Embed Size (px)
Citation preview
RAPORT TEHNIC DE SINTEZA
– RAPORT INTERMEDIAR 1.2
PRIVIND STABILIREA SI DEFINITIVAREA UNEI
VIZUNI SI A OBIECTIVELOR COMUNE, RESPECTIV
A UNEI STRATEGII DE IMPLEMENTARE A
ACESTORA PENTRU CORIDORUL RAULUI PRUT
PROIECT SEE RIVER
FINANTAT PRIN
PROGRAMUL TRANSNATIONAL DE COOPERARE SEE
PARTENER PROIECT: ANAR BUCURESTI
Noiembrie 2014
Dr. Mihaela Popovici
2
CUPRINS
ABREVIERI ............................................................................................................................... 4
DEFINITII .................................................................................................................................. 4
INTRODUCERE ........................................................................................................................ 8
1.1. Scopul raportului ............................................................................................................ 8
1.2. Proiectul „SEE River – Managementul Integrat Durabil al Coridoarelor Raurilor
Internaționale din țările din Europa de Sud – Est” ..................................................................... 9
2. ZONA PILOT PRUT ....................................................................................................... 10
2.1. Coridorul râului - element central al bazinului hidrografic .......................................... 10
2.2. Raul Prut, sit RAMSAR ............................................................................................... 11
2.3. Coridorul raului Prut .................................................................................................... 12
2.4. Managementul Durabil al Coridoarelor Râurilor Internaţionale .................................. 13
3. VIZIUNEA CORIDORULUI RAULUI PRUT ............................................................... 14
3.1. Cadrul legal privind coridoarele raurilor ...................................................................... 14
3.1.1. Context ..................................................................................................................... 14
3.1.2. Directiva Cadru privind Apa (DCA) ........................................................................ 14
3.1.3. Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii ..... 15
3.1.4. Directivele CE 92/43/EEC si 79/409/EEC ............................................................... 16
3.1.5. Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea .......................................................... 17
3.1.6. Convenţia RAMSAR asupra Zonelor Umede .......................................................... 18
3.1.7. Strategia Dunarii ...................................................................................................... 19
3.1.8. Acorduri si intelegeri multilaterale in bazinul raului Prut ........................................ 19
3.1.9. Programul operațional comun "România - Ucraina – Republica Moldova ............. 21
3.2. Stabilirea viziunii privind managementul coridorului raului Prut ............................... 22
3.2.1. Viziunea Raului Drava ............................................................................................. 22
3.2.2. Viziunea privind managementul coridorului raului Prut .......................................... 25
3.2.2.1. Factori cheie in selectarea viziunii ....................................................................... 25
3.2.2.2. Probleme identificate ............................................................................................ 26
3.2.2.3. Viziunea pe termen lung pentru coridorul raului Prut .......................................... 27
4. OBIECTIVE STRATEGICE COMUNE ......................................................................... 28
5. STRATEGIA SI PLANUL DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA VIZIUNII 28
5.1. Introducere ................................................................................................................... 28
5.2. Contextul actual legislativ pentru implementarea Planului de Actiune ....................... 29
5.2.1. Armonizarea legislatiei in Republica Moldova ........................................................ 29
5.2.2. Respectarea legislatiei UE in Romania .................................................................... 31
5.2.3. Armonizarea legislatiei in Ucraina ........................................................................... 31
5.3. Planul de Actiune pentru managementul integrat al coridorului raului Prut. ............... 33
6. OPORTUNITATI DE FINANTARE CONTINUARE PROIECT SI IMPLEMENTARE
PLAN DE ACTIUNE ............................................................................................................... 36
6.1. Introducere ................................................................................................................... 36
6.2. Surse posibile de finantare in Republica Moldova ....................................................... 36
