



Număr depăşiri a VL orare de 217 µg/m3




StaŃia BV3 - B - dul Gării - staŃie de trafic

Luna Număr de






Ianuarie 509 68,4% 2 0,39% 99,3 Februarie 617 82,9% 2 0,32% 100,7 Martie 692 93,0% 0 0,00% 85,3 Aprilie 382 51,3% 0 0,00% 77,3 Mai 479 64,4% 0 0,00% 54,6 Iunie 703 94,5% 0 0,00% 50,6



40

Iulie 726 97,6% 0 0,00% 45,8 August 376 50,5% 0 0,00% 45,8 Septembrie 689 92,6% 0 0,00% 50,5 Octombrie 728 97,8% 0 0,00% 46,6 Noiembrie 703 94,5% 0 0,00% 53,2 Decembrie 383 51,5% 0 0,00% 57,0

StaŃia BV4 - Sânpetru - staŃie de fond suburban

Luna Număr de







StaŃia BV5 - VlahuŃă - staŃie de fond industrial

Luna Număr de







Conform datelor prezentate în tabelul 2.2.1.1 la cele cinci staŃii de monitorizare

valorile medii orare înregistrate sunt mai mici decât valoarea de 233 µg/m3 corespunzătoare valorii limită orară pentru protecŃia sănătăŃii umane la care se adaugă marja de toleranŃă aferentă anului 2009 cu excepŃia unei valori înregistrate la staŃia BV2 şi a patru valori înregistrate la staŃia BV3.

EvoluŃia maximelor lunare ale mediilor orare de NO2 înregistrate în anul 2009 şi calculate în baza datelor disponibile validate pentru cele cinci staŃii de monitorizare este prezentată în fig. 2.2.1.1.



41

0

50

100

150

200

250

300

ianuar

ie

febru

arie

martie

aprili

emai

iunie iulie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Luna din an

Co

nce

ntr

aŃia

max

imă

ora

ră d

e N

O2,

ug

/mc

StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5

Fig. 2.2.1.1: EvoluŃia lunară a maximelor orare în anul 2009 Conform datelor prezentate în fig. 2.2.1.1 valorile medii orare înregistrate la cele

cinci staŃii de monitorizare în anul 2009 sunt mai mici decât pragul de alertă pentru NO2 de 400 µg / m3.

Trebuie menŃionat faptul că în legislaŃia în vigoare referitoare la calitatea aerului ambiental este permis un număr maxim de 18 depăşiri ale valorii limită orară într-un an calendaristic, în fiecare punct de monitorizare.

Conform datelor prezentate în tabelul 2.2.1.1 şi fig. 2.2.1.1 se observă că valorile medii care au depăşit valoarea limită orară au fost înregistrate la staŃiile BV2 şi BV3 în luna ianuarie şi februarie. ConcentraŃiile mari au fost cauzate de condiŃiile locale – emisie şi condiŃii meteo - care au favorizat acumularea NO2 pentru scurt timp. Valorile medii orare de NO2 înregistrate în acelaşi interval de timp la celelalte staŃii de monitorizare au fost mai mici decât valoarea limită orară pentru protecŃia sănătăŃii umane.

EvoluŃia mediilor lunare de NO2 înregistrate în anul 2009 şi calculate în baza datelor disponibile validate pentru cele cinci staŃii de monitorizare este prezentată în Fig. 2.2.1.2.

020406080

100120

ianua

rie

febru

arie

martie

aprili

emai

iunie

iulie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Luna din an

Co

nce

ntr

aŃia

lun

ară

de

NO

2,

ug

/mc


Fig. 2.2.1.2. EvoluŃia mediilor lunare de NO2 în anul 2009

ConcentraŃiile de NO2 prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele

de încălzire a populaŃiei funcŃionează intens şi variază într-un interval îngust în perioada martie - septembrie.

În fig. 2.2.1.3, fig. 2.2.1.4 şi fig. 2.2.1.5 este prezentat ciclul zilnic al dioxidului de azot, respectiv monoxidului de azot calculat din mediile oare disponibile validate pentru anul 2009 pentru zilele lucrătoare şi zilele de week-end în Municipiul Braşov şi în Sânpetru.



42

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Ora din zi

Conce

ntraŃ

ia m

edie

ora

ră d

e

NO

2, u

g/m

c

Zile lucrătoare în perioada de vară Zile lucrătoare în perioada de iarnă

Weekend în perioada de vară Weekend în perioada de iarnă

Fig. 2.2.1.3. Ciclul zilnic al NO2 în Braşov

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Zile lucrătoare în perioada de vară Zile lucrătoare în perioada de iarnă

Weekend în perioada de vară Weekend în perioada de iarnă

Fig. 2.2.1.4. Ciclul zilnic al NO în Braşov

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23

Ora din zi

Conce

ntr

aŃia

med

ie

ora

ră d

e N

O2,

ug/m

c

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

Conce

ntr

aŃia

med

ie

ora

ră d

e N

O, u

g/m

c

NO2 - Sânpetru în perioada de vara NO2 - Sânpetru în perioada de iarnă

NO Sânpetru în perioada de vara NO Sânpetru în perioada de iarnă

Fig. 2.2.1.5. Ciclul zilnic al oxizilor de azot în Sânpetru

Conform datelor prezentate în graficele anterioare se observă că în perioada rece

în care funcŃionează sistemele de încălzire a populaŃiei şi traficul auto este mai intens concentraŃiile de NO2 şi NO sunt mai mari. În Sânpetru valorile concentraŃiilor sunt mai mici, fiind favorizată prezenŃa NO2 în aerul ambiental.

Ciclul zilnic al NO şi NO2 evidenŃiază un nivel de fond scăzut pentru oxizii de azot şi apariŃia picurilor pentru NO în timpul săptămânii în perioada 8 am – 12 am ca urmare a intensificării emisiilor şi condiŃiilor meteo, care au favorizat acumularea poluanŃilor. EvoluŃia concentraŃiei de NO2 prezintă un minim în perioada în care intensitatea radiaŃiilor solare este mai mare, când este favorizată consumarea NO2 şi formarea fotochimică a ozonului troposferic, precum şi a unui maxim în timpul serii ca urmare a oxidării NO cu O3.



43

În fig. 2.2.1.6 şi fig. 2.2.1.7 este prezentat ciclul zilnic al dioxidului de azot, respectiv monoxidului de azot calculat din mediile oare disponibile validate pentru anul 2009, pentru cele cinci staŃii de monitorizare.

0102030405060708090

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Ora di zi

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie o

rară

de

NO

2, u

g/m

c


Fig. 2.2.1.6. Ciclul zilnic al NO2

0

20

40

60

80

100

120

140

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Ora din zi

Conce

ntraŃia

medie

ora

ră d

e

NO

, ug/m

c


Fig. 2.2.1.7. Ciclul zilnic al NO EvoluŃia mediilor orare prezentate în fig. 2.2.1.3 şi 2.2.1.4 indică faptul că traficul

rutier este principala sursă responsabilă pentru prezenŃa oxizilor de azot în aerul ambiental în zona staŃiilor de monitorizare din municipiul Braşov. Valorile prezintă un maxim în intervalul orar în care traficul este mai intens. În urma proceselor de ardere a combustibililor se formează un amestec de NO şi NO2, în care aproximativ 90% este NO. Deşi este emis direct de surse într-o proporŃie mică, NO2 se formează în atmosferă prin oxidarea NO produs la arderea combustibililor fosili cu O3 troposferic prezent în atmosferă. Valorile prezintă un minim în jurul prânzului, când sunt intensificate reacŃiile de fotoliză a NO2.

Conform datelor prezentate în figurile anterioare valorile cele mai mari au fost înregistrate la staŃiile amplasate în zone cu trafic intens. Valorile înregistrate la staŃia BV4 Sânpetru sunt mai mici decât cele înregistrate la staŃiile de monitorizare din Municipiul Braşov, indicând faptul că aerul ambiental din zona monitorizată, situată la periferia aglomerării are o calitate mai bună în raport cu concentraŃia de oxizi de azot.

În tabelul 2.2.1.2 este prezentată distribuŃia frecvenŃei datelor pentru mediile orare disponibile de NO2 înregistrate la cele 5 staŃii de monitorizare în anul 2009 şi valoarea maximă orară.

Datele prezentate în tabelul 2.2.1.2 indică faptul că toate valorile medii orare achiziŃionate la staŃia BV4 Sânpetru au fost mai mici decât PIE, pragul inferior de evaluare raportat la valoarea limită orară aferentă anului 2009 de 108,5µg/m3. Majoritatea valorilor medii orare înregistrate la staŃiile de monitorizare din municipiul Braşov au fost mai mici decât PIE. Domeniul de variaŃie al mediilor orare a fost larg, între valori minime apropiate



44

de limita de detecŃie a analizorului şi valori maxime înregistrate în timpul unor episoade scurte cu concentraŃii mari de NO2 generate de acumularea poluantului în zona staŃiilor de monitorizare.

Tabelul 2.2.1.2. DistribuŃia mediilor orare de NO2 achiziŃionate în anul 2009

Domeniul de concentraŃie StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5

Sub PIE (PIE = 108,5 µg/m3) 97,23% 93,38% 91,44% 100,00% 97,27%

Între PIE şi PSE (PSE= 151,9 µg/m3) 2,44% 5,58% 7,26% 0,00% 2,49%

Între PSE şi VL + MT (VL+MT=217 µg/m3) 0,32% 1,02% 1,25% 0,00% 0,25%

Peste VL+MT (VL+MT=217 µg/m3) 0,00% 0,01% 0,06% 0,00% 0,00%

ConcentraŃia maximă orară, µg/m3 186,7 243,0 259,0 92,2 177,2

Numărul de depăşiri ale PIE, PSE – pragul inferior / superior de evaluare –

raportate la valoarea limită orară şi VL + MT – valoarea limită orară la care se adaugă marja de tolereanŃă aferentă anului 2009, care au fost înregistrate la staŃiile din aglomerarea Braşov sunt indicate în tabelul 2.2.1.3.

Tabelul 2.2.1.3 Număr depăşiri PIE, PSE şi VL + MT în anul 2009

Număr depăşiri PIE

Număr depăşiri PSE

Număr depăşiri VL + MT StaŃia de

monitorizare înregistrat permis înregistrat permis înregistrat permis

StaŃia BV1 179 18 21 18 0 18

StaŃia BV2 504 18 79 18 1 18

StaŃia BV3 598 18 91 18 4 18

StaŃia BV4 0 18 0 18 0 18

StaŃia BV5 145 18 13 18 0 18 Valorile indicate în tabelul 2.2.1.3 indică faptul că pentru a evalua calitatea aerului

ambiental în aglomerarea Braşov sunt obligatorii măsurătorile în puncte fixe efectuate în staŃiile de monitorizare.

Valorile concentraŃiei medii anuale de NO2 calculate în baza datelor achiziŃionate la staŃiile de monitorizare din aglomerarea Braşov în anul 2009 sunt prezentate în tabelul 2.2.1.4.

Tabelul 2.2.1.4: Valorile concentraŃiei medii anuale de NO2

StaŃia de monitorizare StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5

ConcentraŃia medie anuală de NO2, µg/m3

40,8 54,4 63,2 13,1 44,5

Conform datelor din tabelul anterior se observă că valori mai mari decât valoarea

limită anuală pentru potecŃia sănătăŃii umane, aferentă anului 2009 de 43,3µg/m3 au fost înregistrate la staŃiile BV2, BV3 şi BV5. Valoarea medie înregistată la staŃia BV1 a fost mai mare decât PSE raportat la valoarea medie anuală de 34,6µg/m3, iar valoarea înregistrată la staŃia BV4 a fost mai mică decât PIE raportat la valoarea medie anuală de 28,1 µg/m3.



45

Aceste date confirmă necesitatea evaluării calităŃii aerului ambiental prin măsurători în puncte fixe.

Având în vedere disponibilitatea datelor, distribuŃia pe anotimpuri şi captura de date este posibil ca valorile estimate să nu fie reprezentative pentru perioadele de mediere indicate.

2.2.2. Dioxidul de sulf Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu miros pătrunzător care

irită ochii şi căile respiratorii. Poate să provină din surse naturale (erupŃiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaŃia bacteriană în zonele mlăştinoase, oxidarea gazului cu conŃinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei) şi surse antropice (sistemele de încălzire a populaŃiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale-siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric, industria celulozei şi hârtiei - şi din emisiile provenite de la motoarele diesel în mai mică proporŃie).

În funcŃie de concentraŃie şi perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătăŃii umane. Expunerea la o concentraŃie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca afecŃiuni severe ale căilor respiratorii, în special persoanelor cu astm, copiilor, vârstnicilor şi persoanelor cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentraŃie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecŃii ale tractului respirator.

Dioxidul de sulf contribuie la acidifierea precipitaŃiilor, având efecte toxice asupra solului şi vegetaŃiei, în special asupra pinului, legumelor, ghindei roşii şi negre, frasinului alb, lucernei şi murei. Creşterea concentraŃiei de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor şi erodarea monumentelor.

Disponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării dioxidului de sulf în aglomearea Braşov, în anul 2009 sunt prezentate în tabelul 2.2.2.1:

Tabelul 2.2.2.1. Disponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării SO2

StaŃia BV1 - Calea Bucureşti - staŃie de trafic

Luna Număr de



Număr depăşiri a VL orare de 350 µg/mc


Valoare medie, µg/mc

Ianuarie 693 93,1% 0 0,0% 9,14 Februarie 36 4,8% 0 0,0% 6,51 Martie 0 0,0% 0 0,0% 0,00 Aprilie 129 17,3% 0 0,0% 9,90 Mai 0 0,0% 0 0,0% 0,00

Iunie 0 0,0% 0 0,0% 0,00

Iulie 12 1,6% 0 0,0% 5,09 August 549 73,8% 0 0,0% 5,10 Septembrie 668 89,8% 0 0,0% 4,23 Octombrie 704 94,6% 0 0,0% 6,54 Noiembrie 685 92,1% 0 0,0% 7,16 Decembrie 710 95,4% 0 0,0% 7,25


Luna Număr de






Ianuarie 580 78,0% 0 0,0% 8,43 Februarie 639 85,9% 0 0,0% 7,05



46

Martie 709 95,3% 0 0,0% 5,90 Aprilie 655 88,0% 0 0,0% 6,94 Mai 475 63,8% 0 0,0% 6,75 Iunie 702 94,4% 0 0,0% 5,59 Iulie 726 97,6% 0 0,0% 4,76 August 715 96,1% 0 0,0% 4,85 Septembrie 706 94,9% 0 0,0% 5,18 Octombrie 712 95,7% 0 0,0% 5,45 Noiembrie 706 94,9% 0 0,0% 6,58 Decembrie 691 92,9% 0 0,0% 6,48


Luna Număr de








Luna Număr de








Luna Număr de






Ianuarie 677 91,0% 0 0,0% 5,85 Februarie 635 85,3% 0 0,0% 4,51



47

Martie 479 64,4% 0 0,0% 4,57 Aprilie 616 82,8% 0 0,0% 7,05 Mai 718 96,5% 0 0,0% 3,72 Iunie 523 70,3% 0 0,0% 4,82 Iulie 111 14,9% 0 0,0% 5,49 August 0 0,0% 0 0,0% 0,00 Septembrie 128 17,2% 0 0,0% 3,28 Octombrie 714 96,0% 0 0,0% 3,52 Noiembrie 705 94,8% 0 0,0% 4,53 Decembrie 677 91,0% 0 0,0% 5,17

Conform datelor prezentate în tabelul 2.2.2.1 la cele cinci staŃii de monitorizare

valorile medii orare înregistrate sunt mai mici decât valoarea limită orară pentru protecŃia sănătăŃii umane de 350 µg/m3 şi pragul de alertă pentru SO2 de 500 µg/m3.

EvoluŃia maximelor lunare ale mediilor orare de SO2 înregistrate în anul 2009 şi calculate în baza datelor disponibile validate pentru cele cinci staŃii de monitorizare este prezentată în Fig. 2.2.2.1.

020406080

100120140160

ianua

rie

febru

arie

martie

aprili

emai

iunie

iulie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Luna din an

Co

nce

ntr

aŃia

max

imă

ora

ră d

e S

O2,

ug

/mc


Fig. 2.2.2.1. EvoluŃia maximelor lunare ale mediilor orare de SO2 în anul 2009

Conform datelor prezentate în tabelul 2.2.2.1 şi Fig. 2.2.2.1 se observă că

valorarile maxime ale mediilor orare au fost înregistrate în luna aprilie. ConcentraŃiile mari înregistrate au fost cauzate de condiŃiile locale – topografie, emisie şi condiŃii meteo - care au favorizat acumularea SO2 pentru scurt timp. Valorile maxime ale mediilor orare de SO2 înregistrate în intervalul mai – septembrie au fost mult mai mici decât valoarea limită orară pentru protecŃia sănătăŃii umane.

EvoluŃia valorilor maxime lunare pentru concentraŃia medie zilnică înregistrată în anul 2009 şi calculate în baza datelor disponibile validate pentru cele cinci staŃii de monitorizare este prezentată în fig. 2.2.2.2.

Conform datelor prezentate în fig. 2.2.2.2 valorile medii zilnice înregistrate în anul 2009 sunt mai mici decît valoarea limită zilnică pentru protecŃia sănătăŃii umane de 125 µg/m3, valoarea pragului superior de evaluare raportat la valoarea limită zilnică de 75 µg/m3 şi pragul inferior de evaluare raportat la valoarea medie zinică de 50 µg/m3. Cele mai mari valori au fost înregistrate înregistrate în luna aprilie, ca urmare a condiŃiilor locale care au favorizat acumularea poluantului în zona staŃiilor de monitorizare.

Având în vedere aceste date evaluarea calităŃii aerului pentru SO2 se poate realiza prin modelare, dar pentru a obŃine informaŃii în timp real în episoadele scurte cu concentraŃii mari de SO2 necesare pentru a se lua măsuri de gestionare a calitatea aerului, dacă se înregistrează eventuale depăşiri ale pragului de alertă este necesară folosirea combinată a modelelării cu măsurătorile efectuate în puncte fixe.



48

05

1015202530

ianua

rie

febru

arie

martie

aprili

emai

iunie

iulie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Luna din an

Co

nce

ntr

aŃia

max

imă

ziln

ică

de

SO

2, u

g/m

c


Fig. 2.2.2.2. EvoluŃia maximelor lunare ale mediilor zilnice de SO2 în anul 2009

EvoluŃia mediilor lunare de SO2 înregistrate în anul 2009 şi calculate în baza datelor

disponibile validate pentru cele cinci staŃii de monitorizare este prezentată în Fig. 2.2.2.3.

0

2

4

6

8

10

12

Ianua

rie

Febru

arie

Martie

Aprilie Mai

Iunie

Iulie

Augus

t

Septem

brie

Octombr

ie

Noiembr

ie

Decem

brie

Luna din an

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie lu

nară

de

SO

2, u

g/m

c


Fig. 2.2.2.3. EvoluŃia mediilor lunare de SO2 în anul 2009

ConcentraŃiile de SO2 prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele

de încălzire a populaŃiei care nu utilizează gaz metan funcŃionează intens. Valorile concentraŃiei medii anuale de SO2 calculate în baza datelor achiziŃionate la

staŃiile de monitorizare din aglomerarea Braşov în anul 2009 sunt prezentate în tabelul 2.2.2.2.

Tabelul 2.2.2.2: Valorile concentraŃiei medii anuale de SO2

StaŃia de monitorizare StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5 ConcentraŃia medie anuală de SO2, µg/m3 6,73 6,09 6,51 5,37 4,81

Conform datelor din tabelul anterior se observă că valorile concentraŃiilor medii

anuale înregistrate la cele 5 staŃii de monitorizare din aglomerarea Braşov sunt mici. Având în vedere disponibilitatea datelor, distribuŃia pe anotimpuri şi captura de date

este posibil ca valorile estimate să nu fie reprezentative pentru perioadele de mediere indicate.

2.2.3. Pulberi în suspensie

Pulberile în suspensie sunt poluanŃi primari eliminaŃi în atmosferă din surse naturale

(erupŃii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului) sau surse antropice (activităŃi industriale, procese de combustie, traficul rutier) şi poluanŃi secundari formaŃi în urma reacŃiilor chimice din atmosferă în care sunt implicaŃi alŃi poluanŃi primari



49

ca SO2, NOx şi NH3. Particulele care au diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm formează fracŃia PM10

a pulberilor în suspensie. Efectul PM10 asupra sănătăŃii umane, în special asupra aparatului respirator, este

influenŃat de dimensiunea şi compoziŃia chimică a particulelor. Particulele mari sunt oprite în nări, unde aderă la mucus sau în gât, provocând iritaŃii ale căilor respiratorii, dar de unde pot fi eliminate. Particulele mai mici de 1 µm ajung în alveolele pulmonare unde se depun şi de unde pot trece în sânge, provocând inflamaŃii şi intoxicaŃii, în funcŃie de compoziŃia chimică. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Poluarea cu pulberi accentuează simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăŃi în respiraŃie.

Disponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării automate a pulberilor în suspensie fracŃia PM10 în aglomearea Braşov prin metoda nefelometriei ortogonale şi metoda de referinŃă gravimetrică pentru anul 2009 sunt prezentate în tabelul 2.2.3.1 respectiv 2.2.3.2. Factorul de echivalenŃa al celor două metode se va determina în conformitate cu prevederile legale specifice în vigoare. Tabelul 2.2.3.1: Diponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării pulberilor în suspensie,

fracŃia PM10 prin metoda nefelometriei ortogonale StaŃia BV1 - Calea Bucureşti - staŃie de trafic

Luna

Număr de medii zilnice

validate


Număr depăşiri a VL zilnică de 50

µg/mc



Mai 3 9,7% 0 0,00% 17,5 Iunie 25 83,3% 0 0,00% 25,4 Iulie 27 87,1% 0 0,00% 21,2 August 26 83,9% 0 0,00% 19,8 Septembrie 22 73,3% 0 0,00% 20,8 Octombrie 30 96,8% 0 0,00% 19,2 Noiembrie 20 66,7% 0 0,00% 23,1 Decembrie 22 71,0% 1 4,55% 27,4


Luna


validate



µg/mc




StaŃia BV4 – Sânpetru - staŃie de fond suburban



50

Luna


validate



µg/mc





Luna


validate



µg/mc




Tabelul 2.2.3.2: Disponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării pulberilor în suspensie,

fracŃia PM10 prin metoda de referinŃă gravimetrică StaŃia BV1 - Calea Bucureşti - staŃie de trafic

Luna Număr de

medii zilnice validate


Număr depăşiri a VL zilnică de

50 µg/mc



Iunie 24 80,0% 0 0,00% 17,9 Iulie 29 93,5% 0 0,00% 17,4 August 30 96,8% 0 0,00% 21,6 Septembrie 30 100,0% 0 0,00% 22,8 Octombrie 30 96,8% 0 0,00% 19,8 Noiembrie 28 93,3% 5 17,86% 31,7 Decembrie 29 93,5% 3 10,34% 25,5




51

Luna Număr de




50 µg/mc




StaŃia BV4 – Sânpetru - staŃie de fond suburban

Luna Număr de




50 µg/mc




Conform datelor prezentate în tabelele anterioare au fost înregistrate medii zilnice mai mari decât valoarea limită zilnică pentru protecŃia sănătăŃii umane de 50µg/m3, cele mai mari valori fiind înregistrate la staŃia de trafic, BV3 B-dul Gării. Trebuie menŃionat faptul că în legislaŃia în vigoare referitoare la calitatea aerului ambiemtal este permis un număr maxim de 35 depăşiri ale valorii limită zilnice într-un an calendaristic, în fiecare punct de monitorizare.

Există mai multe surse care contribuie la apariŃia particulelor în suspensie, cum ar fi arderea incompletă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, alte processe de combustie (arderi pentru încălzirea rezidenŃială, incinerarea deşeurilor, etc), procese industriale (prelucrarea metalelor), dar trebuie avute în vedere şi fenomele de transport a PM la distanŃă, resuspensia particulelor în urma tratări carosabilului cu nisip sau sare, gradul de curăŃenie al drumurilor şi al autovehiculelor, precum şi sursele naturale. Pentru o identificare mai precisă este necesară cunoaşterea compoziŃiei chimice a fracŃiilor de pulberi în suspensie.

EvoluŃia mediilor lunare de PM10 înregistrate prin metoda gravimetrică de referinŃă şi automată în anul 2009 şi calculate în baza datelor disponibile validate pentru cele cinci staŃii de monitorizare este prezentată în Fig. 2.2.3.1.



52

010203040506070

ianuar

ie

febru

arie

martie

aprili

emai

iunie iulie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Luna din an

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie lu

nară

de

PM

10, u

g/m

c

StaŃia BV1 - automat StaŃia BV3 - automat StaŃia BV4 - automat

StaŃia BV5 - automat StaŃia BV1 - gravimetric StaŃia BV3 - gravimetric

StaŃia BV4 - gravimetric

Fig. 2.2.3.1: EvoluŃia mediilor lunare de PM10 în anul 2009

ConcentraŃiile de PM10 calculate din datele disponibile validate pentru anul 2009

prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populaŃiei funcŃionează intens şi stabilitatea atmosferică este mai mare. Cele mai mari valori au fost înregistrate la staŃiile amplasate în zone cu trafic intens.

EvoluŃia mediilor zilnice de PM10 calculate în baza datelor achiziŃionate prin metoda gravimetrică de referinŃă şi automată înregistrate în anul 2009 în cele cinci staŃii de monitorizare este prezentată în fig. 2.2.3.2.

020406080

100120140160180

01 Ja

n 200

9

26 Ja

n 200

9

20 F

eb 20

09

17 M

ar 20

09

11 A

pr 20

09

06 M

ay 20

09

31 M

ay 20

09

25 Ju

n 200

9

20 Ju

l 200

9

14 A

ug 20

09

08 S

ep 20

09

03 O

ct 20

09

28 O

ct 20

09

22 N

ov 20

09

17 D

ec 20

09

Ziua din an

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie z

ilnică

de

PM

10, u

g/m

c

StaŃia BV1 - nefelometric StaŃia BV3 - nefelometric StaŃia BV4 - nefelometric

StaŃia BV5 - nefelometric VL StaŃia BV1 - gravimetric

StaŃia BV3 - gravimetric StaŃia BV4 - gravimetric

Fig. 2.2.3.2. EvoluŃia mediilor zilnice de PM 10 în anul 2009

Din fig. 2.2.3.2 se observă că în perioada de vara valorile înregistrate au fost mai

mici decât în perioada de iarnă şi la staŃiile amplasate în zone cu trafic intens au fost măsurate cele mai mari valori.

În tabelul 2.2.3.3 este prezentată distribuŃia frecvenŃei datelor pentru mediile zilnice disponibile de PM10 înregistrate prin metoda le la cele 5 staŃii de monitorizare în anul 2009 şi valoarea maximă zilnică.

Datele prezentate în tabelul 2.2.3.3 indică faptul că peste 50% din valorile medii zilnice achiziŃionate la cele patru staŃiii de monitorizare au fost mai mici decât PSE, pragul inferior de evaluare raportat la valoarea limită zilnică de 30µg/m3. Domeniul de variaŃie al mediilor orare a fost larg, între valori minime apropiate de limita de detecŃie a analizorului şi valori maxime înregistrate în timpul unor episoade scurte cu concentraŃii mari de PM10 generate de acumularea poluantului în zona staŃiilor de monitorizare.



53

Tabelul 2.2.3.3: DistribuŃia mediilor zilnice de PM10 achiziŃionate în anul 2009

StaŃia BV1 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5 Domeniul de concentraŃie gravimetric automatic gravimetric automatic gravimetric automatic automatic

sub PIE =20µg/m3 51,5% 42,3% 12,2% 37,1% 56,6% 60,2% 81,7% PIE =20 µg/m3....... PSE = 30 µg/m3

24,0% 44,0% 20,8% 28,2% 25,7% 18,1% 11,3%

PSE = 30 µg/m3...... VL = 50 µg/m3

20,5% 13,1% 43,2% 25,0% 12,8% 12,9% 5,2%

peste 50 µg/m3 4,0% 0,6% 23,8% 9,6% 4,9% 8,8% 1,9% ConcentraŃia maximă

zilnică, µg/m3 67,7 78,7 152,7 103,5 94,5 105,6 66,7

Notă: este posibil ca valorile prezentate să nu fie reprezentative pentru tot anul, având în vedere distribuŃia pe anotimpuri şi captura datelor

Numărul de depăşiri ale PIE, PSE – pragul inferior / superior de evaluare –

raportate la valoarea limită orară şi VL - valoarea limită pentru media zilnică înregistrate la staŃiile din aglomerarea Braşov sunt indicate în tabelul 2.2.3.4.

Tabelul 2.2.3.4: Număr depăşiri PIE, PSE şi VL în anul 2009

StaŃia Număr depăşiri PIE Număr depăşiri PSE Număr depăşiri VL

înregistrat înregistrat înregistrat Gravim Automat

permis Gravim Automat

permis Gravim Automat

permis

StaŃia BV1 97 101 7 49 24 7 8 1 35 StaŃia BV3 266 176 7 203 97 7 72 27 35 StaŃia BV4 98 68 7 40 37 7 11 15 35 StaŃia BV5* - 39 7 - 15 7 - 4 35 *Notă: la staŃia BV5 nu se determină gravimetric fracŃia PM10 din pulberile în suspensie

Valorile indicate în tabelul 2.2.3.4 indică faptul că pentru a evalua calitatea aerului

ambiental în aglomerarea Braşov sunt obligatorii măsurătorile în puncte fixe efectuate în staŃiile de monitorizare.

Valorile concentraŃiei medii anuale de PM10 calculate în baza datelor achiziŃionate la staŃiile de monitorizare din aglomerarea Braşov prin nefelometrie ortogonală şi gravimetrie în anul 2009 sunt prezentate în tabelul 2.2.3.4.

Tabelul 2.2.3.4. Valorile concentraŃiei medii anuale de PM10

StaŃia de monitorizare StaŃia BV1 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5 Nefelometrie ConcentraŃia medie anuală de PM10, µg/m3 22,1 27,5 21,5 14,2

Gravimetrie ConcentraŃia medie anuală de PM10, µg/m3 22,4 40,3 20,6 -

Conform datelor din tabelul anterior se observă că la staŃia BV3 a fost înregistrată o

concentraŃie medie anuală apropiată de valoarea limită anuală pentru potecŃia sănătăŃii umane 40 µg/m3 la determinarea prin metoda gravimetrică de referinŃă. La staŃiile BV1 şi BV4 valorile înregistrate prin metoda gravimetrică au fost între PIE raportat la valoarea medie anuală de 20 µg/m3 şi PSE raportat la valoarea medie anuală de 28 µg/m3. La staŃia BV5 valoarea medie anuală a fost mai mică decât PIE raportat la valoarea medie anuală de 20 µg/m3. Aceste date confirmă necesitatea evaluării calităŃii aerului ambiental prin măsurători în puncte fixe.



54


Pentru a stabili indicatorul mediu de expunere la PM 2,5, în aglomerarea Braşov, în staŃia de fond urban BV2 – str. Castanilor, începând cu 1 ianuarie 2009 s-a măsurat concentraŃia fracŃiei PM 2,5 din pulberile în suspensie. Măsurarea concentraŃiei s-a realizat prin 2 metode: metoda de referinŃă gravimetrică şi metoda automată prin nefelometrie ortogonală, pentru care, conform legislaŃiei în vigoare, trebuie determinată echivalenŃa metodei. Rezultatele monitorizării fracŃiei PM 2,5 din pulberile în suspensie în staŃia de fond urban BV2, în anul 2009 sunt prezentate în tabelul 2.2.3.5:

Tabelul 2.2.3.5. Rezultatele monitorizării pulberilor în suspensie, fracŃia PM 2,5

Metoda gravimterică Captura de date: 94,5%

Metoda automată Captura de date: 91,0% Nr.

crt. StaŃia de

monitorizare Valoarea medie anuală, µg/m3

Valoarea maximă a mediei zilnice, µg/m3

Valoarea medie anuală, µg/m3

Valoarea maximă a mediei zilnice, µg/m3

1 StaŃia fond urban BV2 – Castanilor

15,0 98,2 14,3 74,7

EvoluŃia comparativă a mediilor zilnice de PM 2,5 măsurate prin metoda

gravimetrică şi metoda automată prin nefelometrie ortogonală, înregistrate în anul 2009 în staŃia de fond urban BV2 este prezentată în fig. 2.2.3.3.

0

20

40

60

80

100

120

01 Ja

n 20

09

26 Ja

n 20

09

20 F

eb 20

09

17 M

ar 2

009

11 A

pr 2

009

06 M

ay 2

009

31 M

ay 200

9

25 Ju

n 200

9

20 Ju

l 200

9

14 A

ug 20

09

08 S

ep 20

09

03 O

ct 20

09

28 O

ct 20

09

22 N

ov 2

009

17 D

ec 20

09

Ziua din an

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie z

ilnică

de

PM

2,5,

u

g/m

c

netoda gravimetrică metoda automată

Fig. 2.2.3.3. EvoluŃia comparativă a mediilor zilnice de PM 2,5 în anul 2009

Factorul de echivalenŃa al celor două metode se va determina în conformitate cu

prevederile legale specifice în vigoare. La interpretarea valorilor trebuie avut în vedere faptul că această staŃie datorită

amplasării în apropierea a două artere de trafic, ocazional se comportă ca o staŃie de trafic.

2.2.4. Metale grele

Metalele grele sunt considerate în general metalele care au densitatea mai mare de

4 – 5 g/cm3. Acestea se găsesc în aerul ambiental sub formă de aerosoli, a căror dimensiune influenŃează remanenŃa în atmosferă şi implicit posibilitatea de a fi transportaŃi la distanŃă. Metalele grele provin din surse antropice: procese metalurgice neferoase, arderi ale combustibililor pentru obŃinerea energiei, arderea combustibililor în motoarele autovehiculelor, incinerarea deşeurilor. Metalele grele se pot acumula şi pot afecta funcŃia sistemul nervos, funcŃia renală, hepatică şi sistemul respirator.



55

Metalele grele se acumulează în plante şi pot să înlocuiească ionii metalici esenŃiali, pot să inducă blocaje ale unor funcŃii esenŃiale sau modificări ale enzimelor, polinucleotidelor sau hormonilor.

În Laboratorul APM Braşov, în anul 2009 au fost efectuate încercări pentru determinarea concentraŃiei de plumb, nichel, cadmiu din aerul ambiental prin prelevarea zilnică a fracŃiei PM10 din pulberile în suspensie pe filtre de fibră de cuarŃ. Filtrele prelevate au fost mineralizate în mediu acid pentru a solubiliza depunerile metalice şi prin spectrometrie de absorbŃie atomică în cuptor de grafit a fost determinată concentraŃia de metale.

Disponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării metalelor grele în aglomerarea Braşov, în anul 2009 sunt prezentate în tabelul 2.2.4.1.

Tabelul 2.2.4.1: Disponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării metalelor grele

StaŃia de monitorizare StaŃia BV1 B-dul Calea Bucureşti

StaŃia BV3 B-dul Gării

StaŃia BV4 Sânpetru

Captura de date pentru metale grele 52,6% 82,7% 61,6%

ConcentraŃia medie anuală de Pb, µg/m3 0,0358 0,0309 0,0234

ConcentraŃia medie anuală de Ni, ng/m3 5,2 5,3 2,4

ConcentraŃia medie anuală de Cd, ng/m3 0,47 0,84 0,40

Din tabelul 2.2.4.1 se observă că cele mai mari valori au fost înregistrate la staŃia de

trafic BV3 B-dul Gării. Valoarea medie anuală calculată pentru plumb din datele disponibile nu a depăşit valoarea limită anuală de 0,5 µg/m3 şi a fost mai mică decât PIE raportat la media anuală de 0,25 µg/m3. Valorile medii anuale calculate pentru nichel şi cadmiu au fost mai mici decât PIE raportat la valorarea Ńintă de 10ng/m3 pentru Ni,respectiv 2 ng/m3 pentru Cd.

EvoluŃia mediilor zilnice de plumb, nichel, cadmiu sunt prezentate în fig. 2.2.4.1, 2.2.4.2, respectiv 2.2.4.3.

0.0

0.1

0.1

0.2

0.2

0.3

0.3

0.4

0.4

01 Ja

n 200

9

21 Ja

n 200

9

10 Fe

b 200

9

02 M

ar 20

09

22 M

ar 20

09

11 A

pr 20

09

01 M

ay 20

09

21 M

ay 20

09

10 Ju

n 200

9

30 Ju

n 200

9

20 Ju

l 200

9

09 A

ug 20

09

29 A

ug 20

09

18 S

ep 20

09

08 O

ct 20

09

28 O

ct 20

09

17 N

ov 20

09

07 D

ec 20

09

27 D

ec 20

09

Ziua din an

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie z

ilnică

de

Pb

,ug

/mc

StaŃia BV1 StaŃia BV3 StaŃia BV4

Fig. 2.2.4.1: EvoluŃia mediilor zilnice de plumb în anul 2009



56

010203040506070

01 Ja

n 200

9

21 Ja

n 200

9

10 Fe

b 200

9

02 M

ar 20

09

22 M

ar 20

09

11 A

pr 20

09

01 M

ay 20

09

21 M

ay 20

09

10 Ju

n 200

9

30 Ju

n 200

9

20 Ju

l 200

9

09 Au

g 200

9

29 Au

g 200

9

18 Se

p 200

9

08 O

ct 20

09

28 O

ct 20

09

17 N

ov 20

09

07 D

ec 20

09

27 D

ec 20

09

Ziua din an

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie z

iln

ică

de

Ni,

ng

/mc

StaŃia BV1 StaŃia BV3 StaŃia BV4

Fig. 2.2.4.2: EvoluŃia mediilor zilnice de nichel în anul 2009

0

2

4

6

8

10

12

01 Ja

n 200

9

21 Ja

n 200

9

10 Fe

b 200

9

02 M

ar 20

09

22 M

ar 20

09

11 Ap

r 200

9

01 M

ay 20

09

21 M

ay 20

09

10 Ju

n 200

9

30 Ju

n 200

9

20 Ju

l 200

9

09 Au

g 200

9

29 Au

g 200

9

18 Se

p 200

9

08 O

ct 20

09

28 O

ct 20

09

17 N

ov 20

09

07 D

ec 20

09

27 D

ec 20

09

Ziua din an

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie z

ilnică

de

Cd,

ng/

mc StaŃia BV1 StaŃia BV3 StaŃia BV4

Fig. 2.2.4.3: EvoluŃia mediilor zilnice de cadmiu în anul 2009

În graficiele prezentate anterior se observă că în anul 2009 au fost înregistrate

picuri pentru concentraŃia medie zilnică de metale grele, ceea ce impune monitorizarea prin măsurare a concentraŃiei de metale grele în aglomerarea Braşov.

Având în vedere disponibilitatea datelor, distribuŃia pe anotimpuri şi captura de date este posibil ca media estimată să nu fie reprezentativă pentru întreg anul.

2.2.5. Monoxidul de carbon

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor,

inodor şi insipid, care provine din surse naturale (arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice) sau din surse antropice (arderea incompletă a combustibililor fosili, dar şi de la producerea oŃelului şi a fontei, rafinarea petrolului şi din trafic).

Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.

Efectele asupra sănătăŃii populaŃiei depind de concentraŃia CO în aerul ambiental şi de perioada de expunere. În concentraŃii mari (de aproximativ 100 mg/m3) este un gaz toxic, fiind letal prin reducerea capacităŃii de transport a oxigenului în sânge, cu consecinŃe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiovascular. La concentraŃii relativ scăzute afecteză sistemul nervos central, slăbeşte pulsul inimii, reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică. Expunerea pe o perioadă scurtă poate cauza oboseală acută, dificultăŃi respiratorii şi dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare şi determină iritabilitate,



57

migrene, lipsă de coordonare, greaŃă, ameŃeală, confuzie, reduce capacitatea de concentrare. Grupele de populaŃie cele mai afectate de expunerea la monoxid de carbon sunt: copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii şi cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.

La concentraŃiile monitorizate în mod obişnuit în atmosferă CO nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.

Disponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării monoxidului de carbon în aglomearea Braşov, în anul 2009 sunt prezentate în tabelul 2.2.5.1:

Tabelul 2.2.5.1: Disponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării CO

StaŃia BV1 - Calea Bucureşti - staŃie de trafic

Luna Număr de



Număr depăşiri ale VL de 10

mg/m3


Valoare medie, mg/m3



Luna Număr de




mg/m3


Valoare medie, mg/m3



Luna Număr de




mg/m3


Valoare medie,mg/m3

Ianuarie 606 81,5% 0 0,0% 1,29 Februarie 617 91,8% 0 0,0% 0,80 Martie 693 93,1% 0 0,0% 0,40 Aprilie 356 49,4% 0 0,0% 0,30



58

Mai 629 84,5% 0 0,0% 0,21 Iunie 708 98,3% 0 0,0% 0,14 Iulie 735 98,8% 0 0,0% 0,13 August 534 71,8% 0 0,0% 0,19 Septembrie 695 96,5% 0 0,0% 0,20 Octombrie 682 91,7% 0 0,0% 0,28 Noiembrie 710 98,6% 0 0,0% 0,70 Decembrie 655 88,0% 0 0,0% 0,73


Luna Număr de




mg/m3


Valoare medie,mg/m3



Luna Număr de




mg/m3


Valoare medie,mg/m3


Conform datelor prezentate în tabelul 2.2.5.1 în perioada de iarnă au fost

înregistrate cela mai mari valori, datorită emisiilor preovenite de la încălzirea rezidenŃială şi treficul rutier, dar şi stabilităŃii atmosferice, care a împiedicat dispersia poluanŃilor.

EvoluŃia valorilor maxime zilnice ale medilor mobile pe 8 ore înregistrate în anul 2009 este prezentată în fig. 2.2.5.1.



59

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

1-Ja

n-20

09

1-Feb

-200

9

1-Mar

-200

9

1-Apr-2

009

1-May

-200

9

1-Ju

n-20

09

1-Ju

l-200

9

1-Aug

-200

9

1-Sep

-200

9

1-Oct-

2009

1-Nov

-200

9

1-Dec

-200

9

Ziua din an

MA

xim

a zi

lnică

a m

edie

i mo

bile

pe

8 o

re d

e C

O, m

g/m

c

StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5 VL

Fig. 2.2.5.1. EvoluŃia valorilor maxime lunare ale maximelor zilnice a mediilor mobile pe 8 ore de CO în anul 2009

Conform datelor prezentate în fig. 2.2.5.1 valorile maxime zilnice ale mediei mobile

pe 8 ore pentru CO înregistate în anul 2009 la cele 5 staŃii de monitorizare sunt mai mici decât valoarea limită de 10 mg/m3. Cea mai mare (3,4mg/m3) a fost înregistrată la staŃia BV5 în luna ianuarie, dar a fost mai mică decât PIE – pragul inferior de evaluare raportat la valoarea limită a mediei mobile pe 8 ore de 5 mg/m3.

EvoluŃia mediilor lunare de CO înregistrate în anul 2009 şi calculate în baza datelor disponibile pentru cele cinci staŃii de monitorizare este prezentată în Fig. 2.2.5.2.

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

Ianua

rie

Febr

uarie

Martie

Aprilie Mai

Iunie

Iulie

Augus

t

Septem

brie

Octombr

ie

Noiembr

ie

Decem

brie

Luna din an

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie lu

nară

de

CO

, m

g/m

c


Fig. 2.2.5.2. EvoluŃia mediilor lunare de CO în anul 2009

Conform datelor prezentate în fig. 2.2.5.1 şi 2.2.5.2 concentraŃiile de CO prezintă

valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populaŃiei funcŃionează intens şi variază într-un interval îngust în perioada martie - septembrie. La staŃiile de trafic au fost înregistrate valorile cele mai mari.

În fig. 2.2.5.3 este prezentat ciclul zilnic al monoxidului de carbon calculat din mediile oare disponibile pentru anul 2009, pentru cele cinci staŃii de monitorizare, iar în fig. 2.2.5.4 este prezentat ciclul zilnic al CO calculat din mediile oare disponibile validate pentru anul 2009 pentru zilele lucrătoare şi zilele de week-end în Municipiul Braşov şi în Sânpetru.



60

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Ora din zi

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie

ora

ră d

e C

O, m

g/m

c


Fig. 2.2.5.3. Ciclul zilnic al CO

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Ora din zi

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie o

rară

de

CO

, m

g/m

c

Braşov - zile lucrătoare Braşov - week-end Sânpetru - zile lucrătoare Sânpetru - week-end

Fig. 2.2.5.4. Ciclul zilnic al CO în timpul sătămânii

EvoluŃia mediilor orare prezentate în fig. 2.2.5.3 şi 2.2.5.4 indică faptul că traficul

rutier este principala sursă responsabilă pentru prezenŃa CO în aerul ambiental în zona staŃiilor de monitorizare din municipiul Braşov. Valorile prezintă un maxim în intervalul orar în care traficul este mai intens.

În fig. 2.2.5.5 este prezentat ciclul zilnic al CO şi NO – poluanŃi specifici traficului rutier – obŃinut în baza datelor achiziŃionate la cele 5 staŃii de monitorizare din aglomerarea Braşov în anul 2009.

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Ora din zi

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie

ora

ră d

e C

O,m

g/m

c

0

20

40

60

80

100

120

140

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie

ora

ră d

e N

O, u

g/m

c

StaŃia BV1 - CO StaŃia BV2 - CO StaŃia BV3 - CO StaŃia BV4 - CO StaŃia BV5 - CO

StaŃia BV1 - NO StaŃia BV2 - NO StaŃia BV3 - NO StaŃia BV4 - NO StaŃia BV5 - NO

Fig. 2.2.5.5. Ciclul zilnic al CO şi NO

În fig. 2.2.5.5 se poate observa variaŃia diurnă a concentraŃiei de NO şi CO în

funcŃie de variaŃia fluxului de trafic şi a condiŃiilor de dispersie. Datele achiziŃionate la staŃiile din Municipiul Braşov indică apariŃia unui pic de concentraŃie simultan pentru NO şi CO dimineaŃa, în perioada cu trafic intens şi stabilitate atmosfercică ridicată, ulterior o scădere a concentraŃiei pe măsură ce intensitatea traficului rutier scade şi apariŃia unui



61

nou pic seara, în intervalul în care intensitatea traficului creşte din nou, dar valorile concentraŃiilor de NO şi CO sunt mai mici decât dimineaŃa, datorită condiŃiilor favorabile dispersiei şi reacŃiilor cu O3 troposferic format în timpul zilei. ConcentraŃia celor doi poluanŃi înregistrată la staŃia de fond suburban BV4 este mai mică, în principal datorită traficului rutier mai redus.

Conform datelor prezentate în figurile anterioare valorile cele mai mari au fost înregistrate la staŃiile amplasate în zone cu trafic intens. Valorile înregistrate la staŃia BV4 Sânpetru sunt mai mici decât cele înregistrate la staŃiile de monitorizare din Municipiul Braşov, indicând faptul că aerul ambiental din zona monitorizată, situată la periferia aglomerării are o calitate mai bună în raport cu concentraŃia de monoxid de carbon.

În tabelul 2.2.5.2 este prezentată distribuŃia frecvenŃei datelor pentru maximele zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore de CO disponibile şi validate pentru cele 5 staŃii de monitorizare în anul 2009, valoarea maximă şi valoarea medie anuală.

Tabelul 2.2.5.2: DistribuŃia mediilor orare de CO achiziŃionate în anul 2008

Domeniul de concentraŃie StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5

sub 0,1 mg/m3 1, 7% 3, 7% 1, 9% 26, 8% 4, 0%

0,1mg/m3.... 0,2mg/m3 24, 9% 8, 3% 11, 9% 22, 9% 16, 4%

0,2mg/m3.... 0,5mg/m3 32, 9% 46, 3% 36, 3% 22, 3% 35, 6%

0,5mg/m3.... ...1mg/m3 20, 2% 34, 3% 22, 5% 12, 7% 24, 9% 1 mg/m3.... ....5 mg/m3 20, 2% 7, 4% 27, 5% 15, 3% 19, 2%

ConcentraŃia maximă a mediei mobile 8 ore, mg/m3

3, 03 1, 18 3, 46 3, 19 3, 41

ConcentraŃia maximă orară, mg/m3

5, 8 4, 2 5, 5 4, 7 11, 1

ConcentraŃia medie anuală, mg/m3 0, 34 0, 41 0, 44 0, 23 0, 43

Datele prezentate în tabelul 2.2.5.2 indică faptul că majoritatea valorilor medii orare

achiziŃionate la staŃiile de monitorizare din Municipiul Braşov au fost mai mici de 1 mg/m3, iar la staŃia BV4 Sânpetru valorile achiziŃionate au fost mai mici de 0,5 mg/m3. Domeniul de variaŃie al mediilor orare a fost larg, între valori minime apropiate de limita de detecŃie a analizorului şi valori maxime înregistrate în timpul unor episoade scurte cu concentraŃii mai mari de CO generate de acumularea poluantului în zona staŃiilor de monitorizare. Toate valorile înregistrate la staŃiile de monitorizare din aglomerarea Braşov au fost mai mici decât PIE raportat la valoarea limită a mediei mobilede 5 mg/m3.


2.2.6. Benzenul

Benzenul, primul termen în seria compuşilor aromatici, este un compus organic insolubil în apă, cu volatilitate mare, care provine în special din arderea incompletă a combustibililor (benzină), dar şi din evaporarea solvenŃilor organici folosiŃi în diferite activităŃi industriale şi evaporarea în timpul proceselor de producere, transport şi depozitare a produselor care conŃin benzen. Datorită stabilităŃii chimice ridicate, benzenul are timp mare de remanenŃă în straturile joase ale atmosferei, unde se poate acumula.

Benzenul ajunge în organism prin inhalarea aerului ambiental şi a fumului de Ńigară sau ingerarea unor alimente contaminate. Fumul de Ńigară conŃine benzen în concentraŃii ridicate şi este o sursă de expunere importantă pentru fumătorii activi şi pasivi.



62

Benzenul este îndepărtat din atmosferă prin dispersie, la apariŃia condiŃiilor mteorologice favorabile acestui fenomen sau prin reacŃii fotochimice la care benzenul este reactant. În urma cercetărilor efectuate, benzenul a fost încadrat în clasa A1 a substanŃelor cu efect cancerigen.

Disponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării benzenului la staŃiile din aglomerarea Braşov, în anul 2009 sunt prezentate în tabelul 2.2.6.1.

Tabelul 2.2.6.1. Disponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării C6H6

StaŃia de monitorizare Tipul staŃiei Număr medii

orare Captura de date

valide ConcentraŃia medie

anuală, µg/m3 StaŃia BV1 Calea Bucureşti

trafic 4510 51, 4% 2, 58

StaŃia BV2 Castanilor

fond urban 6028 68, 8% 3, 54

StaŃia BV3 B-dul Gării trafic 6965 79, 5% 3, 27

StaŃia BV4 Sânpetru fond suburban 5075 57, 9% 2, 39

StaŃia BV5 VlahuŃă fond industrial 4468 51, 0% 2, 49

Din tabelul 2.2.6.1 se observă că cele mai mari valori la staŃia de trafic BV3 B-dul

Gării. Valoarea medie anuală calculată din datele disponibile nu a depăşit valoarea limită anuală de 6,25 µg/m3 şi pragul superior de evaluare PSE de 4,4µg/m3. La staŃiile amplasate în zone cu trafic intens valorile înregistrate au fost mai mari decât pragul inferior de evaluare PIE de 2,5 µg/m3.

În fig. 2.2.6.1 este prezentat ciclul zilnic al benzenului calculat din mediile oare disponibile pentru anul 2009, pentru cele cinci staŃii de monitorizare, amplasate în aglomerarea Braşov.

0

1

2

3

4

5

6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Ora din zi

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie o

rară

de

C6H

6, u

g/m

c


Fig. 2.2.6.1: Ciclul zilnic al benzenului

În fig. 2.2.6.1 se observă că evoluŃia concentraŃiei de benzen prezintă un maxim în intervalul în care traficul rutier este intens, acesta fiind o sursă importantă pentru bezenul prezent în aerul ambiental.

EvoluŃia mediilor lunare înregistrate la staŃiile din aglomerarea Braşov, calculate în baza datelor disponibile validate pentru benzen şi monoxid de carbon în anul 2009 este prezentată în fig. 2.2.6.2.



63

0123456789

ianuar

ie

febru

arie

martie

aprili

emai

iunie

iulie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Luna din an

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie lu

nară

de

C6H

6, u

g/m

c0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie lu

nară

de

CO

, mg

/mc

StaŃia BV1 - C6H6 StaŃia BV2 - C6H6 StaŃia BV3 - C6H6 StaŃia BV4 - C6H6StaŃia Bv5 - C6H6 StaŃia BV1 - CO StaŃia BV2 - CO StaŃia BV3 - COStaŃia BV4 - CO StaŃia BV5 - CO

Fig. 2.2.6.2: EvoluŃia mediilor lunare de benzen şi CO în anul 2009

În fig. 2.2.6.2 se observă evoluŃia similară a celor 2 poluanŃi în timpul anului, cu

valori mai ridicate în timpul iernii, putându-se concluziona faptul că traficul rutier şi încălzirea rezidenŃială sunt surse importante pentru bezenul prezent în aerul ambiental.


2.2.7. Amoniac

Amoniacul a continuat să fie monitorizat în staŃii manuale în cursul anului 2009. La acest indicator STAS-ul 12574/1987 – „Aer din zonele protejate”, nu prevede concentraŃie maximă admisă pentru medie anuală. Valoarea mediei zilnice conform STAS 12574/1987 este CMA = 0,100 mg/m3.

Determinările au fost efectuate conform STAS 10812/76 - „Puritatea aerului. Determinarea amoniacului” şi sunt redate în fig. 2.2.7.1.

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

0.07

mg/

m3

Tamiv 0.032 0.032 0.026 0.036 0.03

Iuliu Maniu 0.033 0.029 0.021 0.021 0.023 0.034 0.036 0.019 0.017 0.029 0.02

Laborator 0.031 0.028 0.022 0.024 0.026 0.044 0.058 0.052 0.028 0.025 0.044 0.029

Ianuar. Febru. Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Sept Octom Noiem Decem

Fig. 2.2.7.1. EvoluŃia concentraŃiei de NH3 în municipiul Braşov - anul 2009

Nivelul concentraŃiilor de NH3, în aerul ambiental, a fost urmărit în 3 puncte din

municipiul Braşov (Laborator APM Braşov, SC Tamiv SA, Str. Iuliu Maniu). Nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraŃiei maxime zilnice – 0,100 mg/m3, valoarea maximă zilnică înregistrată a fost de 0,098 mg/m3 (în punctul de prelevare – sediul APM Braşov), media anuală fiind de 0,030 mg/m3.



64

2.2.8. Ozonul

Ozonul, gaz oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios este concentrat în stratosferă şi asigură protecŃia împotriva radiaŃiei UV dăunătoare vieŃii. În urma unor reacŃii fotochimice între oxizii de azot şi compuşii organici volatili se formează la nivelul solului ozonul troposeferic. Alături de pulberile în suspensie este o componentă a "smogului fotochimic" în timpul verii. Efectele ozonului asupra sănătăŃii umane sunt diferite în funcŃie de concentraŃia ozonului troposferic prezent în aerul ambiental. ConcentraŃiile mici de ozon la nivelul solului provoacă iritarea căilor respiratorii şi iritarea ochilor, iar concentraŃiile mari de ozon pot provoca reducerea funcŃiei respiratorii. Prin acŃiunea agresivă exercitată asupra vegetaŃiei, pădurilor şi recoltelor, care poate ajunge până la atrofierea unor specii, ozonul este poluantul regional responsabil pentru cele mai mari daune produse în sectorul agricol în Europa.

Disponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării O3 în aglomerarea Braşov anul 2009 sunt prezentate în tabelul 2.2.8.1.:

Tabelul 2.2.8.1. Disponibilitatea datelor şi rezultatele monitorizării O3 StaŃia BV2 - Castanilor - staŃie de fond urban

Luna Număr de



Număr depăşiri ale pragului de informare

de 180µg/m3



Ianuarie 535 71, 9% 0 0, 00% 11, 2 Februarie 638 94, 9% 0 0, 00% 23, 0 Martie 706 94, 9% 0 0, 00% 35, 4 Aprilie 686 95, 3% 0 0, 00% 58, 3 Mai 715 96, 1% 0 0, 00% 43, 1 Iunie 703 97, 6% 0 0, 00% 24, 4 Iulie 726 97, 6% 0 0, 00% 21, 2 August 715 96, 1% 0 0, 00% 17, 9 Septembrie 700 97, 2% 0 0, 00% 15, 9 Octombrie 563 75, 7% 0 0, 00% 8, 6 Noiembrie 574 79, 7% 0 0, 00% 8, 0 Decembrie 523 70, 3% 0 0, 00% 8, 8


Luna Număr de




de 180µg/m3



Ianuarie 483 64, 9% 0 0, 00% 8, 0

Februarie 512 76, 2% 0 0, 00% 9, 8

Martie 635 85, 3% 0 0, 00% 14, 9

Aprilie 344 47, 8% 0 0, 00% 24, 0

Mai 572 76, 9% 0 0, 00% 18, 6

Iunie 702 97, 5% 0 0, 00% 19, 8

Iulie 553 74, 3% 0 0, 00% 24, 1

August 500 67, 2% 0 0, 00% 16, 2

Septembrie 689 95, 7% 0 0, 00% 10, 6

Octombrie 728 97, 8% 0 0, 00% 7, 4

Noiembrie 699 97, 1% 0 0, 00% 7, 6

Decembrie 657 88, 3% 0 0, 00% 7, 5



65


Luna Număr de




de 180µg/m3



Ianuarie 710 95, 4% 0 0, 00% 57, 9

Februarie 564 83, 9% 8 1, 42% 79, 1

Martie 623 83, 7% 0 0, 00% 85, 9

Aprilie 636 88, 3% 13 2, 04% 113, 0

Mai 682 91, 7% 0 0, 00% 81, 6

Iunie 327 45, 4% 0 0, 00% 88, 7

Iulie 0 0, 0% 0 0, 00%

August 297 39, 9% 0 0, 00% 63, 0

Septembrie 542 75, 3% 0 0, 00% 50, 5

Octombrie 609 81, 9% 0 0, 00% 44, 9

Noiembrie 660 91, 7% 0 0, 00% 41, 3

Decembrie 670 90, 1% 0 0, 00% 45, 7 StaŃia BV5 - VlahuŃă - staŃie de fond industrial

Luna Număr de




de 180µg/m3



Ianuarie 556 74, 7% 0 0, 00% 20, 6

Februarie 479 71, 3% 0 0, 00% 31, 0

Martie 587 78, 9% 0 0, 00% 39, 9

Aprilie 616 85, 6% 0 0, 00% 49, 6

Mai 711 95, 6% 0 0, 00% 34, 8

Iunie 615 85, 4% 0 0, 00% 33, 2

Iulie 111 14, 9% 0 0, 00% 26, 5

August 0 0, 0% 0 0, 00%

Septembrie 273 37, 9% 0 0, 00% 20, 4

Octombrie 476 64, 0% 0 0, 00% 22, 2

Noiembrie 698 96, 9% 0 0, 00% 23, 7

Decembrie 662 89, 0% 0 0, 00% 17, 0 EvoluŃia maximelor lunare ale ale mediilor orare de O3 înregistrate în anul 2009 la

cele patru staŃii de monitorizare este prezentată în fig. 2.2.8.1.

0

50

100

150

200

250

ianua

rie

febr

uarie

martie

aprili

em

aiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbr

ie

octo

mbr

ie

noiem

brie

dece

mbr

ie

Luna din an

Co

nce

ntr

aŃia

max

imă

ora

ră d

e O

3,

ug

/mc


Fig. 2.2.8.1. EvoluŃia maximelor lunare ale mediilor orare de O3 în anul 2009



66

Conform datelor prezentate în tabelul 2.2.8.1, în anul 2009 au fost înregistrate 21 depăşiri ale pragul de informare de 180 µg/m3 la staŃia de fond suburban BV4 Sânpetru.

Conform datelor prezentate în tabelul 2.2.8.1 şi în fig. 2.2.8.1 în anul 2009 la staŃia de fond suburban BV4, unde au fost condiŃii propice formării ozonului, s-au înregistrat cele mai mari valori medii orare, în lunile februarie şi aprilie fiind înregistate depăşiri ale pragului de informare de 180 µg/m3, fără a se depăşi pragul de alertă de 240 µg/m3. La staŃiile din Municipiul Braşov, unde O3 contribuie la oxidarea poluanŃilor primari, valorile înregistrate au fost mai mici şi nu a fost depăşit pragul de informare.

În fig. 2.2.8.2 este prezentată evoluŃia mediilor lunare de ozon calculate în baza datelor achiziŃionate la cele patru staŃii de monitorizare în anul 2009.

0

20

40

60

80

100

120

ianua

rie

febr

uarie

mar

tie

aprili

emai

iunie

iulie

augu

st

septe

mbr

ie

octo

mbr

ie

noiem

brie

dece

mbr

ie

Luna din an

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie lu

nară

de

O3,

ug

/mc


Fig. 2.2.8.2. EvoluŃia mediilor lunare de O3 în anul 2009

Conform datelor prezentate în figurile anterioare concentraŃiile de O3 prezintă valori

mai mari în perioada martie - iunie, când au fost condiŃii prielnice formării ozonului troposferic. Având în vedere disponibilitatea datelor, distribuŃia pe anotimpuri şi captura de date este posibil ca tendinŃele prezentate şi interpretate să nu fie reprezentative pentru evoluŃia anuală în 2009. Trebuie menŃionat faptul că în perioada 17 iunie – 17 august staŃia BV4 nu a funcŃionat, iar în perioada 5 iulie – 5 septembrie staŃia BV5 a fost deasemenea oprită, deoarece nu s-au putut asigura condiŃiile optime de temperatură pentru funcŃionarea echipamentelor.

În fig. 2.2.8.3 este prezentată evoluŃia maximelor zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore de ozon calculate în baza datelor achiziŃionate la cele patru staŃii de monitorizare în anul 2009.

020406080

100120140160180200

1-Ja

n-20

09

1-Feb

-200

9

1-M

ar-2

009

1-Apr

-200

9

1-M

ay-2

009

1-Ju

n-20

09

1-Ju

l-200

9

1-Aug

-200

9

1-Sep

-200

9

1-Oct-

2009

1-Nov

-200

9

1-Dec

-200

9

Ziua din an

Max

ima

ziln

ică

a m

edie

i mo

bile

pe

8 o

re d

e O

3, u

g/m

c

StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5 VT

Fig. 2.2.8.3. EvoluŃia maximelor zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore de ozon



67

În fig. 2.2.8.3 se observă că cele mai mari valori au fost înregistrate la staŃia de fond suburban BV4 – Sânpetru. Picurile pentru concentraŃia de ozon au apărut când au fost înregistrate, individual sau simultan: intensitatea radiaŃiei solare ridicată, viteza vântului mică, temperatura ridicată şi / sau vânt din direcŃii în care au existat concentraŃii mari de precursori.

Din perspectiva respectării valorii Ńintă pentru 2010 şi a obiectivului pe termen lung pentru a asigura protecŃia sănătăŃii umane şi a mediului se impune luarea unor măsuri, care nu presupun costuri exagerate, pentru reducerea precursorilor ozonului la nivel regional.

În fig. 2.2.8.4 este prezentat ciclul zilnic al ozonului calculat din mediile oare disponibile şi validate pentru anul 2009, pentru cele patru staŃii de monitorizare, amplasate în aglomerarea Braşov.

0

20

40

60

80

100

120

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Ora din zi

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie o

rară

de

O3,

ug

/mc


Fig. 2.2.8.4: Ciclul zilnic al O3

În primele ore ale dimineŃii, datorită traficului intens sunt emişi poluanŃi primari în

concentraŃii mari, care reacŃionează cu O3 existent, determinând astfel o uşoară scădere a concentraŃiei de ozon în atmosferă. Odată cu creşterea intensităŃii radiaŃiei solare concentraŃia de ozon creşte, prezentând valori maxime în intervalul orar 13 – 19.

Fig. 2.2.8.5 prezintă ciclul zilnic al O3 şi NO2 pe baza datelor înregistrate în anul 2009 la staŃiile de monitorizare amplasate în aglomerarea Braşov.

0

20

40

60

80

100

120

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23

Ora din zi

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie

ora

ră d

e O

3, u

g/m

c

0

20

40

60

80

100

Co

nce

ntr

aŃia

med

ie

ora

ră d

e N

O2,

ug

/mc

StaŃia BV2 - O3 StaŃia BV3 - O3 StaŃia BV4 -O3 StaŃia BV5 - O3

StaŃia BV2 - NO2 StaŃia BV3 - NO2 StaŃia BV4 - NO2 StaŃia BV5 - NO2

Fig. 2.2.8.5. Ciclul zilnic al O3 şi NO2

În fig. 2.2.8.5 se obsevă că odată cu creşterea intensităŃii radiaŃiei solare care

accelerează reacŃiile fotochimice apar picuri de NO2 în cursul dimineŃii în intervalul orar 8 –



68

11, urmate de scăderea concentraŃiei de NO2, creşterea concentraŃiei O3 şi de apariŃia picurilor de ozon în intervalul orar 13 – 19, format prin reacŃiile fotochimice ale NO2 cu compuşi organici volatili – precursori a ozonului. ConcentraŃia de ozon înregistrată la staŃiile situate în zone cu trefic rutier intens prezintă variaŃii mici în timpul zilei, ozonul format prin reacŃii fotochimice fiind consumat la oxidarea poluanŃilor primari – NO, CO, etc, determinând astfel apariŃia NO2.

În tabelul 2.2.8.2 este prezentată distribuŃia frecvenŃei datelor pentru mediile orare disponibile de O3 înregistrate la cele 4 staŃii de monitorizare în anul 2008, valoarea maximă orară şi valoarea medie anuală.

Tabelul 2.2.8.2: DistribuŃia mediilor orare de O3 achiziŃionate în anul 2008

Domeniul de concentraŃie StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5

sub 20 mg/m3 57, 31% 79, 90% 11, 41% 41, 20%

20 µg/m3.... ..50µg/m3 29, 93% 18, 79% 23, 26% 40, 61% 50µg/m3......100µg/m3 11, 33% 1, 16% 45, 43% 17, 95% 100µg/m3....150µg/m3 1, 36% 0, 16% 17, 96% 0, 24% 150µg/m3....180µg/m3 0, 06% 0, 00% 1, 61% 0, 00% peste 180 µg/m3 0, 00% 0, 00% 0, 33% 0, 00% ConcentraŃia maximă orară, µg/m3 155, 7 135, 6 223, 3 111, 7

ConcentraŃia medie anuală, µg/m3 24, 0 13, 5 67, 6 29, 8

Datele prezentate în tabelul 2.2.8.2 indică faptul că majoritatea valorilor medii orare

achiziŃionate la staŃiile de monitorizare BV2, BV3 şi BV5 au fost cuprinse în domeniul de concentraŃii 20 µg/m3.....100 µg/m3, iar la staŃia BV4 în domeniul de concentraŃii 20 µg/m3.....150 µg/m3. Domeniul de variaŃie al mediilor orare a fost larg, între valori minime înregistrate la staŃiile de trafic şi valori maxime înregistrate în timpul unor episoade scurte cu concentraŃii mari de O3 generate de acumularea poluantului în zona staŃiilor de monitorizare, în special la staŃia de fond suburban BV4.


2.2.9. EvoluŃia calităŃii aerului

Dioxid de azot În tabelul 2.2.9.1. este prezentată evoluŃia concentraŃiilor medii anuale calculate

pentru perioada 2008 – 2009, în baza datelor disponibile validate pentru cele cinci staŃii de monitorizare a calităŃii aerului din aglomerarea Braşov, comparativ cu valoarea limită anuală pentru protecŃia sănătăŃii populaŃiei (VL) de 40 µg/m3 la care s-a adăugat marja de toleranŃă (MT) aferentă fiecărui an.

Tabel 2.2.9.1. ConcentraŃii de NO2 în perioada 2008 – 2009 StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5 StaŃia/

Parametrul 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 Captura de date, % 79 74 82 87 47 80 39 56 27 61

Media anuală, µg/m3 43 41 58 54 64 63 11 13 58 44

VL + MT, µg/m3 46,7 43,3 46,7 43,3 46,7 43,3 46,7 43,3 46,7 43,3



69

Din tabelul anterior se constată că cele mai mici valori au fost înregistrate la staŃia de fond suburban BV4 – Sânpetru, iar cele mai mari valori la staŃiile situate în zone cu trafic intens.

,

0

10

20

30

40

50

60

70

80


Co

nce

ntr

aŃia

med

ie a

nu

ală

de

NO

, ug

/mc

2008 2009

Fig. 2.2.9.1. EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale de NO2 în perioada 2008 - 2009

Măsurătorile automate de NO2 efectuate continuu în cele cinci staŃii de monitorizare

din aglomerarea Braşov au evidenŃiat o tendinŃă generală de descreştere a concentraŃiilor de dioxid de azot în staŃiile din municipiul Braşov, dar nu suficient pentru a fi respectate obiectivele de calitate a aerului. Din acest motiv Municipiul Braşov a fost declarată zonă de gestionare a calităŃii aerului pentru dioxidul de azot.

Dioxid de sulf În tabelul 2.2.9.2. este prezentată evoluŃia concentraŃiilor medii anuale de dioxid de

sulf calculate pentru perioada 2008 – 2009, în baza datelor disponibile validate pentru cele cinci staŃii de monitorizare a calităŃii aerului din aglomerarea Braşov.

Tabel 2.2.9.2. ConcentraŃii de SO2 în perioada 2008 - 2009

StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5 StaŃia/ Parametrul 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 Captura de date, % 86 48 89 92 73 57 69 51 82 68

Media anuală, µg/m3 5,31 6,73 4,99 6,09 5,7 6,51 4,26 5,37 5,97 4,81

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0


Co

nce

ntr

aŃia

med

ie a

nu

ală

de

SO

2,

ug

/mc

2008 2009

Fig. 2.2.9.2. EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale de SO2 în perioada 2008 - 2009



70

Din tabelul anterior se constată că valorile medii anuale sunt mici, menŃinându-se la un nivel relativ constant.

Măsurătorile automate de SO2 efectuate continuu în perioada 2008 – 2009 în cele cinci staŃii de monitorizare din aglomerarea Braşov au evidenŃiat un nivel scăzut de dioxid de sulf în aerul ambiental. Pulberi în suspensie

În tabelul 2.2.9.3. este prezentată evoluŃia concentraŃiilor medii anuale de pulberi în suspensie calculate pentru perioada 2008 – 2009, în baza datelor disponibile validate pentru măsurătorile efectuate prin metoda gravimetrică în staŃiile de monitorizare a calităŃii aerului din aglomerarea Braşov.

Tabel 2.2.9.3. ConcentraŃii de PM10 în perioada 2008 – 2009

StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia/ Parametrul 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 Captura de date, % 6 55 22 - 27 83 19 62

Media anuală, µg/m3 31,9 22,4 41,1 - 39,6 40,3 20,1 20,6

Din tabelul anterior se constată că cele mai mari valori au fost înregistrate la staŃiile

amplasate în zone cu trafic, valorile situându-se în apropierea valori limită de 40 µg/m3. Măsurătorile gravimetrice de PM10 efectuate în perioada 2008 – 2009 au evidenŃiat

tendinŃa de menŃinere a concentraŃiei de PM10 în jurul valorii limită în anumite zone. Având în vedere această tendinŃă, dar şi depăşirea la staŃia BV3 în anul 2009, a numărului permis de depăşiri pentru valoarea maximă zilnică, Municipiul Braşov a fost declarată zonă de gestionare a calităŃii aerului pentru fracŃia PM10 din pulberile în suspensie. La staŃia de fond urban BV2 – str. Castanilor începând cu anul 2009 se măsoară concentraŃia de PM2,5 în aerul ambiental pentru determinarea indicatorului de expunere. În anul 2009 concentraŃia medie anuală de PM2,5 a fost de 15,0 µg/m3. Metale grele

În tabelul 2.2.9.4. este prezentată evoluŃia concentraŃiilor medii anuale de plumb calculate pentru perioada 2008 – 2009, în baza datelor disponibile pentru staŃiile de monitorizare a calităŃii aerului din aglomerarea Braşov.

Tabel 2.2.9.4. ConcentraŃii de plumb în perioada 2008 – 2009

StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia/ Parametrul 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 Captura de date, % 6 55 22 - 27 83 19 62

Media anuală, µg/m3 0,022 0,036 0,031 - 0,033 0,031 0,013 0,023

Din tabelul anterior se constată că valorile medii anuale sunt mici, menŃinându-se la

un nivel relativ constant, mult sub valoarea limită anuală de 0,5µg/m3. Astfel măsurătorile de plumb efectuate în perioada 2008 – 2009 în staŃiile de monitorizare din aglomerarea Braşov au evidenŃiat un nivel scăzut de plumb în aerul ambiental.

Monoxid de carbon În tabelul 2.2.9.5. este prezentată evoluŃia concentraŃiilor medii anuale de monoxid

de carbon calculate pentru perioada 2008 – 2009, în baza datelor disponibile validate pentru cele cinci staŃii de monitorizare a calităŃii aerului din aglomerarea Braşov.



71

Tabel 2.2.9.5. ConcentraŃii de CO în perioada 2008 - 2009

StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5 StaŃia/ Parametrul 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 Captura de date, % 89 92 90 77 90 87 77 74 84 74

Media anuală, µg/m3 0,40 0,34 0,66 0,41 0,53 0,44 0,22 0,23 0,44 0,43

Din tabelul anterior se constată că valorile medii anuale sunt mici, menŃinându-se la un nivel relativ constant.

0.00

0.10

0.20

0.30

0.40

0.50

0.60

0.70

StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5Co

nce

ntr

aŃia

med

ie a

nu

ală

de

CO

, m

g/m

c

2008 2009

Fig. 2.2.9.3. EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale de CO în perioada 2008 - 2009

Măsurătorile automate de CO efectuate continuu în perioada 2008 – 2009 în cele

cinci staŃii de monitorizare din aglomerarea Braşov au evidenŃiat un nivel scăzut de monoxid de carbon în aerul ambiental.

Benzen În tabelul 2.2.9.6. este prezentată evoluŃia concentraŃiilor medii anuale de benzen

calculate pentru perioada 2008 – 2009, în baza datelor disponibile validate pentru cele cinci staŃii de monitorizare a calităŃii aerului din aglomerarea Braşov.

Tabel 2.2.9.6. ConcentraŃii de benzen în perioada 2008 - 2009

StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5 StaŃia/ Parametrul 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009

Captura de date, % 7 51 61 69 34 80 30 58 10 51 Media anuală, µg/m3 - 2,58 3,37 3,54 3,6 3,27 1,08 2,39 - 2,49

0

1

1

2

2

3

3

4

4

StaŃia BV1 StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5Co

nce

ntr

aŃia

med

ie a

nu

ală

de

C6H

6, u

g/m

c

2008 2009

Fig. 2.2.9.4. EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale de C6H6 în perioada 2008 - 2009



72

Din tabelul anterior se constată că valorile medii anuale s-au menŃinut la un nivel relativ constant, fără a se depăşi valaorea limită de 5 µg/m3 la care se adaugă marja de toleranŃă aferentă fiecărui an.

Măsurătorile automate de benzen efectuate continuu în perioada 2008 – 2009 în cele cinci staŃii de monitorizare din aglomerarea Braşov au evidenŃiat un nivel de benzen mai mic decât valoarea limită.

Amoniac În tabelul 2.2.9.7. este prezentată evoluŃia concentraŃiilor medii anuale şi respectiv a

concentraŃiilor medii zilnice maxime de amoniac măsurate în perioada 2003 – 2009, în municipiul Braşov, comparativ cu C.M.A. conform STAS 12574/1987.

Tabel 2.2.9.7. ConcentraŃii de NH3 în municipiul Braşov în perioada 2003 - 2009

Sediul APM Braşov Str. Iuliu Maniu SC Tamiv SA

StaŃia / An C.medie anuală mg/m3

C.maximă zilnică mg/m3

C.medie anuală mg/m3


C.medie anuală mg/m3


2003 0,056 0,094 - - 0,068 0,099 2004 0,049 0,080 - - 0,045 0,078 2005 0,042 0,076 0,048 0,089 0,040 0,086 2006 0,039 0,078 0,048 0,087 0,043 0,089 2007 0,034 0,064 0,036 0,066 0,038 0,093 2008 0,026 0,090 0,028 0,076 0,037 0,098 2009 0,034 0,098 0,026 0,085 CMA

conf. STAS 12574/1987

- 0,100 - 0,100 - 0,100

Din tabel se constată că, în perioada 2003 – 2009, toate concentraŃiile maxime

zilnice s-au încadrat în acest interval de timp sub CMA zilnică conform STAS 12574/1987.

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

0.07

0.08

ug/m

3

sediul APM Brasov 0.056 0.049 0.042 0.039 0.034 0.026 0.034

Str. Iuliu Maniu 0.048 0.054 0.044 0.026 0.026

SC Tamiv SA 0.068 0.045 0.04 0.043 0.038 0.037

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.2.9.5. EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale la indicatorul NH3 în municipiul Braşov în perioada 2003 - 2009

Se observă din fig. 2.2.9.5, că la acest indicator concentraŃiile în atmosferă sunt în

scădere în toate punctele în care a fost monitorizat, de-a lungul perioadei analizate.



73

Ozonul În tabelul 2.2.9.8. este prezentată evoluŃia concentraŃiilor medii anuale de ozon

calculate pentru perioada 2008 – 2009, în baza datelor disponibile validate pentru cele patru staŃii de monitorizare a calităŃii aerului din aglomerarea Braşov.

Tabel 2.2.9.8. ConcentraŃii de O3 în perioada 2008 - 2009

StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5 StaŃia/ Parametrul 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 Captura de date, % 36,1 24,0 32,5 13,5 76,9 67,6 52,4 29,8

Media anuală, µg/m3 60 89 34 81 59 72 60 66

Din tabelul anterior se constată că valorile medii anuale cele mai mari au fost înregistrate la staŃia BV4 – Sânpetru unde au existat condiŃii prielnice pentru formarea ozonului.

0

20

40

60

80

100

StaŃia BV2 StaŃia BV3 StaŃia BV4 StaŃia BV5Co

nce

ntr

aŃia

med

ie a

nu

ală

de

O3,

ug

/mc

2008 2009

Fig. 2.2.9.6. EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale de O3 în perioada 2008 - 2009

Măsurătorile automate de O3 efectuate continuu în perioada 2008 – 2009 în cele

patru staŃii de monitorizare din aglomerarea Braşov au evidenŃiat o scădere a nivelului de ozon în aerul ambiental, ca urmare a reducerii concentraŃiilor de precursori (NO2 şi compuşi organici volatili).

2.3. Analiza unor episoade scurte cu concentraŃii mari de poluanŃi În anul 2009. datele achiziŃionate la staŃiile de monitorizare din aglomerarea Braşov

şi validate la centrul local APM Braşov au evidenŃiat un nivel scăzut de poluare în zona monitorizată. Dar pentru perioade scurte de timp au fost înregistrate concentraŃii mari de poluanŃi generate de condiŃiile locale, topografie, emisie intensificată şi condiŃii meteorologice. În aceste condiŃii, manifestate individual sau simultan, a fost favorizată acumularea poluanŃilor în zona staŃiilor de monitorizare prin transportul din zonele de emisie a poluanŃilor primari (dioxid de sulf, monoxid de carbon, monoxid de azot, pulberi) sau intensificarea reacŃiilor chimice de formare a poluanŃilor secundari (ozon şi dioxid de azot).

În lunile ianuarie şi februarie la staŃiile de monitorizare din aglomerarea Braşov au fost înregistrate valori ridicate ale concentraŃiei medii orare de dioxid de azot, care uneori au depăşit valoarea limită orară – la staŃiile BV2 şi BV3 -, fără a se depăşi pragul de alertă, aşa cum a fost prezentat în paragraful 2.2.1.

Trebuie menŃionat faptul că dioxidul de azot este un poluant secundar care se formează în atmosferă prin oxidarea monoxidului de azot în prezenŃa agenŃilor oxidanŃi, ozon şi uneori chiar oxigen în funcŃie de raportul NO/NOx.

În fig. 2.3.1 sunt prezentate graficele vânt – concentraŃie de NO2 în perioada



74

ianuarie februarie, când au fost înregistrate valori mari pentru concentraŃia de NO2, respectiv pentru anul 2009.

Perioada ianuarie – februarie 2009

Anul 2009

Fig. 2.3.1. Grafic vânt şi vânt – concentraŃie de NO2 la staŃiile BV2 şi BV3 Din graficele prezentate anterior se observă că în anul 2009, inclusiv în lunile

ianuarie şi februarie, circulaŃia atmosferică a fost predominant pe direcŃie NE la staŃia BV2 – Castanilor, respectiv din NE şi NV la staŃia BV3 – B-dul Gării, direcŃii din care a fost transportat dioxidul de azot în zona staŃiilor de monitorizare. Pe aceste direcŃii ar putea exista posibile surse care emit oxizi de azot. Analizând situaŃia în teren s-a constatat că pe aceste direcŃii există artere importante de trafic, intens circulate în zone rezidenŃiale cu multe clădiri (în special staŃia BV2). Astfel în perioada de iarnă, condiŃiile de stabilitate atmosferică, traficul rutier intens şi funcŃionarea mai intensă a sistemelor de încălzire ca urmare a temperaturilor scăzute au generat episoade scurte cu concentraŃii mai mari decât cele obişnuite de dioxid de azot, care uneori au depăşit valoarea limită pentru media orară, fără a depăşi pragul de alertă. Se observă, deasemenea, că majoritatea valorilor medii orare au fost mai mici decât pragul superior de evaluare de 152 µg/m3.

În anul 2009 la staŃia de trafic BV3 B-dul Gării au fost înregistrate valori mari la poluanŃii primari specifici traficului rutier: monoxid de carbon, monoxid de azot şi pulberi în suspensie, fracŃia PM10.

În fig. 2.3.2 sunt prezentate graficele vânt şi vânt concentraŃie de CO, NO şi PM10 înregistrate la staŃia BV3 în anul 2009.

Din fig. 2.3.2 se observă că în anul 2009, în zona staŃiei BV3 vântul a bătut predominant din direcŃie NV şi ENE, direcŃii de pe care au fost transportaŃi poluanŃii spre staŃia de monitorizare. Analizând graficele anterior prezentate se observă că poluanŃii au fost transportaŃi spre staŃie din toate direcŃiile, fără a exista o direcŃie predominantă pe care să fie situată o sursă importantă de emisie.

Analizând situaŃia în teren s-a constatat că pe direcŃie NE există o arteră principală de trafic, intens circulată de autovehiculele de tranzit şi autovehicule grele până în luna august şi o intersecŃie mare semaforizată. Intensitatea traficului rutier şi stabilitatea atmosferică au determinat apariŃia unor episoade scurte cu concentraŃii mai mari de



75

poluanŃi decât cele obişnuite.

Fig. 2.3.2. Grafic vânt şi vânt concentraŃie de CO, NO, respectiv PM10 la staŃia BV3 în anul 2009

În anul 2009 la staŃia de fond suburban BV4 Sânpetru în perioada februarie – aprilie

au fost înregistrate valori mari pentru concentraŃia de ozon troposferic, care uneori au depăşit pragul de informare, fără a se depăşi pragul de alertă.

Perioada 15 februarie – 30 aprilie 2009

Anul 2009 Fig. 2.3.3: Grafic vânt şi vânt – concentraŃie de O3 la staŃia BV4



76

Trebuie menŃionat faptul că ozonul troposferic este un poluant secundar şi se formează în atmosferă la nivel regional prin reacŃii fotochimice, care au loc între precursori, dintre care cei mai importanŃi sunt compuşii organici volatili şi dioxidul de azot. Ozonul se formează prin reacŃii fotochimice, favorizate dacă intensitatea radiaŃiilor UV este mare şi temperatura ridicată şi se acumulează dacă există condiŃii de stabilitate atmosferică.

În fig. 2.3.3 sunt prezentate graficele vânt şi vânt – concentraŃie de O3 înregistrate la staŃia BV4 – Sânpetru în perioada 15 februarie – 30 aprilie, când au fost înregistrate cele mai mari valori pentru concentraŃia de ozon şi în anul 2009.

În anul 2009 vântul a bătut predominant de pe direcŃia VNV şi E, direcŃii de pe care a fost transportat spre staŃia de monitorizare ozonul şi / sau precursorii ozonului care au reacŃionat pe parcurs şi au format ozon. Analizând graficele anterior prezentate nu se poate indica o direcŃie predominantă pentru vânt, iar graficul vânt – concentraŃie ozon indică faptul că ozonul este un poluant secundar, care s-a format în atmosferă şi al cărui nivel a fost determinat la staŃia BV4. Această staŃie este situată la limita exterioară a aglomerării Braşov şi în apropiere nu există surse importante de poluanŃi primari, care să consume ozonul format.

2.4. Concluziii legate de calitatea aerului ambiental în aglomerarea Braşov

1. StaŃiile de monitorizare a calităŃii aerului din aglomerarea Braşov sunt instrumente

în gestionarea calităŃii aerului ambiental, furnizând datele referitoare la evaluarea calităŃii aerului efectuată prin măsurători în puncte fixe.

2. În baza datelor achiziŃionate şi validate pentru anul 2009 nivelul poluării din zona monitorizată a fost redus, fiind evidenŃiat prin:

a. încadrarea tuturor valorilor medii orare sub pragurile de alertă pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi ozon;

b. încadrarea tuturor valorilor medii zilnice pentru dioxidul de sulf, a maximelor zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore pentru CO, a valorilor medii anuale pentru benzen şi plumb sub valorile limită;

c. numărul de depăşiri al valorilor limită orare pentru dioxidul de azot, respectiv al valorii limită zilnică pentru PM10, cu excepŃia staŃiei BV3 mai mic decât cel maxim permis în legislaŃie;

d. depăşirea pragului de informare pentru ozon la staŃia de fond suburban BV4 – Sânpetru în procent de 0,33 % din datele validate;

3. În zona Municipiului Braşov o sursă importantă de poluare şi implicit de diminuare a calităŃii aerului este traficul rutier, intensitatea sa determinând momente în care apar picuri de concentraŃie pentru poluanŃii specifici monitorizaŃi – CO, NO, NO2, PM10, componente ale smogului vehiculelor.

4. Aerul ambiental din zonele situate la periferia aglomerării are o calitate mai bună în raport cu concentraŃiile poluanŃilor primari, dar apar vârfuri de poluare cu ozon datorită faptului că aici sunt condiŃii prielnice formării ozonului troposferic: intensitatea radiaŃiei solare ridicată, viteza vântului mică, temperatura ridicată şi / sau vânt din direcŃii în care au existat concentraŃii mari de precursori.

5. Picurile pentru concentraŃia de dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon şi PM 10 au apărut când s-au înregistrat, individual sau simultan: viteza vântului mică, presiune atmosferică scăzută şi / sau vânt din direcŃii în care au existat surse de emisie intensă.

6. Pentru perioade scurte au fost înregistrate valori mai mari decât cele obişnuite, care uneori au fost mai mari decât valorile limită, la monitorizarea NO2 – fără a se depăşi pragul de alertă – şi la PM10, în principal, ca urmare, a intensificării proceselor de ardere a combustibillilor asociate cu condiŃiile nefavorabile dispersiei.

7. Pentru perioade scurte au fost înregistrate valori mai mari decât cele obişnuite, dar



77

fără a se depăşi valorile limită, la monitorizarea SO2 şi CO – componente ale “smogului din timpul iernii” – ca urmare a intensificării proceselor de ardere asociate cu condiŃiile nefavorabile dispersiei.

8. ConcentraŃia poluanŃilor gazoşi monitorizaŃi în staŃia industrială BV5 - VlahuŃă sugerează că emisiile din zona industrială nu afectează semnificativ calitatea aerului din zona de sud a Municipiului Braşov.



78

Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE

3.1. Cadru general 3.1.1. Cadru legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice în România Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore ale secolului nostru -

un domeniu complex pentru care trebuie luate măsuri imediate şi corecte, cu respectarea principiului precauŃiei.

România a semnat în 1992, la Summitul de la Rio, ConvenŃia - Cadru a NaŃiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), ratificată prin Legea nr. 24/1994 şi care are ca scop stabilizarea concentraŃiilor de GES în atmosferă la un nivel care să nu afecteze sistemul climatic.

În 1997, la Kyoto, la cea de-a treia ConferinŃă a PărŃilor la ConvenŃia-Cadru, a fost semnat Protocolul de la Kyoto, în vederea stabilirii unor măsuri, Ńinte şi perioade clare de reducere a emisiilor de GES.

România a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr. 3/2001, obligându-se astfel la o reducere de 8% în perioada 2008 - 2012, faŃă de anul de bază (1989).

- Hotărârea Guvernului nr. 645 din 7 iulie 2005 pentru aprobarea Strategiei naŃionale a României privind schimbările climatice (SNSC 2005-2007);

- Hotărârea Guvernului nr. 1877 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Planului naŃional de acŃiune privind schimbările climatice (PNASC 2005-2007);

- Hotărârea Guvernului nr. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei NaŃionale privind Schimbările Climatice (CNSC);

- OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006;

- Ordinul Ministrului nr. 1122 din 17.10.2006 pentru aprobarea Ghidului privind utilizarea mecanismului "implementare în comun (JI)" pe baza modului II (art. 6 al Protocolului de la Kyoto);

- Ordinul Ministrului nr. 297 din 21.03.2008 privind aprobarea Procedurii naŃionale privind utilizarea mecanismului JI pe baza modulului I.

Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră – transpune Directiva Consiliului nr. 2003/87/CE din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul ComunităŃii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului.

Hotărârea Guvernului nr. 1570 din 19 decembrie 2007 privind înfiinŃarea Sistemului naŃional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reŃinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto.

- Ordinul Ministrului nr. 1474/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea şi operarea registrului naŃional al emisiilor de gaze cu efect de seră;

- Decizia Comisiei nr. 589/2007 de stabilire a ghidurilor privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului;

- Ordinul Ministrului nr. 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaŃiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008-2012;

- Ordinul Ministrului nr. 85/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului National de Alocare;



79

- Hotarârea Guvernului nr. 60/2008 din 16 ianuarie 2008 pentru aprobarea Planului naŃional de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012;

- Ordinul Ministrului nr. 1768 din 21 august 2007 pentru aprobarea Procedurii de acreditare a organismelor de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră;

- Decizia 2004/280/EC din 11 februarie 2004 privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul ComunităŃii şi de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto

ConvenŃia-cadru a NaŃiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice În 1992 liderii mondiali şi experŃii de mediu din peste 200 de Ńări s-au reunit la

întâlnirea la nivel mondial de la Rio de Janeiro pentru a încerca să răspundă crizelor globale de mediu. S-a convenit stabilirea ConvenŃiei-cadru a NaŃiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) care să creeze cadrul general al acŃiunilor interguvernamentale de răspuns la provocarea prezentată de schimbările climatice. S-a recunoscut cu acest prilej că sistemul climatic este o resursă comună a cărei stabilitate poate fi afectată de emisiile de dioxid de carbon şi gaze cu efect de seră. Obiectivul UNFCCC este: realizarea stabilizării concentraŃiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină interferenŃa antropică nocivă cu sistemul climatic. Acest nivel va trebui realizat într-un interval de timp suficient care să permită ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, astfel încât producŃia de alimente să nu fie amenintată şi să permită continuarea dezvoltării economice într-o manieră durabilă.