6.3. Surse posibile de finantare in Romania ........................................................................ 37
6.3.1. Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene ............................................. 37
6.3.2. Finantare masuri agro mediu .................................................................................... 39
6.3.3. Strategia în domeniul biodiversităţii pentru 2020 .................................................... 41
3
6.3.4. Oportunitati pentru plati compensatorii pentru agricultura in zonele umede ........... 42
6.4. Surse posibile de finantare in Ucraina .......................................................................... 42
7. CONCLUZII .................................................................................................................... 43
4
ABREVIERI
BAT –Cele mai bune tehnici disponibile
B.H., b.h. - Bazin Hidrografic
CBPA - Codul de bune practici agricole
CEE - Comunitatea Economică Europeană
DCA - Directiva Cadru a Apei
DN - Directiva Nitrati
EPER - Registrul European al Poluantilor Emisi
E - PRTR - Registrul European al Poluantilor Emisi si Transferati
EU, UE - European Union (Uniunea Europeana)
ENPI – Instrumentul European de Parteneriat si Vecinatate
FEDR - Fondul European de Dezvoltarea Regională
FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
ICPDR - Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea
Lower Danube River System – Sistemul Dunarii Inferioare
PAC – Politica Agricola Comuna
PMBH - Planul de Management al Bazinului Hidrografic
PMDHD - Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii
POM - Programul de Masuri
PEV - Politica Europeana de Vecinatate
RAMSAR - Conventia pentru Zone Umede de Importanta Internationala
de dezvoltare a infrastructurii oraselor mici si mijlocii
SEB - Stare ecologica buna
SEVESO II - Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majore care
implica substante periculoase
SCI - Sites of Community Importance (Situri de importanta comunitara)
SPA - Special Protected Areas
SRC – Contract Reforma Sectoriala
UNESCO - United Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation
DEFINITII
1. "Ape de suprafata" inseamna apele interioare, cu exceptia apelor subterane; ape
tranzitorii si ape costiere, exceptand cazului starii chimice pentru care trebuie
incluse apele teritoriale;
2. "Ape subterane” inseamna toate apele aflate sub suprafata terenului in zona de
saturatie si in contact direct cu solul sau subsolul;
3. "Ape interioare" inseamna toate apele statatoare sau curgatoare de pe suprafata
terenului si toate apele subterane aflate in interiorul liniei de baza de la care se
masoara extinderea apelor teritoriale.
4. "Autoritate competenta" inseamna o autoritate sau autoritatile identificate conform
art. 3(2) sau 3(3).
5. "Apa pentru alimentare in scop potabil" are acelasi inteles ca si cel stabilit conform
Directivei 80/778/EEC, amendate prin Directiva 98/83/EC.
5
6. “Bazin hidrografic" inseamna o suprafata de teren de pe care toate scurgerile de
suprafata curg printr-o succesiune de curenti, rauri si posibil lacuri, spre mare intr-
un rau cu o singura gura de varsare, estuar sau delta.
7. „Bunele condiţii agricole şi de mediu” (GAEC – good agricultural and
environmental conditions) – reprezinta standardele de eco-condiţionalitate definite
conform art. 4, 6 şi anexei III la Regulamentul CE nr. 73/2009, inclusiv menţinerea
suprafeţelor ocupate cu pajişti permanente. Aceste standarde au ca scop respectarea
unor cerinţe minime în domeniul protecţiei mediului şi solului, care vizează
combaterea eroziunii, menţinerea materiei organice, a structurii solului, a unui nivel
minim de întreţinere a solului, protejarea şi gestionarea apelor.
8. „Coridorul raului” este definit ca fiind zona de-a lungul ambelor maluri, care este
uneori obiectul unor diferite și contradictorii intervenții umane cu consecinte asupra
ecosistemului raului si dezvoltarii economice a zonei.
9. "District al bazinului hidrografic" inseamna o suprafata de teren sau de mare,
constituita dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine impreuna cu apele
subterane si costiere asociate, care este identificata, ca o unitate principala de
gospodarire a bazinului hidrografic.
10. „Eco-condiţionalitatea” – reprezinta cerinţele legale în materie de gestionare (Art. 5
şi Anexa II a Regulamentului (CE) nr. 73/2009), bunele condiţii agricole şi de
mediu (Art. 6 şi Anexa III a Regulamentului CE nr. 73/2009) şi cerinţele minime
referitoare la utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a plantelor
definite la Art. 39 (3) al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 (Art. 23 (2) al
Regulamentului (CE) nr. 1975/2006)
11. "Folosinta de apa" inseamna serviciile de apa impreuna cu orice alta activitate
identificata conform art. 5 si Anexei II care ar avea un impact important asupra starii
apelor. Acest concept se aplica scopurilor art. 1 si analizelor economice efectuate
conform art. 5 si Anexei III, punctul (b).