În 1994, România a ratificat UNFCCC prin Legea 24/1994. Prin semnarea UNFCCC şi adoptarea Ńintei de reducere, România şi-a manifestat în mod clar preocuparea faŃă de schimbările climatice la nivel mondial şi voinŃa politică de a îndeplini angajamentele ce derivă din această ConvenŃie.

Cea de-a treia ConferinŃă a PărŃilor ce s-a desfăşurat în decembrie 1997 la Kyoto, în Japonia, a reprezentat un nou pas înainte în problema schimbărilor climatice din perspective globale. Dovezile ştiinŃifice apărute au indicat necesitatea unor măsuri mai stringente de reducere a GHG. S-a cerut PărŃilor participante la ConvenŃie să meargă mai departe decât stabilizarea emisiilor de pe teritoriul lor (conform angajamentului din 1992) şi să reducă emisiile cu o cotă negociată înainte de prima perioadă de angajament (2008-2012). România a semnat Protocolul de la Kyoto în 1997 şi l-a ratificat în ianuarie 2001 ca prima Parte la Anexa I. Valoarea Ńintă adoptată de România este o reducere de 8% faŃă de anul de baza 1989. Protocolul de la Kyoto a devenit obligatoriu prin lege la 16 februarie 2005. Protocolul stabileşte de asemenea trei mecanisme flexibile cunoscute sub numele de implementare în comun (JI), Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM) şi Schimbul InternaŃional de Emisii (IET). Acestea îşi propun să ajute PărŃile din Anexa I să reducă costurile de realizare a valorilor Ńintă de emisie profitând de oportunităŃile de reducere a emisiilor, sau de creştere a eliminării de gaze cu efect de seră, care ar costa mai puŃin în alte Ńări decât în Ńara proprie.

Presiunile asupra echilibrului climatic al Pământului sunt legate de emisiile de gaze cu efect de seră, acele gaze a căror proprietate este de a absorbi radiaŃiile infraroşii rezultate în urma încălzirii suprafeŃei globului pământesc de către radiaŃiile solare.

Protocolul de la Kyoto nominalizează aceste gaze cu efect de seră, de provenienŃă antropică, ca fiind: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC), hexafluorură de sulf (SF6).

PotenŃialul de încălzire al GES: un GES este considerat cu atât mai puternic cu cât are un potenŃial de încălzire globală ("Global Warming Potential" - GWP) mai mare. PotenŃialul de încălzire globală este un indice definit ca fiind modificarea bilanŃului radiativ cumulată între prezent şi un orizont de timp ales (de ex.: 100 de ani) cauzată de o unitate de masă de gaz degajată acum, exprimată relativ la un gaz de referinŃă precum CO2.



80

Tabel 3.1.1.1. Gaze cu efect de seră şi potenŃialul lor de încălzire globală

Gaz cu efect de seră PotenŃialul de încălzire globală, GWP, pentru 100 ani

Dioxid de carbon CO2 1 Metan CH4 21* Protoxid de azot N2O 310 CFC-12 6200-7100** HCFC-22 1300-1400** CF4 6500 SF6 23900

Sursa: Vital Climate Change Graphics – The Impacts of Climate Change, UNEP/GRID-Arendal *Include efectele indirecte ale producŃiei troposferice de ozon şi ale producŃiei stratosferice de vapori apă ** PotenŃialul net de încălzire globală (inclusiv efectul indirect datorat reducerii stratului de ozon)

3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

În urma inventarierii realizate pentru anul 2009 la nivelul judeŃului Braşov s-au

înregistrat următoarele cantităŃi de gaze cu efect de seră: 2.531,97 kt CO2, 42,207 t N2O, 113,304 t CH4.

TendinŃa emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră este prezentatǎ în figura 3.2.1.

Tabel 3.2.1. Nivelurile emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră (mii tone CO2Eq) JudeŃul Braşov 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii totale (mii tone CO2 Eq) 2635,6 638,4 602,2 12458,4 10959,9 1769 2933,5 1630,7 2373,9 2547,4

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

Emisii totale (mii t CO2 Eq) 2635.6 638.42 602.17 12458 10960 1769 2933.6 1630.8 2374 2547.4

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 3.2.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră (mii tone CO2 Eq)

Nivelurile emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră au înregistrat o uşoară

creştere, faŃǎ de nivelul înregistrat în 2008, datorită sectorului „procese de producŃie”. 3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon

Din inventarele de emisii realizate de către AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului

Braşov, în perioada 2000 - 2009, în care au fost cuprinşi agenŃi economici din judeŃul Braşov, se pot evidenŃia cantităŃile de CO2 emise în fiecare an, în tabelul următor:



81

Tabel 3.3.1. Nivelurile emisiilor anuale de dioxid de carbon (mii tone) JudeŃul Braşov 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale CO2 (mii tone/an)

2501,4 599,09 569,8 11372,2 9900,7 1675,4 2685,4 1487,3 2270,4 2531,97

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

CO2 (mii t/an) 2501.5 599.09 569.84 11372 9900.7 1675.5 2685.5 1487.3 2270.5 2532

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 3.3.1. Emisii anuale de dioxid de carbon

Principalele surse de emisii de CO2 o reprezintă arderile din sectorul energetic,

instalaŃii de ardere neindustrială şi arderi în industria de prelucrare, dar şi emisiile din transportul rutier.

3.4. Emisii anuale de metan

Nivelurile emisiilor anuale de metan sunt prezentate în tabelul nr. 3.4.1.

Tabel 3.4.1. Emisii anuale de metan (tone) JudeŃul Braşov

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale CH4 (tone/an)

123,2 89,8 75,3 2292,1 953,3 723,9 294,1 3488,7 1349,0 113,3

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

CH4 (t/an)

CH4 (t/an) 123.18 89.79 75.28 2292.11 953.32 723.96 294.08 3,489 1349.03 113.3

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 3.4.1. Emisii anuale de metan



82

3.5. Emisii anuale de protoxid de azot

Tabel 3.5.1. Emisii anuale de protoxid de azot (tone)

JudeŃul Braşov 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale N2O (tone/an)

424.46 120.79 99.18 3348.66 3352.3 252.7 780.52 226,34 242,54 42,21

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

N2O (t/an)

N2O (t/an) 424.46 120.79 99.18 3348.7 3352.3 252.7 780.52 226.34 242.54 42.21

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 3.5.1. Emisii anuale de protoxid de azot

3.7. AcŃiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

3.7.1. Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto În vederea reducerii costurilor pentru acŃiunile de limitare şi diminuare a emisiilor de

gaze cu efect de seră, Protocolul de la Kyoto prevede utilizarea a trei mecanisme flexibile de cooperare internaŃională. Acestea sunt:

- Implementare în comun (JI); - Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM); - Comercializarea InternaŃională a Emisiilor (IET); Aceste mecanisme sunt „voluntare”, ceea ce înseamnă că Ńările îşi formulează şi

aplică propria politică privind utilizarea sau nu a acestora. Mecanismele JI şi CDM asigură reducerea de emisii prin dezvoltarea unor proiecte specifice în Ńările eligibile în care condiŃiile de realizare sunt mai avantajoase.

Au fost acordate bonusuri pentru acŃiuni timpurii la un număr de 2 agenŃi economici (S.C. Lafarge Romcim SA şi S.C. Ecopaper SA) însumând un număr de 43.399 certificate pentru anul 2007 şi 216.997 certificate pentru anul 2008 - 2012 (din care în cursul anului 2008 s-au consumat 43,399 mii tone CO2) prin aceasta România dorind să sprijine operatorii care au investit voluntar în măsuri de reducere a emisiilor în perioada 1998 - 2002. AcŃiunile timpurii din această perioadă au fost luate în considerare prin acordarea unui număr suplimentar de certificate sub forma unui bonus pentru acŃiuni timpurii instalaŃiilor ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate atât pentru perioada 2007 cât şi pentru perioada 2008 - 2012).



83

3.7.2. Participarea României la implementarea schemei europene de

comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră,

reglementată prin Directiva 2003/87/CE (schema EU-ETS), se aplică în România începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană şi reprezintă principalul instrument al UE utilizat în scopul îndeplinirii angajamentului asumat prin Protocolul de la Kyoto.

In conformitate cu angajamentul asumat prin Protocol, în prima perioadă de angajament 2008-2012, UE trebuie să reducă emisiile de GES cu 8% faŃă de nivelul anului 1990.

Cadrul de reglementare pentru stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisiii de gaze cu efect de seră este reprezentat de H.G. nr. 780/2006 care transpune Directiva 87/2003/CE şi Directiva 101/2004/CE, care o amendează pe aceasta. Pentru punerea în aplicare a prevederilor H.G. nr.780/2006 au fost aprobate o serie de acte normative subsecvenŃe (OM 1897/2007 şi Decizia 589/2007/CE ).

Schema EU-ETS se aplică numai pentru emisiile de CO2 provenite din activităŃile specificate în anexa 1 la HG 780/2006, şi reprezintă un mecanism care are ca scop limitarea eficientă din punct de vedere tehnic şi economic, a emisiilor de gaze cu efect de seră. FuncŃionarea schemei se bazează pe tranzacŃionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră care au fost alocate operatorilor care deŃin instalaŃii în care se desfăşoară activităŃi reglementate de H.G. nr. 780/2006, în măsura în care aceştia respectă prevederile privind limitele pentru emisiile de CO2. Un certificat de emisii de gaze cu efect de seră reprezintă titlul care conferă unei instalaŃii dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioada definită, valabil pentru îndeplinirea scopului HG nr. 780/2006 şi transferabil în condiŃiile prevăzute de acest act normativ.

Schema Europeană de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră, este o schemă comunitară stabilită prin Directiva 2003/87/EC România a semnat ConvenŃia Cadru a NaŃiunilor Unite privind Schimbările climatice (UNFCCC) în 1992 şi a ratificat-o prin Legea nr. 24/1994 şi a fost prima Ńară înscrisă pe Anexa I a UNFCCC care a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr. 3/2001, angajându-se astfel să-şi reducă emisiile de GES cu 8 % în perioada 2008-2012, faŃă de anul 1989.

Prima perioadă a schemei europene de comercializare a emisiilor de GES 01.01.2005 - 31.12.2007, perioada a doua a schemei este 2008-2012. Schema de comercializare este un mecanism bazat pe principii comerciale având ca scop reducerea eficientă din punct de vedere tehnic şi economic a emisiilor de GES.

Pentru implementarea H.G. nr. 780/2006 a fost elaborat Planul NaŃional de Alocare prin care Guvernul României stabileşte numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pe care intenŃionează să le aloce la nivel naŃional, pentru perioada 2008-2012, inclusiv repartiŃia acestora pentru instalaŃiile în care se desfăşoară una sau mai multe din activităŃile prevăzute în HG nr. 780/2006. De asemenea, NAP descrie metodologia şi principiile pe bază cărora se face alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Planul NaŃional de Alocare a fost elaborat în mod transparent, metodologia şi principiile aplicate fiind supuse comentariilor publicului pe o perioada de 30 de zile, conform legislaŃiei în vigoare, începând cu data de 29 august 2006.

In judeŃul Braşov au fost inventariaŃi 10 operatori care desfăşoară activităŃi cuprinse în Anexa 1 a Directivei 2003/87/CE, toŃi fiind autorizaŃi şi având Planul de Măsuri privind Monitorizarea şi Raportarea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (CO2) aprobat de către ANPM Bucureşti (în anul 2007 doi din operatori au fuzionat în urma procesului de privatizare şi au constituit un singur operator).

Pentru cei 10 operatori, la nivelul judeŃului Braşov, prin Planul NaŃional de Alocare adoptat prin HG 60/ ian 2008, au fost aprobate alocările de certificate de emisii



84

cu titlu gratuit, în număr de 1.884.934 certificate pentru anul 2007 şi 10.036.082 certificate pentru 2008 - 2012 (un certificat de emisii de gaze cu efect de seră este titlul care confera dreptul de a emite 1 tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită şi care este transferabil).

Pentru cei 10 operatori, la nivelul judeŃului Braşov, prin Planul NaŃional de Alocare adoptat prin HG 60/ ian 2008, au fost aprobate alocările de certificate de emisii cu titlu gratuit, aferente anului 2008 în număr de 2007, 2164 mii tone CO2 rezultate din activitatile încadreate în HG 780 / 2006 (un certificat de emisii de gaze cu efect de seră este titlul care conferă dreptul de a emite 1 tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită şi care este transferabil).

Au mai fost acordate bonusuri pentru acŃiuni timpurii la un număr de 2 agenŃi economici (S.C. LAFARGE ROMCIM SA şi S.C. ECOPAPER SA ) însumând un număr de 43.399 certificate pentru anul 2007 şi 216.997 certificate pentru anul 2008 - 2012 (din care în cursul anului 2008 s-au consumat 43,399 mii tone CO2) prin aceasta România dorind să sprijine operatorii care au investit voluntar în măsuri de reducere a emisiilor în perioada 1998 - 2002. AcŃiunile timpurii din această perioadă au fost luate în considerare prin acordarea unui număr suplimentar de certificate sub forma unui bonus pentru acŃiuni timpurii instalaŃiilor ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate atât pentru perioada 2007 cât şi pentru perioada 2008 - 2012).

In cursul anului 2009 au fost aprobate două solicitări de alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaŃiile nou-intrate pentru perioada 2008-2012. Aceşti operatori sunt: S.C. Kronospan România SRL şi S.C. Fabrica de zahăr Bod. Pentru aceşti doi operatori de tip non - IPPC au fost emise autorizaŃiile privind emisiile de gaze cu efect de seră.

3.8. Estimarea scenariilor de schimbare a regimului climatic în România pe perioada 2001-2030

Măsurile luate în vederea combaterii efectelor schimbărilor climatice la nivelul

judeŃului Brasov au fost: - încadrarea în estimările stabilite prin propunerile anuale de emisii de CO2

aprobate de ANPM; - propunerea de utilizare drept combustibil a biomasei de către S.C. Kronospan

România SRL; propunerea pentru utilizarea acestui combustibil a fost supusă aprobării ANPM;

Concluzii

TendinŃa de creştere a emisiilor provoacă schimbări climatice în urma dezvoltării

transporturilor şi a cererii tot mai mari de energie într-o economie în curs de dezvoltare. Legislatia privind emisiile de GES a fost completată prin HG 1570/ 2007 când s-a

înfiinŃat sistemul naŃional pentru estimarea nivelului de emisii antropice de gaze cu efect de seră SNEEGES rezultate din surse sau din reŃinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, iar prin Ordin 1376/ 29.10.2008 procedura INEGES (inventarul emisiilor GES) şi Ord 1474/ 18.11.2008 martie 2008 pentru procedura de arhivare şi stocare a datelor).

In acest fel se va lărgi sfera de activităŃi cu emisii de gaze cu efect de seră şi se completează inventarul estimat al cantităŃilor de emisii GES reglementate prin Protocolul de la Kyoto.



85

Capitolul 4. APA

Datele şi informaŃiile prezentate în acest capitol sunt furnizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, aparŃinând DirecŃiei Apelor Române „Olt”, care gestionează resursa „apă” din punct de vedere atât cantitativ, cât şi calitativ, pe întreg judeŃul Braşov. InformaŃiile privind calitatea apei potabile sunt furnizate de DirecŃia de Sănătate Publică Braşov.

4.1. Introducere Monitorizarea calităŃii apei implică

monitorizarea tuturor elementelor incluse în subsistemele: ape de suprafaŃă (râuri, lacuri), ape subterane şi ape uzate.

CerinŃele legislative în domeniul apelor sunt Directivele europene care reglementează gestionarea calitativă a apei: Directiva Cadru a Apei, Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafaŃă utilizate pentru potabilizare, Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, Directiva 76/464/CEE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic (şi cele 7 Directive fiice), Directiva 78/659/CEE privind calitatea apelor de suprafaŃă care necesită protecŃie şi ameliorare în scopul susŃinerii vieŃii piscicole, Directiva 91/676/CEE privind protecŃia apelor împotriva poluării cauzate de nitraŃii din surse agricole şi care au fost transpunse în legislaŃia naŃională astfel:

- Legea 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr.107/1996; - Legea 458/2002, reglementează calitatea apei potabile destinate consumului uman,

modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004; - HG 100/2002, reglementează calitatea apei care este folosită pentru tratare şi

transformare în apa potabilă, modificată şi completată cu HG 567/2006, stabileste diverse nivele de complexitate a tratarii apei în scop potabil;

- HG 351/2005 pentru aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuării emisiilor şi pierderilor de substanŃe prioritar periculoase;

- HG 188/2002, reglementează impactul antropic al apelor uzate din aglomerările umane şi industriale asupra apelor de suprafaŃă, modificată şi completată cu HG 352/2005;

- HG 964/2000, reglementează impactul antropic al activităŃilor agricole şi apelor subterane;

- HG 563/2006, privind modificarea si completarea HG 202/2002 pentru aprobarea normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaŃă care necesită protecŃie şi ameliorare în scopul susŃinerii vieŃii piscicole.

- Ordin 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România

- HG 53/2009 pentru aprobarea Planului NaŃional de protecŃie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării



86

4.2. Resursele de apă Teritoriul judeŃului se încadrează în bazinul hidrografiv al Oltului, care străbate

judeŃul pe o distanŃă de cca 210 km, de la confluenŃa Râului Negru până la confluenŃa cu pârâul Ucea. Între aceste limite Oltul primeşte numeroşi afluenŃi dintre care cei mai importanŃi sunt: Homorod, Tărlung, Ghimbăşel, Bârsa, VulcăniŃa, Hamaradia, Berivoi, Ucea, etc.

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Gospodărirea durabilă şi echilibrată a resurselor de apă sub aspect calitativ necesită satisfacerea tuturor folosinŃelor de apă dintr-un bazin hidrografic fără neglijarea problemelor de mediu, apa fiind privită ca o resursă naturală, un factor economic, dar şi parte integrantă a sistemelor acvatice. ProtecŃia şi gestiunea sistemelor acvatice presupune în primul rând cunoaşterea regimului calitativ al apelor şi a efectelor determinate de extinderea folosinŃelor, având în vedere menŃinerea şi restabilirea proprietăŃilor naturale, a funcŃiilor ecologice ale sistemelor acvatice.

Caracterizarea calităŃii apelor urmăreşte caracterizarea unitară a calităŃii apelor din bazinul hidrografic, în secŃiuni reprezentative, prin indicatori chimici de calitate grupaŃi în parametri globali de caracterizare cum sunt regimul de oxigen, regimul nutrienŃilor, ioni generali – salinitate, metale şi micropoluanŃi organici şi anorganici, în funcŃie de condiŃiile naturale specifice, sursele de impurificare şi având în vedere capacităŃile unităŃilor teritoriale de gospodărire a apelor.

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile în judeŃul Braşov, pe parcursul anului 2009 sunt prezentate în tabelul 4.2.1.1.

Tabelul 4.2.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resursa de suprafaŃă (mii mc) Resursa din subteran (mii mc) JudeŃ Bazinul hidrografic teoretică utilizabilă teoretică utilizabilă

Braşov Olt 87303,68 72728,434 21581,6 15820,773 4.2.2. Prelevări de apă

CantităŃile totale de apă captate pentru principalii consumatori (populaŃie, industrie,

piscicultură, zootehnie, irigaŃii), din sursele de suprafaŃă şi subterane sunt prezentate în tabelul 4.2.2.1, aceste cantităŃi fiind urmărite de DirecŃia Apele Române Olt - Sistemul de Gospodărire al Apelor Braşov.

Tabelul 4.2.2.1. Volume de apă prelevate din surse în perioada 2004 - 2008

Volumele captate (mii mc) JudeŃ An

Surse de suprafaŃă Surse din subteran Total (mii mc)

2004 89512,3 25216,8 114729,1 2005 79613 22431 102044 2006 79556 19231 98787 2007 80149 20477 100639 2008 77742 17832,4 95574,4

Braşov

2009 79458 15567 95025

Se constată scăderea treptată, în perioada 2004 - 2008, a cantităŃilor totale de apă prelevate anual, în principal din surse de apă de suprafaŃă.



87

4.2.3. Mecanismul economic în domeniul apelor Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de

utilizare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea cantităŃii şi calităŃii apei, precum şi prin aplicarea de penalitati celor care risipesc sau poluează resursele de apă.

In vederea atingerii obiectivelor Legii Apelor se aplica principiul recuperării costurilor serviciilor de apa, inclusiv costuri implicate de mediu si de resurse, pe baza analizei economice.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuŃii, plăŃi, bonificaŃii şi penalităŃi ca parte a modului de finanŃare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcŃionării AdministraŃiei NaŃionale "Apele Romane". Sistemul de contribuŃii, plăŃi, bonificaŃii, tarife şi penalităŃi specifice activităŃii de gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor utilizatorilor. Sistemul de contribuŃii, plăŃi, bonificaŃii, tarife şi penalităŃi specifice activităŃii de gospodărire a resurselor de apă se stabileşte prin hotărâri de guvern. Cuantumul contribuŃiilor, plăŃilor, bonificaŃiilor, tarifelor şi penalităŃilor specifice activităŃii de gospodărire a resurselor de apă se reactualizează periodic prin hotarare a guvernului, la propunerea autorităŃii publice centrale în domeniul apelor.

Administratia NaŃională "Apele Romane", în calitate de administrator atât al resurselor de apă de suprafaŃă, naturale sau amenajate, indiferent de deŃinătorul cu orice titlu al amenajării cât şi al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor şi a instalaŃiilor, îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuŃie specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toŃi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plăŃile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaŃiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi din penalităŃile aplicate.

ContribuŃiile specifice de gospodărire a apelor în sensul prezentei legi sunt: − contribuŃia pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse şi utilizatori; − contribuŃia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă; − contribuŃia pentru potenŃialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de

acumulare din administrarea Administratiei NaŃionale "Apele Române"; − contribuŃia pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile şi malurile

cursurilor de apă ce intră sub incidenŃa prezentei legi. Utilizatorii de apă, consumatori sau neconsumatori au obligaŃia să plătească lunar

cuantumul contribuŃiei specifice de gospodarire a apelor; în caz contrar li se vor aplica penalităŃi de intârziere conform prevederilor Codului de Procedura Fiscală aprobat prin OG nr. 92/2003.

BonificaŃiile se acordă utilizatorilor de apă care demonstrează, constant, o grijă deosebită pentru folosirea raŃională şi pentru protecŃia calităŃii apelor, evacuând, împreună cu apele uzate epurate, substanŃe impurificatoare cu concentraŃii şi în cantităŃi mai mici decât cele înscrise în autorizaŃia de gospodărire a apelor.

PenalităŃile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate, atât pentru depăşirea cantităŃilor de apă utilizate, cât şi a concentraŃiilor şi cantităŃilor de substanŃe impurificatoare evacuate în resursele de apă.

AdministraŃia NaŃională "Apele Romane" este singura în drept să constate cazurile în care se acordă bonificaŃii sau se aplică penalităŃi. BonificaŃiile se acordă cu aprobarea autorităŃiii publice centrale din domeniul apelor.

PenalităŃile pentru depăşirea valorii concentraŃiilor indicatorilor de calitate reglementaŃi pentru evacuarea apelor uzate în reŃelele de canalizare a localităŃilor se aplică de către unităŃile de gospodărire comunală.



88

FinanŃarea investiŃiilor privind lucrările, construcŃiile sau instalaŃiile de gospodărire a apelor se asigură, total sau parŃial, după caz, din:

− bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrări de utilitate publică, potrivit legii; − fondurile utilizatorilor de apă; − fonduri obŃinute prin credite sau prin emiterea de obligaŃiuni, garantate de Guvern

sau de autorităŃile administraŃiei publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociaŃii de persoane care vor să execute astfel de lucrări;

− alte surse Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convenŃiilor şi acordurilor internaşionale

din domeniul apelor, precum şi pentru implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate de statul roman prin acordurile şi convenŃiile internaŃionale, se asigură din surse proprii şi, în completare, de la bugetul de stat, pe baza de programe, în limita sumelor alocate cu această destinaŃie în bugetul autorităŃii publice centrale din domeniul apelor.

De la bugetul de stat, în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinaŃie în bugetul autorităŃii publice centrale din domeniul apelor, se vor asigura cheltuielile pentru:

− conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului;

− întreŃinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor şi activităŃile operative de apărare împotriva inundaŃiilor;

− refacerea şi repunerea în funcŃiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităŃi naturale sau de alte evenimente deosebite;

− activitatea de cunoaştere a resurselor de apă, precum şi activităŃile de hidrologie operativă şi prognoza hidrologică. De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru:

− întreŃinerea, repararea, punerea în siguranŃă a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor şi activităŃile operative de apărare împotriva inundaŃiilor;

− refacerea şi repunerea în funcŃiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de calamităŃi naturale sau de alte evenimente deosebite.

4.3. Ape de suprafaŃă 4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare Starea ecologică a apelor de suprafaŃă s-a stabilit, atât în raport cu elementele de

calitate chimice şi fizico-chimice, cât şi în raport cu elementele de calitate biologice, iar încadrarea în clase de calitate s-a efectuat în conformitate cu prevederile Ordinului 161/2006, pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităŃii apelor de suprafaŃă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Monitoringul de supraveghere Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring, în cadrul acestui

program au fost monitorizate 12 secŃiuni cu tip monitoring de supraveghere, constituind baza evaluării stării globale a apelor, având frecvenŃa de şase, respectiv patru ori pe an pentru indicatorii fizico-chimici. După prelucrarea statistică a rezultatelor obŃinute în urma efectuării analizelor s-au obŃinut următoarele încadrari ale cursurilor de apă:

Pârâul Tărlung a fost monitorizat într-o singură secŃiune, amonte acumulare Tărlung cu o frecvenŃă de patru ori pe an şi s-a încadrat, din punct de vedere fizico-



89

chimic, în clasa I de calitate la toŃi indicatorii analizaŃi: regim oxigen, regim nutrienŃi, salinitate, indicatorul fier total, alŃi indicatori chimici relevanŃi (fenoli, detergenŃi anionici), astfel încât acestă secŃiune corespunde unei stări ecologice foarte bune. Nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei faŃă de anul 2008.

Din punct de vedere biologic, fitobentosul este dominat doar de specii din fam. Bacillariophyceae. In ceea ce priveste macrozoobentosul numărul speciilor determinate şi a reprezentanŃilor acestora este relativ mic şi dominat numeric de Ephemeroptere şi Trichoptere. Cu un indice saprob de 1.75 secŃiunea se încadrează la clasa I de calitate având o stare ecologică foarte bună.

In urma monitorizării ihtiofaunei au fost identificate 3 specii şi anume: Salmo trutta fario (păstrav) -10 exemplare, Gobio gobio (porcuşor) 5 exemplare şi Cottus gobio (zglăvoaca) - 30 exemplare.

Pârâul Bârsa a fost monitorizat în două secŃiuni de supraveghere: � amonte Bârsa Fierului, care s-a încadrat în clasa I de calitate la toŃi indicatorii

analizaŃi: regim oxigen, regim nutrienŃi, salinitate, indicatorul fier total, alŃi indicatori chimici relevanŃi (fenoli, detergenŃi anionici), având o stare ecologică foarte bună. Din punct de vedere fizico-chimic nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei faŃă de anul 2008.

Din punct de vedere al indicatorilor biologici, microfitobentosul este bogat ca număr de organisme, dominante fiind Bacillariophyceele în toate secŃiunile de control. Cu un indice saprob de 1.54 secŃiunea se încadrează la clasa I de calitate. AsociaŃia zoobentonică este reprezentativă pentru ilustrarea calităŃii apei (apar taxoni care indică o apă curată). Având un indice saprob de 1.50 secŃiunea se încadrează la clasa I de calitate cu starea ecologică foarte bună.

� amonte confluenŃă Ghimbăşel, s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii regimului de nutrienŃi, salinitate, poluanŃi toxici specifici de origine naturală, în clasa II de calitate la indicatorii regimului de oxigen şi alŃi indicatori chimici relevanŃi (fenoli, detergenŃi anionici). Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa II de calitate cu o stare ecologică bună. Din punct de vedere fizico-chimic nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei faŃă de anul 2008.

Din punct de vedere biologic, densitatea medie a fitoplanctonului este de 40700 expl/l cu o biocenoză fitoplanctonică nu prea bogată în specii. Pe tot parcursul anului dominante au fost bacillariophyceele atât ca numar de indivizi cât şi ca număr de specii.

Zoobentosul este slab reprezentat şi ca număr de specii şi ca număr de indivizi; s-au întâlnit amphypode, ephemeroptere, trichoptere, diptere. Cu un indice saprob de 1.96 secŃiunea se încadrează la clasa II de calitate cu o stare ecologică bună.

In urma monitorizării macrofitelor acvatice s-au observat în aceasta secŃiune un număr mare de exemplare din specia Poligonum amphybium, specie care nu este indicatoare de poluare cu indicele Kohler 3 adică această specie este frecvent întâlnită în sectorul de râu inventariat. Indicele Kohler este un indice care reflec biovolumul vegetal. El evaluează cantitatea de material vegetal pe care îl dă o specie în tot volumul de apă. Speciile întâlnite şi valorile numerice de evaluare sunt utilizate pentru a descrie diversitatea speciilor, compoziŃia, raritatea, pericolul de extincŃie, dominantă în diferite cursuri de apa şi zone ecologice ale râurilor.

In urma monitorizării ihtiofaunei s-au identificat şapte specii: Alburnus alburnus (oblete) -10 exemplare, Leuciscus cephalus (clean) -12 exemplare, Perca fluviatilis (biban) - 8 exemplare, Barbus barbus (mreana) - 8 exemplare, Gobio gobio (porcuşor) - 7 exemplare, Misgurnus fossilis (Ńipar) - 1 exemplar şi Cottus gobio (zglăvoaca) - 6 exemplare.

Se cunoaşte de asemenea că complexitatea condiŃiilor de hrănire, cantitatea şi calitatea hranei consumate de peşti, influenŃează ritmul lor de crestere. PrezenŃa în hrana peştilor a vitaminelor, în mod deosebit a vitaminei B, contribuie la sporirea vitezei de creştere la peşti. InrăutăŃirea condiŃiilor de hrănire se răsfrânge negativ asupra ritmului de



90

creştere al întregii populaŃii de peşti, ducând la o încetinire generală a acestui ritm şi determină o mărire a variabilităŃii creşterii, încât, într-un grup de peşti de aceeaşi vârstă se găsesc indivizi de mărimi foarte diferite. Insă când condiŃiile de hrană se îmbunătăŃesc, creşterea peştilor se uniformizează.

Pârâul Ghimbăşel, în secŃiunea amonte Râşnov, s-a încadrat în clasa I de calitate la toŃi indicatorii fizico-chimici analizaŃi: regim oxigen, regim nutrienŃi, salinitate, indicatorul fier total, alŃi indicatori chimici relevanŃi (fenoli, detergenŃi anionici), având o stare ecologică foarte bună. Din punct de vedere fizico-chimic nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei faŃă de anul 2008.

Din punct de vedere biologic, microfitobentosul este relativ sărac în specii dar relativ bogat ca număr de indivizi. Este de menŃionat faptul că Bacillariophyceaeele sunt representative, dar în probă s-au găsit şi cateva Cyanobacterii. Speciile dominante numeric în secŃiunile de control sunt Navicula gracilis asemeni anului 2008 şi Achnanthes minutissima – specie caracteristică unei ape curate. In ceea ce priveşte macrozoobentosul, aceasta secŃiune conŃine specii din grupul Ephemeroptera, Plecoptera, Trichoptera, Diptera, Amphipoda, cu puŃini reprezentaŃi. Cu un indice saprob de 1.71 secŃiunea se încadrează la clasa I de calitate având o stare ecologică foarte bună.

Pârâul Timiş a fost monitorizat în secŃiunea aval Braşov şi s-a încadrat în clasa I de calitate la grupa poluanŃi toxici specifici de origine naturală, clasa II de calitate la grupa indicatorilor salinitate, clasa III de calitate la alŃi indicatori chimici relevanŃi (fenoli, detergenŃi anionici), clasa IV de calitate la grupa indicatorilor regimului de oxigen (CBO5, CCOMn, CCOCr, saturaŃie, O2dizolvat) şi în clasa V de calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienŃi (N-NH4

+, N-NO2-, Ntot, P-PO4

3-, Ptot). Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa V de calitate cu o stare ecologică proastă, datorită apelor uzate insuficient epurate şi neepurate de pe platforma municipiului Braşov. Din punct de vedere fizico-chimic nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei faŃă de anul 2008.

Biocenoza fitoplanctonica este bogată atât în specii cât şi ca număr de organisme, practic nu se poate vorbi de o biocenoza, cursul de apă este foarte murdar fiind un adevarat focar de infecŃie. Speciile Sphaerotilus natans şi Spirillum kolkwitzi-specii polisaprobe au fost bine reprezentate în campaniile de recoltare; pe lângă aceste specii aparŃinând familiei Bacteria, au mai fost întălnite şi exemplare (mai puŃine la număr) din fam. Cyanobacteria, Euglenophyta, Bacillariophyceae şi Chryptophyta. Cu un indice saprob de 3.50 secŃiunea se încadrează la clasa a V-a de calitate având o stare ecologică proastă.

Proba de macrozoobentos în ambele campanii de recoltare este lipsită de organisme zoobentonice, pe substrat domină bacteria Sphaerotilus natans-specie poli-alfasaprobă. Dezvoltarea intensă a acestei bacterii este consecinŃa unei ape încărcate în care deversarea apelor uzate a determinat modificări ale unor parametri chimici şi biologici.

Pârâul Timiş este receptorul apelor uzate menajere neepurate din municipiul Braşov, prin deversoarele canalizării acestuia, secŃiunea Timiş aval Braşov fiind cea mai poluată secŃiune din judeŃul Braşov.

Canal Timiş a fost monitorizat în secŃiunea amonte confluenŃă Ghimbăşel şi s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii salinitate şi poluanŃi toxici specifici de origine naturală, în clasa II de calitate la grupa indicatorilor regimului de oxigen si alŃi indicatori chimici relevanŃi (fenoli, detergenŃi anionici) şi în clasa IV de calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienŃi (N-NH4

+, N-NO2-, P-PO4

3-). Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa IV de calitate cu o stare ecologică slabă; nu au fost înregistrate modificări semnificative ale calităŃii apei faŃă de anul 2008.

Din punct de vedere al indicatorului biologic macrozoobentos, secŃiunea, în perioada de recoltare din luna aprilie, se caracterizează printr-o sărăcie de specii, având cateva nematode, hirudinee, tubificide şi chironomide. Având un indice saprob de 3.33



91

secŃiunea se încadrează la clasa V de calitate cu stare ecologica proastă. Insă în campania din luna octombrie, s-a constatat o dezvoltare mare de chironomus şi tubificide. In ceea ce priveşte indicatorul fitoplancton secŃiunea este dominată de specii din fam. Bacillariophyceae dar şi de un număr mare de specii din Bacteria (speciile dominante ca număr de indivizi fiind Spirillum kolkwitzii-specie polisaproba şi Sphaerotilus natans-specie alfapolisaproba.

Starea calităŃii Canalului Timiş, amonte confluenŃă Ghimbăşel, este determinată de evacuările de ape menajere din muncipiului Braşov.

Pârâul Homorod Ciucaş a fost monitorizat într-o singură secŃiune amonte acumulare Hamaradia şi s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii regimului de nutrienŃi, salinitate, alŃi indicatori chimici relevanŃi, în clasa II de calitate la indicatorii regimului de oxigen şi în clasa III de calitate la indicatorul fier total, fapt datorat fondului natural specific zonei. Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa II de calitate cu o stare ecologică buna; comparativ cu anul 2008 nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei.

In ceea ce priveste microfitobentosul, biocenoza este bogată chiar foarte bogată atât în specii cât şi ca număr de indivizi. Speciile Achnanthes minutissima şi Synedra ulna ating o dezvoltare mare, foarte mare în campaniile de recoltare. Cu un indice saprob de 2.07 secŃiunea se încadreaza la clasa II de calitate cu stare ecologică bună.

Macrozoobentosul este şi el destul de bogat în specii, s-au întâlnit numeroase exemplare din Gastropoda, Oligocheta, Crustacea, Ephemeroptera, Heteroptera, Trichoptera şi Diptera - cu dominarea chironomidelor în campaniile de recoltare, asemeni anilor anteriori. Avand un indice saprob de 2.00 secŃiunea se încadrează la clasa II de calitate cu stare ecologică bună.

Pârâul Măieruş a fost monitorizat în secŃiunea amonte confluenŃă Olt şi s-a încadrat în clasa I de calitate la grupa indicatorilor regimului de oxigen, regimului de nutrienŃi, salinitate, indicatorul fier total, alŃi indicatori chimici relevanŃi. Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa I de calitate cu o stare ecologică foarte bună, comparativ cu anul 2008 când secŃiunea s-a încadrat în clasa II de calitate (stare ecologică bună).

Biocenoza fitobentonica relativ bogată în specii. Dominantă numeric este specia Synedra ulna Cymbella ventricosa şi Navicula gracilis din fam. Bacillariophyceae asemeni anului 2007 şi 2008. Cu un indice saprob de 2.22 secŃiunea se încadrează a clasa a –II-a de calitate, cu stare ecologică bună.

Macrozoobentosul este dominat de specii betamezosaprobe, cu un număr relativ redus de specii, însă dominante numeric în cele două campanii de prelevare fiind chironomidele şi simulidele. Cu un indice saprob de 1.89 secŃiunea se încadrează la clasa II de calitate, cu stare ecologică bună.

In urma monitorizării ihtiofaunei au fost identificate 5 specii şi anume: Alburnus alburnus (oblete) -150 exemplare, Leuciscus cephalus (clean) - 30 exemplare, Barbus barbus (mreana) - 20 exemplare, Gobio gobio (porcuşor) - 50 exemplare şi Cobitis taenia (zvârluga) - 6 exemplare.

Pârâul Homorodul Mic a fost monitorizat într-o singură secŃiune amonte confluenŃă Homorod cu o frecvenŃă de şase ori/an şi s-a încadrat în clasa I de calitate la grupa poluanŃi toxici specifici de origine naturală şi micropoluanŃi organici (fenoli, detergenŃi anionici), în clasa II de calitate la grupa indicatorilor regimului de oxigen şi regimului de nutrienti şi în clasa III de calitate la indicatorii salinitate (cloruri, sodiu), fapt datorat fondului natural specific zonei. Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico - chimic, în clasa II de calitate, având o stare ecologică buna; nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei faŃă de anul 2008. La încadrarea globală a pârâului Homorodul Mic, în secŃiunea amonte confluenta Olt, nu s-a Ńinut cont de încadrarea de la grupa “salinitate”. Indicatorii de calitate din cadrul acestei grupe (cloruri, sodiu), reprezintă substanŃe de origine naturală şi nu indică poluare.



92

Biocenoza fitobentonică este dominată numeric de către bacillariophyceae. Cea mai mare valoare a fost întâlnită în campania de toamnă. Este important de semnalat faptul că atât în campania din primăvară, cât şi în cea din toamnă specia dominantă numeric a fost ca şi în anul anterior - Navicula gracilis - specie oligobetamezosaprobă. Cu un indice saprob de 2.27 secŃiunea se încadrează la clasa II de calitate cu stare ecologică bună.

Macrozoobentosul este relativ sărac în specii. S-au întâlnit specii din Oligochaeta, Hirudinea, Crustacea, Ephemeroptera, Trichoptera şi Diptera - acestea din urmă fiind bine reprezentate de chironomide asemeni anilor anteriori. Având un indice saprob de 2.21 secŃiunea se încadrează la clasa II de calitate având o stare ecologică bună.

Pârâul Cozd a fost monitorizat într-o singură secŃiune aval Rupea şi s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii poluanŃi toxici specifici de origine naturală, în clasa II de calitate la alŃi indicatori chimici relevanŃi (fenoli, detergenti anionici), în clasa III de calitate la grupa indicatorilor regimului de oxigen (CBO5, CCOMn, CCOCr, Odizolvat), în clasa IV de calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienŃi (N-NH4

+,N-NO2-,P-PO4

3-,Ptot ), datorită evacuărilor de ape uzate menajere neepurate, precum şi la indicatorii salinitate (reziduu filtrabil, Cl-, Na+), fapt datorat fondului natural specific zonei.

Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa IV de calitate cu o stare ecologică slabă, datorita indicatorilor regimului de nutrienŃi; nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei faŃă de anul 2008.

Fitobentosul este bine reprezentat atât ca specii cât şi ca număr de organisme; Bacillariophyceaele sunt foarte bine reprezentate în special în campania din luna septembrie; speciile Cyclotella meneghiniana - specie oligo-betamezosaproba şi Rhoicosphaenia curvata – specie betamezosaproba din Bacillariophyceae ating o dezvoltare foarte mare în ambele campanii de recoltare.

Zoobentosul este extrem de sărac în specii şi număr de organisme. Dintre organismele zoobentonice - chironomidele s-au dovedit a fi cel mai bine reprezentate, dar în proba au fost găsite cateva nematode, platelminti, oligochete, hirudinee. Cu un indice saprob de 2.54 secŃiunea se încadrează la clasa III de calitate având o stare ecologică moderata.

Starea calităŃii pârâului Cozd aval Rupea este determinată de lipsa reŃelelor centralizate de canalizare şi a staŃiei de epurare pentru localitatea Rupea.

Pârâul Şercaia în secŃiunea amonte confluenŃă Olt s-a încadrat în clasa I de calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienŃi, salinitate, alŃi indicatori chimici relevanŃi, în clasa II de calitate la grupa indicatorilor regimului de oxigen si in clasa III de calitate la indicatorul fier total, provenit din fondul natural specific zonei. Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa II de calitate cu o stare ecologică buna; comparativ cu anul 2008 nu s-au înregistrat modificări semnificative.

SecŃiunea se caracterizează printr-o biocenoză fitobentonică nu prea bogată în specii însă cu un număr mare de organisme; densitate mare de organisme a fost întâlnită în campania din luna mai. Dominante sunt speciile din fam. Bacillariophyceae. Cu un indice saprob de 1.92 secŃiunea se încadrează la clasa II de calitate cu stare ecologică bună.

In ceea ce priveşte zoobentosul, acesta este bine reprezentat de specii dar nu prea bogat ca număr de organisme. Au fost găsite specii din Hirudinea, Amphyposa, Ephemeroptera, Plecoptera, Trichoptera, Coleoptera, Diptera si Simuliidae. Cu un indice saprob de 1.83 secŃiunea se încadreaza la clasa II de calitate cu stare ecologică bună.

Această sectiune a fost monitorizată şi din punct de vedere al indicatorului macrofite acvatice şi ihtiofauna.

In urma monitorizării macrofitelor acvatice a fost identificată urmatoarea specie: Poligonum amphibium (Pol amp), specie care nu este indicatoare de poluare cu indicele Kohler 3 adica aceasta specie este frecvent întâlnită în sectorul de râu inventariat. Indicele



93

Kohler este un indice care reflecta biovolumul vegetal. El evaluează cantitatea de material vegetal pe care îl dă o specie în tot volumul de apă.

In urma monitorizării ihtiofaunei în această secŃiune s-au întâlnit 4 specii: Alburnus alburnus (oblete) - 100 exemplare, Leuciscus cephalus (clean) - 50 exemplare, Cobitis romanica (nisiparniŃa) - 50 exemplare şi Gobio gobio (porcuşor) - 15 exemplare. Se cunoaşte de asemenea că, complexitatea condiŃiilor de hrănire, cantitatea şi calitatea hranei consumate de peşti, influenteaza ritmul lor de creştere. PrezenŃa în hrană pestilor a vitaminelor, in mod deosebit a vitaminei B, contribuie la sporirea vitezei de crestere la pesti. Inrautatirea conditiilor de hranire se rasfrange negativ asupra ritmului de crestere al intregii populatii de pesti, ducand la o incetinire generala a acestui ritm si determina o marire a variabilitatii cresterii, incat, intr-un grup de pesti de aceeasi varsta se gasesc indivizi de marimi foarte diferite. Insa cand conditiile de hrana se îmbunătăŃesc, creşterea peştilor se uniformizează.

Pârâul Cincu a fost monitorizat în secŃiunea amonte confluenŃă Olt şi s-a încadrat în clasa I de calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienŃi şi alŃi indicatori chimici relevanŃi, în clasa II de calitate la grupa indicatorilor regimului de oxigen, in clasa III de calitate la indicatorii salinitate (fond natural) şi în clasa IV de calitate la indicatorul fier total (provenit din fond natural). Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa II de calitate cu o stare ecologică bună; comparativ cu anul 2008 nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei.

La încadrarea globală a pârâului Cincu, în secŃiunea amonte confluenŃa Olt, nu s-a Ńinut cont de încadrarea de la grupa “salinitate”. Indicatorii de calitate din cadrul acestei grupe (cloruri, sodiu), reprezintă substanŃe de origine naturala şi nu indică poluare.

Biocenoza fitobentonica este dominată de Bacillariophyceae. Acestea domină atât ca număr de specii cât şi ca număr de indivizi. Indicele saprob fiind de 2.24, secŃiunea se încadrează la clasa II de calitate cu stare ecologică bună.

Macrozoobentosul este sărac în specii şi număr de organisme. In secŃiune au fost întâlnite oligochete, hirudinee, amphipode, ephemerotere, heteroptere, trichoptere şi diptera; chironomidele aparŃinând fam. Diptera sunt cele care domină numeric în toate campaniile de recoltare. Cu un indice saprob de 2.06 secŃiunea se încadreaza la clasa II de calitate, având o stare ecologică bună. Această secŃiune a fost monitorizată şi din punct de vedere al indicatorului macrofite acvatice şi ihtiofauna.

In urma monitorizării macrofitelor acvatice au fost identificate urmatoarele speci: Poligonum amphibium (Pol amp), specie care nu este indicatoare de poluare, cu indicele Kohler 3 adică această specie este frecvent întâlnită în sectorul de râu inventariat şi Lemna minor (Lem min), specie nitrofilă cu indicele Kohler 1, adica rar întâlnită în sectorul de râu inventariat; iar dintre helofite au fost identificate: Phragmites australis (Phr aus) - cu indicele Kohler 4, abundenŃa în sectorul de râu inventariat, Mentha verticillata (Men ver) - cu indicele Kohler 2, ocazional întâlnită şi Rumex maritimus (Rum mar) - cu indicele Kohler 1, specie rar întâlnită.

In urma monitorizării ihtiofaunei în această secŃiune s-au întâlnit 5 specii: Leuciscus cepalus (clean) - 25 exemplare, Perca fluviatilis (biban) - 14 exemplare, Lepomis gibbosus (biban auriu) - 5 exemplare, Carassius auratus (caras) - 7 exemplare, Cobitis romanica (nisiparniŃa) - 10 exemplare.

Monitoringul operaŃional Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring, în cadrul acestui

program au fost monitorizate 8 secŃiuni. După prelucrarea statistică a rezultatelor obŃinute în urma efectuării analizelor s-au obŃinut următoarele încadrari ale cursurilor de apă:

Râul Olt a fost monitorizat în cadrul monitoringului operaŃional în două secŃiuni de supraveghere:

� Olt la Feldioara, care s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii salinitate, poluanŃi toxici specifici de origine naturală, alŃi indicatori chimici relevanŃi şi în clasa II de



94

calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienŃi şi regimului de oxigen. Global secŃiunea s-a încadrat din punct de vedere fizico-chimic, în clasa II de calitate cu o stare ecologică bună. În anul 2009 nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei râului Olt în această secŃiune, comparativ cu anul 2008.

Din punct de vedere biologic, secŃiunea se caracterizează printr-o biocenoza fitoplanctonică relativ bogata în specii. Densitatea medie fitoplanctonică este de 139200 expl/l cu o minimă de 111400 expl/l înregistrată în luna aprilie şi un maxim de 157600 expl/l valoare atinsă la mijlocul verii. Dominante în toate campaniile de recoltare ca şi în anii precedenti sunt Bacillariophyceaele.

Zoobentosul este reprezentat de câteva specii, însă numărul speciilor alfa-polisaprobe dominante numeric sunt: tubificidele specii alfa-polisaprobe din fam. Oligochaeta şi chironomidele-aparŃinând dipterelor. In proba s-au mai întâlnit specii de hirudinee, crustacee şi ephemeroptere. Cu un indice saprob de 2.36 secŃiunea se încadrează la clasa III de calitate cu stare ecologică moderată. � Olt la Hoghiz, care s-a încadrat în clasa I de calitate la grupa indicatorilor salinitate,

poluanŃi toxici specifici de origine naturală, alŃi indicatori chimici relevanŃi şi în clasa II de calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienŃi, regimului de oxigen. Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa II de calitate având o stare ecologică bună. În anul 2009 nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei râului Olt în această secŃiune, comparativ cu anul 2008.

Are o biocenoză fitoplanctonică dominată de specii din fam. Bacillariophyceae. Dominanta în toate secŃiunile de control şi în toate perioadele de recoltare este specia Navicula gracilis. Pe lângă bacillariophyceae, în probă s-au mai întâlnit specii din grupul Euglenophyta si Chlorophyta însă nu cu foarte mulŃi reprezentanŃi. Cu un indice saprob de 2.29 secŃiunea se încadrează la clasa a-II-a de calitate cu stare ecologică bună.

Macrozoobentosul conŃine specii de oligochete, hirudinee, amphypode, ephemeroptere şi diptere. Dominante ca numar de indivizi în campania de vară sunt gamaridele iar în campania de toamnă sunt chironomidele. Cu un indice saprob de 2.30 secŃiunea se încadrează la clasa II de calitate având o stare ecologică bună.

Pârâul Ghimbăşel a fost monitorizat în cadrul acestui program într-o singură secŃiune amonte confluenŃă Bârsa şi s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii salinitate si poluanŃi toxici specifici de origine naturală, în clasa II de calitate la indicatorii regimului de oxigen si alŃi indicatori chimici relevanŃi, în clasa III de calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienŃi (N-NH4

+, N-NO2-, P-PO4

3-). Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa III de

calitate având o stare ecologică moderata, comparativ cu anul 2008 când secŃiunea s-a încadrat în clasa IV de calitate (stare ecologica slabă).

Se caracterizează printr-o biocenoză fitoplanctonică dominata numeric de bacterii în toate campanile de recoltare cum ar fi: Beggiatoa albă, Sphaerotilus natans, Spirillum kolkwitzii, Thiothrix spp. şi Zooglea ramigera specii polisaprobe respectiv polialfasaprobe, specii caracteristice unei ape cu grad de poluare ridicat asemeni anului 2008; s-au mai întâlnit şi indivizi din fam. Mycophyta, Cyanobacteria, Euglenophyta, Bacillariophyceae şi Chlorophyta. Indicele saprob având o valoare medie de 3.35 secŃiunea se încadrează la clasa V de calitate cu stare ecologică foarte proastă.

In ceea ce priveşte macrozoobentosul, acesta este sărac atât în specii cât şi în număr de indivizi. Au fost găsite câteva nematode, oligochete, hirudinee, amphipode, ephemeroptere, plecoptere, trichoptere şi diptere. Cu un indice saprob de 3.35 secŃiunea se încadrează la indicatorul macrozoobentos la clasa V de calitate cu o stare ecologică proastă.

In aceasta secŃiune, în urma monitorizării ihtiofaunei, s-a constatat o lipsă totală de indivizi. Starea calităŃii pârâului Ghimbăşel, în secŃiunea amonte confluenŃă Bârsa, este determinată de aportul de impurificatori aduşi de Canalul Timiş, pârâul Timiş, staŃia de



95

epurare a Companiei Apa Braşov şi de evacuările de ape uzate insuficient epurate din zona Râşnov, Cristian, Ghimbav şi Braşov.

Pârâul Homorod Ciucaş a fost monitorizat în secŃiunea amonte confluenŃă Olt şi s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii salinitate, poluanŃi toxici specifici de origine naturală, în clasa II de calitate la alŃi indicatori chimici relevanŃi, în clasa III de calitate la indicatorii regimului de oxigen (O2dizolvat, CBO5, CCOCr, CCOMn) şi in clasa IV de calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienŃi (N-NH4

+,N-NO2-,Ptot,P-PO4

3-). Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa IV de calitate având o stare ecologică slaba, comparativ cu anul 2008, cand sectiunea s-a incadrat in clasa III de calitate (stare ecologica moderata).

Are o biocenoză fitoplanctonică bine diversificată în specii şi număr de organisme în toate campaniile de recoltare. Densitatea mare a fost întâlnită în campania din primavară unde numărul de organisme a ajuns la 108800 expl/l. Cu un indice saprob de 2.61 sectiunea se încadreaza la clasa a-III-a de calitate având o stare ecologică moderată.

Zoobentosul este dominat de un număr mare de Chironomide asemeni anilor 2006 şi 2007 şi 2008. In probe au mai fost identificate şi alte specii cum ar fi: nematode, oligochete, hirudinee, efemeroptere. Având un indice saprob de 3.23 secŃiunea se încadreaza la clasa V de calitate cu stare ecologică proastă.

In aceasta secŃiune , în urma monitorizării ihtiofaunei, s-a constatat o lipsă totală de indivizi. Starea calităŃii pârâului Homorod Ciucaş, în secŃiunea amonte confluenŃă Olt, este determinată de aportul de impurificatori aduşi de pârâul VulcaniŃa prin evacuările de ape uzate neepurate şi insuficient epurate provenite de la Servicii de Gospodărire Măgura Codlei, SC Protan SA Codlea şi SC Avicod SA Codlea.

Pârâul VulcaniŃa a fost monitorizat într-o singură secŃiune aval Hălchiu şi s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii poluanŃi toxici specifici de origine naturală, în clasa II de calitate la indicatorii salinitate, alŃi indicatorii chimici relevanŃi, în clasa III de calitate la indicatorii regimului de oxigen (O2dizolvat, saturatie, CBO5, CCOCr, CCOMn) şi în clasa IV de calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienŃi (N-NH4

+,N-NO2-,P-PO4

3-, Ptot). Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa IV de calitate având o stare ecologică slabă. În anul 2009 nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei în această secŃiune, comparativ cu anul 2008.

Fitobentosul este dominat de bacteria Spirillum kokwitzii ca şi în anii anteriori urmată de specia Beggiatoa alba. Indicele saprob fiind de 3.31 secŃiunea se încadrează la clasa V de calitate având o stare ecologică proastă. Zoobentosul este dominat de specii de tubificide şi larve de chironomide. Nămolul de pe fundul albiei râului este un mediu potrivit descompunerilor anaerobe. Răscolirea lui în timpul recoltării probelor duce la eliberarea unui miros puternic de H2S.

Starea calităŃii pârâului VulcaniŃa, aval Hălchiu, este determinată de evacuările de ape uzate insuficient epurate şi neepurate din municipiul Codlea.

Pârâul Homorod în secŃiunea amonte confluenŃă Olt s-a încadrat în clasa I de calitate la grupa indicatorilor poluanŃi toxici specifici de origine naturală şi micropoluanŃi organici (fenoli, detergenŃi), în clasa II de calitate la indicatorii regimului de nutrienŃi şi regimului de oxigen, în clasa IV de calitate la indicatorii salinitate (Cl-, Na+), fapt datorat fondului natural specific zonei. Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa II de calitate, având o stare ecologica buna; in anul 2009 nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei în această secŃiune, comparativ cu anul 2008.

La încadrarea globală a pârâului Homorod, în secŃiunea amonte confluenŃa Olt, nu s-a Ńinut cont de încadrarea de la grupa “salinitate”. Indicatorii de calitate din cadrul acestei grupe (cloruri, sodiu) reprezintă substanŃe de origine naturală şi nu indică poluare.

Biocenoza fitobentonică este bogată în specii şi număr de indivizi, dominante fiind Bacillariophyceaele cu specia Navicula gracilis care atinge o dezvoltare mare în campania din septembrie, Cyclotella meneghiniana bine dezvoltată în campania din luna iulie şi



96

Navicula rhynchocephala dominanta ca număr de indivizi în campania din mai. Cea mai mare densitate a fost înregistrată în luna septembrie cu 121400000 exp./l iar ce mai mică în luna mai cu 69800000 exp/l. Cu un index saprob de 2.59 secŃiunea se încadrează la clasa III de calitate cu stare ecologică moderată.

Macrozoobentosul conŃine specii de nematode, oligochete, hirudinee, crustacee, ephemeroptere, trichoptere şi diptere dar cu puŃini reprezentanŃi. Insă dominante ca număr de indivizi sunt chironomidele asemeni anului 2008. Având un indice saprob de 2.98 secŃiunea se încadreaza la clasa IV de calitate, cu stare ecologică slabă.

Starea calităŃii pârâului Homorod amonte confluenŃă Olt este determinată de aportul de impurificatori aduşi de pârâul Cozd prin evacuările de ape uzate neepurate şi insuficient epurate din zona localităŃilor Rupea, Homorod şi fondului natural specific zonei.

Pârâul RacoviŃă a fost monitorizat într-o singură secŃiune amonte confluenŃă Contracanal Voila şi s-a încadrat în clasa I de calitate la grupa indicatorilor salinitate si poluanŃi toxici specifici de origine naturală şi în clasa II de calitate la grupa indicatorilor regimului de oxigen, regimului nutrienŃi, alŃi indicatori chimici relevanŃi. Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa II de calitate cu o stare ecologică bună. În anul 2009 nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei pârâului în această secŃiune, comparativ cu anul 2008.

SecŃiunea are o biocenoză fitobentonică relativ săracă în specii. Dominante în toate perioadele de recoltare sunt bacillariophyceele însă s-au întâlnit şi Euglenophyte. Indexul saprobic fiind de 2.58 secŃiunea se încadrează la clasa III de calitate cu stare ecologică moderată.

Macrozoobentosul recoltat conŃine o diversitate de specii însă cu un număr foarte mic de indivizi asemeni anilor 2005 şi 2006 şi 2007 şi 2008; s-au întâlnit specii de nematode, oligochete, hirudinee, amphypode, isopode, ephemeroptere şi diptere. Cu un indice saprob de 3.09 secŃiunea se încadrează la clasa IV-a de calitate cu stare ecologică slabă. Această secŃiune a fost monitorizată şi la indicatorii macrofite şi ihtiofauna.

In urma monitorizării macrofitelor acvatice au fost identificate specii ca: Poligonum amphybium cu indice Kohler 3, specie frecvent întâlnită, Nayas marina – specie moderat poluată cu indice Kohler 1, specie rar întâlnită iar dintre helofite: Urtica dioica - cu indice Kohler 3, frecvent întâlnită, Tipha latifolia - cu indice Kohler 1, specie rar întâlnită.

In urma monitorizării ihtiofaunei în aceasta secŃiune s-au întâlnit 5 specii: Eudontomyzon danfordi (chiscar) - 8 exemplare, Noemacheilus barbatulus (grindel) - 20 exemplare, Salmo trutta fario (păstrav) - 5 exemplare, Gobio gobio (porcuşor) - 4 exemplare şi Cottus gobio (zglăvoaca) - 8 exemplare.

In această secŃiune se observă că, datorită încetării activităŃii pe platforma Nitramonia din anul 2005, biocenoza începe să se refacă în timp, dovada fiind existenŃa speciilor de peşti întâlniŃi în acest an în urma monitorizarii ihtiofaunei. MenŃionăm ca în anul 2006 în această secŃiune în urma monitorizării ihtiofaunei nu a fost găsită nici o specie.

Pârâul Corbul Ucei a fost monitorizat în secŃiunea amonte confluenŃă Olt şi s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii salinitate, în clasa II de calitate la indicatorii regimului de oxigen, regimului de nutrienŃi, micropoluanŃi organici (fenoli, detergenŃi anionici) şi în clasa III de calitate la grupa indicatorilor poluanŃi toxici specifici de origine naturală. Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa III de calitate având o stare ecologică moderată; in anul 2009 nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităŃii apei pârâului în această secŃiune, comparativ cu anul 2008.

Zoobentosul în această secŃiune este sărac în specii. Dintre organismele zoobentonice - chironomidele aparŃinând fam. Diptera sunt mai numeroase dar au fost identificate şi alte organisme aparŃinând nematodelor şi ephemeropterelor. Cu un indice saprob de 3.11 secŃiunea se încadrează la clasa IV de calitate cu stare ecologică slabă.

Această secŃiune a fost monitorizată şi din punct de vedere al indicatorului macrofite acvatice şi ihtiofauna.



97

In urma monitorizării macrofitelor acvatice a fost identificată specia: Poligonum amphibium (Pol amp) cu indice Kohler 3, specie frecvent întâlnită; iar dintre helofite au fost identificate: ,Phragmites australis (Phr aus) - indice Kohler 4, specie abundentă, Mentha acvatica (Men aqu) cu indice Kohler 2 specie ocazională, Rumex maritimus (Rum mar) cu indice Kohler1, specie rară, Juncus effusus (Jun eff) - cu indice Kohler 2, specie ocazională şi Tipha latifolia (Tip lat) - cu indice Kohler 1, specie rar întâlnită.

În această secŃiune, în urma monitorizării ihtiofaunei, s-a constatat o lipsă totală de indivizi, datorită apelor uzate neepurate deversate de la halda de cenuşă şi pirită aparŃinând SC Viromet SA Victoria, în anii anteriori.

Monitoringul pentru potabilizare Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring, în cadrul acestui

program au fost monitorizate şapte secŃiuni cu frecvenŃa de 4 ori/an, respectiv 8ori/an pentru pârâul Turcu amonte captare Colorom, la următorii parametrii fizico-chimici şi bacteriologici: pH, culoare, temperatură, suspensii, conductivitate, miros, azotaŃi, fier dizolvat, cupru, zinc, nichel, cadmiu, plumb, arsen, cobalt, crom total, cloruri, detergenŃi anionici, fosfaŃi, fenoli, CCOCr, saturaŃie, CBO5, azot Kjeldahl, amoniu, coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella.

Încadrarea în clase de calitate s-a făcut conform NTPA 013, privind normele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaŃă utilizate pentru potabilizare, aprobate prin HG 100/2002, modificate cu HG 567/2006.

După prelucrarea statistică a rezultatelor obŃinute în urma efectuării analizelor s-au obŃinut următoarele încadrări ale cursurilor de apă:

Pârâul Turcu în secŃiunea amonte captare Colorom Codlea s-a încadrat la categoria nepotabilizabil datorită indicatorilor coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, amoniu, fenoli, culoare.

Din punct de vedere bacteriologic apa pârâului Turcu, în secŃiunea amonte captare Colorom Codlea, s-a încadrat în categoria nepotabil/nepotabil/A3/A1 (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella).

Din punct de vedere biologic, în această secŃiune microfitobentosul este bine reprezentat de specii din fam. Bacilariophyceae, majoritatea fiind specii betamezosaprobe. Zoobentosul se caracterizează printr-o biocenoză nu prea bogată în specii şi număr de organisme. S-au întâlnit specii de nematode, oligochete, hirudinee, ephemeroptere şi diptere. Având un indice saprob de 2.12 secŃiunea se încadrează la clasa II de calitate având o stare ecologică bună.

Pârâul Crizbav în secŃiunea amonte Primăria Feldioara s-a încadrat la clasa A2 datorită indicatorilor coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, amoniu, CCOCr.

Din punct de vedere bacteriologic apa pârăului Crizbav, în secŃiunea amonte Primaria Feldioara, s-a încadrat în categoria A3/A2/A2/A1 (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella).

Fitobentosul se caracterizează printr-o biocenoză dominată de specii aparŃinând bacillariophyceelor. Cea mai mare densitate a fost atinsă în campania din luna iunie atingând o valoare de 41200000 exp/l. Specia dominantă în toate campaniile de recoltare a fost Navicula gracilis - specie oligobetasaprobă. Cu un indice saprob de 2.26 secŃiunea se încadreaza la clasa II de calitate având o stare ecologică bună.

AsociaŃia zoobentonică este relativ diversificată cu specii majoritatea aparŃinând grupei saprobe oligo - beta, dar însă cu puŃini reprezentanŃi; întâlnim specii de oligochete, hirudinee, amphypode, ephemeroptere, plecoptere, trichoptere şi diptere. Cu un indice saprob de 1.94 secŃiunea se încadreaza la clasa II de calitate cu stare ecologică bună.

Pârâul Breaza, în secŃiunea amonte priză Viromet Victoria, s-a încadrat la categoria A1. Din punct de vedere bacteriologic apa parâului Breaza, în secŃiunea amonte priza Viromet Victoria, s-a încadrat în categoria A2/A1/A1/A1 (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella).



98

Pârâul Brescioara, în secŃiunea amonte priză Viromet Victoria, s-a încadrat la categoria A2 datorita indicatorilor coliformi totali, amoniu şi culoare.

Din punct de vedere bacteriologic apa pârâului Brescioara, în secŃiunea amonte priza Viromet Victoria, s-a încadrat în categoria A2/A1/A1/A1 (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella).

Din punct de vedere al indicatorului microfitobentos, apa se caracterizează printr-un număr mic de specii din Fam. Bacillariophyceae. Specia Ceratoneis arcus a găsit condiŃii optime de creştere şi dezvoltare în toate campaniile de recoltare lucru care de altfel s-a întâmplat şi în anii precedenŃi. Cu indice saprob de 1.40 secŃiunea se încadrează la clasa I de calitate cu stare ecologică foarte bună.

In ceea ce priveşte zoobentosul acesta este reprezentat de specii din Ephemeroptera, Plecoptera, Tricoptera şi Diptera cu un număr mic de organisme. Cu un indice saprob de 1.64 secŃiunea se încadrează la clasa I de calitate.

Pârâul Viştea, în secŃiunea amonte priză Viromet Victoria, s-a încadrat la categoria A2 datorita indicatorilor coliformi totali, amoniu, fenoli, culoare. Din punct de vedere bacteriologic apa pârâului Viştea, în secŃiunea amonte priza Viromet Victoria, s-a încadrat în categoria A2/A1/A1/A1 (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella).

Pârâul Ucea+Ucişoara, în secŃiunea amonte priză Viromet Victoria, s-a încadrat la categoria A1. Din punct de vedere bacteriologic apa părâului Ucea Ucişoara, în secŃiunea amonte priza Viromet Victoria, s-a încadrat în categoria A2/A2/A1/A1 (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella).

Pârâul Valea Mare în secŃiunea amonte acumulare Dopca s-a încadrat la categoria A2. Din punct de vedere bacteriologic apa pârâului Valea Mare, în secŃiunea amonte acumulare Dopca, s-a încadrat în categoria A2/A2/A1/A1 (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella).

În majoritatea cazurilor încadrarea cursurilor de apă este determinată de indicatorii microbiologici. Indicatorii fizico-chimici permit o încadrare mai bună cu cel puŃin o categorie. Cauza poluării apelor de suprafaŃă, din punct de vedere microbiologic se datorează lipsei igienei zonelor riverane, a lipsei dezinfecŃiei apelor uzate fecaloid-menajere ce trec prin staŃii de epurare şi a celor deversate fără epurare.

Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienŃi Acest tip de monitoring s-a efectuat la secŃiunile din perimetrele ce au fost definite

ca fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitraŃi proveniŃi din surse agricole. Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring, în cadrul acestui program au fost monitorizate patru secŃiuni, iar încadrarea pe clase de calitate din punct de vedere al regimului de nutrienŃi este următoarea:

Râul Olt la Feldioara – clasa II de calitate. Pârâul Ghimbăşel în secŃiunea amonte confluenŃa Bârsa – clasa III de calitate

(N-NH4+, N-NO2

-, P-PO43-), datorită aportului de impurificatori aduşi de Canalul Timiş,

pârâul Timişul Sec şi staŃia de epurare a Companiei Apa Braşov, care nu este dotata cu treapta tertiara.

Pârâul Homorod Ciucaş în secŃiunea amonte confluenŃă Olt - clasa IV de calitate (N-NH4

+, N-NO2-, Ptot, P-PO4

3-), datorită aportului de impurificatori aduşi de pârâul VulcaniŃa.

Pârâul VulcăniŃa în secŃiunea aval Hălchiu – clasa IV de calitate (N-NH4+,N-NO2

-

,P-PO43-, Ptot), datorită apelor uzate neepurate şi insuficient epurate de la Servicii de

Gospodărire Măgura Codlei, Protan SA Codlea, Avicod SA Codlea.

Monitoringul pentru secŃiuni de referinŃă Acest tip de monitoring s-a efectuat în scopul stabilirii condiŃiilor de referinŃă pentru

corpurile de apă în conformitate cu cerinŃele Directivei Cadru a Apei. În cadrul acestui program au fost monitorizate următoarele secŃiuni:



99

Pârâul Crizbav amonte captare Primăria Feldioara, care s-a încadrat în clasa I de calitate la toate grupele de indicatori analizate având o stare ecologică foarte bună.

Pârâul Brescioara amonte priză Viromet Victoria, care s-a încadrat în clasa I de calitate la toti indicatorii analizaŃi având o stare ecologică foarte bună.

Monitoringul pentru cea mai bună secŃiune disponibilă Acest tip de monitoring s-a aplicat secŃiunii Homorodul Mic amonte confluenŃă

Homorod datorită faptului că este un curs de apă impactat de activitatea umană şi nu a fost posibilă găsirea unei secŃiuni de referinŃă.

Apa pârâului Homorodul Mic, în secŃiunea amonte confluenŃă Homorod, se încadrează global, din punct de vedere fizico-chimic, în limitele clasei a-II-a de calitate avand o stare ecologica buna.

Programul de monitorizare pentru corpurile de apă puternic modificate Pârâul Tărlung-aval DN 10 Din punct de vedere al indicatorului fitobentos, acesta este bogat în

bacillariophyceae atât în ceea ce priveşte numărul de specii cât şi ca număr de indivizi. Macrozoobentosul conŃine organisme foarte puŃine, majoritatea aparŃinând grupelor saprobe oligo-betamezosaprobe. Având un indice saprob de 1.70 secŃiunea se încadrează la clasa I de calitate. Din punct de vedere ecologic secŃiunea este foarte bună.

Pârâul Homorod-Ciucas aval Acumulare Hamaradia Biocenoza microfitobentonica este diversificată în specii şi cu un număr de indivizi.

Intâlnim specii din Chlorophyta, Euglenophyta, Cyanobacteria şi Bacillariophyceae, acestea din urma fiind dominante atât ca număr de specii cât şi ca număr de indivizi. Indicele saprob fiind de 2.24 secŃiunea se încadrează la clasa II de calitate cu stare ecologică bună.

Zoobentosul conŃine o diversitate de specii însă puŃine ca număr de indivizi; s-au întâlnit specii de nematode, gastropode, oligochete, hirudinee, amphipode, ephemeroptere, plecoptere, coleoptere şi diptere. Având un indice saprob de 2.23 secŃiunea se încadrează la clasa a-II-a de calitate având o stare ecologică bună.

Această secŃiune a fost monitorizată şi din punct de vedere al indicatorului macrofite acvatice şi ihtiofauna.

In urma monitorizării macrofitelor acvatice au fost identificate specii ca: Poligonum amphibium (Pol amp) - indice Kohler 3, specie frecvent întâlnită în secŃiunea de râu monitorizată; Ceratophyllum demersum (Cer dem), specie nitrofila avand indicele Kohler 3, frecvent întâlnită în râu, Myriophyllum spicatum, (Myr spi) specie prezenta în ape moderat poluate cu indice Kohler 2, ocazional întâlnită, iar dintre helofite au fost identificate :Phragmites australis (Phr aus) cu indice 4, abundenŃa în secŃiunea de râu monitorizată, Mentha acvatica(Men aqu) cu indicele Kohler2 , ocazional întâlnită şi Rumex maritimus (Rum mar) cu indice Kohler1, specie rar întâlnită.

In urma monitorizării ihtiofaunei s-au identificat 2 specii şi anume :Alburnus alburnus (oblete) - 25 exemplare şi Leuciscus cephalus (clean) - 10 exemplare.

Starea chimică a apelor s-a stabilit, conform Ordin 161/2006, în raport cu concentraŃiile substanŃelor periculoase relevante şi prioritare/prioritare periculoase respectiv concentraŃia fracŃiunii dizolvate a metalelor grele şi micropoluanŃii organici: 1,2,3-triclorbenzen, 1,2,4-triclorbenzen, hexaclorbenzen, pentaclorbenzen, 4,4’-DDT, alaclor, lindan, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, α-endosulfan, (α+β) endosulfan, benz-a-piren, benz-a-antracen, benz-b-fluorantren, benz-k-fluorantren,benz-g,h,i-perilen, indeno-1,2,3-cd-piren, fluorantren, naftalină, antracen, fenantren, PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153, PCB 180.

În cursul anului 2009, starea chimică în raport cu concentratia fractiunii dizolvate a metalelor As, Ba, Co, Hg, Mo, Sn, Se, V, U, respectiv în raport cu concentraŃia micropoluanŃilor organici, a fost determinată de către Laboratorul Regional de Calitatea Apei Rm. Vâlcea, iar LCA Braşov a stabilit starea chimică a apelor în raport cu concentraŃia fracŃiunii dizolvate a metalelor grele Cd, Pb, Ni, Cr, Cu, Zn. Evaluarea stării



100

chimice s-a realizat conform prevederilor Ordinului 161/2006 pe baza valorii stabilite prin standardul de calitate pentru caracterizarea stării chimice.

Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring 2009, secŃiunile pentru care a fost determinată starea chimică în raport cu concentraŃiile fracŃiunii dizolvate a metalelor grele sunt următoarele:

1. Turcu amonte captare Colorom Codlea a. stare chimică proastă: Cu b. stare chimica bună: Cd, Crtot, Ni, Pb, As, Co, Hg.

2. VulcaniŃa amonte confluenŃă Homorod Ciucaş (aval Hălchiu) a. stare chimică proastă: Cu, Se b. stare chimica bună: Ba, As, Cd, Co, Crtot, Hg, Mo, Ni, Pb, Sn, V.

3. Cozd aval Rupea a. stare chimică proastă:Ni, Cu b. stare chimica bună: As, Cd, Co, Crtot, Hg, Pb

4. Homorodul Mic amonte confluenŃă Olt a. stare chimică proastă: Cu b. stare chimica bună: As, Cd, Co, Crtot, Hg, Ni, Pb

5. Crizbav amonte captare Primăria Feldioara a. stare chimică proastă: Cu b. stare chimica bună: As, Cd, Co, Crtot, Hg, Ni, Pb

6. Canal Timiş amonte confluenŃă Ghimbăşel a. stare chimică proastă: Cu b. stare chimica buna: As, Cd, Co, Crtot, Hg, Ni, Pb

7. Ghimbăşel amonte confluenŃă Bârsa a. stare chimică proastă: Cu, Se b. stare chimica bună: As, Ba, Cd, Co, Crtot, Hg, Mo, Ni, Pb, Sn, V

8. Valea Mare amonte acumulare Dopca a. stare chimică proastă: Cu b. stare chimica bună: As, Cd, Co, Crtot, Hg, Ni, Pb

9. Timis aval Brasov a. stare chimică proastă: Cu b. stare chimica bună: Cd, Crtot, Ni, Pb

10. Homorod Ciucaş amonte confluenŃă Olt a. stare chimică proastă: Cu b. stare chimica bună: As, Cd, Co, Crtot, Hg, Ni, Pb

11. Olt la Feldioara a. stare chimică proastă: Cu b. stare chimica bună: As, Ba, Cd, Co, Crtot, Hg, Mo, Ni, Pb, Sn, V

12. Olt la Hoghiz a. stare chimică proastă: Cu, Co b. stare chimica bună: As, Ba, Cd, Crtot, Hg, Mo, Ni, Pb, Sn, V

13. Homorod amonte confluenŃă Olt a. stare chimică proastă: Cu, V b. stare chimica buna: As, Ba, Cd, Co, Crtot, Hg, Mo, Ni, Pb,Sn

14. RacoviŃa amonte confluenŃă Contracanal Voila a. stare chimică proastă: Cu, Co b. stare chimica buna: As, Cd, Crtot, Hg, Ni,Pb

15. Brescioara amonte priză Viromet Victoria a. stare chimică buna: As, Cd, Co, Cu, Crtot, Hg, Ni,Pb

16. Corbul Ucei amonte confluenŃă Olt a. stare chimică proasta: Ni, Cu, Cd, Co, Pb,Se b. stare chimica buna: As, Ba, Crtot, Hg, Mo, Sn,V

17. Breaza amonte priză Viromet Victoria



101

a. stare chimică buna: As, Cd, Co, Cu, Crtot, Hg, Ni, Pb 18. Viştea amonte priză Viromet Victoria

a. stare chimică proastă: Cu b. stare chimica buna: As, Cd, Co, Crtot, Hg, Ni, Pb

19. Ucea-Ucişoara amonte priză Viromet Victoria a. stare chimică proastă: Cu b. stare chimica bună: As, Cd, Co, Crtot, Hg, Ni, Pb

20. Barsa amonte confluenta Ghimbasel a. stare chimica proastă: Cu b. stare chimica bună: Cd, Crtot, Hg, Ni, Pb

Starea chimică în raport cu concentraŃiile micropoluanŃilor organici a fost determinată de către LRCA Rm. Valcea, conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat. S-a identificat astfel, starea chimică bună pentru hexaclorbenzen, pentaclorbenzen, hidrocarburi aromatice polinucleare (benz-b-fluorantren, benz-k-fluorantren, benz-g,h,i-perilen, benz-a-antracen, benz-a-piren, fluorantren, naftalina, fenantren, antracen), pesticide organoclorurate (p,p’-DDT, alaclor, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, lindan, endosulfan), pesticide organofosforice (clorfenvinfos, clorpirifos), pesticide triazinice (atrazin, simazin), trifluralin.

Stadiul calităŃii apelor curgătoare sub aspectul repartiŃiei pe tronsoane de râu

de diferite categorii de calitate conform ordinului 161/2006: Analizând repartiŃia pe tronsoane de râu, a categoriilor de calitate prezentate în

machetele anexate, pe cei 654.2 km supravegheaŃi de Laboratorul de chimie, biologie şi bacteriologia apei SGA Braşov, se constată următoarele:

Tabel 4.3.1.1. La grupa indicatorii regimului de oxigen:

2005 2006 2007 2008 Clasa de calitate km % km % km % Km %

- clasa I 195 32.43 253 38.67 258 39.43 227,5 34,77 - clasa II 353,2 58.74 311 47.53 345 52.73 388,7 59,41 - clasa III 53 8.81 61.2 9.35 22,2 3,39 27 4,12 - clasa IV 0 0 18 2.75 29 4,43 11 1,68 - clasa V 0 0 11 1.68 0 0 0 0

TOTAL 601.2 100 654.2 100 654.2 100 654,2 100

0

10

20

30

40

50

% d

in lu

ng

imea

rau

rilo

r

2006 2007 2008 2009

clasa I

clasa II

clasa III

clasa IV

clasa V

Fig. 4.3.1.1. EvoluŃia indicatorilor regimului de oxigen

Din punct de vedere al indicatorilor regimului de oxigen, cursurile de apă se încadrează preponderent în clasa II de calitate având o stare ecologică bună. Comparativ cu anul 2008 se constată o uşoară îmbunătăŃire a calităŃii apei.



102

Tabel 4.3.1.2. La grupa indicatorii regimului de nutrienŃi: 2005 2006 2007 2008 Clasa de

calitate km % km % km % Km % - clasa I 305 50.73 339.5 51.89 340 51.97 339,5 51,9 - clasa II 250 41.58 263.5 40.27 263 40.2 263,5 40,27 - clasa III 28.2 4.69 22.2 3.39 10 1.52 13 1,98 - clasa IV 18 3 29 4.43 30.2 4.61 27,2 4,15 - clasa V 0 0 0 0 11 1.68 11 1,68

TOTAL 601.2 100 654.2 100 654.2 100 654,2 100

0

10

20

30

40

50

60

% d

in l

un

gim

ea r

auri

lor

2006 2007 2008 2009

clasa I

clasa II

clasa III

clasa IV

clasa V

Fig. 4.3.1.2. EvoluŃia indicatorilor regimului de nutrienti

Din punct de vedere al indicatorilor regimului de nutrienŃi, cursurile de apă se încadrează preponderent în clasa I de calitate având o stare ecologică foarte bună. Comparativ cu anul 2008, nu s-au inregistrat modificari semnificative ale calitatii apei.

Tabel 4.3.1.3. La grupa salinitate 2005 2006 2007 2008 Clasa de

calitate km % km % km % Km % - clasa I 528 87.82 611.5 93.47 435.7 66.60 580,7 88,76 - clasa II 73.2 12.17 42.7 6.52 187 28.58 29 4,43 - clasa III 0 0 0 0 0.5 0.07 13,5 2,06 - clasa IV 0 0 0 0 31 4.73 31 4,73 - clasa V 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL 601.2 100 654.2 100 654,2 100 654,2 100

0

20

40

60

80

100

% d

in lu

ng

imea

rau

rilo

r

2006 2007 2008 2009

clasa I

clasa II

clasa III

clasa IV

clasa V

Fig. 4.3.1.3. EvoluŃia indicatorilor sanilităŃii

Din punct de vedere al indicatorilor salinităŃii, se constată că tronsoanele de râu

monitorizate în anul 2009 se încadrează preponderent în clasa I de calitate având o stare ecologică foarte bună, cu excepŃia pârâului Homorodul Mic amonte confluenŃă Olt si Cincu amonte confluenta Olt, care s-au încadrat în clasa III de calitate, iar pârâul Cozd aval Rupea şi Homorod amonte confluenŃă Olt s-au încadrat în clasa IV de calitate, fapt datorat fondului natural specific zonelor.



103

Tabel 4.3.1.4. La grupa poluanŃi toxici specifici de origine naturală: 2006 2007 2008 2009 Clasa de calitate

km % km % km % km % - clasa I 227.2 37.8 353.7 54.06 570.2 87.15 608,2 92,96 - clasa II 374 62.2 204 31.18 60 9.17 0 0 - clasa III 0 0 96.5 14.75 24 3.66 33 5,04 - clasa IV 0 0 0 0 0 0 13 1,98 - clasa V 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL 601.2 100 654.2 100 654.2 100 654,2 100 Din punct de vedere al poluanŃilor toxici specifici de origine naturală, se constata ca tronsoanele de rau monitorizate in anul 2009 prezinta in general o stare ecologica foarte buna (clasa I de calitate) cu exceptia paraului Corbul Ucei amonte confluenta Olt, care s-a incadrat in clasa III de calitate prezentand o stare ecologica moderata. Paraul Homorod Ciucas amonte acumulare Hamaradia, Sercaia amonte confluenta Olt s-a incadrat in clasa III de calitate la indicatorul fier total, iar paraul Cincu amonte confluenta Olt in clasa IV de calitate, datorita fondului natural specific zonelor.

0

20

40

60

80

100

% d

in lu

ngim

ea r

auri

lor

2006 2007 2008 2009

clasa I

clasa II

clasa III

clasa IV

clasa V

Fig. 4.3.1.4. EvoluŃia poluanŃilor toxici

Tabel 4.3.1.5. La grupa alŃi indicatori chimici relevanŃi (fenoli şi detergenŃi):

2006 2007 2008 2009 Clasa de calitate km % km % km % km %

- clasa I 302 50.23 618.2 94.49 461 70.46 546 83,46 - clasa II 288.2 47.94 25 3.82 182.2 27.85 97,2 14,85 - clasa III 11 1.83 0 0 0 0 11 1,68 - clasa IV 0 0 11 1.68 11 1.68 0 0 - clasa V 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL 601.2 100 654.2 100 654.2 100 654,2 100

0

20

40

60

80

100

% d

in lu

ng

imea

rau

rilo

r

2006 2007 2008 2009

clasa I

clasa II

clasa III

clasa IV

clasa V

Fig. 4.3.1.5. EvoluŃia la alŃi indicatori chimici relevanŃi

În cadrul acestei grupe, cursurile de apă prezintă preponderent starea ecologică

foarte bună (clasa I de calitate), cu excepŃia următoarelor cursuri de apă : canal Timiş amonte confluenŃă Ghimbăşel, Ghimbăşel amonte confluenŃă Bârsa, Barsa amonte confluenta Ghimbasel, VulcaniŃa aval Hălchiu, Homorod Ciucaş amonte confluenŃă Olt, Cozd aval Rupea, Racovita amonte confluenta Contracanal Voila si Corbul Ucei amonte



104

confluenta Olt, care s-au încadrat în clasa II de calitate (stare ecologică bună), iar pârâul Timiş aval Braşov s-a încadrat la clasa III de calitate (stare ecologică moderata).

În concluzie, din totalul de 654.2 km cursuri de apă monitorizate, din bazinul hidrografic Olt de pe teritoriul judeŃului Braşov, ponderea cea mai mare o are clasa a II-a de calitate (55,71%), urmată de clasa I de calitate (34,77%), clasa IV de calitate (4,15%), clasa III de calitate (3,67%), clasa V de calitate (1,68%), după cum se poate vedea în figura de mai jos.

35%

55%

4%4% 2%

clasa I clasa II clasa III clasa IV clasa V

Fig. 4.3.1.6. Ponderea claselor de calitate pentru cursurile de apă monitorizate

4.3.2. Starea ecologică a lacurilor Lacul de acumulare Tărlung – Săcele

Lacul artificial de acumulare Târlung – Săcele, din administrarea S.G.A. Braşov, situat la o distanŃă de cca. 20 km de municipiul Braşov, dat în folosinŃă într-o prima etapă în iunie 1976 cu un nivel iniŃial de exploatare de 739,50 mdM şi modificat ulterior, prin ridicarea coronamentului barajului si amplasarea de stavile clapet pe creasta deversorului la 741,00 mdM, reprezintă principala sursă de alimentare cu apă a municipiilor Braşov şi Săcele. SuprafaŃa bazinului hidrografic aferent lacului este de 180 kmp, cu o altitudine medie de 1150 m şi un grad de împădurire de cca. 61 %(mai mic cu 11% fata de anul precedent). SuprafaŃa lacului după ultimele măsurători efectuate de INMH Bucureşti în anul l986, este de 170,0 ha la cota 745,00 m (NNR), urmând ca după finalizarea lucrărilor să se refacă măsurătorile batimetrice. Şi în anul 2009 S.C.APASCO SA Mâneciu a continuat lucrările de amenajare a versantului drept, lucrări la descărcătorul de ape mari şi la instalatile anexe. In anul 2009 nivelul iniŃial de exploatare, impus de lucrarea de supraînălŃare şi de protejarea instalaŃiilor în curs de montare, a fost tot de 741,50 m corespunzător unui volum util de 16,625 mil.mc. Acumularea nu dispune de secŃiuni de control amenajate la coada lacului (posturi hidrometrice pentru debitul afluent), acesta calculându-se după următoarea relaŃie:

Qafl. = Q defl. ± ∆ W / ∆T (mc/s) unde: Qdefl. = Quzinat + Q golire fund + Q deversat + Q pierdut; ∆ W / ∆T = variaŃia volumului de apă din acumulare în timp. In anul 2009, pe fondul unui regim climatic în care au predominat perioadele ploioase (valoarea anuală a precipitaŃiilor fiind de 870 l/mp,peste media multianuală), manevrele de descărcare la ape mari s-au făcut pentru menŃinerea cotei impuse de stadiul lucrărilor :

− între 29 ianuarie şi 2 februarie cu debite cuprinse între 2,90 - 14,1 mc/s ; − între 20 - 23 februarie cu debite cuprinse între 1.20-7.30 mc/s; − între 7-10 martie cu debite cuprinse între 1.47-19,72 mc/s; − între 1-5 aprilie cu debite cuprinse între 12,8-14,4 mc/s − între 18-28 aprilie debite cuprinse între 0,60-4.80 mc/s − între 14-20 mai debite cuprinse între 0.500-4.41 mc/s



105

− între 1-11 iunie debite cuprinse între 1.06-9.16 mc/s − între 1-31 iulie debite cuprinse între 1.95-65.5 mc/s − între 10 august şi 16 septembrie debite între 3.30-10.0 mc/s − între 24-31 decembrie debite cuprinse între 4.06-6.80 mc/s

Din aceste date se observă că anul 2009 a excelat în manevre de evacuare a surplusului de apa prin golirea de fund a acumulării. Cele mai mari cantităŃi s-au evacuat în lunile aprilie (10,2 mil.mc) şi iulie (22,0 mil. mc de apă) ceea ce reprezintă 48% din volumul evacuat în anul 2009. In lunile octombrie şi noiembrie nu s-au făcut evacuări datorită unor debite afluente reduse. In ceea ce priveşte debitele afluente se constată ca în 4 luni au fost peste media anuala în 2 luni au fost la nivelul mediei şi în 6 luni au fost sub medie. Pe anotimpuri scurgerea s-a produs astfel:

− lunile de iarnă 15% din scurgerea anuală; − primavăra 30% din total; − vara 37% din total; − toamna 18% din total.

Scurgerea mai bogată din timpul verii se datorează producerii unor cantităŃi însemnate de precipitaŃii ce au generat ape mari şi chiar viituri, ce au făcut necesară evacuarea surplusului de apă. FaŃă de anul 2008 (cu evacuari de cca. 28 mil.mc), în anul 2009 au fost evacuate volume mai mari de apă evaluate la cca 66 mil.mc. Un calcul estimativ al bilantului hidric anual se concretizează prin următoarele valori:

− volum de apă provenit din debitele afluente:................111.5 mil.mc; − volum de apă evacuat prin golirea de fund.....................65.9 mil.mc; − volum de apă uzinat pentru alimentări ...........................43.1 mil.mc.

DiferenŃa de 2 mil mc reprezintă pierderi prin instalaŃiile acumulării şi prin evaporaŃia apei de pe suprafaŃa lacului. PrecipitaŃiile căzute în anul 2009 la postul pluvio de la baraj au măsurat 875 l/mp, valoare care este mai mare decât media multianuale. RepartiŃia precipitaŃiilor a fost foarte neuniformă, astfel:

− în lunile iunie, iulie şi august au căzut 388 l/mp adică 44% din totalul anual; − în lunile decembrie, ianuarie şi februarie au căzut 139 l/mp adică doar 16% din total.

La acumularea Târlung se mai fac observaŃii privind temperatura aerului, grosimea stratului de zăpadă şi echivalentul în apă al zăpezii în bazinul aferent, în scopul stabilirii rezervei de apă din stratul de zăpadă precum şi observaŃii referitoare la fenomenele de îngheŃ. In partea superioară a bazinului funcŃionează două staŃii hidrometrice în localitatea Babarunca (pe râul Tărlung şi pe râul ramura Mică) care au rolul de avertizare a fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi livrează date zilnice privind starea hidro şi meteo. Aval de baraj s-a asigurat debitul de servitute de 0,120 mc/s impus de regulamentul de exploatare al acumulării. Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring al bazinului hidrografic Olt, în cursul anului 2009, SGA Braşov a urmărit calitatea apei din lacul de acumulare Tărlung în următoarele secŃiuni de control, în cadrul monitoringului de supraveghere cu o frecvenŃă de 4ori/an, iar încadrarea în clase de calitate s-a făcut conform Ordin 161/2006.