12. “Inundații” înseamnă acoperire temporară cu apă a unui teren care nu este acoperit
in mod obișnuit cu apă. Aceasta include inundații cauzate de râuri, torenți de munte,
cursuri de apă intermitente de tip mediteranean si inundații produse de mare în
zonele costiere și nu include inundațiile produse de sistemele de canalizare
13. "Lac" inseamna un corp de apa statatoare de suprafata
14. „Masuri Agri – mediu” - reprezinta o schema folosita de Statele Membre pentru a
implementa platile agri – mediu, si sunt caracterizate de anumite practice agricole pe
care fermierii trebuie sa le aplice. Acestea pot include: rotatia culturilor, actiuni de
conservarea biodiversitatii, pasuni naturale permanente, etc.
15. "Obiective de mediu” inseamna obiectivele stabilite prin Directivele UE si legislatia
nationala.
16. „Platile Agri-mediu” - Cele mai importante masuri pentru implementarea politicii de
dezvoltare rurala a CE, introdusa de PAC in 1987 ca posibilitate optionala, si din
1992 ca masura obligatorie pentru Statele membre. Reglementarea acestei masuri se
face in conformitate cu Articolul 39 al Regulamentului Consiliului European
No 1698/2005.
17. "Poluant" inseamna orice substanta (capabila) care poate sa determine poluare, in
particular cele prezentate in Anexa VIII a Directivei Cadru a Apei.
18. "Poluare" inseamna introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activitatilor
umane, a substantelor sau caldurii in aer, apa sau pe teren, care poate avea efecte
daunatoare asupra sanatatii umane sau asupra calitatii ecosistemelor acvatice sau
terestre direct dependente de ecosistemele acvatice, care pot determina daune
6
proprietatii materiale, sau care pot aduce prejudicii sau pot interfera cu confortul sau
alte utilizari legale ale mediului.
19. "Potential ecologic bun" este starea unui corp de apa important modificat sau a unui
corp de apa artificial, astfel clasificat
20. "Rau" inseamna un corp de apa interioara care curge in cea mai mare parte la
suprafata terenului dar care poate curge si subteran intr-o anumita parte a cursului.
21. “Risc de inundații” înseamnă combinația dintre probabilitatea apariției unor
inundații și efectele potențial adverse pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul
cultural și activitatea economică asociate apariției unei inundații
22. "Starea apelor de suprafata" este expresia generala a starii unui corp de apa de
suprafata, determinata de inrautatirea starii sale ecologice si a starii sale chimice.
23. "Stare buna a apelor de suprafata" inseamna starea atinsa de un corp de apa de
suprafata atunci cand, atat starea sa ecologica cat si starea chimica sunt cel putin
“bune”.
24. "Starea apelor subterane" este expresia generala a starii unui corp de apa subterana,
determinata de inrautatirea starii sale ecologice si a starii sale chimice.
25. "Stare buna a apelor subterane" inseamna starea atinsa de un corp de apa subterana
atunci cand, atat starea sa ecologica cat si starea chimica sunt cel putin “bune”.
26. "Starea ecologica" este o expresie a calitatii structurii si functionarii ecosistemelor
acvatice asociate apelor de suprafata
27. "Starea ecologica buna" este starea unui corp de ape de suprafata
28. "Sub-bazin" inseamna o suprafata de teren de pe care toate scurgerile de suprafata
curg printr-o succesiune de curenti, rauri si posibil lacuri, spre un anumit punct intr-
un curs de apa (in mod normal un lac sau o confluenta de rau).
29. “Starea chimica buna a apelor de suprafata” inseamna starea chimica, impusa pentru
a se intruni obiectivele de mediu pentru apele de suprafata stabilite in art. 4(1) (a),
adica starea chimica, atinsa de un corp de apa de suprafata in care concentratiile
poluantilor nu depasesc standardele de calitate a mediului stabilite in Anexa IX si
conform art. 16(7) ale DCA si prin alta legislatie relevanta la nivelul Comunitatii,
care stabileste standarde de calitate a mediului la nivelul Comunitatii.
30. “Substante periculoase” inseamna substantele sau grupurile de substante care sunt
toxice, persistente si supuse bio-acumularii; si alte substante sau grupuri de
substante care conduc la un nivel echivalent ridicat de interes;
31. "Substante prioritare" inseamna substantele identificate in conformitate cu art. 16(2)
si prezentate in Anexa X. Printre aceste substante exista si «substante periculoase
prioritare» care inseamna substantele identificate in conformitate cu art. 16(3) si (6)
pentru care trebuie luate masurile in concordanta cu art. 16 (1) si 16 (8) ale DCA.
32. "Standarde de calitate a mediului" inseamna concentratia unui anumit poluant sau a
unui grup de poluanti in apa, sediment sau biota care nu trebuie sa fie depasita
pentru protectia sanatatii umane si a mediului.
33. "Servicii de apa" inseamna toate serviciile care furnizeaza pentru locuinte, institutii
publice sau orice activitate economica:
(a) captarea, alocarea, stocarea, tratarea si distribuirea apelor de suprafata sau
subterane;
(b) colectarea apelor uzate si instalatiile de epurare cu evacuarea ulterioara in
apele de suprafata.
34. „Zonă inundabilă” este suprafața de teren din albia majoră a unui curs de apă,
delimitată de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situații de
ape mari, în care se formează lunca inundabilă.
7
35. „Zone umede” sunt întinderile de bălti, mlaştini, ape naturale sau artificiale,
permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau
sărată,inclusiv intinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase
metri.
8
INTRODUCERE
1.1. Scopul raportului
Acest raport răspunde la ultima dintre cele doua obligații de raportare în cadrul serviciilor de
consultanţă pentru elaborarea unui raport de sinteza in vederea sustinerii capacitatii tehnice
necesare finalizarii Proiectului SEE/D/0147/2.1/X „SEE River” – Managementul Integrat si
Sustenabil al Coridoarelor Raurilor Internationale din cadrul Spatiului Sud Est European,
partener Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR).
Primul raport a acoperit Strategia de comunicare finala a stakeholderilor, incluzand lista finala
a stakeholderilor implicati in managementul coridorului raului Prut din Romania, Republica
Moldova si Ucraina precum si mesajele cheie si canalele de transmitere a acestora pentru a
implementa viziunea asupra coridorului raului Prut. In plus, raportul a prezentat sinteza
rezultatelor workshop-urilor desfasurate in Romania, Republica Moldova si Ucraina privind
aspectele cheie, problematici sectoriale si intersectoriale in legatura cu managementul raului
Prut.
Acest al doilea raport se refera la doua activitati incluse in Contractul de servicii incheiat intre
ANAR si consultant si se refera la:
1. Stabilirea si definitivarea unei vizuni si a obiectivelor comune, respectiv a unei
strategii de implementare a acestora, si
2. Elaborarea de propuneri de continuare a proiectului, incluzand identificarea
oportunitatilor de finantare a acestora.
Raportul se bazează în principal pe date și informații furnizate de echipa proiectului SEE
River, Studiu Pilot Prut.
In plus s-au folosit următoarele surse de informatii:
1. date și informațiile furnizate în mod oficial de proiectul SEE River
2. date și informațiile care au fost colectate anterior în cadrul Studiului Pilot de cletrei
tari implicate
3. alte date și informații publicate in legatura cu tematica proiectului.
Acest raport este structurat in 7 capitole care urmaresc gradual (si din diferite perspective)
sarcinile incluse in contractul de servicii.
Dupa Capitolul 1 introductiv, Capitolul 2 al raportului prezintă zona raului Prut si
semnificatia coridorului raului Prut. Cel de al treilea capitol evidențiază particularitățile
coridorului Prut si a viziunii pe termen lung, selectate in comun de cele trei tari participante in
zona pilot Prut, analizate din perspectiva legislatiei actuale dar si a acordurilor existente intre
Republica Moldova, Romania si Ucraina. Capitolul 4 se axează pe prezentarea obiectivelor
strategice comune legate de viziunea selectata. Urmatorul capitol – capitolul 5 - este destinat
9
prezentarii Planului de Actiune pentru coridorul raului Prut, iar capitolul 6 introduce
optiunile de finantare legate de implementarea Planului de Actiune propus in vederea atingerii
viziunii pe termen lung si continuarii proiectului in zona pilot Prut. Capitolul 7 este destinat
concluziilor si recomandarilor, sintetizând elementele esentiale ale analizei întreprinse.
Se preconizeaza ca prin implementarea viziunii identificate si agreate in zona Pilotului Prut,
sa se asigure atingerea obiectivelor Directivei Cadru a Apei privind starea buna a apelor,
imbunatatirea biodiversitatii, si asigurarea unei mangement durabil pentru activitatile din
coridorul raului Prut.