− turn priză (baraj) - clasa I de calitate la grupele indicatorilor regimului de oxigen, regimului de nutrienti, salinitate, poluanti toxici specifici de origine naturala, alŃi indicatori chimici relevanti.

− mijloc lac - clasa I de calitate la grupele indicatorilor regimului de oxigen, regimului de nutrienti, salinitate, poluanti toxici specifici de origine naturala, alti indicatori chimici relevanti.



106

− coadă lac suprafaŃă - clasa I de calitate la grupele indicatorilor regimului de oxigen, regimului de nutrienti, salinitate, poluanti toxici specifici de origine naturala, alti indicatori chimici relevanti. Global, apa acumulării Tărlung s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în

limitele clasei I de calitate în toate secŃiunile de control, având o stare ecologică foarte bună. Din punct de vedere biologic, urmărirea evolutiei calităŃii apei Acumulării Tărlung-Săcele s-a realizat prin analize din următoarele secŃiuni de control: turn priză, mijloc lac şi coadă lac. Ele constau în determinări specifice fitoplanctonice ale numărului organismelor şi calcularea biomasei acestora. Rezultatele se exprimă în nr. exp/dm3 precum şi mg/l s.um (substanŃa umedă pentru biomasa). Scopul analizelor biologice este de a urmări evolutia trofică a apei lacului fiind determinată de evoluŃia indicatorilor chimici şi hidrometeorologici.

In lacul de acumulare Tărlung-Sacele biocenoza algala este relativ diversificata în specii şi număr de organisme. Intâlnim specii din fam. Bacilariophyceae, Chrysophyceae, Chlorophyta, Euglenophyta, Dinophyta, Cyanobacteria cu dominarea Bacilariophyceaelor.

Dacă speciile fitoplanctonice sunt aproape aceleaşi în toate secŃiunile de control, diferenŃe apar numai în ce priveşte densitatea şi biomasa organismelor fitoplanctonice. Densitatea şi structura pe specii a comunităŃii fitoplanctonice nu prezintă variaŃii mari în cursul succesiunii anotimpurilor în cadrul unui an.

DistribuŃia orizontală a biocenozei fitoplanctonice prezintă următoarele caracteristici: In urma analizelor biologice efectuate, se constată că valorile densităŃii fitoplanctonice în secŃiunile turn priză, mijloc lac şi coada lac în cursul anului prezintă o creştere a valorilor densităŃii din primavară spre vară (campania din luna august - luna care atinde un maxim de dezvoltare) urmând ca spre toamnă valorile densităŃii să înregistreze o scădere uşoară; dominante ca numar de indivizi fiind Bacillariophyceaele (speciile dominante în campania de primavară fiind Synedra acus-specie β , Asterionella gracillima-oligosaproba şi Diatoma vulgare-specie β-α iar în celalalte campanii fiind specia Cyclotella comta-specie oligosaprobă).

Distributia valorilor medii ale densitatii fitoplanctonice

0

20000

40000

60000

80000

100000

turn priza mijloc lac coada lac

turn priza

mijloc lac

coada lac

Fig. 4.3.2.1. DistribuŃia densităŃii fitoplanctonice de-a lungul lacului

Aşadar, indicii biocenotici cantitativi respectiv densitatea şi biomasa fitoplanctonică

prezintă în anul 2009 în aproape toate secŃiunile şi toate campaniile de recoltare creşteri ale valorilor densităŃii şi biomasei fitoplanctonice dinspre primavară spre vară, urmată de o uşoara scădere a acestora în campania de toamnă.

Se remarcă o abundenŃă de indivizi în secŃiunea turn priza şi respectiv mijloc lac. Distributia biomasei fitoplanctonice

27%

38%

35% turn priza

mijloc lac

coada lac

Fig. 4.3.2.2. DistribuŃia biomasei fitoplactonice



107

In figura de mai sus, se observă că cea mai mare biomasă fitoplanctonică s-a întâlnit în sectiunile mijloc lac şi coadă lac - fapt care confirmă productivitatea mai ridicată a acestor zone ale lacului. Raportul dintre unii nutrienti (N şi P) este deosebit de important pentru evoluŃia ecosistemului. Cu o valoare medie de 0.572 mg N/l lacul Tărlung se încadrează în categoria mezotrof şi din punct de vedere al indicatorului fosfor total lacul se încadrează în categoria eutrof având o valoare de 0.0311 mg P/l.

Cu o valoare medie a biomasei fitoplanctonice de 0.87 mg/l s.um (substanŃa umedă) lacul Tărlung se încadrează în categoria ultraoligotrof conform tabelului de mai jos.

Tabelul 4.3.2.1.

Nr. crt.

Lacul Fosfor total

(P)/ Stadiu trofic

Azot mineral total (N)/

Stadiu trofic

Biomasa fitoplanctonica/

Stadiu trofic

Clorofila ,,a’’ Stadiu trofic

1. TARLUNG 0.0311 eutrof

0.572 mezotrof

0.87 ultraoligotrof

2.18 oligotrof

Distributia indicatorilor de calitate pe lacul Tarlung in anul 2006 , 2007 ,2008 si 2009

00.20.40.60.8

11.21.41.6

2006 2007 2008 2009

fosfor total azot mineral biomasa fitoplanctonica

Fig. 4.3.2.3. DistribuŃia indicatorilor de calitate pe lacul Tărlung

Lacul de acumulare Viştea

Lacul de acumulare Viştea situat la 2 km amonte de loc Viştea de Jos, proprietate a S.C. Electrica S.A. se află în administrarea Sucursala Hidrocentrale Rm.Vâlcea, fiind pus în funcŃiune în anul 1989. C.H.E. Viştea este amplasată pe râul Olt, fiind situată între C.H.E. Voila, în amonte şi C.H.E. Arpaşu, în aval. Caracteristicile centralei sunt: puterea instalată = 14,2 MW, număr turbine = 2, debit instalat = 180 mc/s, căderea netă de calcul 8,90 m, producŃia de energie în anul mediu = 33,3 GWh.

Alimentarea lacului se face din debitul defluent al acumularii Voila din amonte, precum şi din canalul colector lateral pentru o serie de afluenŃi (Berivoi, Săvăstreni, Dridif, Breaza şi Sâmbata) care sunt dirijati in aval de barajul de la Voila. SuprafaŃa lacului la NNR este de 176,00 ha, iar volumul lacului la NNR este de 4.80 mil.mc la un nivel de 413.50 m.d.M.B. Nivelul minim de exploatare este de 412.50 m.

ProducŃia de energie variază de la an la an în funcŃie de caracterul hidrologic al anului respectiv. In anul 2009 debitul mediu turbinat a fost de 55.5 mc/s, acesta variind între 180 mc/s în 4-5 iunie şi 18,0 mc/s în 12 octombrie, volumul total de apă turbinat fiind de 1709.7 mil.mc.,mai mic decat in anul precedent.

Anul 2009 s-a caracterizat printr-un regim al precipitaŃiilor deficitar în această zonă, dar care nu a influenŃat scurgerea medie care este rezultatul propagării debitelor din întregul bazin hidrografic al Oltului (de peste 10000 kmp).

In ceea ce priveste debitele afluente acestea s-au produs în regim influenŃat de modul de funcŃionare a acumulării Voila care a efectuat acumulari, deversări şi turbinări



108

conform normelor de exploatare proprii faŃă de râurile cu regim natural de scurgere, pe acest sector al Oltului debitele afluente lunare cu valori peste medie s-au produs în lunile martie, aprilie şi iulie, iar cele mai mici în lunile septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie.

Deversarea din lac a reprezentat un volum anual de 42.5 mil mc. (mult mai mic faŃă de anul 2008), debitul maxim deversat fiind de 123 mc/s înregistrat în data de 13 iulie. Valoarea redusă a debitelor defluente se datorează faptului că pe râul Olt nu s-au produs viituri mari şi ca atare a fost posibilă reŃinerea în acumulare a unei bune părŃi din viiturile produse.

Un bilanŃ al scurgerii la nivelul acumulării Viştea este dat de următoarele valori: − volum de apă provenit din debitele afluente......................1751 mil.mc; − volume de apă uzinate prin turbinele U.H.E......................1709 mil.mc; − volume de apă deversate...................................................42.5 mil.mc

Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring al bazinului hidrografic Olt, în cursul anului 2009 SGA Braşov a urmărit calitatea apei din lacul de acumulare Viştea în următoarele secŃiuni de control, în cadrul monitoringului operaŃional, cu o frecvenŃă de 2 ori/an, iar încadrarea în clase de calitate s-a făcut conform Ordin 161/2006:

− baraj, s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii regimului de oxigen, salinitate, în clasa II de calitate la indicatorii regimului de nutrienŃi, alŃi indicatori chimici relevanŃi şi la indicatorul fier total. Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa II de calitate cu o stare ecologică bună.

− coadă lac suprafaŃă, s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii regimului de oxigen, salinitate, în clasa II de calitate la indicatorii regimului de nutrienŃi, alŃi indicatori chimici relevanŃi şi la indicatorul fier total. Global secŃiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa II de calitate cu o stare ecologică bună. Global, apa acumulării Viştea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în

clasa I de calitate la indicatorii regimului de oxigen, salinitate, în clasa II de calitate la indicatorii regimului de nutrienŃi, alŃi indicatori chimici relevanŃi si indicatorul fier total, având o stare ecologică bună.

Urmărirea evoluŃiei calităŃii apei lacului Viştea din punct de vedere biologic s-a realizat prin analize din 2 secŃiuni de control (baraj şi coadă lac – probe integrate). Ele constau în determinări specifice fitoplanctonice ale numărului organismelor şi calcularea biomasei acestora. Rezultatele se exprimă în nr. ex./dm3 pentru densitate, precum si mg/l s.um/substanŃă umedă pentru biomasa.

In cursul anului 2009 s-au efectuat 2 recoltări sezoniere în lunile aprilie şi august. Anul 2009 se caracterizează printr-o diversitate de specii fitoplanctonice din familia

Bacillariophyceae, Chlorophyta, Euglenophyta, Zignematophyceae, Cyanobacteria cu dominarea Bacillariophyceaelor si Chlorophytelor în aproape toate secŃiunile de control asemeni anului 2008.

Astfel se constată că parametrii cantitativi respectiv densitatea şi biomasa fitoplanctonica au variat în limite relativ strânse; cel mai mare număr de specii găsite în probe fiind determinat în luna august în secŃiunea baraj cu o densitate 565400 nr. exp/l şi cu o biomasa de 7.31 mg/l s.um/substanŃă umedă unde dominante sunt speciile din fam. Bacillariophyceae şi anume Navicula gracilis şi Nitzschia acicularis şi specii din fam. Chlorophyta –Crucigenia fenestrate şi Pediastrum boryanum-specii betamezosaprobe.

Analizele algologice efectuate în anul 2009 prezintă următoarele concluzii: primăvara domină bacillariophyceael – specia dominantă fiind Navicula gracilis-specie oligobetamezosaproba asemeni anului 2008 iar în perioada de vară diversitatea creşte, remarcându-se o creştere semnificativă a densităŃii numerice atât a bacillariophyceaelor cât şi a Chlorophytelor.

Din punct de vedere trofic, valorile biomasei algale prezintă o variaŃie sezonieră, cu un maxim în perioada de vară, (valoarea maximă fiind 7.31mg/l s.um/substanta umeda). In ceea ce priveşte cantitatea de nutrienŃi, se cunoaşte că prin exces acesŃia pot deveni



109

factori propice dezvoltării producătorilor primari în cadrul unui ecosistem. Raportul dintre unii nutrienti (N si P) este deosebit de important pentru evoluŃia ecosistemului. Cu o valoare medie de 1.951 mg N/l si 0.1045 mg P/l lacul Vistea se încadrează în categoria hipertrof. Cu o valoare medie a biomasei fitoplanctonice de 3.69 mg/l lacul Vistea se încadreaza în categoria mezotrof, conform tabelului de mai jos:

Tabelul 4.3.2.2.

Nr. Crt. Lacul

Fosfor total (P)/

Stadiu trofic

Azot mineral total (N)/

Stadiu trofic

Biomasa fitoplanctonica/

Stadiu trofic

Clorofila ,,a’’ Stadiu trofic

1. VISTEA 0.1045 hipertrof

1.951 hipertrof

3.69 mezotrof

8.93 eutrof

0

100000

200000

300000

400000

densitate 339200 189500

biomasa 4.25 3.13

baraj coada lac

Fig. 4.3.2.4. DistribuŃia densităŃii fitoplactonice

20062007

20082009

fosfor total

biomasa fitoplanctonica0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

Distributia indicatorilor de calitate pe lacul Vistea in anul 2006 , 2007 si 2008

fosfor total azot mineral biomasa fitoplanctonica

Fig. 4.3.2.5. DistribuŃia indicatorilor de calitate pe lacul Viştea, 2006 - 2008 Lacurile de acumulare din tara noastra reprezintă o componentă principală a

capitalului natural, cu implicaŃii majore în dezvoltarea durabilă regională şi naŃională, prin folosinŃele multiple pe care le pot asigura: potenŃial hidroenergetic, hidroameliorarea debitelor, sursă potabilă, bioproducŃie, irigaŃii, agrement. Un management eficient al acestor ecosisteme este posibil numai prin abordarea complexă, interdisciplinară, a cunoaşterii factorilor abiotici şi biotici implicaŃi în evoluŃia naturală şi sub influenŃe antropice a lor.

4.3.3. Starea fluviului Dunărea Nu este cazul pentru judeŃul Braşov.

4.3.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul RezervaŃiei Biosferei “Delta Dunării” Nu este cazul pentru judeŃul Braşov.



110

4.4. Ape subterane In sectorul aferent judeŃului Braşov, captările de ape subterane sunt relativ

numeroase şi importante, datorită condiŃiilor climatologice, hidrologice şi hidrogeologice favorabile. Numeroase captări de izvoare din formaŃiuni jurasice şi cretacice alimentează cu apă potabilă localităŃile Zărneşti, Râşnov, Codlea, Săcele, Cristian, Braşov etc. Zona conurilor aluvionare formate din torenŃii ce coboară din MunŃii Făgăraş, prezintă o importanŃă hidrogeologică deosebită în special pentru oraşul Făgăraş, căruia îi furnizează un debit total de circa 1100 l/s din captările existente în zonele Hârseni - Săsciori –Pojorta şi Rezervoare.

Prin recoltările de probe de apă din forajele de urmărire a calităŃii apei subterane şi analizele efectuate în cursul anului 2009 de către Laboratorul de calitatea apei SGA Braşov, s-a urmărit calitatea stratului acvifer freatic. S-a monitorizat calitatea apelor subterane din 28 de foraje de urmărire a poluării, cu o frecvenŃă de 2 ori/an, respectiv din 23 izvoare şi foraje destinate potabilizării cu o frecvenŃă de 4ori/an.

Incadrarea corpurilor de apă subterană s-a făcut conform HG 53/2009 pentru aprobarea Planului national de protecŃie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării şi a Ordinului 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România. Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat, indicatorii fizico-chimici analizaŃi de către LCA Brasov au fost următorii: oxigen dizolvat, pH, conductivitate, reziduu filtrabil la 105˚C, azotaŃi, azotiŃi, amoniu, ortofosfaŃi, fier total, mangan total, sulfaŃi, cloruri, sodiu, duritate totală (temporara+permanenta), detergenti anionici, cupru, crom total, zinc, plumb, cadmiu, nichel.

Tabel 4.4.1. Calitatea apei din foraje şi izvoare

Nr. crt.

Foraj/Izvor Tip monitoring

Indicatori depăşiŃi faŃă de categoria potabil conform Legii 458/2002 modificată cu Legea 311/2004

1 Codlea Parcul cu Soare P - 2 7 izvoare Primăria Budila P - 3 F10 bis Braşov ANIF front est Prejmer P - 4 F23 Braşov ANIF front Hărman Prejmer P -

5 F2 Braşov Compania Apa front Sânpetru Stupini P -

6 Izvor Compania Apa Braşov sector Rupea, PL ApaŃa P -

7 Compania Apa Braşov front Măgurele sector Poiana P -

8 Izvoare Răcădău - Compania Apa Braşov P - 9 Izvoare Solomon – Compania Apa Braşov P - 10 RAGCPS Săcele izvor Poiana Angelescu P - 11 Izvor Cheia – Goscom Cetate Râşnov P -

12 Izvor Prăpastia sursa B Morani Impex Zărneşti P -

13 Izvoare Primăria Cincu P - 14 Izvoare Primăria Vulcan P - 15 Izvor Saroş - Primăria Hoghiz P - 16 Izvoare Chiba Apevita Predeal P - 17 Izvoare Clincea Primăria Bran P -

18 FVI Apa Serv Făgăraş Front Pojorta Sâmbăta 80F P -



111

Nr. crt.

Foraj/Izvor Tip monitoring

Indicatori depăşiŃi faŃă de categoria potabil conform Legii 458/2002 modificată cu Legea 311/2004

19 F1 Apa Serv Făgăraş front Iaşi 81F P - 20 F7A Braşov P - 21 F1 Breaza P - 22 CNU Feldioara foraj Casa Pădurarului P - 23 F21 Nitroporos Făgăraş front Hârseni P - 24 F10 Hărman Prejmer S,ZV plumb 25 F13 Hărman Prejmer S,ZV - 26 P1 Făgăraş S,O - 27 P2 Făgăraş S,O - 28 P3 Făgăraş S,O - 29 P4 Făgăraş S,O - 30 P5 Făgăraş S,O - 31 F2 Făgăraş S,O - 32 F3 Făgăraş S,O - 33 F4 Făgăraş S,O - 34 F5 Făgăraş S,O - 35 P2 Victoria Ucea S,O - 36 P4 Victoria Ucea S,O plumb 37 F1 Braşov S,O,ZV azotati 38 F2 Braşov S,ZV - 39 F1 Ghimbav ordin II S,O azotati 40 P2 Zărneşti S,O - 41 P3 Zărneşti S,O - 42 P1 Codlea S,O,ZV azotati 43 P4 Codlea S,O,ZV - 44 P16 Codlea S,O,ZV plumb 45 F3 Rotbav S,O,ZV plumb

46 F4 Rotbav S,O,ZV ortofosfati (mg PO4/l), plumb

47 F5 Râşnov S,O - 48 F1 Bod ordin II S,O,ZV ortofosfati (mg PO4/l) 49 F3 Hoghiz S,O plumb 50 P2 Viromet Victoria – halda nămol S,O,ZV - 51 F2 Nitroporos Făgăraş S,ZV plumb Notă: Depăşirile au fost calculate faŃă de valorile medii înregistrate în anul 2009

4.5. Starea apei brute destinate potabilizării Lacul artificial de acumulare Târlung – Săcele, din administrarea S.G.A. Braşov,

situat la o distanŃă de cca. 20 km de municipiul Braşov, reprezintă principala sursă de alimentare cu apă a municipiilor Braşov şi Săcele.

Lacul artificial de acumulare Dopca, situat la o distanŃă de 15 km de oraşul Rupea şi cca. 1,5 km de localitatea Dopca, a intrat în funcŃiune în primul trimestru al anului l995, cu un volum util de 0,73 mil.mc. Acumularea este destinată satisfacerii cerinŃelor de apă ale consumatorilor din zona Rupea – Homorod, cu un debit uzinat asigurat de 0,080 mc/s, dar şi atenuării viiturilor pe pr. Valea Mare.

Acumularea Tărlung este destinată în principal alimentării cu apa brută a StaŃiei de tratare a apei pentru potabilizare, staŃie aflată în administrarea Companiei Apa Braşov.



112

Alimentarea lacului de acumulare este pluvio-nivală şi se face prin râul Tărlung şi afluenŃii săi: Ramura Mică, Valea Teslei, Valea Doftanei, Valea Dracului precum şi alte cursuri de apă necadastrate. Debitul de apă afluent multianual este de 3,08 mc/s, debitul afluent mediu anual din anul 2009 fiind de 3.53 mc/s. In cursul anului 2009 debitul afluent mediu zilnic a variat între 0,710 mc/s în data de 22 februarie şi 58.9 mc/s în data 13 iulie.

Apa afluenŃilor este puternic oxigenată, ei aducâdu-şi un aport pozitiv privind regimul de oxigen al acumulării, contribuind la oxidarea substanŃelor organice şi la menŃinerea unui grad corespunzător de saturaŃie în oxigen.

Apa acumulării Tărlung Săcele este o apă cu grad de mineralizare mic, reziduul filtrabil uscat la 105°C a variat în cursul anului între 115,0 mg/l şi 169,3 mg/l, apa este slab alcalină - neutră, pH-ul variind între 7,9 şi 8,2. Duritatea totală a apei a variat în cursul anului între 5,4 şi 9,1°G, ceea ce indică faptul că apa din acumulare este o apă dură.

În cadrul programului de potabilizare a fost monitorizată secŃiunea Acumulare Tărlung - turn priză fereastră captare cu o frecvenŃă de 12 ori/an. Din punct de vedere bacteriologic apa acumulării Tărlung, în secŃiunea turn priză fereastră captare, s-a încadrat în categoria A2/A1/A1/A1 (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella).

Apa acumulării Tărlung, în secŃiunea turn priză fereastră captare, s-a încadrat în clasa A2, conform NTPA 013, privind normele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaŃă utilizate pentru potabilizare, aprobate prin HG 100/2002, modificate cu HG 567/2006. In ceea ce priveste calitatea apei acumulării Tarlung, în secŃiunea turn priză fereastră captare, în raport cu indicatorii substanŃe prioritare, prioritar/periculoase, s-au identificat urmatoarele stări chimice:

− stare chimica proastă: cupru, hexaclorbenzen, α-endosulfan, (α+β) endosulfan, clorpirifos

− stare chimica bună: As, Cd, Co, Crtot, Hg, Ni, Pb, PCB, PAH-uri, p.p’-DDT, alaclor, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, lindan, clorfenvinfos, atrazin, simazin, trifluralin. 4.6. Apa potabilă

Pentru implementarea Directivei 75/440/EEC privind cerinŃele calitative pentru

apele dulci de suprafaŃă utilizate în scop potabil şi a Directivei 79/869/EEC privind metodele de măsurare şi frecvenŃa de prelevare şi analiză a probelor în scopul monitorizării calităŃii apelor folosite pentru potabilizare, în urma analizei corespondenŃei între calitatea apei de suprafaŃă la sursă, în funcŃie de cele 3 categorii A1, A2, A3 (pe baza valorilor limită înscrise în Anexa II a Directivei 75/440/EEC, transpusă prin Anexa 1b din H.G. nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaŃă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenŃa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaŃă destinate producerii de apă potabilă) şi tehnologia standard pe care trebuie să o aibă staŃiile de tratare a apei (conform Anexei I a Directivei 75/440/EEC transpusă prin Anexa 1a din H.G. nr. 100/2002) s-a constatat că apa destinată potabilizării se încadrează în categoria A2 pe secŃiunile de potabilizare monitorizate în anul 2009.

Sursele de alimentare cu apă potabilă s-au dezvoltat în permanenŃă în judeŃul Braşov. ExistenŃa unei multitudini de surse – de suprafaŃă şi subterane – asigură o flexibilitate considerabilă a alimentării consumatorilor cu apă potabilă.

În municipiul Braşov, oraşul Rupea, Ghimbav şi localităŃile (Hălchiu, Hărman, Sânpetru, ApaŃa, Teliu, Prejmer), Compania APA Braşov exploatează şi gestionează sursele de apă potabilă. Compania Apa Braşov, are ca obiectiv strategic prioritar dezvoltarea ca entitate orientată spre perfecŃionarea continuă a activităŃilor de alimentare cu apă potabilă şi respectiv de colectare, transport, epurare a apelor uzate, aferente comunităŃii socio-economice din municipiul Braşov şi a altor localităŃi din surse de suprafaŃă sau subterane.



113

În municipiul Făgăraş şi municipiul Codlea necesarul de apă este asigurat din sursa subterană şi din captări de izvoare. În oraşul Predeal, Râşnov şi Rupea apa pentru consum este asigurată din surse subterane şi de suprafaŃă. În oraşul Victoria necesarul de apă este asigurat din surse de suprafaŃă, iar în oraşul Zărneşti din sursa subterană. Celelalte localităŃi (comune şi sate) ale judeŃului beneficiază de apă potabilă prin racordare la reŃeua de distribuŃie locală, apa potabilă provenind din izvoare captate.

În judeŃul Braşov, 89 % din totalul populaŃiei urbane beneficiează de apă potabilă prin racordare la reŃeaua de distribuŃie centralizată.

Conform datelor furnizate de DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov, la nivelul anului 2008, doar 48 de localităŃi beneficiau de sistem centralizat de distribuŃie a apei potabile şi doar 19 de localităŃi dispuneau de reŃele de canalizare.

Tabel 4.5.1. SituaŃia reŃelor de alimentare cu apă

ReŃele de apă potabilă ReŃele de apă menajeră

Lungime (km)

Volum distribuit (mii mc) Număr localităŃi

Lungime (km)

Volum colectat (mii mc)

Număr localităŃi

PopulaŃie racordată

Braşov 1674 40326 din care 26446 uz caznic

48 din care 10

municipii şi oraşe

În judeŃ există numai reŃele de alimentare cu apă potabilă

Sursa de date: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov Având în vedere dezvoltarea insuficientă şi starea ridicată de uzură a majorităŃii

reŃelelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente, sunt în derulare atât în mediul urban, cât şi în unele localităŃi rurale, proiecte ce presupun eforturi financiare substanŃiale, atât pentru reabilitarea, cât şi pentru extinderea acestora, atât în mediul urban, cât şi, mai ales, în localităŃile rurale.

Consumul de apă pe cap de locuitor: Din datele primite de la municipii şi oraşe, consumurile (lunare) de apă pe cap de

locuitor, în 2009 este de aproximativ de 2,97 mc (în aria de deservire a Companiei APA Braşov), 7 mc/lună (în oraşul Râşnov), 8 mc/lună (în municipiul Săcele).

Calitatea apei potabile: Calitatea apei potabile furnizate prin sisteme publice este reglementată prin Legea

458/2002 privind calitatea apei potabile, care transpune Directiva 98/83/CEE – Calitatea apei destinate consumului uman, modificată şi completată de Legea 311/2004. Anterior aceasta era evaluată conform STAS 1342/1991 - Apa potabilă.

Având în vedere costurile ridicate ale investiŃiilor necesare în domeniul implementării directivei UE privind calitatea apei potabile destinate consumului uman, România a solicitat şi a obŃinut perioade de tranziŃie pentru conformarea cu cerinŃele directivei privind calitatea apei destinate consumului uman. Acestea sunt diferenŃiate în raport de mărimea localităŃilor şi indicatorii de calitate, un prim termen fiind 31.12.2010, iar al doilea 31.12.2015.

Supravegherea calităŃii apei potabile, inspecŃia şi autorizarea sanitară a sistemelor publice şi individuale de alimentare cu apă potabilă se realizează la nivelul judeŃului de către DirecŃia de Sănătate Publică Braşov. Calitatea apei potabile a fost monitorizată conform programului de monitorizare stabilit pentru 4 parametrii microbiologici şi 10 parametri fizico-chimici.

Monitorizarea calităŃii apei pentru potabilizare la sursă nu a evidenŃiat depăşiri ale valorilor limită la indicatorii bacteriologici în anul 2009 şi nu s-a semnalat impact negativ asupra sănătăŃii populaŃiei.

In localităŃile rurale unde apa este distribuită prin instalaŃii mici sau surse locale (fântâni, izvoare captate), indicele de nepotabilitate este mare atât din punct de vedere



114

chimic, cât şi bacteriologic (pentru că apa nu este tratată şi dezinfectată). Ca urmare, realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă a acestor localităŃi reprezintă o prioritate pentru menŃinerea stării de sănătate a populaŃiei.

Dintre indicatorii cu impact asupra sănătăŃii, pot fi menŃionate şi bolile transmisibile, posibil asociate apei, raportate ca număr de cazuri de îmbolnăvire, tabelul 4.5.3.

Tabel 4.5.3. Indicatori privind impactul calităŃii apei potabile asupra sănătăŃii (nr.

cazuri de îmbolnăviri hidrice) în anul 2009 JudeŃul

Tuberculoză (nr. cazuri)

Dizenterii (nr.cazuri)

Hepatita A (nr.cazuri)

BDA (nr.cazuri)

Febră tifoidă (nr.cazuri)

Braşov 119 0 76 1480 0 Sursa de date: DirecŃia de Sănătate Publică Braşov

4.7. Apa de îmbăiere

Prin Hotărârea Guvernului nr. 546/2008 privind gestionarea calităŃii apei de

îmbăiere se reglementează managementul calităŃii apei de îmbăiere, în vederea conservării şi protecŃiei mediului, precum şi pentru protejarea sănătăŃii oamenilor. Actul normativ stabileşte, de asemenea, cadrul legal pentru monitorizarea şi clasificarea calităŃii apei de îmbăiere, precum şi pentru furnizarea către public a informaŃiilor relevante în legătură cu aceasta, transpunând Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calităŃii apei de îmbăiere şi abrogare a Directivei 76/160/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al ComunităŃii Europene nr. L64/04.03.2006.

AutorităŃile de sănătate publică judeŃene asigură monitorizarea parametrilor de calitate stabiliŃi conform prevederilor legale, stabilind un program calendaristic de monitorizare pentru fiecare zonă de îmbăiere, înainte de începerea fiecărui sezon de îmbăiere. În situaŃia în care, în urma evaluării calităŃii apei de îmbăiere, a fost identificat un risc pentru sănătate oamenilor sau se preconizează existenŃa unui astfel de risc, actul normativ prevede că autorităŃile de sănătate publică judeŃene şi direcŃiile bazinale ale AutorităŃii NaŃionale Apele Române (ANAR), în colaborare cu autorităŃile publice locale, adoptă de urgenŃă măsurile necesare pentru a preveni expunerea utilizatorilor.

Calitatea apei folosite pentru îmbăiere (în cazul piscinelor şi a ştrandurilor) este urmărită periodic prin analize de laborator de către DirecŃia de Sănătate Publică Braşov. În anul 2009 nu au fost cazuri de îmbolnăviri în rândul populaŃiei datorate apei de piscină.

În judeŃul Braşov nu sunt zone naturale de îmbăiere.

4.8. Apele uzate

Apele uzate urbane sunt definite ca ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau scurgerile apei de ploaie. Poluarea apelor cauzată de aglomerările umane (oraşe şi sate) se datorează în principal:

− Rata redusă a populaŃiei racordate la sistemele colectare şi epurare a apelor uzate. Serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare au un rol important pentru îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii. Datorită ratei reduse a populaŃiei racordate la sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate, se produce poluarea râurilor prin evacuarea apelor uzate menajere prin rigole, direct în râu şi poluarea pânzei freatice prin infiltrarea în sol a apelor uzate.

− FuncŃionarea necorespunzătoare a staŃiilor de epurare existente. StaŃiile de epurare reprezintă principalul mijloc pentru epurarea apelor poluate prin care se diminuează conŃinutul în poluanŃi, din apele care ajung în apele curgatoare, însă, dacă acestea nu funcŃionează corespunzător, conduc la poluarea apelor de suprafaŃă cu substanŃe organice, nutrieŃi şi substanŃe toxice.



115

− Managementul necorespunzător al deşeurilor. Dezvoltarea zonelor urbane necesită o mai mare atenŃie şi din punct de vedere al colectării deşeurilor menajere, prin construirea unor depozite ecologice de deşeuri şi eliminarea depozitării necontrolate a deşeurilor, întâlnită deseori pe malurile râurilor şi ale lacurilor.

− Dezvoltarea zonelor urbane şi protecŃia insuficientă a resurselor de apă. Captările de apă pentru potabilizare sunt reglementate prin lege, în ceea ce priveşte calitatea apei şi protecŃia sursei de apă. Lipsa zonelor de protecŃie constituie un pericol de contaminare a apei.

4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în 2009 Deversarea apelor uzate insuficient epurate sau neepurate, este una din

principalele cauze ale poluării şi degradării apelor de suprafaŃă. Prin urmare, principala măsură practică de protecŃie a calităŃii apelor de suprafaŃă, o reprezintă epurararea apelor uzate, ceea ce presupune colectarea acestora, prin sisteme de canalizare, epurarea în staŃii de epurare, urmată de evacuarea în emisar.

Analiza statistică a situaŃiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii, efectuate în anul 2009, a relevat aspectele globale descrise în continuare.

Surse de poluare Domeniu de activitate

Emisar

Volum de ape uzate evacuate (mil.mc)

Poluanti specifici Grad de epurare

(%)

Compania Apa Braşov

- evac. staŃie de epurare

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Ghimbăşel 20.866

CBO5 CCOCr Materii in suspensie Azot total Fosfor total Detergenti sintetici H2S+Sulfuri

92.25 87.22 88.93 60.53 59

Compania Apa Brasov

- evac. deversor aval Rulmentul

Captare si prelucrare apă pentru alimentare

Timiş 13.746

H2S+Sulfuri Fosfor total Extractibile cu solventi organici

Fără epurare

Compania Apa Brasov

-evac. statie de epurare

Captare si prelucrare apa pentru alimentare

Ghimbaşel 25.200

Suspensii CBO5 CCOCr Fosfor total Azot total

60,7 52,9 45,92 59,5 51,9

Compania Apa Brasov

-evac.deversor aval Rulmentul


Timis 12.800

Suspensii CBO5,CCOCr Fosfor total Amoniu,Sulfati Cadmiu, Cupru Crom hexa Niche, Zinc Cianuri, Plumb

Fara epurare

SC Viromet SA Victoria


Prelucrari chimice

Olt 3.657

CBO5 CCOCr Suspensii Azot total

88,96 87,5 83,68 11

Apa Serv SA Fagaras



Contracanal Acumulare

Voila 0.344

Suspensii CBO5 CCOCr Azot total Fosfor total

73 62,96 53,6 15,6 20



116

Surse de poluare Domeniu de activitate

Emisar

Volum de ape uzate evacuate (mil.mc)

Poluanti specifici Grad de epurare

(%)

Apa Serv SA Fagaras

-evac. Canal Libertatii



Voila 1.300

Suspensii CBO5 CCOCr Amoniu Fosfor

Fara epurare

Apa Serv SA Fagaras

-evac. Iazul Morii



Voila 0.300


Fara epurare

Servicii de Gospodarire

Magura Codlei SRL-evacuare

statie


Vulcanita 0.355


27,13 23,3 26,81 16,7


Magura Codlei SRL-evacuare

Magura


Vulcanita 0.360


Fara epurare


Magura Codlei SRL-evacuare str.

Garii


Vulcanita


Fara epurare

SC Europig SA Poiana Marului

Ferma zootehnica Sercaia

-evac.statie epurare biologica

Zootehnie Olt 0.142

Suspensii CBO5 CCOCr Azot total Fosfor

88,88 57 42,43 56,9 44,68

Sursa de date: SGA Braşov

Principalele surse de poluare supravegheate de SGA Brasov, în cursul anului 2009, au fost: Compania Apa Brasov, Apa Canal Sibiu-Sucursala Exploatare Făgăraş, Servicii de Gospodărire Măgura Codlei, SC Europig SA Poiana Mărului – Ferma zootehnică Şercaia, SC Viromet SA Victoria, CNU SA Sucursala Feldioara. S-a efectuat supravegherea calitativă şi cantitativă atât a apelor uzate epurate cât şi a celor neepurate, evacuate în sursele naturale de apă cu sau fără o prealabilă epurare. S-a acordat o atenŃie deosebită apelor uzate evacuate în emisari naturali, în zonele de protectie hidrogeologică şi/sau protecŃie sanitară a surselor de apă utilizate pentru potabilizare.

COMPANIA APA BRAŞOV - Municipiul Brasov - unitatea este autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor cu program de etapizare care prevede lucrări de extindere a reŃelelor de canalizare pentru zonele mun. Braşov, precum şi completarea staŃiei de epurare Stupini cu treaptă terŃiară pentru îndepărtarea azotului şi fosforului.

SC Compania Apa Braşov SA asigură alimentarea cu apă potabilă şi tehnologică pentru municipiul Braşov, Poiana Braşov, Săcele şi localităŃile Prejmer, Bod, Hărman, Sânpetru, Stupini.

De asemenea se află în derulare investiŃia de extindere a reŃelelor de alimentare cu apă potabilă în cartierul Stupini – investiŃie în curs de finalizare, prin fonduri ISPA. StaŃia de Tratare apa brută din Acumularea Tărlung este în curs de reabilitare şi de mărire a capacitaŃii la un debit de 2200 l/s faŃă de debitul actual de 1650 l/s , investitie prin fonduri



117

ISPA, din care s-a realizat 76%. Epurarea apelor uzate din localitatile Braşov, Săcele, Cristian, Râşnov, Ghimbav, Hărman şi Sânpetru se asigură în staŃia de epurare Stupini cu o capacitate de Qzi=2200 l/s pentru treapta mecanică si Qzi=1620 l/s pentru treapta biologică. StaŃia de epurare a fost modernizată în perioada 1998-2000 şi nu are prevăzută treapta terŃiară de epurare şi nici treapta de dezinfecŃie.

In Cartierul Stupini se afla în derulare investiŃia «ReŃele de canalizare» - investiŃie promovată de Primaria Mun. Braşov şi finanŃată prin HG 1307 din noiembrie 2009.

De asemenea, este în derulare investiŃia «Colector de canalizare Poiana Brasov–Râşnov–Braşov», investiŃie realizată în proporŃie de 80 %.

Apele uzate evacuate prin deversoarele sistemului de canalizare administrat de Compania Apa Brasov şi din staŃia de epurare contribuie la creşterea gradului de poluare al pârâului Ghimbaşel, Timiş, râului Olt şi a pânzei freatice din zona de influenŃă.

In urma monitorizării staŃiei de epurare s-au constatat depăşiri la următorii indicatori şi anume: CBO5, suspensii, fosfor, amoniu, azotaŃi şi detergenŃi iar la deversorul aval Rulmentul s-au constatat depăşiri la indicatorii :fosfor, sulfuri, extractibile, amoniu si sulfuri conform proceselor verbale de penalitate încheiate.

SC APA CANAL SA SIBIU –SUCURSALA EXPLOATARE FĂGĂRAŞ - începând cu 01.06.2009 operatorul de apă în Făgăraş, este SC Apa Canal SA Sibiu, unitate care a fost şi autorizata din punct de vedere al gospodăririi apelor. A fost emis Aviz de gospodărire a apelor pentru situaŃii excepŃionale, pentru accesare fonduri europene privind «Reabilitare sisteme de alimentare cu apă/apă uzată în Făgăraş -faza SF.

StaŃia de epurare are echipamentele uzate fizic şi moral, preluând doar 40% din apele uzate colectate din Mun. Făgăraş; s-a obtinut avizul de gospodărire a apelor pentru realizarea unei staŃii de epurare noi. LicitaŃia pentru desemnarea constructorului a fost contestata în instanŃă, fiind astfel întârziată începerea lucrărilor de execuŃie. De asemenea este în curs de realizare colectorul GalaŃi care va conduce apele uzate din cartierul GalaŃi în staŃia de epurare. In urma monitorizării efectuate de laboratorul SGA Brasov s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor de calitate detergenŃi, amoniu la staŃia de epurare cât şi la cele două evacuări: Iazul Morii depăşiri la indicatorii: fosfor şi amoniu; Canal LibertăŃii la indicatorul amoniu. Apele uzate evacuate prin cele 2 deversări directe (Iazul Morii şi str. LibertăŃii) cât şi cele evacuate prin staŃia de epurare, contribuie la cresşerea gradului de poluare al Contracanalului Acumulări Voila şi a pânzei freatice din zona de influenŃă.

SC SERVICII DE GOSPODĂRIRE MĂGURA CODLEI SRL - asigură captarea, tratarea în vederea potabilizării, înmagazinarea, pomparea şi distribuŃia apei potabile, transportul şi evacuarea apelor uzate menajere, o parte a apelor uzate tehnologice şi a apelor pluviale din localitatea Codlea. Apele uzate menajere provenite de la populatie şi agenŃii economici sunt colectate prin colectoare principale amplasate pe străzile: 9 Mai, Codlea Nord, Măgura, Centrul Civic şi Colorom. La reŃeaua de canalizare a mun. Codlea, realizată în sistem divizor, executată din tuburi de beton Dn 300 - 400 mm cu lungime totală de cca. 37 km, sunt racordati aprox.84% din totalul populaŃiei. Descărcarea apelor uzate epurate şi a celor neepurate se face direct în pârâul Vulcanita prin 4 guri de evacuare şi anume: staŃie epurare (ape uzate epurate mecanic), platforma Măgura (ape uzate neepurate) şi 2 colectotoare str. Gării (ape uzate neepurate şi ape pluviale).

In urma analizelor efectuate de laboratorul SGA Brasov s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor de calitate maxim admişi la staŃia de epurare, pentru: suspensii şi azot total; iar la evacuările directe: Măgura şi Gării, la indicatorii de calitate: CCOCr, suspensii, extractibile , azot total, detergenŃi şi sulfuri.

Apele uzate poluează pârâul VulcăniŃa şi pânza freatică din zona de influenŃă cu: substanŃe organice, nutrienŃi şi sulfuri reprezentând în acelaşi timp şi o sursă de contaminare bacteriană.

SC EUROPIG SA POIANA MĂRULUI – FERMA ZOOTEHNICĂ ŞERCAIA - unitate cu profil zootehnic de creşterea porcilor. Apele uzate de pe platforma unităŃii sunt epurate într-o staŃie de epurare compusă din treapta mecanică şi o treaptă biologică. InstalaŃiile de



118

preepurare sunt compuse dintr-un separator de grăsimi aferent cantinei şi statie de preepurare ape uzate provenite de la abator. Instalatia de stabilizare anaeroba a nămolului este compusă din camera de distributie, rezervoare de fermentare a nămolului echipate cu serpentine interne de încălzire şi gozometru. InstalaŃia de dezinfecŃie a apei nu functionează. StaŃia de epurare nu este dotată cu laborator pentru urmărirea fluxului tehnologic de epurare, automonitorizarea făcându-se cu laborator SGA Brasov pe bază de contract. In urma analizelor efectuate s-au înregistrat valori mari la indicatorii: CBO5,CCO-Cr, suspensii şi extractibile.

Unitatea este folosinŃă IPPC cu termen de tranziŃie 2014, are întocmit şi aprobat program de etapizare în care sunt cuprinse lucrări de transformare a staŃiei de epurare în staŃie de obŃinere a fertilizantului agricol. Toate lucrările şi măsurile din programul de etapizare cu termen scadent au fost integral realizate.

SC VIROMET SA VICTORIA - este folosinŃă IPPC şi deŃine autorizaŃia de gospodărire a apelor nr.292/30.10.2007. Statia de epurare ape uzate tehnologice a fost retehnologizata în totalitate. Apele care spală halda de cenuşă de pirită sunt tratate într-o instalaŃie de neutralizare înainte de descărcarea lor în pârâul Corbul Ucei.

In urma monitorizării staŃiei de epurare s-au constatat depăşiri sporadice la următorii indicatori de calitate: CBO5, CCOCr, suspensii, amoniu, sulfaŃi şi sulfuri conform proceselor verbale de penalitate încheiate.

CNU SA Sucursala Feldioara - are două depozite de steril şi un iaz cu rol de decantor. Cele trei depozite sunt de tip iaz de decantare: Iazurile de decantare CetaŃuia II Compartiment 1 în care s-a încetat depozitarea sterilului şi care este în conservare; pentru închiderea ecologică a fost obŃinut avizul de gospodărire a apelor şi de mediu. In prezent se fac demersuri pentru obŃinerea fondurilor Guvernamentale pentru închiderea depozitului. In exploatare rămâne CetaŃuia II compartimentul 2 şi Iazul Mitelzop.

Programul de etapizare este în derulare în termenele stabilite .In prezent se realizează montarea echipamentelor şi utilajelor aferente Modulului IV având termen de finalizare 30 septembrie 2010 iar amorsarea staŃiei precum şi probele tehnologice vor fi finalizate la 31.12.2010.

4.8.2. SubstanŃe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate In cursul anului 2009, sursele de poluare supravegheate de SGA Brasov, au

evacuat în emisarii naturali un volum total de 53,627 milioane mc/an, valoare aproximativ aceeaşi cu a anului anterior dar mai mică faŃă de anii 2007, respectiv 2006.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

volu

me

apa

(mil.

mc)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 4.8.2.1. EvoluŃia volumelor de ape uzate evacute în emisari Ponderea cea mai mare ca volum de apă uzată evacuată, o reprezintă apele

menajere 81,64 % din volumul total de ape uzate, urmat de industria chimică, care evacuează 9,33% din volumul de ape uzate. Industria construcŃiilor de maşini evacuează 2,02% din volumul total de ape uzate, celelalte ramuri economice evacuând, fiecare în parte sub 2 % din volumul total.



119

0

10

20

30

40

50

60

70

80

% d

in v

olu

mu

l to

tal d

e ap

a

uza

ta e

vac

uata

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

captare+prelucrare apa

industrie chimica

ind.constr.masini

industria prelucrarii lemnului

industria extractiva

alte ramuri ale economiei

Fig. 4.8.2.2. SituaŃia volumelor de ape uzate evacute pe activităŃi In ceea ce priveşte cantităŃile de poluanŃi evacuate pe activităŃi, la indicatorul CCO-

Cr, se constată ca ponderea cea mai mare o deŃine în continuare activitatea de captare şi prelucrare apă, urmate de industria chimică.

0

2000

4000

6000

8000

10000

CC

O-C

r (t

/an)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Zootehnie Ind.Alimentara Ind.usoara ind.prelucrarii lemnului

Prelucrari chimice Constructii de masini Ind.mijloace de transport Energie electrica si termica

Captare +prelucrare apa Materiale de constructii Comert si servicii transporturi

Comunicatii Administratie publica Invatamant+sanatate Alte activitati

Fig. 4.8.2.3. SituaŃia cantităŃilor de nocivităŃi evacute, pe activităŃi Analizând starea calităŃii globale a apelor din judeŃul Braşov, comparativ cu anul

2008, se constată că în anul 2009 nu s-au înregistrat modificări semnificative din punct de vedere fizico-chimic. Din totalul de 654.2 km cursuri de apă monitorizate în anul 2009, din bazinul hidrografic Olt, ponderea cea mai mare o are clasa II de calitate (55,71%) cu stare ecologică bună, urmată de clasa I de calitate (34,77%) cu stare ecologică foarte bună, clasa IV de calitate (4,15%) cu stare ecologică slabă, clasa III de calitate (3,67%) cu stare ecologică moderată şi clasa V de calitate (1,68%) cu stare ecologică proastă.

Din punct de vedere biologic, starea calităŃii cursurilor de apă monitorizate se menŃine procentual aproximativ asemănătoare cu cea a anului precedent, numărul secŃiunilor care s-au îmbunătăŃit din punct de vedere al indicatorului macrozoobentos fiind aproape egal cu cel al secŃiunilor la care starea ecologică s-a degradat, acest lucru se datorează menŃinerii aceluiaşi factor de influenŃă antropică şi anume: evacuare de ape uzate insuficient epurate. Se observă că marea majoritate a cursurilor de apa analizate, atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi biologic, prezintă preponderent o stare ecologică bună şi foarte bună.

In ceea ce priveşte funcŃionarea staŃiilor de epurare, la nivelul anului 2009, din volumul total evacuat în receptori de 53,627 mil mc/an, 95,83% necesita epurare şi 4.17% nu necesită epurare. Din acest total numai 1,730 mil mc/an (3,37%) au fost epurate suficient, 34,606 mil mc/an (67,34%) au fost insuficient epurate, iar 15,056 mil mc/an (29,30%) nu au fost epurate. Prin urmare un procent de 96,64 % din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare a ajuns in anul 2009 în receptori naturali - neepurate sau insuficient epurate, comparativ cu un procent de 98,14% în anul 2008.



120

Ca urmare, la nivelul anului 2009 se constată o funcŃionare mai eficientă a staŃiilor de epurare comparativ cu anul 2008.

4.8.3. ReŃele de canalizare SC Compania APA Braşov colectează apele uzate din municipiul Braşov, Săcele şi

Codlea, oraşul Râşnov şi Ghimbav, comuna Cristian, Hărman şi Sânpetru. Ele sunt dirijate în StaŃia de Epurare amplasată în Stupini, unde sunt epurate şi apoi evacuate în pârâul Ghimbăşel, reŃeaua de canalizare având o lungime de 480 km, deservind o zonă cu aproximativ 400.000 locuitori (88,7 % din totalul populaŃiei), ceilalŃi situaŃi la periferia Braşovului sau în localităŃile limitrofe beneficiază de sisteme de canalizare autonome. EvoluŃia reŃelelor de canalizare în judeŃul Braşov în perioada 2004 -2009, ca rezultat al acŃiunilor de extindere a acestora, este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 4.8.3.1. EvoluŃia reŃelelor de canalizare în perioada 2005 -2009 ReŃele de canalizare JudeŃul Anul

Lungime (km) Nr. localităŃi 2005 651 26 2006 645 26 2007 673 28 2008 697 29

Braşov

2009 722 29 Sursa de date: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov Majoritatea sistemelor de canalizare sunt vechi, prezentând un grad de uzură fizică

şi morală avansată, fiind necesare multe intervenŃii pentru reparaŃii, uneori chiar de noi reŃele de canalizare, privind înlocuirea vechii canalizării în multe localităŃi. Cea mai mare problemă o reprezintă înfundarea canalizării din cauza consumului/ volumelor mai mici de apă insuficiente pentru menŃinerea capacităŃii de autocurăŃire a conductelor de canalizare.

În unele localităŃi din judeŃ s-au desfăşurat tot mai intens în ultimii ani atât lucrări de realizare sau extindere a reŃelelor de alimentare cu apă, cât şi lucrări de extindere şi reabilitare a reŃelelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare, dar costurile ridicate ale acestor tipuri de lucrări nu au permis realizarea de astfel de investiŃii în ritmul şi volumul dorit de către autorităŃile administraŃiei publice locale.



121

Tabel 4.8.3.2. SituaŃia reŃelelor de canalizare în judeŃul Braşov PopulaŃia echivalentă

a aglomerării (l.e) Tip canalizare Lungime reŃea de canalizare

Nr.crt

Denumirea aglomerării (localităŃile componente) Judetul Conform

Doc. PoziŃie (anexa 3)

In anul 2009

Gradul de racordare la

reŃele de canalizare (%)

Evacuare în resursa de

apă

Evacuare în staŃia de epurare

De realizat

Realizat 2009 (km)

1.

BRASOV(Brasov, Poiana Brasov, Sacele,Rasnov,Cristian, Ghimbav, Bod, Colonia Bod, Timisul de Sus, Timisul de Jos, Colonia 1 Mai, Holbav,Harman,Sanpetru, Podu Olt)

Brasov 824300 824300 66,74% 28,60% 71,40% 578,4 589,335

2.

FAGARAS(Beclean, Boholt, Calbor, Hurez,Luta,Harseni,Copacel,Malinis,Margineni,Sebes,Lisa,Breaza,Pojorta, Mandra,Ileni,Rausor,Toderita,Recea,Berivoi,Dejani,Gura Vaii, Iasi, Sasciori,Savastreni,Fagaras)

Brasov 82870 82870 80,24% 75,00% 25% 152,4 67,7

3. FELDIOARA (Codlea, Dumbravita, Vladeni,Feldioara, Colonia Reconstructia, Rotbav, Halchiu, Crizbav, Cutus, Satu Nou)

Brasov 62800 62800 61,64% 72,20% 27,80% 83,6 27,8

4. Zarnesti (Zarnesti, Tohanu Nou) Brasov 38040 38040 55,00% 0,00% 100,00% 26,8 24

5. PREJMER(Prejmer, Lunca Calnicului, Stupinii Prejmerului, Budila, Tarlungeni, Carpinis, Purcareni, Zizin, Teliu)

Brasov 31000 31000 1,30% 100,00% 0 20,9 5,6

6. VICTORIA (Victoria) Brasov 12000 12000 100% 0% 100% 37,8 37,8

7. PREDEAL (Predeal, Paraul Rece) Brasov 10200 10200 80,78% 0,00% 100% 53,1 20,6

8. Bran (Bran,Poarta, Predelut, Simon,Sohodol) Brasov 7800 7800 0,00% 0,00% 0% 56 2,6

9. RUPEA( Rupea, Fiser) Brasov 7500 7500 31,51% 100,00% 0% 20 11

10. Moieciu ( Moieciu de Sus, Moieciu de Jos, Magura, Pestera) Brasov 5500 5500 0,00% 0,00% 0% 28 0

11. Poiana Marului Brasov 4000 4000 0% 0% 0% 25 0

12. Vulcan Brasov 3800 3800 0,00% 0,00% 0 8 0



122

PopulaŃia echivalentă a aglomerării (l.e) Tip canalizare Lungime reŃea de

canalizare Nr.crt

Denumirea aglomerării (localităŃile componente)

Judetul Conform Doc. PoziŃie (anexa 3)

In anul 2009

Gradul de racordare la

reŃele de canalizare (%)

Evacuare în resursa de

apă

Evacuare în staŃia de epurare

De realizat

Realizat 2009 (km)

13. Vama Buzaului ( Vama Buzaului, Acris, Buzaiel) Brasov 3600 3600 0,00% 0,00% 0 16 0

14. MAIERUS (Maierus, Arini) Brasov 3600 3600 0% 0% 0 11 0

15. Sinca ( Sinca Veche, Persani, Ohaba, Persani, Sercaita) Brasov 3500 3500 0% 0% 0 37 0

16. Vistea (Vistea de Sus, Vistea de Jos, Oltet, Vistisoara) Brasov 3325 3325 0% 0% 0 37 0

17. Apata Brasov 3300 3300 0% 0% 0 19,4 19

18. Sercaia ( Sercaia, Vad, Halmeag) Brasov 3200 3200 0% 0% 0 10 0

19. Racos ( Racos, Mateias) Brasov 3000 3000 0% 0% 0 5 0 20. Sambata de Sus (Sambata de Sus, Statiunea Turistica) Brasov 2900 2900 0% 0% 0 32 0

21. Comana (Comana de Jos, Comana de Sus, Crihalma, Ticusu Nou)

Brasov 2703 2703 0% 0% 0 7 0

22. Cata (Cata, Beia, Ionesti, Drauseni, Palos) Brasov 2577 2577 0% 0% 0 9 0

23. Jibert ( Jibert, Dacia, Vovnic, Granari, Valeni) Brasov 2535 2535 0% 0% 0 8 0

24. Hoghiz (Hoghiz, Cuciulata, Fantana, Lupsa) Brasov 2500 2500 15% 100% 0 19 2,5

25. BUNESTI (Bunesti, Mesendorf, Roades,Crit, Viscri) Brasov 2500 2500 0% 0% 0 6 0

26. UCEA(Ucea de Jos,Corbi,Ucea de Sus, Sumerna) Brasov 2300 2300 0% 0% 0 13 0

27. Ormenis ( Ormenis, Augustin) Brasov 2200 2200 0% 0% 0 8 0

28. Parau ( Parau, Grid, Venetia de Jos, Venetia de Sus) Brasov 2148 2148 0% 0 0 6 6

29. Soars (Soars, Barcut, Selistat, Rodbav, Felmer) Brasov 2054 2054 0% 0 0 9 0

30. Ungra (Ungra, Daisoara) Brasov 2036 2036 0% 0 0 4 0

31. Voila ( Voila, Sambata de Jos, Ludisor, Dridif, Cincsor) Brasov 2008 2008 0% 0 0 6 0

32. Sinca Noua ( Sinca Noua, Paltin) Brasov 2000 2000 0% 0 0 11 0

33. Homorod ( Homorod, Mercheasa, Jimbor) Brasov 2000 2000 0% 0 0 8 0

34. Cincu Brasov 2000 2000 0% 0 0 5 0

Sursa date: SGA Braşov



123

4.9. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaŃă şi subterane

Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaŃă: � pârâul Timiş - tronsonul situat între aval municipiul Braşov - aval confluenŃă

Ghimbăşel. Pe acest tronson de râu calitatea apei este afectată de apele uzate neepurate sau insuficient epurate de la unele unităŃi industriale din municipiul Braşov, de către apa provenită din precipitaŃii de pe cele două depozite de deşeuri menajere şi unul de deşeuri industriale situate pe malul Timişului, preluarea unei părŃi a apelor uzate menajere neepurate din oraşul Brşsov prin deversoarele canalizarii acestuia. Apele uzate evacuate de aceste unităŃi determină încadrare a pârâului la clasa V de calitate.

� Canalul VulcăniŃa - tronsonul intravilan Codlea - confluenŃa Homorod (Ciucaş). Pe acest tronson de râu calitatea apei este afectată de evacuarile apelor uzate neepurate şi insuficient epurate provenite de la: Servicii de Gospodărire Măgura Codlei, Protan SA Codlea, Avicola SA Codlea, Galli Gallo SRL Codlea şi poluării istorice de la Colorom SA Codlea. Apele uzate evacuate de aceste unităŃi determină încadrarea pârâului la clasa IV de calitate datorită indicatorilor regimului de oxigen (oxigen dizolvat, saturaŃie, CBO5, CCOMn, CCOCr) şi regimului de nutrienŃi (azot amoniacal, azotiŃi, ortofosfaŃi, azot total, fosfor total), cu menŃiunea că de pe fosta platformă Colorom SA Codlea s-au evacuat o perioadă îndelungată ape cu conŃinut în compuşi nebiodegradabili cu efect toxic asupra biocenozei, ceea ce a dus la dispariŃia fondului piscicol natural de pe acest curs de apă.

� Canalul Timiş - amonte confluenŃă Ghimbăşel. Calitatea apei canalului Timiş este determinată de evacuările de ape uzate menajere neepurate din municipiul Braşov, evacuări care determină încadrarea Canalului Timiş, amonte confluenŃă Ghimbăşel, în clasa V de calitate.

Zone critice din punct de vedere al calităŃii apelor subterane: Apa subterană este supusă unei degradări constante, fapt ce a dus la inutilizarea

stratelor acvifere; poluarea acestor straturi este produsă atât de unii agenŃi economici cât şi de gospodăriile individuale ale crescătorilor de animale.

Zonele cele mai afectate sunt: zona VulcăniŃa - Berivoi; zona Codlea - Stupini; zona Făgăraş.

4.8. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei

În conformitate cu prevederile legii apelor, obiectivele protecŃiei apelor şi mediului acvatic sunt:

� prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de apă de suprafaŃă; � protecŃia, îmbunătăŃirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafaŃă, în

scopul atingerii stării bune a acestora, până la sfârşitul anului 2015; � protecŃia şi îmbunătăŃirea tuturor corpurilor de apă artificiale sau puternic

modificate, în scopul realizării unui potenŃial ecologic bun sau a unei stări chimice bune a acestora, până la sfârşitul anului 2015;

� salubrizarea cursurilor de apă prin eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor;

� reducerea progresivă a poluării datorate substanŃelor periculoase şi încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor şi a pierderilor de substanŃe prioritar periculoase în mediul acvatic;

� prevenirea sau eliminarea aportului de poluanŃi în apele subterane, pentru a reduce progresiv poluarea tuturor corpurilor de ape subterane, în scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, până la sfîrşitul anului 2015;



124

� protectia, îmbunătăŃirea şi refacerea tuturor corpurilor de ape subterane şi asigurarea unui echilibru între debitul prelevat şi reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, până la sfârşitul anului 2015. În programele de etapizare, care contituie parte integrantă din autorizaŃiile de

gospodărire a apelor, emise operatorilor de apă din localităŃile judeŃului Braşov, s-au stabilit măsuri şi lucrări pentru realizarea reŃelelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare, la termenele stabilite în Angajamentele Guvernului României rezultate din negocierile la Capitolul 22 Mediu, în conformitate cu Directiva Europeană 91/271 EEC privind epurarea apelor uzate.

AgenŃii economici din judeŃul Braşov care beneficiează de tranziŃie, au deasemenea, aprobate programe de etapizare care conŃin măsuri şi lucrări pentru conformarea cu Directiva Europeană 91/271 EEC.

Calitatea apelor de suprafaŃă a fost în mare măsură influenŃată de evacuările de ape uzate ale principalelor localităŃi şi folosinŃe situate în judeŃul Braşov. În acest context, principala măsură de protecŃie a calităŃii apelor de suprafaŃă o reprezintă creşterea gradului de epurare a apelor uzate, retehnologizarea şi eficientizarea procesului de epurare, sens în care se impun următoarele măsuri:

− eliminarea controlată în emisari a apelor uzate; − reabilitarea şi extinderea reŃelelor de canalizare; − reabilitarea staŃiilor vechi de epurare; − realizarea de staŃii de epurare noi, cu treaptă mecano-biologică şi treaptă terŃiară; − realizarea etapizată a sistemelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare în mediul

rural; − tratarea corespunzătoare a nămolurilor provete din apele uzate.

Calitatea apei potabile furnizate prin sisteme publice nu este încă la nivelul impus de directiva UE privind calitatea apei potabile destinate consumului uman, fiind necesare cheltuieli substanŃiale pentru conformare în următorii ani, până la termenele stabilite în urma negocierilor cu Uniunea Europeană. ReŃelele publice de alimentare cu apă sunt încă insuficient de extinse.

Obiectivul general privind apa potabilă îl constituie îmbunătăŃirea alimentării cu apă potabilă a populaŃiei, iar obiectivele specifice sunt:

− alimentarea continuă cu apă potabilă de bună calitate, cu costuri minime; − folosirea raŃională a resurselor de apă; − creşterea fiabilităŃii şi durabilităŃii sistemului de alimentare cu apă; − reducerea consumului de apă potabilă utilizată în scopuri industriale; − reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de captare, transport, tratare şi

distribuŃie a apei potabile.



125

Capitolul 5. SOLUL

5.1. Introducere Solul, prin poziŃia, natura şi rolul său, este un produs al interacŃiunii dintre mediul

biotic şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaŃă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.

Solurile determină producŃia agricolă şi starea pădurilor, condiŃionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei râurilor, lacurilor şi apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acŃionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei, prin reŃinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanŃilor, cum sunt substanŃele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanŃe chimice. Solurile, prin proprietăŃile lor de a întreŃine şi a dezvolta viaŃa, de a se regenera, filtrează poluanŃii, îi absorb şi îi transformă.

Solul este supus acŃiunii poluărilor din aer şi apă, fiind locul de întâlnire al diferiŃilor poluanŃi: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferă se întorc pe sol; apele de infiltraŃie împregnează solul cu poluanŃi antrenându-l spre adâncime; râurile poluate infectează suprafeŃele inundate sau irigate. Aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la întâmplare pe sol.

Poluarea solului este forma de poluare cea mai dificil de măsurat şi de controlat. Solul este mai dificil de curăŃat decât aerul sau apa.

5.2. Fondul funciar - RepartiŃia solurilor pe categorii de folosinŃe În funcŃie de destinaŃia lor, terenurile se împart în mai multe categorii:

� terenuri cu destinaŃie agricolă; � terenuri cu destinaŃie forestieră; � terenuri aflate permanent sub ape; � terenuri din intravilan, aferente localităŃilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate

construcŃiile, alte amenajari ale localităŃilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere; � terenuri cu destinaŃii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,

feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaŃiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc. Fondul funciar reprezintă una din cele mai importante resurse naturale ale Ńării şi a

fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare. Acesta este descris prin doi indicatori majori: dimensiunea categoriilor de teren şi schimbările apărute în utilizarea terenurilor.

Tabel 5.2.1. RepartiŃia terenurilor în judeŃul Braşov

SuprafaŃa totală (ha)

Teren agricol (ha)

Teren forestier (ha)

Teren neforestier (ha)

536.309 295.387 204.323 36.599

Pentru anul 2009, în conformitate cu datele transmise de DADR Braşov suprafeŃele

care s-au scos din circuitul agricol pentru construcŃii au fost de 196,8 ha.



126

55.08%

6.82%

38.10%

eren agricol teren forestier teren neforestier

Fig. 5.2.1. Fondul funciar

Tabel 5.2.2. EvoluŃia repartiŃiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinŃă în judeŃul Braşov, în perioada 2000 - 2009

SuprafaŃa (ha) Nr. crt.

Catego-ria de

folosinŃă 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Arabil 118085 118179 118159 118159 118094 118094 118021 117099 117099 116520

2 Păşuni naturale 118135 118135 118095 117892 117368 117368 118536 118529 118529 118436

3 FâneŃe naturale 59096 59096 59096 59096 59096 59096 59044 58878 58878 59025

4 Vii + hameisti

188 188 188 188 188 188 179 179 179 3

5 Livezi 2561 2561 2561 2561 2561 2561 1428 1423 1423 1403 TOTAL

AGRICOL 298065 298065 298065 298065 298065 297.307 297.307 296108 296108 295387

Sursa de date: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov

0.00% 0.47%19.98%

40.10%

39.45%

Arabil Păşuni naturale FâneŃe naturale Vii + hameisti Livezi

Fig. 5.2.2. RepartiŃia terenurilor agricole pe tipuri de folosinŃă

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor 5.3.1. Îngrăşăminte

Ingrăşămintele sunt substanŃe simple sau compuse, de natură organică sau

minerală. In folosirea lor trebuie să se plece de la însuşirile solului, gradul de aprovizionare cu elemente nutritive şi necesarul de nutrienŃi ai plantelor. In agricultură, în vederea realizării unor producŃii cantitative şi calitative superioare, atât marii producători cât şi micii producători agricoli au executat şi lucrări de fertilizare a terenurilor, utilizând atât îngrăşăminte organice cât şi îngrăşăminte chimice.



127

Tabel 5.3.1.1. SituaŃia utilizării îngrăşămintelor în anul 2009, în judeŃul Braşov

Îngrăşăminte chimice folosite

(tone substanŃă activă) N+ P2O5+ K2O (kg/ha)

An

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol

2009 1828 1828 1828 5483 22,22 18 Sursa de date: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov Trebuie remarcat faptul că recoltele an de an, înregistrează randamente scăzute

datorită utilizării îngrăşămintelor chimice în cantităŃi foarte mici. Fertilitatea solului aflată în scădere nu poate fi compensată decât prin sporirea cantităŃilor alocate. Nu putem spune că aportul insuficient de îngrăşăminte chimice este compensat de aplicarea îngrăşămintelor naturale.

Concluzia care se desprinde este că în judeŃul nostru nu există pericolul de supradozare cu îngrăşăminte chimice.

Modul de administrare a îngrăşămintelor chimice şi naturale în perioada 2007 - 2009 pe terenurile agricole din judeŃul Braşov, rezultă din tabelul de mai jos:

Tabel 5.3.1.2. Tipuri de îngrăşăminte utilizate Tipuri de îngrăşăminte (tone) Cantitatea utilizată la ha (t/ha)

JudeŃ An naturale chimice naturale chimice

2007 814050 5356 39,8 15 2008 1158400 7545 40 22 Braşov 2009 868400 5483 40 22,22


5.3.2. Produse pentru protecŃia plantelor (fitosanitare)

Consumul de pesticide este indicatorul care prezintă intensitatea utilizării pesticidelor în agricultură. În categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele. Utilizarea pesticidelor în agricultură este măsurată în kg de substanŃă activă pe unitatea de suprafaŃă agricolă (hectare).

Principalele categoriile de plante ce au beneficiat de erbicidare sunt reprezentate de cerealele păioase şi porumb şi mai puŃin de legume, pomi fructiferi şi viŃă de vie. SuprafeŃele cele mai mari pe care s-au utilizat insecticide au fost la culturile de cartof şi la pomii fructiferi. Fungicidele utilizate în anul 2009 au fost utilizate cu precădere la cereale păioase (tratament sămânŃă), la cartof, pomi fructiferi şi viŃă de vie. Tabel 5.3.2.1. SituaŃia utilizării produselor fitosanitare

Insecticide Fungicide Erbicide JudeŃ An SuprafaŃa (ha) Total (kg) SuprafaŃa (ha) Total (kg) SuprafaŃa (ha) Total (kg)

2001 51245 - 35240 - 32300 - 2002 17020 10112 21001 47033 37630 37919 2003 19358 13363 21064 64781 38718 50584 2004 16743 12656 22153 46039 41787 47477 2005 15765 10334 22399 57166 37891 48044 2006 37891 48044 22399 57166 15765 10334 2007 15765 10334 22399 57167 15765 10334 2008 4280 12175 16415 13953 24825 111767

Braşov

2009 171175 14599 24825 111767 39390 57116 Sursa de date: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov



128

În contextul rotaŃiei culturilor se poate spune că doar odată la 3 ani întreaga suprafaŃă a judeŃului este supusă unui tratament chimic şi nu se poate spune că se intervine agresiv din acest punct de vedere asupra terenului.

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Depozitarea dejecŃiilor animale pe sol, sau administrarea acestora în agricultură în

exces faŃă de necesarul de nutrienŃi sau în mod incorect conduce la poluarea solului cu nitraŃi, fosfaŃi, poate conduce de asemenenea la poluarea pânzei freatice, ca şi la acumularea în exces a unor substanŃe în plante.

Majoritatea complexelor zootehnice de pe teritoriul judeŃului Braşov depozitează nămolurile de la epurare sau dejecŃiile animaliere în paturi de uscare cu suprafeŃe minime (depozitare prealabilă în vederea compostării), materialul uscat fiind valorificat prin distribuirea ca îngrăşământ organic. Aceste dejecŃii sunt utilizate ca îngrăşământ pentru fertilizarea terenurilor agricole, cu condiŃia analizării lor de către organele abilitate şi a respectării cantităŃii de azot pe ha, impusă de codul bunelor practici agricol.

În judeŃul Braşov nu au fost semnalate terenuri afectate de reziduuri zootehnice, conform sursei DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov.

5.3.4. SituaŃia amenajărilor de îmbunătăŃiri funciare/agricole

Activitatea UnităŃii de Administrare Braşov, Sucursala Teritorială Mureş-Olt, AdministraŃia NaŃională a ÎmbunătăŃirilor Funciare RA Bucureşti, se desfăşoară în toate amenajările de îmbunătăŃiri funciare de pe raza judeŃului Braşov, aflate în patrimoniul public al statului în suprafaŃă de 128.561 ha, din care:

- irigaŃii 1.577 ha, aflate în conservare; - desecare 76.964 ha (gravitaŃională 76.624 ha şi cu pompare 1.340 ha); - combaterea eroziunilor solului 50.040 ha; - îndiguiri pâraie şi râuri interioare cu 78 km diguri; Lucrările de desecare (canalele de desecare) au un grad de colmatare de 20 –

30%, astfel menŃinându-se echilibrul apei în sol, în condiŃii de precipitaŃii normale. Amenajările de combatere a eroziunii solului şi-au îndeplinit funcŃionalitatea, astfel

nu se înregistrează alunecări de teren remarcabile pe terenurile amenajate. Îndiguirile – digurile sunt funcŃionale nu prezintă riscuri de erodare sau formare de

breşe, dar este de apreciat că vegetaŃia lemnoasă a invadat secŃiunea pâraielor în albia majoră. Acest lucru este benefic în atragerea precipitaŃiilor şi stoparea eventualelor eroziuni de maluri.

În zonele declarate umede, nu se execută lucrări de refacere a secŃiunii de scurgere, acŃiuni care ar favoriza evacuarea în cantităŃi mai mari ale apei şi într-un timp mai scurt.

În anul 2009 nu au fost descoperite deversări sau poluări în secŃiunea canalelor, a pâraielor din administrarea ANIF- RA.

La DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov au fost propuse pentru ameliorare prin lucrări specifice de îmbunătăŃiri funciare cca. 1759 ha terenuri agricole, luând în calcul perimetrele cu gradul cel mai mare de erodare şi cu periculozitate mare de alunecări. În aceste condiŃii, în limitele aprobate de MAPDR s-au întocmit şi executat următoarele proiecte de ameliorarea solului:

- perimetrul localităŃilor Prejmer – 214 ha; - perimetrul de ameliorare Hălchiu – 86 ha; - perimetrul Şercaia – 83 ha;



129

5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităŃii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic)

SuprafaŃa haldelor de steril a SC CET Braşov SA este de 66 ha din care 52 ha

ocupate de steril (strict depozite), restul suprafeŃei fiind drumuri de acces, organizare şantier şi staŃii de pompare. Tabel 5.3.5.1. Poluarea solului în anul 2009 în judeŃul Braşov

Ramura economică

Deşeu

Total judeŃ

Industria energiei electrice şi

termice

Industria extractivă

Industria metalurgică

feroasă

Industria chimică

Industria alimentară Agricultu-ra Gospodăria

comunală Alte

ramuri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total din care:

156.07

Cenuşă 52.00 52.00 - - - - - - - Deşeuri mixte (municipale si industriale asimilabile)

40.86 - - - 0.47 2.5 - 37.390 0.5

Nămoluri industriale

0.5 - - - 0.5 - - - -

DejecŃii 2.3 - - - - - 2.3 - - Slamuri 2.14 2.14 Nămoluri de la epurare

8.27 - - - 4.7 - - 3.57 -

Steril 50.00 - - - - - - - 50.00 Zgură 31,5 31,5 - - - - - - -

5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune Emisiile de gaze acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) şi pulberi din arderea

combustibililor fosili, în principal cărbuni, reprezintă surse de poluare nu doar a aerului, dar şi, indirect, a solului din jurul sursei de emisie. Pulberile conŃin, alături de particule de carbon, metale grele, hidrocarburi, dintre care periculoase sunt hidrocarburile policiclice aromatice, diferiŃi alŃi compuşi organici volatili adsorbiŃi. PrecipitaŃiile, vântul, gravitaŃia, transferă aceşti poluanŃi din atmosferă pe sol, unde, acumulându-se, pot conduce la poluarea şi acidifierea solului.

CET Braşov reprezintă o astfel de sursă de emisie la nivelul judeŃului Braşov. CET Braşov are ca profil de activitate producerea combinată de energie electrică şi termică (în termoficare) pe bază de lignit şi gaze naturale, cu capacitate de producŃie termică mai mare de 50 MWt.

Cele mai frecvente accidente din depozitele de zgură şi cenuşă, soldate cu poluarea mediului înconjurător, sunt cele datorate antrenării deşeurilor de ardere de către curenŃii de aer atmosferic, în perioadele în care viteza vântului este mare şi umiditatea redusă. DirecŃia vântului este elementul care determină direcŃia de depunere a masei de poluant, iar viteza influenŃează cantitatea de pulberi solide antrenate din depozitele de zgură şi cenuşă aferente SC CET Braşov SA.

Deşeurile sunt colectate şi transportate hidraulic în două depozite special amenajate în extravilanul comunei Sânpetru. Particulele de zgură şi cenuşă antrenate de curenŃii de aer atmosferic se depun în zonele din vecinatatea depozitelor, pe distanŃe de



130

până la 1,5 km, în funcŃie de viteza vântului şi dimensiunile granulelor spulberate. Dimensiunile granulelor de zgură şi cenuşă sunt în proporŃie de până 80% sub 0,2 mm.

Pentru combaterea spulberărilor de praf din depozite, pe perioada de vară când centrala este oprită, au fost adoptade următoarele soluŃii:

- acoperirea taluzurilor cu pământ turbos rezultat din decopertarea suprafeŃei depozitului 2 şi înierbarea;

- acoperirea conoramentului în zona circulată de utilaje pe durata executării suprainăŃărilor, cu un strat de pietriş;

- stropirea în perioada uscată a anului (ori de câte ori e nevoie), cu instalaŃii de stropire fixe şi mobile.

Sursa de date: CET Braşov

5.4. Calitatea solurilor

Solul este un factor de mediu cu influenŃă deosebită asupra sănătăŃii. De calitatea sa depinde formarea şi protecŃia surselor de apă, atât a celei de suprafaŃă cât şi a celei subterane. Calitatea solurilor reprezintă un indicator relevant în operaŃia de apreciere a resurselor.

Pentru a evalua potenŃialul natural al terenurilor agricole în vederea folosirii lor raŃionale, solurile au fost impărŃite în clase, tipuri şi subtipuri, în funcŃie de diferite criterii cum sunt: troficitatea, cantitatea de microorganisme, oferta ecologică, capacitatea bioproductivă şi capacitatea de protecŃie, de fertilitate sau productivitate.

5.4.1. RepartiŃia solurilor pe clase de calitate Din punct de vedere pedologic, terenurile variază de la cele mai bune şi uşor

utilizabile terenuri în agricultură, până la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în alte scopuri.

Diversitatea condiŃiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a pretabilităŃii solurilor pentru agricultură. Terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate, diferenŃiate după nota medie de bonitare. Cele cinci clase de calitate indică pretabilitatea terenurilor pentru folosinŃele agricole. Numărul punctelor de bonitare exprimă favorabilitatea terenului faŃă de cerinŃele de viaŃă ale unor plante de cultură date, în condiŃii climatice normale şi în cadrul folosirii raŃionale.

Tabel 5.4.1.1. Încadrarea solurilor pe categorii de folosinŃă şi clase de pretabilitate

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Categoria de

folosinŃă ha % din total folosinŃă ha % din total

folosinŃă ha % din total folosinŃă ha % din total

folosinŃă ha % din total folosinŃă

Arabil 999 0,8 11086 9,5 39541 33,9 60281 51,7 4813 4,1

Păşuni + fâneŃe 625 0,3 2704 1,5 60253 33,9 99261 55,9 14618 8,3

Livezi - - 407 750 246 Vii +hamei - - - - 3

SuprafaŃa agricolă totală

1624 0,5 13790 4,7 100201 33,9 160292 54,3 19480 6,6




131

0

10

20

30

40

50

60

clasa I clasa II clasa III clasa IV clasa V

Sup

rafaŃa

(ha

)

Fig. 5.4.1.1. Încadrarea solurilor pe clase de calitate în judeŃul Braşov Ponderea solurilor de categoria a III-a şi IV-a este de aproximativ 88,2%.

SuprafeŃele agricole cu soluri fertile (clasa I şi II) au o pondere extrem de mică, ele deŃinând doar 5,21 % din suprafaŃa agricolă a judeŃului.

5.4.2. Principalele restricŃii ale calităŃii solurilor Deteriorarea caracteristicilor şi funcŃiilor solurilor, respectiv a capacităŃii lor

bioproductive, reprezintă restricŃii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acŃiuni antropice, (agricole şi industriale). În multe cazuri, aceşti factori pot acŃiona sinergic, având ca efect scăderea calităŃii solurilor şi chiar anularea funcŃiilor acestora.

Pierderea stratului de sol fertil este o criză tăcută, un proces lent, care nu este perceput ca atare pe scară largă, putând trece mult timp neobservat. Deşi eroziunea solului este un proces fizic, ea are numeroase consecinŃe economice, afectând productivitatea, creşterea economică, bunăstarea. Acolo unde eroziunea începe să depăşească ritmul de formare a solului, stratul de sol fertil se subŃiază şi, treptat, dispare cu desăvârşire.

Principalele restricŃii sunt determinate de: aciditatea (luvisoluri albice); textura fină; exces de umiditate stagnantă; neuniformitatea terenului; eroziune; textură fină; alunecări; exces de umiditate de versant; pantă; inundabilitate; exces de umiditate freatică; textură fină.

5.5. Monitorizarea calităŃii solurilor

Pentru stabilirea gradului de încărcare cu poluanŃi al solului, A.P.M. Braşov expertizează calitatea solurilor într-o reŃea proprie şi analizează următorii indicatori fizico-chimici: umiditate, pH, carbon organic, humus, azotul din ionul amoniu, sulful din ionul sulfat, carbonaŃi, bicarbonaŃi, cloruri, conductivitate electrică, reziduu fix şi metale (Cu, Zn, Cd, Cr, Ni, Pb).

Monitorizarea calităŃii solului din zonele industriale şi agricole Factorul de mediu sol se analizează din 23 de puncte de recoltare din judeŃul

Braşov, acestea fiind grupate pe zone, după cum urmează: Braşov, Codlea, Făgăraş, Hoghiz, Feldioara, Victoria 1 (5 puncte aflate în incinta societăŃii “Purolite”), Victoria 2 (6 puncte aflate în exteriorul societăŃii şi în alte puncte din localitate). Dispunerea în teren a punctelor de prelevare a probelor este realizată astfel încât să permită obŃinerea de informaŃii asupra calităŃii solului pe o suprafaŃă cât mai întinsă din teritoriul judeŃului.

Solul se recoltează în perioada aprilie – noiembrie a fiecărui an. În urma unui studiu comparativ pentru perioada aprilie – noiembrie 2008 şi aceeaşi

perioadă a anului 2009, se constată următoarele:



132

Indicatorul “pH” Pentru acest indicator în anul 2009 în zona Victoria 2 s-au obŃinut valori medii

anuale mai mici faŃă de cele obŃinute în anul 2008. În restul zonelor s-au obŃinut valori medii anuale mai mari faŃă de cele obŃinute în anul 2008.

VariaŃia indicatorului "pH" valori medii anuale

0

2

4

6

8

Braşov Codlea Făgăraş Hoghiz Feldioara Victoria1 Victoria2

2008

2009

Fig. 5.5.1. Valorile medii anuale ale indicatorului pH

Indicatorul “carbon organic” Pentru acest indicator în anul 2009 s-au obŃinut valori medii anuale mai mari faŃă de

cele obŃinute în anul 2008 în zonele Făgăraş, Hoghiz şi Victoria 2. În restul zonelor s-au obŃinut valori medii anuale mai mici faŃă de cele obŃinute în anul 2008.

VariaŃia indicatorului "carbon organic" - valori medii anuale (%) -

0

1

2

3

4


2008

2009

Fig. 5.5.2. Valorile medii anuale ale indicatorului carbon organic

Indicatorul “sulf din ionul sulfat” Pentru acest indicator în anul 2009 în zona Braşov s-au obŃinut valori medii anuale

mai mari faŃă de cele obŃinute în anul 2008. În restul zonelor s-au obŃinut valori medii anuale mai mici faŃă de cele obŃinute în anul 2008. Valorile medii anuale sunt mult sub limita admisă de Ordinul 756/1997.

VariaŃia indicatorului "sulf din ionul sulfat" - valori medii anuale (mg/kg) -

0

1

2

3

4

5

6


2008

2009

Fig. 5.5.3. Valorile medii anuale ale indicatorului sulf din ionul sulfat



133

Indicatorul Cu2+ Pentru acest indicator în zona Braşov s-au obŃinut valori medii anuale mai mari în

anul 2009 faŃă de anul 2008. În celelalte zone s-au obŃinut valori medii anuale mai mici în anul 2009 faŃǎ de anul 2008.

V a r i a Ń i a i n d . C u 2 + - v a l o r i m e d i i - a n u a l e 2 0 0 8 - 2 0 0 9 ( m g / k g )

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

7 0

8 0

V i c t o r i a 1 V i c t o r i a 2 B r a ş o v C o d l e a F ă g ă r a ş H o g h i z F e l d i o a r a

2 0 0 82 0 0 9

Fig. 5.5.4. Valorile medii anuale ale indicatorului Cu2+ Indicatorul Zn2+

Pentru acest indicator în zona Braşov s-au obŃinut valori medii anuale mai mari în anul 2009 faŃă de anul 2008. În celelalte zone s-au obŃinut valori medii anuale mai mici în anul 2009 faŃǎ de anul 2008.

Valorile obŃinute sunt sub pragul de alertă pentru “tipuri de folosinŃă sensibile”, de 300 mg/kg s.u.,conform Ord.756/ 1997.

V a r i a Ń i a i n d . Z n 2 + - v a l o r i m e d i i a n u a l e 2 0 0 8 - 2 0 0 9 ( m g / K g )

0

2 0

4 0

6 0

8 0

1 0 0

1 2 0

1 4 0

1 6 0

1 8 0

Vic

toria

1

Vic

toria

2

Co d le

a

Hog h iz

F e ldio

a ra

2 0 0 82 0 0 9

Fig. 5.5.5. Valorile medii anuale ale indicatorului Zn2+



134

Indicatorul Cd2+

Pentru acest indicator s-au obŃinut valori medii anuale mai mari în anul 2009 faŃă de anul 2008 în toate zonele monitorizate, valorile obŃinute fiind sub limita admisă de 1 mg/kg s.u.

V a r ia Ń ia in d . C d 2 + - v a lo r i m e d ii a n u a le - 2 0 0 8 - 2 0 0 9 - (m g /K g )

0

0 .1

0 .2

0 .3

0 .4

0 .5

0 .6

0 .7

V ic to r ia 1 V ic to r ia 2 B ra ş o v C o d le a F ă g ă ra ş H o g h iz F e ld io a r a

2 0 0 82 0 0 9

Fig. 5.5.6. Valorile medii anuale ale indicatorului Cd2+

Indicatorul Cr total Pentru acest indicator nu s-a putut face un studiu comparativ cu anul 2008,

deoarece monitorizarea pentru acest indicator a început doar din anul 2009. Valorile obŃinute pentru acest indicator sunt sub pragul de alertă pentru “tipuri de

folosinŃă sensibile” de 100 mg/kg s.u.,conform Ord. 756/ 1997.

V a r ia Ń i a i n d . C r - v a lo r i m e d i i a n u a le - 2 0 0 8 - 2 0 0 9 - ( m g / K g )

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

V ic to r ia 1 V ic t o r ia 2 B r a s o v C o d le a F a g a r a s H o g h iz F e ld io a r a

2 0 0 82 0 0 9

Fig. 5.5.7. Valorile medii anuale ale indicatorului Cr total

Indicatorul Ni2+ Pentru acest indicator în anul 2009, în zona Braşov s-au obŃinut valori medii anuale

mai mici faŃă de anul 2008. În restul zonelor s-au obŃinut valori medii anuale mai mari în anul 2009 faŃă de anul 2008.

Valorile obŃinute sunt sub limita de 75 mg/kg pentru pragul de alertă pentru “tipuri de folosinŃă sensibile”, conform Ord. 756/ 1997.



135

V a r ia Ń ia in d . N i2 + - v a lo r i m e d i i a n u a le - 2 0 0 8 - 2 0 0 9 - (m g /K g )

0

5

1 0

1 5

2 0

2 5

3 0

3 5

4 0

4 5

5 0

V ic to r ia 1 V ic to r ia 2 B ra s o v C o d le a F a g a ra s H o g h iz F e ld io a ra

2 0 0 82 0 0 9

Fig. 5.5.8. Valorile medii anuale ale indicatorului Ni2+

Indicatorul Pb2+ În zona Victoria 1, în anul 2009 s-au obŃinut valori medii anuale mai mici faŃă de

cele obŃinute în anul 2008. În restul zonelor s-au obŃinut valori medii anuale mai mari în anul 2009 faŃă de anul 2008.

Valorile obŃinute sunt sub limita admisă de 50 mg/kg s.u. pentru pragul de alertă pentru “tipuri de folosinŃă sensibile”,conform ord.756/ 1997.

V a r ia Ń ia in d .P b 2 + - v a lo r i m e d ii a n u a le - 2 0 0 8 - 2 0 0 9 ( m g / k g )

0

5

1 0

1 5

2 0

2 5

3 0

3 5

4 0

V ic to r ia 1 V ic to r ia 2 B ra s o v C o d le a F a g a ra s H o g h iz F e ld io a ra

2 0 0 82 0 0 9

Fig. 5.5.9. VariaŃia indicatorului Pb2+ valori medii anuale

Valorile indicatorilor analizaŃi sunt în limitele prevăzute de normativele în vigoare.

Monitorizarea calităŃii solului din zona haldelor de deşeuri În anii 2008 – 2009, s-a efectuat analiza solului din jurul haldelor de deşeuri Braşov

– Triaj, Braşov – Zizin, Codlea şi Râşnov. În urma monitorizării valorilor medii anuale ale indicatorilor analizaŃi, se constată urmǎtoarele:

Indicatorul “pH” Valoarea medie anuală a pH-ului, în anul 2009, în zona Codlea este mai micǎ

decât cea obŃinută în anul 2008. În restul zonelor în anul 2009 s-au obŃinut valori medii mai mari faŃă de anul 2008.



136

S O L d in z o n a h a ld e lo r d e d e s e u r i in d ic a to r u l p H - v a lo r i m e d i i a n u a le

6

6 .2

6 .4

6 .6

6 .8

7

7 .2

7 .4

H . B v - T r ia j H .B v - Z iz in H . C o d le a H . R a s n o v

2 0 0 82 0 0 9

Fig. 5.5.10. VariaŃia indicatorului pH din zona haldelor de deşeuri, valori medii anuale

Indicatorul “carbon organic” La acest indicator în anul 2009 s-au obŃinut valori medii anuale mai mari faŃă de

anul 2008 în zonele Codlea şi Râşnov. În celelalte zone în anul 2009 s-au obŃinut valori medii anuale mai mici faŃă de anul 2008.

S O L d in z o n a h a ld e lo r d e d e s e u r i in d ic a to r u l C a r b o n o r g a n ic ( % ) - v a l . m e d i i a n u a le

0

0 .5

1

1 .5

2

2 .5

3

3 .5

4

4 .5

H .B v - T r ia j H . B v - Z iz in C o d le a R a s n o v

2 0 0 82 0 0 9

Fig. 5.5.11. VariaŃia indicatorului carbon organic din zona haldelor de deşeuri, valori medii anuale

Indicatorul “sulf din ionul sulfat” În zonele Râşnov şi Bv-Zizin s-au obŃinut valori medii anuale mai mari în anul

2009 faŃă de anul 2008. În zona Codlea în anul 2009 s-au obŃinut valori medii anuale mai mici faŃă de anul 2008, dar mult sub limita prevăzută de Ord. 756/1997. În zona Bv-Triaj în anul 2009 s-au obŃinut valori medii anuale identice cu cele obŃinute în anul 2008.

S O L d i n z o n a h a l d e l o r d e d e s e u r i - i n d i c a t o r u l S u l f d i n i o n u l s u l f a t ( m g / k g ) v a l o r i m e d i i a n u a l e

0

0 . 5

1

1 . 5

2

2 . 5

3

H . B v - T r i a j H . B v - Z i z i n C o d l e a R a s n o v

2 0 0 82 0 0 9

Fig.5.5.12. VariaŃia indicatorului sulf din ionul sulfat din zona haldelor de deşeuri– valori medii anuale



137

Indicatorul Cu2+

Pentru acest indicator s-au obŃinut valori medii anuale mai mici în anul 2009 faŃă de anul 2008 în zonele Codlea şi Râşnov. În restul zonelor s-au obŃinut valori medii anuale mai mari în anul 2009 faŃă de anul 2008.

Valorile obŃinute sunt sub pragul de alertă pentru “tipuri de folosinŃă sensibile” de 100 mg/kg s.u.,conform Ord.756/ 1997.

V a l o r i m e d i i a n u a l e a l e i n d i c a t o r u l u i C u 2 + ( m g / k g ) S o l d i n z o n a h a l d e l o r d e d e s e u r i

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

7 0

8 0

B v - T r i a j B v - Z i z i n C o d l e a R a s n o v

2 0 0 82 0 0 9

Fig. 5.5.13. VariaŃia indicatorului Cu2+ din zona haldelor de deşeuri - valori medii anuale

Indicatorul Zn2+ Pentru acest indicator în zona Codlea s-au obŃinut valori medii anuale mai mari în

anul 2009 faŃă de anul 2008. În restul zonelor s-au obŃinut valori medii anuale mai mici în anul 2009 faŃă de anul 2008. Valorile obŃinute sunt sub limita de 300 mg/Kg s.u. pentru pragul de alertă pentru “tipuri de folosinŃă sensibile”,conform Ord.756/1997.

V a lo ri m e d ii a n u a le a le in d ic a to ru lu i Z n 2 + (m g /kg ) S o l d in zo n a h a ld e lo r d e d e se u ri

0

5 0

1 0 0

1 5 0

2 0 0

2 5 0

B v -T ria j B v -Z iz in C o d le a R a s n o v

2 0 0 82 0 0 9

Fig. 5.5.14. VariaŃia indicatorului Zn2+ din zona haldelor de deşeuri - valori medii anuale

Indicatorul Cd2+ La acest indicator s-au obŃinut valori medii anuale mai mari în anul 2009 faŃă de

anul 2008 în toate zonele monitorizate. Toate valorile obŃinute sunt sub limita admisă de 1 mg/Kg s.u., conform Ord.756/ 1997.



138

V a l o r i m e d i i a n u a l e a l e i n d i c a t o r u l u i C d 2 + ( m g / k g ) . S o l d i n z o n a h a l d e l o r d e d e s e u r i

0

0 . 1

0 . 2

0 . 3

0 . 4

0 . 5

0 . 6

0 . 7

0 . 8

0 . 9


2 0 0 82 0 0 9

Fig. 5.5.15. VariaŃia indicatorului Cd2+ din zona haldelor de deşeuri - valori medii anuale

Indicatorul Cr total Pentru acest indicator nu s-a putut face un studiu comparativ cu anul 2008,

deoarece monitorizarea acestui indicator a început doar din anul 2009. Valorile obŃinute pentru acest indicator sunt sub pragul de alertă pentru “tipuri de

folosinŃă sensibile” de 100 mg/kg s.u., conform Ord.756/ 1997. V a lo r i m e d i i a n u a le a le in d ic a to r u lu i C r ( m g /k g ) S o l d in z o n a

h a ld e lo r d e d e s e u r i

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

7 0

8 0

B v -T r ia j B v - Z iz in C o d le a R a s n o v

2 0 0 82 0 0 9

Fig. 5.5.16. VariaŃia indicatorului Cr din zona haldelor de deşeuri - valori medii anuale

Indicatorul Ni2+ În anul 2009 pentru acest indicator s-au obŃinut valori medii anuale mai mari faŃă

de anul 2008 în toate zonele monitorizate. Valorile obŃinute sunt sub limita de 75 mg/kg s.u., pentru pragul de alertă pentru

“tipuri de folosinŃă sensibile”, conform Ord.756/ 1997. Valori medii anuale ale indicatorului Ni2+ (mg/kg)

Sol din zona haldelor de deseuri

0

10

20

30

40

50

60

Bv-Triaj Bv-Zizin Codlea Rasnov

20082009

Fig. 5.5.17. VariaŃia indicatorului Ni2+ din zona haldelor de deşeuri - valori medii anuale



139

Indicatorul Pb2+ În anul 2009 valorile medii anuale obŃinute sunt mai mici faŃă de cele obŃinute în

anul 2008 în toate zonele monitorizate. Valorile obŃinute sunt sub limita de 50 mg/kg s.u., pentru pragul de alertă pentru “tipuri de folosinŃă sensibile”, conform Ord. 756/ 1997.

V a l o r i m e d i i a n u a le a l e i n d i c a t o r u l u i P b 2 + ( m g / k g ) S o l d i n z o n a h a l d e l o r d e d e s e u r i

0

5

1 0

1 5

2 0

2 5

3 0

3 5

4 0


2 0 0 82 0 0 9

Fig. 5.5.18. VariaŃia indicatorului Pb2+ din zona haldelor de deşeuri - valori medii anuale Valorile indicatorilor analizaŃi sunt în limitele prevăzute de normativele în vigoare.

5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor Sursele cele mai importante de deteriorare a solului sunt reprezentate prin

depunerea deşeurilor industriale, a deşeurilor menajere, prin fenomenul eroziunii de suprafaŃă şi prin alunecare de teren.

Eroziunile conduc la distrugerea solului, pierderea fertilităŃii, colmatarea văilor cursurilor de apă şi a acumulărilor. În condiŃiile aplicării Legii fondului funciar, apar o serie de noi aspecte care prin efectul lor agresează solul. Astfel, se execută lucrări agricole, fără respectarea tehnologiilor adecvate, în special arături perpendiculare pe curbele de nivel, fertilizări în perioade necorespunzătoare, distrugându-se benzile înierbate, lucrările de combatere a eroziunii şi lucrările de desecare şi drenaj.

Conform informaŃiilor primite de la ANIF-RA, în amenajările de combaterea eroziunii solului nu s-au înregistrat alunecări de teren reprezentând eroziune de suprafaŃă. La lucrările de îndiguire, datorită adânciturii albiei minore şi schimbării pantei s-au produs eroziuni de mal în albia majoră pe pâraiele Homorod 8caŃa – Ioneşti), Bârsa (amonte de podul Bârsei DN 13), pârâul Hamaradea (dumbrăviŃa – Vlădeni).

5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese Conform datelor primite de la Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice

Braşov suprafaŃa totală a alunecărilor de teren din anul 2009, la nivelul judeŃului Braşov, stabileşte o suprafaŃă totală de 41.936 ha.



140

Tabel. 5.6.1.1. Inventarul alunecărilor de teren

SuprafaŃa (ha) şi tipul de alunecare Nr. crt.

Localizare (teritoriul

administrativ)

Măsuri de consolidare şi

prevenire În brazde În valuri În trepte curgătoare total

1 ApaŃa 201 201 2 Beclen 2638 96 2734 3 Bran 7 205 212 4 Braşov 1 1 5 Budila 6 637 643 6 Buneşti 3231 3231 7 CaŃa 1916 577 5 2498 8 Cincu 2125 2125 9 Codlea 38 38 10 Comăna 1895 32 1927 11 Făgăraş 3 350 353 12 Hălchiu + Crizbav 32 32 13 Hoghiz 450 3 453 14 Homorod 1388 1388 15 Jibert 2658 2658 16 Măieruş 219 25 244 17 Mândra 1398 1398 18 Ormeniş 11 11 19 Pârău 1831 1831 20 Poiana Mărului 37 37 21 Predeal 34 34 22 Racoş 1528 90 1618 23 Râşnov 1227 1227 24 Rupea 1685 1685 25 Săcele 235 235 26 Şercaia 367 367 27 Şinca 557 174 731 28 Şoarş 6453 6453 29 Tărlungeni 2346 3 2349 30 Teliu 576 576 31 Ticuş 1206 57 152 1415 32 Ucea 222 222 33 Ungra 349 4 353 34 Vama Buzăului 160 849 181 1190 35 Viştea 187 196 261 644 36 Voila 524 135 659 37 Zărneşti

Propuneri de împădurire (plantaŃii de salcâm, pin); Captări de izvoare; Canale de coastă; Drumuri şi terase pe curbe de nivel;

163 163

Total 1600 37600 2727 9 41936

Sursa de date: Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Braşov



141

Tabel. 5.6.1.2. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

SuprafaŃa (ha) şi gradul de afectare Tipul activităŃii ce a provocat poluarea

Natura sursei de poluare

Localizare poluanŃi

slab

mod

erat

pute

rnic

Foa

rte

pute

rnic

exce

siv

tota

l

cariere (calcar) Braşov 25 25 balastieră Braşov 2 2 carieră (calcar) Budila 2 2 carieră (bazalt) Comăna 6 6 balastieră Cristian 6 6 balastieră Ghimbav 97 97 cariere (calcar, argilă, scorie, bazalt) Hoghiz 115 115

balastieră Măieruş 2 2 carieră (calcar, gresie) Ormeniş 2 2 cariere (calcar, bazalt, scorie, tuf) Racoş 61 61

balastieră Recea 12 12 carieră (argilă, gresie) Tărlungeni 3 3

Poluare prin lucrări de excavare

balastieră Vulcan 1 1 depozite de gunoaie Braşov 3 3

depozite de gunoaie Budila 3 3

depozite de gunoaie Ghimbav 9 9 depozite de gunoaie Rupea 1 1

depozite de gunoaie Săcele 0,5 0,5

Depozite cu deponii, halde

depozite de gunoaie Zărneşti 3 3

nisip de turnătorie municipiul Braşov 0,5 0,5 Poluare cu

deşeuri şi reziduuri anorganice de la industrie

pietre din cariera de calcar

com. Hoghiz 6 6

Poluare cu substanŃe purtate de aer

pulberi de var municipiul Braşov

250 250

com. Crizbav 500 500 Poluare cu

materii radioactive

materiale radioactive purtate de vânt com.

Feldioara 400 400

Poluare cu deşeuri de la industria uşoară

Deşeuri lemnoase Oraşul Zărneşti 6 6

Poluare cu deşeuri vegetale agricole şi forestiere

- -

Poluare cu dejecŃii animale

- -

Poluare cu dejecŃii umane - -

Sursa de date: Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Braşov



142

5.6.2. Inventarul siturilor contaminate

Prin apariŃia HG 1408/19.11.2007 privind modalităŃile de investigare şi evaluare a

poluării solului şi subsolului, s-a creat cadrul legal de demarare a procesului de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităŃilor pentru refacerea mediului geologic. Ca urmare, APM Braşov a solicitat la o serie de operatori economici şi administraŃii publice locale care desfăşoară activităŃi potenŃial poluatoare, completarea chestionarelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, în vederea identificării preliminare a siturilor contaminate/potenŃial contaminate.

În urma analizării chestionarelor completate de către operatorii economici sau de deŃinătorii de terenuri, a documentaŃiei existente pentru actul de reglementare emis şi a rapoartelor anuale efectuate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice, s-a realizat o listă a siturilor contaminate / potenŃial contaminate din judeŃ. După finalizarea procedurilor, conform legislaŃiei în vigoare, va fi aprobată lista siturilor contaminate. In conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1403/26.11.2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate, urmează să se execute măsurile de remediere a siturilor contaminate.

Tabel 5.6.2.1. Inventarul siturilor contaminate din judeŃul Braşov Nr. crt.

ARPM APM Codul din baza de date

Operator economic (autoritate locală) / Date de identificare

Domeniul de activitate

1 Sibiu Braşov RO7APMBV00016 SC ROMOIL SA-Zărneşti Depozitare produse petroliere

2 Sibiu Braşov RO7APMBV00017 SC CET-Braşov SA Producere energie

3 Sibiu Braşov RO7APMBV00018 CN Romarm SA-SC Tohan SA Industrie de apărare

4 Sibiu Braşov RO7APMBV00005 SC Flavus InvestiŃii SRL (platforma fostei SC Tractorul UTB SA)

Fabricare tractoare

5 Sibiu Braşov RO7APMBV00010

SC Avasca Real Estate SRL (Depozit deşeuri industriale nepericuloase fosta SC Colorom SA)

Industrie chimică - fabricare pigmenŃi şi coloranŃi


SC Avasca Real Estate SRL (Statia de epurare mecanica ape uzate industriale fosta SC Colorom SA)

Industrie chimică - fabricare pigmenŃi şi coloranŃi

7 Sibiu Braşov RO7APMBV00011 SC Ecopaper SA Zărnesti fabricare hârtie


Casa de InsolvenŃă Transilvania SA Cluj Napoca şi RVA Insolvency Specialists SRL Bucuresti (platforma fostei SC Rulmentul SA)

fabricare rulmenŃi

9 Sibiu Braşov RO7APMBV00014 SC Semifabricate SA prelucrări mecanice



143

Tabel 5.6.2.2. Inventarul siturilor potenŃial contaminate din judeŃul Braşov Nr. crt ARPM APM Codul din baza de

date Operator economic (autoritate locală) / Date de identificare

Domeniul de activitate

1 Sibiu Brasov RO7APMBV00015 S.C.Carpatex SA Brasov Producere textile

2 Sibiu Brasov RO7APMBV00006 SC Nitroporos SA Făgăraş Industrie chimică – îngrăşăminte chimice

3 Sibiu Brasov RO7APMBV00001 Primăria Predeal Depozitare deşeuri

4 Sibiu Brasov RO7APMBV00002 Primăria Făgăraş depozitare deşeuri

5 Sibiu Brasov RO7APMBV00003 Primăria Codlea depozitare deseuri

5.7. AcŃiuni întreprinse pentru reconstrucŃia ecologică a terenurilor degradate

şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

5.7.1. ModalităŃi de investigare

HG nr. 11408/ 23.11.2007 reglementează modalităŃile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul notificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii modalităŃilor pentru refacerea mediului geologic. Investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului reprezintă obligaŃia şi responsabilitatea operatorului economic sau deŃinătorului de teren care a desfăşurat ori desfăşoară activităŃi poluatoare sau potenŃial poluatoare pentru mediul geologic. Evaluarea intensităŃii poluării într-un sit contaminat se efectuează prin comparaŃie cu fondul natural din zonele adiacente şi cu valorile de prag de alertă şi prag de intervenŃie, definite în Ordinul nr. 756/ 1997- Reglementări privind evaluarea poluării mediului.

In cazul în care concentraŃia unuia sau a mai multor poluanŃi depăşeşte valorile pragului de intervenŃie, operatorul sau deŃinătorul de teren este obligat să realizeze etapa de investigare şi evaluare detaliată, pentru delimitarea spaŃială a zonei poluate, clarificarea naturii şi intensităŃii poluării identificate, toate datele necesare pentru etapa următoare.

5.7.2. ReconstrucŃia ecologică a solurilor Pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor (în cazul terenurilor afectate de

alunecări active, eroziune de suprafaŃă sau de adâncime, cu exces permanent de umiditate sau terenuri nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă), s-au realizat sau sunt în curs de realizare lucrări de: îndiguiri şi regularizări ale cursurilor de apă, desecări, amenajări pentru combaterea eroziunii solului şi ameliorarea terenurilor afectate de alunecări, perdele forestiere.

DirecŃia Silvică Braşov a continuat şi în anul 2009 politica de sporire a suprafeŃelor ocupate de fond forestier prin preluarea terenurilor degradate. Majoritatea terenurilor preluate sunt deja împădurite, în prezent fiind parcurse anual cu lucrări de întreŃinere şi completări pentru a se asigura instalarea definitivă a vegetaŃiei forestiere şi dezvoltarea acesteia în scopul îndeplinirii obiectivului propus prin proiectul de reconstrucŃie ecologică.

La nivelul judeŃului Braşov, conform datelor primite de la Oficiul de Studii Pedologice Braşov, pentru reconstrucŃia ecologică a solurilor se recomandă următoarele:

� ReconstrucŃia ecologică a zonelor rămase necultivate şi degradate prin eroziune şi alunecări de teren;

� ReconstrucŃia ecologică a terenurilor degradate prin exploatarea de balast; � ReconstrucŃia ecologică a zonelor limitrofe văilor care au fost reprofilate prin lucrări

de înbunătăŃiri funciare;



144

Concluzii

Calitatea solurilor este afectată atât din motive antropice cât şi din cauze naturale. InformaŃiile prezentate permit stabilirea următoarelor concluzii:

- Datorită faptului ca majoritatea terenurilor se află în pantă, gradul de erodare este pronunŃat, coroborat cu alte fenomene de versanŃi (alunecări de teren, izvoare de coastă, vegetaŃie tipică excesului de umiditate în zonele izvoarelor de coastă);

- Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important, care determină creşterea productivităŃii plantelor şi a fertilităŃii solului, dar cu riscul de a creşte nivelul de impurificare a mediului ambiant, provocând dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seama prin acumularea nitraŃilor), în cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, necesităŃile plantelor şi conditiile meteorologice locale;

- Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnică se înregistrează, în special, în mediul rural. Deşi, deşeurile din activitatea zootehnică se încadrează în clasa celor uşor degradabile, acestea generează în procesul de descompunere diferite gaze şi substanŃe care pot constitui o sursă de impact semnificativ asupra mediului şi în special asupra solului, mai ales dejecŃiile provenite de la porci şi păsări.

- AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Braşov monitorizează calitatea solului în zone industriale ale judeŃului Braşov, valoarea indicatorilor încadrându-se în limitele impuse de normele în vigoare;

- Toate zonele de exploatare, arealele supuse fenomenelor de alunecare sau de eroziune şi zonele de depozitare a deşeurilor, necesită măsuri nu numai de înlăturare a efectelor distructive produse asupra mediului şi construcŃiilor civile, ci şi de stopare a avansării lor pe mari suprafeŃe, prin lucrări specifice (consolidări de versanŃi, împăduriri, etc.).

- ToŃi agenŃii economici, agricultorii, proprietarii de terenuri sau arendaşii vor trebui să aplice tehnologiile cele mai adecvate pentru a reduce la minim posibilele influenŃe negative asupra mediului, să gestioneze cât mai bine posibilităŃile agropedologice de care dispune judeŃul Braşov în scopul asigurării unei protecŃii cât mai bune a solului.

- Ponderea solurilor de categoria a III-a si IV-a este de aproximativ 88 %. - Conştientizarea publicului şi a autorităŃilor locale că lucrările de îmbunătăŃiri

funciare sunt o necesitate pentru a preveni dezastre naturale (alunecări de teren, inundaŃii, etc).



145

Capitolul 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂłII, BIOSECURITATEA

6.1. Biodiversitatea

Multă vreme conceptul de biodiversitate a desemnat numai diversitatea speciilor

(bogăŃia de specii) şi a taxonilor de rang superior. În momentul de faŃă sunt suficiente argumente de a extinde acest concept pentru a cuprinde, pe lângă diversitatea taxonomică si diversitatea unităŃilor structurale şi funcŃionale care fac parte din ierarhiile organizatorice ale mediului fizic, chimic şi biologic.

Sistemele socio-economice care includ o mare diversitate a capitalului social, cultural şi fizic (construit) trebuie deasemenea să fie luate în considerare atunci când se dezbate problema delimitării ariei acoperite de către conceptul de biodiversitate în sens larg. Deci sensul larg al conceptului de biodiversitate include deopotrivă totalitatea unităŃilor organizate care constituie capitalul natural, specia umană şi totalitatea componentelor capitalului creat de către acesta.

Formularea diversitatea sistemelor ecologice si biologice ar fi cea mai potrivită pentru a acoperi sensul larg in care se acceptă că trebuie folosit termenul de biodiversitate.

Diversitatea trebuie să fie analizată pe patru planuri distincte: 1. al speciei şi ierarhiei taxonomice; 2. al fiecărui nivel de organizare pe direcŃia celor doua linii de organizare

ierarhică şi anume ierarhia sistemelor biologice şi ierarhia mediului fizico-chimic natural şi transformat;

3. la nivelul fiecărui sistem biologic; 4. la nivelul structurii genetice a populaŃiilor şi a genotipului;

Conservarea biodiversităŃii respectiv a diversităŃii sistemelor ecologice şi biologice trebuie proiectată şi realizată pe baza unei game largi de strategii, programe, metode şi tehnologii care urmăresc, pe de o parte utilizarea durabilă în limitele capacităŃii productive şi de suport a componentelor capitalului natural iar pe de altă parte managementul dezvoltării sistemelor socio-economice, respectiv a capitalului creat în fiecare dintre acestea. Din totalul de circa 70 milioane de specii care se estimează ca ar exista în prezent în structura biosferei mai mult de 90% ar fi reprezentate de specii de nevertebrate, fungi, bacterii, dintre care extrem de puŃine sunt cunoscute.

Creşterea biodiversităŃii – proces de impotanŃă crucială in menŃinerea vieŃii pe pământ, nu a fost un proces uniform. In decursul celor 3,8 miliarde de ani ai evoluŃiei vieŃii, se pot remarca câteva evenimente care au determinat adevarate explozii ale biodiversităŃii.

In tara noastră trăiesc peste 10.000 specii de animale, din care majoritare sunt insectele. Cresc aproximativ 3100 de specii de plante, dintre care 60 specii de arbori. Aproximativ 500 de specii de plante sunt protejate de lege din cauza rarităŃii lor sau a interesului terapeutic. S-au identificat 150 de tipuri de ecosisteme numai in pădurile noastre.

6.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică Conform împărŃirii Europei in regiuni biogeografice, judeŃul Brasov se află la

interferenŃa a două zone biogeografice: alpină şi continentală.



146

Habitatul este o suprafaŃă de teren ocupată de un individ sau de o populaŃie pe care acesta îşi desfaşoară activitatea. În anul 2009 habitatele naturale din judeŃul Braşov au avut o evoluŃie relativ normală. AlternanŃa perioadelor umede cu cele secetoase nu a dezechilibrat evoluŃia firească a habitatelor. Nu s-au semnalat degradări majore ale habitatelor. Turismul dezorganizat, pune totuşi în pericol menŃinerea unui echilibru ecologic al habitatelor, în mod special prin prezenŃa deşeurilor depozitate sau abandonate haotic pe mari suprafeŃe in zonele protejate, parcuri naturale sau naŃionale. Habitatele naturale întâlnite în judeŃ sunt caracteristice ecosistemelor terestre, acvatice cât si subterane.

6.2.1. Habitate naturale A. Habitatele acvatice (de ape dulci-stătătoare şi ape curgătoare). Starea acestora este în general bună, datorită scăderii poluării reŃelei hidrografice.

Nu s-au constatat poluări accidentale care să ducă la distrugerea florei si faunei specifice. Fondurile piscicole nu au fost poluate, iar speciile de peşti au avut o dezvoltare

normală. Flora si fauna ce se dezvoltă în habitatele acvatice nu a avut de suferit. Mlaştinile eutrofe din judeŃul nostru nu au avut de suferit datorită alternanŃei dintre

perioadele de secetă şi cele de umiditate.

B.Habitatul terestru este format din pajişti si păduri. Pădurile se desfăşoară de la altitudinea de 200m la 1700m, ocupând o suprafaŃă de

165.000ha. Ele se împart în trei etaje:

1. Etajul stejarului (subzonele cu gorunete, stejar, cer si garnita) care ocupă o suprafaŃă de16500 ha reprezentând 10% din întreaga suprafaŃă ocupată de păduri.

2. Etajul padurilor de fag - se află la alt. de 600 -1300m, ocupând o suprafaŃă de 66000 ha şi reprezintă 40% din suprafaŃa ocupată de pădure. Acest habitat este cel mai puŃin afectat de condiŃiile de mediu fie naturale, fie antropice. Pădurile de fag adăpostesc principalele mamifere sălbatice. Sănătatea relativ bună a acestor habitate a creat condiŃii de menŃinere a unor efective de specii de faună sălbatică relativ constante.

3. Etajul răşinoaselor se află între 1300 -1700m şi ocupă o suprafaŃă de 82500 ha reprezentând 50% din suprafaŃa ocupată de pădure. Aceste habitate suferă la rândul lor de fenomene de defoliere şi uscare. Cauzele ar putea fi seceta prelungită din anii anteriori dar şi noxele eliberate în atmosferă de întreprinderile industriale. Sunt afectate habitate din zona Braşov, Râşnov, Făgăraş.

Pajiştile alpine se află în zona superioară a munŃilor cuprinse între1600 -2500m. Aceste habitate sunt specifice masivelor muntoase: Bucegi, Piatra Craiului, Ciucaş, Făgăraş, Postăvarul, Piatra Mare. In cadrul pajiştilor o suprafaŃă însemnată este ocupată de păşuni care în jud. Braşov reprezintă 119980 ha.

Păşunile sunt cel mai mult supuse procesului de degradare in mod special prin activităŃi antropice (păşunatul intensiv şi pe tot parcursul anului) dar şi a deficitului de apă în sol. În zonele cu populaŃie mai densă şi cu drumuri de acces în zona montană (zona Bran), pe păşunile din masivul Piatra Craiului si Bucegi, încărcarea cu animale la ha este de 2-3 ori mai mare decât posibilităŃile de întreŃinere a păşunilor.

Aceste animale agresează mediul prin păşunatul intensiv reducând biodiversitatea din păduri şi de pe stâncării. MenŃinerea tarlelor mult timp în acelaşi loc accentuează degradarea (exces de dejecŃii), duce la eutrofizarea solului şi a apelor. Se instalează buruieni care scot zona din circuitul agricol.

C. Habitate subterane (peşteri) JudeŃul Braşov are o multitudine de peşteri dar numai 4 dintre ele sunt declarare arii

protejate (Peştera Liliecilor, Peştera Comana, Peştera Bârlogul Ursului, Peştera Valea CetăŃii).



147

NATURA 2000 Diversitatea biologică deosebită a Ńării noastre face posibilă şi contribuŃia

importantă a noastră la implementarea ReŃelei Ecologice Europene Natura 2000 in România. Natura 2000 este o reŃea ecologică de arii protejate din statele membre ale UE. Crearea ReŃelei Natura 2000 este o modalitate de a aplica măsuri de conservare privind menŃinerea habitatelor şi speciilor de interes comunitar, pe întregul teritoriu al continentului European.

La nivelul judeŃului Braşov, în conformitate cu Ord 207/2006 privind constituirea bazei de date aferentă reŃelei de situri Natura 2000, s-au cules date si pregătit documentaŃii pentru 32 de propuneri de situri Natura 2000.

Prin Ord 1964/2007, în judetul Brasov s-au declarat 17 situri de importanŃă comunitară ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România. Acestea sunt: Aninişurile de pe Tărlung, Bucegi, Ciucaş, Dealul CetăŃii Lempeş-Mlaştina Hărman, Dealul Ciocaş-Dealul ViŃelului, Leaota, Muntele Tâmpa, MunŃii Făgăraş, Pădurea BogăŃii, Pădurea de gorun şi stejar de la Dosul FânaŃului, Pădurea de gorun şi stejar de pe Dealul Purcăretului, Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer, Piatra Craiului, Piatra Mare, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Postăvarul, Sighişoara-Târnava Mare.

Dintre aceste situri, nouă au teritorii care se suprapun sau coincid cu arii protejate declarate la nivel naŃional: Parcul Natural Bucegi, Dealul CetăŃii Lempeş-Mlaştina Hărman, Dealul Ciocaş-Dealul ViŃelului, Muntele Tâmpa, Pădurea BogăŃii, Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer, Parcul NaŃional Piatra Craiului, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Postăvarul.

Prin HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România, în judeŃul Braşov s-au declarat 7 situri de protecŃie specială avifaunistică. Acestea sunt: Avrig-Scorei-Făgăraş, Dealurile Homoroadelor, DumbrăviŃa-Rotbav-Măgura Codlei, MunŃii Bodoc-Baraolt, Pădurea Bogata, Piemontul Făgăraş, Podişul Hârtibaciului.

Ariile protejate declarate anterior siturilor de protecŃie specială avifaunistică care sunt integrate sau se suprapun peste aceste situri sunt: Complexul Piscicol DumbrăviŃa, Lacurile Rotbav şi Pădurea BogăŃii.

Unele dintre siturile Natura 2000 sunt interjudeŃene, având teritorii care se întind pe suprafaŃa mai multor judeŃe, alături de judeŃul Braşov.

SuprafaŃa acestor propuneri de situri Natura 2000, reprezintă în momentul de faŃă 47% din suprafaŃa judeŃului, conform datelor prezentate în tabelul 6.2.1.1. (datele sunt orientative).

Tabel 6.2.1.1. SuprafaŃa siturilor Natura 2000

SuprafaŃa în judeŃul Braşov Nr. crt. Denumire sit

SuprafaŃa-conf. bazei de date online

Natura 2000 (ha) (ha) % Situri de ImportanŃă Comunitară (SCI)

1 Aninişurile de pe Tărlung 131,4 131,4 0,02 2 Bucegi 38744,7 9328,86 2 3 Ciucaş 21950 13690 3 4 Dealul CetăŃii Lempeş-Mlaştina

Hărman 370,5 370,5 0,07

5 Dealul Ciocaş-Dealul ViŃelului 909,5 101,9 0,05 6 Leaota 1400,4 516,37 0,1 7 Muntele Tâmpa 203,3 203,3 0,03 8 MunŃii Făgăraş 198512,0 43120,0 8



148

9 Pădurea de gorun si stejar de pe Dealul Purcăretului

40,2 40,2 0,007

10 Pădurea BogăŃii 6329,2 6329,2 1 11 Pădurea de gorun si stejar de la

Dosul FânaŃului 108,2 108,2 0,02

12 Pădurea si mlaştinile eutrofe de la Prejmer

356,3 356,3 0,06

13 Piatra Craiului 16072,3 6482,05 1 14 Piatra-Mare 4282,6 4282,6 1 15 Poienile cu narcise de la Dumbrava

Vadului 395,9 395,9 0,07

16 Postăvarul 1279,8 1279,8 0,2 17 Sighişoara-Târnava Mare 85374,1 17660,0 3

Total SCI 376460,4 104396,66 20 Situri de ProtecŃie Specială Avifaunistică (SPA)

1 Avrig-Scorei-Făgăraş 2788,1 1545,43 0,29 2 Dealurile Homoroadelor 36881,2 10700,67 2 3 Piemontul Făgăraş 71256,3 38711,05 7 4 DumbrăviŃa-Rotbav-Măgura Codlei 4536,4 4219,98 1 5 Pădurea Bogata 6329,2 6329,2 1 6 Podişul Hârtibaciului 246357,1 85874,65 17 7 MunŃii Bodoc-Baraolt 58021 146,65 0,02

Total SPA 426169,3 147527,63 28

Cu ocazia creării bazei de date privind propunerile de situri Natura 2000, s-au reanalizat datele existente şi s-au completat, identificându-se aproximativ 42 tipuri de habitate la nivelul judeŃului.



149

Tabel 6.2.1.2. Tipuri de habitate din siturile Natura 2000 care au teritorii pe judeŃul Braşov

Nr crt Cod Habitat Denumire habitat Localizare

Habitate de ape dulci

1 3220 VegetaŃie herbacee de pe malurile râurilor montane; Bucegi, Ciucas, MunŃii Făgăraş, Piatra Craiului

2 3230 VegetaŃie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane; Bucegi, Ciucas,MunŃii Făgăraş, Piatra Craiului

3 3240 VegetaŃie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane; Bucegi, Ciucas, MunŃii Făgăraş, Piatra-Mare, Sighişoara -Târnava Mare

Habitate de pajişti şi tufărişuri

4 4060 Tufărişuri alpine şi boreale; Bucegi, Ciucas, Leaota, MunŃii Făgăraş, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postăvarul

5 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium; Bucegi, Ciucas, MunŃii Făgăraş, Piatra Craiului

6 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix; Bucegi, MunŃii Făgăraş, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postăvarul

7 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice Delul Ciocaş-Dealul ViŃelului, Muntele Tâmpa, Sighişoara -Târnava Mare

8 6110* ComunităŃi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi; Bucegi,Piatra Craiului 9 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios Leaota, MunŃii Făgăraş 10 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine; Bucegi, Ciucas, Piatra Craiului, Postăvarul 11 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; Bucegi, Ciucas, MunŃii Făgăraş, Piatra-Mare 12 6240* Pajişti stepice subpanonice; Sighişoara -Târnava Mare

13 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) MunŃii Făgăraş, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

14 6430 ComunităŃi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin;

Bucegi, Ciucas, MunŃii Făgăraş, Piatra Craiului, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Postăvarul, Sighişoara -Târnava Mare

15 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

16 6510 Pajişti de altitudine joasă(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Sighişoara -Târnava Mare

17 6520 FâneŃe montane; Bucegi, Ciucas, MunŃii Făgăraş, Piatra Craiului, Postăvarul



150

Habitate din turbării şi mlaştini 18 7140 Mlaştini turboase de tranziŃie şi turbării oscilante (nefixate de substrat); Bucegi, Dealul Cetatii Lempes-Mlastina Harman

19 7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Dealul Cetatii Lempes-Mlastina Harman, Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer

20 7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) Ciucas, Piatra-Mare 21 7230 Mlastini alcaline Dealul Cetatii Lempes-Mlastina Harman

Habitate de stâncării şi peşteri

22 8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani); Bucegi, Ciucas, MunŃii Făgăraş

23 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii);

Bucegi, Ciucas, MunŃii Făgăraş, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postăvarul

24 8210 VersanŃi stâncoşi cu vegetaŃie chasmofitică pe roci calcaroase; Bucegi, Ciucas, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postăvarul 25 8220 VersanŃi stâncoşi cu vegetaŃie chasmofitică pe roci silicioase MunŃii Făgăraş 26 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis; Bucegi, Piatra Craiului

Habitate de pădure

27 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Bucegi, Ciucas, Muntele Tâmpa, MunŃii Făgăraş, Pădurea BogăŃii, Piatra Craiului, Postăvarul, Sighişoara -Târnava Mare

28 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Ciucas,Dealul Cetatii Lempes-Mlastina Harman, MunŃii Făgăraş, Pădurea BogăŃii, Sighişoara -Târnava Mare

29 9150 Păduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion; Bucegi, Ciucas, Muntele Tâmpa, MunŃii Făgăraş, Pădurea BogăŃii, Piatra Craiului, Postăvarul

30 9160 Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli;

Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

31 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum Dealul Cetatii Lempes-Mlastina Harman, MunŃii Făgăraş, Pădurea BogăŃii, Sighişoara -Târnava Mare

32 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanŃi abrupŃi, grohotişuri şi ravene Bucegi, Ciucas, Muntele Tâmpa, MunŃii Făgăraş, Pădurea BogăŃii, Piatra-Mare, Postăvarul, Sighişoara -Târnava Mare

33 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Aninisurile de pe Tarlung, Bucegi,Ciucas, MunŃii Făgăraş,Pădurea BogăŃii, Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Sighişoara -Târnava Mare



151

34 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

35 91H0* VegetaŃie forestieră panonică cu Quercus pubescens; Sighişoara -Târnava Mare

36 91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

Dealul Cetatii Lempes-Mlastina Harman, Pădurea de gorun şi stejar de la Dosul FânaŃului, Pădurea de gorun şi stejar de pe Dealul Purcăretului, Sighişoara -Târnava Mare

37 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen Dealul Cetatii Lempes-Mlastina Harman, Sighişoara -Târnava Mare

38 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); Bucegi, Ciucas, Muntele Tâmpa, MunŃii Făgăraş, Pădurea BogăŃii, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postăvarul, Sighişoara -Târnava Mare

39 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros Piatra Craiului 40 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Sighişoara -Târnava Mare

41 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); Bucegi, Ciucas, MunŃii Făgăraş, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postăvarul

42 9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană Bucegi, Ciucas



152

6.2.2. Flora şi fauna sălbatică

Ecosistemele naturale şi seminaturale adăpostesc specii de floră şi faună sălbatică a căror stare este direct legată de starea de sănătate a habitatelor. Flora şi fauna sălbatică nu au avut suferinte majore. Factorii climatici au influenŃat de data aceasta evolutia fireasca a florei si faunei sălbatice. Pentru a cunoaşte în profunzime acest aspect este necesar ca instituŃiile specializate să realizeze studii aprofundate pentru a se şti adevărata evoluŃie a speciilor din flora spontană şi a faunei salbatice. JudeŃul Braşov are o diversitate biologică demnă de luat in seamă. Se întâlnesc specii din flora spontă sălbatică relicte, ca exemplificare: Jimla łării Bărsei (Armeria barcensis); flora sălbatică aflată pe listele roşii-de plante ocrotite; fauna sălbatică protejată.

Flora Au fost inventariate şi catalogate 589 specii de plante, dintre care 21 specii sunt

de interes comunitar (Campanula serrata - fiind specie prioritară), conform Tabel 6.2.2.1.

Tabel 6.2.2.1. Inventarul speciilor de floră din judeŃul Braşov Nr crt Denumirea speciei Localizare 1 Cytisus procumbens Dl.Cetatii -Lempes 2 Corylus avelana Dl.Cetatii -Lempes 3 Cornus mas Dl.Cetatii -Lempes 4 Cornus sanguinaea Dl.Cetatii -Lempes 5 Cotoneaster integerrima Dl.Cetatii -Lempes 6 Daphne cneorum Dl.Cetatii -Lempes 7 Daphne mezereum Dl.Cetatii -Lempes 8 Festuca rupicola Dl.Cetatii -Lempes 9 Festuca valesiaca Dl.Cetatii -Lempes 10 Koeleria gracilis Dl.Cetatii -Lempes 11 Sesle pallasii Dl.Cetatii -Lempes 12 Stipa pulcherrima Dl.Cetatii -Lempes 13 Stipa capillata Dl.Cetatii -Lempes 14 Stipa freunata Dl.Cetatii -Lempes 15 Scorzonera austriaca Dl.Cetatii -Lempes 16 Jurinaea mollis Dl.Cetatii -Lempes 17 Scorzonera hispanica Dl.Cetatii -Lempes 18 Carlina acanthifolia Bunesti 19 Athyrium filix-femina Dumbrava Vadului 20 Dryopteris filix-mas Dumbrava Vadului 21 Dryopteris carthusiana Dumbrava Vadului 22 Equisetum arvense Dumbrava Vadului 23 Equisetum palustre Dumbrava Vadului 24 Equisetum telmateia Dumbrava Vadului 25 Pteridium aquilinum Dumbrava Vadului 26 Juniperus communis Dumbrava Vadului 27 Acer campestre Dumbrava Vadului 28 Alisma plantago-aquatica Dumbrava Vadului 29 Amaranthus retroflexus Dumbrava Vadului 30 Narcissus poeticus ssp. radiiflorus Dumbrava Vadului 31 Galanthus nivalis Bunesti 32 Aegopodium podagraria Dumbrava Vadului 33 Angelica palustris Situl Sighisoara-Tarnava Mare



153

34 Angelica sylvestris Dumbrava Vadului 35 Anthriscus sylvestris Dumbrava Vadului 36 Bistorta major Dumbrava Vadului 37 Bupleurum falcatum Dumbrava Vadului 38 Carum carvi Dumbrava Vadului 39 Cnidium dubium Dumbrava Vadului 40 Chaerophyllum bulbosum Dumbrava Vadului 41 Chaerophyllum hirsutum Dumbrava Vadului 42 Chaerophyllum temulum Dumbrava Vadului 43 Conium maculatum Dumbrava Vadului 44 Daucus carota Dumbrava Vadului 45 Eryngium planum Dumbrava Vadului 46 Eryngium campestre Dumbrava Vadului 47 Falcaria vulgaris Dumbrava Vadului 48 Heracleum sphondylium Dumbrava Vadului 49 Pastirnaca sativa Dumbrava Vadului 50 Peucedanum palustre Dumbrava Vadului 51 Peucedanum oreoselinum Dumbrava Vadului 52 Pimpinella major Dumbrava Vadului 53 Selinum carvifolia Dumbrava Vadului 54 Sanicula europaea Dumbrava Vadului 55 Seseli anuum Dumbrava Vadului 56 Sium latifolium Dumbrava Vadului 57 Hedera helix Dumbrava Vadului 58 Asarum europaeum Dumbrava Vadului 59 Aristolochia clematitis Dumbrava Vadului 60 Vincetoxicum hirundinaria Dumbrava Vadului 61 Achillea collina Dumbrava Vadului 62 Achillea distans Dumbrava Vadului 63 Achillea millefolium Dumbrava Vadului 64 Achillea ptarmica Dumbrava Vadului 65 Antennaria dioica Dumbrava Vadului 66 Anthemis arvensis Dumbrava Vadului 67 Arctium lappa Dumbrava Vadului 68 Artemisia vulgaris Dumbrava Vadului 69 Artemisia absinthium Dumbrava Vadului 70 Artemisia campestris Dumbrava Vadului 71 Aster amellus Dumbrava Vadului 72 Bellis perennis Dumbrava Vadului 73 Bidens tripartita Dumbrava Vadului 74 Carduus crispus Dumbrava Vadului 75 Carlina acaulis Dumbrava Vadului 76 Carlina vulgaris Dumbrava Vadului 77 Centaurea jacea Dumbrava Vadului 78 Centaurea biebersteinii ssp. Biebersteinii Dumbrava Vadului 79 Centaurea scabiosa Dumbrava Vadului 80 Centaurea stenolepis Dumbrava Vadului 81 Centaurea phrygia Dumbrava Vadului 82 Centaurea indurata Janka Dumbrava Vadului 83 Leucanthemum vulgare Dumbrava Vadului 84 Cichorium intybus Dumbrava Vadului 85 Cirsium arvense Dumbrava Vadului



154

86 Cirsium canum Dumbrava Vadului 87 Cirsium furiens Dumbrava Vadului 88 Cirsium rivulare Dumbrava Vadului 89 Cirsium palustre Dumbrava Vadului 90 Cirsium oleraceum Dumbrava Vadului 91 Crepis padulosa Dumbrava Vadului 92 Crepis biennis Dumbrava Vadului 93 Conyza canadensis Dumbrava Vadului 94 Eupatorium cannabinum Dumbrava Vadului 95 Filago vulgaris Dumbrava Vadului 96 Galinsoga parviflora Dumbrava Vadului 97 Galinsoga ciliata Dumbrava Vadului 98 Hieracium aurantiacum Dumbrava Vadului 99 Hieracium auricula Dumbrava Vadului 100 Hieracium caespitosum Dumbrava Vadului 101 Hieracium praealtum ssp. bauhinii Petun Dumbrava Vadului 102 Hieracium pilosella Dumbrava Vadului 103 Hieracium umbellatum Dumbrava Vadului 104 Hypochaeris maculata Dumbrava Vadului 105 Inula britanica Dumbrava Vadului 106 Inula germanica Dumbrava Vadului 107 Lapsana communis Dumbrava Vadului 108 Leontodon autumnalis Dumbrava Vadului 109 Leontodon hispidus Dumbrava Vadului

110 Ligularia sibirica Situl Bucegi, Ciucas, Piatra Craiului, Postavarul

111 Logfia arvensis Dumbrava Vadului 112 Chamomilla recutita Dumbrava Vadului 113 Matricaria perforata Dumbrava Vadului 114 Mycelis muralis Dumbrava Vadului 115 Onopordum acanthium Dumbrava Vadului 116 Scorzonera humilis Dumbrava Vadului 117 Senecio vulgaris Dumbrava Vadului 118 Senecio vernalis Dumbrava Vadului 119 Senecio jacobea Dumbrava Vadului 120 Senecio nemorensis ssp. fuchsii Celak Dumbrava Vadului 121 Solidago virgaurea ssp. Virgaurea Dumbrava Vadului 122 Sonchus arvensis Dumbrava Vadului 123 Tanacetum vulgare Dumbrava Vadului 124 Taraxacum officinale Dumbrava Vadului 125 Taraxacum palustre Dumbrava Vadului 126 Tragopogon pratensis ssp. Orientalis Dumbrava Vadului 127 Tussilago farfara Dumbrava Vadului 128 Xanthium strumarium Dumbrava Vadului 129 Pulicaria vulgaris Dumbrava Vadului 130 Pulicaria dysenterica Dumbrava Vadului 131 Serratula tinctoria Dumbrava Vadului 132 Impatiens noli-tangere Dumbrava Vadului 133 Betula pendula Dumbrava Vadului 134 Betula pubescens Dumbrava Vadului 135 Alnus glutinosa Dumbrava Vadului 136 Carpinus betulus Dumbrava Vadului



155

137 Corylus avellana Dumbrava Vadului 138 Cerinthe minor Dumbrava Vadului 139 Anchusa officinalis Dumbrava Vadului 140 Echium vulgare Dumbrava Vadului 141 Echium russicum situl Sighisoara-Tarnava Mare Bunesti 142 Lithospermum officinale Dumbrava Vadului 143 Cynoglossum officinale Dumbrava Vadului 144 Myosotis scorpioides Dumbrava Vadului 145 Pulmonaria officinalis Dumbrava Vadului 146 Pulmonaria mollis ssp.mollissima Dumbrava Vadului 147 Symphytum tuberosum Dumbrava Vadului 148 Symphytum officinale Dumbrava Vadului 149 Crambe tataria Situl Sighisoara-Tarnava Mare 150 Draba dornerii Situl Bucegi, 151 Sisymbrium officinale Dumbrava Vadului 152 Sisymbrium loeselii Dumbrava Vadului 153 Descurainia sophia Dumbrava Vadului 154 Alliaria petiolata Dumbrava Vadului 155 Bunias orientalis Dumbrava Vadului 156 Barbarea vulgaris Dumbrava Vadului 157 Rorippa pyrenaica Dumbrava Vadului 158 Rorippa austriaca Dumbrava Vadului 159 Rorippa sylvestris Dumbrava Vadului 160 Cardamine pratensis Dumbrava Vadului 161 Cardamine amara Dumbrava Vadului 162 Cardamine impatiens Dumbrava Vadului 163 Arabis turrita Dumbrava Vadului 164 Berteroa incana Dumbrava Vadului 165 Cardaria draba Dumbrava Vadului 166 Diplotaxis muralis Dumbrava Vadului 167 Raphanus raphanistrum Dumbrava Vadului 168 Adenophora lilifolia Situl Prejmer, Sighisoara - Tarnava Mare 169 Campanula patula Dumbrava Vadului 170 Campanula glomerata Dumbrava Vadului

171 Campanula serrata Situl Bucegi, Ciucas, Fagaras, Piatra

Craiului, Postavarul 172 Phyteuma tetramerum Dumbrava Vadului 173 Asyneuma canescens Dumbrava Vadului, Dl Cetatii-Lempes 174 Humulus lupulus Dumbrava Vadului 175 Sambucus nigra Dumbrava Vadului 176 Sambucus ebulus Dumbrava Vadului 177 Lonicera xylosteum Dl.Cetatii -Lempes 178 Lygustrum vulgare Dl.Cetatii -Lempes 179 Viburnum opulus Dumbrava Vadului 180 Arenaria serpyllifolia Dumbrava Vadului 181 Arenaria graminifolia Dl.Cetatii -Lempes 182 Moehringia trinervia Dumbrava Vadului 183 Stellaria media Dumbrava Vadului 184 Stellaria graminea Dumbrava Vadului 185 Holosteum umbellatum Dumbrava Vadului 186 Cerastium arvense Dumbrava Vadului 187 Sagina procumbens Dumbrava Vadului



156

188 Scleranthus perennis Dumbrava Vadului 189 Lychnis flos-cuculi Dumbrava Vadului 190 Lychnis viscaria Dumbrava Vadului 191 Cucubalus baccifer Dumbrava Vadului 192 Saponaria officinalis Dumbrava Vadului 193 Dianthus carthusianorum Dumbrava Vadului 194 Dianthus superbus Dumbrava Vadului 195 Silene vulgaris Dumbrava Vadului 196 Silene clorantha Bunesti 197 Minuartia stacea Dl.Cetatii -Lempes 198 Paronichia cephalotes Dl.Cetatii -Lempes 199 Silene viridiflora Dumbrava Vadului 200 Euonymus europaeus Dumbrava Vadului, Dl Cetatii-Lempes 201 Euonymus verrucosa Dl.Cetatii -Lempes 202 Chenopodium bonus-henricus Dumbrava Vadului 203 Chenopodium album Dumbrava Vadului 204 Atriplex prostrata Boucher Dumbrava Vadului 205 Atriplex patula Dumbrava Vadului 206 Convolvulus arvensis Dumbrava Vadului 207 Calystegia sepium Dumbrava Vadului 208 Cornus sanguinea Dumbrava Vadului 209 Carex acutiformis Dumbrava Vadului 210 Carex brizoides Dumbrava Vadului 211 Carex buekii Dumbrava Vadului 212 Carex vulpina Dumbrava Vadului 213 Carex ovalis Dumbrava Vadului 214 Carex echinata Dumbrava Vadului 215 Carex acuta Dumbrava Vadului 216 Carex rostrata Dumbrava Vadului 217 Carex vesicaria Dumbrava Vadului 218 Carex montana Dumbrava Vadului 219 Carex pseudocyperus Dumbrava Vadului 220 Carex pallescens Dumbrava Vadului 221 Carex distans Dumbrava Vadului 222 Carex hostiana Dumbrava Vadului 223 Carex flava Dumbrava Vadului 224 Carex lepidocarpa Dumbrava Vadului 225 Carex hirta Dumbrava Vadului 226 Carex umbrosa Dumbrava Vadului 227 Carex curta Dumbrava Vadului 228 Carex buxbaumii Dumbrava Vadului 229 Carex leporina Dumbrava Vadului 230 Carex nigra Dumbrava Vadului 231 Carex caespitosa Dumbrava Vadului 232 Carex elata Dumbrava Vadului 233 Carex stellulata Dumbrava Vadului 234 Carex humilis Dl.Cetatii -Lempes 235 Eleocharis palustris Dumbrava Vadului

236 Eleocharis carniolica Situl Dumbrava Vadului, Fagaras, Piatra

Craiului 237 Scirpus sylvaticus Dumbrava Vadului 238 Dipsacus fullonum Dumbrava Vadului



157

239 Knautia arvensis Dumbrava Vadului 240 Succisa pratensis Dumbrava Vadului 241 Scabiosa ochroleuca Dumbrava Vadului 242 Knautica macedonica Bunesti 243 Cephalaria uralensis Dl.Cetatii -Lempes 244 Vaccinium myrtillus Dumbrava Vadului 245 Bruckenthalia spiculifolia Dumbrava Vadului 246 Euphorbia cyparissias Dumbrava Vadului 247 Euphorbia helioscopia Dumbrava Vadului 248 Euphorbia peplus Dumbrava Vadului 249 Euphorbia angulata Dumbrava Vadului 250 Euphorbia esula Dumbrava Vadului 251 Quercus robur Dumbrava Vadului 252 Chamaecytisus hirsutus Dumbrava Vadului 253 Chamaecytisus albus Dumbrava Vadului 254 Genista tinctoria ssp. tinctoria Dumbrava Vadului 255 Chamaespartium sagittale Dumbrava Vadului 256 Galega officinalis Dumbrava Vadului 257 Vicia cracca Dumbrava Vadului 258 Vicia sativa Dumbrava Vadului 259 Vicia sepium Dumbrava Vadului 260 Vicia tetrasperma Dumbrava Vadului 261 Vicia pannonica Dumbrava Vadului 262 Ahthyllis vulneraria Dumbrava Vadului 263 Coronilla varia Dumbrava Vadului 264 Onobrychis viciifolia Dumbrava Vadului 265 Lathyrus niger Dumbrava Vadului 266 Lathyrus pratensis Dumbrava Vadului 267 Lathyrus palustris Dumbrava Vadului 268 Lathyrus nissolia Dumbrava Vadului 269 Ononis arvensis Dumbrava Vadului 270 Melilotus alba Dumbrava Vadului 271 Melilotus officinalis Dumbrava Vadului 272 Medicago lupulina Dumbrava Vadului 273 Medicago sativa ssp. falcata Dumbrava Vadului 274 Trifolium repens Dumbrava Vadului 275 Trifolium pratense Dumbrava Vadului 276 Trifolium campestre Dumbrava Vadului 277 Trifolium dubium Dumbrava Vadului 278 Trifolium alpestre Dumbrava Vadului 279 Trifolium medium Dumbrava Vadului 280 Trifolium arvense Dumbrava Vadului 281 Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum Dumbrava Vadului 282 Lotus corniculatus Dumbrava Vadului 283 Lotus tenuis Dumbrava Vadului 284 Corydalis solida Dumbrava Vadului 285 Centaurium erythraea Dumbrava Vadului 286 Centaurium pulchellum Dumbrava Vadului 287 Gentiana pneumonanthe Dumbrava Vadului 288 Gentianella ciliata Dumbrava Vadului 289 Geranium phaeum Dumbrava Vadului 290 Geranium robertianum Dumbrava Vadului



158

291 Geranium pratense Dumbrava Vadului 292 Geranium palustre Dumbrava Vadului 293 Geranium sanguineum Dl Cetatii-Lempes 294 Erodium cicutarium Dumbrava Vadului 295 Hypericum perforatum Dumbrava Vadului 296 Hypericum humifusum Dumbrava Vadului 297 Hypericum maculatum Dumbrava Vadului 298 Hypericum tetrapterum Dumbrava Vadului 299 Hypericum richeri ssp. Grisebachii Nyman Dumbrava Vadului 300 Crocus banaticus Dumbrava Vadului 301 Iris graminea ssp. Pseudocyperus Dumbrava Vadului 302 Iris caespitosa Dl.Cetatii -Lempes

303 Iris hungarica Situl Dl.Cetatii -Lempes, Dl. Vitelului,Tampa, Sighisoara-Tarnava Mare

304 Iris sibirica Dumbrava Vadului 305 Gladiolus imbricatus Dumbrava Vadului 306 Juncus effusus Dumbrava Vadului 307 Juncus articulatus Dumbrava Vadului 308 Juncus conglomeratus Dumbrava Vadului 309 Juncus inflexus Dumbrava Vadului 310 Juncus compressus Dumbrava Vadului 311 Juncus bufonius Dumbrava Vadului 312 Juncus tenuis Willd Dumbrava Vadului 313 Luzula luzuloides dandy et Wilmott Dumbrava Vadului 314 Luzula pilosa Dumbrava Vadului 315 Luzula campestris Dumbrava Vadului 316 Luzula multiflora Dumbrava Vadului 317 Ajuga reptans Dumbrava Vadului 318 Ajuga genevensis Dumbrava Vadului 319 Dracocephalum austriacum Situl Tampa 320 Scutellaria galericulata Dumbrava Vadului 321 Nepeta nuda ssp. pannonica Dumbrava Vadului 322 Glechoma hederacea Dumbrava Vadului 323 Prunella vulgaris Dumbrava Vadului 324 Prunella grandiflora Dumbrava Vadului 325 Mellitis melisophyllum Dumbrava Vadului 326 Galeopsis tetrahit Dumbrava Vadului 327 Galeopsis speciosa Dumbrava Vadului 328 Lycopus europaeus Dumbrava Vadului 329 Lycopus exaltatus Dumbrava Vadului 330 Mentha pulegium Dumbrava Vadului 331 Mentha aquatica Dumbrava Vadului 332 Mentha longifolia Hudson Dumbrava Vadului 333 Lamium maculatum Dumbrava Vadului 334 Lamium album Dumbrava Vadului 335 Lamium purpureum Dumbrava Vadului 336 Ballota nigra Dumbrava Vadului 337 Leonurus cardiaca Dumbrava Vadului 338 Stachys officinalis Dumbrava Vadului 339 Stachys annua Dumbrava Vadului 340 Stachys recta Dumbrava Vadului 341 Stachys palustris Dumbrava Vadului



159

342 Salvia verticillata Dumbrava Vadului 343 Salvia glutinosa Dumbrava Vadului 344 Salvia nemorosa Dumbrava Vadului 345 Salvia pratensis Dumbrava Vadului 346 Clinopodium vulgare Dumbrava Vadului 347 Acinos arvensis Dumbrava Vadului 348 Origanum vulgare Dumbrava Vadului 349 Thymus pulegioides Dumbrava Vadului 350 Thymus comosus Dumbrava Vadului 351 Salvia transsylvanica Bunesti 352 Salvia nutans Dl.Cetatii -Lempes 353 Stchys recta Dl.Cetatii -Lempes 354 Lemna trisulca Dumbrava Vadului 355 Amygdalus nana Dl Cetatii-Lempes 356 Colchicum autumnale Dumbrava Vadului 357 Allium angulosum Dumbrava Vadului 358 Allium flavescens Dl Cetatii-Lempes 359 Convallaria majalis Dumbrava Vadului 360 Erythronium dens-canis Dumbrava Vadului 361 Gagea lutea Dumbrava Vadului 362 Polygonatum odoratum Dumbrava Vadului 363 Polygonatum latifolium Dumbrava Vadului 364 Polygonatum multiflorum Dumbrava Vadului 365 Maianthemum bifolium Dumbrava Vadului 366 Hyacinthella leucophaea Dl.Cetatii -Lempes 367 Muscari botryoides Dl.Cetatii -Lempes 368 Ornithogallum gussonei Dl.Cetatii -Lempes 369 Veratrum album Dumbrava Vadului 370 Linum catharticum Dumbrava Vadului 371 Linum perenne Dumbrava Vadului 372 Loranthus europaeus Dumbrava Vadului 373 Lythrum salicaria Dumbrava Vadului 374 Lythrum virgatum Dumbrava Vadului 375 Peplis portula Dumbrava Vadului 376 Malva sylvestris Dumbrava Vadului 377 Lavathera thuringiaca Dumbrava Vadului 378 Altaea officinalis Dumbrava Vadului 379 Fraxinus excelsior Dumbrava Vadului 380 Ligustrum vulgare Dumbrava Vadului 381 Epilobium montanum Dumbrava Vadului 382 Epilobium hirsutum Dumbrava Vadului 383 Epilobium angustifolium Dumbrava Vadului 384 Epilobium parviflorum Dumbrava Vadului 385 Epilobium palustre Dumbrava Vadului

386 Cypripedium calceolus Situl Sighisoara-Tarnava Mare,Ciucas,Piatra Craiului, Postavarul

387 Liparis loeselii Situl Prejmer,Fagaras, Piatra Craiului, Dl.Cetatii-Harman

388 Listera ovata Dumbrava Vadului 389 Orchis morio Dumbrava Vadului 390 Dactylorhiza sambucina Franco Dumbrava Vadului 391 Dactylorhiza maculata Dumbrava Vadului



160

392 Platanthera bifolia Dumbrava Vadului 393 Orchis militaris Bunesti 394 Dactilorhiza majalis Bunesti 395 Epipactis palustre Bunesti 396 Gymnadenia conopsea Bunesti 397 Orchis coriophora Bunesti 398 Orchis tridentata Bunesti 399 Chelidonium majus Dumbrava Vadului 400 Papaver hybridum Bunesti 401 Plantago major Dumbrava Vadului 402 Plantago media Dumbrava Vadului 403 Plantago lanceolata Dumbrava Vadului 404 Agropyron repens Dumbrava Vadului 405 Agrostis canina Dumbrava Vadului 406 Agrostis stolonifera Dumbrava Vadului 407 Agrostis capillaris Dumbrava Vadului 408 Alopecurus pratensis Dumbrava Vadului 409 Alopecurus aequalis Dumbrava Vadului 410 Anthoxanthum odoratum Dumbrava Vadului 411 Arrhenatherum elatius Dumbrava Vadului 412 Brachypodium sylvaticum Dumbrava Vadului 413 Briza media Dumbrava Vadului 414 Bromus arvensis Dumbrava Vadului 415 Bromus inermis Leysser Dumbrava Vadului 416 Bromus hordeaceus ssp. Hordeaceus Dumbrava Vadului 417 Bromus tectorum Dumbrava Vadului 418 Bromus sterilis Dumbrava Vadului 419 Bromus ramosus Dumbrava Vadului 420 Calamagrostis arundinacea Dumbrava Vadului 421 Calamagrostis epigeios Dumbrava Vadului 422 Cynosurus cristatus Dumbrava Vadului 423 Dactylis glomerata Dumbrava Vadului 424 Deschampsia caespitosa Dumbrava Vadului 425 Festuca pratensis Dumbrava Vadului 426 Festuca rubra Dumbrava Vadului 427 Festuca rupicola Dumbrava Vadului 428 Festuca arundinacea Dumbrava Vadului 429 Glyceria fluitans Dumbrava Vadului 430 Holcus lanatus Dumbrava Vadului 431 Hordeum murinum Dumbrava Vadului 432 Lolium perenne Dumbrava Vadului 433 Molinia caerulea ssp. arundinacea Dumbrava Vadului 434 Nardus stricta Dumbrava Vadului 435 Phleum pratense Dumbrava Vadului 436 Phleum phleoides Dumbrava Vadului 437 Phragmites australis Dumbrava Vadului 438 Poa annua Dumbrava Vadului 439 Poa granitica ssp.disparilis Situl Fagaras 440 Poa nemoralis Dumbrava Vadului 441 Poa pratensis Dumbrava Vadului 442 Poa angustifolia Dumbrava Vadului 443 Poa palustris Dumbrava Vadului



161

444 Danthonia decumbens Dumbrava Vadului 445 Phalaris arundinacea ssp. arundinacea Dumbrava Vadului 446 Trisetum flavescens Dumbrava Vadului 447 Avenula pubescens Dumbrava Vadului 448 Polygala major Dumbrava Vadului 449 Polygala amara Dumbrava Vadului 450 Polygala comosa Dumbrava Vadului 451 Polygala vulgaris Dumbrava Vadului 452 Polygonum bistorta Dumbrava Vadului 453 Polygonum aviculare Dumbrava Vadului 454 Polygonum mite Dumbrava Vadului 455 Polygonum persicaria Dumbrava Vadului 456 Polygonum hydropiper Dumbrava Vadului 457 Bilderdykia dumetorum Dumbrava Vadului 458 Rumex acetosa Dumbrava Vadului 459 Rumex acetosella Dumbrava Vadului 460 Rumex sanguineus Dumbrava Vadului 461 Primula veris Dumbrava Vadului 462 Lysimachia nummularia Dumbrava Vadului 463 Lysimachia thyrsiflora Dumbrava Vadului 464 Lysimachia vulgaris Dumbrava Vadului 465 Helleborus purpurascens Dumbrava Vadului 466 Trollius europaeus Dumbrava Vadului 467 Isopyrum thalictroides Dumbrava Vadului 468 Actaea spicata Dumbrava Vadului 469 Caltha palustris ssp. laeta Hegi Dumbrava Vadului 470 Aconitum variegatum ssp. gracile Gay Dumbrava Vadului 471 Adonis vernalis Dl Cetatii-Lempes 472 Delphinium elatum Dumbrava Vadului 473 Anemone nemorosa Dumbrava Vadului 474 Anemone ranunculoides Dumbrava Vadului 475 Anemone sylvestris Dl Cetatii-Lempes 476 Clematis vitalba Dumbrava Vadului 477 Pulsatila montana Dl. Cetatii-Lempes 478 Ranunculus acris Dumbrava Vadului 479 Ranunculus strigulosus Dumbrava Vadului 480 Ranunculus auricomus Dumbrava Vadului 481 Ranunculus arvensis Dumbrava Vadului 482 Ranunculus polyanthemos Dumbrava Vadului 483 Ranunculus flamula Dumbrava Vadului 484 Ranunculus repens Dumbrava Vadului 485 Ranunculus bulbosus Dumbrava Vadului 486 Ranunculus sardous Dumbrava Vadului 487 Ranunculus ficaria Dumbrava Vadului 488 Thalictrum aquilegiifolium Dumbrava Vadului 489 Thalictrum lucidum Dumbrava Vadului 490 Reseda lutea Dumbrava Vadului 491 Frangula alnus Dumbrava Vadului 492 Agrimonia pilosa Situl Sighisoara-Tarnava Mare 493 Spiraea salicifolia Dumbrava Vadului 494 Filipendula ulmaria Dumbrava Vadului 495 Filipendula vulgaris Dumbrava Vadului



162

496 Rubus caesius Dumbrava Vadului 497 Rubus hirtus Dumbrava Vadului 498 Rubus idaeus Dumbrava Vadului 499 Rosa canina Dumbrava Vadului 500 Rosa gallica Dumbrava Vadului 501 Rosa micrantha Bunesti 502 Agrimonia eupatoria Dumbrava Vadului 503 Sanguisorba officinalis Dumbrava Vadului 504 Geum urbanum Dumbrava Vadului 505 Geum rivale Dumbrava Vadului 506 Potentilla palustris Dumbrava Vadului 507 Potentilla anserina Dumbrava Vadului 508 Potentilla alba Dumbrava Vadului 509 Potentilla erecta Dumbrava Vadului 510 Potentilla reptans Dumbrava Vadului 511 Potentilla argentea Dumbrava Vadului 512 Potentila tabernaemontani Bunesti 513 Fragaria vesca Dumbrava Vadului 514 Fragaria viridis Dumbrava Vadului 515 Aphanes arvensis Dumbrava Vadului 516 Alchemilla xanthochlora Dumbrava Vadului 517 Pyrus pyraster Dumbrava Vadului 518 Malus sylvestris Dumbrava Vadului 519 Crataegus monogyna Dumbrava Vadului, Dl Cetatii-Lempes 520 Prunus padus Dumbrava Vadului 521 Prunus spinosa Dumbrava Vadului, Dl Cetatii-Lempes 522 Prunus cerasifera Dumbrava Vadului 523 Prunus schells Dl. Cetatii-Lempes 524 Sorbus torminalis Dl.Cetatii -Lempes 525 Galium rivale Dumbrava Vadului 526 Galium kitaibelianum Schultes et. Schultes Dumbrava Vadului 527 Galium palustre Dumbrava Vadului 528 Galium uliginosum Dumbrava Vadului 529 Galium mollugo Dumbrava Vadului 530 Galium verum Dumbrava Vadului 531 Galium odoratum Dumbrava Vadului 532 Galium schultesii Vest Dumbrava Vadului 533 Asperula cynanchica Dumbrava Vadului 534 Cruciata glabra Dumbrava Vadului 535 Cruciata laevipes Opiz. Dumbrava Vadului 536 Salix cinerea Dumbrava Vadului 537 Salix triandra Dumbrava Vadului 538 Salix purpurea Dumbrava Vadului 539 Salix alba Dumbrava Vadului 540 Salix fragilis Dumbrava Vadului 541 Salix rosmarinifolia Dumbrava Vadului 542 Salix caprea Dumbrava Vadului 543 Populus tremula Dumbrava Vadului 544 Populus alba Dumbrava Vadului 545 Populus nigra Dumbrava Vadului 546 Thesium linophyllon Dumbrava Vadului 547 Solanum dulcamara Dumbrava Vadului



163

548 Solanum nigrum Dumbrava Vadului 549 Datura stramonium Dumbrava Vadului 550 Verbascum phlomoides Dumbrava Vadului 551 Verbascum lychnitis Dumbrava Vadului 552 Linaria vulgaris Dumbrava Vadului 553 Linaria genistifolia ssp. genistifolia Dumbrava Vadului 554 Tozzia carpathica Situl Bucegi,Fagaras, Piatra Craiului 555 Veronica officinalis Dumbrava Vadului 556 Veronica serpyllifolia Dumbrava Vadului 557 Veronica chamaedrys Dumbrava Vadului 558 Veronica beccabunga Dumbrava Vadului 559 Veronica prostrata ssp. prostrata Dumbrava Vadului 560 Veronica scutellata Dumbrava Vadului 561 Melampyrum bihariense Dumbrava Vadului 562 Melampyrum pratense Dumbrava Vadului 563 Euphrasia stricta Dumbrava Vadului 564 Odontites verna ssp. serotina Dumbrava Vadului 565 Rhinanthus minor Dumbrava Vadului 566 Rhinanthus angustifolius Dumbrava Vadului 567 Pedicularis comosa Dumbrava Vadului 568 Scrophularia nodosa Dumbrava Vadului 569 Gratiola officinalis Dumbrava Vadului 570 Tilia cordata Dumbrava Vadului 571 Ulmus minor Dumbrava Vadului 572 Urtica dioica Dumbrava Vadului 573 Urtica urens Dumbrava Vadului 574 Valeriana officinalis Dumbrava Vadului 575 Verbena officinalis Dumbrava Vadului 576 Viola canina ssp.canina Dumbrava Vadului 577 Viola canina ssp.montana Dumbrava Vadului 578 Viola reichenbachiana Dumbrava Vadului 579 Viola odorata Dumbrava Vadului 580 Viola alba Dumbrava Vadului 581 Viola hirta Dumbrava Vadului 582 Viola tricolor Dumbrava Vadului 583 Viola elatior Fries. Dumbrava Vadului 584 Viola pumila Chaix Dumbrava Vadului 585 Mannia triandra Situl Ciucas, Piatra Craiului 586 Dicranum viride Situl Bucegi 587 Buxbaumia viridis Situl Bucegi si Piatra Craiului 588 Meesia longiseta Situl Bucegi si Fagaras 589 Drepanocladus vernicosus Situl Bucegi , Fagaras

Fauna

Tabel 6.2.2.2. Inventarul speciilor de păsări sălbatice din judeŃul Braşov Nr crt Denumire stiintifica Denumire populara Localizare

1 Gavia stellata cufundar mic Dumbravita si Rotbav 2 Gavia arctica cufundar polar Dumbravita si Rotbav 3 Tachybaptus ruficollis corcodel mic Dumbravita si Rotbav 4 Podiceps cristatus corcodel mare Dumbravita si Rotbav 5 Podiceps grisegena corcodel cu gat rosu Dumbravita si Rotbav



164

6 Podiceps nigricollis corcodel cu gat negru Dumbravita si Rotbav 7 Phalacrocorax carbo cormoran mare Dumbravita si Rotbav 8 Phalacrocorax pygmaeus cormoran mic Dumbravita si Rotbav 9 Pelecanus onocrotalus pelicanul comun Dumbravita si Rotbav 10 Botaurus stellaris buhai de balta Dumbravita si Rotbav 11 Ixobrychus minutus starc pitic Dumbravita si Rotbav 12 Nyctycorax nyctycorax starc de noapte Dumbravita si Rotbav 13 Ardeola ralloides starc galben Dumbravita si Rotbav 14 Egretta garzetta egreta mica Dumbravita si Rotbav 15 Egretta alba egreta alba Dumbravita si Rotbav 16 Ardea cinerea starc cenusiu Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului 17 Ardea purpurea starc rosu Dumbravita si Rotbav

18 Ciconia nigra barza neagra Dumbravita, Rotbav,Piatra Craiului,Bunesti, Dumbrava Vadului

19 Ciconia ciconia barza alba Dumbravita, Rotbav,Piatra Craiului,Bunesti, Dumbrava Vadului

20 Plegadis falcinellus tiganus Dumbravita si Rotbav 21 Cygnus olor lebada cucuiata Dumbravita si Rotbav 22 Cygnus cygnus lebada de iarna Dumbravita si Rotbav 23 Anser fabalis gasca de semanatura Dumbravita si Rotbav 24 Anser albifrons garlita mare Dumbravita si Rotbav 25 Anser anser gasca de vara Dumbravita si Rotbav 26 Tadorna tadorna califar alb Dumbravita si Rotbav 27 Anas penelope rata fluieratoare Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului 28 Anas strepera rata pestrita Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului 29 Anas crecca rata mica Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului

30 Anas platyrhynchos rata mare Dumbravita ,Rotbav ,Dealul Vitelului, Bunesti, Dumbrava Vadului

31 Anas acuta rata sulitar Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului 32 Anas querquedula rata caraitoare Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului

33 Anas clypeata rata lingurar Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului, Dumbrava Vadului

34 Netta rufina rata cu ciuf Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului 35 Aythya ferina rata cu cap castaniu Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului 36 Aythya nyroca rata rosie Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului 37 Aythya fuligula rata motata Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului 38 Aythya marila rata cu cap negru Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului 39 Melanitta fusca rata catifelata Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului 40 Bucephala clangula rata sunatoare Dumbravita, Rotbav, Dealul Vitelului 41 Mergus albellus ferestras mic Dumbravita si Rotbav 42 Mergus serrator ferestras motat Dumbravita si Rotbav 43 Mergus merganser ferestras mare Dumbravita si Rotbav 44 Pandion haliaetus uliogan pescar Dumbravita si Rotbav 45 Rallus aquaticus carstel de balta Dumbravita si Rotbav 46 Porzana porzana crestet pestrit Dumbravita ,Rotbav, Bunesti.

47 Galinulla chloropus gainusa de balta Dumbravita,Rotbav ,Dealul Vitelului, Bunesti

48 Fulica atra lisita Dumbravita,Rotbav ,Dealul Vitelului, Bunesti

49 Haematopus ostralegus scoicar Dumbravita si Rotbav 50 Recurvirostra avosetta ciocantors Dumbravita si Rotbav



165

51 Charadrius dubius prundaras gulerat mic Dumbravita ,Rotbav, Bunesti. 52 Charadrius hiaticula prundaras gulerat mare Dumbravita si Rotbav 53 Pluvialis squatarola ploier argintiu Dumbravita si Rotbav

54 Vanellus vanellus nagat Dumbravita ,Rotbav, Bunesti, Dumbrava Vadului

55 Calidris alba nisipar Dumbravita si Rotbav 56 Calidris minuta fugaci mic Dumbravita si Rotbav 57 Calidris temminckii fugaci pitic Dumbravita si Rotbav 58 Calidris ferruginea fugaci roscat Dumbravita si Rotbav 59 Calidris alpina fugaci de tarm Dumbravita si Rotbav 60 Limicola falcinellus prundas de namol Dumbravita si Rotbav 61 Philomachus pugnax bataus Dumbravita si Rotbav 62 Gallinago gallinago becatina comuna Dumbravita si Rotbav 63 Limosa limosa sitar de mal Dumbravita si Rotbav 64 Numenius arquata culic mare Dumbravita si Rotbav 65 Tringa erythropus fluierar negru Dumbravita si Rotbav 66 Tringa totanus fluierar cu picioare rosii Dumbravita ,Rotbav, Bunesti. 67 Tringa stagnatilis fluierar de lac Dumbravita si Rotbav 68 Tringa nebularia fluierar cu picioare verzi Dumbravita si Rotbav

69 Tringa ochropus fluierar de zavoi Dumbravita si Rotbav, Dumbrava Vadului

70 Tringa glareola fluierar de mlastina Dumbravita si Rotbav 71 Tringa hypoleucos fluierar de munte Dumbravita si Rotbav 72 Arenaria interpres pietrus Dumbravita si Rotbav 73 Phalaropus lobatus notatita Dumbravita si Rotbav 74 Scolopax rusticola sitar Dumbrava Vadului 75 Stercorarius parasiticus lup de mare mic Dumbravita si Rotbav 76 Larus melanocephalus pescarus cu cap galben Dumbravita si Rotbav 77 Larus minutus pescarus mic Dumbravita si Rotbav 78 Larus ridibundus pescarus razator Dumbravita si Rotbav 79 Larus canus pescarus sur Dumbravita si Rotbav 80 Larus fuscus pescarus negricios Dumbravita si Rotbav

81 Larus cacchinnans pescarus cu picioare galbene Dumbravita si Rotbav

82 Sterna hirundo chira de balta Dumbravita si Rotbav 83 Chlidonias hybrida chirighita cu obraji albi Dumbravita si Rotbav 84 Chlidonias niger chirighita neagra Dumbravita si Rotbav 85 Chlidonias leucopterus chirighita cu aripi albe Dumbravita si Rotbav 86 Hydroprogne caspia pescarita mare Dumbravita si Rotbav 87 Alcedo atthis pescarel albastru Dumbravita ,Rotbav, Bunesti. 88 Aquila chrysaetos acvila de munte Piatra Craiului 89 Aquila pomarina acvila tipatoare Piatra Craiului,Bunesti 90 Buteo buteo sorecarul comun Piatra Craiului,Bunesti 91 Accipiter gentilis uliul porumbar Piatra Craiului,Bunesti 92 A. nisus uliul pasarar Piatra Craiului,Bunesti 93 Circus aeruginosus herete de stuf Dumbravita si Rotbav 94 Pernis apivorus viespar Bunesti 95 Tichodroma muraria fluturasul de stanca Piatra Craiului 96 Prunella collaris brumarita de stanca Piatra Craiului 97 Prunella modularis brumarita Bunesti 98 Apus apus drepneaua neagra Piatra Craiului



166

99 Apus melba drepneaua mare Piatra Craiului

100 Troglodytes troglodytes ochiul boului Piatra Craiului, Bunesti,Dumbrava Vadului

101 Lanius collurio sfranciocul rosiatic Piatra Craiului ,Bunesti,Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

102 Lanius minor sfrancioc cu fruntea neagra Bunesti, Dumbrava Vadului

103 Lanius excubitor sfrancioc mare Bunesti, Dumbrava Vadului 104 Tetrao urogallus cocosul de munte Piatra Craiului 105 Bonasia bonasia ierunca Piatra Craiului

106 Motacilla alba codobatura alba Piatra Craiului, Bunesti,Dumbrava Vadului

107 M. cinerea 108 M. flava; codobatura galbenaII Piatra Craiului ,Bunesti 109 Anthus trivialis fasa de padure Bunesti, Padurea Dumbravita 110 Anthus pratensis fasa de lunca Bunesti 111 Anthus campestris fasa de camp Dumbrava Vadului 112 Cinclus cinclus mierla de apa Piatra Craiului 113 Falco columbarius soim de iarna Bunesti 114 Falco peregrinus soim calator Dumbrava Vadului

115 Falco tinnunculus vanturel rosu Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

116 Falco naumanni vanturel mic Dumbrava Vadului 117 Falco vespertinus soimulet de seara Dumbrava Vadului 118 Falco subbuteo soimul randunelelor Dumbrava Vadului 122 Perdix perdix potarniche Bunesti, Dumbrava Vadului 123 Phasianus colchicus fazan Bunesti 124 Coturnix coturnix prepelita Bunesti, Dumbrava Vadului

125 Columba oenas porumbel de scorbura Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

126 Columba palumbus porumbel gulerat Bunesti, Dumbrava Vadului

127 Streptopelia turtur turtutica Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

128 Cuculus canorus cuc Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

129 Otus scops cius Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

130 Athene noctua cucuvea Bunesti, Dumbrava Vadului 131 Strix uralensis huhurez mare Bunesti, Dumbrava Vadului

132 Asio otus ciuf de padure Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

133 Strix aluco huhurez mic Bunesti, Dumbrava Vadului 134 Bubo bubo buha, bufnita Dumbrava Vadului 135 Asio flammeus ciuf de campie Dumbrava Vadului 136 Merops apiaster prigorie Bunesti, Dumbrava Vadului

137 Upupa epops pupaza Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

138 Picus viridis ghionoaie verde Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

139 Picus canus ghionoaie sura Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita



167

140 Dendrocopos major ciocanitoare pestrita Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

141 Dendrocopos syriacus ciocanitoarea de gradini Bunesti, Dumbrava Vadului

142 Dendrocopos medius ciocanitoarea de stejar Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

143 Dendrocopos minor ciocanitoare mica Bunesti, Dumbrava Vadului 144 Dendrocopos leucotos ciocanitoare cu spate alb Bunesti, Dumbrava Vadului 145 Driocopus martius ciocanitoare neagra Bunesti, Dumbrava Vadului

146 Jinx torquilla capantortura Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

147 Alauda arvensis ciocarlie de camp Bunesti 148 Lullula arboraea ciocarlie depadure Bunesti 149 Galerida cristata ciocarlan Dumbrava Vadului 150 Hirundo rustica randunica Bunesti, Dumbrava Vadului 151 Delichon urbica lastun de casa Dumbrava Vadului

152 Oriolus oriolus grangur Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

153 Sturnus vulgaris graur Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

154 Garrulus glandarius gaita Bunesti, Dumbrava Vadului

155 Pica pica cotofana Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

156 Corvus monedula stancuta Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

157 Corvus frugilegus cioara de semanatura Bunesti, Dumbrava Vadului 158 Covus corone cornix cioara neagra Bunesti, Dumbrava Vadului 159 Corvus corax corb Dumbrava Vadului 160 Nucifraga caryocatactes alunar Dumbrava Vadului 161 Nucifraga caryocatactes Alunar Piatra Craiului 162 Dryocopus martius ciocanitoarea Piatra Craiului 163 Corvus corax corb Piatra Craiului ,Bunesti 164 Corvus corone cioara griva 165 Locustella fluviatilis grelusel de zavoi Bunesti 166 Locustella nevia grelusel patat Bunesti 167 Acrocephalus arundinaceus lacar mare Bunesti 168 Acracephalus palustris lacar de mlastina Bunesti 169 Sylvia nisoria silvie porumbaca Bunesti, Dumbrava Vadului 170 Sylvia borin silvie de zavoi Bunesti, Dumbrava Vadului

171 Sylvia atricapilla silvie cu cap negru Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

172 Sylvia comunis silvie cu cap sur Bunesti, Dumbrava Vadului

173 Sylvia curruca silvie mica Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

174 Philloscopus collybita pitulice mica Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

175 Philloscopus sibilatrix pitulice sfaraitoare Bunesti, Dumbrava Vadului 176 Hippolais icternia frunzarita de gradina Dumbrava Vadului 177 Regulus regulus ausel cu cap galben Bunesti, Dumbrava Vadului 178 Regulus ignicapillus ausel sprancenat Dumbrava Vadului 179 Ficedula albicollis muscar gulerat Bunesti, Padurea Dumbravita 180 Ficedula parva muscar mic Bunesti, Dumbrava Vadului



168

181 Muscicapa striata muscar sur Dumbrava Vadului 182 Saxicola rubetra maracinar mare Bunesti, Dumbrava Vadului

183 Saxicola torqata maracinar negru Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

184 Phoenicurus phoenicurus codros de padure Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

185 Phoenicurus ochruros codros de munte Bunesti 186 Erithacus rubecula macaleandru Bunesti, Dumbrava Vadului

187 Luscinia megarthinchos privighetoarea roscata Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

188 Luscinia luscinia privighetoarea de zavoi Bunesti

189 Turdus merula mierla Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

190 Turdus philomelos sturz cantator Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

191 Turdus viscivorus sturz de vasc Bunesti, Dumbrava Vadului 192 Turdus pilaris cocosar Bunesti, Dumbrava Vadului 193 Monticola saxatilis mierla de piatra Piatra Craiului 194 Turdus torquatus mierla gulerata Piatra Craiului,Dumbrava Vadului 195 Parus palustris pitigoi Bunesti, Dumbrava Vadului

196 Parus coeruleus pitigoi albastru Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

197 Parus major pitigoi mare Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

198 Aegithalos caudatus pitigus codat Bunesti, Dumbrava Vadului 199 Parus lugubris pitigoi de livada Dumbrava Vadului 200 Parus ater pitigoi de bradet Dumbrava Vadului 201 Parus montanus pitigoi de munte Dumbrava Vadului

202 Sitta europaea ticlean Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

203 Certhia familiaris cojoaica de padure Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

204 Passer montanus vrabie de camp Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

205 Passer domesticus vrabia de casa Padurea Dumbravita

206 Fringilla coelebs cinteza Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

207 Pyrrhula pyrrhula mugurar Bunesti, Dumbrava Vadului

208 Coccothraustes cocccothraustes botgros Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

209 Serinus serinus canaras Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

210 Carduelis chloris florinte Bunesti, Dumbrava Vadului, Padurea Dumbravita

211 Carduelis carduelis sticlete Bunesti, Dumbrava Vadului 212 Loxia curvirostra forfecuta Bunesti 213 Carduelis cannabina canepar Bunesti 214 Fringilla montifringilla cinteza de iarna Dumbrava Vadului 215 Carduelis spinus scatiu Dumbrava Vadului 216 Acanthis canabina canepar Dumbrava Vadului 217 Acanthis flammea inarita Dumbrava Vadului



169

218 Milliaria calandra presura sura Bunesti 219 Emberiza citrinella presura galbena Bunesti, Padurea Dumbravita 220 Aquila chrysaetos acvila de munte Dumbrava Vadului 221 Aquila pomarina acvila tipatoare mica Dumbrava Vadului

222 Accipiter gentilis uliul gainilor, uliul porumbar Dumbrava Vadului

223 Accipiter nisus uliul mic, uliul pasarar Dumbrava Vadului 224 Buteo buteo sorecar comun Dumbrava Vadului

225 Buteo lagopus sorecar incaltat, sorecar de iarna Dumbrava Vadului

226 Hieraetus pennatus acvila mica, sorecatita Dumbrava Vadului 227 Circus cyaneus erete vanat Dumbrava Vadului 228 Tyto alba striga Dumbrava Vadului 229 Caprimulgus europaeus caprimulg, lipitoare Dumbrava Vadului 230 Coracias garrulus dumbraveanca Dumbrava Vadului Tabelul 6.2.2.3. Inventarul speciilor de mamifere din judeŃul Braşov

Nr crt Denumire ştiinŃifică Denumire populară Localizare 1 Rupicapra rupicapra capra neagra M.Piatra Craiului

2 Lynx lynx ras M.Piatra Craiului,Dumbrava Vadului, situl Bucegi, Ciucas, Leaota, Fagaras, Padurea Bogatii, Postavarul

3 Felix silvestris pisica salbatica Dumbrava Vadului

4 Lutra lutra vidra M.Piatra Craiului,situl Ciucas, Fagaras, Sighisoara-Tarnava Mare

5 Erinaceus concolor arici M.Piatra Craiului

6 Erinaceus europaeus romanicus Dumbrava Vadului

7 Sorex araneus chitcan de padure M.Piatra Craiului,Dumbrava Vadului 8 Sorex minutus chitcan pitic Dumbrava Vadului

9 Rhinolophus hipposideros

Liliacul mic cu potcoava

Situl Ciucas,Fagaras,Padurea Bogatii, Piatra Craiului,Sighisoara-Tarnava Mare

10 Rhinolophus ferrumequinum

Liliacul mare cu potcoava Situl Padurea Bogatii,Piatra Craiului,

11 Rhinolophus euryale Liliacul mediteranean cu potcoava

Situl Piatra Craiului

12 Rhinolophus blasii Liliacul cu potcoava a lui Blasius Situl Piatra Craiului

13 Talpa europea cartita M.Piatra Craiului, Dumbrava Vadului

14 Barbastella barbastellus Liliacul carn M.Piatra Craiului, situl Bucegi, Piatra Craiului,

Sighisoara-Tarnava Mare 15 Myotis bechsteini Liliac cu urechi mari M.Piatra Craiului 16 Myotis blythii Liliacul comun mic M.Piatra Craiului 17 Myotis myotis Liliacul comun mic M.Piatra Craiului, Situl Ciucas, Fagaras, 18 Myotis mystacinus M.Piatra Craiului 19 Myotis nattereri M.Piatra Craiului 20 Nyctalus noctula M.Piatra Craiului

21 Miniopterus schreibersi Liliacul cu aripi lungi Situl Piatra Craiului

22 Pipistrellus pipistrellus M.Piatra Craiului

23 Plecotus auritus M.Piatra Craiului,Dumbrava Vadului



170

24 Vulpes vulpes vulpea M.Piatra Craiului,Bunesti,Dumbrava Vadului

25 Canis lupus lup Bunesti,Dumbrava Vadului, situl Ciucas, Leaota,Fagaras, Padurea Bogatii, Piatra Craiului, Postavarul

26 Ursus arctos urs M.Piatra Craiului,Bunesti,Dumbrava Vadului,situl Ciucas, Leaota, Tampa,Fagaras, Padurea Bogatii, Piatra Mare, Postavarul, Sighisoara-Tarnava Mare

27 Mustela nivalis nevastuica M.Piatra Craiului,Bunesti,Dumbrava Vadului 28 Meles meles bursuc M.Piatra Craiului,Bunesti,Dumbrava Vadului 29 Martes foina jder de piatra M.Piatra Craiului,Bunesti,Dumbrava Vadului 30 Martes martes jderul de copac M.Piatra Craiului,Bunesti,Dumbrava Vadului 31 Putorius putorius dihor Dumbrava Vadului 32 Mustela erminea hermina Dumbrava Vadului 33 Sus scrofa porcul mistret Piatra Craiului ,Bunesti,Dumbrava Vadului 34 Cervus elaphus cerbul comun Piatra Craiului ,Bunesti,Dumbrava Vadului 35 Capreolus capreolus capriorul Piatra Craiului ,Bunesti,Dumbrava Vadului 36 Sciurus vulgaris veverita Piatra Craiului ,Bunesti,Dumbrava Vadului

37 Clethrynomis glareolus M.Piatra Craiului

38 Apodemus sylvaticus M.Piatra Craiului 39 Apodemus flavicolis M.Piatra Craiului 40 Apodemus agrarius M.Piatra Craiului 41 Rattus norvegicus M.Piatra Craiului 42 Glis glis pars mare M.Piatra Craiului 43 Eliomys quercinus pars de stejar M.Piatra Craiului,Dumbrava Vadului

44 Muscardinius avellanarius pars de alun M.Piatra Craiului,Dumbrava Vadului

45 Dryomys nitedula M.Piatra Craiului 46 Lepus capensis M.Piatra Craiului 47 Lepus europeus iepure comun M.Piatra Craiului Dumbrava Vadului 48 Microtus arvalis soarece de camp Dumbrava Vadului 49 Arvicola terrestris sobolan de apa Dumbrava Vadului Tabelul 6.2.2.4. Inventarul speciilor de amfibieni, reptile din judeŃul Braşov

Nr crt Denumire ştiinŃifică Denumire populară Localizare

1 Emys orbicularis Broasca testoasa de apa Situl Sighisoara-Tarnava Mare

2 Salamandra salamandra salamandra Dumbrava Vadului, Dl Vitelului

3 Triturus vulgaris triton Dumbrava Vadului

4 Triturus cristatus triton cu creasta Dumbrava Vadului, Dl Vitelului, situl Aninisul de la Tarlung, Ciucas, Fagaras, Piatra Craiului, Postavarul, Sighisoara-Tarnava Mare

5 Triturus montandoni Triton carpatic Situl: Aninisul de la Tarlung, Bucegi, Ciucas, Fagaras, Piatra Craiului, Piatra Mare, Postavarul

6 T. alpestris alpestris triton de munte Dl. Vitelului

7 Bombina variegata buhai de balta cu burta galbena

Dumbrava Vadului, M. Piatra Craiului, Bunesti, situl: Aninisul de la Tarlung,Bucegi, Ciucas, Fagaras, Piatra Craiului, Piatra Mare, Postavarul, Sighisoara-Tarnava Mare

8 Bufo bufo broasca raioasa bruna Dumbrava Vadului, M. Piatra Craiului, Bunesti



171

9 Bufo viridis broasca raioasa verde Dumbrava Vadului

10 Hyla arborea brotacel Dumbrava Vadului 11 Rana esculenta broasca de lac mica Dumbrava Vadului

12 Rana dalmatina broasca rosie de padure Dumbrava Vadului, Dl Vitelului

13 Rana temporaria broasca rosie de munte Dumbrava Vadului, Dl Vitelului

14 Lacerta agilis soparla de camp Dumbrava Vadului, M Piatra Craiului 15 Lacerta viridis guster Dumbrava Vadului, M Piatra Craiului, Bunesti 16 Lacerta monticola soparla de munte M.Piatra Craiului 17 Podarcis muralis soparla de ziduri Dealul Vitelului 18 Anguis fragilis sarpe de sticla Dumbrava Vadului, M. Piatra Craiului, Bunesti 19 Elaphe longissima sarpele lui Esculap Dumbrava Vadului 20 Coronella austriaca sarpe de alun Dumbrava Vadului,M Piatra Craiului, Bunesti 21 Natrix natrix sarpele de casa Dumbrava Vadului, M. Piatra Craiului, Bunesti 22 Vipera berus berus vipera de munte Dealul Vitelului

Tabelul 6.2.2.4. Inventarul speciilor de peşti din judeŃul Braşov Nr crt Denumirea ştiinŃifică Denumirea populară Localizare

1 Gobio uranoscopus Petroc-porcusor de vad Situl Fagaras 2 Gobio kessleri Petroc-porcusor de nisip Situl Fagaras 3 Barbus meridionalis Moioaga Situl Fagaras,Piatra Craiului,Sighisoara 4 Sabanejewia aurata Dunarita Situl Sighisoara-Tarnava Mare 5 Cottus gobio zglavoc Situl Bucegi,Ciucas,Fagaras,Piatra Craiului 6 Eudontomyzon mariae Situl Fagaras,Piatra Craiului

Tabelul 6.2.2.5. Inventarul speciilor de nevertebrate din judeŃul Braşov

Nr crt Denumirea ştiinŃifică Localizare 1 Bolbelasmus unicornus situl Sighisoara-Tarnava-Mare 2 Carabus variolosus situl Ciucas, Piatra Craiului 3 Cucujus cinnaberinus situl Bucegi 4 Cerambyx cerdo situl Sighisoara-Tarnava-Mare 5 Phryganophilus ruficollis situl Fagaras 6 Lucanus cervus situl Bucegi, Fagaras, Sighisoara-Tarnava-Mare 7 Morimus funereus situl Fagaras 8 Osmoderma eremita situl Fagaras, Sighisoara-Tarnava Mare 9 Rosalia alpina situl Bucegi,Ciucas,Tampa,Fagaras, Piatra Craiului, Postavarul