1.2. Proiectul „SEE River – Managementul Integrat
Durabil al Coridoarelor Raurilor Internaționale din țările
din Europa de Sud – Est”
Proiectul „SEE River – Managementul Integrat Durabil al Coridoarelor Raurilor
Internaționale din țările din Europa de Sud – Est”, se implementeaza in cadrul Programului de
Cooperare Transnationala pentru Europa de Sud – Est (SEE), cu participarea unui numar de
26 de institutii și organizații internaționale, din cele mai relevante, implicate în managementul
coridoarelor raurilor, din 12 țări din Europa de Sud-Est și Europa Centrală (SEE).
Proiectul SEE River urmăreşte o abordare
comună pentru armonizarea intereselor de
dezvoltare şi a preocupărilor de conservare a
naturii de-a lungul a şase râuri internaționale
selectate, prin strânsa cooperare a experţilor
dintr-o gamă largă de domenii din diferite
ţări şi implicarea activă a părţilor interesate
de la nivel local, regional sau naţional.
In acest sens s-au selectat sase zone pilot:
Drava, Bodrog, Soča, Neretva, Prut si Vjosa
(Figura 1).
Figura 1. Zone Pilot - Drava, Bodrog, Soča , Neretva, Prut si Vjosa
Diversitatea si specificul celor sase zone pilot atat din punct de vedere al modalitatilor de
utilizare a terenurilor, geografia lor, hidromorfologia și a ecosistemele, densitatea populației,
tipuri de industrie, navigație, elementele de patrimoniu istoric și cultural, precum și cele
legate de obiceiurile, si mai ales considerentele legate de creșterea economică au facut
posibile furnizarea de informatii si elemente utile in evaluarea optiunilor de management ale
coridoarelor raurilor internationale.
Consensul anticipat prin proiectul SEE River cu privire la managementul coridoarelor raurilor
are ca obiective armonizarea atat a (i) obiectivelor destinate dezvoltarii, cat și a (ii)
intereselor de conservare a ecosistemelor raurilor.
Pentru realizarea acestui consens au contribuit experți din diverse domenii din diferite țări, dar
și părțile interesate din zonele adiacente raurilor, și autoritățile naționale sau regionale.
10
2. ZONA PILOT PRUT
2.1. Coridorul râului - element central al bazinului
hidrografic
Prin proiect se introduce conceptul de planificare a managementului râului si a utilizării
terenului cu accent pe coridorul râului, ca element central al bazinului hidrografic, unde se
regăsesc cele mai multe presiuni antropice.
Coridorul râului este o zonă de-a lungul ambelor maluri unde au avut sau au loc procesele
fluviale. Acesta este definit de limitele exterioare ale fenomenelor hidrologice, morfologice,
vegetale, pedologice şi/sau ecologice.
Lăţimea unui coridor al râului depinde şi variază în funcţie de tipul sau curgerea râului şi se
poate schimba de multe ori în funcţie de intervenţiile umane temporare.
În cadrul proiectului SEE River, coridorul raului este definit ca fiind zona de-a lungul
ambelor maluri, care este uneori obiectul unor diferite și contradictorii intervenții umane cu
consecinte asupra ecosistemului raului si dezvoltarii economice a zonei. Fiind componenta a
râului, trebuie gestionat în mod durabil.
Coridorul râului este definit ca fiind principala zonă de interes şi impact uman de-a
lungul unui râu (definitie Proiect SEE River)
Managementul coridoarelor raurilor la nivel local, national si international este afectat de:
Varietatea intereselor la nivel local, regional, national si international,
Multitudinea obligatiilor ce decurg din respectarea legislatiei nationale si
internationale,
Cerintele impuse de implementarea Directivelor UE (in special Directiva Cadru a
Apei, Directiva Inundatii, Directiva Habitate, Directiva Pasari si Directiva privind
Resursele Regenerabile), precum si
Obligatiile agreate prin acorduri, tratate si conventii internationale.
Obiectivele specifice diferitelor sectoare economice sunt de cele mai mult ori diferite si din
aceste motive, procesul de implementare poate oferi numeroase provocari autoritatilor
competente in managementul bazinelor hidrografice, interesate in armonizarea acestora, la
nivel bazinal.
11
2.2. Raul Prut, sit RAMSAR
Raul Prut (Figura 2 si Figura 3), selectat ca zona pilot in cadrul proiectului SEE River, este
al doilea ca lungime (952,9 km) și ultimul afluent
important al Dunării. Prutul izvoreste din pădurile din
Muntii Carpați din Ucraina, și Prut formează granița dintre
România și Republica Moldova (711 km) si cu Ucraine (31
km).