10 Rhysodes sulcatus situl Padurea Bogatii 11 Stephanopachys substriatus situl Fagaras,Postavarul 12 Vertigo genesii situl Bucegi 13 Chilostoma banaticum situl Bucegi, Fagaras, Piatra Craiului 14 Malacosoma neustria Dumbrava Vadului 15 Lasiocampa quercus Dumbrava Vadului 16 Macrothylacia rubi Dumbrava Vadului 17 Euthrix potatoria Dumbrava Vadului 18 Gastropacha populifolia Dumbrava Vadului 19 Gastropacha quercifolia Dumbrava Vadului 20 Phyllodesma tremulifolia Dumbrava Vadului 21 Odonestis pruni Dumbrava Vadului 22 Agrius convolvuli Dumbrava Vadului



172

23 Mimas tiliae Dumbrava Vadului 24 Smerinthus ocellata Dumbrava Vadului 25 Macroglossum stellatarum Dumbrava Vadului 26 Laothoe populi Dumbrava Vadului 27 Deilephila elpenor Dumbrava Vadului 28 Deilephila porcellus Dumbrava Vadului 29 Erynnis tages Dumbrava Vadului 30 Pyrgus malvae Dumbrava Vadului 31 Pyrgus armoricanus Dumbrava Vadului 32 Thymelicus sylvestris Dumbrava Vadului 33 Ochlodes faunus Dumbrava Vadului 34 Parnassius mnemosyne Dumbrava Vadului 35 Iphiclides podalirius Dumbrava Vadului 36 Papilio machaon Dumbrava Vadului 37 Anthocharis cardamines Dumbrava Vadului 38 Aporia crataegi Dumbrava Vadului 39 Pieris brassicae Dumbrava Vadului 40 Pieris rapae Dumbrava Vadului 41 Pieris napi Dumbrava Vadului 42 Pontia daplidice Dumbrava Vadului 43 Colias croceus Dumbrava Vadului 44 Colias hyale Dumbrava Vadului 45 Gonepteryx rhami Dumbrava Vadului 46 Hamearis lucina Dumbrava Vadului 47 Lycaena helle Dumbrava Vadului 48 Lycaena phlaeas Dumbrava Vadului 49 Lycaena dispar Dumbrava Vadului 50 Lycaena virgaureae Dumbrava Vadului 51 Lycaena tityrus Dumbrava Vadului 52 Callophrys rubi Dumbrava Vadului 53 Celastrina argiolus Dumbrava Vadului 54 Glaucopsyche alexis Dumbrava Vadului 55 Maculinea telejus Dumbrava Vadului 56 Plebejus idas Dumbrava Vadului 57 Plebejus argus Dumbrava Vadului 58 Plebejus argyrognomon Dumbrava Vadului 59 Aricia agestis Dumbrava Vadului 60 Polyommatus thersites Dumbrava Vadului 61 Polyommatus icarus Dumbrava Vadului 62 Meleageria bellargus Dumbrava Vadului 63 Callimorpha quadripunctaria situl Ciucas, Fagaras, Padurea Bogatii, Sighisoara-Tarnava Mare 64 Catopta thrips situl Sighisoara-Tarnava Mare 65 Colias myrmidone situl Bucegi, Lempes, Ciocas, Padurea Bogatii 66 Euphydryas maturna situl Padurea Bogatii, Sighisoara-Tarnava Mare

67 Euphydryas aurinia situl Bucegi, Fagaras, Padurea Bogatii, Prejmer, Dumbrava Vadului, Sighisoara-Tarnava Mare

68 Eriogaster catax situl Padurea Bogatii, Sighisoara-Tarnava Mare

69 Lycaena dispar situl Fagaras, Padurea Bogatii, Dumbrava Vadului, Sighisoara-Tarnava-Mare

70 Leptidea morsei situl Ciucas, Sighisoara-Tarnava-Mare 71 Lycaena helle situl Dumbrava Vadului



173

72 Maculinea teleius situl Prejmer, Dumbrava Vadului, Sighisoar 73 Nymphalis vaualbum situl Bucegi 74 Argynnis paphia Dumbrava Vadului 75 Argynnis aglaja Dumbrava Vadului 76 Argynnis laodice Dumbrava Vadului 77 Brenthis ino Dumbrava Vadului 78 Clossiana euphrosyne Dumbrava Vadului 79 Clossiana selene Dumbrava Vadului 80 Clossiana dia Dumbrava Vadului 81 Vanessa atalanta Dumbrava Vadului 82 Vanessa cardui Dumbrava Vadului 83 Vanessa io Dumbrava Vadului 84 Aglais urticae Dumbrava Vadului 85 Polygonia c-album Dumbrava Vadului 86 Nymphalis polychloros Dumbrava Vadului 87 Euphydryas aurinia Dumbrava Vadului 88 Melitaea athalia Dumbrava Vadului 89 Limenitis populi Dumbrava Vadului 90 Apatura ilia Dumbrava Vadului 91 Hipparchia fagi Dumbrava Vadului 92 Minois dryas Dumbrava Vadului 93 Aphantopus hyperanthus Dumbrava Vadului 94 Coenonympha arcania Dumbrava Vadului 95 Coenonympha glycerion Dumbrava Vadului 96 Coenonympha pamphilus Dumbrava Vadului 97 Maniola jurtina Dumbrava Vadului 98 Lasiommata megera Dumbrava Vadului 99 Melanargia galathea Dumbrava Vadului

100 Erebia medusa Dumbrava Vadului 101 Thyatira batis Dumbrava Vadului 102 Habrosyne pyritoides Dumbrava Vadului 103 Tethea or Dumbrava Vadului 104 Drepana falcataria Dumbrava Vadului 105 Cilix glaucata Dumbrava Vadului 106 Lomaspilis marginata Dumbrava Vadului 107 Macaria alternata Dumbrava Vadului 108 Macaria liturata Dumbrava Vadului 109 Chiasmia clathrata Dumbrava Vadului 110 Plagodis dolabraria Dumbrava Vadului 111 Opisthographis luteolata Dumbrava Vadului 112 Pseudopanthera macularia Dumbrava Vadului 113 Artiora evonymaria Dumbrava Vadului 114 Hypoxystis pluviaria Dumbrava Vadului 115 Selenia lunularia Dumbrava Vadului 116 Epione repandaria Dumbrava Vadului 117 Angerona prunaria Dumbrava Vadului 118 Biston betularia Dumbrava Vadului 119 Peribatodes rhomboidaria Dumbrava Vadului 120 Alcis repandata Dumbrava Vadului 121 Hypomecis roboraria Dumbrava Vadului 122 Ascotis selenaria Dumbrava Vadului



174

123 Ectropis crepuscularia Dumbrava Vadului 124 Parectopis similaria Dumbrava Vadului 125 Paradarsia consonaria Dumbrava Vadului 126 Ematurga atomaria Dumbrava Vadului 127 Cabera pusaria Dumbrava Vadului 128 Cabera exanthemata Dumbrava Vadului 129 Lomographa temerata Dumbrava Vadului 130 Campaea margaritata Dumbrava Vadului 131 Siona lineata Dumbrava Vadului 132 Perconia strigillaria Dumbrava Vadului 133 Pseudoterpna pruinata Dumbrava Vadului 134 Geometra papilionaria Dumbrava Vadului 135 Comibaena bajularia Dumbrava Vadului 136 Hemithea aestivaria Dumbrava Vadului 137 Chlorissa viridata Dumbrava Vadului 138 Cyclophora annularia Dumbrava Vadului 139 Cyclophora punctaria Dumbrava Vadului 140 Timandra comae Dumbrava Vadului 141 Scopula immorata Dumbrava Vadului 142 Scopula ornata Dumbrava Vadului 143 Scopula immutata Dumbrava Vadului 144 Scopula subpunctaria Dumbrava Vadului 145 Idaea serpentata Dumbrava Vadului 146 Idaea muricata Dumbrava Vadului 147 Idaea sylvestraria Dumbrava Vadului 148 Idaea fuscovenosa Dumbrava Vadului 149 Idaea seriata Dumbrava Vadului 150 Idaea aversta Dumbrava Vadului 151 Rhodostrophia vibicaria Dumbrava Vadului 152 Lythria purpuraria Dumbrava Vadului 153 Scotopteryx luridata Dumbrava Vadului 154 Scotopteryx chenopodiata Dumbrava Vadului 155 Xanthorhoe biriviata Dumbrava Vadului 156 Xanthorhoe fluctuata Dumbrava Vadului 157 Catarhoe cuculata Dumbrava Vadului 158 Eperrhoe hastulata Dumbrava Vadului 159 Epirrhoe tristata Dumbrava Vadului 160 Epirrhoe alternata Dumbrava Vadului 161 Costaconvexa polygrammata Dumbrava Vadului 162 Camtogramma bilineata Dumbrava Vadului 163 Cosmorhoe ocellata Dumbrava Vadului 164 Plemyria rubiginata Dumbrava Vadului 165 Colostygia pectinataria Dumbrava Vadului 166 Perizoma alchemillata Dumbrava Vadului 167 Perizoma albulata Dumbrava Vadului 168 Perizoma hydrata Dumbrava Vadului 169 Perizoma lugdunaria Dumbrava Vadului 170 Perizoma minorata Dumbrava Vadului 171 Eupithecia linariata Dumbrava Vadului 172 Eupithecia centaureata Dumbrava Vadului 173 Eupithecia virgaureata Dumbrava Vadului



175

174 Rhinophora chloerata Dumbrava Vadului 175 Anticollix sparsata Dumbrava Vadului 176 Aplocera plagiata Dumbrava Vadului 177 Odezia atrata Dumbrava Vadului 178 Hydrelia flammeolaria Dumbrava Vadului 179 Coenagrion mercuriale situl Piatra Craiului 180 Coenagrion ornatum situl Piatra Craiului 181 Cordulegaster heros situl Bucegi 182 Ophiogomphus cecilia situl Fagaras 183 Clostera anastomosis Dumbrava Vadului 184 Clostera pigra Dumbrava Vadului 185 Notodonta dromedarius Dumbrava Vadului 186 Notodonta ziczac Dumbrava Vadului 187 Drymonia dodonaea Dumbrava Vadului 188 Drymonia obliterata Dumbrava Vadului 189 Pterostoma palpina Dumbrava Vadului 190 Pheosia tremula Dumbrava Vadului 191 Pheosia gnoma Dumbrava Vadului 192 Ptilodontella cucullina Dumbrava Vadului 193 Gluphisia crenata Dumbrava Vadului 194 Phalera bucephala Dumbrava Vadului 195 Stauropus fagi Dumbrava Vadului 196 Spatalia argentina Dumbrava Vadului 197 Moma alpium Dumbrava Vadului 198 Acromicta tridens Dumbrava Vadului 199 Craniophora ligustri Dumbrava Vadului 200 Acronicta megacephala Dumbrava Vadului 201 Paracolax tristalis Dumbrava Vadului 202 Catephia alchymista Dumbrava Vadului 203 Tyta luctuosa Dumbrava Vadului 204 Catocala sponsa Dumbrava Vadului 205 Catocala elocata Dumbrava Vadului 206 Callistege mi Dumbrava Vadului 207 Euclidia glyphica Dumbrava Vadului 208 Laspeyria flexula Dumbrava Vadului 209 Hypena proboscidalis Dumbrava Vadului 210 Rivula sericealis Dumbrava Vadului 211 Colobochyla salicalis Dumbrava Vadului 212 Lamprotes c-aureum Dumbrava Vadului 213 Diachrysia chrysitis Dumbrava Vadului 214 Plusia festucae Dumbrava Vadului 215 Autographa gamma Dumbrava Vadului 216 Autographa pulchrina Dumbrava Vadului 217 Abrostola asclepiadis Dumbrava Vadului 218 Abrostala triplasia Dumbrava Vadului 219 Protodeltote pygarga Dumbrava Vadului 220 Deltote deceptoria Dumbrava Vadului 221 Emmelia trabelis Dumbrava Vadului 222 Trisateles emortualis Dumbrava Vadului 223 Cucullia umbratica Dumbrava Vadului 224 Pyrrhia umbra Dumbrava Vadului



176

225 Schinia scutosa Dumbrava Vadului 226 Heliothis viriplaca Dumbrava Vadului 227 Heliotis peltigera Dumbrava Vadului 228 Elaphria venustula Dumbrava Vadului 229 Hoplodrina octogenaria Dumbrava Vadului 230 Charanyca trigammica Dumbrava Vadului 231 Trachea atriplicis Dumbrava Vadului 232 Amphipyra pyramidae Dumbrava Vadului 233 Euplexia lucipara Dumbrava Vadului 234 Actinotia polyodon Dumbrava Vadului 235 Apamea crenata Dumbrava Vadului 236 Apamea monoglypha Dumbrava Vadului 237 Mesapamea secalis Dumbrava Vadului 238 Gortyna flavago Dumbrava Vadului 239 Oligia strigilis Dumbrava Vadului 240 Oligia versicolor Dumbrava Vadului 241 Mesogona oxalina Dumbrava Vadului 242 Allophyes oxyacanthae Dumbrava Vadului 243 Polyphanis sericata Dumbrava Vadului 244 Ipimorpha retusa Dumbrava Vadului 245 Ipimorpha subtusa Dumbrava Vadului 246 Cosmia diffinis Dumbrava Vadului 247 Cosmia trapezina Dumbrava Vadului 248 Dichonia aprilina Dumbrava Vadului 249 Ammoconia caecimacula Dumbrava Vadului 250 Eupsilia transversa Dumbrava Vadului 251 Conistra vaccinii Dumbrava Vadului 252 Agrochola circellaris Dumbrava Vadului 253 Agrochola lota Dumbrava Vadului 254 Agrochola macilenta Dumbrava Vadului 255 Agrochola litura Dumbrava Vadului 256 Xanthia aurago Dumbrava Vadului 257 Xanthia togata Dumbrava Vadului 258 Xanthia icteritia Dumbrava Vadului 259 Xanthia gilvago Dumbrava Vadului 260 Blepharita satura Dumbrava Vadului 261 Photedes minima Dumbrava Vadului 262 Lacanobia w-latinum Dumbrava Vadului 263 Laconobia oleracea Dumbrava Vadului 264 Lacanobia thalassina Dumbrava Vadului 265 Lacanobia splendens Dumbrava Vadului 266 Heliophobus reticulata Dumbrava Vadului 267 Hadena confusa Dumbrava Vadului 268 Mamestra brassicae Dumbrava Vadului 269 Melanchra persicariae Dumbrava Vadului 270 Melanchra pisi Dumbrava Vadului 271 Polia nebulosa Dumbrava Vadului 272 Mythimna turca Dumbrava Vadului 273 Mythimna albipuncta Dumbrava Vadului 274 Mythimna impura Dumbrava Vadului 275 Mythimna pallens Dumbrava Vadului



177

276 Mythimna comma Dumbrava Vadului 277 Mythimna l-album Dumbrava Vadului 278 Mythimna conigera Dumbrava Vadului 279 Mythimna ferrago Dumbrava Vadului 280 Mythimna obsoleta Dumbrava Vadului 281 Phlogophora meticulosa Dumbrava Vadului 282 Cerapteryx graminis Dumbrava Vadului 283 Tholera cespitis Dumbrava Vadului 284 Tholera decimalis Dumbrava Vadului 285 Nonagria typhae Dumbrava Vadului 286 Axylia putris Dumbrava Vadului 287 Noctua pronuba Dumbrava Vadului 288 Noctua janthina Dumbrava Vadului 289 Noctua fimbriata Dumbrava Vadului 290 Xestia c-nigrum Dumbrava Vadului 291 Diarsia brunnea Dumbrava Vadului 292 Agrotis ipsilon Dumbrava Vadului 293 Agrotis exclamationis Dumbrava Vadului 294 Agrotis segetum Dumbrava Vadului 295 Ochropleura plecta Dumbrava Vadului 296 Euxoa nigricans Dumbrava Vadului 297 Pholidoptera transsylvanica situl Bucegi, Fagaras, Piatra Craiului, Postavarul 298 Isophya costata situl Bucegi 299 Odontopodisma rubripes situl Bucegi 300 Lymantria dispar Dumbrava Vadului 301 Callitaera pudibunda Dumbrava Vadului 302 Dicallomera fascelina Dumbrava Vadului 303 Penthophera morio Dumbrava Vadului 304 Euproctis chrysorrhoea Dumbrava Vadului 305 Leucoma salicis Dumbrava Vadului 306 Arctornis l-nigrum Dumbrava Vadului 307 Meganola strigula Dumbrava Vadului 308 Bena bicol.orana Dumbrava Vadului 309 Pseudoips fagana Dumbrava Vadului 310 Earias clorana Dumbrava Vadului 311 Thaumatha senex karwajszki Dumbrava Vadului 312 Miltochrista miniata Dumbrava Vadului 313 Pelosia muscerda Dumbrava Vadului 314 Cybosia mesomella Dumbrava Vadului 315 Atlomis rubricollis Dumbrava Vadului 316 Lithosia quadra Dumbrava Vadului 317 Eilema sororcula Dumbrava Vadului 318 Eilema depressa Dumbrava Vadului 319 Eilema lurideola Dumbrava Vadului 320 Eilema complana Dumbrava Vadului 321 Spilosoma lutea Dumbrava Vadului 322 Spilosoma lubricipeda Dumbrava Vadului 323 Phragmatobia fuliginosa Dumbrava Vadului 324 Hyphantria cunea Dumbrava Vadului 325 Diacrisia sannio Dumbrava Vadului 326 Arctia caja Dumbrava Vadului



178

327 Euplagia quadripunctaria Dumbrava Vadului 328 Triodia sylvina Dumbrava Vadului 329 Nemophora degeerella Dumbrava Vadului 330 Nematopoqon swammerdamella Dumbrava Vadului 331 Adela reamurella Dumbrava Vadului 332 Cossus cossus Dumbrava Vadului 333 Megalophanes viciella Dumbrava Vadului 334 Sterrhopteryx fusca Dumbrava Vadului 335 Euplocamus anthracinalis Dumbrava Vadului 336 Agonopteryx ocellana Dumbrava Vadului 337 Carcina quercana Dumbrava Vadului 338 Yponomenta evonymella Dumbrava Vadului 339 Yponomenta vigintipunctata Dumbrava Vadului 340 Pandemis corylana Dumbrava Vadului 341 Pandemis cerasana Dumbrava Vadului 342 Pandemis heparana Dumbrava Vadului 343 Archips crataegana Dumbrava Vadului 344 Eulia ministrana Dumbrava Vadului 345 Tortrix viridana Dumbrava Vadului 346 Olethreutes arcuella Dumbrava Vadului 347 Hedya pruniana Dumbrava Vadului 348 Hedya salicella Dumbrava Vadului 349 Grapholita funebrana Dumbrava Vadului 350 Agapeta hamana Dumbrava Vadului 351 Agapeta zoegana Dumbrava Vadului 352 Adscita statices Dumbrava Vadului 353 Apoda limacodes Dumbrava Vadului 354 Calamotropha paludella Dumbrava Vadului 355 Chrysoteuchia culmella Dumbrava Vadului 356 Crambus pascuella Dumbrava Vadului 357 Crambus nemorella Dumbrava Vadului 358 Crambus perlella Dumbrava Vadului 359 Agriphila tristella Dumbrava Vadului 360 Catoptria permutatella Dumbrava Vadului 361 Thisanotia chrysonuchella Dumbrava Vadului 362 Platytes cerusella Dumbrava Vadului 363 Parapoynx stratiotata Dumbrava Vadului 364 Cataclysta lemnata Dumbrava Vadului 365 Evergestis limbata Dumbrava Vadului 366 Cynaeda dentalis Dumbrava Vadului 367 Pyrausta purpuralis Dumbrava Vadului 368 Pyrausta cespitalis Dumbrava Vadului 369 Margaritia sticticalis Dumbrava Vadului 370 Sitochroa palealis Dumbrava Vadului 371 Microstega pandalis Dumbrava Vadului 372 Eurrhyppara hortulata Dumbrava Vadului 373 Phlyctaenia coronata Dumbrava Vadului 374 Nomophila noctuella Dumbrava Vadului 375 Diasemia litterata Dumbrava Vadului 376 Pleuropyta ruralis Dumbrava Vadului 377 Pyralis regalis Dumbrava Vadului



179

378 Pyralis farinalis Dumbrava Vadului 379 Selagia argyrella Dumbrava Vadului 380 Selabria semirubella Dumbrava Vadului 381 Ephestia elutella Dumbrava Vadului

6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca

resurse genetice In conformitate cu prevederile Ord. 410/2008 al MMDD, A.P.M.Braşov - Comp. PNPSSB a eliberat la cererea societăŃilor care desfăşoară activităŃi de recoltare/capturare, achiziŃie şi comercializare de produse din fauna şi flora săbatică 28 autorizaŃii de mediu pentru următoarele specii din fauna şi flora sălbatică (conform 6.2.3.1. şi 6.2.3.2), în anul 2009.

Tabel 6.2.3.1. Specia de faună pt. care s-a eliberat autorizaŃie (denumirea ştiinŃifică şi populară a speciei capturate) persoane juridice

melci (Helix pomatia) cerb (Cervus elafus ) caprior ( Capreolus capreolus) mistret (sus scrofa) capra neagra ( Rupicapra rupicapra ) urs (Ursus arctos); pisica salbatica (Felix silvestri) ras (Lynx lynx) lup (Canis lupus) Iepure (Lepus europeus) Fazan (Phasianus colchicus) Potarniche (Perdix perdix) Cocos de munte (Tetrao urogallus) Porumbel gulerat (Columba polumbus) Gugustiuc (Streptopelia decaocto) Prepelita (coturnix coturnix) Ciocarlie de camp (Alauda arvensis) Graur (Sturnus vulgaris) Sturz de vasc (Turdus viscivorus) Stancuta (Corvus monedula) Rata mare (Anas platyrinchos) Lisita (fulica atra) Sitar de padure (Scolopax rusticola) Becatina (Gallinago gallinago) Cotofana (Pica pica) Viezure (Meles meles) Vulpe (Vulpes vulpes) Jder de copac (Martes martes) Jder de piatra (Martes foina) Diohor (Putorius putorius) Nevastuica (Mustela nivalis) Bizam (Ondatra zibetica) Gasca de vare (Anser anser rubirostris) Gaita (Garullus glandaris) Gainusa de balta (Gallinula chloropus) Cioara neagra (Corvus corone) Ierunca (Bonasia bonasia) Helmelina (Mustela erminea)



180

Tabel 6.2.3.2. Specia de floră pt. care s-a eliberat autorizaŃie(denumirea ştiinŃifică şi populară a speciei recoltate) - persoane fizice si juridice

Plante medicinale

łintaură - Centaurium umbellatum, Sunătoare - Hypericum perforatum, DegeŃică - Digitalis purpurea, Ciubotica cucului - Primula veris, Traista ciobanului - Capsela bursa-pastoris, Păpădie - Taraxacum officinale, Păducel - Crataegus monogyna, Salcâm - flori - Robinia pseudaccacia, TuriŃă mare - Leonorus cardiaca, Gălbenele - Calendula officinalis, Albăstrele - Centaurea cyanus, Mentă - Mentha piperita, Cicoare - Cichorium intybus, Şovârf - Origanum vulgare, Afin - Vaccinium myrtillus, Nuc-frunze - Juglans regia, Dud alb - Morus alba, Urzica - Urtica dioica, Scai vânăt - Eryngium planum, Coada şoricelului - Achillea millefolium, PedicuŃă - Lycopodium clavatum, Coada calului - Equisetum arvense, MuşeŃel - Matricaria chamomilla, Tei - flori - Tilia cordata, Nalbă mare - Althaea officinalis, Trei fraŃi pătaŃi - Viola tricolor, Urzică moartă galbenă- Lamium galeobdolon, SplinuŃă de pădure - Solidago virga-aurea, Salvie - Salvia officinalis, Ventrilică - Veronica officinalis, Mesteacăn - muguri şi frunze - Betula pendula, Podbal - Tussilago farfara, Plămânărică - Pulmonaria officinalis, PufuliŃă cu flori mici - Epilobium parviflorum, Soc - Sambucus nigra, Frasin - frunze - Fraxinus excelsior, CreŃişoară - Alchemilla vulgaris, Pătlagină - Plantago major, Brusture – Arctium lappa; Pelin - Arthemisia absinthum (herba), Rostopască - Chelidonium majus (herba), Lemn galben - Frangula alnus (cortex), FumariŃă - Fumaria officinallis, Sânziene - Galium verum (herba), Cătină albă - Hippophae rhamnoides (fructus), Hamei - Humulus lupulus (strotovli), Ienupăr - Juniperus communis (fructus), Talpa Gâştei - Leonurus cardiaca (herba), Troscot - Polygonum aviculare, Stejar - Quercus robur (cortex), Măceş - Rosa canina (frvctus),



181

Salcie – Salix sp. (flores), Salcie - Salix sp. (cortex), Tătăneasă - Symphytum officinale (radix), Tei - Tilia argentata (flores) , Cimbrişor - Thymus serpillum, Trifoi - Trifolium pratense (herba), Lumânărică - Verbascum phlomoides (flores), Ventrilica - Veronica officinalis (herba), Leurda -Allium ursinum Crusin – Rhamnus frangula

Fructe de padure

zmeură-Rubus idaeus, afine-Vaccinium myrthillus. fragi-Fragalia vesca, mure-Rubus fruticosus. maceşe-Rosa canina coacaze-Ribes nigrum afine roşii -Vaccinium vitisidaea oiŃe -Russula virescens porumbe -Prunus spinosa cires salbatic – Prunus avium visin salbatic – Prunus fructicosa mar paduret – Malus silvestris

Plante salbatice

Lăcrămioare, Ghiocei-Galantus nivalis, Zambile de padure- Hyacintus orientalis margarete Cetina de brad Vasc

Ciuperci

hribi-Boletus edulis, galbiori-Cantharellus cibarius, trufe- Tuber aestivum; Tuber magnatum ghebe -Armilaria mellea zbarcioci – Morchela esculenta

6.2.4. Specii deŃinute în captivitate

6.2.4.1. Grădini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau

îngrijire

La nivelul judeŃului Braşov există două amplasamente autorizate din punct de pedere al protecŃiei mediului, pentru deŃinerea în captivitate a speciilor de faună sălbatică:

A. Grădina Zoologică Braşov este amplasată pe strada Brazilor, nr.1, jud. Braşov şi a fost înfiinŃată în anul 1960. SuprafaŃa totală a amplasamentului este 10.000 mp, din care 3000 mp sunt arondaŃi pentru instalaŃii şi amenajări necesare deŃinerii exemplarelor în captivitate.

Tabel 6.2.4.2.1. Lista speciilor deŃinute în captivitate de Gradina Zoologică în anul 2009 Denumirea comuna Denumirea stiintifica Peşti exotici Cls. Actinopterygii łestoasa de Florida Trachemis scripta elegans łestoasa de uscat Testudo hermanni Pitonul tigrat Python molurus Şarpele Boa Boa constrictor Şarpele de lapte Lampropeltis triangulum



182

Gecko leopard Eublepharis macularius Gecko malaezian Cyrtodactylus pulchellus Iguana verde Iguana iguana RaŃa sălbatică Anas platyrhyncos RaŃa mută Cairinia moschata Gâsca Anser anser Lebăda neagră Cygnus atratus RaŃa Mandarin Aix galericulata RaŃa Carolina Aix sponsa Gâsca indiană Anser indicus Gâsca canadiană Branta canadensis Gâsca egipteană Alopochen aegyptiacus Călifarul roşu Tadorna ferruginea Călifarul comun Tadorna tadorna Gâsca Călugăr Branta leucopsis Lebăda mută Cygnus olor Barza albă Ciconia ciconia Porumbelul comun Columba civa Turturica Streptopelia turtur PrepeliŃa Coturnix coturnix Găina Gallus gallus Păunul indian Pavo cristatus Fazanul de vânătoare Phasianus colchicus Uliul porumbar Accipiter gentilis Acvila Ńipătoare mică Aquila pomarina Uliul şorecar Buteo buteo Canarul Serinus canaria Cinteza australiană Taeniopygia guttata Corbul Corvus corax Papagalul Rosela Platycercus elegans Peruşul Mellopsitacus undulatus Papagalul Agapornis Agapornis reoseicollis Micul Alexandru Psittacula krameri Papagalul Capra Cyanoramphus novaezelandiae Nimfa Nymphicus hollandicus Cucuveaua Athene noctua BufniŃa Bubo bubo Emu Dromaius novaehollandie StruŃul african Struthio camelus Capra domestică Capra hircus Oaia domestică Ovis aries Lama Lama glama Căpriorul Capreolus capreolus Cerbul carpatin Cervus elaphus Cerbul lopătar Dama dama MistreŃul Sus scrofa Porcul pitic Sus scrofa domestica Lupul cenuşiu Canis lupus Câinele domestic Canis familiaris Vulpea Vulpes vulpes Tigrul Panthera tigris Leul Panthera leo



183

Jaguarul Panthera onca Pisica sălbatică Felis silvestris Nurca europeană Mustela lutreola Ursul brun Ursus arctos Iepurele Oryctolagus cuniculus Calul domestic Equus caballus Măgarul Equus asinus Babuinul galben Papio cyoncephalus Babuinul imperial Papio hamadryas Marmoseta comună Callithrix jacchus Porcuşorul de Guineea Cavia porcelus Hamsterul auriu Mesocricetus auratus VeveriŃa roşie Sciurus vulgaris

B. Centrul de reabilitare “ Liberty” este amplasat în oraşul Zărneşti, extravilan, Fundătura Grădina Baorulul. SuprafaŃa totală este de 690.140 mp din care amenajări de 141520 mp pentru specia urs şi vulpe şi 9380 mp îngrădiŃi pentru specia lup.

Tabel 6.2.4.2.1. Lista speciilor deŃinute în captivitate de Centrul de reabilitare “Liberty” în anul 2009

Denumirea comună Denumirea ştiinŃifică Urs brun carpatin Ursus arctos Lup Cannis lupus Vulpe Vulpes vulpes

6.3. Starea ariilor naturale protejate

In conformitate cu Legea 5/2000 şi a H.G. 2151/2004, 1581/2005 în judeŃul Braşov sunt 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naŃionale/naturale (Piatra Craiului şi Bucegi), tabel 6.3.1.

In cea mai mare parte ariile protejate sunt stabile din punct de vedere ecologic. Pentru că rezervaŃiile se află în fond forestier, ele sunt protejate natural. Din anul 1999 Parcul NaŃional Piatra Craiului şi din 2004, Parcul Natural Bucegi, au administraŃie proprie, prin care se vor lua măsuri ferme de protejare a tuturor habitatelor aflate pe cuprinsul acestor parcuri. Un procent de 80 % din rezervaŃii sunt în administrare silvică, restul fiind în administrarea primăriilor. Conform Legii nr.57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ariile protejate din judeŃul Braşov se încadrează în următorul regim de management ( conform tabelului 6.3.1. anexat - conform IUCN):

- 1 parc naŃional - Piatra Craiului - 1 parc natural Bucegi - 14 monumente ale naturii - 14 rezervaŃii naturale - 2 arii de protecŃie avifaunistică

Tabel 6.3.1. Parcuri naŃionale Cod

naŃional Cod

european Denumire SuprafaŃă UnităŃi administrativ teritoriale Anul declarării

M 11173 Piatra Craiului 14.795

Oraşul Zărneşti, comunele Bran, Moieciu, Fundata (judeŃul Braşov),

Rucăr, Dâmbovicioara, Dragoslavele (judeŃul Argeş)

1990



184

Tabel 6.3.2. Monumente ale naturii

Cod naŃional

Cod european Denumire SuprafaŃă UnităŃi administrativ

teritoriale Anul

declarării

2.244. 14594 Locul fosilifer Ormeniş 2,84 Comuna Ormeniş 1955

2.239. 14595 Coloanele de bazalt de la Racoş 5,23 Comuna Racoş 1962

2.238. 14596 Stânca bazaltică de la Rupea 1,85 Oraşul Rupea 1954

2.241. 183587 Vulcanii Noroioşi de la Băile Homorod 2,78 Comuna Homorod 1980

2.243. 183645 Cheile Dopca 2063 Comunele Hoghiz, Racoş, ApaŃa 1980

2.240. 183685 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită 22,74 Comuna Comana 1962

2.242. 183687 Microcanionul în bazalt de la Hoghiz 109 Comuna Hoghiz 1980

2.245. 183689 Locul fosilifer Carhaga 9,33 Comuna Racoş 1962 2.246. 183690 Locul fosilifer Purcăreni 13,63 Comuna Târlungeni 1962 2.247. 183691 Peştera Bârlogul Ursului 18,22 Comunele Racoş, ApaŃa 1980 2.248. 183692 Peştera Valea CetăŃii 15,63 Comuna Râşnov 1980

Tabel 6.3.3. RezervaŃii naturale Cod

naŃional Cod

european Denumire SuprafaŃă Unitate administrativ teritorială

Anul declarării

2.252. 11157 Mlaştina Hărman 4,81 Comuna Hărman 1962 2.255. 11775 Muntele Tâmpa 203 Municipiul Braşov 1980

2.257. 11779 Pădurea BogăŃii 6330 Comunele Hoghiz, Măieruş, ApaŃa 1980

2.250. 14576 Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului 396 Comuna Şercaia-Vad, 1964

2.253. 63628 Postăvarul Muntele 1236 Municipiul Braşov, oraşul Predeal, comuna Râşnov 1980

2.251. 183836 Dealul CetăŃii - Lempeş 366 Comunele Sânpetru, Hărman 1962

2.254. 183837 Cotul Turzunului 399 Comunele Hoghiz, Racoş 1980

2.256. 183838 Stejerişul Mare 293 Municipiul Braşov 1980

2.258. 183839 Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer

356 Comunele Prejmer, Hărman 1962

B.1. Complexul Geologic Racoşul de Jos

95 Comuna Racoşul de Jos 2006

IV.11. Holbav 4,1 Comuna Holbav 2005 IV.12. Peştera Comana 42 Comuna Comana 2005

IV.31. Dealul Ciocaş – Dealul ViŃelului* 977

Comuna Ariuşd (judeŃul Covasna), Harman-Podul Oltului (judeŃul Braşov)

2005



185

Tabel 6.3.4. Parcuri naturale Cod

naŃional Cod

european Denumire SuprafaŃă UnităŃi administrativ teritoriale Anul declarării

H 20678 Bucegi 32.663

Oraşele Comarnic, Sinaia, Buşteni (judeŃul Prahova), comunele Râşnov, Bran, Moieciu (judeŃul Braşov), Moroieni (judeŃul DâmboviŃa)

1990

Tabel 6.3.5. Zone umede de importanŃă internaŃională (situri Ramsar)

Cod naŃional

Cod Ramsar Denumire SuprafaŃă UnităŃi administrativ

teritoriale Anul

declarării

VI.10. 1605 Complexul piscicol DumbrăviŃa 414 DumbrăviŃa , Halchiu (judeŃul

Braşov) 2006

Tabel 6.3.6. Arii de protecŃie specială avifaunistică

Cod naŃional


teritoriale Anul

declarării

VI.10. “Complexul Piscicol DumbrăviŃa” 414 DumbrăviŃa, Halchiu 2005

VI.11. Rotbav 42 Rotbav 2005 Arii naturale protejate incluse în arii protejate mai mari şi încadrate în alte categorii de clasificare:

Tabel 6.3.7. Monumente ale naturii Cod

naŃional Cod

european Denumire SuprafaŃă UnităŃi administrativ teritoriale

Anul declarării

Parcul NaŃional Piatra Craiului 2.249. 183693 Peştera Liliecilor 4,78 Comuna Moieciu 1980 2.237. 183695 Cheile Zărneşilor 118 Comuna Zarnesti 1938 Parcul Natural Bucegi

2.235. 14590 Locul fosilifer de la Vama Strunga* 0,77

Comunele Moeciu, (judeŃul Braşov), Moroieni (judeŃul DâmboviŃa)

1980

Tabel 6.3.8. RezervaŃii naturale

Cod naŃional


teritoriale Anul

declarării Parcul Natural Bucegi

2.234. 9376 Bucegi (Abruptul Bucşoiu, Mălăeşti, Gaura) 1.717

Comunele Râşnov, Bran 1926

* = arii naturale protejate situate pe teritoriul mai multor judeŃe

- monumente ale naturii al cărui scop este proŃectia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare ecologică, ştiinŃifică, peisagistică deosebite( 14 arii naturale protejate care corespund categoriei III IUCN)

- rezervaŃii naturale în care se protejează habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, geologic, speologic, paleontologic, pedologic (14 arii naturale protejate se incadrează în această categorie ). Ele corespund categoriei IV IUCN.



186

- arii de proŃectie specială avifaunistică în care se conservă habitatele specifice, desemnate pentru protecŃia speciilor de păsări migratoare sălbatice ( 2 arii avifaunistice).

- parcuri naturale care au ca scop protejarea şi conservarea unor ansambluri peisagistice. La această poziŃie se incadrează Parcul Natural Piatra Craiului şi Parcul Natural Bucegi. Parcurile corespund categoriilor II si V IUCN.

Custodie Din 2004, APM Braşov a primit solicitări şi a emis acte de custodie pentru 12 arii

naturale protejate, conform tabelului 6.3.9., la care se adaugă administraŃia celor două parcuri (Parcul Natural Bucegi şi Parcul NaŃional Piatra Craiului )

Tabel 6.3.9. Arii protejate – custodie

Nr. crt.

Denumirea ariei naturale protejate dată in custodie

Nr.contractului de custodie şi data

Custodele ariei naturale protejate

SuprafeŃe ha

1. POIANA CU NARCISE 1500/03.06.2004 RNP-DIRECłIA SILVICĂ BRAŞOV 394,9

2. Dl.CETĂłII LEMPEŞ 1501/ 03.06.2004 RNP-DIRECłIA SILVICĂ BRAŞOV 274,5

3. PEŞTERA COMANA 6349/15.09.2004 CLUBUL SPEOLOGIC SILEX 41,5

4. CHEILE DOPCA 6350/ 15.06.2004 ASOCIAłIA ECOLOGICA MILENIUL III 4

5. PĂDUREA ŞI MLAŞTINILE EUTROFE- PREJMER 7870/ 24.11.2004 RNP-DIRECłIA SILVICĂ

BRAŞOV 252

6. „COMPLEXUL PISCICOL DUMBRĂVIłA” 9753/02.03.2006

SC.DORIPESCO SA SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNA-Sucursala Braşov

413,5

7. PUNCTUL FOSILIFER CARHAGA 10140/02.03.2006

AsociaŃia pentru Integrare socială şi ProtecŃia Mediului „FEED-BACK”

1,6

8. COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOŞ 10142/02.03.2006

AsociaŃia pentru Integrare socială şi ProtecŃia Mediului „FEED-BACK

1,1

9. PUNCTUL FOSILIFER ORMENIŞ 10141/02.03.2006

AsociaŃia pentru Integrare socială şi ProtecŃia Mediului „FEED-BACK

4

10. PUNCTUL FOSILIFER PURCĂRENI 3015/12.05.2006 Pers.fizica Dragoi Lauras

Ion 0,2

11. ARIA DE PROTECARIA DE PROTECłIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ ROTBAV

10695/02.11.2007 AJPS Braşov 42

12. DEALUL VIłELULUI-DEALUL CIOCAŞ

Acordat de ARPM Sibiu in data de 17.08.2007

APM Covasna 101,9

13. PARCUL NAłIONAL PIATRA CRAIULUI 7806

14. PARCUL NATURAL BUCEGI 7958 Situl Ramsar - Complexul Piscicol DumbrăviŃa a fost declarat – Sit Ramsar - în

data de 2 februarie 2006, cu o suprafaŃă de 414 ha.



187

6.5. Starea pădurilor 6.5.1. Fondul forestier Fondul forestier reprezintă pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care

servesc nevoilor de cultură, producŃie ori administrare silvică, iazurile, albiile pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum şi terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condiŃiile legii. Sunt considerate păduri, în sensul Codului silvic şi sunt cuprinse în fondul forestier naŃional, terenurile acoperite cu vegetaŃie forestieră cu o suprafaŃă mai mare de 0,25 hectare. Fondul forestier în judeŃul Braşov este administrat de:

- DirecŃia Silvică Braşov care administrează fondul forestier în proprietatea statului român şi aparŃinând altor proprietari (primării, composesorate, şcoli, biserici, etc.);

- Ocoale Silvice private (10 ocoale), care administrează fond forestier proprietate publică aparŃinând primăriilor, persoane juridice, persoanelor fizice;

- de persoane fizice şi juridice.

Tabel 6.5.1.1. Fondul forestier Privat Stat Fond forestier (ha)

175.207 29.116 Sursa de date: Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare

6.5.2. FuncŃia economică a pădurilor

Pădurile îndeplinesc pe lângă funcŃia economică şi o funcŃie ecologică şi socială.

Pentru a realiza aceste funcŃii, suprafaŃa pădurilor este încadrată în 2 grupe funcŃionale: - grupa I funcŃională - păduri cu rol de protecŃie şi producŃie; - grupa II funcŃională - păduri cu rol de producŃie.

Pentru ca arboretele să îndeplinească în principal funcŃia de protecŃie şi în secundar cea de producŃie, se aplică măsuri speciale de gospodărire, cum ar fi: perioadă mai lungă de regenerare, număr sporit de intervenŃii în exploatare, cu intensităŃi pentru obŃinerea unor arborete cu structuri diversificate, interzicerea totală a exploatării lemnului.

Arboretele încadrat în grupa de producŃie au în principal rolul de a produce lemn în dimensiuni mari şi de calitate superioară, într-o gamă cât mai variată de sortimente. Atât din arboretele cu rol de protecŃie şi producŃie, cât şi din arboretele cu rol de producŃie se obŃine masă lemnoasă valorificabilă, respectiv buştean şi lemn de foc.

Principalele specii de arbori ce se recoltează prin tăieri sunt răşinoasele (molid, brad, pin), fagul şi alte foiase (paltin, frasin, mesteacăn).

Pădurile ocupă o suprafaŃă totală de 175.320,9 ha, din care 36 % reprezintă păduri de protecŃie în grupa I, iar 64 % sunt păduri de producŃie şi protecŃie incluse în grupa II-a funcŃională.

36%

64%

Paduri cu functiispeciale de protectie

Paduri cu functiispeciale de protectie siproductie

Fig. 6.5.2.1. Încadrarea pădurilor în grupa funcŃională, în 2009, în judeŃul Braşov



188

Valorificarea masei lemnoase reprezintă o sursă importantă de venituri, în acelaşi timp constituie şi o necesitate pentru asigurarea energiei termice în zonele rurale.

Masa lemnoasă vândută a fost 530,7 mii mc în valoare de 44.969,78 mii lei. Total cifră de afaceri a unităŃilor silvice private 48.032,29 mii lei.

6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic Masa lemnoasă pusă în circuitul economic, în anul 2009 de către DirecŃia Silvică

Braşov şi Ocoalele silvice private a fost de 612,5 mii mc, din care: � Răşinoase 217,7 mii mc; � Fag 286,1 mii mc; � Stejar 55,6 mii mc; � Diverse specii tari 45,6 mii mc; � Diverse specii moi 7,5 mii mc.

6.5.4. DistribuŃia pădurilor după principalele forme de relief

Tabel 6.5.4.1. DistribuŃia suprafeŃelor de pădure după formele de relief JudeŃ Zona de munte (%) Zona de deal (%) Zona de câmpie (%) Braşov 31,31 66,00 2,69 Sursa de date: Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare, DirecŃia Silvică Braşov

6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor Prin sistemul de monitorig

forestier se înregistrează atât vătămări fiziologice (defolierea şi decolorarea frunzişului din coroana arborilor) cât şi vătămări fizice cauzate de factori biotici (vânat, animale domestice, insecte, ciuperci), abiotici (vânt, zăpadă, geruri, grindină) şi antropici (cojiri, cioplaje, rezinaj, vătămări de exploatare).

Pe linia stării de sănătate, în 2009, nu au fost probleme deosebite privind atacul de dăunători ai pădurii, nu a fost cazul de acŃiuni de combatere ci numai de acŃiuni de supraveghere şi depistare a potenŃialilor dăunători.

Fenomenul de uscare, în anul 2009, se prezintă astfel: o din pădurile de cvercinee 191 ha sunt afectate de uscare, din care 0,6 mii mc

reprezentând gradul I de intensitate; o din pădurile de răşinoase 466 ha sunt afectate de uscare, din care 1,3 mii mc

reprezentând gradul I de intensitate; În unele zone montane, s-au identificat atacuri de insecte sp. Ipidae. Starea generală a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring forestier se

estimează ca fiind bună. 6.5.6. SuprafeŃele din fondul forestier naŃional parcurse cu tăieri Gospodărirea intensivă, raŃională şi în spiritul dezvoltării durabile a pădurilor,

impune adoptarea unei game largi de tratamente, dând prioritate celor bazate pe

Fig. 6.5.5.1. Pădure din judeŃul Braşov



189

regenerarea naturală, capabilă să contribuie în cea mai mare măsură la promovarea speciilor autohtone valoroase.

În funcŃie de realitatea din teren, aspectul, vârsta, compoziŃia, consistenŃa şi funcŃiile pe care le îndeplineşte arboretul, se stabileşte lucrarea ce urmează a fi efectuată aceasta fiind conformă cu planul decenal de lucrări prevăzute în amenajamentele silvice.

Pentru regimul codru (cel mai frecvent), se deosebesc trei categorii mari de lucrări: a. Lucrări de îngrijire (pentru păduri tinere): degajări, curăŃiri, rărituri, igienă. b. Tratamente silvice (pentru păduri cu vârste mari): tăieri rase, tăieri succesive,

tăieri progresive, tăieri de conservare, codru grădinărit, codru cvasigrădinărit; c. Lucrări de regenerare Lucrările pentru tăierile de igienă, tăierile accidentale şi de îngrijire presupun

parcurgerea unei suprafeŃe mari şi extragerea unei cantităŃi de masă lemnoasă mică şi calitativ inferioară.

În anul 2009, suprafaŃa din fondul forestier parcursă cu tăieri, a fost de 3.815 ha.

6.5.7. Zone cu deficit de vegetaŃie forestieră şi disponibilităŃi de împădurire

Zonele cu deficit de vegetaŃie forestieră sunt localizate în partea de nord a judeŃului, DirecŃia Silvică Braşov având disponibilitatea şi capacitatea de preluare şi împădurire a tuturor terenurilor care nu mai sunt apte pentru producŃia agricolă.

În cursul anului 2009, s-au efectuat lucrări de împădurire pe suprafeŃe de 339 ha, aceste lucrări fiind de completare a regenerărilor naturale existente şi a pierderilor în plantaŃiile efectuate în anii precedenŃi.

La majoritatea Ocoalelor Silvice nu există zone cu deficit de vegetaŃie forestieră ce necesită lucrări de împăduirire.

6.5.8. SuprafeŃele de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări În anul 2009, au fost scoase temporar din fondul forestier 0,425 ha şi definitiv 0,041

ha. 6.5.9. SuprafeŃe de pădure regenerate în anul 2009 O atenŃie deosebită în cadrul lucrărilor prevăzute în amenajamentele silvice se

acordă lucrărilor de împădurire şi regenerare naturală a arboretelor. Asigurarea permanenŃei vegetaŃiei lemnoase în fondul forestier se realizează prin două metode şi anume regenerarea naturală prin aplicarea tratamentelor de lungă durată sau prin împădurirea artificială a terenurilor în care s-au aplicat tăieri rase sau în terenurile fără vegetaŃie forestieră.

Astfel în anul 2009, s-au regenerat 782 ha din care 455 ha răşinoase şi 327 ha foioase. Din acest total 499 ha sunt regenerate natural şi 283 au fost împădurite.

6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului Una din acŃiunile cu un impact negativ asupra fondului forestier este tăierea ilegală

a masei lemnoase. La nivelul pădurilor private sunt suprafeŃe tăiate mai ales acolo unde administraŃia

publică locală nu a intervenit ca autoritate în favoarea organizării administraŃiei şi mai ales a pazei pădurilor private.

La nivelul pădurilor statului există un impact cronic de presiune asupra fondului forestier în zona trupurilor de pădure accesibile dinspre intravilanul localitaŃilor din regiunea deluroasa (mai ales).



190

Pentru prevenirea şi combaterea stării de infracŃionalitate din fondul forestier au fost organizate acŃiuni de control al circulaŃiei materialului lemnos, prin colaborare între personalul silvic din cadrul I.T.R.S.V. Braşov, al DirecŃiei Silvice Braşov şi organele de poliŃie şi jandarmerie. Aceste acŃiuni au redus considerabil fenomenul tăierilor ilegale de păduri, fără a reuşi să-l stopeze în totalitate.

În cursul anului 2009, s-au înregistrat 15 infracŃiuni cu un volum tăiat ilegal de 161 mc (valoare de 33854 lei) şi un număr de 149 contravenŃii cu un volum de 143 mc tăiat ilegal (valoare de 18755 lei).

Sensibilizarea publicului s-a realizat prin: - acŃiuni de propagandă silvică pentru formarea unei conştiinŃe forestiere: cu

elevii în şcoli, cu populaŃia din zona respectivă; - acŃiuni în cadrul „Lunii pădurii” (15 martie – 15 aprilie); - panouri publicitare cu citate care să reflecte importanŃa pădurii în viaŃa

omului, amplasate în cele mai frecventate locuri; - executarea de patrulări zilnice; - măsuri de sancŃionare împotriva celor care au încălcat legislaŃia silvică.

6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Toate lucrările executate de ocoalele silvice au fost în conformitate cu prevederile

amenajamentelor silvice şi ale legislaŃiei în vigoare, fară a afecta în mod semnificativ condiŃiile naturale.

Pădurea contribuie la formarea şi conservarea mediului dar, ea însăşi, în lumea de astăzi, are nevoie permanentă de ocrotire din partea omului pentru a-şi exercita în bune condiŃii funcŃiile legate de mediu. Acest lucru este legat de multifuncŃionalitatea pădurii, de faptul că ea este nu numai parte a mediului, dar şi producătoare de resurse economice, în primul rând de lemn. CerinŃele faŃă de acest produs al pădurii sunt în continuă creştere.

Pe lângă funcŃia economică, pădurile îndeplinesc şi o importantă funcŃie socială şi ecologică, astfel pentru o mai bună protejare a mediului înconjurător arboretele au rol de protecŃie cu următoarele funcŃii prioritare:

- protecŃia surselor de apă minerală (Zizin) unde se execută doar tăieri speciale de conservare şi tăieri de igienă;

- arborete ce protejează versanŃii direcŃi ai lacului de acumulare Târlung, ce includ păduri cu funcŃii speciale de protecŃie pentru care se admit doar tratamente cu perioadă lungă de regenerare (30 ani);

- arborete situaŃi pe versanŃii râurilor ăi pâraielor în amonte de construcŃiile hidrotehnice, pentru care se admit tratamente cu perioadă lungă de regenerare, dar şi cu perioadă normală (20 ani), dar cu impunerea unor restricŃii speciale de aplicare;

- arborete şi păduri ce au ca obiectiv protejarea solurilor expuse eroziunii şi degradării situate pe inclinări mai mari de 30 grade şi în care se execută doar tăieri speciale de conservare şi tăieri de igienă;

- păduri pentru protecŃia golului alpin în care se execută doar tăieri speciale de conservare şi tăieri de igienă;

- păduri situate de-a lungul şoselelor turistice de importanŃă deosebită (Ploieşti-Braşov, Braşov-Sighişoara, Braşov-Piteşti, Braşov-Vălenii de Munte, etc.) în care se execută tăieri speciale de conservare şi tăieri de igienă;

- păduri cu rol de protecŃie şi agrement, pentru care se aplică tratamente cu perioadă lungă de regenerare şi intensităŃi mici de tăiere;

- rezervaŃii naturale ce cuprind păduri cu funcŃii speciale pentru ocrotirea naturii şi în care sunt interzise orice fel de exploatări de masă lemnoasă;

- zone de pădure destinate protecŃiei unor specii de vânat (cocoş de munte) şi în care se execută tăieri speciale de conservare şi tăieri de igienă;

- arborete stabilite ca rezervaŃie de seminŃe şi conservarea genofondului forestier în care se execută tăieri speciale de conservare şi tăieri de igienă.



191

6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităŃii

Datorită diversităŃii formelor de relief, a faptului că pe teritoriul judeŃului Braşov se intersectează 2 regiuni biogeografice europene (continentală şi alpină), biodiversitatea acestui areal este extrem de variată. Acest fapt atrage, inevitabil, interesul populaŃiei asupra naturii atât sub aspect recreativ cât şi socio-economic. CivilizaŃia şi-a lăsat puternic amprenta asupra capitalului natural, ajungînd să ducă la modificări ale cadrului natural. In cursul anului 2009 biodiversitatea a fost ameninŃată de acŃiuni distructive ale activităŃilor umane, ameninŃări care pot fi clasificate în:

1. ameninŃări directe: pierderi sau distrugeri de habitate ca urmare a unor activităŃi umane:

- exploatări forestiere, activităŃi economice (exploatări miniere-cariere). - suprapăşunatul in zonele montane Bucegi, Făgăras - construcŃii ilegale in zone protejate( ex: BălŃile Rotbav, Piatra Craiului) - braconaj

2. ameninŃări indirecte: - turismul necontrolat are ca efect prezenŃa deşeurilor de toate tipurile în

zonele naturale, pe cursuri de râuri şi lacuri (DumbrăviŃa), camparea dezorganizată,

- arderea miriştilor - comerŃul ilegal cu specii rare şi ameninŃate de plante (narcise -

provenite din Poiana cu narcise)

6.7. Biosecuritatea Conform Legii nr. 214/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 49/2000, privind regimul de obŃinere, testare, utilizare, comercializare a organismelor modificate genetic, şi ale Ordinului M.A.P.A.M. nr. 462/ 2003, privind evidenŃa agenŃilor economici care cultivă plante modificate genetic, DirecŃia Agricolă si Dezvoltare Rurala Braşov a monitorizat activitatea de productie a operatorului prin DeclaraŃiile de semănat şi recoltat (Anexele 1,2) s-a impus Ńinerea Registrului plantelor modificate genetic la nivelul producătorului, etichetarea în magazie a producŃiei şi a seminŃei, deasemenea, operatorul a fost instruit ca la valorificare, actele să fie emise cu specificarea: PRODUS MODIFICAT GENETIC.

În anul 2009, pe raza judeŃului Braşov nu au fost identificaŃi cultivatori sau procesatori de plante modificate genetic.

Concluzii

CondiŃiile fizico-geografice reflectă marea varietate a lumii vegetale şi animale

aspect edificat de către numeroase studii ştiinŃifice care au dus la declararea în judeŃul Braşov a unui număr important de arii naturale protejate.

Starea de sănătate a pădurilor este evaluată prin sistemul de monitoring forestier (suprafeŃe afectate de fenomenul de uscare, pe stadii şi compoziŃie, suprafeŃe afectate de delicte silvice, incendii, păşunat ilegal). În anul 2009, se poate considera că în general starea de sănătate a pădurilor a fost bună - nu s-au înregistrat atacuri masive de dăunători.

În vederea stopării tăierilor ilegale de masă lemnoasă în anul 2009, personalul silvic, însoŃit de organele de poliŃie şi jandarmerie, au efectuat controale de fond forestier, controale la instalaŃiile de debitat material lemnos şi controale privind circulaŃia materialelor lemnoase.



192

Pădurea creează un microclimat specific care duce la diminuarea şi modelarea extremelor climatice şi creează o ambianŃă favorabilă pentru muncă şi recreerea oamenilor. Un teren neîmpădurit este supus degradării continue. În schimb, versanŃii împăduriŃi, nu numai că schimbă total înfăŃişarea locului, dar au un rol important în filtrarea apelor.



193

Capitolul 7. DEŞEURI

7.1. Date generale Deşeu - orice substanŃă sau orice obiect din categoriile stabilite în anexa IB, din

Legea 426/2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, pe care deŃinătorul le aruncă, are intenŃia sau obligaŃia de a le arunca.(modificată şi completată de OUG nr.61/2006 şi Legea nr.27/2007).

7.2.Deşeurile municipale

7.2.1. CantităŃi şi compoziŃie

Deşeurile municipale şi asimilabile celor menajere sunt deşeurile menajere generate în gospodăriile populaŃiei, în unităŃi economico-sociale, deşeurile din pieŃe şi grădini, deşeurile stradale, deşeurile din construcŃii si demolări şi nămolurile de la staŃiile de epurare ale apelor uzate oraşeneşti.

Gestionarea deşeurilor municipale (colectare, transport, valorificare si eliminare), este realizată prin intermediul firmelor de salubritate şi a serviciilor specializate ale primăriilor locale.

Cantitatea şi calitatea deşeurilor urbane şi rurale diferă de la o localitate la alta, în funcŃie de numărul de locuitori, dezvoltarea şi structura economică, dezvoltarea urbană etc., parcuri, zone de agrement şi recreere, etc.

La nivelul anului 2009, din datele prezentate de agenŃii de salubritate, cantităŃile de deşeuri municipale generate în mediul urban şi în zona rurală limitrofă oraşelor din judeŃul Braşov, depozitate în depozitele urbane cuprinse în HG 349/2005, sunt:

Tabel 7.2.1.1. Deşeurile colectate de agenŃii de salubritate din judeŃul BraŃov

Deşeuri colectate Cantitatea colectată în anul 2008 (tone)

Cantitatea colectată în anul 2009 (tone)

Deşeuri menajere colectate de la populaŃie

58056,645 121120

Deşeuri menajere colectate de la agenŃi economici

59184,73 41391

Sticlă 275,89 170 Hârtie/carton 4646,156 3733 Plastic 314,118 168

Deşeuri menajere şi asimilabile colectate separat Metal 1,2 0,4 Deşeuri voluminoase 789,95 86 Deşeuri din construcŃii şi demolări 15445,32 11197 Total deşeuri municipale colectate 202945,119 227828,4

Au mai fost colectate şi următoarele cantităŃi de deşeuri:

- deşeuri biodegradabile – 1008 tone/an; - deşeuri din parcuri şi grădini – 270 tone/an; - deşeuri din piete – 8517 tone/an; - deşeuri stradale – 39774 tone/an.



194

Operatorii de salubritate care au depozitat deşeuri municipale la depozitul ecologic Fin-Eco Braşov , în anul 2009 au fost: SC Comprest SA, SC Cibin RL, SC Urban SRL, SC Vadel Onu SRL, SC Vectra Service SRL.

Cantitatea de deşeuri reciclată este reprezentată de PET-uri, alte mase plastice, hârtie, carton.

CompoziŃia deşeurilor (%): Din raportările făcute de agenŃii economici colectori din judeŃ, rezultă următoarea compoziŃie a deşeurilor menajere din mediul urban:

Tabel 7.2.1.2. CompoziŃia medie a deşeurilor menajere, în mediul urban (%)

Total, din care % Hârtie Plastic Sticlă Lemn Metal Biodegradabile Altele

100 11 8 6 3 3 53 16

Fig. 7.2.1.1. CompoziŃia medie a deşeurilor menajere în mediul urban

Pentru mediul rural compoziŃia deşeurilor menajere diferă astfel: Tabel 7.2.1.3. CompoziŃia medie a deşeurilor menajere, în mediul rural (%)

Total, din care % Hârtie Plastic Sticlă Lemn Metal Biodegradabile Altele

100 7 8 4 4 2 67 8

Se poate afirma că o mare parte din componentele deşeurilor municipale reprezintă materialele reciclabile care nu se recuperează ci se elimină. Prin depozitare se pierd astfel mari cantităŃi de materii prime secundare şi resurse energetice.

7.2.2. Deşeurile biodegradabile

Deşeurile biodegradabile sunt deşeurile care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare sau de grădină, hârtia, carton,textile si lemn.

Biodeşeurile sunt deşeuri biodegradabile solide. Ele conŃin deşeuri alimentare, deşeuri verzi sau menajere, deşeuri de grădină, hârtie şi cartoane. Colectarea selectivă a biodeşeurilor permite obŃinerea unui material valorificabil prin compostare şi producerea unui material de calitate(compost), în instalaŃiile ce urmează a fi amenajate prin proiectele Phare CES, aflate in derulare.În acest mod se pot scoate din fluxul de deşeuri către depozite, până la 10000 de tone pe an.

Deşeurile rezultate din cantine, restaurante şi complexe comerciale, pot fi colectate şi compostate. Prin extindere şi nămolurile rezultate din staŃiile de epurare care corespund unor criterii de calitate stabilite, pot fi asimilate ca biodeşeuri şi valorificate după compostare. Gestionarea deşeurilor biodegradabile se face concomitent cu implementarea unor măsuri care se referă la reducerea cantităŃilor de deşeuri biodegradabile prin



195

reciclarea unor cantităŃi cât mai mari de deşeuri de hârtie/carton şi textile şi separarea fracŃiei biodegradabile din unele categorii de deşeuri municipale încă din faza de pre-colectare şi colectare.

Deşeurile biodegradabile mai pot fi utilizate ca material intermediar in acoperirea depozitelor sau sub formă de combustibil alternativ. Reducerea cantităŃilor de deşeuri biodegradabile este necesară având în vedere reducerea capacităŃilor de depozitare din depozitele de deşeuri municipale, astfel încât,cantitatea de deşeuri biodegradabile să fie de 75% din cantitatea totală (exprimată gravimetric) produsă în anul 1995 în judeŃ, până la data de 16 iulie 2010.

Prin măsuri de refolosire a deşeurilor alimentare şi de grădină generate în mediul rural(atât în zonele acoperite cât şi în cele neacoperite) se mai pot scoate din fluxul deşeurilor cantităti cuprinse între 10000 de tone în 2010 şi 11300 de tone în 2013. Dacă măsurile de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor de ambalaje îşi ating Ńintele stabilite, sunt scoase din fluxul deşeurilor către depozite, cantităŃi de deşeuri biodegradabile(în special hârtie, carton şi lemn) de cca. 33000 de tone în 2010 şi 39000 de tone în 2013.

Cu toate că în anul 2009 s-au realizat investiŃii în ce priveşte numărul -de europubele şi eurocontainere de 1,1 mc, în unele raportări ale serviciilor de salubritate, deşeurile biodegradabile nu sunt evidenŃiate separat.

7.2.3. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

Până în prezent, în judeŃul Braşov nu a fost încă implementată colectarea separată a deşeurilor menajere periculoase.

In Planul de Gestionare a Deşeurilor, judeŃul Braşov, sunt amintite mai multe opŃiuni pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării. Aceasta poate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor maşini speciale, care va circula conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători. In judeŃul Braşov, doar pentru deşeurile de echipamente electronice şi electronice se foloseste deja aceasta metoda de colectare, atât de la populaŃie cât şi de la unităŃi economice. Datorită conŃinutului de materiale şi/sau substanŃe periculoase a acestor tipuri de deşeuri, potenŃialul de contaminare a deşeurilor menajere, respectiv a depozitului unde acestea ajung, dacă sunt colectate în amestec cu deşeurile menajere este foarte ridicat. De aceea este absolut necesară colectarea separată a acestor tipuri de deşeuri, indiferent de dimensiunile lor.

Din deşeurile municipale, cantitatea estimată de deşeuri periculoase a fost estimată la 1139,14 tone.

Tratarea şi eliminarea deşeurilor municipale periculoase s-a realizat numai în instalaŃii autorizate în acest scop.

7.2.4.Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

În municipiul Braşov şi în alte localităŃi ale judeŃului, funcŃionează mai multe societăŃi autorizate să desfăşoare activitaŃi de colectare deşeuri metalice şi nemetalice, deşeuri de mase plastice, deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Aceste activităŃi vin în sprijinul minimizării cantităŃilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare finală.

Prin colectarea selectivă a deşeurilor, organizată prin programe pilot la nivelul municipiului Braşov, Făgăraş, Codlea, Săcele, Rupea şi Râşnov materialele reciclabile din deşeurile municipale provenite de la populaŃie şi agenŃi economici, au fost recuperate înainte de a fi depozitate final.

Din cantitatea totală de deşeuri de ambalaje colectate selectiv în cadrul programelor pilot de colectare in anul 2009-1056,896 tone, cantitatile colectate pe fiecare material component sunt:



196

Tabel 7.2.4.1. Deşeuri colectate selectiv prin programe pilot Deşeuri colectate selectiv prin programe pilot Hârtie şi carton Sticlă Plastic PET Metal

2009 760,091 152,48 41,207 102,718 0,400

Tratarea şi valorificarea acestot tipuri de deşeu, se face prin agenŃi economici autorizati care deŃin instalaŃii de valorificare: în judeŃul Braşov, pentru hârtie şi caton la SC ECOPAPER SA Zarnesti, pentru PET si plastic(LD-PE, HD-PE) – SC Multiplast SRL, Sacele.

7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale

Eliminarea deşeurilor municipale se face prin depozitarea acestora în depozite amenajate.

La nivelul judeŃului nu există un incinerator autorizat destinat incinerării deşeurilor municipale. Rampa ecologică Fin Eco a municipiului Braşov administrată de SC Comprest SA, cu o suprafaŃă de depozitare de 28 ha şi o capacitate de 25.500.000 mc, a preluat deşeurile municipale şi asimilabile de la localităŃile arondate: Braşov, Predeal, Săcele, Codlea, Râşnov, Zărneşti, Cristian, Bod, Feldioara, Hărman, Sânpetru, Târlungeni, Bran, Moeciu şi Ghimbav.

CantităŃile de deşeuri municipale depozitate în depozitele urbane cuprinse în HG 349/2005, la nivelul anului 2009 sunt:

Tabel 7.2.5.1. CantităŃile de deşeuri municipale depozitate în depozitele urbane

Denumire depozit CantităŃi depozitate în anul 2009 (tone)

PopulaŃia urbană şi rurală (nr. loc) stabilă până la 16 iulie 2009

PopulaŃia urbană şi rurală (nr. loc) stabilă după 16 iulie 2009

Depozit ecologic zonal Braşov

212008,4 U = 355730 R = 45651 Total = 401381

U = 425999 R = 122876 Total = 404.661 (inclusă populaŃia mun. Codlea)

Depozitul Codlea 3299-6 luni U= 24618 Depozitul Victoria 2150-6 luni U = 8784

Depozitul Rupea 10367 U = 3365 Rural = 2286 Total = 5651

U=14465 Rural= 34129 Total= 48564 (inclusa populatia mun Victoria)

Total general 227828,4 Total populaŃie = 440434 Total populaŃie = 597439

7.3. Deşeuri de producŃie

7.3.1. Generarea deşeurilor de producŃie (periculoase şi nepericuloase)

Din centralizarea datelor raportate de principalii generatori de deşeuri industriale,

deşeurile periculoase au fost în cantitate de 1782.948 tone. În decursul anului 2008, s-a manifestat din partea acestor agenŃi o preocupare permanentă în vederea eliminării acestor tipuri de deşeuri cu societăŃi autorizate.

Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate de agenŃii economici din judeŃ sunt: baterii şi acumulatori uzaŃi – 68,214 tone, ulei uzat - 430,643 tone, zgură şi cenuşă – 5689,067 tone

Deşeurile periculoase (ulei uzat, deşeuri de textile contaminate, plastic contaminat, şlamuri, reziduuri petroliere, etc), au fost colectate de firme specializate cu preluarea şi



197

transportul acestor tipuri de deşeuri şi eliminate in procent mare prin co-incinerare la societatea SC LAFARGE CIMENT ROMANIA SA – Hoghiz.

7.3.2. Gestionarea deseurilor de productie(periculoase si nepericuloase)

Cantitatea de deşeuri monitorizată la APM Braşov în anul 2009 a deşeurilor nepericuloase şi periculoase provenite din producŃie este exprimată mai jos, după cum urmează:

Tabel 7.3.2.1. Categorii de deşeuri Categorii de deşeuri Anul 2009(tone) Metalice feroase 44315,154 Metalice neferoase 5403,812 Hârtie şi carton 8101,464 Materiale plastice 1477,169 Cauciuc 577,916 Sticlă 735,201 Textile 234,533 Dejectii animaliere 17352,8 Materiale refractare 466,56 Baterii si acumulatori uzati 68,214 Ulei uzat 430,643 Zgura si cenusa 5689,067 Total cantitate colectată 84852,53

Conform legislaŃiei în vigoare şi a experienŃei europene în domeniu, deşeurile pot fi reutilizate de către agenŃii economici generatori, pot fi tratate şi reciclate sau transferate către staŃii de tratare sau către incineratoare. Deşeurile nepericuloase din producŃie au fost valorificate prin unităŃi specializate de valorificare de tip REMAT,SC ECOPAPER SA, SC SILNEF SRL, SC LAFARGE CIMENT ROMANIA SA cu punctul de lucru la Hoghiz (valorificare prin co-incinerare) sau alte unităŃi din Ńară. S-a observat o preocupare permanentă a tuturor agenŃilor economici de a găsi soluŃii de valorificare ale acestor tipuri de deşeuri care să implice în acelaşi timp şi costuri scăzute, de a inlocui tehnologiile învechite şi instalaŃiile neperformante, generatoare de mari cantităŃi de deşeuri în vederea minimizării cantităŃilor. În cursul anului 2009, MMGA a organizat impreună cu ANPM şi agenŃiile de protecŃie a mediului o anchetă statistică anuală pe bază de chestionare la care au răspuns generatorii de deşeuri industriale cât şi gestionarii de deşeuri urbane şi industriale. Aceste date se referă la cantităŃile de deşeuri gestionate în anul 2008.

7.4. Deşeuri generate de activităŃi medicale Din cantitatea totală de deşeuri generate de unităŃile sanitare, 75-90% sunt deşeuri nepericuloase, asimilabile cu cele menajere şi numai 10-25% sunt deşeuri periculoase. În cursul anului 2009, spitalele din judeŃul Braşov, au raportat la APM Braşov, o cantitate de 193,169 tone de deşeuri spitaliceşti (tăietoare, înŃepătoare şi infecŃioase), pentru care au fost încheiate contracte cu firme specializate, în vederea eliminării finale a acestor deseuri în incineratoare şi sterilizatoare autorizate, conform legislaŃiei in vigoare. La finele anului 2008, APM Brasov a autorizat funcŃionarea unui sterilizator de deşeuri medicale aparŃinând SC LG PROD SRL.



198

Pentru gestionarea deşeurilor medicale, responsabilitatea revine tuturor unităŃilor medicale care trebuie să întreprindă măsuri pentru minimizarea cantităŃii totale a deşeurilor periculoase.

7.5. Fluxuri speciale de deşeuri 7.5.1. Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje are în vedere prevenirea sau

reducerea impactului acestora asupra mediului. Se au în vedere toate ambalajele introduse pe piaŃă, indiferent de materialul din care au fost realizate şi de modul lor de utilizare în activităŃi economice, comerciale, în gospodăriile populaŃiei sau în orice alte activităŃi, precum şi toate deşeurile de ambalaje, indiferent de modul de generare. Referitor la ratele de creştere a deşeurilor de ambalaje, liniile directoare sunt:

− 7% între 2007 şi 2009; − 5% între 2010 şi 2013; − 4% între 2014-2015.

łintele privind deşeurile de ambalaje sunt şi pe tip de material, structura deşeurilor de ambalaje generate este foarte importantă. Deorece în prezent nu există măsurători nici la nivel de judet, şi nici la nivel de regiune, se utilizează structura deşeurilor de ambalaje de la nivel naŃional, şi anume:

Tabel 7.5.1.1. Structura deşeurilor de ambalaje (%) Hârtie şi carton Plastic Sticla Metale Lemn

26,90 33,00 17,90 7,40 9,90

Întrucât deşeurile de ambalaje provin atât de la populaŃie, cât şi din industrie, comerŃ şi instituŃii, calculul cantităŃilor de ambalaje pe surse de generare se face Ńinând seama de ponderea deşeurilor de ambalaje, astfel:

Tabel 7.5.1.2. Structura deşeurilor de ambalaje pe surse generatoare (%)

Deşeurile de ambalaje pe surse generatoare (%)

Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale Lemn

PopulaŃie 55 75 80 75 0 Industrie, comerŃ, instituŃii 45 25 20 25 100

Tabel 7.5.1.3. Ambalaje introduse pe piaŃă cu

produsele ambalate (tone) Deşeuri de ambalaje valorificate

(tone) Material 2006 2007 2008 2006 2007 2008

Sticlă 531,45 15,20 6,1 0,98 0 2,5 Plastic 1077,59 553,35 1293,747 458,28 161,5 599,96 Hârtie-carton 829,95 1011,44 1482,578 1696,36 733,58 3351,17 Aluminiu 0,21 12,29 11,45 0,97 0,86 0,46 OŃel 375,81 225,91 241,73 93,15 60,27 96,29 Lemn 2019,98 2381,41 3115,829 377,11 477,26 922,1 Altele 0,66 1,24 10,038 0 13,86 3,50 Total 4835,65 4200,84 6161,474 2626,85 1447,33 4977,83

Deşeurile de ambalaje toxice şi periculoase au fost eliminate la societăŃi specializate cu preluarea acestor tipuri de deşeuri, o parte fiind predate în vederea co-incinerării.



199

7.5. 2. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Echipamentele electrice şi electronice, inclusiv toate componentele, subansamblele

şi produsele consumabile, parte integrantă a echipamentului în momentul în care acestea devin deşeuri, poartă numele de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (sau DEEE).

În anul 2009 sistemul de colectare a acestui tip de deşeu s-a îmbunătaŃit prin implicarea tuturor factorilor responsabili cu gestionarea lui.

Totodată, primăriile din judeŃ au încheiat contracte cu societăŃi de salubrizare autorizate să ridice aceste deşeuri (SC Urban SA, SC Comprest SA, SC Cibin SA, Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Fagaraş, Serviciul de Gospodărie Comunală Măgura Codlei), urmând ca ulterior acestea să fie valorificate prin firme autorizate.

Tabel 7.5.2.1. Puncte de colectare în judeŃul Braşov

DATE DE IDENTIFICARE (ADRESA, TEL./FAX., E-MAIL, PERSOANA DE CONTACT)

DOTARI EXISTENTE OPERATORUL ECONOMIC

SEDIUL SOCIAL PUNCT DE LUCRU

SC URBAN SA - Sucursala Braşov

Brasov, str. Caramidariei nr. 1

Brasov, str.Cristianului, nr.1-3

depozit acoperit, suprafeŃe betonate, containere închise

S.C. REMAT Braşov S.A. Brasov, str. Timisu Sec, nr. 1

Brasov, str. Timisu Sec, nr. 1



Făgăraş, str. Vlad łepeş nr. 31



Zărneşti, str Plaiul Foii, nr. 39



Rupea, str Targului, nr. 36


SC RIAN CONSULT SRL Zarnesti, str. Mitropolit I. Metianu nr. 70 Rasnov, ferma 7 Cheia depozit acoperit, suprafeŃe

betonate, containere închise

SC RIAN CONSULT SRL Zarnesti, str. Mitropolit I. Metianu nr. 70

Sercaia, str.Oltului nr.253C


SC COMPREST SA Brasov, str. Vlad łepeş nr. 13 Brasov, str. Mica nr. 21 depozit acoperit, suprafeŃe

betonate, containere închise

SC SILNEF MG SRL Brasov, str. Mihai Viteazul, nr.99

Codlea , str. Campul Alb, nr.1


SC CIBIN SRL Brasov, str. Prunului, nr. 28B

Brasov, str. Prunului, nr. 28B


SC STE SO SAMAC SRL Brasov, str: Macului nr.41

Brasov , linia VI Darste, nr.6


Total cantităŃi colectate în cadrul campaniilor de colectare DEEE

37854 kg din care 23089 kg din Braşov şi 14765 kg din alte localitati din judeŃul Braşov

Se observă că Ńintele de colectare DEEE sunt departe de a fi atinse (4 kg/locuitor,

conform angajamentelor Romaniei). În judeŃul Braşov, nu există posibilităŃi de tratare a acestor deşeuri, valorificarea lor

făcându-se în alte judeŃe din Ńară.



200

7.5.3 Vehicule scoase din uz

În cursul anului 2009, existau un număr de 6 unităŃi autorizate pentru colectarea şi tratarea lor: SC Remat SA Braşov, şi punctele lui de lucru din Zărneşti, Rupea, Făgăraş, SC Silnef SRL din Codlea , SC Silnef MG SRL Braşov, SC Etax SA din Braşov, SC Eclipse SRL Săcele, SC Comturserv Bobes SRL Săcele, SC STE SO SAMAC SRL Braşov, SC Duila Impex SRL Braşov, SC Romrecycling SRL Cristian.

Directiva europeană 2000/53/CE se aplică vehiculelor scoase din uz în scopul prevenirii apariŃiei de deşeuri provenite de la acestea, unele chiar cu conŃinut periculos şi a imbunătăŃi performanŃele de mediu ale tuturor agenŃilor economici implicaŃi în ciclul de viaŃă al autovehiculelor.

Tabel 7.5.3.1. AgenŃii economici implicaŃi în ciclul de viaŃă al autovehiculelor

Agent economic Sediul social Punct de lucru

ObservaŃii Activitate desfăşurată

SC REMAT BRASOV SA Brasov, str. Timisul Sec nr. 1

colectare şi tratare

Făgăraş, str. Vlad łepeş nr. 31 colectare şi tratare

Zărneşti, str Plaiul Foii, nr. 39 tratarea VSU se realizează la punctul de lucru din Timişul Sec colectare

Brasov, str. Timisul Sec nr. 1

Rupea, str. Targului nr. 36 colectare şi tratare SC ECLIPSE SRL

Săcele, str. Godry Janos nr. 13 Sacele, str.Godri Ianos nr.13

importă subansamble auto/comercializează piese second hand

colectare si tratare

SC ETAX SA str. Harmanului nr. 49B str. Harmanului nr. 49B

colectare şi tratare

SC SILNEF MG SRL Brasov, str. Mihai

Viteazu nr. 99 Codlea, str. Campul Alb nr.1 colectare şi tratare

SC SILNEF SRL Brasov, str. Iasomiei nr. 4 Făgăraş, str. Ileni nr. 1

tratarea VSU se realizează la SC Silnef MG SRL colectare

SC STE SO SAMAC SRL Brasov, str. Macului

nr. 41 Brasov, str. Linia VI Darste

nr. 6

tratarea VSU se realizează la SC Silnef MG SRL colectare

SC COMTURSERV BOBES SRL Săcele, str. A. Iancu nr.

62 Săcele, str. A. Iancu nr. 62

importa subansamble auto/comercializeaza piese second hand


S.C. ROMRECYCLING SRL Bucuresti, str. Gen.

David Praporgescu nr. 1-5, et. 6, ap. 14B,

sector 2

com. Cristian, str. Brazilor fn

tratarea VSU se realizează la pct de lucru din Ilfov, Comuna Jilava, str. Sabarului, nr. 1 (drumul de centura)

colectare

SC DUILA IMPEX SRL Brasov, Fdt.

Harmanului nr. 10 Brasov, Fdt. Harmanului nr. 10

importa subansamble auto/comercializeaza piese second hand


Directiva transpusă în legislaŃia naŃională stabileşte cerinŃe ferme începând de la

faza de proiectare a autovehiculului, colectarea celor scoase din uz şi până la reutilizarea, reciclarea şi valorificarea energetică în proporŃie cât mai mare a deşeurilor provenite de la aceste produse.



201

Numărul vehiculelor colectate în cursul anului 2008 a fost 2947 buc., din care au fost tratate 2847 buc., ramanand in stoc 100 buc. În urma tratării au rezultat materiale valorificabile ca: componente metalice, sticlă, anvelope, acumulatori, filtre de ulei, componente mari de plastic, alte deşeuri.

7.5.4. Baterii şi acumulatori şi deseuri de baterii şi acumulatori

Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu si zinc-carbon. Aceste baterii conŃin o cantitate mare de mercur, care este extrem de toxic. Fiind reciclate în instalaŃiile de topire a metalelor neferoase, implică costuri ridicate. Din acest motiv, în 1998, UE a elaborat un ghid, care solicită o reducere drastică a conŃinutului de mercur din baterii, cu mai mult de 100 ppm până la 0, pentru a înlesni procesul de reciclare. Este recomandată organizarea activităŃii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial ( în judeŃul Braşov, hypermarketurile au inceput colectarea acestora- Real, Praktiker, Kauffland). Bateriile folosite în gospodării pot fi returnate către firmele specializate în colectare şi reciclare.

Reciclarea bateriilor auto este ieftină din punct de vedere economic şi de obicei se realizează manual sau automatizat, prin unităŃi specializate. In general, bateriile uzate sunt returnate punctelor de vânzare (la schimb cu baterii noi). Magazinele vând apoi acumulatorii uzaŃi unor firme specializate de reciclare şi colectare. In judeŃul nostru în anul 2009, au fost identificate societaŃile care importă (1 operator economici), produc (1 operator economic) şi colectează baterii, acumulatori auto şi industriali, acumulatori portabili( 53 operatori economici). Pe parcursul anului 2009, firme specializate cu colectarea deşeurilor de baterii, acumulatori auto şi industriali au colectat în vederea valorificării o cantitate de 766,809 tone de acest tip de deşeu, din care au fost valorificate 564.18 tone, 21 tone fiind exportate pentru valorificare. Deşeurile de acumulatorii uzaŃi dacă nu sunt gestionate corect, pot aduce prejudicii mediului inconjurător şi sănătăŃii umane, în conŃinutul acestora regăsindu-se plumb, acizi şi plastic contaminat

7.5.5 Uleiuri uzate

Uleiurile uzate se colectează prin intermediul atelierelor de reparaŃii auto, staŃii de benzină. Aceste uleiuri pot fi redistilate în instalaŃii, sau pot fi reciclate în vederea obŃinerii de energie cu respectarea condiŃiilor din Directiva UE privind incinerarea.

Anual se reactualizează inventarul agenŃilor economici producători/importatori de uleiuri si generatori/valorificatori de uleiuri uzate.

In anul 2009 au fost inventariaŃi: 1 producător, 5 importatori, 3 colectori, 1 valorificator prin co-incinerare uleiuri uzate (2181,156 tone), 76 staŃii distribuŃie carburanŃi, 10 hipermarketuri, 98 service auto, 141 generatori de uleiuri uzate (2230,195 tone).

7.5.6. Deşeuri cu conŃinut de bifenili policloruraŃi şi alti compuşi similari În judeŃul Braşov, există agenŃi economici deŃinători de echipamente care conŃin

compuşi desemnaŃi cu concentraŃii mai mari de 50 ppm (ulei cu conŃinut de PCB) transformatoare şi condensatori, care cum ar fi: SC Tohan SA Zărneşti, SC Hidromecanica SA Braşov, platforma Roman Braşov, platforma UPRUC Făgăraş, IAR Ghimbav, SC Nitroporos SRL Fagaras, Lafarge Ciment (Romania) - Punct de lucru Hoghiz.

Pe parcursul anului 2009, au fost eliminate 122 buc echipamente cu conŃinut de PCB. SocietăŃile care au avut planuri de eliminare întocmite, au efectuat buletine de analize pentru echipamentele deŃinute, astfel încât la sârşitul anului 2009, pentru 49 buc



202

transformatori şi 42 buc condensatori, buletinele de analize indicau valori sub 50 ppm (ulei cu continut de PCB).

Reactualizându-se inventarul operatorilor economici detinatori de echipamente cu continut de PCB/PCT, pentru anul 2010 au rămas sa fie eliminaŃi 1286 buc echipamente, rămânând în funcŃiune până la sfârşitul existentei lor utile un număr de 2795 buc. Pe măsura ce aceste echipamente vor deveni deşeuri, ele vor fi eliminate cu societăŃi abilitate în eliminarea acestor tipuri de deşeuri.

7.5.7. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Cantitatea de nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti a fost de 4172,37 tone, provenite de la cele 7 staŃii de epurare a apelor uzate municipale din judeŃul Braşov, din care 4168,87 au fost eliminate prin depozitare în depozitele de deşeuri. Pe terenurile agricole se pot aplica numai nămolurile al căror conŃinut în elemente poluante nu depăşeşte limitele prevăzute în Ordinul nr.344/2004.

De la staŃiile de epurare industriale din judet, în anul 2009, a fost folosit nămolul provenit de la SC Avicod SA şi SC Fabrica de zahăr SA Bod.

A fost emis un permis de împrăştiere a nămolului, conform Ordinului 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecŃia mediului şi în special al solurilor când se utilizează nămoluri în agricultură, pentru SC AVICOD SA Brasov.

Cantitatea de nămoluri provenită de la staŃiile de epurare industriale a fost de 69742,83 tone din care a fost valorificată cantitatea de 1071 tone, diferenŃa fiind depozitată pe paturi şi platforme de uscare în vederea valorificării ulterioare.

7.5.8 Gestionarea deşeurilor din construcŃii şi desfiinŃări

Deşeurile din construcŃii şi demolări rezultă din construcŃia, renovarea si demolarea clădirilor, repararea podurilor, repavarea străzilor. Chiar dacă în prezent este valorificat un procent mic de deşeuri din construcŃii şi demolări, o cantitate semnificativ de mare va fi probabil reciclată în viitor ca rezultat al taxelor de depozitare, precum şi a legislaŃiei.

Aceste deşeuri necesită resurse şi tehnologii pentru separarea şi recuperarea materialelor reciclabile. Materialele principale care pot fi valorificate din deşeurile din construcŃii şi demolări sunt:

− materialul excavat (sol, nisip, pietriş, argilă, roci); − materiale de la construcŃia drumurilor (bitum, smoală, pavaj, roci zdrobite); − materiale de la construcŃia sau demolarea clădirilor (sol, ciment, Ńigle, cărămizi,

beton, ipsos, lemn, metale, sticlă); − materiale de pe şantierele de construcŃii ( lemn, plastic, hârtie, carton, metale,

cabluri, soluŃii de lăcuit şi vopsit). Toate aceste deşeuri pot fi prelucrate cu condiŃia ca ele să nu fie contaminate şi pot

fi utilizate la construcŃia de drumuri ca materiale de umplutură, la umplerea minelor goale şi dezafectate, la acoperirea straturilor de deşeuri de pe depozite, la fabricarea de cărămizi şi a altor materiale de construcŃii.

Deşeurile rezultate pe şantierele de constructii ca: plasticul, lemnul, hârtia sau cartonul pot fi valorificate energetic.

In Braşov există o instalaŃie mobilă de concasare Kleemann MR 100, de tratare-reciclare a deşeurilor din construcŃii şi demolări, amplasată în perimetrul Depozitului Ecologic Zonal Braşov, care aparŃine SC Fin-Eco Braşov.



203

7.6 Actiuni desfăşurate pentru dezvoltarea sau îmbunătăŃirea activităŃilor de

gestionare a deşeurilor

În vederea reducerii impactului deşeurilor urbane şi industriale asupra mediului s-au realizat inventarieri şi evaluări a situaŃiilor existente cât şi măsuri severe pentru protecŃia mediului.

Au fost aplicate sancŃiuni în cazul încălcării actelor normative pe linia gestiunii deşeurilor.

Au fost monitorizate atent toate depozitele de deşeuri atât cele urbane, rurale cât şi industriale, urmarindu-se îndeplinirea măsurilor din programele de conformare din avizele de mediu de închidere a celor care şi-au sistat activitatea.

Implementarea unui sistem integrat de gestionare al deşeurilor municipale, este altă iniŃiativă adoptată care se va realiza prin stabilirea următoarelor obiective specifice:

- eliminarea depozitării necontrolate; - colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile din deşeurile menajere

provenite de la populaŃie; - creşterea gradului de reciclare al deşeurilor; - reducerea cantităŃilor de deşeuri industriale eliminate la depozitele orăşeneşti de

către agenŃii economici industriali; - reducerea cantităŃii de deşeuri biodegradabile.

Pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului s-a continuat monitorizarea în permanenŃă a activităŃilor generatoare de deşeuri a agenŃilor economici aflaŃi în baza de date şi alături de GNM CJ Braşov s-a verificat modul de gestionare a acestora.

Totodată s-a adus la cunoştiinŃa agenŃilor economici prin diferite mijloace de informare (media, informări transmise electronic, etc) şi tuturor celor interesaŃi (persoane fizice, ONG-uri) posibilităŃile de valorificare şi de eliminare a deşeurilor provenite din diferite activităŃi, urmărindu-se astfel creşterea gradului de conştientizare şi de schimbare a comportamentului populaŃiei şi al agenŃilor economici faŃă de colectarea deşeurilor pe tipuri de deşeuri (prin condiŃii impuse şi prin autorizaŃiile de mediu emise).

Tot în acest context, se urmăreşte şi modul de depozitare a deşeurilor, restricŃiile de depozitare ale acestora (se vor depozita numai în locuri special amenajate), a limitării concentraŃiilor emisiilor de gaze rezultate din fermentaŃie.

7.7. TendinŃe privind generarea deşeurilor Unul din factorii relevanŃi care influentează cantitatea totală de deşeuri municipale

este evoluŃia demografică. Generarea deşeurilor urmează tendinŃele de consum şi de producŃie. Spre exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor), creşte odată cu

creşterea nivelului de trai. De asemenea, creşterea producŃiei economice conduce la generarea de cantiŃăti mai mari de deşeuri.

La nivelul regiunii 7, varianta medie a prognozei populaŃiei se prezintă astfel: Tabel 7.7.1. Prognoza populaŃiei

2003 2004 2005 2008 2010 2011 2013 Urban 1507813 1524000 1514955 1487818 1469727 1460682 1442591 Rural 1037458 1015100 1018182 1027427 1033591 1036673 1042836 Total 1545271 2539100 2533136 2515245 2503318 2497355 2485427

Deşeurile menajere provenite din zona rurală începând cu luna iunie 2009, au fost depozitate doar în depozitele de depozite autorizate. SpaŃiile de depozitare din mediul rural au fost închise şi reabilitate.



204

Cadrul de planificare pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare al deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic, a fost realizat prin elaborarea Strategiei NaŃionale de Gestionare a Deşeurilor în conformitate cu Directiva Cadru a Deşeurilor.

7.7.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Pentru anul 2009, cantitatea de deşeuri generată prognozată (pentru judetul Brasov), a fost calculată cu un indicator de generare de 10% faŃă de anul 2008, respectiv de 198567,9 tone. Aceasta cantitate a fost depăşită, în depozitele autorizate, la sfârşitul anului 2009, fiind raportată de către operatori, cantitatea de 227828,4 tone. Datorită închiderii depozitelor neconforme existente, deschiderii de staŃii de transfer care implică şi extinderea sistemului de colectare selectivă şi a reciclării, a acŃiunilor de educare a populaŃiei, a implicării autorităŃilor publice locale, se estimează ca în viitor va avea loc o reducere a cantităŃilor de deşeuri municipale care vor fi eliminate la rampele de deşeuri. Estimarea privind cantităŃile specifice de deşeuri menajere periculoase se bazează pe indicatori statistici din Ńările europene.

Astfel, s-a preconizat ca în zonele urbane rata de generare sa fie de 0,9 kg/persoană/zi pentru anul 2009, iar în mediul rural de aproximativ 0,4 kg/persoana/zi pentru anul 2009.

In anul 2009, cantitatea de deşeu municipal generată pe locuitor în judeŃ a fost de o,381 tone/an, faŃă de anul 2008 când ea a fost de 0,332 tone/an.

Din cantitatea de 227828,4 tone depozitată în depozitele autorizate, în anul 2009, din mediul urban s-a depozitat cantitatea de 193025 tone, iar din mediul rural 34803,4 tone. Cantitatea de deşeu municipal generată pe locuitor pe zi a fost de 1,2 kg în mediul urban, iar în mediul rural de 0,605 kg.

7.7.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producŃie

Domeniul Ńintă pentru prevenirea apariŃiei deşeurilor este industria prelucrătoare.

CantităŃile de deşeuri de producŃie variază neuniform de la an la an. Această variaŃie are mai multe cauze dintre care cea mai importantă este variaŃia cantitativă a activităŃilor industriale generatoare de deşeuri.

Pe lângă aceasta, este greu de făcut o estimare exactă, o serie de platforme industriale, generatoare în trecutul apropiat de deşeuri de producŃie în cantiŃăti semnificative au fost lichidate sau şi-au sistat activitatea: ex. SC Tractorul SA, SC Colorom SA Codlea, SC Rulmentul SA, SC Romradiatoare SA, SC Hidromecanica SA, Platforma Nitramonia Făgăraş, s.a, etc

Retehnologizările şi utilizarea tehnologiilor curate, respectarea directivei privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării, preluată prin OUG 152/2005, vor avea efecte în minimizarea cantităŃilor de deşeuri, factor care influenŃează prognoza.

Se poate estima că generarea anumitor tipuri de deşeuri va urma o curbă descendentă, ca urmare a necesităŃii respectării noilor cerinŃe legislative.

7.7.3. ImbunătăŃirea calităŃii gestionarii deşeurilor

În vederea îmbunătăŃirii calităŃii managementului deşeurilor în anul 2009 s-au întreprins următoarele acŃiuni:

− îmbunătaŃirea sistemului informaŃional şi a bazei de date pentru gestionarea deşeurilor, pentru toate tipurile de deşeuri;

− verificarea locurilor existente de stocare/depozitare a deşeurilor municipale şi industriale;



205

− încurajarea colectării selective a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale de către operatorii de salubritate, dotarea acestora cu mijloacele necesare (recipienŃi, vehicule autorizate, etc)

− extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban (100%) şi în mediul rural de min 90%,

− aplicarea tehnologiilor moderne de tratare a deşeurilor în vederea valorificării (materiale şi energetice), diminuarea caracterului periculos şi a cantităŃilor de deşeuri eliminate final,

− promovarea tratării/reciclării termice a deşeurilor în cuptoarele de ciment, − întâlniri cu autorităŃile publice locale şi operatorii de salubritate din judeŃul

Braşov pentru diseminarea informaŃiilor referitoare la angajamentele României la Capitolul 22-Mediu cu privire la deşeuri.

Managementul deşeurilor se referă la toate activităŃile care au ca scop minimizarea impactului deşeurilor asupra sănătăŃii publice şi a mediului, definirea circuitului deşeurilor şi asigurarea financiară a acestuia.



206

Capitolul 8. SUBSTANłE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

8.1. Introducere SubstanŃele chimice periculoase pot să prezinte riscuri majore pentru mediu, având

un caracter dăunător vieŃii. Ele sunt inflamabile, radioactive, corozive, explozive, infecŃioase, iritante,

mutagene, cancerigene, etc. In prezent se caută soluŃii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi,

poluatoare, care utilizează substanŃe cu efecte nocive, în vederea aşigurării unei dezvoltări durabile, în deplină siguranŃă pentru sănătatea omului şi a mediului.

8.2. Importul şi exportul anumitor substanŃe şi preparate periculoase (PIC) Conform legislaŃiei de mediu şi a aplicării Regulamentului EC nr.304/2003, (înlocuit

de Regulamentul 689/2008) privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi, anumite substanŃe şi preparate periculoase fac obiectul unui inventar naŃional al agenŃilor economici importatori şi exportatori de produşi chimici periculoşi reglementaŃi de Regulament, precum şi a cantitaŃilor de produşi importaŃi/exportaŃi în decursul anului 2009.

Nu au fost solicitate notificări pentru export. Tabel 8.2.1. Substante importate/exportate PIC - anul 2009

Denumire substanŃe/ produse

Cantitate importată /exportată (kg) Utilizare specifică

Permetrin conŃinut în preparat Konservan P10

40 kg permetrin în 400 kg Konservan P10 - importată

anti-insecte ptr. lână (importat ptr comercializare)

1,2 dicloretan 341300 producerea răşinilor schimbătoare de ioni

8.3. SubstanŃe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) 8.3.1. SubstanŃe reglementate de Protocolul de la Montreal - Regulamentul

1005/2009 privind anumite gaze fluorurarte cu efect de seră SubstanŃele reglementate de Protocolul de la Montreal sunt substanŃele chimice

periculoase care distrug stratul de ozon. În această categorie se regăsesc hidrocarburile complet saturate

(cluorofluorocarburi, tetraclorura de carbon), hidrocarburi saturate parŃial halogenate numite şi hidrocluorofluorocarburi, bromura de metil, precum şi amestecurile lor.

Până la 1 ianuarie 2008, România a avut derogare de la aplicarea măsurilor de control, odată cu intrarea în UE, substanŃele reglementate vor trebui eliminate şi înlocuite cu altele non ODS.

Adoptarea acordurilor multilaterale de mediu sublinează angajarea puternică a Guvernului României de a se alinia la măsurile promovate la nivel internaŃional în domeniul protecŃiei atmosferei şi implicit a stratului de ozon.

Deciziile luate la ultima Reuniune a PărŃilor a Protocolului de la Montreal privind HCFC-urile menŃionează printre altele:



207

o până în anul 2010 să se atingă o reducere de 75% faŃă de media consumului şi producŃiei de HCFC-uri din anul 1989.

o până în 2015 să se atingă o reducere de 90% faŃă de media consumului şi producŃiei de HCFC-uri din anul 1989.

o să se permită utilizarea a 0,5% din consumul şi producŃia din anul de bază de referinŃă pentru activităŃile de service în refrigerarea în perioada 2020-2030.

În judeŃul Braşov nu s-au produs şi nu se produc astfel de substanŃe. Există însă utilizatori.

Principalele activităŃi industriale în care sunt utilizate ODS sunt: − întreŃinerea şi alimentarea echipamentelor de refrigerare şi de aer

condiŃionat sub forma agenŃilor de răcire (CFC); − curăŃirea şi degresarea suprafeŃelor metalice sau a componentelor

electronice cu solvenŃi (în cele mai multe cazuri, tetraclorura de carbon a fost înlocuită cu solvenŃi alternativi);

− dezinfecŃia solurilor şi a depozitelor de cereale cu bromura de metil. (aceasta se foloseşte doar pentru cazuri de carantină);

− producŃia agenŃilor de stingere a incendiilor (HCFC); − producŃia de spume;

Pe parcursul anului 2009, în judeŃul Braşov au fost evidenŃiate următoarele cantităŃi de substanŃe chimice care epuizează stratul de ozon:

Tabel 8.3.1.1. SubstanŃe care depreciază stratul de ozon - anul 2008

Tipuri de ODS Cantitate utilizată (kg) CantităŃi

recuperate/reciclate (kg) NH3 11295 R 12 0.86 R 22 460.95 158.2 R 404A 26727.4 6 R 134a 842.16 125 R 507 38.1 R 410A 74.76 0.8 R 407C 364.33 3.2 HFC 227 80 HFC 125 88.5 etilenglicol 1600

Cantitatea de freon recuperată şi predată în vederea reciclării a fost în anul

2008 de 293,2 kg. AgenŃii frigorifici inventariaŃi au fost de tipul R12, R22, R134a, R404A, R 407c,

R410A, R507, HFC227, HFC 125 şi amoniac. Service-ul şi recuperarea agentului frigorific se execută cu echipamente

specializate (aparat de recuperat agenŃi frigorifici, pompă de vacuum, butelie specială pentru recuperarea agentului frigorific, baterie de manometre). AgenŃii economici care desfăşoară activitatea de service la echipamentele frigotehnice şi de aer condiŃionat pentru recuperarea şi reciclarea agenŃilor frigorifici sunt autorizaŃi de firma ICPIAF Cluj Napoca.

În sectorul solvenŃilor, activitatea de degresare a metalelor se execută în special în unităŃi industriale mari ca: Schaffler Romania, SC IAR SA, CARFIL, UPRUC TAP SDV., SC CARFIL SA, SC EUROCOPTER SA, cantitatile vehiculate de sovenŃi halogenaŃi fiind: Percloretilena - 3056 kg, tricloretilena - 5461 kg, metiletilacetona - 2566 kg, acetona - 774 kg. Degresarea materialelor se mai efectuează şi cu solvenŃi de degresare, produşi de spălare, degresanŃi, diluanŃi şi white spirt.



208

8.3.2. Substante reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze

fluorurate cu efect de seră Majoritatea gazelor fluorurate cu efect de seră care intră sub incidenŃa Protocolului

de la Kyoto şi a prezentului regulament au un potenŃial de încălzire globală ridicat. Gaze fluorurate cu “efect de seră” sunt hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi

(PFCs) şi hexafluorură de sulf (SF6). Ele au „potenŃial de încălzire globală” ceea ce înseamnă potenŃialul de încălzire

climatică al unui gaz fluorurat cu efect de seră, faŃă de dioxidul de carbon. Domeniile in care se utilizeaza acestea sunt: refrigerare si aparate de aer

conditionat; spume, solventi, aerosoli, extinctoare, echipamente electrice. HFC, PFC, SF6 pot rezulta şi din procese industriale precum:

- producŃia de aluminiu primar - producŃia de aluminiu şi magneziu pentru emisii de SF6

In anul 2009, au fost inventariate pe categorii de surse potenŃiali operatori. Au fost raportaŃi un număr de 6 operatori; inventarierea s-a realizat în corelare cu

înfiinŃarea SNEEGHG ( Sistemul naŃional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse conform protocolului de la Kyoto).

8.5. PoluanŃi organici persistenŃi PoluanŃii organici persistenŃi reprezintă o categorie deosebit de periculoasă a

compuşilor chimici, care intră în componenŃa diferitelor substanŃe şi articole sintetice care se utilizează în industrie şi agricultură; în unele cazuri sunt generaŃi în cadrul proceselor industriale ca rezultat al arderii.

Sursele emisiilor de poluanŃi organici persistenti sunt: agricultura, industria, transportul, depozitele/haldele de deşeuri, instalaŃiile de incinerare deşeuri spitaliceşti.

In acest moment, sunt înregistrate ca POPs prin Conventia de la Stockholm: aldrin, clodan, diclor-difenil-tricloretan(DDT), dieldrin, dioxine, endrin, furani, hexaclorbenzen, heptaclor, mirex, bifenili policloruraŃi şi toxafen.

Caracteristicele principale ale POP-urilor care le fac să fie extrem de periculoase precum şi efectele lor asupra organismelor vii, sunt:

− persistenŃa (sunt foarte rezistenŃi la degradarea chimică şi biologică); − bioacumularea (se depun în Ńesuturile grase ale organismelor vii prin

intermediul apei, hranei şi a aerului inspirat) − toxicitatea (sunt toxici pentru oameni şi animale, producând dezechilibre ale

sistemului imunitar, endocrin, de reproducere şi au efecte cancerigene şi genotoxice).

Scopul monitorizării POP-urilor este de a proteja sănătatea umană şi mediul înconjurător.

România se află la începutul perioadei de implementare, în anul 2008 realizându-se identificarea operatorilor economici din judeŃ, care prin activitatea pe care o desfasoară pot constitui surse de poluare cu POP.

S-au monitorizat în cursul anului 2009, substanŃele sintetice, bifenil policloruraŃii conŃinuŃi în echipamentele cu conŃinut de PCB, urmărindu-se eliminarea acestora, conform planurilor de eliminare aprobate.

Incepând cu anul 1990, emisiile POP au scăzut foarte mult din cauza reducerii activitaŃilor economice poluatoare pe de o parte şi a dezvoltării tehnologiilor mai curate, pe de altă parte.

În anul 2009, nu au fost utilizate în acŃiunile de combatere a agenŃilor patogeni produse organoclorurate (Lindan 400SC, Lindan HC, Thionex ULV, Thionex 35 EC, Thionex 50 WP).



209

8.6. Metale grele-mercur, nichel, cadmiu, plumb, crom, staniu, arsen Mercurul este un element chimic utilizat la fabricarea, a aparatelor de măsură şi

control (termometre) şi a lămpilor fluorescente (mercurul îmbunătăŃind randamentul acestora). De asemenea, el este utilizat la unele operaŃii industriale. Mercurul, chiar dacă face obiectul unor măsuri naŃionale, rămâne totuşi un poluant universal care circulă peste tot pe glob.

Există numeroase măsuri legislative comunitare şi naŃionale îndreptate împotriva acestui element. Aspectele cele mai importante care au fost vizate sunt deşeurile care conŃin mercur şi utilizarea mercurului la diverse aplicaŃii industriale.

Dreptul comunitar interzice sau limitează strict folosirea mercurului in domeniile: baterii, echipamente electrice şi electronice, pesticide, produse cosmetice, agenŃi de conservare a lemnului, întreruptoare pentru vehicule.

În judeŃul Braşov nu s-a folosit mercurul în acest tip de activităŃi de către agenŃi economici.

Comisia Uniunii Europene propune un ansamblu de măsuri între care: reducerea până la eliminare a exporturilor de mercur, interzicerea comercializării de dispozitive de măsurare care conŃin mercur (termometre), destinate atât marelui public, cât şi domeniului sănătăŃii.

La începutul anului 2009 s-au inventariat cantităŃile de mercur deŃinuŃe de agenŃii economici din judeŃul Braşov. Astfel, s-au înregistrat următoarele cantităŃi de mercur:

Mercur pur (kg) 1787,3303 Mercur deŃinut în AMC-uri (kg) 82,928 Mercur deŃinut în termometre (kg) 7,6 Mercur detinut în sfigmanometre (kg) 1,08 Lămpi cu vapori 8774 buc. (tuburi, becuri, lămpi) Deşeu mercur (kg) 833,841 Compuşi de mercur utilizati (kg) 83,7973

In ceea ce priveşte introducerea pe piaŃă şi utilizarea substanŃelor şi

preparatelor chimice periculoase care conŃin metale grele (restricŃionate): Ni, Pb, As, Cd, Cr precum şi compuşii acestora, în judeŃul Braşov au fost identificaŃi 18 agenŃi economici importatori/utilizatori: SC IUS SA , SC Sprinter 2000 SA, SC Sinto-Chim SRL, SC Schaeffler Romania SRL, SC Rând Group SRL, SC Organe de asamblare SA, SC Pentachem SRL.

Metale grele şi compuşi ai

acestora CantităŃi utilizate (kg) Stoc(kg)

Ni 739 69 Compuşi de Ni 105,5 315,47 Pb 3985/29081-Pb din acumulatori 10179,43/56592 Compuşi de Pb 88000 13205 As 0 0 Compuşi de As 0 0,310 Cd 0 30 Compuşi de Cd 1520 877 St 1179.05 174,19 Compusi de St 0 0 Cr 0 0 Compuşi de Cr 12737,54 4502,3



210

8.8. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest Directiva europeană 87/217/CEE a fost transpusă în legislaŃia românească prin HG

124/2003, privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, astfel că începând cu 1 ianuarie 2007, se interzic toate activităŃile de comercializare a produselor din azbest.

Utilizarea azbestului se face în condiŃiile aplicării unor măsuri şi proceduri care să asigure atât reducerea la sursă, cât mai mult posibil, a emisiilor de azbest în aer sau în mediul acvatic şi a cantităŃilor de deşeuri solide care conŃin azbest, cât şi prevenirea apariŃiei unor astfel de emisii.

Demolarea clădirilor, structurilor şi instalaŃiilor care conŃin azbest şi îndepărtarea azbestului sau a materialelor conŃinând azbest nu conduce la o poluare semnificativă a mediului cu azbest. De aceea produsele cu conŃinut de azbest care au fost instalate sau se aflau în funcŃiune înainte de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viaŃă al acestora.

SituaŃia azbestului până în luna iulie 2009 a fost: − Azbest conŃinut în construcŃii industriale (hale industriale, sedii administrative) -

160926,5 mp; − Deşeuri provenite din construcŃii industriale (hale industriale, sedii administrative)

- 19200,5 kg; − Azbest conŃinut în construcŃii civile (intravilan şi extravilan, sedii agroindustriale,

grajduri CAP+IAS, şoproane) - 426208 mp. 8.9. InformaŃii referitoare la importuri/exporturi, utilizare substanŃe chimice ca

atare, în preparate sau articole, conform Regulamentului 1907/2006

Operatorii economici care au gestionat în activitatea lor cantităŃi mai mari de 1 tonă de substanŃe chimice ca atare, în amestecuri sau articole, au transmis informaŃii cu privire la identităŃile substanŃelor chimice folosite (substanŃe înregistrate, cantităŃi, utilizare, etc).

ANPM Bucureşti a constituit şi a completat baza de date în domeniul substanŃelor chimice şi a preparatelor, în vederea întocmirii raportului anual care va fi transmis la Comisia Europeana şi la ECHA.

In judeŃul Braşov au fost raportaŃi 32 de operatori care au vehiculat în cursul anului 2009 cantităŃi mai mari de 1 tonă de substanŃe ca atare, în preparate sau articole.

In judetul Brasov, 12 operatori economici din care: 3 - importatori, 6 - producători, 3 - utilizatori în aval, au obŃinut numere de preînregistrare pentru 60 de substanŃe utilizate.



211

Capitolul 9. RADIOACTIVITATEA 9.1. ReŃeaua naŃională de supraveghere a radioactivităŃii mediului ReŃeaua NaŃională de Supraveghere a RadioactivităŃiiii Mediului (RNSRM) face

parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul AgenŃiei NaŃionale pentru ProtecŃia Mediului, aflată în subordinea Ministerului Mediului.

ÎnfiinŃată în anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a sistemului naŃional de radioprotecŃie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecŃia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităŃilor MM privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătaŃii populaŃiei.

La nivelul anului 2009, RNSRM a funcŃionat cu un număr de 39 de StaŃii de radioactivitatea mediului din cadrul AgenŃiilor judeŃene pentru ProtecŃia Mediului. Coordonarea ştiinŃifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Serviciul Laborator Radioactivitate din cadrul ANPM.

Programul de recoltare şi de măsurări derulat in cadrul RNSRM este conceput astfel încât să asigure decelarea variaŃiilor în nivelele de radioactivitate datorate fluctuaŃiilor fondului natural, de creşterile asociate unor evenimente cu impact radiologic.

Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaŃii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum şi fluxul de date în cazul sesizării unei depaşiri ale pragurilor de avertizare / alarmare, stabilite prin Ordinul Ministrului MAPM Nr. 338/2002.

StaŃia de Radioactivitate Braşov şi-a început activitatea în anul 1962, efectuând în prezent determinări continue de radioactivitate beta globală pentru toŃi factorii de mediu, calcule de concentraŃii ale radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite în aer.

StaŃia de Radioactivitate Braşov, din cadrul Serviciului Monitorizare şi Control al APM Braşov, derulează următoarele programe de monitorizare:

� program standard de supraveghere a radioactivităŃii mediului, de 11 ore pe zi, în scopul detectării creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării /alarmării factorilor de decizie;

� program special de supraveghere a radioactivităŃii mediului în zona Feldioara-Rotbav 9.2. Programul NaŃional standard de monitorizare a radioactivităŃii mediului În cadrul programului standard de monitorizare desfăşurat în cadrul RNSRM, se

urmăresc factorii de mediu: � aer - prin determinarea activităŃii beta globale şi pregătirea pentru analiza

spectrometrică a aerosolilor şi depunerilor atmosferice (pulberi sedimentabile şi precipitaŃii), precum şi măsurarea continuă a debitului de doză gamma externă absorbită;

� precipitaŃii atmosferice - prin prelevarea şi pregătirea probelor pentru determinări de tritiu;

� apa - prin determinarea activităŃii beta globale şi pregătirea pentru analiza spectrometrică a apelor principalelor cursuri, precum şi a apelor freatice şi potabilă,



212

� vegetaŃie (cu perioada de prelevare aprilie – octombrie) - prin determinarea activităŃii beta globale şi pregătirea pentru analiza spectrometrică a vegetaŃiei spontane şi comestibile (cereale, etc),

� sol necultivat (cu perioada de prelevare aprilie – decembrie) - prin determinarea activităŃii beta globale şi pregătirea pentru analiza gamma spectrometrică. Probele recoltate în cadrul programelor de monitorizare de către StaŃia RA Braşov

sunt prelucrate şi măsurate în vederea determinării activităŃii specifice beta globale, în raport cu o sursă etalon (Sr-Y) -90.

Pentru măsurători gamma spectrometrice probele se pregătesc şi se expediază lunar la StaŃia de Radioactivitate ConstanŃa.

Activitatea StaŃiei se desfăşoară după un program stabilit de Serviciul Laborator Radioactivitate din cadrul ANPM (LR). Trimiterea rezultatelor la LR se efectuează în flux rapid (zilnic, prin Internet), precum şi în flux lent, lunar, prin tabele centralizatoare.

În anul 2009 s-au efectuat 4600 măsurări asupra activităŃii beta globale (imediate şi întârziate) şi de doză gamma. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat este ilustrată în graficul următor:

SSRM Brasov - anul 2009

ape 1255

sol 53aerosoli 2169

debit doza gama 348

depuneri 730

vegetatie 45

Fig. 9.2.1. Numărul încercărilor efectuate pe factor de mediu În figurile de mai jos, sunt prezentate comparativ cu limitele de avertizare specifice

fiecărui factor de mediu monitorizat, valorile medii lunare ale măsurătorilor imediate, la nivelul anului 2009.

9.2.1. Radioactivitatea aerului Radioactivitatea aerului se determină prin procedeul aspirării pe filtre a aerosolilor

atmosferici. Se efectuează două aspiraŃii pe zi, timp de 5 ore fiecare. Pentru separarea contibuŃiei radionuclizilor naturali la radioactivitatea unei probe, fiecare filtru este măsurat de 3 ori (la 3 minute de la recoltare, la 20 de ore şi la 5 zile).

Pe baza valorilor obŃinute, se calculează şi activitatea beta globală a radioizotopilor naturali cei mai răspandiŃi în atmosferă: Radon (Rn-222) şi Toron (Rn-220). Acestea sunt gaze nobile, produse în sol la un anumit pas al dezintegrării capilor de serie, elementele radioactive U - 238 şi respectiv, Th - 232, aflate în scoarŃa terestră în cantităŃi mici, încă de la formarea Pămîntului. DescendenŃii de viaŃă scurtă ai Radonului şi Toronului difuzează prin sol în atmosferă şi se ataşează de particulele de praf şi aerosoli.

Valorile activităŃii sunt supuse unor fluctuaŃii puternice, în spaŃiu şi timp, ca urmare a condiŃiilor locale şi a influenŃei factorilor meteorologici. Astfel, în primul rând, fluxul de Radon (cu timp de înjumătăŃire de 3.82) zile şi Toron (cu timp de înjumătăŃire de 55,6 secunde) din sol depind de tipul rocilor din zona respectivă şi de tipul şi starea solului (afânat, cu capilarele îmbibate cu apă, acoperit cu zăpadă,etc). VariaŃia medie a acestor condiŃii determină o variaŃie anotimpuală a radioactivităŃii aerului. În al doilea rând, în atmosferă, atomii radioactivi sunt antrenaŃi în procesul de difuzie, puternic influenŃat de



213

fenomenele meteorologice. Ca urmare, se constată o variaŃie diurnă a concentratiei radionuclizilor naturali din atmosferă, cu un maxim dimineaŃa, la răsăritul soarelui, provenit din apariŃia inversiunii de temperatură, care face ca radionuclizii să se acumuleze în stratul de lângă sol, fiind împiedicaŃi să se împrăştie pe verticală. Maximul de dimineaŃă se manifestă şi mai pregnant în prezenŃa ceŃii, sau al oricăror factori atmosferici care favorizează condiŃii slabe de dispersie în atmosferă.

Aerosoli atmosferici Valorile imediate ale activităŃii aerosolilor atmosferici sunt prezentate în raport cu

limitele de atentionare.

AEROSOLI ATMOSFERICI medii lunare nivel de atentionare=10Bq/mc

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2009

Act

ivita

tea

(Bq/

m3 )

aspiratia 02-07

aspiratia 08-13

Fig. 9.2.1.1. Aerosoli atmosferici - activităŃi specifice β globale

AEROSOLI ATMOSFERICI-valori imediate (Bq/mc)medii anuale

0

1

2

3

4

5

Act

ivita

tea

(Bq/

m3 )

aspiratia02-07 2.28 2.32 2.63 2.09 2.1 2.07 2.28 3.17 3.98

aspiratia 08-13 1.43 1.55 1.58 1.24 1.53 1.31 1.3 1.95 2.6

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 9.2.1.2. EvoluŃia în timp a aerosolilor atmosferici – valori imediate β globale

(Bq/m3) ConcentraŃiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate, s-au situat în

limitele specifice zonei.



214

Tab. 9.2.1.1. Valorile calculate ale Radonului şi Toronului medii şi maxime anuale Rn-222 (Radon) - Bq/mc Rn-220 (Toron) - Bq/mc Interval de

aspiraŃie Media anuală Maxima anuală Media anuală Maxima anuală

2 -7 11.550 36.425 0.240 0.996

8 -13 7.500 31.051 0.200 0.836

RADON ( Rn-222)-medii anuale

0

2

4

6

8

10

12

14

Act

ivita

tea

(Bq/

m3)

aspiratia02-07 6.35 6.696 7.729 5.918 6.085 6.02 6.516 9.23 11.55

aspiratia 08-13 4.1 4.424 4.503 3.385 4.361 3.668 3.637 5.589 7.5

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 9.2.1.3. Activitatea specifica a Rn-222 în atmosfera liberă - valori medii anuale

(Bq/m3) Debitul dozei gamma în aer Un indicator important al radioactivităŃii atmosferei îl reprezintă mărimea doza

gamma absorbită în aer, determinată prin măsurare. Se utilizează dozimetre de tip IFIN-TIEX, prevăzute cu sonde detectoare alcătuite din detectori GM.

Valorile orare ale debitului de doza gamma externă au variat între valoarea minimă de 0.06 µGy/h şi valoarea maximă de 0.185 µGy/h, media anuală fiind 0.073 µGy/h.

DEBITUL DOZEI GAMMA -valori medii anuale

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

mic

roG

y/h

media anuala 0.073 0.074 0.072 0.072 0.071 0.073 0.085 0.074 0.073

val.atentionare 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 9.2.1.4. EvoluŃia în timp a debitul dozei gamma în aer

Depuneri atmosferice totale şi precipitaŃii Depunerile atmosferice, cu cele două componente:pulberile sedimentabile şi

precipitaŃiile atmosferice, reprezintă un factor de mediu integrator deosebit de important din punct de vedere al supravegherii radioactivităŃii mediului.

Probele de depuneri atmosferice totale se colectează zilnic, pe o suprafaŃă de 0.3 m2, intervalul de colectare fiind 24 de ore.



215

Depunerile se măsoară în ziua colectării şi dupa 5 zile, pentru excluderea contribuŃiei radionuclizilor de viaŃă scurtă.

În general, se constată că numărul valorilor semnificative ale activităŃii beta globale măsurate (peste limita inferioară de detecŃie a aparaturii) este destul de mic şi se înregistrează în zilele cu precipitaŃii abundente.

În anul 2009, valorile imediate semnificative s-au situat între 1,50 (Bq/m2xzi) şi 38,31 (Bq/m2xzi). Valoarea maximă s-a înregistrat în luna iulie, într-o zi cu aversă de ploaie abundentă.

Probele de precipitatii atmosferice se colectează în colectoare standard cu suprafaŃa de 0,3 m2, apoi se filtrează prin hârtie de filtru şi la vid, expediindu-se lunar la LR-ANPM în vederea analizării conŃinutului de Tritiu.

Depuneri atmosferice totale-medii lunare Valoarea de atentionare-200 Bq/mp*zi

0

1

2

3

4

5


2009

Act

ivita

tea

(Bq/

mp*

zi)

0510152025303540

depuneri immediate precipitatii in colector ( l)

Fig. 9.2.1.5. Depuneri atmosferice totale medii lunare

Depuneri atmosferice imediate- medii anuale Valoarea de avertizare=1000 Bq/mp*zi

0

1

2

3

4

5

6

Act

ivita

tea

(Bq/

mp*

zi)

media anuala 1.95 1.08 1.17 1.02 0.87 0.99 1.53 2.12 2.45

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig . 9.2.1.6. EvoluŃia în timp a depunerilor atmosferice totale

9.2.2. Radioactivitatea apelor În scopul supravegherii nivelelor de radioactivitate a apelor de suprafaŃă, se

recoltează probe zilnice din principale cursuri de apă de pe teritoriul naŃional. Se colectează zilnic 1 litru de apă care se evaporă lent şi se măsoară reziduul.



216

In cadrul StaŃiei RA Braşov, se fac recoltari zilnice din Pârâul Ghimbăşel – în localitatea Ghimbav, în apropierea Braşovului, măsurându-se activitatea beta globală imediată şi după 5 zile.

Pentru toate probele de apă prelevate la nivelul anului 2009, s-au obŃinut valori ale activităŃii specifice beta globale situate sub limita de avertizare pentru apa de suprafaŃă (5000 Bq/m3).

Activitatea specifica beta globala a apei de suprafata Parau Ghimbasel-Ghimbav (Bq/m3) - valori imediate

0100200300400500600700800

Ian Febr Mar Apr Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Nov Dec

2009

Act

ivita

tea

(Bq/

mc)

medii lunare

Fig. 9.2.2.1. Activitatea beta globală a apei de suprafaŃă: P. Ghimbăşel la Ghimbav

Apa potabilă se recoltează şi se măsoară zilnic, din reŃeaua de distribuŃie a oraşului. Valorile înregistrate în cursul anului au fost în general sub limita de detecŃie. Valoarea medie anuală este de 457,7 Bq/m3, încadrându-se în limitele stabilite prin legislaŃia în vigoare.

9.2.3. Radioactivitatea solului Probele de sol necultivat sunt prelevate săptămânal, în perioada aprilie - octombrie,

dintr-o zonă situată în apropierea sediului APM. Măsurarea în vederea determinării activităŃii beta globale a probelor se efectuează la 5 zile de la recoltare.

Valorile înregistrate se încadrează în media multianuală caracteristică judeŃului Braşov, fiind foarte apropiate de cele înregistrate în ultimii ani, aşa cum se reflectă şi în următoarele grafice:

Sol necultivat Braşov - medii anuale (Bq/kg)

0

200

400

600

800

1000

Act

ivita

tea

spec

ifica

bet

a gl

obal

a (B

q/kg

)

440 460 430 420 422.1 584.1 485.2 497.4 507

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 9.2.3.1. EvoluŃia în timp a activităŃii probelor de sol necultivat recoltate la

Braşov



217

În prezent, sursele de contaminare artificială sunt reprezentate de radionuclizii emişi la Cernobâl (în principal Cs-137-cu timp de înjumătăŃire 30 de ani); acesta migrează lent în sol putând intra în lanŃul trofic prin procesul de resuspensie, absorbŃie de către plante, sau poate ajunge în pânza freatică.

9.2.4. Radioactivitatea vegetaŃiei Probele de vegetaŃie spontană din Braşov se recoltează de asemeni săptamânal, în

perioada aprilie-octombrie, de pe aceeaşi platformă ca şi probele de sol necultivat. Valorile activităŃii se înscriu în media multianuală.

Vegetatie spontana Braşov - medii anuale (Bq/kg)

0

200

400

600

800

1000

Act

ivita

tea

spec

ifica

bet

a gl

obal

a (B

q/kg

)

280 310 370 280 257.3 289.7 279.6 267.6 266

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig .9.2.4.1. EvoluŃia în timp a activităŃii probelor de vegetatie spontană recoltate la

Braşov 9.3. Programe de supraveghere a radioactivităŃii mediului în zonele cu fondul

natural modificat antropic. Sucursala Feldioara a CNU (Compania NaŃională a Uraniului) este un obiectiv cu

posibil impact radiologic asupra mediului. Activitatea acesteia constă în prelucrarea minereului uranifer din zăcăminte autohtone prin procedee hidrometalurgice, în scopul obŃinerii concentratelor tehnice de uraniu, folosite în continuare la prepararea combustibilului nuclear utilizat la CNE Cernavodă.

La nivelul anului 2009 2009 factorii de mediu analizaŃi în cadrul programului special de supraveghere derulat la StaŃia RA Braşov în zona Feldioara – Rotbav au fost: apa de suptafaŃă, apa de adâncime, sol necultivat şi vegetaŃie spontană.

Apa de suprafaŃă Punctele de prelevare din cadrul acestui program s-au stabilit astfel încât să se

poată evidenŃia contribuŃia efluentilor lichizi proveniŃi de la Uzina "R", deversaŃi în râul Olt. Astfel, se recolteaza lunar probe de apă de suprafaŃă din Râul Olt din următoarele

puncte: o comuna Feldioara - amonte de punctul de deversare, o comuna Măieruş - aval de punctul de deversare, o municipiul Făgăraş - punct de recoltare situat la 131 km (pe Râu Olt) aval de

punctul de deversare.



218

Rezultatele măsurătorilor beta globale efectuate în anul 2009 se înscriu în valorile medii multianuale. Maximele anuale înregistrate la Măieruş şi Făgăraş în luna iulie se situează sub nivelele de notificare.

Activitatea specifica beta globala a apei de suprafata - RAUL OLT

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

Ian Febr Mar Apr Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Nov Dec

2009

Act

ivita

tea

(Bq/

mc)

Feldioara Maierus Fagaras

Fig. 9.3.1. Activitatea beta globală a apei provenite din Râul OLT

Deasemenea, s-a recoltat lunar o probă din Pârâul Rotbăşel, la Rotbav.

Măsurătorile efectuate la 5 zile au evidenŃiat o depăşire a valorilor de atenŃionare în lunile mai şi iunie. În restul anului, valorile activităŃii beta globale măsurate sunt comparabile cu cele rezultate din măsurarea probelor de apă recoltate din alte cursuri de apă din judeŃ: pârâul Ghimbăşel - la Ghimbav, râul Olt.

Parau Rotbasel-Rotbav-Activitate beta globala - medii lunare

010002000300040005000


2009

Bq/

mc

Fig. 9.3.2. Activitatea beta globală a apei din pârâul Rotbăşel

Toate prelevările probelor de apă au fost însoŃite de măsurări în situ ale debitului de

doză gamma: la 1 m de sol şi la nivelul solului. Valorile obŃinute sunt asemănătoare celor înregistrate la Braşov, încadrându-se în limitele fondului natural.

Apa de adâncime S-au recoltat lunar probe de apă de fântană din localitatea Rotbav, situată în

apropierea conductei care transportă apele uzate de la CNU Feldioara spre râul Olt. Media anuală a activităŃii beta globale a probei se situează sub limita de avertizare. Singurul radionuclid prezent în probă, evidenŃiat la analiza gamma spectrometrică, este K-40, element natural aflat în sol.



219

Sol necultivat şi vegetaŃie spontană Semestrial se recoltează probe de sol necultivat şi vegetaŃie spontană din comuna

Feldioara şi comuna Rotbav, în apropierea râului Olt. Semestrial s-au recoltat de asemeni patru probe de sol si vegetaŃie din proximitatea

CNU - Sucursala Feldioara, pe direcŃia celor patru puncte cardinale. Probe de aceeaşi natură au fost recoltate şi de pe platforma de recoltare pentru

Braşov. Rezultatele măsurătorilor constituie termen de comparaŃie pentru cele obŃinute în

zonele de risc.

Sol necultivat si Vegetatie spontana-medii anuale-

0

300

600

900

Feldioara Rotbav CNU Brasov

2009

Act

ivit

atea

sp

ecif

ica

(Bq

/kg

)

SOL VEGETATIE

Fig. 9.3.3. ComparaŃie între valorile înregistrate în diverse puncte de colectare

SOL necultivat- Activitate specifica beta globala - medii anuale

0

100

200

300

400

500

600

700

2005 2006 2007 2008 2009

Bq

/kg

Feldioara CNU Brasov Rotbav Medie multianuala Bv

Fig. 9.3.4. EvoluŃia în timp a valorilor radioactivităŃii β globale a solului



220

VEGETATIE spontanaActivitatea specifica beta globala - medii anuale(Bq/kg)

0

200

400

600

Act

ivita

tea

Bq/

kg

Feldioara 254.7 399.1 268.9 221.1 304.2

Rotbav 328 318.3 250.1 269.8 273.5

CNU-Feldioara 302 288.7 260.3 238.5 236

Brasov 257.3 289.7 279.6 267.6 266

2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 9.3.5. EvoluŃia în timp a valorilor radioactivităŃii β globale a vegetaŃiei

Radioactivitatea probelor de mediu din judeŃul Braşov se încadrează în limitele

normale determinate de radiaŃia naturală.



221

Capitolul 10. MEDIUL URBAN

10.1. Aşezările urbane Industrializarea, urbanizarea, valorificarea intensivă a resurselor naturale din zonele

intens populate reprezintă elemente care, cumulate, pot conduce, pe termen scurt, mediu sau lung, la modificări cantitative şi calitative importante ale factorilor de mediu, care determină, la rândul lor, degradarea condiŃiilor de viaŃă şi chiar la consecinŃe negative asupra stării de confort şi sănătate umană.

Aşezările umane reprezintă o categorie specială de ecosisteme, acele ecosisteme create de om care consumă resurse, precum energie, apă şi alte materii prime, pe care le transformă într-o mare varietate de produse finite şi de deşeuri, procese cu atât mai intense cu cât gradul de urbanizare şi de industrializare sunt mai avansate. Prin aceste procese, aşezările umane produc impact asupra mediului înconjurător, diferit ca tip şi mărime, în funcŃie de stadiul lor de dezvoltare economico-socială, de natura şi gradul de dezvoltare al activităŃilor industriale care se desfăşoară pe teritoriul lor, de numărul populaŃiei etc.

Dezvoltarea unui sistem urban trebuie să Ńină cont de caracterul limitat al resurselor (de capitalul uman, natural şi financiar), ce presupune implicarea autorităŃilor publice locale în problematica de mediu a comunităŃii în vederea asigurării dezvoltării durabile.

10.1.1. Amenajarea teritorială

Amenajarea teritoriului este expresia spaŃială a patru tipuri de politici: economice, sociale, ecologice şi culturale. Această definiŃie subliniază rolul determinant al organizării spaŃiale în dezvoltarea planificată a comunităŃilor umane contemporane, organizate administrativ la nivel local, regional, statal sau supra-statal, cum este cazul Uniunii Europene.

Altfel spus, dezvoltarea spaŃială este expresia politicilor publice formulate la diverse niveluri de organizare a comunităŃilor umane, în domeniile dezvoltării economico-sociale, conservării, protecŃiei şi reabilitării patrimoniului natural şi construit. Amenajarea teritoriului şi urbanismul reprezintă un ansamblu de activităŃi complexe care au drept scop organizarea fizica a spaŃiului. Această definiŃie sugerează intervenŃia voluntară a omului asupra mediului (natural, într-o primă fază, apoi şi construit) în vederea modelării acestuia şi condiŃiilor necesare pentru existenŃa comunităŃilor umane.

Amenajarea teritoriului urmăreşte:

Fig. 10.1. Vedere din municipiul Braşov



222

o Dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora;

o ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii oamenilor şi colectivităŃilor umane; o Gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecŃia mediului; o Utilizarea raŃională şi eficientă a teritoriului; o Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere ecologic; o Evitarea riscurilor naturale şi prevenirea efectelor unor catastrofe.

În prezent judeŃul Braşov are următoarea organizare administrativ - teritorială: � 4 municipii: Braşov (reşedinŃă de judeŃ), Săcele, Codlea şi Făgăraş; � 6 oraşe: Râşnov, Ghimbav, Rupea, Predeal, Victoria, Zărneşti; � 48 comune; � 149 sate În cursul anului 2007 s-a constituit asociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona

Metropolitană Braşov”. Zona metropolitană a municipiului Braşov cuprinde municipiul Braşov şi cele 13 comunităŃi învecinate acestuia, şi anume: municipiul Codlea şi Săcele, oraşele Ghimbav, Predeal şi Râşnov, comunele Bod, Cristian, Vulcan, Sânpetru, Hălchiu, Tărlungeni, Prejmer şi Hărman.

În prezent, zona are o populaŃie de 403.867 de locuitori, dar se etimează o creştere de până la 600.000 până în 2012. SuprafaŃa actuală a zonei metropolitane este în jur de 1300 kilometri pătraŃi.

Deasemenea, Zona Metropolitană Braşov este un instrument administrativ eficient în scopul promovării unor proiecte comune de dezvoltare integrată a zonei şi de atenuare a discrepanŃelor de dezvoltare dintre localităŃi, un facilitator privind atragerea investiŃiilor şi a Fondurilor Structurale, o platformă de colaborare între unităŃile administrativ-teritoriale componente şi un nucleu de dezvoltare a serviciilor publice.

Obiectivele constituirii acestei zone sunt: − îmbunătăŃirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaŃii şi energie; − reducerea disparităŃilor dintre localităŃile situate în zona metropolitană; − dezvoltarea de noi zone rezidenŃiale şi cartiere de locuinŃe; − dezvoltarea şi îmbunătăŃirea serviciilor publice; − protecŃia mediului şi dezvoltarea durabilă; dezvoltarea turismului şi a sectorului

terŃiar; − dezvoltarea economică integrată; − dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi combaterea ecluziunii

sociale şi a dezechilibrelor sociale; − atragerea de noi investiŃii şi cresterea accesului la resurse.

10.1.1.1. Procesul de urbanizare Urbanismul (privit ca ansamblu de activităŃi) urmăreşte: � Ameliorarea condiŃiilor de viaŃă prin eliminarea disfuncŃionalităŃilor, asigurarea

accesului la servicii publice şi locuinŃe convenabile pentru toŃi locuitorii; � Crearea condiŃiilor pentru satisfacerea cerinŃelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale persoanelor cu handicap;

� Utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcŃiunile urbanistice adecvate; � Extinderea controlată a zonelor construite; � Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;

Fig.10.1.1.1. Zona metropolitană Braşov



223

� Asigurarea calităŃii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităŃile urbane si rurale;

� Protejarea localităŃilor împotriva dezastrelor naturale şi a riscurilor tehnologice. Urbanizarea este un proces continuu, dinamic, care a apărut prin concentrarea unei

populaŃii într-un anumit spaŃiu şi s-a extins prin procese de migrare, sporul natural al populaŃiei şi prin transformarea treptată a unor zone rurale în oraşe. Astăzi, zonele urbane sunt zone complexe: rezidenŃiale, industriale, culturale, administrative, ştiinŃifice, de învăŃământ, comerŃ, având complexe căi de comunicaŃie interne şi externe.

Urbanizarea prezintă o tendinŃă generală de creştere în prezent, deoarece aduce o serie de facilităŃi pentru desfăşurarea mai comodă a vieŃii, printr-un acces mai larg şi calitativ crescut al populaŃiei la serviciile publice (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, epurare a apelor uzate, sisteme de management al deşeurilor etc.).

Urbanizarea este indicatorul care rezultă din raportul dintre numărul de locuitori în mediul urban şi populaŃia totală a judeŃului.

Tabelul 10.1.1.1.1. EvoluŃia indicatorului urbanizare

JudeŃ Nr. locuitori mediu urban / PopulaŃia totală ( % ) 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Braşov 75,44 74,54 75,27 74,92 74,74 74,57 74,17 73,86 73,72

Sursa de date: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov Ca grad de urbanizare judeŃul Braşov se afla pe locul doi în Ńară, concentrând

73,72% din populaŃie (440.434 locuitori) în cele 4 municipii şi 6 oraşe. 10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenŃiale Calitatea vieŃii este o componentă esenŃială în dezvoltarea socio-economică a

României. Pentru locuitorii oraşelor şi municipiilor, adică pentru peste 55% din populaŃia României, calitatea vieŃii este strict condiŃionată de calitatea serviciilor de gospodărie comunală şi a mediului în care trăiesc.

În structura serviciilor de gospodărie comunală sunt incluse: alimentarea cu energie electrică şi gaze; captarea şi distribuŃia apei potabile; canalizarea şi epurarea apelor uzate, producŃia şi distribuŃia energiei termice pentru încălzire şi apă caldă; întreŃinerea străzilor, spaŃiilor verzi şi obiectivelor din domeniul public; transportul local public, administrarea, întreŃinerea şii repararea fondului locativ de stat; colectarea, transportul, depozitarea şi eliminarea definitivă a deşeurilor menajere.

ConstrucŃiile rezidenŃiale trebuie să răspundă din punct de vedere al costurilor de achiziŃie (puterii de cumpărare), siguranŃei personale, costurilor de întreŃinere, încadrarea armonioasă în cadrul urbanismului general.

Zonele rezidenŃiale sunt proprietate majoritar de stat sau majoritar privată după cum fondurile care contribuie la realizarea lor sunt bugetare şi private.

În anul 2009 s-au finalizat în judeŃul Braşov şi s-au dat în folosinŃă 1728 de locuinŃe, dintre care 1273 în mediul urban şi 455 în mediul rural. În municipiul Braşov s-au finalizat şi s-au dat în folosinŃă, în anul 2009, 1056 de locuinŃe, reprezentând 83% din numărul de locuinŃe finalizate mediul urban şi 61,1% din totalul locuinŃelor finalizate în judeŃul Braşov.

În judeŃul Braşov, la sfârşitul anului 2009, erau în curs de execuŃie 1162 locuinŃe (401 în mediul urban şi 761 în mediul rural) din care în municipiul Braşov 31 locuinŃe.

10.1.1.3. Concentrările urbane AglomeraŃia urbană = Este forma cea mai dezvoltată şi dinamică a oraşului modern,

efect al dinamismului economiei Ńării şi expansiunii în teritoriu a procesului de urbanizare. AglomeraŃia urbană reprezintă o arie urbanizată formată de un oraş (de cel puŃin 50.000



224

locuitori) şi zona sa suburbană (comune suburbane, oraşe mici) dependenŃa de el, desfăşurată pe o suprafaŃă relativ restrânsă (cu o rază pâna la 50-60 km în jurul centrului principal).

La 1 iulie 2009, populaŃia stabilă judeŃului a fost de 597.439 locuitori, din care 73,72% (440.434) se regăsesc în mediul urban şi 26,28 % (157.005) se regăsesc în mediul rural.

Principala localitate urbană a judeŃului Braşov este desigur municipiul reşedinŃă de judeŃ. Acesta concentrează cca. 63,1 % din întreaga populaŃie urbană a judeŃului.

Tabel 10.1.1.3.1. Concentrări urbane

JudeŃ Zona urbană ( ha )

Intravilan ( ha )

% zona urbană din suprafaŃa judeŃului

Densitatea populaŃiei în zona urbană (loc./km2)

Braşov 120.009 20.505 22,4 367 Sursa de date: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov 10.1.1.4. SituaŃia spaŃiilor verzi şi a zonelor de agrement VegetaŃia, element fundamental al mediului natural, reprezintă un factor important

în autopurificarea atmosferei, acesta fiind şi motivul pentru care nu se poate concepe lipsa ei din cadrul amenajărilor urbanistice. Prin urmare, principalul scop al amenajării spaŃiilor verzi în mediul urban îl constituie ameliorarea stării mediului înconjurător, acestea având însă şi un important rol estetic şi social, având în vedere funcŃia lor de mijloc de deconectare şi destindere a omului.

Datorită rolului lor în îmbunătăŃirea microclimatului urban şi în curăŃarea şi împrospătarea aerului urban, zonele verzi sunt supranumite „plămâni ai oraşelor”, având funcŃii sanitaro-igienice şi de protecŃie a factorilor climatici, alături de funcŃiile recreative şi estetico-peisagistice.

Fig. 10.1.1.1.4.1.Vedere din centrul vechi al municipiul Braşov

Zonele verzi reprezintă o condiŃie indispensabilă a unei vieŃi citadine normale, atât

prin rolul estetic, cât mai ales prin contribuŃia la atenuarea poluării mediului; neutralizează unii poluanŃi, filtrează pulberile în suspensie, reduc nivelul de poluare fonică (coroanele arborilor absorb cca. 26% din energia sonoră). De asemenea, au un rol important în regularizarea temperaturii şi umidităŃii aerului. Totodată, ele reprezintă habitate pentru o serie de specii de faună sălbatică.

Principalele categorii de spaŃii verzi din perimetrul construibil sunt: - spaŃii verzi cu acces nelimitat; - spaŃii verzi publice şi de folosinŃă specializată; - baze de agrement;



225

- complexe şi baze sportive; - spaŃii verzi cu acces limitat din incinta unor instituŃii; - suprafeŃe plantate din curŃile particulare. AutorităŃile publice locale au obligaŃia, prin lege, să asigure integritatea, refacerea,

îngrijirea, protecŃia şi conservarea spaŃiilor verzi din zonele urbane. În conformitate cu OUG 195/2005 privind protecŃia mediului, aprobată de Legea

265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, schimbarea destinaŃiei terenurilor amenajate ca spaŃii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaŃiile de urbanism, reducerea suprafeŃelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. Având în vedere prevederile OrdonanŃei de UrgenŃă 114/2007, prin care autorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia de a asigura din terenul intravilan o suprafaŃă de spaŃiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pînă la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, se poate constata că majoritatea localităŃilor nu îndeplinesc această obligaŃie. Atfel că, autorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia de a întocmi, un program în care vor fi evidenŃiate etapele de realizare a acestei obligaŃii, cu indicarea termenelor intermediare propuse.

SuprafaŃa spaŃiilor verzi aparŃinând municipalităŃilor din oraşele şi municipiile judeŃului Braşov, conform datelor furnizate de către autorităŃile locale la nivelul anului 2009, este prezentată în tabelul 10.1.1.4.1.

Tabel 10.1.1.4.1. SituaŃia spaŃiilor verzi la nivelul judeŃului Braşov în anul 2009

Municipiu/oraş SuprafaŃa totală spaŃii verzi (ha)

SuprafaŃă spaŃiu verde mp/locuitor

Zone de agrement

Municipiul Braşov 531 19,1

Parcul NaŃional Tâmpa, Parcul Central Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Gheorghe Dima, Parcul Tractorul, Parcul Trandafirilor, Parcul Ina Schaeffler, Grădina Zoologică, zona Sălii Sportului şi a Bazinului de înot, promenada de sub Tâmpa, pomenadă pe Aleea După ziduri, Turnul Alb şi Negru, ştranduri

Municipiul Codlea 41 16,7 Ştrand ul Codlea, Parcul Central

Municipiul Făgăraş 44,38 11,7 Cetatea Făgăraş, Parc Cetate, Parcul Central, Parcul 1 Mai, lacurile de la Beclean, ştrand

Municipiul Săcele 3,8 1,2 Parcul Central, trasee turistice Oraş Ghimbav 10,44 19,2 Monumente istorice şi de arhitectură

Oraş Predeal 4,2 8,1 Parcul Central, zonă turistică şi de agrement - pârtii de schi

Oraş Râşnov 29,74 18,2 Parcul Central, Cetatea Tărănească a Râşnovului, monumente istorice

Oraş Rupea 15,37 27,2 Parcul Central, Cetatea Rupea, ştrand, stadion Oraş Victoria 6,44 7,3 Parcul Central, ştrand Oraş Zărneşti 61 23,7 Parcul Central, trasee turistice

Din bilanŃul spaŃiilor verzi rezultă clar că există un deficit de spaŃiu verde amenajat. Cel mai adesea, spaŃiile verzi nu alcătuiesc un sistem unitar din punct de vedere

spaŃial. Mai mult, acestea sunt complet izolate de teritoriul extraurban. SituaŃia este relativ similară în majoritatea localităŃilor urbane din judeŃ, zonele ocupate de spaŃii verzi şi parcuri sunt relativ reduse şi neuniform distribuite, deficitare fiind, ca şi în municipiul Braşov, mai ales cartierele de locuinŃe construite în ultimii ani ai comunismului.

Serviciile de gospodărire a spaŃiilor verzi din cadrul primăriilor municipiilor şi oraşelor judeŃului Braşov, în cursul anului 2009 au efectuat lucrări de plantări de flori,



226

arbori şi arbuşti ornamentali, gazonări platbande stradale şi lucrări de întreŃinere a arborilor şi arbuştilor ornamentali.

Din totalitatea spaŃiilor verzi ce aparŃin zonei urbane, cea mai însemnată categorie o reprezintă parcurile. Conform Legii nr. 24/2007, privind reglementarea şi administrarea spaŃilor verzi din zonele urbane, parcul este un spaŃiu verde, cu suprafaŃa de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităŃilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populaŃie.

Parcurile cuprind în perimetrul lor, plantaŃii de arbori şi arbuşti, spaŃii gazonate şi diverse specii de plante decorative. În parcurile din municipiul Braşov, se găsesc arbori seculari ocrotiŃi, dintre care amintim: Taxus baccata (tisa), Castanea (castan), Pinus nigra (pinul negru), Tilia tomentosa argentea (tei alb argintiu), Thuja orientalis (tuia), Fagus silvatica, Abies alba (brad alb), Robinia pseudacacia (salcâm), magnolie, etc.

Parcurile publice din municipiul Braşov ocupă o suprafaŃă de 24,5 de hectare la

care se adaugă încă 230 ha de spaŃii verzi în cartiere. Deasemenea, alte 82 ha sunt ocupate de zonele de agrement aflate la marginea municipiului. La acestea se adaugă Parcul NaŃional Tâmpa, care se întinde pe o suprafaŃă de 162,9 ha.

Scuarurile reprezintă o categorie importantă de spaŃii verzi cu acces nelimitat, intens frecventate sau traversate de vizitatori şi trecători, care sunt mai răspândite în cadrul oraşului şi răspund operativ nevoilor de odihnă şi lectură de scurtă durată sau realizării unui efect decorativ deosebit. Scuarurile au mai multe intrări şi sunt întretăiate de numeroase alei. DestinaŃia prioritară a scuarurilor este diferită: odihnă şi loc de joacă pentru copii, loc de recreere, rol decorativ. VegetaŃia din cadrul scuarurilor este formată din arbori, arbuşti şi din plante decorative şi este dispusă în grupuri de-a lungul aleilor.

Ele nu trebuie considerate un accesoriu sau un simplu element de decor, ci o dotare social-umană la fel de importantă ca celelalte.

În municipiul Braşov acestea ocupă o suprafaŃă de 3,43 ha: PiaŃa Sfatului, PiaŃa Unirii.

10.2. Zgomot

10.2.1. HărŃi strategice de zgomot

În conformitate cu prevederile HG 321/2005, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, republicată, Primăria Municipiului Braşov a întocmit harta de zgomot pentru aglomerarea Braşov. În acest scop au fost realizate activităŃi de culegere a datelor pentru constituirea bazelor de date necesare cartografierii zgomotului: culegere date de trafic pentru constituirea bazei de date privind traficul rutier; culegere date de trafic pentru constituirea bazei de date privind traficul feroviar; culegere date de trafic pentru

Fig. 10.1.1.1.4.2. Vedere din PiaŃa Sfatului spre Tâmpa



227

constituirea bazei de date privind activităŃile industriale; culegere date referitoare la condiŃiile meteo pentru estimarea parametrilor meteorologici şi activităŃi pentru pentru compatibilizarea hărŃilor GIS existente cu cerinŃele realizării hărŃilor de zgomot. Ulterior folosind aplicaŃii speciale pentru cartarea zgomotului au fost reralizate hărŃile de zgomot pentru fiecare sursă din aglomerare – trafic rutier, trafic feroviar şi activităŃi industriale – şi hărŃile de conflict în care sunt evidenŃiate zonele în care se depăşesc valorile limită admise în legislaŃia naŃională în vigoare.

Harta de zgomot a fost evaluată şi aprobată de către comisia tehnică regională şi datele referitoare la populaŃia expusă la diferite niveluri de zgomot şi informaŃiile obligatorii prevăzute în legislaŃie au fost transmise pentru a fi raportare către Comisia Europeană.

În baza informaŃiilor obŃinute din hărŃile de zgomot au fost întocmite planurile de acŃiune pentru a reduce nivelul de zgomot şi numărul de persoane expuse la zgomot.

10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2009 Laboratorul APM Braşov a efectuat în anul 2009 nu număr de 514 măsurători

momentane ale nivelului echivalent de zgomot ambienatal. Măsurătorile s-au efectuat în principalele intersecŃii şi pe arterele cu trafic intens şi trafic greu, în zone în care există instituŃii publice şi în zone de recreere de pe teritoriul judeŃului, în Braşov, Ghimbav, Codlea, Făgăraş, Săcele, Predeal, Râşnov, Cristian, Şercaia şi Feldioara.

Punctele de monitorizare au fost stabilite pentru a evalua impactul traficului rutier asupra mediului şi implicit a factorului uman. CondiŃiile în care s-au efectuat măsurătorile au fost alese pentru a minimiza influenŃa factorilor care pot influenŃa propagarea sunetului (tipul sursei, distanŃa de la sursă, absorpŃia atmosferică sau terestră, vântul, temperatura, umiditatea, reflexia pe diferite supafeŃe).

Numărul de măsurători şi maximele înregistrate sunt prezentate în tabelul 10.2.2.1. Tabelul 10.2.2.1. Măsurători de zgomot în luna anul 2009

Tip măsurătoare Număr măsurători

Maxima măsurată, dB % Depăşiri

Parcuri, zone de recreeere şi odihnă 53 61,8 1,9 % Trafic 421 78,6 47 % Altele – zone rurale locuite în apropierea arterelor circulate 40 77,6 -

Nivelul echivalent de zgomot determinat în intersecŃii şi pe artere intens circulate a

depăşit valoarea limită admisă, conform STAS 10009/1988 pentru fiecare tip de stradă, în procent de 56,5 %, valorile determinate situându-se în intevalul 64,1 dB –76,6 dB. Valori mari ale nivelulul echivalent de zgomot au fost înregistrate în intersecŃiile: Str. Castanilor – B – dul 15 Noiembrie, Str. Zizin - B – dul VlahuŃă, Str.Hărman – B – du Al. VlahuŃă, Str. 13 Decembrie – Str. A. Vlaicu, Str. Stadionului – B-dul GriviŃei, Str. Iuliu Maniu, Str. Iuliu Maniu – Str. Al.I. Cuza, Str. Lungă – Str. N. Iorga în special datorită traficului intens sau autovehiculelor de tonaj mare care au tranzitat oraşul.

Nivelul echivalent de zgomot determinat în puncte din centrul istoric al municipiului Braşov s-a comparat cu nivelul de zgomot echivalent admis conform STAS 10009/1988 pentru fiecare tip de stradă şi tip de folosinŃă, constatându-se depăşiri în procent de 67,7 % datorită zgomotului produs de mijloacele de transport în comun şi autoturisme, valorile determinate situându-se în intervalul 59,0 dB – 74dB.

Valoarea cea mai mare a nivelului echivalent de zgomot în municipiul Braşov, 78,6 dB, a fost înregistrată la podul de la ieşirea spre Sibiu în luna mai. Nivelul echivalent de zgomot determinat în parcuri şi alte zone de agrement a depăşit valorile admisibile ale nivelului de zgomot, reglementate prin legislaŃia în vigoare în procent de 1,9%.



228

Nivelul echivalent de zgomot determinat în puncte din zone rurale locuite din apropierea arterelor cu trafic greu şi trafic intens s-a situat în intervalul 58,8 – 77,6dB.

Prin înnoirea parcului auto cu maşini silenŃioase şi prin aplicarea unor măsuri de management al traficului (construirea ocolitoarei, reducerea vitezei în anumite zone, fluidizarea traficului, amenajarea de parcări, etc) nivelul de zgomot poate fi redus, deoarece nivelul zgomotului în exterior scade pe măsură ce distanŃa de la sursa sonoră creşte, datorită distibuŃiei energiei sonore pe o suprafaŃă mai mare, şi absorbŃiei terestre ş atmosferice.

Concluzii privind zgomotul ambiental: • Determinările sonometrice efectuate în anul 2009, în punctele stabilite pe arterele

intens circulate, în zone rezidenŃiale, în zone cu instituŃii publice sau zone de recreere au evidenŃiat depăşiri ale valorilor limită admise în STAS 10009-88;

• Reducerea nivelului de zgomot la care este expusă populaŃia poate fi realizată prin implementarea unor măsuri de reducere a nivelului de zgomot la sursă, pe traseul de propagare al undelor sonore sau la receptor.

10.3. Mediu şi sănătate Starea de confort şi sănătate a populaŃiei este strâns legată de cea a factorilor de

mediu: aerul, apa, solul, fiind influenŃată şi determinată de aceştia, imediat sau după o perioadă de timp.

Factorii de risc pentru sănătatea umană, asociaŃi urbanizării, sunt legaŃi de: calitatea aerului; alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban; habitatul – condiŃii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaŃională etc); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaŃiei; accidentele de trafic; stresul şi probleme legate de schimbarea stilului de viaŃă.

AcŃiunea factorilor de mediu asupra sănătăŃii este foarte diversă. Atunci când intensitatea poluării este mai mare, acŃiunea organismelor este imediată. Cel mai frecvent însă, acŃiunea factorilor de mediu are intensitate redusă determinând o acŃiune cronică, de durată, cuantificarea efectului fiind greu de evaluat.

Aprecierea stării de sănătate se face pe baza unor indicatori, cum ar fi: sporul natural; rata brută a mortalităŃii; durata medie a vieŃii; mortalitatea infantilă.

Pentru urmărirea impactului poluării mediului asupra sănătăŃii populaŃiei este necesară urmărirea acestor indicatori de sănătate, care pot scoate în evidenŃă gradul în care sănătatea populaŃiei poate fi influenŃată în urma expunerii de scurtă durată sau a expunerilor pe perioade mai lungi la factorii de risc (poluanŃi) din mediul înconjurător.

În acest sens, este relevantă şi dinamica naturală a populaŃiei, a cărei situaŃie în anul 2009, la nivelul judeŃului Braşov, este prezentată în tabelul 10.3.1.

Tabel 10.3.1. Mişcarea naturală a populaŃiei (rata la 1000 de locuitori)

JudeŃul Braşov Indice de natalitate (‰ loc)

Indice de mortalitate (‰ loc) Spor natural

2009 11,1 9,7 1,4 Sursa de date: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov Tabel 10.3.2. Durata medie a vieŃii pe sexe Durata medie a vieŃii Masculin Feminin

2005 69,38 76,61 2006 69,43 76,79 2007 69,82 76,98

JudeŃul Braşov

2008 70,54 77,11 Sursa de date: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov



229

11.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Principalele surse de poluare a aerului în mediul urban sunt: transporturile,

sistemele individuale de încălzire şi sursele industriale. SubstanŃele poluante, odată ajunse în troposferă, se menŃin o perioadă variabilă de

timp, de la câteva zile până la câŃiva ani, în funcŃie de reactivitatea lor şi de condiŃiile meteo dând naştere la numeroase reacŃii chimice.

Monoxidul de carbon este stabil timp de aproximativ trei ani. Este foarte toxic, la concentraŃii ridicate devenind letal (în incinte închise). Expunerea la concentraŃii ridicate de monoxid de carbon produce cefalee, oboseală, pierderea cunoştinŃei. Dupa oxidare la bioxid de carbon, CO devine gaz cu efect de seră.

Oxizii de azot provin din procesele de ardere şi din transportul auto, în special diesel, în condiŃii de accelerare şi la viteze ridicate. Oxizii de azot se menŃin în atmosferă timp de câteva zile. Gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de patru ori mai mare decât cel al monoxidului de azot.

Oxizii de sulf provin din sistemele de încălzire (cu excepŃia celor pe baza de metan), turnătorii, rafinării, fabrici de acid sulfuric, şi în mică măsură de la motoarele diesel. Oxizii de sulf produc iritarea ochilor, gâtului, sistemului respirator. Expunerea la concentraŃii mari timp de câteva minute poate provoca constricŃia bronhiilor. Persoanele în vârstă şi cele cu probleme respiratorii deja existente sunt primele afectate de poluarea cu SO2. Compuşii bogaŃi în sulf ajunşi în atmosferă funcŃionează ca substrat pentru cloroflorocarburi, ducând la afectarea stratului de ozon stratosferic.

Ozonul troposferic este o substanŃă poluantă secundară, formarea sa depinzând de prezenŃa altor poluanŃi: oxizii de azot şi hidrocarburile. Este un gaz puternic iritant, ce poate provoca distrugerea ochilor şi a aparatului respirator. Ca rezultat al expunerii pe o perioadă de două ore la o concentraŃie mai mare de 2000 micrograme/mc, poate produce oboseala accentuata si lipsa de coordonare.

Hidrocarburile provin din arderea incompletă, industria petrochimică, transportul şi stocarea produselor petrochimice, transportul auto. Vehiculele reprezintă principala sursă de poluare cu hidrocarburi. Hidrocarburile se menŃin în atmosferă până la trei ani. Unele dintre ele, (benzen, toluen, xilen, benzo-a piren, benzo-a antracen) sunt puternic cancerigene. Hidrocarburile aciclice şi aliciclice, la concentraŃii mai mari de 500 ppm, provoacă iritarea mucoasei şi asfixia.

Pulberile sunt stabile în atmosferă de la câteva minute până la câteva zile, în funcŃie de dimensiunile lor şi de proprietăŃile statului atmosferic. Dacă ajung direct în stratosferă acestea pot circula în jurul globului timp de câŃiva ani, cu efecte considerabile asupra climatului.

Cele mai periculoase pentru sănătatea umană sunt pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 microni (PM10). Pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 µm (micronice şi submicronice – PM10 şi PM2,5) sunt considerate ca având efecte negative asupra sănătăŃii umane, datorită faptului că, în timp ce particulele cu dimensiuni mai mari de 10 µm se reŃin, în cursul respiraŃiei, în căile respiratorii superioare, fiind rapid eliminate din organism, cele cu dimensiuni de sub 10 µm pot ajunge până la nivelul alveolei pulmonare, unde se depun.

Atunci când cantitatea de pulberi inhalată într-un interval de timp depăşeşte cantitatea ce poate fi eliminată în mod natural, apar disfuncŃii ale plămânilor, începând cu diminuarea capacităŃii respiratorii şi a suprafeŃei de schimb a gazelor din sânge. Aceste fenomene favorizează instalarea sau cronicizarea afecŃiunilor cardiace.

În funcŃie de compoziŃia lor chimică, pulberile pot face parte şi din grupa poluanŃilor cancerigeni. Este cazul pulberilor care adsorb la suprafaŃa lor substanŃe organice carcinogene, cum sunt hidrocarburile policiclice aromatice (PAH), printre care benzo(a)pirenul, benz(a)antracenul. Benzo(a)pirenul, cel mai răspândit poluant din grupa



230

PAH, ia naştere în principal din procese de combustie, atât fixe cât şi mobile. El se volatilizează la temperaturile ridicate, condensând rapid la suprafaŃa particulelor în suspensie. PrezenŃa în aer a acestei substanŃe recunoscute ca având efect cancerigen conduce la un risc crescut de cancer pulmonar.

Dintre poluanŃii cancerigeni anorganici fac parte pulberile de azbest, precum şi cele care conŃin arsen, crom, cobalt, beriliu, nichel şi seleniu.

10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate Apa poate influenŃa sănătatea populaŃiei fie în mod direct prin calităŃile sale

biologice, chimice şi fizice, fie indirect. Astfel cantitatea insuficientă de apă duce la menŃinerea unei stări insalubre, a deficienŃelor de igienă corporală, a locuinŃei şi a localităŃilor, rezultând răspândirea unor afecŃiuni digestive (dezinteria si hepatita endemică) a unor boli de piele, etc.

Boli infecŃioase produse prin apa poluată (epidemii - afectează un număr mare de persoane sau endemii - forma de îmbolnăvire care se găseşte permanent într-o zonă):

� bolile bacteriene febra tifoidă este determinată de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi combătută prin vaccinarea antitifică şi prin respectarea măsurilor de igienă personală:

o dizenteria, produsă de Shigella sp., este extrem de periculoasă prin efectele sale de deshidratare;

o holera, produsă de Vibrio holerae, considerată eradicată în unele zone, poate reapărea, chiar pe arii extinse;

� bolile virotice: o poliomielita, o boală invalidantă, poate fi prevenită prin vaccinare; o hepatita epidemică este legată de transmiterea virusului prin apa

contaminată, nu doar prin contactul cu omul bolnav; � boli parazitare;

o lambliaza sau giardiaza se contratează prin consumarea apei infestate cu chişti;

o strongiloidoza este produsă de un parazit ce trăieşte în organismul uman; o tricomoniaza este determinată de Trichomonas sp. (flagelat); o fascioloza sau distomatoza.

Boli neinfecŃioase produse prin apa poluată: � intoxicaŃia cu nitraŃi (efect methemoglobinizant); � intoxicaŃia cu plumb (saturnism hidric); � intoxicaŃia cu mercur ce are ca semne şi simptome: dureri de cap, ameŃeli,

insomnie, anemie, tulburări de memorie şi vizuale, are de asemenea efecte teratogene (produce malformaŃii la făt);

� intoxicaŃia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la scăderea eritropoiezei şi la anemie, scăderea calcemiei;

� intoxicaŃia cu arsen (ce se acumulează ca şi mercurul în păr şi unghii) duce la tulburări metabolice şi digestive, cefalee, ameŃeli;

� intoxicaŃia cu fluor are forme dentare, osoase şi renale; � intoxicaŃia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere.

Efectele cronice reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acŃiunii poluării mediului asupra sănătăŃii umane. În mod obişnuit, diverşii poluanŃi existenŃi în mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenŃa lor continuă, chiar în concentraŃii mai scăzute nu este lipsită de efecte nedorite.

Deasemenea, sistemele de alimentare învechite pot permite contaminarea microbiologică a apei (bacterii, viruşi, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetanşeităŃi existente. Pentru apa potabilă o sursă de poluare o reprezintă apa subterană contaminată



231

şi utilizarea ei din puŃuri/fântâni fără luarea măsurilor corespunzătoare de protecŃie. Având în vedere numărul locuitorilor expuşi, riscul este evaluat ca fiind semnificativ.

Tabel 11.3.2.1. Indicatori cu impact asupra sănătăŃii la nivelul judeŃului Braşov (nr. cazuri de îmbolnăviri în anul 2009)

JudeŃul Dizenterii Hepatită A BDA Tuberculoză Febră tifoidă nr. cazuri nr. cazuri nr. cazuri nr. cazuri nr. cazuri Braşov

0 76 1480 119 0 Sursa de date: DirecŃia de Sănătate Publică a JudeŃului Braşov

Monitorizarea calităŃii apei potabile, inspecŃia şi autorizarea sanitară a sistemelor

publice de aprovizionare cu apă şi a fântânilor publice se face de către DirecŃia de Sănătate Publică Braşov.

11.3.3. Efectele gestionării deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaŃiei

Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi

rural din gospodării, instituŃii, unităŃi comerciale, agenŃi economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaŃii publice, străzi, parcuri, spaŃii verzi, deşeuri din construcŃii - demolări generate în gospodării şi colectate de operatorii de salubritate şi nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.

Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere. Depozitele vechi de gunoi ale localităŃilor urbane reprezintă atât surse de poluare a factorilor de mediu, neavând amenajările necesare pentru prevenirea poluării mediului, dar şi surse potenŃiale de risc pentru sănătatea umană, îndeosebi prin acŃiunea agenŃilor patogeni.

Acesta este cu atât mai crescut cu cât încă este permis accesul unor persoane „recuperatoare” de deşeuri reciclabile pe rampele de gunoi, cu riscurile îmbolnăvirilor datorate factorilor patogeni asociaŃi depozitelor necorespunzătoare de deşeuri organice (în care proliferează diverse organisme şi microorganisme dăunătoare sănătăŃii umane), dar şi contaminării chimice cu diverşi poluanŃi proveniŃi din diferitele tipuri de deşeuri industriale depozitate pe rampe.

Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor poate duce la contaminarea cu diferite substanŃe, precum şi la contaminarea microbiologică a solului şi a apelor subterane. Depozitele de deşeuri amenajate şi administrate necorespunzător, precum şi depozitarea necontrolată a deşeurilor afectează valorile estetice ale peisajului, determină un disconfort pentru populaŃie, determină creşterea costurilor pentru refacerea mediului şi pentru îngrijirea sănătăŃii.

11.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăŃii populaŃiei În aglomerările umane, zgomotul face parte din ambianŃa comună, influenŃând

populaŃia într-o măsură din ce în ce mai mare datorită creşterii continue a nivelului de zgomot. Efectele nocive ale zgomotului afectează o mare parte a populaŃiei contemporane, îndeosebi a celei urbane, emisiile surselor sonore fiind situate printre cele mai importante pentru epoca actuală.

Omul percepe sunete cu o frecvenŃă între 16 şi 20000 vibraŃii pe secundă şi cu o intensitate între 0 şi 120 dB. Zgomotul produs de o convorbire se situează între limitele de 30 şi 60 dB. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta fiind fondul sonic normal. Sunete de 130 decibeli provoacă senzaŃia de durere, iar la 150 decibeli zgomotul este insuportabil.



232

Zgomotul nu are numai o acŃiune patologică specifică asupra organului auditiv, provocând pierderile temporare sau permanente ale acuităŃii auditive, dar poate să exercite un anumit efect toxic asupra organismului. Astfel, zgomotul provoacă modificări ale echilibrului fiziologic al organismului; simptomul general este o senzaŃie de oboseală, de slăbiciune. Tulburările pot duce la ameŃeli, cefalee, migrene permanente, pierderea poftei de mâncare, anemie. Zgomotul poate produce tulburări neurovegetative cum ar fi accelerarea ritmului cardiac, a ritmului respirator, modificări ale presiunii sanguine, slăbirea atenŃiei, leziuni ale timpanului, diminuarea reflexelor. În cele mai multe cazuri poluarea fonică ridică nivelul stresului în timpul zilei, provoacă insomnii şi poate conduce chiar la atacuri de inimă.

10.4. Obiective şi măsuri

Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zonele urbane şi pentru luarea

măsurilor necesare remedierii sau îmbunătăŃirii calităŃii acestui mediu revine autorităŃilor locale.

10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităŃii aerului Obiectivele şi măsurile privitoare la poluarea aerului sunt cuprinse în Planul Local

de AcŃiune pentru Mediu 2007-2013. În conformitate cu cerinŃele legislaŃiei internaŃionale care transpune aproape integral aquisul privind protecŃia calităŃii aerului, a Strategiei NaŃionale privind ProtecŃia Atmosferei (HG 731/14.05.2004) şi a Planului NaŃional de AcŃiune în domeniul ProtecŃiei Atmosferei (HG 738/14.05.2004), în Planul Local de AcŃiune pentru Mediu au fost identificate mai multe obiective ce cuprind măsuri pentru protecŃia calităŃii aerului.

Obiectivul general este cel de îmbunătăŃire a calităŃii atmosferei şi respectarea obligaŃiilor asumate de România în cadrul negocierilor capitolului 22 „Mediu” la acest capitol şi care trebuie realizate în termenele negociate. Acestea implicând o serie de costuri, atât pentru autorităŃile de mediu, cum sunt cele legate de monitorizarea şi raportarea la UE a calităŃii aerului în conformitate cu noile prevederi legale, cât şi pentru agenŃii economici poluatori şi autorităŃile administraŃiei publice locale. Măsurile care trebuie luate în acest domeniu vizează:

� realizarea unor nivele de calitate a aerului care să nu aibă impact sau să nu presupună un risc crescut pentru sănătatea populaŃiei şi starea mediului;

� asigurarea faptului că noile standarde de calitate a aerului, inclusiv standardele pentru particule, dioxid de sulf, monoxid de carbon, metale grele şi hidrocarburi aromatice, vor fi atinse până în anul 2007 şi respectiv 2010 şi a faptului că standardele pentru sursele mobile şi punctuale de poluare sunt respectate. La nivelul judeŃului Braşov, se impun acŃiuni strategice privind protecŃia atmosferei

şi anume: � funcŃionarea sistemului de monitoring integrat al mediului; � întocmirea, actualizarea şi utilizarea unei baze de date, ataşată sistemului

informaŃional de mediu, în vederea informării publicului; � impunerea de condiŃii prin legislaŃia de mediu în vederea scăderii principalelor

emisii de poluanŃi (dioxid de sulf, oxizi de azot, substanŃe organice volatile, amoniac);

� reducerea sub normele de emisie a evacuărilor poluanŃilor în atmosferă, pe baza principiului ,,poluatorul plăteşte”;

� stabilirea concentraŃiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul care să permită prevenirea interferenŃelor antropice periculoase cu sistemul climatic. În scopul reducerii poluării atmosferice în mediul urban sunt necesare o serie de

măsuri prioritare şi anume:



233

- fluidizarea traficului prin crearea unor centuri de ocolire, amenajarea unor spaŃii de parcare subterane, modernizarea şi întreŃinerea drumurilor existente;

- îmbunătăŃirea transportului public în comun prin înnoirea parcului auto şi întreŃinerea corespunzătoare a acestora;

- artere ocolitoare pentru toate zonele urbane; - plantarea de perdele vegetale de protecŃie; - exploatarea resuselor primare existente cu reducerea la minim a emisiilor de noxe; - întocmirea hărŃilor de zgomot, hărŃilor strategice de zgomot şi a planurilor de

acŃiune aferente acestora; - evaluarea şi gestionarea integrată a calităŃii aerului (pregătirea

programelor/planurilor pentru îmbunătaŃirea calităŃii aerului la nivel local, adoptarea acestora);

- implementarea măsurilor de prevenire şi control integrat al poluării prin introducerea celor mai bune tehnici disponibile pentru instalaŃiile existente care intră sub incidenŃa directivei IPPC, în conformitate cu recomandările BREF;

- implementarea cerinŃelor de limitare a emisiilor de poluanŃi proveniŃi din instalaŃiile mari de ardere;

- implementarea cerinŃelor de limitare a emisiilor de compuşi organici volatili proveniŃi din utilizarea solvenŃilor organici în anumite activităŃi şi instalaŃii şi a celor rezultaŃi din depozitarea, încărcarea/descărcarea şi distribuŃia benzinei la terminale şi la staŃiile de benzină;

- implemenatea cerinŃelor de eliminare a substanŃelor care distrug statul de ozon. 10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei

Obiectivul general este îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane. Pentru rezolvarea problemelor identificate s-au propus mai multe obiective specifice

dintre care menŃionăm: - reducerea poluării apelor prin creşterea gradului de epurare a apelor reziduale

menajere şi industriale; - creşterea numărului de populaŃie care să beneficieze de infrastructura de

apă/canal. În vederea asigurării protecŃiei mediului şi a apei potabile, se impun următoarele

măsuri: - extinderea reŃelelor de alimentare cu apă şi asigurarea apei potabile de calitate

pentru toŃi locuitorii din aglomerarile urbane şi pentru toŃi locuitorii din localităŃile izolate din judeŃul Braşov;

- reabilitarea sistemelor de tratare a apei; - reabilitarea şi reorganizarea sistemului de hidrofoare; - înlocuirea şi modernizarea reŃelelor de distribuŃie apă; - extinderea reŃelelor de canalizare pentru captarea şi epurarea apelor uzate pentru

toŃi locuitorii din aglomerarile urbane şi pentru toŃi locuitorii din localităŃile izolate din judeŃul Braşov;

- reabilitarea şi modernizarea staŃiilor de epurare a apei; - staŃii de epurare moderne, sau microstaŃii de epurare pentru localităŃile cu populaŃie

cu mai puŃin de 2000 locuitori echivalenŃi; - staŃii de epurare moderne pentru apele uzate industriale; - canalizări în sistem divizor şi staŃii de pompare ape uzate pentru toate localităŃile,

modernizarea reŃelelor de canalizare existente şi realizarea de reŃele noi de canalizare în localităŃile fără reŃele de canalizare

- staŃii de epurare moderne pentru aglomerările urbane cu mai mult de 2000 locuitori echivalent;



234

- optimizare raport resurse de apa - consum, contorizarea consumului de apă potabilă, apă industrială şi ape uzate;

- regularizări cursuri de ape, acumulări şi generare de energie; Comisia Europeană a aprobat proiectul major de modernizare a infrastructurii de

apă/apă uzată “Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi canalizare în judeŃul Braşov”. JudeŃul va beneficia de finanŃare europeană prin Programul OperaŃional Sectorial Mediu. Proiectul, în valoare de peste 189 de milioane de Euro, presupune investiŃii în reabilitarea captărilor de apă, a conductelor de aducŃiune, a staŃiilor de tratare şi pompare, a rezervoarelor de apă, a reŃelelor de distribuŃie şi a sistemului de contorizare, construirea/reabilitarea sistemului de colectare a apei uzate şi a 5 staŃii de epurare. InvestiŃiile vor fi realizate în localităŃile Braşov şi cartierul Stupini al Municipiului Braşov, Săcele, Codlea, Feldioara, Rupea, Homorod, Hoghiz, Prejmer şi satul Lunca Câlnicului ce aparŃine de comuna Prejmer, Hărman, Sânpetru, Bod şi Moeciu. Se estimează că lucrările de investiŃii se vor realiza în perioada 2009-2013.

10.4.3. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale Obiectivul general care se impune pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor

din localităŃile şi care coincide cu cel al strategiei şi programelor naŃionale, regionale şi locale, din domeniul deşeurilor, este - Reducerea efectelor negative ale deşeurilor asupra calităŃii mediului şi a sănătăŃii umane.

Printre obiectivele principale care se vor regăsi şi la nivelul judeŃului Braşov amintim:

- Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor în mediul urban şi rural – având în vedere că până în 2013 trebuie extinsă colectarea a 84% din deşeurile municipale generate;

- Depozite impermeabilizate pentru dejecŃiile solide şi lichide de la fermele agricole şi sisteme de aplicare ale acestora ca îngrăşământ conform Codului de bune practici agricole;

- RRR în cazul deşeurilor industriale generate şi/sau depozitate; - Depozite de pesticide în condiŃii de securitate pentru sănătate şi mediu; - Încadrarea în valorile limită din Directiva 76/464/CEE la substanŃele prioritare/

prioritar periculoase a apelor uzate industriale; - Reutilizarea şi reciclarea deşeurilor din construcŃii şi demolări, cel puŃin una pentru

fiecare municipiu; - Reducerea cantităŃii de deşeuri biodegradabile depozitate prin reciclare şi

procesare cu dezvoltarea de facilităŃi de procesare a deşeurilor pentru obŃinerea compostului/ biogazului; Un rol important în realizarea acestor măsuri vor avea campaniile de informare şi

conştientizare a populaŃiei, realizate prin orice mijloace mass-media cu scopul de a pătrunde în toate mediile şi în mentalitatea întregii populaŃii, de la copii până la pensionari.

10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului Prin Directiva 2002/49/CE a Parlamentului şi Consiliului European, referitoare la

evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, sunt prevăzute măsuri şi iniŃiative specifice privind reducerea zgomotului ambiental, care completează şi dezvoltă măsurile comunitare privind zgomotul emis de sursele majore: vehicule rutiere, feroviare, aviaŃie, echipamente utilizate în exterior.

În prezent, reglementarea în domeniul zgomotului ambiental este realizată prin H.G. 321/2005, cu completările şi modificările ulterioare, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, care transpune Directiva UE nr. 2002/49/CE. Acest act normativ are



235

drept obiectiv evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de zgomotul ambiental, inclusiv a disconfortului, prin implementarea următoarelor măsuri:

- determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin întocmirea hărŃilor de zgomot; - punerea la dispoziŃie publicului a informaŃiilor privind zgomotul ambiental şi efectele

sale; - adoptarea, pe baza datelor din hărŃile de zgomot, a planurilor de acŃiune, având ca

scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental, acolo unde este cazul, în special a nivelurilor de expunere, care pot avea efecte dăunătoare asupra sănătăŃii umane. În mediul urban acŃionează concomitent mai multe categorii de zgomote:

domestice, industriale, produse de activitate de construcŃie, de mijloacele de transport. Cea mai importantă sursă de zgomot o reprezintă totuşi circulaŃia autovehiculelor,

estimată la aproximativ 80 % din poluarea sonoră. Nivelele maxime de zgomot se datorează în special traficului greu, stării tehnice a

autovehiculelor şi calităŃii suprafeŃei de rulare (starea drumurilor). În scopul reducerii nivelului de zgomot generat de diferite surse în localităŃile

urbane ale judeŃului se au în vedere următoarele măsuri: - asigurarea fluenŃei traficului pe arterele principale de circulaŃie prin optimizarea

ciclului de semaforizare în intersecŃii; - crearea liniilor de centură; - reabilitarea infrastructurii reŃelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate; - implementarea unor măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot; - reducerea nivelului de zgomot rezultat în urma desfăşurării unor activităŃi productive

sau de alimentaŃie publică prin aplicarea unor sisteme de izolare fonică la aceste unităŃi;

- blocarea căilor de propagare a zgomotului prin crearea de perdele de protecŃie, inclusiv spaŃii verzii pentru zonele locuite;

- realizarea unor izolaŃii speciale ale unor clădiri împotriva unuia sau mai multor tipuri de zgomot ambiental, combinată cu facilităŃi de ventilaŃie sau aer condiŃionat, astfel încât valorile ridicate ale izolaŃiei împotriva zgomotului ambiental să poată fi menŃinute.

10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaŃiilor verzi Dezvoltarea activităŃilor economice şi sociale din ultimii anii, nu a Ńinut seama şi de

aspectele de mediu, contribuind la o degradarea a spaŃiilor verzi sau chiar la distrugerea acestora, în multe localităŃi din judeŃul Braşov.

Pentru îmbunătăŃirea factorilor de mediu şi a calităŃii vieŃii, prin creşterea suprafeŃelor de spaŃii verzi din localităŃi, protejarea şi gestionarea durabilă a acestora, precum şi creşterea standardelor de viaŃă ale locuitorilor şi lipsa unor reglementări în domeniu, au condus la apariŃia OrdonanŃei de urgenŃă nr. 114/2007, pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecŃia mediului. Astfel, schimbarea destinaŃiei terenurilor amenajate ca spaŃii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaŃiile de urbanism, reducerea suprafeŃelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. Deasemenea, autorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia de a asigura din terenul intravilan o suprafaŃă de spaŃiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013. AutorităŃile administraŃiei publice locale mai au şi obligaŃia de a întocmi un program, în care vor fi evidenŃiate etapele de realizare a obligaŃiei privind asigurarea normei de spaŃiu verde/locuitor, cu indicarea termenelor intermediare propuse.

Obiectivele pe care trebuie să le realizeze fiecare localitate urbană trebuie să fie cele din legislaŃia în vigoare respectiv, cele menŃionate mai sus. PrezenŃa spaŃiilor verzi pe



236

teritoriul localităŃilor urbane, destinate să suplinească deficitul de habitate naturale rezultat ca urmare a ocupării teritoriului cu construcŃii cu diverse funcŃiuni, constituie o necesitate atât sub aspectul asigurării confortului psihic al populaŃiei, a satisfacerii cerinŃelor de ordin estetic, cât şi al protecŃiei sănătăŃii umane şi mediului.

Pentru extinderea/menŃinerea şi întreŃinerea spaŃiilor verzi în mediul urban, sunt necesare acŃiuni cum sunt:

� inventarierea şi analiza suprafeŃelor cu spaŃii verzi intraurbane şi periurbane existente;

� reglementarea şi monitorizarea atentă a acestora; � stoparea diminuării şi degradării spaŃiilor verzi intraurbane şi periurbane; � conservarea suprafeŃei spaŃiilor verzi existente şi realizarea de noi spatii verzi; � reabilitarea zonelor intra şi periurbane verzi degradate; � extinderea perdelelor de protecŃie în zonele industrializate şi pe marginea

drumurilor intens circulate; � eliminarea construcŃiilor ilegale intraurbane şi redarea terenurilor în circuitul spaŃiilor

verzi, recreative sau de joacă; � amenajarea parcurilor cu alei, locuri de joacă, bănci; � continuarea acŃiunilor de plantare a arborilor şi arbuştilor în parcuri. � reamenajarea şi/sau amenajarea de noi spaŃii verzi pe terenuri momentan

neamenajate pentru amplificarea potenŃialului ecologic şi estetic al acestora îmbunătăŃirea calităŃii plantaŃilor existente, prin achiziŃia de noi arbori şi arbuşti cu capacitate mare de fotosinteză, meniŃi să înlocuiască vechile plantaŃii aflate în declin fiziologic (se urmăreşte achiziŃia de arbori cu longevitate mare, rezistenŃi la viroze şi bacterioze, la noxe şi alŃi factori de stres şi cu mare capacitate de aclimatizare la condiŃiile edafice specifice zonei);

� includerea în buget de noi sume destinate special înfiinŃării şi reamenajării unor zone tampon în zonele industriale; Concluzii Informatiile prezentate în acest capitol conduc la următoarele concluzii:

� Aşezările urbane sunt un complex de factori naturali şi artificiali care aduc o serie de facilităŃi pentru defăşurarea comodă a vieŃii, dar, în acelaşi timp, expun populaŃia la riscuri, în funcŃie de modul de organizare şi folosire a acestora;

� In nici unul din oraşele judeŃului Braşov nu este asigurat necesarul de spaŃii verzi, al dotării şi echipării. Indicatorul suprafaŃă de spaŃii verzi publice în mp/locuitor se situează la limita minimă a mediei pe Ńară.

� Având în vedere faptul că la nivelul municipiului Braşov există un deficit pronunŃat de zonă verde/cap de locuitor, se intenŃionează atât reîntinerirea plantaŃiilor prin plantări masive de material dendrologic, întreŃinerea celor existente, precum şi identificarea de noi amplasamente în scopul amenajării acestora;

� Determinările sonometrice efectuate în punctele stailite pe arterele intens circulate, în zone de influenŃă a agenŃilor economici care au surse sonore, în zone rezidenŃiale, cu instituŃii publice sau de recreere au evidenŃiat depăşiri ale valorilor limită admise în STAS 10009-88;

� Reducerea nivelului de zgomot la care este expusă populaŃia poate fi realizată prin implementarea unor măsuri de reducere a nivelului de zgomot la sursă, pe traseul de propagare al undelor sonore sau la receptor;



237

Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

11.1. Agricultura

Agricultura, alături de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenŃi poluanŃi, cu impact negativ asupra calităŃii mediului ambiental prin degradarea sau chiar distrugerea unor ecosisteme.

Astăzi, este practic unanim acceptat faptul că agricultura intensivă poate conduce la poluarea solului şi a apei prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaŃie necorespunzatoare calitativ si cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări. Devine din ce în ce mai evident că poziŃia intensiv industrială adoptată în agricultură nu poate fi rezistentă pe termen lung.

Reformele şi politicile agricole coerente şi documentate pot avea un impact pozitiv asupra mediului, în special în zonele rurale, dacă sunt finanŃate măsurile de modernizare a sectorului agricol concomitent cu dezvoltarea rurală şi protecŃia mediului.