De asemenea, cu lacuri sale, meandrele, rețelele de bălți și
canale naturale, modelate de râu pe partea sa inferioară și,
ca ultimul afluent principal al Dunării, râul Prut este o
poartă spre Rezervația Biosferei Delta Dunării.
Figura 2. Bazinul Hidrografic Prut
Bazinul râului Prut este impartit intre
Ucraina (33%), România (39%) și
Moldova (28%). Bazinul Prut-Bârlad
având o suprafață de 27.500 km2 este
format din bazinul Prutului (10.990
km2) și bazinul Bârlad (7220 km
2).
Relieful Prutului aparține Podișului
Moldovei și în partea de nord-est
Câmpiei Romane.
Cea mai mare acumulare de pe raul Prut
este hidrocentrala Stânca-Costești
(lungime totala - 70 km, adancime
maxima - 34 m, suprafață - 59 km2,
volum util - 450 de milioane de m3,
volumul total de 1.400 milioane m3),
care este operata în comun de România
și Republica Moldova.
Lunca Prutului se aflã pe traseul unor
importante coridoare de migratie ale
pasarilor, iar diversitatea ecosistemelor
asigurã conditii favorabile pentru
numeroase specii de vietuitoare.
Figura 3. Raul Prut
În ciuda faptului că lunca raului Prut a fost redusă prin realizarea de diguri de protecție
împotriva inundațiilor, habitatele naturale și speciile existente sunt încă bine conservate, ceea
ce a condus la desemnarea râului Prut ca un sit Natura 2000 (SPA - arii de protecție specială
și SCI - situri de importanță pentru comunitate), în calitate de parcuri naturale și rezervații
naturale.
12
Anumite sectoare ale zonelor umede de a lungul raului prut sunt declarate sit sau candidate si
RAMSAR.
În 2007, zonele protejate din bazinul râului Prut au fost extinse prin desemnarea de 5 zone de
protecție specială (SPA) și 15 sit-uri de importanță comunitară (SCI) în Rețeaua Natura 2000.
În 2011, 6 noi SPA au fost propuse și 4 SCI noi în Rețeaua Natura 2000.
În bazinul Prutului se afla Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. Parcul se întinde pe
o suprafață de peste 8200 ha suprafață și o lungime de aproximativ 145 km.
Acesta include mai multe tipuri de ecosisteme acvatice naturale sau gestionate:
- 4925 ha iazuri, lacuri, mlaștini
- 2627 ha păduri și pășuni umede.
Râul Prut sit Ramsar este declarat pe o suprafatã de aproximativ 19.600 hectare, incluzând
Parcul Natural Lunca Joasã a Prutului Inferior.
Prutul de Jos este inclus în Coridorul Verde al Dunarii inferioare.
Desemnarea unor zone umede ca sit Ramsar reprezinta o recunoastere a importanţei acestor
zone ca resurse de mare valoare economică, naturală, ştiinţifică şi a rolului lor multiplu în:
menţinerea calităţii mediului prin controlul inundaţiilor, refacerea rezervelor subterane de apă,
protecţia împotriva furtunilor, retenţia nutrienţilor şi a sedimentelor, atenuarea schimbărilor
climatice, purificarea apei, si menţinerea biodiversităţii.
Prin declararea râului Prut sit RAMSAR se urmareste o crestere a oportunitãtilor de finantare
a proiectelor de conservare, dezvoltare si utilizare durabilã a resurselor naturale, încurajarea
parteneriatelor si intensificarea interesului comunitãtii stiintifice.
2.3. Coridorul raului Prut
Proiectul introduce o nouă abordare a managementului râului şi a terenurilor punând accent pe
conceptul de coridor al râurilor, un spaţiu delimitat de caracteristicile hidromorfologice,
sociale, economice, culturale şi ale biodiversităţii, cu extensie variabilă pe ambele maluri, în
funcţie de evoluţia spaţială şi temporală a acestora
Coridorul râului Prut este delimitat de zona creată de localităţile adiacente râului pe ambele
maluri, având în vedere activităţile umane, protecţia naturii şi cooperarea transfrontalieră.
În zona pilot a raului Prut se regasesc interese diferite din partea utilizatorilor ecosistemului
raului Prut. Una dintre principalele probleme se datoreaza lipsei de integrare între diferite
planuri de dezvoltare si amenajare teritoriala și procedurile sectoriale aferente.