11.1.1. InteracŃiunea agriculturii cu mediul

RelaŃia dintre mediu şi agricultură este o relaŃie complexă; în timp ce agricultura reprezintă unul din cei mai puternici factori generatori de agenŃi poluanŃi asupra sănătăŃii mediului, ea este la rândul ei afectată de un mediu alterat.

Agricultura condusă neraŃional duce inevitabil la poluarea solului, apei, aerului, cu efecte asupra florei şi faunei. Utilizarea în exces a pesticidelor afectează toŃi factorii de mediu. Folosirea intensivă şi pe durate mari a îngrăşămintelor chimice determină acidifierea solului, impurificarea apelor de suprafaŃă şi subterane.

Gradul înalt de fragmentare al proprietăŃii agricole determinat de punerea în posesie, orientarea parcelelor din deal în vale, slaba dotare cu utilaje agricole a deŃinătorilor de teren, lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea unei fertilizări raŃionale bazate pe studii agrochimice a solurilor, au creat şi încă mai creează probleme în practicarea unei agriculturi durabile la nivelul judeŃului Braşov.

Dezvoltarea durabilă a sectorului agricol presupune elaborarea unor politici menite să asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocupările privind protecŃia mediului, astfel încât să se realizeze concomitent bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecŃia calităŃii solului, viabilitatea economică şi acceptabilitatea socială.

Problemele majore sunt datorate pierderilor ireversibile cauzate de eroziuni, contaminări din surse locale şi difuze (inclusiv acidifiere), salinizare, compactare. Aplicarea erbicidelor şi insecticidelor în agricultură contribuie în mod brutal la reducera biodiversităŃii în zonele unde acestea se folosesc, iar aplicarea îngrăşămintelor chimice în exces şi în perioade neadecvate duce la apariŃia nitriŃilor / nitraŃilor în apele curgătoare / apa freatică şi la eutrofizarea acumulărilor de apă de la baza versanŃilor. 11.1.2. EvoluŃiile din domeniul agriculturii şi estimările noilor efective de animale şi perfecŃionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

În judeŃul Braşov, sectorul privat deŃine cea mai mare parte a suprafeŃei agricole. În ultimii ani producătorii agricoli înclină spre o eficientizare a folosirii terenului, prin comasări de suprafeŃe, în sensul creerii de exploataŃii cu dimensiuni optime care să le permită folosirea tehnologiilor specifice fiecărei culturi.



238

EvoluŃia suprafeŃelor de teren introduse şi respectiv scoase definitiv din circuitul agricol în perioada 2001-2009, conform datelor furnizate de DADR Braşov, este prezentată în tabelul 11.1.2.1.

Tabel 11.1.2.1. EvoluŃia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

SuprafaŃa retrasă (ha) JudeŃ

Categoria de folosinŃă 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Braşov Teren arabil 65,0 38,3 33,0 53,6 42,6 175,2 34,3 0 196,8 Sursa de date: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov

Tabel 11.1.2.1.1. EvoluŃia utilizării solului în agricultură – sol cu folosinŃă arabilă SuprafaŃa (ha)

JudeŃ 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Braşov 118085 118179 118159 118159 118094 118094 118021 117099 117099 116520 Sursa de date: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov

11.1.2.1. EvoluŃia suprafeŃelor de păduri regenerate

Tabel 11.1.2.1.1. EvoluŃia suprafaŃelor de păduri regenerate la nivel de judeŃ SuprafaŃa de pădure regenerată (ha)

JudeŃ 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Braşov 697,8 692,5 516,6 518,4 618,3 465 295,4 788 693 782 Sursa de date: ITRSV Braşov şi DirecŃia Silvică Braşov

Tabel 11.1.2.1.2. EvoluŃia suprafaŃelor împădurite la nivel de judeŃ SuprafaŃa de pădure împădurită (ha)

JudeŃ 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Braşov 275 305 185 179 176 196 339 Sursa de date: ITRSV Braşov

11.1.2.2. EvoluŃia şeptelului

Tabel 11.1.2.2.1. Dinamica şeptelului Efective (nr. capete) Nr.

crt. Categorii

de animale 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Bovine total 66647 64536 65207 65606 71123 62288 63965 57774 56014 52293

2 Vaci cu lapte 38626 37493 37387 37502 37376 34906 33746 38131 36084 34637

3 Bubaline 5640 5529 5582 5218 4957 5011 5063 3754 3867 3902

4 Ovine total 227145 213390 223792 240634 290588 268820 280003 289494 299054 308140

5 Caprine 12263 12650 12230 11965 11544 14867 19266 15287 17365 16277

6 Porcine 97969 90053 100457 102908 103682 95459 92123 75650 65520 86544

7 Păsări Total 1866587 1818296 2128575 2130453 2011910 2203029 2098391 2171037 2225360 2211290

8 Găini ouătoare 690350 653908 665730 680362 626813 603650 671208 626621 670230 660031

9 Cabaline 11403 11675 11610 11738 12014 12504 11780 12563 11867 10895

10 Animale blană 252 218 203 176 132 148 316 210 234 225 Sursa de date: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov



239

JudeŃul Braşov avea înainte de 1989 o bogată tradiŃie în domeniul zootehnic, domeniu foarte bine reprezentat în judeŃ. După 1989 s-a înregistrat o scădere importantă a şeptelului la nivelul judeŃului, prin desfiinŃarea fostelor unităŃi de stat.

Treptat, această activitate a început să se dezvolte din nou, în zona privată, aşa încât se constată o evoluŃie pozitivă în domeniul zootehnic în ultimii ani, conform datelor furnizate de DADR Braşov.

11.1.2.3. Agricultura ecologică

Agricultura ecologică este un procedeu prin care se cultivă plante, se îngraşă

animale şi se produc alimente, într-o maniera fundamental diferită de agricultura convenŃională. Folosind acest sistem de agricultură se produce hrana mult mai curată, mai potrivită necesităŃilor organismului uman, în deplina armonie cu conservarea şi dezvoltarea mediului, în respect faŃă de natura şi legile ei. Agricultura ecologica nu utilizează: fertilizanŃi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor. Organismele modificate genetic şi derivatele lor sunt interzise în agricultura ecologică.

Trecerea de la agricultura convenŃionala la cea ecologică se face prin respectarea perioadei de conversie, care în producŃia vegetală are o durată de 2 ani pentru culturile anuale şi 3 ani pentru culturile perene.

Sistemul de agricultură ecologică se bazează pe respectarea unor reguli şi principii de producŃie stricte. Prevederile europene privind etichetarea produselor obŃinute din agricultura ecologică sunt foarte precise. Pe eticheta aplicată produselor ecologice sunt obligatorii menŃiuni referitoare la modul de producŃie ecologic, sigla, numele şi codul organismului de inspecŃie şi certificare care a efectuat inspecŃia şi a eliberat certificatul de produs ecologic, şi începând cu anul 2006, sigla “ae”. Sigla “ae” garantează că produsul, astfel etichetat, provine din agricultura ecologică şi este certificat de un organism de control, permiŃând consumatorului o identificare facilă a acestor produse pe piaŃă. Regulile de utilizare a siglei “ae” sunt cuprinse în Anexa nr.1 la Ordinul comun pentru modificarea şi completarea Anexei la Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 317/2006 şi al preşedintelui AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia Consumatorilor nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice.

În România, controlul şi certificarea produselor obŃinute din agricultura ecologică este asigurată în prezent de organisme de inspecŃie şi certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pe baza criteriilor de independenŃă, imparŃialitate şi competenŃă, prin Comisia pentru acreditarea organismelor de inspecŃie şi certificare din sectorul de agricultură ecologică, compusa din cinci persoane.

Agricultura ecologică este un sector dinamic în România, care a cunoscut în ultimii ani o evoluŃie ascendentă, atât în sectorul vegetal cât si în sectorul animalier. O condiŃie esenŃială pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezintă acŃiunile de promovare a conceptului de agricultură ecologică în vederea conştientizării consumatorilor asupra importanŃei produselor ecologice (calitate şi sănătate), astfel încât aceştia să ofere un preŃ mai mare pentru produse de calitate superioară.

Deoarece agricultura ecologică are o contribuŃie majoră la dezvoltarea durabilă, prin sporirea biodiversităŃii, protecŃia mediului şi creşterea fertilităŃii solului, producătorii din acest sector sunt sprijiniŃi prin programele de agro-mediu ale Comisiei Europene.

Deşi în judeŃul Braşov atât sectorul vegetal cât şi sectorul zootehnic sunt în continuă dezvoltare iar condiŃiile sunt propice pentru practicarea unei agriculturi ecologice, la nivelul anului 2009 doar 266 ha sunt ocupate cu culturi ecologice. La DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Brasov s-au înregistrat producători de produse ecologice şi anume:



240

− 32 producători sector culturi vegetale (cereale, plante de nutreŃ şi păşuni), fructe de pădure;

− 93 producători apicultori cu 11634 familii albine; − 24 producători de melci, producători de ovine, bovine, păsări.

Valorificarea produselor ecologice se realizează de către: 1 procesator, 2 comercianŃi şi 1 exportator.

11.1.3. Impactul activităŃilor din sectorul agricol asupra mediului

Agricultura înseamnă folosirea terenului, dar şi exercitarea unei influenŃe puternice

asupra activităŃilor rurale. Majoritatea practicilor agricole moderne s-au dovedit deosebit de nocive pentru natură şi peisaje. Pentru creşterea productivităŃii, au fost distruse numeroase habitate naturale, în special prin drenarea zonelor umede şi irigarea zonelor aride. Pe alocuri, practicile de tip industrial aproape au eliminat plantele din flora spontană şi animalele sălbatice. Folosirea intensivă a fertilizatorilor, pesticidelor şi erbicidelor a dus la afectarea, uneori ireversibilă, a habitatelor ariilor naturale învecinate.

Necesitatea de a reduce productivitatea încă mai oferă o ocazie unică atât pentru reducerea intensităŃii producŃiei, cât şi pentru scoaterea terenurilor din agricultură, pentru crearea, restaurarea şi administrarea habitatelor naturale la o scară mai mare. Multe habitate valoroase, sunt încă în pericol din cauza intensificării agriculturii, care este atât necesară cât şi dăunătoare naturii şi peisajului.

Trebuie menŃionat faptul că în ordinul 196/2005 sunt indicate zonele, din judeŃul Braşov, vulnerabile şi potenŃial vulnerabile la nitraŃi proveniŃi din activităŃi agricole: Bod, Prejmer, Codlea, Făgăraş, Şercaia, Bran, DumbrăviŃa, Hălchiu, Hărman, Victoria, Viştea. Din acest motiv cercetările privind păstrarea calităŃii solului sunt o necesitate. O abordare extinsă a acestei probleme care să cuprindă şi acŃiuni de menŃinere a conŃinutului de materie organică din sol şi reciclarea conŃinutului substanŃelor nutritive din zonele urbane, ar putea avea avantajul îmbunătăŃirii solului şi reducerea utilizării de îngraşăminte.

În acelaşi timp este necesară elaborarea unei strategii de combatere a dăunătorilor, care să reducă folosirea substanŃelor chimice şi să utilizeze resursele naturale ale ecosistemului, ceea ce ar conduce la reducerea riscurilor de îmbolnăvire şi de perturbare a echilibrului ecosistemelor cauzate de folosirea neraŃională a pesticidelor

Pentru a reduce la minim influenŃele negative ale agriculturii asupra mediului se impune folosirea unor tehnologii agricole adecvate, gestionarea cât mai bună a posibilităŃilor agropedologice disponibile în scopul obŃinerii de rezultate optime.

11.1.4. Utilizarea durabilă a solului Există mai multe definiŃii ale noŃiunii de dezvoltare durabilă, dar toate accentuează

interdependenŃa dintre factorii sociali, economici şi ecologici. În noŃiunea, prezentată de OrganizaŃia NaŃiunilor Unite la Reuniunea de la Rio de Janeiro (1992), dezvoltarea durabilă este o modalitate de dezvoltare a societăŃii umane, care asigură satisfacerea necesităŃilor generaŃiei actuale fără a afecta nivelul şi calitatea vieŃii generaŃiilor viitoare.

Este cunoscut faptul că micşorarea suprafeŃelor agricole, în special ale celor arabile reprezintă un pericol global. În acelaşi timp, extinderea exagerată a terenurilor arabile în defavoarea altor categorii de biocenoze (de exemplu păduri), cumulată cu tehnologii primitive provoacă degradarea solurilor. După unele estimări asigurarea hranei „minime” pentru o persoană pe glob necesită în medie 0,6 ha pamânt arabil. În condiŃiile Uniunii Europene, se apreciază că pentru asigurarea securităŃii alimentare sunt necesare minimum 0,15 ha teren arabil pe locuitor. Capacitatea reproductivă a fertilităŃii şi calitatea ecologică a solurilor au fost grav afectate de exploatările agricole mari bazate pe tehnologii intensive cu folosirea excesivă a fertilizatorilor chimici, a pesticidelor şi erbicidelor.



241

Criza economică şi energetică, modul de realizare a reformelor în agricultură cu apariŃia multor proprietari lipsiŃi de echipamentele necesare şi cunoştinŃele de specialitate, păstrarea schemelor tehnologice vechi cu reducerea drastică a cantităŃilor de îngrăşăminte (organice şi minerale), uzarea sistemelor de irigaŃie, au condus nu numai la o scădere dramatică a producŃiei, dar şi la intensificarea procesului de depreciere a solurilor.

Recuperarea potenŃialului regenerativ al solurilor, după cum arată experienŃele unor Ńări avansate, este posibilă. O nouă abordare a agriculturii, focalizată pe dezvoltarea tehnologiilor adecvate mediului natural, poate asigura un randament durabil şi micşora costurile de producŃie.

Reforma agrară a schimbat radical structura şi modul de utilizare a pamântului, a generat o varietate mare de forme de proprietate şi de gospodărire, a pulverizat fondul funciar cu destinaŃie agricolă în parcele mici. Distribuirea cotelor de terenuri agricole, fără organizarea antierozională a teritoriului, din deal în vale a condiŃionat intensificarea diferitor forme de degradare îndeosebi eroziunea de suprafaŃă şi liniară.

Utilizarea durabilă a solului se poate realiza prin recuperarea terenurilor agricole afectate de factori limitativi (neuniformitatea terenului, eroziune, alunecări, umiditate excesivă) şi printr-un sistem de măsuri organizatorice, de lucrări adecvate, prevederi juridice, facilităŃi economice respectiv managementul de producŃie.

Prin rotaŃia culturilor prăşitoare (porumbul) cu cele dense (fânul), ritmul mediu anual de eroziune a solului se menŃine la un nivel tolerabil. RotaŃia culturilor nu numai că asigură o buna acoperire a solului, dar face ca volumul de materii organice care leagă particulele de sol între ele să fie mult mai mare comparativ cu realizarea continuă a unor culturi prăşitoare.

Pentru terenurile agricole afectate de secete periodice este indicată menŃinerea de perdele de protecŃie forestiere care constituie elemente de frânare a eroziunii.

Pentru utilizarea durabilă a solului se impune implementarea acŃiunilor şi măsurilor de protecŃie, ameliorare şi valorificare a resurselor solului. În acest sens DADR Braşov a avut în vedere:

� Dezvoltarea unor sisteme de agricultură care să se poată autosusŃine prin conservarea resurselor şi îmbunătăŃirea continuă a fertilităŃii solului;

� Asigurarea resurselor în primul rând prin regenerarea lor internă; � Respectarea înainte de toate a principiilor biologice şi ecologice care se manifestă

în ecosistemele naturale.

11.2. Capacitatea de pescuit 11.2.1. Pescuitul în apele interioare

Patrimoniul de interes piscicol al judeŃului Braşov este constituit din: − lacuri naturale amenajate pentru activitatea de acvacultură; − lacuri destinate activităŃii de pescuit comercial.

11.2.2. Pescuitul marin

Nu este cazul.

11.3. Acvacultura

Acvacultura reprezintă ansamblul de procedee şi tehnici având ca scop reproducerea şi/sau creşterea peştilor şi a altor vieŃuitoare acvatice.

Principalele specii de peşti cultivate sunt: crap comun, ciprinide est - asiatice (novac, sânger, cosaş), caras, iar aproximativ 75% reprezintă producŃia de păstrăv. SuprafaŃa amenajată pentru acvacultură în judeŃul Braşov este de aproximativ 595,6 ha.



242

Tabel 11.3.1. Acvacultura în judeŃul Braşov

Nr. Crt Administrator Adresă

administrator Proprietar Adresă proprietar Amenajare Adresă

amenajare RUA

pepinieră RUA

crescătorie SuprafaŃă

totală JudeŃul Braşov

1 SC Doripesco SA Str. Bisericii nr. 224, loc. Hălchiu

AgenŃia Domeniilor Statului

B-dul Regina Maria nr. 6, sect. 4, Bucureşti

Piscicolă DumbrăviŃa - crescătorie

Loc. DumbrăviŃa 0 183 220,21




Piscicolă Rotbav -crescătorie


3 DirecŃia Silvică Braşov

Braşov DirecŃia Silvică Braşov

Braşov Păstrăvăria Dejani -crescătorie

Ocolul Silvic Făgăraş

0 71 3

4 SC Acva M.B.O. SRL

Făgăraş SC Acva M.B.O. Srl

Com. Recea, nr. 313 A

Păstrăvăria Recea -crescătorie

Com. Recea nr. 313 A

0 499 0,0266

5 SC Acva M.B.O. SRL Făgăraş SC Acva

M.B.O. Srl Com. Recea, nr. 313 A

Păstrăvăria Recea -pepinieră

Com. Recea nr. 313 A 498 0 0,0034



Com. Hălchiu, str. Bisericii nr. 224

Păstrăvăria Hărman - crescătorie Loc. Hălchiu 0 434 0,97

7 Strâmbu Marcela Făgăraş, str. Cimitirului

A.F. Strâmbu Marcela

Făgăraş Păstrăvăria Valea Strâmbei - crescătorie

Com. Şinca Veche, Făgăraş

0 462 0,4659

8 Sava Ilie Râşnov, Cartierul Centru Nord

SC Green Center SRL

Râşnov, Cartierul Centru Nord

Păstrăvăria Pârâul Mare, Râşnov -crescătorie

Str. Glăjăriei, Râşnov

0 448 0,232

9 SC Blapis SA Prejmer, str. Pescăriei

SC Blapis SA

Prejmer, str. Pescăriei

Păstrăvăria SC Blapis SA -crescătorie

Com. Prejmer 0 2 32,18

10 SC Blapis SA Prejmer, str. Pescăriei

SC Blapis SA

Prejmer, str. Pescăriei

Păstrăvăria SC Blapis SA - pepinieră

Com. Prejmer

3 0 0




Piscicolă, DumbraviŃă -pepinieră




243

Nr. Crt Administrator Adresă

administrator Proprietar Adresă proprietar Amenajare Adresă

amenajare RUA

pepinieră RUA

crescătorie SuprafaŃă

totală JudeŃul Braşov

12 Păstrăvărie Floarea Reginei

Făgăraş, str. Ileni, nr.1

SC Pensiune-păstrăvărie Floarea Reginei


Floarea Reginei -crescătorie

Loc. Sâmbăta de Sus

0 64 1,5357

13 Păstrăvărie Floarea Reginei


SC Pensiune -păstrăvărie Floarea Reginei


Floarea Reginei -pepinieră

Loc. Sâmbăta de

Sus 65 0 0,135

14 SC Doripesco SA Str. Bisericii nr. 224, loc.

Hălchiu

ANIF-sucursala Teritorială Mureş-Olt Superior

Str. Bodului nr. 737, com. Hălchiu

Piscicolă, Hamaradea -crescătorie

Loc. DumbrăviŃa 0 586 120

17 SC Dafan Impex SRL

Predeal, str. Eroilor nr. 73

Primăria comunei Bod

Comuna Bod Piscicolă heleşteu Cişmaşu -crescătorie

Predeal 0 657 10,57

18 SC Doripesco SA Str. Bisericii nr. 224, loc.

Hălchiu

SC Doripesco SA

Str. Bisericii nr. 224, loc. Hălchiu

Păstrăvăria Măieruş-pepinieră

Comuna Măieruş 679 0 0,81

19 SC Green Center SRL

Râşnov, Cartierul

Centru Nord Sava Ilie

Râşnov, Cartierul Centru

Nord

Păstrăvăria Pârâul Mare, Râşnov-pepinieră + staŃie de reproducere artificială

Str. Glăjăriei, Râşnov

707 0 0,025



244

11.4. Industria

Industria este considerată drept cea mai importantă sursă de deteriorare a tuturor

componentelor mediului, ca urmare a utilizării intensive de către acest sector a resurselor naturale, a consumului mare de energie, a proceselor de producŃie generatoare de emisii poluante în aer, apă, sol şi de diverse tipuri de deşeuri, dintre care unele periculoase pentru mediu şi sănătatea umană.

Impactul activităŃilor industriale asupra componentelor mediului este foarte extins, pornind de la probleme de poluare locală şi până la consecinŃele ecologice globale ale planetei.

ActivităŃile industriale pot afecta calitatea tuturor factorilor de mediu prin generarea unor emisii de noxe în aer şi ape, producerea unor deşeuri de diverse tipuri, ocupând suprafeŃe mari de teren pentru depozitarea acestora, supraexploatarea unor resurse naturale regenerabile şi neregenerabile, ceea ce duce la necesitatea reglementării şi a controlului acestora, astfel încât să se asigure respectarea legislaŃiei în domeniul protecŃiei mediului şi a principiilor dezvoltării durabile.

11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

JudeŃul Braşov dispune de bogate şi variate resurse naturale, importante fiind

zăcămintele de calcar, argilă, agregate de râu precum şi suprafeŃele de păduri, păşuni şi fâneŃe naturale. O mare valoare economică o are potenŃialul hidroenergetic din bazinul râului Olt.

Domeniile prioritare în care s-a dezvoltat industria sunt: producere, transport, distribuŃie de energie electrică, termică, gaze; industria alimentară; industria construcŃiilor de maşini; industria textilă, pielărie, încălŃăminte, industria chimică, industria prelucrării lemnului, metalurgia feroasă şi neferoasă şi recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile.

În urma activităŃilor industriale sunt emişi poluanŃi care pot afecta calitatea aerului, apei şi solului. În aer se elimină poluanŃi gazoşi şi pulberi care au ca efect încălzirea globală, pot provoca ploi acide, sau pot determina apariŃia ozonului troposferic, precursor al smogului fotochimic. Apele reziduale neepurate sau insuficient epurate pot polua apele de suprafaŃă sau apele subterane, fiind afectate flora şi fauna acvatică, iar în cazuri extreme sursele de apă potabilă, care ar putea deveni surse de infecŃii, cu poarta de intrare digestivă, dacă nu sunt corespunzător tratate. Solul, poate fi poluat din activităŃile industriale prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale sau depunerea pulberilor şi altor poluanŃi atmosferici proveniŃi din procesele tehnologice industriale.

Industria energetică poluează termic, fonic, electromagnetic, chimic şi estetic. Industria energetică are o contribuŃie importantă la efectul de seră. Termocentralele elimină cenuşă, pulberi, gaze, aer cald şi abur. Din ardere rezultă gaze cu conŃinut de CO, CO2, SO2, SO3, NOx. Hidrocentralele modifică peisajul, ecosistemele, varietatea şi numărul speciilor, calitatea apei. De asemenea afectează agricultura prin infiltraŃii de apă, provocând băltiri şi apoi, după evaporarea apei, saturarea solului. În judeŃul Braşov există o instalaŃie mare de ardere pentru producerea energiei electrice şi termice, în care combustibilul folosit este lignitul şi gazul natural, şi o hidrocentrală pe râul Olt.

Industria materialelor de construcŃii poluează mediul, în special, prin cantităŃi mari de pulberi sedimentabile şi în suspensie, care conŃin CaO, MgO, SiO2, metale grele, dar şi gaze CO, NOx şi ape reziduale insuficient epurate cu materiale în suspensie. La nivelul judeŃului dezvoltarea acestei industrii a fost dictată de cererea mare de materiale pentru construirea de noi locuinŃe şi de existenŃa materiilor prime.

Materialele de construcŃie sunt o resursă importantă a judeŃului, volumul şi diversitatea lor fiind influenŃate de varietatea structurii litologice. Pe teritoriul judeŃului se



245

exploatează: bazalt (Racoş, Hoghiz, Comana), calcare (Codlea, Cristian, Râşnov, Zărnesti), gresie (Teliu, ApaŃa, Dopca), argile (Făgăraş, Hoghiz, Măieruş, Bogata, Râşnov, Rupea, Hălchiu, Ucea, Dopca), nisipuri şi pietrişuri (în luncile râurilor). În judeŃul Braşov există operatori economici care desfăşoară activităŃi de producere a varului şi cimentului.

Industria alimentară poluează mediul cu resturile animale şi vegetale rezultate din procesele tehnologice de prelucrare; amoniac provenit din dejecŃiile animale, dar şi cu detergenŃii utilizaŃi la spălări. Freonii folosiŃi ca agenŃi frigorifici în perioada anterioară interzicerii utilizării şi eliberaŃi în atmosferă, datorită timpului mare de remanenŃă, contribuie la distrugerea stratului de ozon. În judeŃul Braşov se desfăşoară activităŃi de prelucrare primară sau secundară a produselor agricole, vegetale sau animale în scopul utilizării acestora în alimentaŃie. Industria alimentară foloseşte materii prime de pe teritoriul judeŃului şi din alte regiuni ale Ńării, fiind reprezentată de agenŃi economici producători de zahăr, dulciuri, ape minerale, bere, alcool şi vin, produse lactate, carne, produse din cartofi şi fasole, furaje pentru animale, morărit şi panificaŃie.

Industria de prelucrare a lemnului poluează mediul în special cu cantităŃile mari de deşeuri generate, cu emisiile de compuşi organici volatili folosiŃi la tratarea suprafeŃelor, dar şi prin reducerea suprafeŃei împădurite, acŃiune care are ca rezultat accelerarea efectelor schimbărilor climatice. Ponderea ridicată a suprafeŃelor forestiere şi tradiŃia în utilizarea şi prelucrarea lemnului au facilitat dezvoltarea acestei ramuri industriale. Exploatarea cea mai intensă se realizează în partea sudică a judeŃului în Braşov, Zărneşti, Codlea, Râşnov şi Săcele.

Industria chimică emite o multitudine de substanŃe cu diferite toxicităŃi pentru oameni şi mediu. În judeŃul Braşov se desfăşoară activităŃi de producere a unor compuşi organici în partea nordică a judeŃului. Din procesele tehnologice sunt emişi poluanŃi specifici din clasa alcoolilor, aldehidelor, eterilor, aminelor, dar şi poluanŃi specifici proceselor de ardere: CO, NOx, SO2 şi pulberi.

Industria metalurgică furnizează semifabricate turnate şi forjate.Turnătoria foloseşte ca materie primă deşeurile de fier vechi şi feroaliaje pe care le topeşte pentru a obŃine fontă sau oŃel. După topire metalul lichid este turnat în forme din amestecuri de formare. După răcire şi curăŃare piesele sunt supuse unui tratament termic şi apoi vopsite. Prin forjare se obŃin semifabricate prin deformarea plastică a oŃelului la cald. Pe parcursul acestor procese tehnologice se emit: pulberi metalice sau nemetalice, ceaŃă de ulei, COV, gaze (SO2, CO, NOx).

Metalurgia neferoasă emite cantităŃi mari de pulberi în suspensie, care conŃin o serie de metale, nemetale sau compuşi ai acestora ca de exemplu: As, Cu, Cd, Cr, Pb, Ni, Hg, Ni. Sunt eliminaŃi de asemenea SO2 NOx, CO, COV, compuşi cu caracter acid sau bazic funcŃie de procesul tehologic.

Cei mai importanŃi operatori care desfăşoară activitate în domeniul metalurgiei în judeŃ sunt în zona municipiului Braşov.

Industria constructoare de maşini, folosind avantajele oferite de experienŃa şi existenŃa unei forte de muncă specializate, traversează în judeŃul Braşov o etapă de reorganizare şi rentabilizare a activităŃii. UnităŃile reprezentative din acest sector funcŃionează în Braşov, Săcele, Făgăraş, Rupea, Ghimbav, Râşnov. Emisiile de poluanŃi sunt: pulberile cu compoziŃie chimică specifică procesului tehnologic, NOx, CO, SO2, compuşi organici, săruri anorganice, etc.

Industria hârtiei are ca scop producerea hârtiei miez şi capac, necesară confecŃionării cartonului ondulat pentru ambalaje din maculatură reciclată (deşeuri de hărtie şi cartoane) şi celuloză nealbită. Pasta de maculatură şi celuloză ajunge la maşina de hărtie unde este presată şi uscată, iar hârtia obŃinută este bobinată. Din procesul tehnologic rezultă CO, SO2, NOx, pulberi şi ape reziduale încărcate cu fibre celulozice, recuperate la staŃiile de preepurare, iar o parte din apă este recirculată.

Industria pielăriei şi încălŃămintei s-a dezvoltat pe baza materiilor prime furnizate de centrele de creştere a animalelor şi de agenŃii economici ce activează în industria chimică.



246

O problemă importantă rămâne închiderea instalaŃiilor vechi şi ecologizarea terenurilor din aceste amplasamente industriale unde sunt necesare lucrări de ecologizare, deoarece prin emisii în sol, subsol, apă prin evacuări de ape neepurate sau insuficient epurate, de pulberi, mediul înconjurător a fost poluat o perioadă îndelungată de timp.

Minimizarea emisiilor de poluanŃi provenite din sectorul industrial prin implementarea politicii de prevenire şi control integrat al poluării (realizarea de investiŃii pentru modernizări, retehnologizări ale instalalaŃiilor, în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile), utilizarea eficientă a resurselor regenerabile şi neregenerabile, promovarea activitatilor social-economice cu impact minim asupra mediului, dar şi dezvoltarea educaŃiei ecologice vor conduce la îmbunătăŃirea calităŃii mediului şi implicit a calităŃii vieŃii în judeŃul Braşov. 11.4.1. ActivităŃi industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale

Strategia industrială de dezvoltare durabilă vizează stimularea competitivităŃii având ca rezultat creşterea economică stabilă, de durată şi protecŃia mediului. Pentru realizarea acestor obiective la nivelul judeŃului Braşov este necesară implementarea unor măsuri care privesc conturarea unei structuri industriale viabile, restructurarea intrasectorială, alinierea producŃiei la standardele europene si internaŃionale, dezvoltarea serviciilor pentru producŃii, prin dezvoltarea ofertei de pachete de produse şi servicii, dar şi creşterea potenŃialului concurenŃial, prin promovarea concentrării industriale şi industrial-financiare.

În judeŃul Braşov se desfăşoară o serie de activităŃi industriale care au un potenŃial impact semnificativ asupra mediului dacă nu se respectă legislaŃia de mediu în vigoare şi condiŃiile impuse prin actele de reglementare.

În anul 2008 pe teritoriul judeŃului au funcŃionat 33 de instalaŃii industriale cu impact semnificativ asupra mediului, care intra sub incidenŃa Anexei I a OUG 152/2005 (IPPC), conform tabelului 11.4.2.1.

Toate cele 33 instalaŃii din judeŃul Braşov aflate sub incidenŃa Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC), au obŃinut autorizaŃii integrate de mediu, din care 10 instalaŃii au perioadă de tranziŃie (2 instalaŃii în Braşov, 3 instalaŃii în Codlea, şi câte 1 instalaŃie în Ghimbav, Zărneşti, Şercaia, Victoria şi Făgăraş). Titularii care operează aceste instalaŃii au obligaŃia să aplice toate măsurile necesare conformării, la termenul convenit, cu prevederile Directivei IPPC, în conformitate cu recomandările BREF.



247

Tabel 11.4.1.InstalaŃii IPPC din judeŃul Braşov

Nr.crt Agent economic Adresa instalaŃiei supusă autorizării IPPC

Număr instalaŃii conform

OUG152/2005

Activitate principală / denumire instalaŃie

1. SC Fin Eco SA Braşov, Timiş Triaj 1 5.4 Depozit ecologic deşeuri

2. SC Lafarge Romcim SA Hoghiz, str. Pădurii, nr. 1 1 3.1 InstalaŃie pentru producerea clincherului de ciment ”Portland” prin procedeu uscat, în cuptor rotativ cu o capacitate de producŃie de 3000t/zi

3. SC Rolem SA Codlea, str. Gării, nr. 25 1 6.7 InstalaŃie pentru tratarea suprafeŃei materialelor, obiectelor sau produselor, utilizând solvenŃi organici, cu o capacitate de consum mai mare de 200 tone/an.

4. SC Purolite SA Victoria, Aleea Uzinei, nr. 1 1 4.1 h InstalaŃii chimice pentru producerea de substanŃe organice de bază, cum ar fi: materiale plastice de bază (fibre sintetice polimerice şi fibre pe bază de celuloză).

5. SC Europig SA Şercaia, str. Câmpului, nr. 1 1 6.6 b InstalaŃii pentru creşterea intensivă a porcilor, având o capacitate mai mare de 200 locuri pentru porci de producŃie.

6. SC CET 2 SA Braşov, str. CarpaŃilor, nr. 60 1 1.1. InstalaŃii de ardere cu o putere nominală mai mare de 50 MW-centrala Termică Metrom.

7. SC Verba Trans SA Braşov, str. Merilor, nr. 8 1 6.6 a InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.

8. SC Viromet SA Victoria, Aleea Uzinei, nr. 8 1 4.1, 4.2, 5.4 SecŃia Metanol: - InstalaŃia Metanol IV şi InstalaŃia Metanol III; InstalaŃia NG 1000; SecŃia Rasini: - InstalaŃia Formol II, Formol II bis, Formol III, Formol IV, Formol V; - InstaŃii pentru fabricarea răşinilor ureoformaldehidice tip URELIT; - InstalaŃii pentru fabricarea răşinilor ureoformaldehidice tip ADEZIV din calasa E1; - InstalaŃii



248

PRECONDENSAT UF 80, UF 70; - InstalaŃii pentru fabricarea răşinilor melaminice VIMEL; - InstalaŃii pentru fabricarea întăritori; - InstalaŃii pentru fabricarea metilal; - InstalaŃii pentru fabricarea hexametilentetramina; - InstalaŃii producere apa amoniacala; - InstalaŃii producere paraformaldehida; - InstalaŃii pentru fabricarea esterilor metilici vegetali. Centrala termoelectrică (CET).

9. SC Avicola Braşov SA Bod, str. Gării, nr. 664 A 1 6.6 a InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.

10. SC Prescon Bv SA Fabrica de var Stejăriş Braşov, str. Carierei, nr. 151 A

1 3.1 Fabricarea varului bulgari, a varului hidratat şi a varului măcinat pentru BCA.

11. SC Ecopaper SA Zărneşti, str. 13 Decambrie, nr. 18 1 6.1 b InstalaŃii industriale pentru producerea de hârtie şi carton, cu o capacitate mai mare de 20 tone/zi.

12. SC Avicola Bucureşti CSHD Codlea

DN 1 Codlea-Făgăraş km 8 1 6.6 a InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.

13. SC Drakom Silva SRL Codlea, şoseaua Codela-Sibiu 1 6.6 a InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.

14. SC Avicola Braşov SA Hălchiu, str. Bodului, nr. 5 1 6.6 a InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.

15. SC Avicola Braşov SA Cărpiniş, str. Intrarea Cărpiniş, nr. 872

1 6.6 a InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.

16. SC Avicola Braşov SA Platforma Măgurele Braşov, str. Cucului nr. 5

1 6.6 a InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.

17. SC Avicola Braşov SA Satu Nou, str. DumbrăviŃei, nr. 1 1 6.6 a InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.



249

18. SC IAR SA Ghimbav, str. Aeroportului, nr.1 1 2.6 InstalaŃii pentru tratarea suprafeŃelor metalice şi din materiale plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice, cu volumul cuvelor ce depăşesc 30 mc.

19. SC Galli Gallo SRL Fermele 3 şi 5 Codlea, extravilan 1 6.6 a InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.

20. SC Galli Gallo SRL Ferma Dealu Frumos 1 6.6 a InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.

21. SC Semifabricate SA Braşov, str. Poienelor, nr. 5 1 2.2; 2.3 InstalaŃii pentru producerea fontei sau a oŃelului; InstalaŃii pentru prelucrarea metalelor feroase.

22. SC Organe de Asamblare Braşov SA

Braşov, str. Zizinului, nr. 13 1 2.6 InstalaŃii pentru tratarea suprafeŃelor metalice şi din materiale plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice, cu volumul cuvelor ce depăşesc 30 mc.

23. SC Protan SA Codlea, str. Hălchiului, km 2 1 6.5 InstalaŃii pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale.

24. SC Stabilus Romania SRL DN 11, Comuna Sâmpetru, km 5+900 1 2.6 InstalaŃii pentru tratarea suprafeŃelor metalice şi din materiale plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice, cu volumul cuvelor ce depăşesc 30 mc.

25. SC Roman SA Braşov, str. Poienelor, nr. 5 1 2.6 InstalaŃii pentru tratarea suprafeŃelor metalice şi din materiale plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice, cu volumul cuvelor ce depăşesc 30 mc.

26. SC Compania Apa RA Braşov, Stupini 1 5.4 Depozit nămol provenit din StaŃia de epurare ape uzate a municipiului Braşov.

27. CN Romarm Bucureşti SA filiala SC Tohan SA

Zărneşti, Aleea Uzinei, nr. 1 1 4.6 InstalaŃii chimice destinate fabricării explozibililor.



250

28. SC CET 1 SA

Brasov, str. Timis Triaj, nr. 6 1 1.1 InstalaŃii de ardere cu o putere nominală mai mare de 50 MW

29. SC Fabrica de Pulberi SA SC Uzina de Produse Speciale Făgăraş SA

1 4.6 InstalaŃii chimice destinate fabricării explozibililor.

30. SC Aviprod 2002 SRL Ferma nr. 6 Codlea, extravilan f.n. 1 6.6 a InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.

31. SC Becotek Metal SRL Braşov, str. Turnului nr. 5, Hala T65 (Platforma Tractorul)

1 2.5 b InstalaŃii pentru topirea metalelor neferoase, inclusiv a aliajelor şi a produselor recuperate.

32 SC Sparomex SA Victoria, str. Aleea Uzinei, nr. 8 bis 1 4.6 InstalaŃii chimice destinate fabricării explozibililor.

33. SC Nitroporos SA

Fagaras, str. Ileni nr. 1 1 4.6 InstalaŃii chimice destinate fabricării explozibililor.

TOTAL INSTALAłII BRAŞOV 33



251

11.4.3. Măsuri şi acŃiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării

În scopul prevenirii şi reducerii poluării, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Braşov a

desfăşurat următoarele acŃiuni: � a derulat procedurile de autorizare a operatorilor industriali, finalizate prin emiterea

autorizaŃiilor de mediu; � a impus în autorizaŃiile de mediu programe de conformare, în cazul în care

activităŃile nu au fost conforme, pe baza bilanŃului de mediu. Prin programele pentru conformare s-au stabilit măsuri cu termene de realizare privind: realizarea de staŃii de epurare, dotarea cu filtre pentru reducerea poluării atmosferice, realizarea de măsuri pentru protecŃia solului si subsolului, măsuri privind reducerea nivelului de zgomot şi de vibraŃii;

� a urmărit conştientizarea operatorilor economici privind obligaŃiile pe care le au de a se încadra în limitele de emisii impuse;

� activităŃi de control al conformării prin care s-a urmărit respectarea condiŃiilor şi termenelor impuse în autorizaŃiile/autorizaŃiile integrate de mediu emise, în colaborare cu GNM – Comisariatul JudeŃean Braşov, verificându-se:

o aplicarea măsurilor care asigură conformarea condiŃiilor de operare cu cerinŃele autorizaŃiilor/autorizaŃiilor integrate de mediu emise, inclusiv a măsurilor de minimizare a producerii de deşeuri şi de utilizare eficientă a energiei,

o stadiul realizării la termenele prevăzute a măsurilor de conformare, respectiv realizarea măsurilor de retehnologizare conform cerinŃelor din domeniului controlului poluării industriale şi Directivelor IPPC, IMA, COV solvenŃi,

o modul de implementare a sistemului de management al deşeurilor; o modul de funcŃionare a sistemului de automonitorizare a emisiilor de poluanŃi

în mediu, o modul de aplicare a recomandărilor celor mai bune tehnici disponibile în

domeniul specific de activitate, o măsurile care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact

asupra sănătăŃii populaŃiei şi a mediului şi limitarea consecinŃelor acestora; � a reactualizat inventarele instalaŃiilor/activităŃilor la nivelul judeŃului Braşov care intră

sub incidenŃa Directivelor privind controlul poluării industriale; � a asigurat accesul publicului la informaŃia de mediu şi la luarea deciziilor de mediu

la nivel local; � a cooperat cu alte autorităŃi la nivel local şi societatea civilă care au responsabilităŃi

în domeniul protecŃiei mediului. Proiectele şi activităŃile derulate sau în curs de derulare reflectă preocuparea

permanentă a APM Braşov pentru mediul înconjurãtor, urmărind implementarea şi respectarea legislaŃiei de mediu.

Operatorii economici şi consiliile locale din judeŃul Braşov au luat măsuri şi au desfăşurat acŃiuni în vederea prevenirii şi reducerii poluării aerului, apei, solului, precum şi în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor:

� în domeniul protecŃiei aerului - modernizarea rezervoarelor pentru compuşi organici volatili; - achiziŃionarea şi montarea instalaŃiilor de recuperare compuşi organici volatili; - înlocuirea sistemelor de exhaustare; - modernizarea tehnologiei de lăcuire prin folosirea filtrelor de evacuare; - modernizarea cazanelor de la centralele termice; - înlocuirea arzătoarelor, electofiltrelor, a sistemelor de desprăfuire; - înlocuirea plăcilor cu conŃinut de azbest de pe acoperişuri;



252

- alte investiŃii în vederea protecŃiei aerului; � în domeniul protecŃiei apei

- extinderea reŃelelor de distribuŃie de alimentare cu apă potabilă; - modernizarea reŃelelor de distribuŃie de apă potabilă; - reabilitarea sistemelor de tratare a apei uzate; - reabilitarea şi extinderea reŃelelor de canalizare; - realizarea canalizărilor menajere şi pluviale; - executarea de staŃii de epurare ape uzate; - monitorizarea pânzei freatice;

� în domeniul protecŃiei solului - acŃiuni de redare a solului în circuitul agricol; - lucrări pentru întreŃinerea păşunilor şi islazurilor; - împădurirea terenurilor degradate supuse eroziunilor şi alunecărilor; - lucrări pentru amenajarea şi întreŃinerea parcurilor şi spaŃiilor verzi; - amenajare maluri, consolidare carosabil, lucrări pentru decolmatare şi reparaŃii

rigole; � în domeniul protecŃiei deşeurilor

- colectarea, transportul şi evacuarea deşeurilor feroase; - amenajarea de puncte de colectare şi valorificare a DEEE; - lucrări pentru salubrizare stradală; - ecologizarea şi închiderea de depozite de deşeuri; - închiderea haldelor de deşeuri neconforme; - începerea construirii infrastructurii pentru colectarea selectivă a deşeurilor

menajere.

11.5. Turismul

11.5.1 PotenŃialul turistic al judeŃului Braşov PoziŃionarea geografică a judeŃului Braşov în zona montană din centrul Ńării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutieră şi feroviară bună ce face legătura cu capitala Ńării, dar şi cu Europa occidentală. JudeŃul atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori. PotenŃialul turistic al judeŃul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valorile culturale şi istorice. Datorită potenŃialului geografic, preponderent montan, turiştii veniŃi în judeŃul Braşov pot practica activităŃi sportiv-recreative în toate anotimpurile anului. În continuare prezentăm zonele turistice cele mai reprezentative ale judeŃului. Municipiul Braşov Capitala judeŃului, este situată în partea central-estică a României, la poalele muntelui Tâmpa (967m). Important centru turistic, cultural industrial şi de afaceri, Braşovul este şi un centru universitar de tradiŃie. Sunt înscrise cca. 400 de obiective – situri, ansambluri şi obiective independente în Lista monumentelor istorice, protejate, din care cca. 10 % sunt evaluate de valoare naŃională şi universală.

Zonele protejate respectă delimitarea istorică a oraşului: Cetatea Braşovului – aşezare întemeiată de coloniştii saşi şi cavalerii teutoni, atestată documentar în anul 1225, cartierul românesc al Şcheiului, Braşovul vechi, Blumăna şi Dârste.

Obiective turistice în municipiul Braşov: � Biserica Neagră (1383), este unul dintre cele mai

reprezentative monumente de arhitectură gotică din Biserica Neagră



253

România. IniŃial s-a numit Biserica Sfânta Maria, până în anul 1689 când o avut loc un incendiu care a distrus parŃial clădirea, înnegrindu-i zidurile. Atunci a primit numele actual – Biserica Neagră. În clopotniŃa bisericii se află cel mai mare clopot din România, un clopot din bronz care cântăreşte 6 tone. Biserica adăposteşte o importantă şi valoroasă coleŃie de covoare orientale (peste 100). Stranele din interior constituie un alt element de patrimoniu al Bisericii Negre, la care se adaugă şi renumita orgă, cu 4.000 de tuburi, instalată în 1839. În faŃa bisericii se află statuia marelui umanist german Johannes Honterus;

� Turnul Negru a fost ridicat în secolul al XIV-lea, el trebuind să împiedice apropierea duşmanilor de zidurile oraşului. În trecut, turnul poseda un sistem de legatură cu Cetatea printr-un pod mobil ce se lasă pâna la Bastionul Fierarilor. Acoperişul iniŃial nu se mai păstrează, fiind distrus de trăznet, la 23 iulie 1559, şi de incendiul din 1689 - care au înnegrit zidurile turnului şi i-a dat denumirea de azi. In 1991, zidul sudic al turnului s-a prăbuşit după o ploaie torenŃială, restaurarea fiind făcută abia în 1996.

� Turnul Alb se află la 59 m departare de zidul cetăŃii, şi comunică cu aceasta printr-un pod mobil ce făcea legătura între turn şi Bastionul Graft. Era cel mai ridicat punct de fortificatie din Braşov şi era deservit de breasla cositorarilor. In ultimii ani a fost restaurat şi deŃine un punct muzeal.

� Bastionul Graft sau Bastionul Poarta (germ. Torbastei), a fost ridicat în secolul al XV-lea, de către breasla selarilor, din necesitatea de a asigura o legătura între oştenii din cetate şi Turnul Alb. În secolul al XVI-lea se construieşte în această zonă zidul de apărare cu opt turnuri şi tot atunci a fost săpat canalul Graft pentru drenarea apelor scurse de pe pantele dealului Warthe. Bastionul a fost renovat în 2004 - 2005 şi în interiorul său a fost amenajata o secŃie a Muzeului JudeŃean de Istorie Braşov cu tematica” Meşteşugarii din Braşov – apărători ai cetăŃii”. ExpoziŃtia cuprinde arme, armuri şi muniŃii utilizate la apărarea cetăŃii, panouri informative cu facsimile din documente şi fotografii/litografii ale fortificaŃiilor medievale ale Braşovului.

� Poarta Ecaterina (Ecaterinei) este cea mai bine păstrată poartă de acces în oraş. Fiind situată la capătul străzii Caterinei - care la rândul ei a preluat numele de la mănăstirea de călugăriŃe ce fusese acolo - poarta a primit denumirea de Ecaterina. In 1559 a fost ridicat şi turnul porŃii, care se vede şi astăzi. De forma pătrată, pe trei nivele, constructia are în partea superioară patru turnuleŃe ce simbolizau „Jus Gladii”, un privilegiu medieval care dădea conducătorilor braşoveni dreptul de a aplica pedeapsa supremă. Bolta turnului e pictată în stilul Renaşterii, iar arhitectura acestuia este unică în lume, făcând din el o preŃioasă bijuterie artistică. Astăzi, turnul porŃii renovat adăposteşte expoziŃii periodice de artă şi istorie.

Turnul Alb

Bastionul Graft

Poarta Ecaterina



254

� Poarta Schei, datează de la începutul secolului XIX, este construită în stil clasic; � Casa Sfatului. În anul 1420 a fost ridicată în piaŃa centrală a vechii cetăŃi, primăria

oraşului, numită Casa Sfatului sau Rathaus. Din 1950 clădirea găzduieşte Muzeul de Istorie a judeŃului Braşov. ExpoziŃia permanentă a Muzeului JudeŃean de Istorie Braşov: “Braşov – istorie, cultură, civilizaŃie” este organizată în 17 săli cu 3334 piese expuse în 123 vitrine şi cu o suprafaŃă grafică totală desfăşurata pe 210 mp. ExpoziŃia este structurată pe trei sectoare: arheologie (subsol), istorie medie (parter), istorie modernă (etaj).

� Vechea cetăŃuie a Braşovului, este o construcŃie fortificată construită în lemn şi piatră, în prezent transformată într-un restaurant cu totul special;

� Casa Hirscher, cunoscută şi ca Sala negustorilor, construită în stil renascentist (între 1539-1545);

� După Ziduri, parte din centura de fortificaŃie medievală a Braşovului;

� Bastionul łesătorilor, considerat a fi o construcŃie unică în felul său în România, este cel mai bine păstrat între cele 7 bastioane ale cetăŃii din secolul 16. În prezent, aici se afla Muzeul CetăŃii Braşov;

� Biserica Sf. Nicolae, aşezată în Şcheii Braşovului, adevarată catedrală a ortodoxismului, ctitorie a voievozilor din łara Românescă-Moldova, în curtea ei aflându-se statuia diaconului Coresi. In curtea bisericii se află prima şcoală românească;

� Prima Şcoală Românească, găzduieşte o secŃiune care include diverse expoziŃii din istoria tipăriturii (manuscrise vechi, ediŃii princeps, lucrările tipărite de Coresi). În aceasta clădire exista, de asemenea, sala de clasă a Primei scoli româneşti din Transilvania;

� Muzeul de Artă, cu o colecŃie extraordinară de opere aparŃinând unor artişti români şi străini, găzduieşte expoziŃii foarte interesante, printre cele mai recente fiind Dali, Miro, Portretul flamand;

� Biserica Sf. Bartolomeu, este cel mai vechi monument arhitectural al oraşului, construit la mijlocul secolului XIII într-un stil combinat între gotic şi romanic. Pe faŃada sudică este un ceas solar;

� La Pietrele lui Solomon se păstrează urmele unei aşezări dacice premergătoare aşezării romăneşti din Şcheii Braşovului. În municipiu, autorităŃile au

demarat un amplu proces de restaurare a vechilor monumente şi transformarea acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat.

Cea mai bună vedere asupra oraşului se poate obŃine din vârful muntelui Tâmpa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.

Municipiul Făgăraş, este situat

Biserica Sf. Nicolae

Cetatea Făgăraşului

Casa Sfatului



255

în depresiunea Făgăraş, în apropiere de poalele nordice ale munŃilor Făgăraş, pe stânga râului Olt, la 425-430 m altitudine.

Cetatea Făgăraşului apare prima dată în documente oficiale iîn anul 1455, însă construcŃia ei începuse încă de la sfârşitul secolului XIV, pe locul unei fortificaŃii din lemn şi pământ din sec XII-XIII. Prima construcŃie de piatră realizată a fost turnul roşu realizat în jurul anului 1331 de către voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor. In secolul al XV-lea, cetăŃii i se mai adaugă 4 turnuri de colŃ, pentru o mai bună apărare. DestinaŃiile construcŃiei de-a lungul timpului au fost de: cetate militară de apărare, reşedinŃa princiară, cazarmă pentru trupele austriece, închisoare (1948 - 1962).

Oraşul Râşnov este situat în sud-vestul Depresiunii Braşov, la 15 km de municipiul Brasov, pe cursul râului Ghimbăşel, la 650 m altitudine.

� Cetatea Râşnov este unul din cele mai interesante monumente de arhitectură medievală, cetatea Ńărănească a fost construită în secolul al XIV-lea, pe o ridicatură de teren care domină tot şesul Bârsei. Ridicată în evul mediu de locuitorii Râşnovului cu scopul de a se adăposti şi apăra în vremurile invaziilor vrăjmaşe, trecutul ei este strâns legat de întreaga dezvoltare istorică a populaŃiei respective. Intre secolele al XV-lea si al XVI-lea, cetatea a fost refăcută. În mijlocul cetăŃii se află o fântână, săpată în stâncă între 1623 şi 1640, a cărei adâncime este de 146 m. Bastionul poligonal de la est şi capelă datează din secolul XVII. In incinta cetăŃii s-a descoperit temelia unei biserici ortodoxe din secolele XI-XII.

� Biserica Ortodoxă Sfantu Nicolae este considerată prima ctitorie a Basarabilor în Transilvania, construită în 1384, probabil cu ajutorul lui Dan I. Pronaosul şi clopotniŃa au fost adăugate în 1773. Este cel mai vechi edificiu ortodox din Transilvania de sud-est.

Oraşul Zărneşti este situat la poalele nord-estice ale MunŃilor Piatra Craiului, la sud de Muntii Perşani, pe cursul râului Bârsa, la 725 m altitudine, la 35 km de reşedinŃa de judeŃ. Fiind situat la poalele muntilor Piatra Craiului este principala bază de plecare pentru traseele turistice şi de căŃărare din masiv.

Oraşul Victoria este situat în Depresiunea Făgăraş, la poalele nordice ale MunŃilor Făgăraş, la o altitudine de 550-650 m, pe cursul râului Ucea, la 100 km de Braşov. Din punct de vedere turistic, oraşul Victoria poate fi un loc ideal de plecare în ascensiunile montane spre MunŃii Făgăraş dat fiind distanŃa mică până la cele mai înalte vârfuri din CarpaŃii Româneşti şi anume vf. Moldoveanu - 2544 m şi vf. Negoiu - 2535 m. In această zonă sunt şi câteva cabane frecventate de către turisŃi şi anume Turnuri, Valea Sâmbetei, Podragu precum şi Complexul turistic Sâmbata. CetăŃile Ńărăneşti reprezintă cea mai importantă şi mai originală contribuŃie pe care arhitectura medievală de zid a Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european. Din această categorie fac parte cetăŃile Ńărăneşti cu biserici de incintă (Bod, Cincşor, Codlea, Cristian, Feldioara, Ghimbav, Hălchiu, Hălmeag, Hărman, Măieruş, Prejmer, Rotbav,

Cetatea Râşnov

Cetatea fortificată Prejmer



256

Sânpetru), ridicate de saşii şi românii locuitori ai satelor respective în secolele XIII-XVI, dar şi bisericile-cetăŃi (Beia, Buneşti, CaŃa, Cincu, Drăuşeni, Fişer, Homorod, Merchiaşa, Meşendorf, Prejmer, Roadeş, Şoarş, Viscri).

Între acestea, se remarcă Prejmer şi Viscri, unde se găsesc situri săteşti cu biserici fortificate recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO. Dezvoltarea şi promovarea acestor resurse nu se ridicăînsă la nivelul potenŃialului pe care îl pot oferi.

Castelul BRAN, este situat într-un punct cheie, între MunŃii Bucegi - MunŃii Piatra Craiului, la 30 km de oraşul Braşov, fiind unul dintre cele mai importante monumente istorice, atât datorită frumuseŃii şi sălbăticiei peisajului şi al zonei. A fost costruit între 1377 - 1382 ca o fortăreaŃă care să asigure apărarea punctului vamal din imediata apropiere. Deşi a suferit numeroase transformări această construcŃie impunătoare, poziŃionată pe o stâncă înaltă de 60 m, mai păstrează elemente ale stilului gotic original.

Alte castele: Castelul Haller (Hoghiz, 1553); Castelul feudal de la Racoş (1625); Castelul de la Sâmbăta de Sus, la 20 km sud-vest de Făgăraş, ridicat de domnitorul łării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, 1688-1714 (astăzi ruine); Castelul de la Sâmbăta de Jos, construit în 1770 de către baronul Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, etc., prezintă şi ele importanŃă turistică atât prin arhitectură, cât şi prin peisajul natural în care sunt încadrate. Tipuri de turism practicate în judeŃul Braşov: Extrem de complexă şi diversificată, oferta turistică a judeŃului asigură condiŃii pentru practicarea a numeroase forme de turism.

� Turismul montan de drumeŃie este favorizat de existenŃa masivelor muntoase, a suprafeŃei mari acoperite cu păduri, a existenŃei traseelor marcate, a cabanelor montane şi bazelor de cazare din localităŃile limitrofe, precum şi a promovării acestor zone pe plan naŃional şi internaŃional.

� Turismul dedicat prezintă o varietate mare: - Turismul cultural-istoric este favorizat de

existenŃa a numeroase monumente istorice şi de arhitectură pe întreg teritoriul judeŃului.

- Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au loc, în timpul marilor sărbători creştine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credincioşi. Mai mult, pe teritoriul judeŃului se găsesc şapte complexe monahale şi numeroase biserici cu valoare istorică şi arhitecturală deosebită.

- Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitaŃie, mountainbike, deltaplanorism şi planorism, vânătoare şi pescuit sportiv în zonele colinare şi montane ale judeŃului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii

Castelul BRAN

Mănăstirea Sâmbăta de Sus



257

precum lupul, ursul şi râsul, în judeŃul Braşov trăind 30% din populaŃia de mari carnivore a Europei.

- Turismul ştiinŃific tematic pe secŃiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în rezervaŃiile naturale ale judeŃului.

- Turismul rural sau agroturismul este practicat în special în zona satelor brănene (Fundata, Moeciu, Bran) şi în Poiana Mărului, zone ce constituie un areal cu un potenŃial natural, istoric şi turistic deosebit, precum şi în zona Săcele-Tărlungeni, aflată în imediata apropiere a municipiului Braşov.

- Ecoturismul este turismul cel mai apropiat de natură, oferit ca produs turistic în: o zona Zărneşti, zonă în care acest tip de turism este dezvoltat în

stadiul cel mai avansat din România, favorizat atât de cadrul natural excepŃional (Parcul NaŃional Piatra Craiului), cât şi de activitatea de organizare şi promovare a acestui tip de turism de către AdministraŃia Parcului NaŃional Piatra Craiului, - zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaş, unde funcŃionează, în prezent, Centrul EducaŃional de Ecologie şi Ecoturism,

o zona Buneşti-Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului dar cu un potenŃial deosebit pentru o dezvoltare ulterioară în această direcŃie,

o zona Făgăraş, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipient de tip ecoturism, dar fără o strategie coerentă şi unitară în acest sens.

- Turismul de afaceri şi conferinŃe, din perspectiva căruia judeŃul Braşov se bucură de un interes în creştere.

StaŃiunea Poiana Braşov este o staŃiune de odihnă, schi şi tratament cu sezon permanent, aflată într-un luminiş înconjurat de păduri de conifere, la poalele Masivului Postăvaru (CarpaŃii Meridionali), altitudine 1.030 m, la 12 km sud-vest de Municipiul Braşov de care o leagă o soşea modernă.

Poiana Braşov este cea mai renumită staŃiune pentru sporturile de iarnă din România şi totodată un important centru turistic internaŃional. Ea dispune pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate (pârtii pentru coborâre, probe speciale, etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, teleferic, skilift, bazine acoperite, saune, săli de gimnastică medicală, discoteci, baruri şi restaurante.

Plecând din staŃiunea Poiana Braşov se poate ajunge la cabanele de pe Postavarul (1.602 m) şi Cristianu Mare (1.704 m), precum şi la cetatea Ńărănească a Râşnovului, aflată la 14 km distanŃă. În anul 2008, numărul unităŃilor de cazare turistică se ridica la 48, dintre care 14 hoteluri, 6 vile, 13 bungalow-uri, 13 pensiuni turistice şi 2 sate de vacanŃă. Capacitatea de cazare turistică în zonă a crescut treptat în ultimii ani, de la 2.090 de locuri în 2002, la 2.544 în anul 2008. Oraşul Predeal, staŃiune montană cu profil complex (tratament, odihnă, turism montan) are regim de funcŃionare permanent. Dispune şi de 6 pârtii de schi omologate. În 2008, aproape 386.000 de turişti români şi străini au înnoptat în cele 110 unităŃi de cazare din zonă (hoteluri, cabane, vile turistice, pensiuni).

StaŃiunea este delimitată de 5 masive: Masivul Postăvarul, Masivul Piatra Mare, Masivul Bucegi, Masivul Baiului şi Masivul Fetifoi.În Predeal se poate vizita Biserica ortodoxă SfinŃii împăraŃi Constantin şi Elena, Mânăstirea Sf. Nicolae. JudeŃul Braşov deŃine în Ńară supremaŃia la turismul montan. Infrastructura cuprinde 15 cabane montane, multe dintre acestea însă degradate, 6 refugii şi 8 baze de salvare. Aproape 200 de trasee turistice montane sunt omologate. Principalele masive muntoase ale judeŃului, integrate în circuitul turistic intern şi internaŃional cu spaŃii de cazare, agrement şi practicare a sporturilor specifice sunt:



258

o Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane uşor accesibile, oferă obiective turistice naturale deosebite şi posibilităŃi de lansare cu parapanta,

o Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes naŃional, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare şi cabane de creastă, oferind posibilităŃi de practicare a drumeŃiilor montane, alpinismului, snowboardului şi a schiului de fond şi alpin,

o Masivul Piatra Craiului, declarat Parc NaŃional, este unic în CarpaŃii Româneşti, prin relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se găsesc specii rare de floră şi faună. Sunt oferite turiştilor cazare în cabane şi refugii montane, precum şi în modernele pensiuni din localităŃile limitrofe.

o MunŃii Ciucaş, prezintă spectaculoase forme de refief megalitice. Această zonă este mai puŃin amenajată cu structuri turistice, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localităŃile de la baza masivului,

o MunŃii Perşani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord vestică a judeŃului constând în arii protejate şi monumente ale naturii, obiective istorice, culturale şi monumente de arhitectură,

o MunŃii Făgăraş, sunt cei mai înalŃi şi spectaculoşi munŃi din România. Parcul NaŃional Piatra Craiului primeşte aproximativ 100.000 de turişti anual, majoritatea venind pentru vizite de o zi, drumeŃii şi picnic. Mai mult, datorită gradului ridicat de dezvoltare activităŃilor de schi, judeŃul Braşov ocupă primul loc pe Ńară la această nişă turistică.

În anul 2009, DirecŃia JudeŃeană de Statistică a înregistrat un număr de aproximativ 218.485 de turişti în judeŃul Braşov. Dintre aceştia 26,1 % au fost străini. Numărul turiştilor este însă mai mare, cel înregistrat oficial neincluzând persoanele cazate în unităŃile neînregistrate, precum şi în unităŃi cu o capacitate de cazare mai mică de 5 camere.

11.5.2. Impactul turismului asupra mediului Apărute şi dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, aşezările rurale au păstrat

şi mai păstrează încă în bună măsură datinile şi obiceiurile străvechi, un bogat şi variat folclor, elemente originale de etnografie şi artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare şi dezvoltarea turismului rural.

ExperienŃa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că indiferent de forma de turism practicată, în general rezultatul negativ este impactul asupra mediului datorat factorului antropic. Dezvoltarea turismului într-o anumită zonă nu trebuie însă să afecteze interesele socio-economice ale populaŃiei rezidente, nici ale mediului şi, mai cu seamă, a resurselor naturale care constituie atracŃia principală, alături de sit-urile istorice şi culturale.

Turismul este un important consumator de spaŃiu şi resurse naturale, un generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative asupra mediului.

La prima vedere activităŃile turistice sunt poate cel mai puŃin poluante, în timp, ele pot avea efecte nedorite, în special atunci când în dezvoltarea turismului în ariile protejate nu se Ńine cont de două condiŃii fundamentale: respectarea capacităŃii de încărcare ecologică şi particularităŃile fiecărei zone protejate.

Conştientizarea populaŃiei este un factor important de educaŃie care trebuie să contribuie la diminuarea efectelor negative ale turismului şi să contribuie la dezvoltarea durabilă a oricărei forme de turism. EducaŃia ecologică a populaŃiei are o importantă contribuŃie în acest sens, ea fiind strâns legată de practicarea unui turism „prietenos” faŃă de mediu. În ultimii ani, urmare a fluxului în continuă creştere de turişti, în judeŃul Braşov a crescut continuu numărul locurilor de cazare şi alimentaŃie publică de pe traseele turistice,



259

îndeosebi în sectorul privat, astfel încât rezultă o accentuare a presiunilor asupra mediului ca urmare a desfăşurării acestor activităŃi.

Impactul negativ al turismului asupra mediului:

AcŃiune distructivă Impactul negativ

CirculaŃie turistică necontrolată (în afara traseelor marcate)

Distrugeri ale solului şi vegetaŃiei; Perturbarea faunei; Declanşări de incendii.

Flux turistic crescut

Perturbări asupra mediului; Modificări în comportamentul animalelor; Amplificarea formelor de poluare.

Lipsa amenajărilor specifice, destinate popasurilor şi campării

Degradarea peisajului prin acumularea de deşeuri. Poluarea apelor

Practicarea braconajului, a pescuitului şi vânătorii necontrolate

Scăderea dramatică a efectivelor de faună sălbatică.

Hrănirea animalelor

Modificări în comportamentul animalelor; Pericole pentru turişti.

Turismul automobilistic (parcarea şi circulaŃia în locuri interzise, cu abatere de la drumurile principale)

Poluarea cu gaze de eşapament şi zgomot; Distrugerea de specii floristice; Poluarea aerului.

Dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă si rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural, cultural si uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaŃii turistice.

11.5.3. TendinŃe de dezvoltare a judeŃului. Obiective şi măsuri

Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un valoros potenŃial de dezvoltare, neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atracŃie atât a investitorilor cât şi a turiştilor. Marele avantaj al Braşovului pentru dezvoltarea turismului este oferit de prezenŃa resurselor naturale şi culturale de o mare diversitate şi armonios repartizate. Sunt de remarcat în acest sens parcurile naturale, ariile protejate şi diversitatea patrimoniului cultural (mănăstiri, cetăŃi, biserici, monumente), comunităŃile umane care păstrează valorile civilizaŃiei culturale accent pe componenta culturală alături de cea naturală. Dezvoltarea unui turism bazat pe o strategie de dezvoltare, cu scopuri şi obiective bine stabilite vor face din turismul practicat la nivelul judeŃului un motor al dezvoltării locale şi practicarea turismului la standardele europene. Transformarea turismului într-o activitate de tip industrial, care să ridice la adevărata valoare importantul potenŃial de care judeŃul dispune, cu profitabilitate atât pentru ofertanŃi cât şi pentru tot mai numeroşii beneficiari, obligă la schimbări de mentalitate, stimularea pe multiple căi a iniŃiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atribuŃiuni de decizie, care să conştientizeze inepuizabila sursă de venit a acestei activităŃi, reorganizarea şi modernizarea amenajărilor turistice şi o susŃinută campanie publicitară atât în Ńară cât şi peste hotare. Se impun următoarele măsuri şi obiective:

� dezvoltarea unor servicii care să asigure o creştere a calităŃii activităŃilor din turism; � accesarea de fonduri interne şi externe pentru reabiltarea monumentelor şi

ansamblurilor istorice şi de arhitectură din judeŃ, precum şi pentru creşterea capacităŃii de cazare şi diversificarea serviciilor;

� dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor; � dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane etc.; � lărgirea bazelor de agrement;



260

� dezvoltarea şi îmbunătăŃirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre zonele turistice;

� extinderea şi îmbunătăŃirea reŃelei de informare turistică astfel încât să răspundă nevoilor turiştilor;

� atragerea operatorilor de turism din judeŃul Braşov la târgurile naŃionale şi internaŃionale;

� o mai mare implicare a administraŃiilor locale în promovarea activităŃilor turistice; 11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu În anul 2009, s-au înregistrat un număr de 9 poluări accidentale, fără impact major

asupra mediului. Tabel 11.6.1. Poluări accidentale

Localizare Data Factori de mediu afectaŃi

Agent poluator/ Cauza poluării

Măsuri luate/ ObservaŃii

SC Schaeffler România SRL Cristian

22.0

1.09

Emisii în atmosferă de amoniac gazos

SC Schaeffler România SRL Cristian Fisură pe linia de sudură între capac şi flanşa de închidere. Explozia unei butelii de amoniac lichefiat cu capacitate de cca 450 kg

Fenomenul a fost stopat în totalitate după cca 2 ore. După trecerea pericolului de explozie, recipientul a fost imersat într-un container cu apă şi procesul s-a finalizat.

Braşov, pe platforma CETA SA Bucureşti – AgenŃia Braşov, str. Bazaltului, nr. 5

05.0

4.09

s-a emis în atmosferă nori de culoare neagră şi mirosuri specifice de la arderea cauciucului

CETA SA Bucureşti – AgenŃia Braşov Incendiu – arderea unei cantităŃi mari de anvelope uzate ≈ 20 – 25 tone

s-a stins incendiul şi s-au scos anvelopelele din curtea de depozitare

DN 13 Braşov – Sighişoara, în zona Pădurea Valea BogăŃii

05.0

5.09

/ 16

:00

Solul - în zonele unde s-au creat artificial microbaraje din pământ şi spillsorb; Apa – până la realizarea barajelor de pământ şi de spillsorb, o cantitate de 200 l motorină a ajuns în pârâul Măieruş

Transportator SC Oscar Down Stream SRL Bucureşti Accident rutier în urma căruia s-a răsturnat o autocisternă cu 4 compartimente, încărcată cu 20 tone motorină S-a estimat scurgerea din autocisternă a cca 1500 l motorină în intervalul orar 16:00 – 19:15

- s-au realizat 8 baraje de pământ şi 2 baraje de spilsorb pe rigolele DN 13;

- s-au realizat de către SGA 2 baraje din baloŃi paie pe cursul de apă al pârâului Măieruş;

- după realizarea barajelor s-a lucrat la recuperarea motorinei;

- Stoparea surgerii din cisternă s-a oprit în jurul orei 19:30;

- s-a îndepărtat solul îmbibat cu produse pertoliere în zonele microbarajului şi din rigolele stradale.

Râul Olt - amonte cca 100 m de pod pe DC 82, care face legătura între localităŃile Corbi şi Feldioara

10.0

5.09

/ 3:

00

Apa – schimbarea clasei de calitate a râului Olt la indicatorii CCOCr, azot amoniacal

SC Viromet SA Victoria Avarie traseu ape acide din treapta chimică aferentă staŃiei de epurare a SC Viromet SA Victoria ca urmare a coroziunii blindului de izolare al cuvei de neutralizare ape acide Purolite de vechiul traseu de ape acide Viromet

- s-au dirijat apele acide spre cuva a doua de neutralizare a societăŃii Viromet şi continuarea neutralizării pe traseul de prelucrare ape acide Viromet;

- s-a automonitorizat apele epurate la gura de evacuare în râul Olt şi la evacuarea directă din staŃia de evacuare;



261

Râul Olt sectorul ApaŃa-Ormeniş

21.0

5.09

/ 8:

15 –

9:3

0

CantităŃile de precipitaŃii cu caracter de aversă însemnate cantitativ (15,2 l/mp post hidrometric Feldioara) au condus la creşterea turbidităŃii apei prin transport aluvionar

Valori ridicate la indicatorul turbiditate (190,8NTU)

- Mortalitate piscicolă – mortalitatea unei cantităŃi reduse de puiet peşte

Râul Olt în zona Ucea de Jos în punctul de deversare a apelor tehnologice epurate de la SC Viromet SA Victoria

08.0

6.09

/ 21

:50

Apă – aspecte de spumare uşoară a Râului Olt Nu s-a constat mortalitate piscicolă

SC Viromet SA Victoria Tratare insuficientă cu antispumaŃi. SubstanŃe tensioactive netoxice pentru mediul acvatic.

Rezultatul analizelor efectuate de către SGA Braşov se încadrează în limitele impuse în actele de reglementare

Ghimbav DN1 – sens giratoriu

16.0

6.09

/ 21

:30

- SC Dunca ExpediŃii Neadaptarea vitezei la specificul traficului din zonă a condus la răsturnarea unei autocisterne încărcate cu CO2. În urma incidentului s-a produs scurgerea unei cantităŃi de cca 50 litri motorină din rezervorul autocisternei.

-

DJ 103B Teliu Dobârlău la o distanŃă de cca 20 km de pârâul Teliu, amonte 1,6 km de confluenŃa cu pârâul Tărlung

06.1

0.20

09, o

ra 1

3::2

5

Solul Accident rutier în urma căruia s-a răsturnat o autocisternă, încărcată cu motorină. Prin înclinarea cisternei s-a pierdut o cantitate de cca 100 l motorină care s-a împrăştiat pe carosabil şi pe zona limitrofă şoselei Transportator Vectra Service

- S-a amenajat un baraj din nisip pe şosea pentru limitarea poluării

- S-a împrăştiat nisip pe zona afectată

- S-a recuperat cantitatea de motorină rămasă în cisternă şi s-a readus zona la starea iniŃială

Pârâul Ghimbăşel în intravilan Râşnov, zona aval pod balastieră DN 73A 25

.10.

09

Colorarea apei pârâului Ghimbăşel cu o substanŃă albastră Persoane necunoscute au spălat bidoane cu pigment albastru

Nu s-au înregistrat mortalitate piscicolă

11.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului Nu au fost înregistrate accidente majore de mediu. Concluzii În general orice activitate antropică are efecte asupra calităŃii mediului. ActivităŃile industriale desfăşurate pe teritoriul judeŃului Braşov sunt o sursă

potenŃială cu pondere importantă în poluarea mediului prin utilizarea resurselor neregenerabile, prin poluanŃii emişi în atmosferă, mediu acvatic şi terestru, deşeurile generate şi degradarea habitatelor.



262

Principalele presiuni asupra mediului provin din emisiile de poluanŃi rezultate în urma activităŃilor industriale specifice zonei (fabricare OSB, fabricare ciment, fabricare var, fabricarea cărămizilor, topitorie metale neferoase, producerea energiei electrice şi termice), motiv pentru care unităŃile acŃionează în baza unor planuri de acŃiuni pentru diminuarea emisiilor în toŃi factorii de mediu şi respectarea standardelor în vigoare.

Reducerea impactului industriei asupra mediului este un proces permanent şi se realizează prin impunera operatorilor industriali, a unor măsuri de reducere în conformitate cu cerinŃele legislative în vigoare: măsuri de reŃinere a emisiilor la sursă, retehnologizarea instalaŃiilor poluante, folosirea unor combustibili ecologici, folosirea eficientă a resurselor (materii prime, apă, energie), etc.

ActivităŃile agricole desfăşurate intensiv au impact semnificativ asupra mediului: prin degradarea solului datorită îmbunătăŃirilor funciare şi a depozitării neconforme a dejecŃiilor animale, prin poluarea chimică a solului şi apelor cu pesticide, ierbicide, îngrăşăminte chimice, substanŃe utilizate pentru igienizare în zootehnie, viruşi, etc. După anul 1990, cantităŃile de îngrăşăminte chimice utilizate a scăzut datorită costurilor ridicate, utilizându-se în cantităŃi mai mari îngrăşămintele naturale (gunoiul de grajd).

Practicarea agriculturii ecologice poate reduce poluarea mediului din sectorul agricol şi poate asigura necesarul de hrană populaŃiei.

In ceea ce priveşte turismul în judeŃul Braşov, acesta cunoaşte o traiectorie ascendentă, fiind bazat pe potenŃialul turistic existent în judeŃul nostru.

Comparativ cu anul anterior nu a crescut numărul surselor de presiune asupra mediului şi nici intensitatea impactului pe care îl au aceste surse asupra calităŃii mediului.



263

Capitolul 12. ENERGIA

12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului Sectorul energetic cuprinde următoarele activităŃi: extracŃia şi prepararea cărbunelui, extracŃia petrolului şi gazelor naturale, extracŃia şi prepararea minereurilor radioactive, industria de prelucrare a ŃiŃeiului, producŃia, transportul şi distribuŃia de energie electrică şi termică, gaze naturale şi apă caldă. UnităŃile de producŃie a energiei sunt: centralele electrice şi termoelectrice, termocentralele, hidrocentralele şi centralele electrice nucleare. În scopul producerii energiei electrice şi/sau termice, prin arderea combustibililor fosili (cărbuni, păcură, gaze naturale etc.) centralele electrice şi termoelectrice fac ca sectorul energetic să contribuie decisiv la poluarea atmosferei, prin emisiile importante cantitativ de dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon, metan. Generarea de energie electrică şi termică poate avea un impact semnificativ asupra mediului, prin poluarea factorilor de mediu aer, apă, sol şi consumul de resurse neregenerabile. Producerea de energie folosind, în special, combustibili fosili generează poluanŃi gazoşi şi pulberi în suspensie, care pot duce la apariŃia unor fenomene nedorite ca ploile acide, încălzirea globală, sau apariŃia ozonului troposferic.

La producerea unui kWh se emană 356g CO2 şi 0,02g deşeuri radioactive. Emisiile de CO2 au impact asupra mediului, contribuind la încălzirea globală. Emisiile cele mai importante şi în acelaşi timp cele mai nocive sunt cele provenite din arderea cărbunilor, îndeosebi a cărbunilor inferiori. Şi arderea păcurii este o sursă importantă de emisii, în principal de acidifianŃi atmosferici (oxizi de sulf, oxizi de azot). Arderea gazului natural, deşi reprezintă o sursă importantă de dioxid de carbon şi oxizi de azot, este arderea cea mai completă, care generează emisii reduse de monoxid de carbon, oxizi de sulf şi pulberi. Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului presupune recurgerea la energii regenerabile, printre care biomasa, energia solară, cea eoliană şi hidroenergia. Acestea ar trebui să joace un rol esenŃial în viitor. Este necesar să se facă eforturi pentru utilizarea mai eficientă a energiei, atât în sectoarele industriale, cât şi la consumatorii publici şi privaŃi, ca mijloc relativ uşor de utilizat pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.

La nivelul judeŃului Braşov, sectorul energetic este reprezentat de: producere, transport, furnizare şi distribuŃie energie termică şi electrică, gaze naturale şi apă caldă. Pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra calităŃii aerului, România a transpus în legislaŃia românească, în anul 2003, Directiva 2001/80/CE pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanŃi proveniŃi din instalaŃii mari de ardere, prin H.G. nr. 541/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Acest act normativ vizează limitarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi din instalaŃiile mari de ardere, şi anume din instalaŃiile care au putere termică mai mare de 50 MW termici. Impactul sectorului energetic asupra calităŃii aerului este decisiv şi la nivelul judeŃului Braşov. Astfel, acesta contribuie cu 70-80% la emisiile de gaze cu efect de seră şi de gaze acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) din totalul emisiilor provenite din surse fixe. În judeŃul Braşov, funcŃionează în prezent 2 instalaŃii mari de ardere, aparŃinând Centralei Electrice de Termoficare Braşov, pe cele două amplasamente din municipiul Braşov: CET (2 cazane cu funcŃionare pe lignit inferior (88%) şi suport de flacără gaze naturale 12%) şi 2 cazane cu funcŃionare pe gaze naturale) şi CT Metrom (o instalaŃiie care include 3 cazane, pe gaze naturale drept combustibil de bază, păcura fiind



264

combustibil de rezervă pentru situaŃiile în care debitul şi presiunea gazelor naturale nu poate acoperi necesarul de gaz). Pentru instalaŃia mare de ardere existentă tip I, CET, titularul/operatorul are permisă funcŃionarea unui număr redus de ore în perioada 2008-2015 (20.000 ore cumulat), după care aceste instalaŃii îşi vor înceta activitatea.

DistribuŃia energiei electrice prin linii electrice aeriene şi subterane poate avea un impact vizual, psihologic şi electromagnetic asupra mediului datorită amplasamentului, tensiunilor induse, descărcărilor coronă şi supratensiunilor atmosferice. Zgomotul şi emisiile locale de ozon sunt, de asemenea, efecte nedorite ale distribuŃiei energiei electrice.

12.2. Consumul brut de energie Resursele de energie primară sunt purtătorii de energie primară: cărbune, ŃiŃei, gaze naturale, lemne de foc, energie hidroelectrică, energie nuclearo-electrică. În judeŃul Braşov, principalele resurse energetice utilizate sunt: huila, lemnul (inclusiv deşeurile din lemn), produsele petroliere şi gazul natural. Consumul de energie primară se împarte în două categorii importante, şi anume:

� consumul de energie electrică � consumul de energie termică. Tabel 12.2.1. Consumul brut de energie - mii tone echivalent petrol

JudeŃ An Cărbune Păcură Lemn de foc Gaze naturale 1999 111,683 0 * 66,390 2000 95,050 0 * 57,305 2001 110,295 0 * 61,921 2002 103,538 0 * 43,553 2003 114,277 0,242 * 52,159 2004 102,135 0,040 * 50,055 2005 92,399 0,047 * 54,965 2006 93,038 0 * 45,185 2007 102,206 0 * 41,610 2008 72,064 0 * 44,681

Braşov

2009 73,184 0 * 30,297 * nu deŃinem date Sursa de date: Centrala Electrică de Termoficare Braşov Consumul total brut de energie în perioada 1999-2009 este reprezentat grafic în

figura 12.2.1.

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

160,000

180,000

mii

tone

ech

ival

ent p

etro

l

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Consumul brut total de energie

Fig. 12.2.1. Consumurile brute anuale de energie, în perioada 1999-2009



265

AgenŃii economici îşi asigură energia necesară proceselor tehnologice în instalaŃii proprii care funcŃionează pe bază de combustibil gazos sau deşeuri din lemn.

Încălzirea unităŃilor administrative se realizează prin intermediul centralelor termice care funcŃionează cu precădere pe combustibil gazos (gaz metan), dar şi cu deşeu lemn, produse petroliere, etc.

În localităŃile urbane care dispun de reŃele de termoficare, în ultimii ani s-a manifestat fenomenul de debranşare a populaŃiei sau a unor agenŃi economici (sedii administrative, comercianŃi etc.) de la sistemul centralizat de încălzire, aceştia trecând la încălzirea în sistem individual, în marea lor majoritate utilizând centrale termice pe gaz natural.

Deşi emisiile rezultate de la arderea gazului natural sunt mai scăzute faŃă de arderea combustibililor fosili solizi sau lichizi, dispersia mare pe teritoriul localităŃilor a acestor surse de emisie şi înălŃimea scăzută la care se produc emisiile fac ca acest tip de surse (de arie) să aibă un aport din ce în ce mai mare la emisiile totale de dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot şi totodată să crească riscul efectelor negative asupra sănătăŃii populaŃiei.

Din datele furnizate de Distrigaz Sud - DirecŃia Regională Nord, punct de lucru Braşov, situaŃia privind încălzirea la nivelul unităŃilor administrative din judeŃul Braşov, în perioada 1999 - 2009, este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 12.2.2. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităŃi administrative Volumul gazelor naturale distribuite

(mii mc) JudeŃ An LocalităŃi în care se distribuie energie

termică (nr.)

LocalităŃi în care se distribuie gaze

naturale (nr.) Total Din care pentru uz caznic 2000 3 54 774728 236.397 2001 3 57 916.790 206.674 2002 3 62 875.370 155.096 2003 3 65 732.867 170.922 2004 3 65 610.126 170.264 2005 3 65 503.585 176.693 2006 3 65 439.756 161.040 2007 4 65 427.193 158.214 2008 3 65 368.671 149.859

Braşov

2009 3 65 322.453 159.058 Sursa de date: Distrigaz Sud

12.3. ProducŃia de energie electrică

Principalii consumatori de energie electrică sunt: economia, iluminatul public şi populaŃia, dar în continuare industria deŃine încă o pondere ridicată în totalul de consum energetic, dar se poate remarca şi o creştere a consumului de energie electrică de către populaŃie.

Energia electrică livrată clienŃilor de SC FDEE Electrica DistribuŃie Transilvania Sud SA – Sucursala Braşov la nivelul anului 2009, după tipul de consumatori a fost:

Tabel 12.3.1. Energie electrică livrată JudeŃ Tiruri de consumatori Energie electrică (MWh)

consumatori casnici 324.528 mici consumatori 179.741 mari consumatori 398.818

Braşov

consumatori eligibili 393.862 Total SDFEE Braşov 1.296.949



266

20%

36%44%

consumatori casnici mici consumatori mari consumatori

Fig. 12.3.1. Categorii de consumatori

În judeŃul Braşov, singurul producător de energie electrică este Centrala Electrică

de Termoficare Braşov.

Tabel 12.3.2. Consumul de energie pe locuitor JudeŃul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Braşov 2,78 2,65 2,47 2,48 2,48 2,33 2,24 2,07 1,94 1,84

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

MW

h

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Consum de energie/cap locuitor

Fig. 12.3.2. EvoluŃia consumului de energie electrică pe cap de locuitor în perioada 2000 –

2009 în judeŃul Braşov

12.4. Impactul consumului energiei asupra mediului

Energia este esenŃială pentru bunăstarea economică şi socială, cu toate acestea producŃia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, cum ar fi contribuŃia la schimbările climatice, deteriorarea mediului construit, producerea de efecte. Producerea de energie prin arderea combustibililor fosili reprezintă însă o sursă majoră de poluare a aerului, prin:

� emisiile de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan), sectorul energetic deŃinând ponderea majoră din emisiile totale din surse fixe (centrale termoelectrice şi termice, diverse activităŃi industriale) la nivelul judeŃului Braşov;

� emisiile de gaze acidifiante (oxizi de azot şi oxizi de sulf); � emisiile de pulberi (îndeosebi din arderea cărbunilor şi a păcurii). Dintre acestea, o

pondere mare o au în general pulberile micronice, periculoase pentru sănătatea umană. Procentele acestor emisii au fost prezentate în capitolul 2 „AER”.



267

Este evident, prin urmare, că aportul sectorului energetic la emisiile de gaze cu efect de seră, acidifianŃi atmosferici, pulberi, precum şi alte noxe (metale grele, hidrocarburi policiclice aromatice, compuşi organici volatili), este unul major. Scenariul energetic mondial pe termen lung, care este cel mai favorabil dezvoltării durabile este cel în care se realizează un echilibru cu mediul: stocuri stabile şi relativ limitate de deşeuri nucleare şi emisii de gaze cu efect de seră suficient de reduse încât să fie resorbite natural în mediu. Aceasta presupune recurgerea la energii regenerabile, printre care biomasa, energia solară, cea eoliană şi hidroenergia ar trebui să joace un rol esenŃial în viitor. Pe de altă parte, este necesar să se facă eforturi pentru îmbunătăŃirea utilizării eficiente a energiei, ca şi pentru dezvoltarea energiilor regenerabile, ca mijloace relativ uşor de utilizat.

Totuşi utilizarea energiilor verzi nu rezolvă ea singură problemele de mediu şi în particular pe cele privind schimbările climatice.

12.6. Energii neconvenŃionale

Găsirea de soluŃii viabile pentru problemele cu care se confruntă omenirea în prezent în domeniul energetic, este imperios necesară datorită:

� creşterii în ritm accentuat a emisiilor de gaze cu efect de seră, gaze acidifiante, pulberi şi alŃi poluanŃi atmosferici;

� epuizării treptate a resurselor energetice tradiŃionale (petrol, cărbuni, gaze naturale);

� extinderii centralelor nucleare, cu consecinŃa creşterii volumului de deşeuri radioactive.

Sursele de energie neconvenŃională capătă o pondere din ce in ce mai mare în cadrul sistemelor energetice. Sursele de energie primară, numite în general regenerabile, sunt acele surse din mediul natural, disponibile în cantităŃi practic nelimitate, sau care se regenerează prin procese naturale, într-un ritm mai rapid decât cel în care sunt consumate. Se definesc următoarele surse de energie regenerabile şi neconvenŃionale:

� energia radiaŃiei solare (energie solară); � energia hidraulică a acumulărilor de apă, exploatată în amenajări hidrotehnice

denumite “sui generis” microhidrocentrale şi centrale hidro mici, cu putere instalată de maximum 10MW şi care nu fac parte din amenajări hidroenergetice complexe;

� energia valurilor si a mareelor; � energia geotermală; � energia eoliană; � energia conŃinută în masa lemnoasă şi în alte materii vegetale care formează

împreună categoria combustibilului solid, denumită biomasă; � energia conŃinută în produse secundare gazoase obŃinute prin fermentare din

materii reziduale organice, alcătuind categoria de combustibil gazos, denumită biogaz;

� energia conŃinută în produse lichide obŃinute prin distilarea materiei organice fermentate, alcătuind categoria de combustibil lichid, denumită alcool carburant;

� energia obŃinută din alte surse regenerabile, neexploatate până în prezent.

Biomasa Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanŃele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane. Energia acumulată în biomasă se poate elibera prin metode diferite cum ar fi procesul chimic de ardere (transformare chimică în prezenŃa oxigenului molecular, proces prin excelenŃă exergonic).

Formele de valorificare energetică a biomasei (biocarburanŃi):



268

− Arderea directă cu generare de energie termică; − Arderea prin piroliză, cu generare de singaz (CO + H2); − Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH) − Transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool şi

generare de esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) şi glicerol. − Degradarea enzimatică a biomasei cu obŃinere de etanol sau biodiesel.

Energia solară PotenŃialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie provenită din radiaŃia solară incidentă în plan orizontal care, în România, este de circa 1.100 kWh/mp-an. În condiŃiile climatice din România, un captator solar – termic funcŃionează, în condiŃii normale de siguranŃă, pe perioada martie – octombrie, cu un randament de 40 – 90%. Utilizarea energiei solare se regăseşte, în mod curent, la prepararea apei calde menajere din locuinŃele individuale. În prezent, există două tehnologii de bază pentru producerea de electricitate din energie solară:

- celulele fotovoltaice confecŃionate din siliciu care transformă direct energia solară în energie electrică;

- tehnologiile termoelectrice solare care captează energia solară şi o folosesc pentru a produce abur, care, la rândul său, pune în mişcare turbina şi generatorul.

Energia solară, în toate variantele de utilizare are şi avantajul de a fi inepuizabilă, abundentă, cu un cost neglijabil în forma sa brută şi, mai ales, nepoluantă, acestea fiind aspecte de mare importanŃă pentru valorificarea ei în viitor. Totuşi, faptul că numeroase metode de valorificare a acestei energii sunt încă în stadiul de experiment se datorează unor dificultăŃi inerente: densitatea slabă a fluxului energetic, intermitenŃa datorată alternanŃei între zi şi noapte, nebulozitatea, preŃul ridicat al instalaŃiilor de captare şi conversie, pierderea de energie prin conversie, etc. Astfel se explică numărul redus de instalaŃii de captare şi conversie a energiei solare a căror producŃie de energie electrică este încă foarte mică şi, chiar la nivelul actual, nu acoperă mai mult de 2% din consumul de energie al statelor industriale dezvoltate.

Energia eoliană Deşi anumite tipuri de instalaŃii puse în mişcare de vânt au fost folosite de peste un mileniu pentru ridicarea apei de la adâncime, atât pentru agricultură, cât şi pentru utilizarea în gospodărie, valorificarea enegiei eoliene a fost dominată în ultimele decenii de apariŃia unui nou tip de instalaŃie: sistemele eolino – electrice sau “fermele eoliene” – grupuri de turbine conectate la reŃeaua electrică. Efectele asupra mediului înconjurător ale folosirii instalaŃiilor eoliene constituie un element restrictiv potenŃial asupra viitorului acestei surse regenerabile de energie, datorită zgomotelor şi vibraŃiilor pe care le produc. Disponibilitatea unor terenuri ieftine situate la distanŃă faŃă de zonele locuite reprezintă un factor cheie pentru acceptabilitatea fermelor eoliene. O “fermă” care generează o energie egală cu cea produsă de o centrală de 1 000 MW ar acoperi o suprafaŃă de teren de cca. 82 kmp. O planificare corespunzătoare a utilizării terenurilor poate preveni apariŃia unor asemena probleme.

Hidroenergia In judeŃul Braşov, potenŃialul hidroenergetic al apelor poate fi valorificat pe râul Olt, dar şi pe unii afluenŃi ai acestora prin microhidrocentrale.

Conform Strategiei energetice privind sursele de energie neconvenŃională, s-a constatat că pentru România cele mai pretabile astfel de forme de energie sunt biomasa, microcentralele, energia geotermală, energia eoliană şi cea solară fotovoltaică.



269

12.7. EvoluŃia energiei în perioada 1999–2009 şi tendinŃele generale în următorii ani

Tabel 12.7.1. Energia electrică livrată pe tipuri de consumatori

Energia electrică (MWh) JudeŃ An

consumatori casnici mici consumatori mari consumatori Total 1999 238.623 141.675 889.936 1.270.234 2000 225.938 142.156 933.291 1.301.385 2001 236.142 147.415 918.452 1.302.009 2002 239.993 147.552 805.672 1.193.217 2003 240.616 154.677 786.496 1.181.789 2004 240.621 154.681 786.499 1.181.801 2005 255.642 154.970 744.694 1.155.306 2006 266.031 156.959 698.698 1.121.688 2007 287.440 160.233 617.028 1.064.701 2008 307.058 188.596 511.297 1.006.951

Braşov

2009 324.528 179.741 398.818 1.296.949 Sursa de date: SC FDEE Electrica DistribuŃie Transilvania Sud SA – Sucursala Braşov

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

MW

h

consumatori casnici mici consumatori mari consumatori

Fig. 12.7.1. EvoluŃia consumului de energie electică, perioada 1999 – 2009

ProducŃia de energie electrică şi termică în perioada 1999 - 2008 produsă de

Centrala Electrică de Termoficare Braşov este prezentată în tabelul 12.7.2.

Tabel 12.7.2. ProducŃia de energie electrică şi termică CET

JudeŃ An Energia electrică produsă (MWh) Energia termică produsă (Gcal) 1999 68.466 916.120 2000 58.401 827.524 2001 68.093 829.493 2002 70.282 623.539 2003 75.323 683.504 2004 85.514 649.719 2005 85.295 655.514 2006 84.876 587.197 2007 84.995 500.420 2008 61.245 438.214

Braşov

2009 48462 319.904 Sursa de date: Centrala Electrică de Termoficare Braşov



270

ProducŃia de energie termică a Centralei Electrice de Termoficare Braşov a scăzut în această perioadă mai mult de jumătate (tabel 12.7.2.). Scăderea producŃiei de energie termică, în această perioadă s-a datorat atât reducerii cerinŃelor de energie termică ale consumatorilor economici (fie datorită restrângerii activităŃii, fie datorită punerii în funcŃiune de centrale termice proprii), cât şi ale populaŃiei municipiului (fie prin debranşarea unei părŃi a populaŃiei municipiului Braşov de la reŃeaua de termoficate, produsă treptat în ultimii ani, fie prin montarea de repartitoare care permit economii substanŃiale de energie termică la consumatorii finali).

La nivelul judeŃului, în această perioadă, prin extinderea reŃelei de alimentare cu gaz natural a localităŃilor, o parte din centralele termice au fost modificate sau înlocuite cu centrale termice pe gaz metan, cu consecinŃe benefice asupra nivelului emisiilor poluante în atmosferă.

12.8. EficienŃă energetică în România – costuri şi beneficii Comisia Europeanã a propus un Plan de AcŃiune privind EficienŃa Energetică. łinta

de eficienŃă energetică la nivelul UE este de 20% din consumul anual. Printre măsurile propuse de Uniunea Europeană se numără:

− Adoptarea, din 2007, a unor standarde minime de performanŃă energeticã pentru aparate şi echipamente electrice şi electrocasnice, cu accent pe reducerea consumul energetic trebuie marcat prin etichetare.

− Adoptarea unor cerinŃe de performanŃă pentru clãdiri şi promovarea locuinŃelor cu consum energetic foarte redus. În acest domeniu, strategia va fi elaborată în perioada 2008 – 2009.

− Creşterea eficienŃei producerii şi distribuŃiei de energie prin stabilirea unor cerinŃe minimale pentru unităŃile de producŃie a energiei electrice şi termice.

− EficienŃa combustibililor utilizaŃi la automobile, cu o Ńintă de 120 g CO2/km pânã în anul 2012.

− Găsirea de fonduri pentru finanŃarea investiŃiilor ecologice şi de eficienŃă energeticã, atât din partea băncilor (în special pentru IMM-uri), cât şi cu fonduri comunitare (Fondurile de Investitii Ecologice, co-finanŃate din Programul Cadru de Competitivitate si Inovare (2007-2013).

− Creşterea eficienŃei energetice în noile state membre. Comisia va promova realizarea unei reŃele între statele membre şi regiuni pentru asigurarea finanŃării celor mai bune practici în domeniul eficienŃei energetice.

− Utilizarea sistemului de impozitare. Comisia va analiza care sunt costurile şi beneficiile utilizării scutirilor de taxe ca stimulente. Acestea au efecte asupra întreprinderi, pentru promovarea producŃiei sporite de aparate şi echipamente eficiente din punct de vedere energetic, cât şi pentru consumatori, pentru promovarea cumpărării unor asemenea aparate şi echipamente.

− Mai multă comunicare şi educaŃie în domeniul eficienŃei energetice. − Crearea unei asociaŃii a primarilor din cele mai importante oraşe pentru a schimba

informaŃii referitoare la cele mai bune practici în domeniul eficienŃei energetice. − Creşterea eficienŃei energetice la nivel internaŃional.

AgenŃia Română pentru Conservarea Energiei este organul de specialitate la nivel naŃional în domeniul eficienŃei energetice aflată sub ordinea Ministerului Economiei şi ComerŃului. AgenŃia a demarat câteva proiecte care se referă la sursele regenerabile de energie, energia pe bază de biomasă, energia eoliană şi cea solară.

ÎmbunătăŃirea eficienŃei energetice este una din cele mai simple metode de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi de a spori durabilitatea şi siguranŃa aprovizionării cu energie. În plus, această metodă sprijină dezvoltarea economică, crează



271

locuri de muncă şi reduce cheltuielile aferente consumului de energie pentru locuinŃe şi intreprinderi.

Clădirile, ale căror consum reprezintă 40% din cerinŃele energetice ale UE, sunt vizate în primul rând. Consumul energetic ar putea fi redus în acest caz cu până la o treime. UE a luat măsuri pentru a garanta o proiectare mai judicioasă a clădirilor, precum şi utilizarea mai eficientă a instalaŃiilor de iluminat, de încălzire, de răcire şi de apă caldă.

Sectorului transport rutier îi sunt atribuite 26% din cerinŃele energetice ale UE. În acest sens vor fi promovate vehiculele eficiente din punct de vedere energetic (printr-o etichetare vizibilă), precum şi alternative precum transportul public, transportul nemotorizat şi munca la domiciliu (teleworking).

Printre sectoarele vizate se numără şi industria prelucrătoare, căreia îi revin 25% din cerinŃele energetice ale UE. În acest sens performanŃele energetice ale produselor urmând a fi ameliorate prin impunerea unor standarde de design ecologic pentru anumite produse precum boilere, televizoare, intalaŃii de iluminat, etc.

Etichetarea este o metodă prin care consumatorii sunt încurajaŃi să aleagă produse ecologice. Eticheta ecologică le permite consumatorilor să identifice produsele sau serviciile care respectă mediul şi care consumă mai puŃină energie.

În municipiile şi oraşele din judeŃul Braşov, pentru scăderea consumului energetic s-au reabilitat un număr important de blocuri (izolarea zidurilor, acoperişurilor şi înlocuirea ferestrelor) care a dus la scăderea consumului de energie cu 30%.

În municipiul Braşov, s-a reabilitat iluminatul public prin aducerea sistemului la standardele europene, în acord cu CIE 115/1995 şi satisfacând cerinŃele de vizibilitate pentru drumurile publice corespunzător cu norma română SR 13433/1999. Prin implementarea sistemului rezultă economii de energie 25% din consumul anual – 2004 MWh/an şi beneficii sociale (asigurarea unui mediu exterior luminos şi confortabil pentru traficul de automobile şi pietoni) şi beneficii ecologice (limitarea poluării luminoase - eficienŃa maximă pentru consum minim de energie - utilizarea lămpilor cu vapori de mercur).

Concluzii Sectorul energetic, componentă majoră a infrastructurii economice, reprezintă baza

dezvoltării întregii Ńări. În contextul energetic actual, dezvoltarea durabilă implică satisfacerea cererilor de energie, nu prin creşterea furnizării acesteia (cu excepŃia furnizării energiilor regenerabile), ci prin reducerea consumului, prin perfecŃionarea tehnologiilor, prin restructurarea economiei şi prin schimbarea mentalităŃii privind utilizarea eficientă a energiei.

Consumul energetic este strâns legat de dezvoltarea economică şi de problemele de mediu privind creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, datorită dezvoltării ramurilor industriale bazate pe utilizarea combustibililor fosili. Pe termen mediu şi lung se urmăreşte maximizarea eficienŃei energetice prin revitalizarea politicii de conservare a energiei şi echilibrarea balanŃei energetice, prin schimbarea materiei prime utilizate la producerea energiei.

Optimizarea consumului de energie adică eficienŃa energetică a devenit la ora actuală una din principalele preocupări. Putem vorbi de o politică energetică mondială şi de o strategie concentrată de reducere a emisiilor poluante. Creşterea eficienŃei energerice merge mânâ în mână cu reducerea impactului negativ asupra mediului.

Perioada 1999 - 2009 se caracterizează printr-o tendinŃă puternică de eficientizare a consumului de energie, atât la agenŃii economici producători cât şi la ceilalŃi consumatori. Aceasta tendinŃă are ca rezultat o diminuare a impactului sectorului energetic asupra mediului.

Principalii consumatori de energie electrică sunt: economia, iluminatul public şi populaŃia. Datorită închiderii unor întreprinderi mari consumatoare de energie şi a extinderii dotărilor cu echipamente şi tehnologii noi, după 2004 s-a înregistrat o scădere a consumului de energie în industrie.



272

Capitolul 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL

13.1. Impactul transporturilor asupra mediului Transportul joacă un rol important în dezvoltarea economică, dar totodată el este unul dintre cei mai importanŃi poluatori ai mediului înconjurător.

Transportul a devenit o sursă semnificativă de poluare a aerului, iar perspectivele nu sunt deloc liniştitoare, deoarece traficul rutier este într-o continuă creştere.

Impactul acestuia asupra mediului include: poluarea fonică, ploile acide, încălzirea globală, scăderea calităŃii aerului ambiental. Toate acestea duc la scăderea nivelului de confort şi deprecierea calităŃii vieŃii.

Traficul feroviar reprezintă o formă eficientă de transport dar cu presiuni accentuate asupra populaŃiei din zonele locuite. Situarea gărilor în oraşe afectează zonele locuite, provocând disconfort în rândul populaŃiei. Traficul rutier reprezintă cel mai utilizat mod de transport, atât de persoane cât şi de mărfuri. Impactul acestuia asupra mediului rezidă din:

- consum de resurse energetice (carburanŃi); - emisii de poluanŃi atmosferici, în special gaze cu efect de seră; - ocuparea spaŃiului cu căi de transport; - poluare fonică; - antrenarea de pericole grave pentru om şi mediu, generate de lipsa de securitate a

transporturilor de persoane şi mărfuri sau de conŃinutul mărfurilor transportate (substanŃe inflamabile, toxice).

Traficul urban reprezintă o sursă liniară de emisii la joasă înălŃime de poluanŃi ca: dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi, plumb, compuşi organici volatili. Poluarea aerului din localităŃile urbane ca urmare a traficului rutier este influenŃată şi de factorii geografici şi urbanistici specifici acestora, corelându-se cu condiŃiile de microclimat astfel create, care în multe cazuri împiedică dispersia poluanŃilor, astfel încât are loc o concentrare a acestora, îndeosebi în zonele intens circulate, pe străzile de tip „canion”. Traficul rutier afectează mediul în măsură tot mai mare prin creşterea numărului de autovehicule. Străzile construite cu zeci de ani în urmă nu mai corespund din punct de vedere al capacităŃii portante şi nici din punct de vedere al elementelor geometrice în plan şi în profil transversal pentru a asigura trecerea volumului actual de trafic. Mijloacele de transport individuale sunt preferate în defavoarea mijloacelor de transport în comun, ceea ce determină creşterea nivelului de zgomot, devenind în acelaşi timp şi o sursă majoră de emisii de poluanŃi în aer. Transportul public reprezintă o alternativă la transportul cu autoturismul personal şi contribuie la decongestionarea traficului rutier, prin urmare la reducerea poluării sonore şi a poluării atmosferice. Transportul rutier şi cel feroviar sunt în cea mai mare măsură responsabile de poluarea sonoră a localităŃilor urbane din judeŃ. Măsurătorile de nivel de zgomot efectuate sistematic la zgomotul exterior urban au indicat, că în intersecŃiile şi pe străzile cu trafic rutier intens, dar şi în parcuri, zone de recreere, nivelurile de zgomot echivalent ating şi chiar depăşesc, în unele cazuri sistematic, limitele maxime admise conform STAS 10009/1988, (vezi subcapitolul 10.2. Zgomot).

Inventarierea emisiilor de poluanŃi atmosferici, la nivelul judeŃului Braşov, evideŃiază tendinŃa de creştere a impactului traficului rutier asupra mediului, ca urmare a creşterii continue a numărului de autovehicule, precum şi a creşterii consumului de carburanŃi de la



273

un an la altul. Din datele şi informaŃiile deŃinute pentru anul 2009, identificăm faptul că analog anilor anteriori ponderea emisiilor din traficul rutier, la emisia anuală de poluanŃi atmosferici, este majoritară.

Poluant (tone) Tip emisie

CO2 x 1000 SO2 NOx COV Emisii trafic rutier 499,556 1016,89 3438,99 4116,56 Emisii totale 2009 2032,08 3904,646 6610,1972 5679,02

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000T

one/

an

CO2 x 1000 SO2 NOx COV

Emisii trafic rutier 2009 Emisii totale 2009

Fig. 13.1.1. Traficul rutier şi emisiile de poluanŃi

13.2. EvoluŃia transporturilor şi acŃiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

ReŃeaua căilor rutiere, din judeŃul Braşov, totalizează 1449 km, dintre aceştia 398

km sunt drumuri naŃionale. Municipiul Braşov este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E60 şi de drumul naŃional DN1.

ReŃeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Braşov fiind unul din cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din aceasta porneşte şase ramificaŃii.

În municipiul Braşov există o reŃea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi. Are trei autogări cu microbuze şi autobuze care fac legătura cu aproape toată Ńara.

Transportul public de persoane în municipiul Braşov este asigurat de către SC Regia Autonomă de Transport SA. Există o reŃea de 46 de linii de autobuz şi troleibuz, care acoperă toate zonele oraşului (peste 550 de străzi), cu o lungime de 260 km. Această reŃea este deservită de un număr de 204 autobuze şi 35 troleibuze.

Pe lângă RAT Braşov mai există un operator important SC Transbus SA, care are un parc auto înmatriculat de 102 autobuze şi 8 microbuze.



274

Serviciile de taximetrie s-au dezvoltat şi sunt realizate, la nivelul municipiului, de un număr de 7 mari companii de taxi. Între localităŃile judeŃului transportul este realizat de operatori privaŃi şi de regii locale de transport rutier.

Prin construirea centurii ocolitoare a municipiului Braşov, etapa I şi etapa II, s-au direcŃionat mijloacele de transport grele ce tranzitau municipiul în direcŃia Sfântu Gheorghe - DN11 şi Feldioara - DV13. În urma terminării tronsonului final al ocolitoarei, municipiul va fi eliberat în primul rând de traficul greu. În contextul extinderii permanente a parcului auto şi pentru a îmbunătăŃii în mod sustenabil condiŃiile de participare la trafic, mai ales sub aspectul asigurării locurilor de parcare şi staŃionare a autovehiculelor, în anul 2006 a fost demarată implementarea unui program integrat de gestiune a traficului rutier din municipiul Braşov, urmărindu-se fluidizarea circulaŃiei auto şi creşterea gradului de siguranŃă a participării la trafic. În acest sens, pe mai multe străzi şi bulevarde, în special din zona centrală a oraşului, a fost sau urmează să fie instituita regula “sensului unic”, noi intersecŃii au fost semaforizate, indicatoarele rutiere şi semafoarele vechi au fost înlocuite cu altele noi, de mai bună calitate şi care asigură o vizibilitate mai bună. Conform datelor furnizate de DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov, volumul total al transportului de pasageri în perioada 2000 - 2008 este prezentat în tabelul următor:

Tabelul 13.2.1. Număr vehicule de transport în comun, pasageri transportaŃi JudeŃul Braşov 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Numărul vehiculelor în inventar – la sfârşitul anului Tramvaie 85 72 72 70 70 58 - - -

Autobuze 183 305 311 275 156 138 228 256 253

Troleibuze 131 130 129 124 135 119 63 50 44 Pasageri transportaŃi – mii călători

Tramvaie 10249,5 8674,3 8137,1 8428,1 6783,1 6170,5 6173,8 - -

Autobuze 45699,7 44929,4 38095,6 38700,8 37315,4 42711,7 52962,8 56216,3 55564,2

Troleibuze 41422,4 38310,8 36566,7 36678,7 33595,8 26420,0 14256,3 11679,3 8512,2 Sursa de date: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov

Dezvoltarea căii ferate, un mod de transport ecologic, este una dintre cele mai eficiente măsuri în vederea reducerii poluării şi aduce rezultate pozitive atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu. Cel mai concret exemplu la care s-a apelat în vederea susŃinerii acestei teze, în ceea ce priveşte impactul ecologic al transportului feroviar asupra mediului faŃă de cel rutier, este următorul: un marfar cu 30 de vagoane echivalează cu 60 de camioane. Pentru diminuarea impactului asupra mediului urban se are în vedere:

- realizarea de rute ocolitoare pentru traficul industrial şi de tranzit pentru municipiul Braşov;

- crearea de facilităŃi pentru pietoni şi biciclişti; - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin plantare de perdele vegetale de

protecŃie; - realizarea spaŃiilor de parcare subterană în municipiul Braşov; - modernizarea transportului public local (achiziŃionarea unor autobuze noi,

echipate cu motoare cu normă de poluare EURO 4, spaŃioase, confortabile, eficiente din punct de vedere energetic şi economice);

- campanii de promovare a combustibilului alternativ GPL; - campanii de promovare în favoarea transportului în comun şi a mersului pe jos;



275

- informarea cetăŃenilor cu privire la problemele actuale ale societăŃii, la măsurile care se iau în vederea contracarării efectelor negative, consultarea şi implicarea activă a acestora în găsirea soluŃiilor de rezolvare a problemelor.

AcŃiuni desfăşurate în 2009, în vederea îmbunătăŃirii serviciului de transport public local de călători în municipiul Braşov, unde este concentrată 46,7 % din populaŃia judeŃului:

� reorganizarea transportului în comun prin redistribuirea traseelor şi stabilirea capătului de linie pentru autobuzele de mare şi mică capacitate în zona Livada Poştei, în vederea eliminării transportului în comun în centrul istoric al municipiul Braşov;

� transportul în comun a fost deservit de: 1 autobuz cu norma de poluare (EURO 4), 169 autobuze cu norma de poluare (EURO 3), 25 autobuze cu norma de poluare (EURO 2) şi numai 9 autobuze cu norma de poluare (EURO 1);

� în anul 2009 s-a folosit motorină în amestec cu biodiesel în proporŃie de 4% - 4,2% pentru reducerea noxelor din gazele de eşapament şi motorină cu un conŃinut de sulf de maxim 10 mg/kg;

� deservirea traseelor din centrul istoric numai cu autobuze de mică capacitate, 15buc.; � a crescut ponderea traseului cu tracŃiune electrică (troleibuze care au şi capacitate

de transport mai mare) prin înfiinŃarea unor noi linii şi achiziŃionarea a 20 troleibuze; � au fost scoase din circulaŃie autobuzele care nu mai corespundeau din punct de

vedere tehnic; În judeŃ, vor trebui luate măsuri pentru:

- reabilitarea, modernizarea, extinderea drumurilor judeŃene şi comunale; - dezvoltarea modalităŃilor de transport de tip local; - îmbunătăŃirea serviciilor de transport persoane prin creşterea capacităŃii şi

îmbunătăŃirea structurii parcului de autovehicule pentru transport urban;

13.3. SituaŃia parcului auto

La nivelul municipiului Braşov sunt înregistrate un număr de 125.502 mijloace de transport deŃinute de persoane juridice şi persoane fizice. SituaŃia parcului auto în judeŃul Braşov şi evoluŃia lui sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 13.3.1 EvoluŃia parcului auto în judeŃul Braşov Categorie

auto 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Autovehicule transp. marfă

18936 19443 13492 13864 13188 13942 15477 13164 13902 12921

Tractoare agricole

8428 6415 5286 8039 5788 6128 5872 3893 3733 3011

Autovehicule speciale

3735 3544 613 702 730 750 836 879 405 356

Autovehicule mixte

1460 1652 2224 2453 2682 2625 2661 2047 1978 1952

Autorulote 107 110 40 42 37 31 33 27 25 15 Autobuze 942 1150 572 509 504 473 607 428 502 510 Microbuze 343 363 343 373 394 413 483 289 405 425

Autoturisme 103733 108059 100874 102731 105959 110310 119720 106190 120.201 105.236 Motociclete motorete

9879 9572 2504 2530 3128 3215 3915 6992 963 1076

Sursa de date: InstituŃia Prefectului - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor



276

Facem precizarea foarte importantă că datele existente se referă la parcul auto înmatriculat în judeŃul Braşov, nu la numărul real de autovehicule care există în judeŃ.

13.4. Transportul şi dezvoltarea durabilă O infrastructură de transport eficientă, conectată la reŃeaua europeană de transport

contribuie la creşterea competitivităŃii economice, facilitează integrarea în economia europeană şi permite dezvoltarea de noi activităŃi pe piaŃa internă.

România trebuie să profite de poziŃionarea sa geografică prin atragerea de investiŃii în infrastructură şi în servicii din domeniul transporturilor. Dezvoltarea infrastructurii de transport va spori accesibilitatea regiunilor mai puŃin dezvoltate, atât la zone situate în interiorul, cât şi în afara graniŃelor Ńării, îmbunătăŃind astfel flexibilitatea pieŃei forŃei de muncă şi competitivitatea economică a regiunilor ce beneficiază de proiecte de dezvoltare.

Un avantaj îl reprezintă distribuirea relativ armonioasă a infrastructurii de transport pe teritoriul naŃional, dar este necesară demararea unor acŃiuni susŃinute pentru a dezvolta transportul inter-modal. Acest mod de transport permite transportul materiilor prime şi al mărfurilor la costuri scăzute, având în vedere şi atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă. Ca urmare, este necesară stabilirea unui echilibru între transportul feroviar şi cel rutier şi creşterea rolului transportului aerian şi naval (maritim şi fluvial).

Concluzii Transporturile au devenit în ultimii ani o sursă importantă de poluare prin poluanŃii

rezultaŃi din arderea carburanŃilor (CO, NOx, hidrocarburi – metan, etan, propan, etenă, hidrocarburi aromatice şi aldehide – acetaldehidă, acroleină) şi zgomotul emis de vehicule.

Înnoirea parcului auto, modernizarea infrastructurii rutiere, folosirea combustibililor ecologici, promovarea transportului nemotorizat sunt mijloace prin care se poate reduce impactul transporturilor asupra mediului.

Presiunile exercitate de mijloacele de transport sunt din ce în ce mai accentuate conducând la reducerea confortului datorită nivelului ridicat de zgomot, efecte negative asupra sănătăŃii umane, dar şi asupra calităŃii mediului.

Efectele negative generate de activităŃile de transport îşi pun amprenta asupra tuturor componentelor mediului, prin: - poluarea atmosferică, datorată emisiilor de particule şi gaze toxice, care atacă sănătatea populaŃiei, mediul natural şi construcŃiile; - poluarea solului şi apelor cu produse petroliere şi alte tipuri de deşeuri lichide; - poluarea sonoră, care aduce disconfort sau chiar efecte grave asupra sănătăŃii, întrucât traficul este una dintre cele mai importante surse de zgomot din zonele urbane; - generarea unor cantităŃi considerabile de deşeuri (anvelope uzate, acumulatori, uleiuri uzate, ş.a.m.d.);

Adoptarea unor soluŃii competitive de transport urban este o modalitate de a decongestiona traficul şi, în acelaşi timp, de a rezolva problemele de calitate a aerului şi de a îmbunătăŃi siguranŃa în transport. Pentru ca transportul public să devină competitiv, acesta trebuie sa fie inclus în planificarea şi dezvoltarea urbană şi orientarea consumatorilor spre moduri de transport cât mai prietenoase cu mediul.



277

Capitolul 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL

13.1. Impactul transporturilor asupra mediului Transportul joacă un rol important în dezvoltarea economică, dar totodată el este unul dintre cei mai importanŃi poluatori ai mediului înconjurător.

Transportul a devenit o sursă semnificativă de poluare a aerului, iar perspectivele nu sunt deloc liniştitoare, deoarece traficul rutier este într-o continuă creştere.

Impactul acestuia asupra mediului include: poluarea fonică, ploile acide, încălzirea globală, scăderea calităŃii aerului ambiental. Toate acestea duc la scăderea nivelului de confort şi deprecierea calităŃii vieŃii.

Traficul feroviar reprezintă o formă eficientă de transport dar cu presiuni accentuate asupra populaŃiei din zonele locuite. Situarea gărilor în oraşe afectează zonele locuite, provocând disconfort în rândul populaŃiei. Traficul rutier reprezintă cel mai utilizat mod de transport, atât de persoane cât şi de mărfuri. Impactul acestuia asupra mediului rezidă din:

- consum de resurse energetice (carburanŃi); - emisii de poluanŃi atmosferici, în special gaze cu efect de seră; - ocuparea spaŃiului cu căi de transport; - poluare fonică; - antrenarea de pericole grave pentru om şi mediu, generate de lipsa de securitate a

transporturilor de persoane şi mărfuri sau de conŃinutul mărfurilor transportate (substanŃe inflamabile, toxice).

Traficul urban reprezintă o sursă liniară de emisii la joasă înălŃime de poluanŃi ca: dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi, plumb, compuşi organici volatili. Poluarea aerului din localităŃile urbane ca urmare a traficului rutier este influenŃată şi de factorii geografici şi urbanistici specifici acestora, corelându-se cu condiŃiile de microclimat astfel create, care în multe cazuri împiedică dispersia poluanŃilor, astfel încât are loc o concentrare a acestora, îndeosebi în zonele intens circulate, pe străzile de tip „canion”. Traficul rutier afectează mediul în măsură tot mai mare prin creşterea numărului de autovehicule. Străzile construite cu zeci de ani în urmă nu mai corespund din punct de vedere al capacităŃii portante şi nici din punct de vedere al elementelor geometrice în plan şi în profil transversal pentru a asigura trecerea volumului actual de trafic. Mijloacele de transport individuale sunt preferate în defavoarea mijloacelor de transport în comun, ceea ce determină creşterea nivelului de zgomot, devenind în acelaşi timp şi o sursă majoră de emisii de poluanŃi în aer. Transportul public reprezintă o alternativă la transportul cu autoturismul personal şi contribuie la decongestionarea traficului rutier, prin urmare la reducerea poluării sonore şi a poluării atmosferice. Transportul rutier şi cel feroviar sunt în cea mai mare măsură responsabile de poluarea sonoră a localităŃilor urbane din judeŃ. Măsurătorile de nivel de zgomot efectuate sistematic la zgomotul exterior urban au indicat, că în intersecŃiile şi pe străzile cu trafic rutier intens, dar şi în parcuri, zone de recreere, nivelurile de zgomot echivalent ating şi chiar depăşesc, în unele cazuri sistematic, limitele maxime admise conform STAS 10009/1988, (vezi subcapitolul 10.2. Zgomot).

Inventarierea emisiilor de poluanŃi atmosferici, la nivelul judeŃului Braşov, evideŃiază tendinŃa de creştere a impactului traficului rutier asupra mediului, ca urmare a creşterii continue a numărului de autovehicule, precum şi a creşterii consumului de carburanŃi de la



278

un an la altul. Din datele şi informaŃiile deŃinute pentru anul 2009, identificăm faptul că analog anilor anteriori ponderea emisiilor din traficul rutier, la emisia anuală de poluanŃi atmosferici, este majoritară.

Poluant (tone) Tip emisie

CO2 x 1000 SO2 NOx COV Emisii trafic rutier 499,556 1016,89 3438,99 4116,56 Emisii totale 2009 2032,08 3904,646 6610,1972 5679,02

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000T

one/

an

CO2 x 1000 SO2 NOx COV

Emisii trafic rutier 2009 Emisii totale 2009

Fig. 13.1.1. Traficul rutier şi emisiile de poluanŃi

13.2. EvoluŃia transporturilor şi acŃiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

ReŃeaua căilor rutiere, din judeŃul Braşov, totalizează 1449 km, dintre aceştia 398

km sunt drumuri naŃionale. Municipiul Braşov este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E60 şi de drumul naŃional DN1.

ReŃeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Braşov fiind unul din cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din aceasta porneşte şase ramificaŃii.

În municipiul Braşov există o reŃea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi. Are trei autogări cu microbuze şi autobuze care fac legătura cu aproape toată Ńara.

Transportul public de persoane în municipiul Braşov este asigurat de către SC Regia Autonomă de Transport SA. Există o reŃea de 46 de linii de autobuz şi troleibuz, care acoperă toate zonele oraşului (peste 550 de străzi), cu o lungime de 260 km. Această reŃea este deservită de un număr de 204 autobuze şi 35 troleibuze.

Pe lângă RAT Braşov mai există un operator important SC Transbus SA, care are un parc auto înmatriculat de 102 autobuze şi 8 microbuze.



279

Serviciile de taximetrie s-au dezvoltat şi sunt realizate, la nivelul municipiului, de un număr de 7 mari companii de taxi. Între localităŃile judeŃului transportul este realizat de operatori privaŃi şi de regii locale de transport rutier.

Prin construirea centurii ocolitoare a municipiului Braşov, etapa I şi etapa II, s-au direcŃionat mijloacele de transport grele ce tranzitau municipiul în direcŃia Sfântu Gheorghe - DN11 şi Feldioara - DV13. În urma terminării tronsonului final al ocolitoarei, municipiul va fi eliberat în primul rând de traficul greu. În contextul extinderii permanente a parcului auto şi pentru a îmbunătăŃii în mod sustenabil condiŃiile de participare la trafic, mai ales sub aspectul asigurării locurilor de parcare şi staŃionare a autovehiculelor, în anul 2006 a fost demarată implementarea unui program integrat de gestiune a traficului rutier din municipiul Braşov, urmărindu-se fluidizarea circulaŃiei auto şi creşterea gradului de siguranŃă a participării la trafic. În acest sens, pe mai multe străzi şi bulevarde, în special din zona centrală a oraşului, a fost sau urmează să fie instituita regula “sensului unic”, noi intersecŃii au fost semaforizate, indicatoarele rutiere şi semafoarele vechi au fost înlocuite cu altele noi, de mai bună calitate şi care asigură o vizibilitate mai bună. Conform datelor furnizate de DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov, volumul total al transportului de pasageri în perioada 2000 - 2008 este prezentat în tabelul următor:

Tabelul 13.2.1. Număr vehicule de transport în comun, pasageri transportaŃi JudeŃul Braşov 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Numărul vehiculelor în inventar – la sfârşitul anului Tramvaie 85 72 72 70 70 58 - - -

Autobuze 183 305 311 275 156 138 228 256 253

Troleibuze 131 130 129 124 135 119 63 50 44 Pasageri transportaŃi – mii călători

Tramvaie 10249,5 8674,3 8137,1 8428,1 6783,1 6170,5 6173,8 - -

Autobuze 45699,7 44929,4 38095,6 38700,8 37315,4 42711,7 52962,8 56216,3 55564,2

Troleibuze 41422,4 38310,8 36566,7 36678,7 33595,8 26420,0 14256,3 11679,3 8512,2 Sursa de date: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Braşov

Dezvoltarea căii ferate, un mod de transport ecologic, este una dintre cele mai eficiente măsuri în vederea reducerii poluării şi aduce rezultate pozitive atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu. Cel mai concret exemplu la care s-a apelat în vederea susŃinerii acestei teze, în ceea ce priveşte impactul ecologic al transportului feroviar asupra mediului faŃă de cel rutier, este următorul: un marfar cu 30 de vagoane echivalează cu 60 de camioane. Pentru diminuarea impactului asupra mediului urban se are în vedere:

- realizarea de rute ocolitoare pentru traficul industrial şi de tranzit pentru municipiul Braşov;

- crearea de facilităŃi pentru pietoni şi biciclişti; - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin plantare de perdele vegetale de

protecŃie; - realizarea spaŃiilor de parcare subterană în municipiul Braşov; - modernizarea transportului public local (achiziŃionarea unor autobuze noi,

echipate cu motoare cu normă de poluare EURO 4, spaŃioase, confortabile, eficiente din punct de vedere energetic şi economice);

- campanii de promovare a combustibilului alternativ GPL; - campanii de promovare în favoarea transportului în comun şi a mersului pe jos;



280

- informarea cetăŃenilor cu privire la problemele actuale ale societăŃii, la măsurile care se iau în vederea contracarării efectelor negative, consultarea şi implicarea activă a acestora în găsirea soluŃiilor de rezolvare a problemelor.

AcŃiuni desfăşurate în 2009, în vederea îmbunătăŃirii serviciului de transport public local de călători în municipiul Braşov, unde este concentrată 46,7 % din populaŃia judeŃului:

� reorganizarea transportului în comun prin redistribuirea traseelor şi stabilirea capătului de linie pentru autobuzele de mare şi mică capacitate în zona Livada Poştei, în vederea eliminării transportului în comun în centrul istoric al municipiul Braşov;

� transportul în comun a fost deservit de: 1 autobuz cu norma de poluare (EURO 4), 169 autobuze cu norma de poluare (EURO 3), 25 autobuze cu norma de poluare (EURO 2) şi numai 9 autobuze cu norma de poluare (EURO 1);

� în anul 2009 s-a folosit motorină în amestec cu biodiesel în proporŃie de 4% - 4,2% pentru reducerea noxelor din gazele de eşapament şi motorină cu un conŃinut de sulf de maxim 10 mg/kg;

� deservirea traseelor din centrul istoric numai cu autobuze de mică capacitate, 15buc.; � a crescut ponderea traseului cu tracŃiune electrică (troleibuze care au şi capacitate

de transport mai mare) prin înfiinŃarea unor noi linii şi achiziŃionarea a 20 troleibuze; � au fost scoase din circulaŃie autobuzele care nu mai corespundeau din punct de

vedere tehnic; În judeŃ, vor trebui luate măsuri pentru:

- reabilitarea, modernizarea, extinderea drumurilor judeŃene şi comunale; - dezvoltarea modalităŃilor de transport de tip local; - îmbunătăŃirea serviciilor de transport persoane prin creşterea capacităŃii şi

îmbunătăŃirea structurii parcului de autovehicule pentru transport urban;

13.3. SituaŃia parcului auto

La nivelul municipiului Braşov sunt înregistrate un număr de 125.502 mijloace de transport deŃinute de persoane juridice şi persoane fizice. SituaŃia parcului auto în judeŃul Braşov şi evoluŃia lui sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 13.3.1 EvoluŃia parcului auto în judeŃul Braşov Categorie

auto 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Autovehicule transp. marfă

18936 19443 13492 13864 13188 13942 15477 13164 13902 12921

Tractoare agricole

8428 6415 5286 8039 5788 6128 5872 3893 3733 3011

Autovehicule speciale

3735 3544 613 702 730 750 836 879 405 356

Autovehicule mixte

1460 1652 2224 2453 2682 2625 2661 2047 1978 1952

Autorulote 107 110 40 42 37 31 33 27 25 15 Autobuze 942 1150 572 509 504 473 607 428 502 510 Microbuze 343 363 343 373 394 413 483 289 405 425

Autoturisme 103733 108059 100874 102731 105959 110310 119720 106190 120.201 105.236 Motociclete motorete

9879 9572 2504 2530 3128 3215 3915 6992 963 1076

Sursa de date: InstituŃia Prefectului - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor



281

Facem precizarea foarte importantă că datele existente se referă la parcul auto înmatriculat în judeŃul Braşov, nu la numărul real de autovehicule care există în judeŃ.

13.4. Transportul şi dezvoltarea durabilă O infrastructură de transport eficientă, conectată la reŃeaua europeană de transport

contribuie la creşterea competitivităŃii economice, facilitează integrarea în economia europeană şi permite dezvoltarea de noi activităŃi pe piaŃa internă.

România trebuie să profite de poziŃionarea sa geografică prin atragerea de investiŃii în infrastructură şi în servicii din domeniul transporturilor. Dezvoltarea infrastructurii de transport va spori accesibilitatea regiunilor mai puŃin dezvoltate, atât la zone situate în interiorul, cât şi în afara graniŃelor Ńării, îmbunătăŃind astfel flexibilitatea pieŃei forŃei de muncă şi competitivitatea economică a regiunilor ce beneficiază de proiecte de dezvoltare.

Un avantaj îl reprezintă distribuirea relativ armonioasă a infrastructurii de transport pe teritoriul naŃional, dar este necesară demararea unor acŃiuni susŃinute pentru a dezvolta transportul inter-modal. Acest mod de transport permite transportul materiilor prime şi al mărfurilor la costuri scăzute, având în vedere şi atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă. Ca urmare, este necesară stabilirea unui echilibru între transportul feroviar şi cel rutier şi creşterea rolului transportului aerian şi naval (maritim şi fluvial).

Concluzii Transporturile au devenit în ultimii ani o sursă importantă de poluare prin poluanŃii

rezultaŃi din arderea carburanŃilor (CO, NOx, hidrocarburi – metan, etan, propan, etenă, hidrocarburi aromatice şi aldehide – acetaldehidă, acroleină) şi zgomotul emis de vehicule.

Înnoirea parcului auto, modernizarea infrastructurii rutiere, folosirea combustibililor ecologici, promovarea transportului nemotorizat sunt mijloace prin care se poate reduce impactul transporturilor asupra mediului.

Presiunile exercitate de mijloacele de transport sunt din ce în ce mai accentuate conducând la reducerea confortului datorită nivelului ridicat de zgomot, efecte negative asupra sănătăŃii umane, dar şi asupra calităŃii mediului.

Efectele negative generate de activităŃile de transport îşi pun amprenta asupra tuturor componentelor mediului, prin: - poluarea atmosferică, datorată emisiilor de particule şi gaze toxice, care atacă sănătatea populaŃiei, mediul natural şi construcŃiile; - poluarea solului şi apelor cu produse petroliere şi alte tipuri de deşeuri lichide; - poluarea sonoră, care aduce disconfort sau chiar efecte grave asupra sănătăŃii, întrucât traficul este una dintre cele mai importante surse de zgomot din zonele urbane; - generarea unor cantităŃi considerabile de deşeuri (anvelope uzate, acumulatori, uleiuri uzate, ş.a.m.d.);

Adoptarea unor soluŃii competitive de transport urban este o modalitate de a decongestiona traficul şi, în acelaşi timp, de a rezolva problemele de calitate a aerului şi de a îmbunătăŃi siguranŃa în transport. Pentru ca transportul public să devină competitiv, acesta trebuie sa fie inclus în planificarea şi dezvoltarea urbană şi orientarea consumatorilor spre moduri de transport cât mai prietenoase cu mediul.



282

CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA

Politica de mediu este concepută ca formă a politicii generale a statului, având ca sarcină stabilirea strategiilor, obiectivelor şi priorităŃilor, metodelor şi mijloacelor implicate în acŃiunile desfăşurate pe plan naŃional în scopul prevenirii şi combaterii poluării, a conservării şi dezvoltării durabile a mediului1.

Sarcinile politice de proŃectie a mediului sunt diferite şi complexe, principala răspundere a politicii mediului revenind guvernului precum şi autoritaŃilor naŃionale şi locale de specialitate.

EvoluŃia politicii de mediu este reflectată atât de obiectivele şi priorităŃile acesteia cât şi de numărul mare al intrumentelor de implementare, grupate în trei tipuri:

- instrumente legislative, reprezentate de legislaŃia existentă în domeniul mediului; - instrumente tehnice, sub forma standardelor de calitate privind mediul şi al celor

mai bune tehnologii disponibile; - instrumente economino-financiare, reprezentate de programele de finanŃare

precum şi de intrumentele ajutătoare care acŃionează ca stimulente în vederea adoptării de măsuri de protecŃie a mediului.

14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecŃia mediului

Cheltuielile pentru protecŃia mediului reprezintă măsura economică a răspunsului

dat de societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului într-o anumită etapă. Acestea includ atât cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităŃilor de supraveghere şi protecŃie a mediului cât şi pe cele care se referă la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia.

În tabelul 14.1.1 de la pagina 288 sunt prezentate valorile investiŃiilor de mediu planificate şi realizate în anul 2009 de către agenŃii economici din judeŃul Braşov, reprezentarea grafică a tipurilor de resurse fiind ilustrată mai jos:

0

20000

40000

60000

80000

100000

planificat realizat

surse proprii

buget de stat

alte surse

Fig. 14.1.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecŃia mediului

14.2. Cheltuieli şi investiŃii efectuate de agenŃii economici în anul 2009 şi

raportate la Garda NaŃională de Mediu

Procesul de elaborare a strategiilor şi politicilor economice ale guvernelor trebuie să pornească de la premisa că activitatea de protecŃie a mediului reprezintă o componentă necesara transformării sistemului economic şi a dezvoltarii durabile a societăŃii. Un

1 Politica de mediu în România în contextul integrării europene - LucreŃia Dogaru



283

instrument important în implementarea politicilor ecologice preventive îl reprezintă investiŃiile de mediu.

În tabelul 14.2.1 de la pagina 289 sunt prezentate investiŃiile de mediu din programele de conformare urmărite de Comisariatul JudeŃean Braşov şi raportate la Garda NaŃională de Mediu, precum şi alte investiŃii de mediu, în afara progamelor de conformare, care au fost raportate în cursul anului 2009 la AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Braşov.

14.3. Fondul pentru mediu

În baza principiilor europene "poluatorul plăteşte" şi "responsabilitatea producătorului", toate Ńările cu economie în tranziŃie au constituit un Fond pentru Mediu, în vederea rezolvării problemelor de mediu.

În România, acest fond a început să funcŃioneze din luna iunie 2002. Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susŃinerii şi realizării proiectelor pentru protecŃia mediului, în conformitate cu dispoziŃiile legale în vigoare în domeniul protecŃiei mediului.

AdministraŃia Fondului pentru Mediu (AFM), instituŃie publică cu personalitate juridică, finanŃată integral din venituri proprii, în coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu, în conformitate cu prevederile OrdonanŃei de UrgenŃă nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

În evidenŃa AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Braşov se află un număr de 28 de proiecte şi propuneri de proiecte având ca sursă de finanŃare Fondul pentru Mediu. Două proiecte, din domeniile: E) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase şi F) protecŃia resurselor de apă, staŃiile de tratare, staŃiile de epurare pentru comunităŃi locale se află în derulare; au fost aprobate 3 proiecte în cadrul „Programului de îmbunătăŃire a calităŃii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate”; s-au aprobat 8 proiecte în cadrul „Programului naŃional de îmbunătăŃire a calităŃii mediului prin realizarea de spaŃii verzi în localităŃi”, alte 6 proiecte fiind depuse pentru evaluare; sunt aprobate 6 proiecte din domeniul K) creşterea producŃiei de energie din surse regenerabile, alte 3 proiecte fiind depuse pentru evaluare.

SituaŃia detaliată a proiectelor şi propunerilor de proiecte având ca sursă de finanŃare Fondul pentru mediu este prezentată în tabel 14.3.1. de la pagina 292. În graficul de mai jos este prezentată repartizarea pe categorii a proiectelor din judeŃul Braşov, finanŃate din Fondul pentru mediu.

F4%

E4%

K32%

Impăduriri11%

SpaŃii verzi49%

F

E

K

Impăduriri

SpaŃii verzi

Fig. 14.2.1. Proiecte AFM



284

14.4 Fondurile Uniunii Europene 14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare Strategiile de dezvoltare a politicii naŃionale de mediu în perioada de pre-aderare au

fost conturate în funcŃie de priorităŃile aderării României la U.E. şi de necesităŃile naŃionale, coroborate cu priorităŃile naŃionale. IniŃiativele comunitare active în domeniul politicii naŃionale de mediu sunt reprezentate de instrumente de pre-aderare sub forma principalelor programelor de sprijin: PHARE, ISPA, SAPARD, LIFE.

Programul PHARE, creat in 1989, prin cele două componente ale sale, dezvoltarea instituŃională şi sprijinirea investiŃiilor, constituie principalul instrument de asistenŃă tehnică şi financiară pentru Ńările în curs de aderare şi contribuie la implementarea acquis-ului comunitar şi la mobilizarea investiŃiilor în domeniul mediului (alături de alte domenii).

În România, Programul PHARE este activ din 1998, având trei componente active în direcŃia protecŃiei mediului: PHARE „NaŃional”, PHARE „Cooperare trans-frontalieră” şi PHARE Coeziune Economică şi Socială”.

Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) a fost stabilit prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.1267/1999, în vederea acordării asistenŃei pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană a Ńărilor din Europa Centrală şi de Est, pentru realizarea coeziunii economice şi sociale între state, în domeniul politicilor privind infrastructura de transport şi de mediu.

În sectorul de mediu din România, programul se derulează în perioada 2000 – 2010 şi se concentrează pe investiŃii legate de directivele de mediu a căror implementare solicită costuri importante şi pentru finanŃarea de studii pregătitoare de asistenŃă tehnică.

Domeniile eligibile de finanŃare prin ISPA - Mediu în România sunt calitatea apei, şi managementul integrat al deşeurilor. Beneficiarii programului ISPA sunt autorităŃile locale şi regiile autonome, capabile să dezvolte proiecte de infrastructură de amploare.

Programul ISPA se derulează conform sistemului de implementare descentralizată, care implică transferul responsabilitătii administrării programului (licitaŃii, contractări şi plăŃi) autoritătilor româneşti, sub supravegherea şi controlul Comisiei Europene.

Programul LIFE - cele două componente ale programului LIFE pentru Ńările candidate, LIFE Mediu şi LIFE Natura, au fost funcŃionale în România din 1999 finanŃând proiecte ce tratează probleme specifice, locale de îmbunătăŃire, protecŃie sau conservare a calităŃii mediului (LIFE Mediu) şi a biodiversităŃii (LIFE Natura).

Proiectele din cadrul componentei „Natura” vizează protecŃia diferitelor ecosisteme şi specii de plante şi animale; în cadrul componentei de mediu au fost desfăşurate proiecte inovatoare privind: sistemul de avertizarea în cadrul fenomenelor periculoase, dezvoltarea unor sisteme operative pentru studiul, monitorizarea şi prognozarea impactului poluării, sensibilizarea populaŃiei în precolectarea selectivă a deşeurilor menajere, etc.

La nivelul judeŃului Braşov, în cursul anului 2009, s-au aflat în derulare: un proiect finanŃat prin Programul ISPA şi 6 proiecte finanŃate prin Programul PHARE, dintre care 3 proiecte au fost finalizate. SituaŃia proiectelor de mediu finanŃate din fonduri de pre-aderare este redată în tabelul 14.4.1.1. de la pagina 295.

14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare

Programul OperaŃional Sectorial de Mediu (POS Mediu) reprezintă documentul de programare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune care stabileşte strategia de alocare a fondurilor europene în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România, în perioada 2007 - 2013.



285

Comisia Europeană a aprobat acest program în data de 11 iulie 2007. Ca urmare a acestei decizii, România va beneficia de un important sprijin financiar, bugetul alocat POS Mediu fiind de aproximativ 5,6 miliarde de euro, din care aproximativ 4,5 miliarde Euro reprezintă finanŃare nerambursabilă din partea Uniunii Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC), iar diferenŃa reprezintă cofinanŃarea naŃională (cca.1 miliard Euro).

Obiectivul global al acestui program operaŃional constă în îmbunătăŃirea standardelor de viaŃă ale populaŃiei şi a standardelor de mediu, contribuind totodată substanŃial la realizarea angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, precum şi la respectarea legislaŃiei de mediu.

Pentru realizarea obiectivului global, în perioada 2007-2013, în cadrul POS Mediu se finanŃează proiecte pentru 6 Axe prioritare, respectiv:

Axa prioritară 1 Extinderea şi modernizarea sistenmelor de apă/apă uzată – FC (se alocă 60% din fondurile POS Mediu)

Axa prioritară 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate - FEDR

Axa prioritară 3 ÎmbunătăŃirea sistemelor de termoficare în zonele prioritare Selectate - FC

Axa prioritară 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecŃia naturii - FEDR

Axa prioritară 5 Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor Naturale - FC

Axa prioritară 6 AsistenŃă tehnică – FEDR În judeŃului Braşov se află în derulare 2 proiecte finanŃate prin Axa prioritară 1 din

cadrul POS Mediu:

1. „Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi canalizare în JudeŃul Braşov”

Cadrul legal de derulare a proiectului este Contractul de FinanŃare nr. 89853 din 21.07.2009, semnat între Ministerul Mediului (în calitate de Autoritate de Management pentru POS Mediu) şi SC Compania Apa Braşov SA (în calitate de Beneficiar).

Valoarea Contractului de FinanŃare este 700.239.946 Lei, la data semnării, şi reprezintă 98% din valoarea eligibilă a proiectului pe care Beneficiarul are dreptul să o solicite la rambursare din Fondul de Coeziune şi bugetul de stat.

Valabilitatea Contractului este până la data de 17.07.2013.Valoarea totală a proiectului, fără TVA, este de 794.611.641 Lei, din care:

- valoarea eligibilă conform POS Mediu şi în conformitate cu Decizia de aprobare din data de 18.06.2009 a Comisiei Europene, este de 714.530.557 lei (finanŃarea nerambursabilă şi contribuŃia financiară a membrilor ADI de la bugetele locale);

- împrumutul operatorului SC Compania Apa Braşov SA este de 80.081.084 Lei. În data de 04.08.2009 a fost plătită prefinanŃarea pentru proiect, în valoare de

214.359.167 Lei. Organismul de monitorizare a proiectului este Organismul Intermediar Zona 7 Centru Sibiu.

2. „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă / apă uzată Victoria, Făgăraş în JudeŃul Braşov”

Acest proiect va fi înglobat în proiectul "Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă/ apă uzată în judeŃul Sibiu”, Operatorul Regional este S.C."Apă Canal" S.A. Sibiu, tabel 14.4.2. de la pagina 296.



286

14.5. Planificarea de mediu Planificarea de mediu este strategia care stabileşte direcŃia şi obiectivele

necesare corelării corespunzătoare dezvoltării economice cu aspecte privind protecŃia mediului, ceea ce reprezintă de fapt noŃiunea de dezvoltare durabilă.

Etapele elaborării şi realizării unui plan strategic formează un ciclu continuu, prin intermediul sistemului de monitorizare, evaluare şi actualizare pe baza mecanismului parteneriatului strategic. La baza acestuia se află colaborarea între instituŃii, agenŃi economici, organizaŃii neguvernamentale, comunitate locală, toate având un interes comun în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor de mediu.

Strategiile naŃionale, planurile naŃionale, regionale şi locale de acŃiune în domeniul protecŃiei mediului au fost elaborate şi sunt actualizate pentru a asigura o viziune coerentă asupra politicii de mediu din România şi asupra modului în care aceasta poate fi reflectată în practică.

Planul NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului (PNAPM) este un instrument de implementare a politicilor din domeniu, prin promovarea, susŃinerea şi urmărirea realizării celor mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului în vederea aplicării şi respectării normelor interne şi directivelor Uniunii Europene. El este conceput ca document naŃional şi reprezintă o corelare între problemele de mediu şi cele ale sectoarelor economico-sociale.

PNAPM este un proces dinamic, cu o evoluŃie continuă, datorată dezvoltării în timp a factorilor economici şi sociali. Din acest motiv PNAPM necesită o permanentă actualizare şi monitorizare. Actualizarea PNAPM reprezintă un proces complex, care urmăreşte implementarea unor acŃiuni şi proiecte concrete având drept scop final îmbunatatirea progresivă a calităŃii factorilor de mediu în România.

AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului a derulat ultimul proces de reactualizare al PNAPM în perioada 2007-2008, în cadrul Proiectului de Twinning RO 2004/IB/EN-09 ”Implementation and Enforcement of the Environmental Acquis at National Level and Coordination of the 8 Regional Twinning Projects”.

Dintre propunerile de proiecte din judeŃul Braşov, transmise de AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Braşov Secretariatului Tehnic al PNAPM, au fost selectate şi incluse în portofoliul de proiecte al PNAPM un număr de 11 proiecte de mediu. Doar trei dintre aceste proiecte (domeniul apă/apă uzată) au obŃinut până în prezent finanŃare şi se află în execuŃie.

Stadiul în care se află cele 11 proiecte este prezentat în tabelul 14.5.1. de la pagina 297.

Planul Regional de AcŃiune pentru Mediu reprezintă un instrument sectorial care trebuie să creeze suportul dezvoltării durabile a unei regiuni, fiind parte integrantă a unui proces larg de stabilire a unui consens privind abordarea problemelor de mediu şi a modului de soluŃionare a acestora.

Planul Local de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului (PLAM) reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluŃionarea problemelor de mediu în cadrul unui judeŃ prin abordarea principiilor dezvoltării durabile şi în deplină concordanŃă cu planurile, strategiile şi alte documente legislative specifice, existente la nivel local, regional şi naŃional.

PLAM Braşov a fost revizuit în anul 2006 şi a fost aprobat de Consilui JudeŃean Braşov prin Hotărârea nr.53 din 02.02.2007. Datorită unor acŃiuni de amploare prevăzute în PLAM, a numărului mare de responsabili pentru implementarea acŃiunilor din PLAM, precum şi datorită lipsei finanŃării, procesul de implementare decurge mai lent. Astfel acŃiunile, cu termen de realizare finele anului 2009, au fost implementate în procent de 44%.



287

Stadiul realizării acŃiunilor incluse în PLAM este prezentat în tabelul 14.5.2 de la pagina 300.

„Agenda 21” este o strategie globală de acŃiune a OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite (ONU), adoptată în 1992 pentru diminuarea efectelor impactului uman asupra mediului şi pentru implementarea principiilor dezvoltării durabile la nivel local şi a fost semnată de 178 de state, între care şi România.

„Agenda Locală 21” a preluat scopurile generale ale Agendei 21 şi le-a transpus în planuri şi acŃiuni concrete pentru comunitatea locală. În cadrul acestui proces, autorităŃile locale colaborează cu celelalte sectoare ale comunităŃii, implicând populaŃia într-un amplu proces de consultare publică, pentru a întocmi planuri de acŃiune concrete, care stau la baza Strategiei de Dezvoltare Durabilă.

Agenda Locală 21 urmăreşte integrarea problemelor de protecŃie a mediului în procesul de luare a deciziei la nivel local în sectoarele social şi economic, formându-se astfel un parteneriat strategic.

Agenda Locală 21 cuprinde: Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă, Planul Local de AcŃiune, Portofoliul de Proiecte Prioritare.

Agenda Locală 21 a municipilui Braşov a fost elaborată în anul 2005, prin proiectul PNUD 0033238 (Programul NaŃiunilor Unite pentru Dezvoltare). Stadiul implementării proiectelor de mediu identificate în cadrul Agendei Locale 21 a municipiului Braşov este prezentat în tabelul 14.5.3 de la pagina 301.

14.6. Integrarea politicii de mediu în alte politici sectoriale

ProtecŃia Mediului reprezintă un domeniu de interes major, la nivelul Uniunii Europene punându-se un accent deosebit pe integrarea priorităŃilor acestui domeniu în toate politicile sectoarelor economiei.

Politica de mediu2 reprezintă orice acŃiune deliberată luată de guverne ce vizează: - reglementarea activităŃilor antropice în scopul prevenirii efectelor negative asupra

calităŃii mediului şi stării de sănătate a populaŃiilor umane; - utilizarea raŃională a resurselor naturale ; - promovarea măsurilor Ia nivel internaŃional privind rezolvarea problemelor de mediu

de dimensiuni regionale şi globale. Politici sectoriale3. “Fără o definiŃie clară a „sectoarelor economice” din U.E., ne

vom referi la ele în strânsă corelaŃie cu sintagma „politici sectoriale”. In accepŃiune clasică, se disting trei sectoare economice, cu urmatoarele contribuŃii la PIB-ul U.E. (de peste 13.000 mld. €): sectorul agricol 2,1%, industrial 27,3 % si al serviciilor 70,6% (conform Eurostat si statisticilor FMI).

Dincolo de acest triunghi schematic, urmârind strict ceea ce abordează Comisia Europeana la acest capitol, se evidenŃiază şase principale politici sectoriale: politica industriala, politica energetica, politica privind cercetarea si tehnologia, politica de transport, politica agricola si politica privind pescuitul.

Ele nu sunt limitative. Astfel, tot la capitolul „politici sectoriale”, vom regăsi în documentele Comisiei Europene o listă alfabetică de 56 de subdomenii, fiecare făcând trimitere la informaŃii specifice, utile celor interesaŃi.”

AcŃiunile comunitare în domeniul mediului au început în 1972 prin patru Programe de AcŃiune pentru Mediu (PAM) succesive, bazate pe o abordare sectorială şi orizontală a problemelor domeniului. În această perioadă au fost adoptate aproximativ 200 de acte normative ce vizau limitarea poluării prin introducerea de standarde minime, în special pentru sectoarele: managementul deşeurilor, poluarea apelor şi a aerului. AcŃiunile

2 DirecŃia Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale:www.mmediu.ro

3 "Dilemele comunicarii UE"- Radu Şerban



288

comunitare de mediu s-au dezvoltat de-a lungul anilor ajungând ca prin Tratatul de creare a Uniunii Europene să dobândească statutul de politică comunitară.

Pasul următor a fost făcut de Tratatul de la Amsterdam, care defineşte principiul dezvoltării durabile ca unul dintre obiectivele comunitare şi stabileşte ca una dintre priorităŃile absolute atingerea unui grad înalt de protecŃie a mediului. De asemenea, menŃionează explicit necesitatea ca problematica protecŃiei mediului să fie integrată în toate politicile sectoriale ale ComunităŃii.

În acest sens, al cincilea PAM - “Către o dezvoltare durabilă” - a stabilit principiile unei strategii europene a acŃiunii voluntare pentru perioada 1992-2000 şi a marcat începutul unei abordări comunitare „orizontale”, care ia în considerare toate cauzele poluării (industrie, energie, turism, transport, agricultură etc.). Această abordare trans-frontieră a politicii ambientale a fost confirmată de Comisia Europeană în comunicarea sa din 1998, referitoare la integrarea aspectelor de mediu în politicile comunitare şi în cadrul reuniunii Consiliului European de la Viena (decembrie 1998). InstituŃiile comunitare sunt de acum înainte obligate să considere aspectele de mediu în cadrul tuturor celorlalte politici. Această obligaŃie a fost de atunci introdusă în diferite documente comunitare, în special în domeniile ocupării forŃei de muncă, energiei, agriculturii, pieŃei unice, industriei, pescuitului şi transportului.

La începutul anului 2001 Comisia Europeană a adoptat PAM 6, o nouă strategie de mediu care cuprinde priorităŃile pentru următorii cinci până la zece ani. Programul „Mediu 2010: Viitorul nostru, Alegerea noastră” se concentrează pe patru mari domenii de acŃiune: schimbări climatice, sănătate şi mediu, natură şi biodiversitate şi gestionarea resurselor naturale. Pentru fiecare dintre aceste domenii sunt prezentate problemele, definite obiectivele şi propuse măsurilor prioritare.

Unul dintre cele mai importante aspecte subliniate de acest program este continuarea integrării obiectivelor de mediu în alte politici sectoriale precum transporturi, energie, agricultură şi acŃiuni la nivel local şi regional pentru promovarea dezvoltării durabile.

Principiile pe care se fundamentează politica de mediu a UE: - “Dezvoltarea durabilă” care asigură creşterea economică în condiŃiile satisfacerii

pe termen lung a necesităŃilor de bunăstare actuale; - ”Poluatorul plăteşte” - costurile de prevenire şi eliminare a poluării trebuie să fie

plătite de către poluator. Indiferent de sursa de finanŃare a activităŃilor de ecologizare, costurile acestora se vor regăsi în preŃul final al produselor realizate şi al serviciilor prestate către populaŃie;

- ”Principiul prevenŃiei” încurajează acŃiunea astfel încât să prevină apariŃia fenomenelor de poluare;

- ”Principiul proximităŃii” prin care fenomenul de poluare trebuie combătut la sursă (exemplu deşeurile periculoase trebuie eliminate la locul de producere al acestora).

MenŃionăm că în România, protecŃia mediului a apărut ca un domeniu de sine stătător al politicilor naŃionale în anul 1990, când a fost înfiinŃat pentru prima dată fostul Minister al Mediului; în 1992 a fost elaborat primul document oficial ce stabileşte obiectivele naŃionale în domeniu – „Strategia NaŃională de ProtecŃia Mediului”, reactualizată în 1996 şi în 2002. Strategia este structurată în două părŃi:(1) o trecere în revistă a principalelor resurse naturale, elemente privind starea economică şi calitatea factorilor de mediu, şi (2) strategia propriu-zisă, adică principiile generale de protecŃie a mediului, priorităŃile, obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung. Încă din 1996 s-a realizat adecvarea strategiei naŃionale cu cea comunitară în ceea ce priveşte principiile, priorităŃile şi obiectivele.

Integrarea politicilor de mediu în politicile sectoriale (agricultură, transport, industrie, sănătate etc.), preocupările pentru promovarea instrumentelor economice în administrarea



289

mediului, dar şi relaŃia mediu – privatizare, constituie priorităŃi în construcŃia societăŃii având drept scop îmbunatătirea calităŃii mediului şi tranzitia spre o dezvoltare durabilă.

Integrarea politicii de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi regionale constituie una dintre priorităŃile principale ale Guvernului României.

Ministerul Mediului şi Pădurilor coordonează activitatea de integrare a politicii de mediu în celelalte politici sectoriale, în concordanŃă cu cerinŃele europene şi internaŃionale pentru asigurarea dezvoltării durabile.

În concluzie se poate spune că integrarea politicii de mediu în politicile sectoriale se poate realiza prin respectarea legislaŃiei de mediu specifice fiecărui sector în parte, a standardelor de mediu specifice, prin implementarea BAT-urilor (cele mai bune tehnici disponibile), toate acestea se pot realiza prin investiŃiile necesare în vederea protecŃiei mediului, utilizând surse de finanŃare proprii, împrumuturi bancare şi bineînŃeles granturile oferite de diversele programe de finanŃare ale Uniunii Europene.

14.7. Dezvoltarea durabilă în România

DefiniŃia Brundtland a dezvoltării durabile: „o dezvoltare care satisface nevoile

generaŃiei actuale, fară a compromite şansele viitoarelor generaŃii de a-şi satisface propriile nevoi”

Conceptul de dezvoltare durabilă – scurt istoric: Conceptul de dezvoltare durabilă s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor

decenii, în cadrul unor dezbateri ştiinŃifice aprofundate pe plan internaŃional şi a căpătat valenŃe politice precise în contextul globalizarii.

În raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat Limitele creşterii (Raportul Meadows) se face prima semnalare a faptului că evoluŃiile economice şi sociale ale statelor lumii şi ale omenirii în ansamblu nu mai pot fi separate de consecinŃele activităŃii umane asupra cadrului natural.

Problematica raporturilor dintre om şi mediul natural a intrat în preocuparile comunităŃii internaŃionale începând cu prima ConferinŃă a ONU asupra Mediului (Stockholm, 1972) şi s-a concretizat în lucrarile Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare, instituite în 1985. Raportul acestei Comisii, prezentat în 1987 de G. H. Bruntdland şi intitulat „Viitorul nostru comun” a oferit prima definiŃie acceptată a dezvoltării durabile.

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv al Uniunii Europeane, începând cu 1997, când a fost inclus în Tratatul de la Maastricht, iar în 2001, la summit-ul de la Goetheborg a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila a UE, căreia i-a fost adaugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002. În 2005 Comisia a demarat un proces de reviziure a Strategiei de Dezvoltare Durabilă, proces care a cuprins mai multe etape, în iunie 2006 fiind adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă pentru o Uniune Europeana extinsă, bazată pe strategia de la Goetheborg.

Strategia de Dezvoltare Durabilă reînnoită priveşte întreaga Europă şi de aceea propune mijloace de îmbunătăŃire a cooperarii cu nivelul guvernamental şi ceilalŃi factori de decizie, cu ONG-uri şi cu cetăŃenii, entităŃi care trebuie să îşi unească eforturile pentru o dezvoltare durabilă. Politica comunitară de dezvoltare durabilă trebuie sa fie complementară politicilor derulate de statele membre.

Strategia NaŃională pentru Dezvoltare Durabilă Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu este

una dintre opŃiunile posibile, ci singura perspectiva raŃională a devenirii naŃionale, având ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluenŃa factorilor economici, sociali si de mediu.

În 12 noiembrie 2008, Guvernul României a dezbătut şi aprobat Strategia NaŃională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD) la orizontul anilor 2013 - 2020 - 2030. Documentul urmează prescripŃiile metodologice ale Comisiei Europene şi reprezintă un proiect comun



290

al Guvernului României, prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi al Programului NaŃiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin Centrul NaŃional pentru Dezvoltare Durabilă.

Elementul definitoriu al acestei Strategii NaŃionale este racordarea deplină a României la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe plan mondial – cea a dezvoltării durabile.

Se porneşte de la constatarea că, la sfârşitul primului deceniu al secolului XXI, după o tranziŃie prelungită şi traumatizantă la democraŃia pluralistă şi economia de piaŃă, România mai are de recuperat decalaje considerabile faŃă de celelalte state membre ale Uniunii Europene, simultan cu însuşirea şi transpunerea în practică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în contextul globalizării.

Cu toate progresele realizate în ultimii ani, este o realitate că România are încă o economie bazată pe consumul intensiv de resurse, o societate şi o administraŃie aflate încă în căutarea unei viziuni unitare şi un capital natural afectat de riscul unor deteriorări ce pot deveni ireversibile.

O serie de aspecte din SNDD, care Ńin de aplicarea preceptelor dezvoltării durabile, nu figurează în Strategia pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene, întrucât problemele respective au fost depaşite de Ńările care formeaza nucleul central al UE cu multe decenii în urmă, nemaiconstituind obiectul preocuparii prioritare.

În cazul României există încă indicatori (structura proprietăŃilor agricole, accesul la apa potabilă şi canalizare, infrastructura transporturilor, eficienŃa energetica şi consumul de resurse raportat la PIB, productivitatea muncii, starea generala de sanatate, calitatea formarii profesionale etc.) care o plasează la un nivel inferior faŃă de majoritatea Ńărilor membre ale UE.

Ca orientare generală, Strategia vizează realizarea următoarelor obiective pe termen scurt, mediu şi lung:

- încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României ca stat membru al Uniunii Europene – 2013;

- atingerea nivelului mediu actual al Ńărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile – 2020;

- apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al Ńărilor membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile – 2030;

Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu si lung, o creştere economică ridicată şi, în consecinŃă, o reducere semnificativă a decalajelor economico-sociale dintre România şi celelalte state membre ale UE. Primul termen de raportare asupra implementarii SNDD a României este luna iunie 2011. Strategia NaŃională pentru Dezvoltare Durabilă a României trasează principalele linii de care trebuie să se Ńină cont în elaboarea programelor şi politicilor publice la nivel naŃional, regional şi local.



291

Tabel 14.1.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecŃia mediului

Plan investiŃii pe 2009 (mii lei) Realizat în 2009 (mii lei)

Total Buget local Buget de stat Alte surse Surse

proprii Total Buget local Buget de stat

*Alte surse

Surse proprii

129838,60 - 12578,00 96745,14 20515,46 77220,24 - 12578,00 39348,77 25293,47

NOTĂ: Din Total plan investiŃii pe 2009, respectiv 129838,60 mii Lei, 97687,83 mii Lei reprezintă planul de investiŃii pentru Compania Apa SA – Proiect ISPA

Deasemenea din totalul investiŃiilor realizate în 2009, respectiv 77220,24 mii Lei, Compania Apa SA – Proiect ISPA a realizat investiŃii în valoare de 39483,08 mii Lei, din care 39348,77 mii Lei

( *Alte surse) sunt granturi şi credite rambursabile.



292

Tabel 14.2.1. Cheltuieli şi investiŃii efectuate de agenŃii economici în anul 2009 şi raportate la Garda NaŃională de Mediu Valoarea investiŃie - mii LEI -

Nr. crt. Agent economic Denumire lucrare de investiŃie Total Surse proprii / Buget local

Buget de stat Alte surse

1 COMPANIA APA SA BRAŞOV -Reabilitarea şi extinderea reŃelelor de alimentare cu apa şi canalizare, din care: colectorul Poiana Braşov-Râşnov (PC) - Asist. Tehnică şi supervizare lucrări - Reabilitarea Uzinei de apă Tărlung - AchiziŃie utilaje

18997,18

3155,32 1479,21 17708,74 1317,95

87,50

0,74

46,81

3154,58

3154,58 1479,21

17661,93 1317,95

2

CNU-SA BUCUREŞTI SUCURSALA FELDIOARA

-ExecuŃia modulului M2 pt.depoluarea apeI din iazul de decantare, în vederea reŃinerii agenŃilor poluanŃi (PC) - Refacerea taluzelor barajelor CatăŃuia şi Mittelzop - Refacerea rigolelor de scurgere ale barajelor CatăŃuia şi Mittelzop - Măsurători α, β pt 1 ha din zona de protecŃie sanitară - Elaborarea documentaŃiei pentru delimitarea zonelor de protecŃie sanitară şi a perimetrelor de protecŃie hidrogeologică

13088,40

18,05

5,70

1,63

12,25

510,40

18,05

5,70

1,63

12,25

12578,00

3 SC MTI IMPEX SRL BRAŞOV Modernizare şi retehnologizare centrală termică (PC) -Alte investiŃii de mediu

377,20

91,94

377,20

91,94

4 SC UPRUC TAP – SDV SA FĂGĂRAŞ

AchiziŃie filtre la secŃia turnătorie (PC) 81,79 81,79

5 SC ORGANE DE ASAMBLARE SA BRAŞOV

-RecondiŃionarea sistemelor de colectare – evacuare noxe la Atelierul de tratamente termice (PC) -Modernizarea liniei de galvanizare (PC) -Creşterea gradului de recirculare a apelor de răcire; -Montarea sistemelor de reŃinere a ceŃii de ulei de la Atelierul de presat şuruburi; -AchiziŃionare filtru-presă pentru deshidratare nămoluri staŃie de neutralizare

51,30

95,64 15,75

10,00

44,10

51,30

95,64 15,75

10,00

44,10



293

Valoarea investiŃie - mii LEI - Nr. crt. Agent economic Denumire lucrare de investiŃie Total Surse proprii /

Buget local Buget de stat Alte surse

6 SC EUROPIG SA ŞERCAIA -Modernizare şi mărire capacitate decantor primar (PC) -modernizare spaŃii de depozitare dejecŃii (PC) -AchiziŃie pompă AC152-100-315 pentru SP2(staŃie epurare)

88,76

13,00

18,62

88,76

13,00

18,62

7 SC URSUS Breweries – Sucursala BRAŞOV

-Separarea reŃelei de canalizare ape pluviale şi menajere; construire bazin şi montare echipamente staŃie de tratare ape uzate (PC) -Montare economizor şi schimbare arzător cazan OMNICAL de la CT pentru reducerea emisiilor de noxe; -Instalare cortină apă la centrala Frig pentru reducerea emisiilor de amoniac în cazul unei avarii accidentale

630,20

428,20

34,00

630,20

428,20

34,00

8 LAFARGE CIMENT(ROMANIA)SA

-Înlocuire electrofiltru cuptor cu filtru cu saci -Reducere Cr6+ în ciment -Filtre pentru anexe -AchiziŃionare spectometru cu raze X (analiză argilă S2- -Sistem de dozare cenuşă -Introducere automată anvelope uzate -Depozitare şi dozare cunuşă MC3 -Introducere deşeuri lichide şi păstoase -Reducere Cr6+ în ciment-maşină însăcuit M6

6053,78 738,63 744,48 654,26

916,70

2080,31 1926,62 2964,90 106,00

6053,78 738,63 744,48 654,26

916,70

2080,31 1926,62 2964,90 106,00

9 SC VIROMET SA VICTORIA -Modernizare StaŃie epurare -ÎmbunătăŃirea managementului nămolului -Lucrări restrângere suprafaŃă haldă cenuşă de pirită -Reabilitare filtre industriale şi prize de captare apă -Modernizare instalaŃie metanol

213,61 18,10 16,81

242,74

106,79

213,61 18,10 16,81

242,74

106,79

10 SC STAR EAST PET SRL Utilaje injecŃie PET tip Huski-Mypet 225, 2 buc

1559,26 1559,26



294

Valoarea investiŃie - mii LEI - Nr. crt. Agent economic Denumire lucrare de investiŃie Total Surse proprii /

Buget local Buget de stat Alte surse

11 SC SILNEF SRL BRAŞOV -Amenajări suprafeŃe depozite; măsurare noxe; PIF bazine; achiziŃionare filtru

30,43 30,43 - -

12 SC SILNEF MG SRL BRAŞOV -Amenajări suprafeŃe depozite; analize factori de mediu

11,77 11,77

13 SC URBAN SA BRAŞOV -Extinderea programului de colectare selectivă (zona de case, construcŃii platforme, spoturi publicitare de informare) -Amplasare, punere în funcŃiune staŃie de sortare -Refacere spaŃii verzi (plantat gazon englezesc/gazon rulat)

301,58

779,38

78,56

301,58

779,38

78.56

14 SC NITROPOROS SRL FĂGĂRAŞ

-Modernizarea inst.de neutralizare azotat de amoniu; refacerea bazinelor existente în inst.de epurare ape uzate cu conŃinut de ioni de amoniu şi nitric; alte investiŃii de mediu

3044,76 3044,76

15 SC INTERSNACK ROMANIA SRL – Sucursala Ghimbav

-Decantor pentru grăsimi -Separator pentru hidrocarburi -Shat ape uzate

16,4 16,4

106,6

16,4 16,4

106,6

TOTAL 77220,24 25293,47 12578,00 39348,77

NOTĂ: În tabelul de mai sus, la poziŃiile de la 1 la 6 inclusiv, sunt evidenŃiate (scrise boldat) investiŃiile de mediu din Programele de conformare urmărite şi raportate de către Comisariatul JudeŃean Braşov al GNM la Garda NaŃională de Mediu.

În tabel au fost introduse şi celelalte investiŃii de mediu, nu doar cele din Programele de conformare, raportate de către agenŃii economici la APM Braşov în anul 2009.



295

Tabel 14.3.1. Fondul pentru mediu

Nr. crt. Beneficiarul proiectului JudeŃ/

Localitate Titlul proiectului Domeniul proiectului Stadiul proiectului

Perioada de derulare a proiectului

Valoarea proiectului (înscrisă în

documentaŃie RON)

1 Consiliul Local al Mun. Făgăraş Braşov/ Făgăraş

Modernizarea staŃiei de epurare din municipiul Făgăraş

F proiect aprobat în 2007. ExecuŃia lucrărilor în procedură de licitaŃie - contestaŃie Curtea Apel

26.03.08 (19 luni)

16 700 000,00

2 SC FIN – ECO SRL Braşov/ Braşov

StaŃie de tratare a deşeurilor municipale - Braşov

E În derulare 12.09.2008 12.09.2010

4 000 000,00 EURO

3 CL Făgăraş Braşov/ Făgăraş

Completarea sistemului clasic de încălzire prin sistem panouri solare pt.preperarea agentului termic şi pt.încălzire şi apă caldă de consum la Spital Mun.Făgăraş

K Propunere proiect depus în septembrie 2009-în faza de evaluare

12 luni 1 034 000,00

4 Primaria comunei Voila Braşov/ Voila

Inlocuire sisteme clasice de incalzire la Primaria Voila si Scoala Generala Cincsor cu sisteme care utilizeaza energie solara, geotermala si eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.

K propunere 12 luni 492 610,00

5 Primaria comunei Voila Braşov/ Voila

Inlocuire sisteme clasice de incalzire la Camine culturale Cincsor, Dridif si Voivodeni comuna Voila, cu sisteme care utilizeaza energie solara, geotermala si eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.

K propunere 12 luni 498 660,00

6 SC GEOBAY GLOBAL SRL Braşov/ Feldioara

ConstrucŃie centrală electrică pe bază de biomasă

K Aprobat în sesiunea din 09-27.11.2009

12 luni 28 591 284,42



296





documentaŃie RON)

7 SC CARMOLIMP SRL Braşov/ Ucea de Jos

InstalaŃie de producere a energiei electrice şi termice prin utilizarea biogazului

K aprobat 25.11.2009 - finanŃare de la AFM 48,34% din val.eligibilă proiect, respectiv 7.669.335,36

15 864 174,00

8 Camera de ConsultanŃă Europeană

Braşov/ Săcele

Parc eolian cu 4 centrale eoliene de 2-4 MW

K aprobat 25.11.2009 - finanŃare de la AFM 43,50% din val.eligibilă proiect, respectiv 19.670.981.00

45 220 645,21

9 Primăria Braşov Braşov/ Braşov

Montarea de colectoare solare pt.prepararea apei calde de consum, , la Căminul pentru persoane vârstnice

K aprobat 2009

2010 278 096,00


Montarea de colectoare solare pt.prepararea apei calde de consum, la Căminul pentru persoane fără adăpost

K aprobat 2009 2010 106 330,00


Montarea de colectoare solare pt.prepararea apei calde de consum, la Sala Sporturilor D.P.Colibaşi

K aprobat 2009 2010 681 740,00

12 CL CaŃa Braşov/ CaŃa

Impădurirea terenurilor agrcole degradate din comuna CaŃa

Impăduri-rea terenurilor

Aprobat 2009 2010-2014 1 012 240,00

13 CL Ticuş Braşov/ Ticuş

Impădurirea terenurilor agrcole degradate din comuna Ticuş


Aprobat 2009 2010-2014 1 257 030,00

14 CL Viştea Braşov/ Viştea

Impadurirea terenului agricol degradat "Coastele Rucărului", comuna Viştea


Aprobat 2009 2010-2014 117 138,50

15 CL Hărman Braşov/ Hărman

Yonă verde îv Comuna Hărman, judeŃul Braşov

SpaŃii verzi

Aprobat HG 1588/2009 900 000,00 lei

12 luni 1 000 000,00



297





documentaŃie RON)

16 CL Făgăraş Braşov/ Făgăraş

ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului prin reabilitarea spaŃiului verde din Parc Cetate

SpaŃii verzi

Aprobat HG 1588/2009 519 618,14 LEI

6 luni 649 800,00

17 CL Râşnov Braşov/ Râşnov

Reabilitarea parcurilor si amenajarea facilitatilor de agrement in cartiere ale orasului Rasnov

SpaŃii verzi

Aprobat HG 1588/2009 377 635,15 LEI

9 luni 732 000,00

18 UAT Zarnesti Braşov/ Zarnesti

Imbunatatirea calitatii mediului prin construire parc in orasul Zarnesti

SpaŃii verzi

Aprobat HG 1588/2009

12 luni 844 194,14

19 Primăria Cristian Braşov/ Cristian

ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului prin realizarea de spaŃii verzi

SpaŃii verzi


12 luni 900 000,00

20 Primăria Cincu Braşov/ Cincu

Programul de amenajare a spaŃiilor verzi în comuna Cincu, etapa I-a

SpaŃii verzi


9 luni 493 547,19

21 Primăria Codlea Braşov/ Codlea

Sistem de spaŃii verzi în Municipiul Codlea, judeŃul Braşov

SpaŃii verzi


12 luni 900 000,00

22 CL Braşov Braşov/ Braşov

Reabilitare parc Tractorul SpaŃii verzi

Aprobat HG 1588/2009 700 000,00 LEI

12 luni 756 686,00


Reabilitarea Parcului Trandafirilor din Răcădău

SpaŃii verzi

Depus 2009, în curs de evaluare

12 luni 1027510,00


InfiinŃare parc Tiberiu Brediceanu SpaŃii verzi


12 luni 2 002 480,00


InfiinŃare Parc zona Noua SpaŃii verzi


12 luni 2 056 970,00

26 CL Victoria Braşov/ Victoria

Amenajare parc Zona Gării SpaŃii verzi

Proiect depus la MM cu nr.49795/ 2009 ptr. evaluare

12 luni 970 000,00

27 Primaria Comunei Voila Braşov/ Voila

Realizarea de spatii verzi in localitatea Cincsor comuna Voila

SpaŃii verzi

Propunere 2009 12 luni 1 000 000,00

28 CL Hălchiu Braşov/ Hălchiu

Realizarea unui parc nou cu facilitati de agrement pentru toate varstele, in centrul comunei Halchiu

SpaŃii verzi

Depus 16.10.2009;In evaluare

9 luni 997 068,66



298

Tabel 14.4.1.1 Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare

Beneficiarul proiectului JudeŃ/ Localitate Titlul proiectului Domeniul

proiectului Stadiul

proiectului


Sursa de finanŃare


documentaŃie – EURO) SC Compania Apa Braşov

Braşov şi localităŃile învecinate

Tratarea apei potabile si a apei uzate din mun.Brasov si localitatile invecinate, situate in judetul Brasov

apă/apă uzată

În derulare 2002-2010 ISPA 58 708 624,00

C.L.Prejmer Braşov/ Prejmer StaŃie de transfer a deşeurilor pentru depozitul ecologic Braşov (colectare selectivă, compactare)

Manage-mentul deşeurilor

Finalizat 2009 (termenul contractului a fost prelungit până la 30.05.2009)

2007-2008 PHARE CES 2005

1 106 810,00

Primaria Victoria

Braşov/ Victoria ECO-SISTEM VICTORIA – Proiect pt. Implementarea unui sistem eficient de management al deşeurilor municipale si asimilabile (statie transfer)


Finalizat 2009

2007-30.09.2009

PHARE CES 2005

1 077 000,00

CL Augustin Braşov/ Augustin şi Ormeniş

Managemetul deşeurilor in comunele Augustin şi Ormeniş


Finalizat 2009

2007-2009 PHARE CES 2005

340 000,00

CL Şercaia Braşov/ Şercaia, Măndra, Părău, Comăna, Şinca Veche cu toate satele aparŃinătoare

Sistem de colectare şi transport a deşeurilor menejere pe raza comunelor Şercaia, Măndra, Părău, Comăna, Şinca Veche


În curs (Act adiŃional de prelungire implementare proiect)

2007-2009 PHARE CES 2005

988 454,18

CL Recea Braşov/ Recea, Voila, Viştea

Sistem de colectare şi transport al deşeurilor menajere pe raza comunelor Recea, Voila, Viştea


În curs 2006-2010 PHARE CES 2005

620 162,00

CL Hălchiu Braşov/ Hălchiu-Satu Nou

ReŃea de canalizare menajeră în localitatea Satu Nou, Comuna Hălchiu

Apă/apă uzată

În curs 2008-2010 PHARE CES 2006

111 960,00



299

Tabel 14.4.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare

Beneficiarul proiectului

JudeŃ/ Localitate Titlul proiectului

Domeniul proiectului

Stadiul proiectului

Perioada de

derulare a proiectului

Sursa de finanŃare


documentaŃie) - EURO

Operatorul Regional SC Compania APA Braşov SA

Braşov/ Reabilitarea şi extinderea reŃelelor de apă şi canalizare în judeŃul Braşov

Apă/apă uzată

Proiectul a fost contractat în 2009. În derulare

2009-2013 POS Mediu – Axa 1 Fond

Coeziune

945 587 853,00 Lei

Operatorul Regional S.C."Apă Canal" S.A. Sibiu

Braşov/ Victoria, Făgăraş

Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă / apă uzată Victoria, Făgăraş în Jud. Braşov

Apă/apă uzată

Aplicatie in pregatire. Acest proiect va fi înglobat în proiectul "Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă/ apă uzată în judeŃul Sibiu”

2009 - 2013 POS Mediu – Axa 1 Fond

Coeziune

23 364 285.00



300

Tabelul nr.14.5.1. Stadiul proiectelor, la nivelul judeŃului Braşov, incluse în Portofoliul de proiecte PNAPM Stadiul de realizare al proiectului Nr.

crt. Cod proiect Denumirea proiectului Locali-zare

Domeniul de mediu In curs de

realizare Realizat Nerealizat Sursele de finanŃare ObservaŃii

1 G2A07P126

Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor la inundaŃii din municipiul Braşov

BV APA x AFM

1 815 000 RON

Proiect in faza de propunere

2 G2A07P122 Reabilitare şi extindere staŃie de epurare, oraş Zărneşti BV APA x

13 702 312 RON

Nerealizat din lipsă finanŃare

3 G2A07P125 Reabilitare reŃele de distribuŃie a apei potabile, etapa a II-a, oraş Zărneşti

BV APA x

5 662 168 RON MMDD prin „FinanŃarea Programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor” – Programul „Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată

2008-2013

4 G2A07P123

Reabilitare şi extindere reŃele de canalizare menajeră, localitatea Tohanul Nou, oraş Zărneşti

BV

APA x 5 674 678 RON MMDD prin „FinanŃarea Programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor” – Programul „Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată

2008-2013

5 G2A07P124 Reabilitare şi extindere reŃele de canalizare menajeră, oraş Zărneşti

BV

APA x 7 145 574 RON MMDD prin „FinanŃarea Programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor” – Programul „Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată

2008-2013



301

Stadiul de realizare al proiectului Nr. crt. Cod proiect Denumirea proiectului Locali

-zare Domeniul de mediu In curs de


6 G2A07P121

ÎnfiinŃarea unei staŃii de epurare a apei în judeŃul Braşov la SC LOSAN ROMÂNIA SRL, în scopul conservării pânzei de apă freatică a oraşului Braşov, localitatea Ghimbav

BV

APA x 335 000 RON

NefinanŃat

AFM

Nerealizat din lipsă de fonduri

7 G4B07P032

Proiectul şi implementarea planului detaliat de management al sitului Natura 2000 Sighişoara – Târnava Mare cu implicare totală din partea comunităŃii şi autorităŃii locale, corelând conservarea biodiversităŃii cu beneficii economice şi sociale

BV

PROTECłIA NATURII,

BIODIVERSITATE

PĂDURI

x POS Mediu - Axa 4

1 420 000 RON +

450 000 RON

Proiect in faza de elaborare, in

parteneriat cu WWF-Romania,

NGO Ecotur Sibiu, NGO

Milvus group şi FundaŃia

Eminescu. Se va depune pe Axa 4 POS Mediu

Proietul include şi proiectul G4B07P031

8 G4B07P033

ReconstrucŃia ecologică şi crearea de noi habitate umede în Situl Ramsar/Aria de ProtecŃie Specială Avifaunistică „Complexul Piscicol DumbrăviŃa”

BV

PROTECłIA NATURII, BIODIVERSITATE PĂDURI

x 195 000 RON

POS Mediu - Axa 4 sau AFM

S-a renunŃat la proiect



302

Stadiul de realizare al proiectului Nr. crt. Cod proiect Denumirea proiectului Locali

-zare Domeniul de mediu In curs de


9 G4B07P031

Realizarea planurilor de management adaptate la micro-nivelul necesar, inclusiv stabilirea unei reŃele de micro-rezervaŃii deosebită în strânsă cooperare cu proprietarii terenurilor

BV

PROTECłIA NATURII, BIODIVERSITATE PĂDURI

x POS Mediu - Axa 4

450 000 RON

Proiectul a fost inc lus în proiectul G4B07P032

10 G5UZ07P009

Perdea forestieră pentru reducerea nivelului de zgomot datorat traficului auto şi feroviar din Municipiul Braşov

BV

URBANISM,

DEZVOLTARE RURALĂ

PROTECłIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

x AFM

1 815 000 RON

Proiectul în curs de elaborare

11 G7EE07P006

EducaŃie şi conştientizarea publică, implicarea directă a publicului interesat în protejarea şi conservarea Parcului Natural Bucegi şi a sitului „Natura 2000 „Bucegi

BV

EDUCAłIE ECOLOGICĂ

x AFM

450 000 RON

S-a renuntat la proiect

Total 3 8



303

Tabel 14.5.2 Stadiul de realizare al acŃiunilor de mediu incluse în PLAM

SituaŃia periodică a PLAM

Aprobat prin HCJ

Termen de realizare

Da Nu

Număr acŃiuni realizate

Număr acŃiuni realizate în

avans

Număr acŃiuni în curs de realizare

Număr acŃiuni nerealizate

Număr acŃiuni amânate

Număr acŃiuni anulate

Total acŃiuni

Permanente x 30 67

≤ 2009 x 20 45 1

> 2009 x 3 54 1

Total 53 166 1 1 221



304

Tabel 14.5.3. Stadiul implementării proiectelor de mediu identificate în cadrul Agendei Locale 21

Agenda Locala 21 a municipiului Braşov

Stadiul de realizare Nr. crt

Denumirea proiectului/ beneficiar Localizare Domeniul de interes

În curs Realizat Ne-realzat

Sursele de finanŃare Obs.

1 ocolitoarea municipiului Braşov

mun. Braşov Infrastructură x Surse proprii, împrumut BCR, fonduri UE

s-au realizat 2 din cele 3 tronsoane

2 reabilitarea reŃelei stradale a municipiului Braşov

mun. Braşov Infrastructură x BERD şi surse proprii;

3 reabilitarea parcului de transport în comun este

mun. Braşov Infrastructură x Surse proprii (realizat 100% de către RAT Bv;)

4 extinderea utilităŃilor publice până la limita administrativă a municipiului cu unităŃile administrativ teritoriale vecine

mun. Braşov UtilităŃi publice x Surse proprii este în curs de desfăşurare în colaborare cu furnizorii de servicii;

5 reabilitarea şi descentralizarea sistemului de încălzire centrală

mun. Braşov UtilităŃi publice x proiectul este aprobat de Consiliul Local;

6 implementarea proiectului – protecŃia la inundaŃii a municipiului Braşov

mun. Braşov Apărare împotriva inundaŃii

x



305

Concluzii Politica de mediu este parte integrantă a tuturor strategiilor de dezvoltare

economică la nivel naŃional şi regional. Pentru a asigura dezvoltarea durabilă a societăŃii româneşti trebuie avută în vedere o abordare integrată a obiectivelor politice, economice, sociale şi de mediu la nivel naŃional, regional şi local.

Utilizând instrumentele politicii de mediu (instrumentele legislative, tehnice şi financiare) se poate realiza dezvoltarea durabilă în România.

Documents

Raport Starea Mediului Judetul Brasov Pe Anul 2009