De-a lungul secolelor principalele activităţi ale oamenilor din zonă au contribuit la creşterea
poluării şi schimbărilor cursului natural al râului.
Evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate din aglomerările urbane, industrie
13
sau zootehnie, depozitări de deşeuri necontrolate, depozitări ilegale de deşeuri menajere,
pesticide, schimbări în utilizarea terenurilor şi amenajarea râului, precum şi practici agricole
neadecvate, reprezintă factori de presiune majori.
Agricultura reprezintă cea mai importantă activitate economică, în cadrul coridorului râului
Prut.
Investigatiile efectuate in zona coridorului Prut au identificat ca probleme cheie urmatoarele
aspecte: (i) poluarea apei și (ii) modificările hidromorfologice de-a lungul coridorului raului
Prut ca urmare a sistemelor hidroenergetic și de control a inundațiilor existente in bazinul
raului Prut.
2.4. Managementul Durabil al Coridoarelor Râurilor
Internaţionale
Managementul coridorului de cursuri de apă, promovat prin proiectul SEE River reprezintă un
element de inovaţie pentru managementul durabil al cursurilor de apă, datorita faptului ca se
concentreaza pe porţiunea de-a lungul cursurilor de apă care este inundată în timpul viiturilor,
respectiv albia majoră. De aceea, programul de masuri adoptat pentru coridoarele raurilor
trebuie sa includa masuri de restrictie a amplasarii de construcţii în albiile majore ale
cursurilor de apă.
Masurile destinate managementului coridoarelor raurilor fac parte integranta din programul de
masuri inclus in planul de management pe bazine hidrografice, armonizat cu planul de actiune
pentru prevenirea si controlul inundatiilor, urmarind astfel promovarea unor politici comune
durabile pentru managementul integrat al resurselor de apă, fie că este vorba despre utilizarea
durabilă a resurselor de apă, inclusiv prin conservarea peisajului, a speciilor şi habitatelor
naturale, cât şi despre asigurarea unui management eficient al riscului la inundaţii.
Implementarea unui management durabil al luncii Dunarii pe sectorul inferior este obiectivul
principal al masurilor de redimensionare ecologică şi economică, in baza unei fundamentari
ştiinţifice si tehnice a priorităţilor din planul de management al riscului la inundaţii pe
sectorul românesc al Luncii Dunării.
Masurile propuse includ reconsiderarea liniilor de apărare a localităţilor împotriva inundaţiilor
si renaturarea unor incinte îndiguite în vederea creării de zone umede de interes conservativ
(ex. SCI, SPA). Prin aceste masuri se urmareste reintegrarea în circuitul hidrologic natural,
refacerea funcţiilor naturale specifice zonelor umede – hidrologică, biogeochimică şi
ecologică, restaurarea echilibrului hidrologic şi ecologic si extinderea habitatelor naturale ca
zone de reproducere a speciilor de peşti şi păsări, precum si dezvoltarea activităţilor
tradiţionale: pescuit, păşunat, recoltare resurse vegetale, ecoturism. Rezultatul final consta in
renaturarea a aproximativ 560.000 ha din Lunca Dunării.
14
3. VIZIUNEA CORIDORULUI RAULUI PRUT
3.1. Cadrul legal privind coridoarele raurilor
3.1.1.Context
La nivelul Uniunii Europene au fost promovate instrumente legislative pentru protecţia si
managementul durabil al resurselor de apa.
Cadrul legal pentru managementul raurilor se bazeaza pe prevederile legislatiei UE, precum si
ale politicilor si strategiilor nationale ale tarilor implicate in Zona Pilot Prut, care ofera un
cadru coerent și adecvat necesar pentru a facilita dialogul, pentru a comunica nevoile,
constrângerile și oportunitățile derivate din integrarea Directivelor Europene in domeniul
apei, precum si a aspectelor caracteristice legate de planificarea teritoriala, utilizarea
terenului, aspecte aflate in stransa legatura cu coridorul raului.
Cele mai relevante Directive includ: Directiva Cadru Apa 2000/60/CE, Directiva 2007/60/CE
privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii, Directiva Habitate 79/409/CEE si
Directiva Pasari 92/43/CEE.
Cadrul legal relevant managementului cursurilor de apa este completat de o serie de conventii
internationale (ex. Conventia pentru Protectia Dunarii, Conventia Ramsar), initiative ale
Uniunii Europene (ex. Strategia Dunarii), precum si acorduri si intelegeri bilaterale si
internationale.
Republica Moldova, România si Ucraina sunt interesate în menținerea unui nivel ridicat de
implicare în îndeplinirea cerințelor internaționale și, prin urmare, cooperarea internațională și
punerea în aplicare a proiectelor internaționale și regionale joacă un rol deosebit în evaluarea
riscurilor hidrologice și de mediu în bazinul Prutului, în protecția și utilizarea raționala a
resurselor de apă în ansamblu.
3.1.2. Directiva Cadru privind Apa (DCA)
Directiva Cadru privind Apa (DCA) (2000/60/EC) defineşte apa ca pe un patrimoniu ce
trebuie protejat, tratat si conservat ca atare. DCA asigura cadrul necesar gospodaririi durabile
a apei, ceea ce presupune gestiunea cantitativa si calitativa a apelor si ecosisteme sănătoase,
avand ca scop atingerea „starii bune’ a apelor pana in anul 2015.
Au fost aplicate in 2001, 2008 si 2009, unele modificări şi corecturi asupra Directivei
2000/60/UE care au fost integrate în textul de bază.
Directiva Cadru privind Apa instituie un cadru juridic pentru protejarea și restabilirea purității
apei în întreaga Europă și pentru garantarea utilizării acesteia pe termen lung și în mod
sustenabil.
Directiva stabilește o abordare inovatoare a gestionării apei pe baza bazinelor hidrografice, a
unităților naturale geografice și hidrologice și stabilește termene pentru ca statele membre să
atingă obiective ambițioase de mediu pentru ecosistemele acvatice. Directiva tratează
subiectul apelor interioare de suprafață, al apelor de tranziție, al apelor de coastă și al apelor
subterane.
15
Instrumentul de implementare al Directivei Cadru a Apei, reglementat prin Articolul 13 si
Anexa VII, este reprezentat de Planul de Management al Bazinului / Districtului Hidrografic
care, pe baza cunoasterii starii corpurilor de apa, stabileste obiectivele tinta pe o perioada de 6
ani si propune masuri pentru atingerea „starii bune” a apelor.
Planurile de management au fost puse în aplicare în 2012. Ele urmăresc:
prevenirea deteriorării, îmbunătăţirea şi refacerea stării corpurilor de apă de suprafaţă,
obţinerea unei stări bune, chimice şi ecologice, a acestora până cel târziu la sfârşitul
anului 2015 şi reducerea poluării datorate evacuărilor şi emisiilor de substanţe
periculoase;
protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea stării apelor subterane, prevenirea poluării sau a
deteriorării acestora şi asigurarea unui echilibru între captările şi realimentarea lor;
conservarea zonelor protejate.
In capitolul V al Planului de Management pe bazin hidrografic se prezinta „Identificarea si
cartarea zonelor protejate” din care fac parte printre alte zone si „Zonele destinate pentru
protectia habitatelor sau speciilor unde apa este un factor important”.
Pentru atingerea obiectivelor de mediu până în anul 2015, Planul de Management prevede
implementarea „Programelor de măsuri” ce au devenit operaţionale până în 22 decembrie
2012. Programele de măsuri includ măsuri de bază, care prevăd implementarea cerinţelor
europene în domeniul apelor, iar acolo unde măsurile de bază nu sunt suficiente, se aplică
măsuri suplimentare pentru atingerea stării/potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune.
Republica Moldova, Romania si Ucraina au agreat implementarea Directivei Cadru a Apei, in
cadrul platformei coordonate de ICPDR, alaturi de celelalte tari din bazinul Dunarii,
indiferent de apartenenta la UE.
3.1.3. Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi
managementul riscului la inundaţii
Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii are drept scop
reducerea consecinţelor negative pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi
activitate economică asociate inundaţiilor. Statele membre au obligativitatea identificării
bazinelor hidrografice şi zonele costiere care prezintă risc la inundaţii, de a întocmi hărţi ale
riscului la inundaţii şi de a elabora planuri de management a riscului la inundaţii pentru
respectivele zone.
Conceptele relevante problematicii coridoarelor raurilor se refera la gospodarirea integrata a
apelor pe bazine hidrografice, principiul solidaritatii amonte – aval, coordonarea si
cooperarea transfrontiera si coordonarea cu Directiva Cadru Apa (2000/60/CE).
Hartile de risc la inundatii indica potentialele efecte negative asociate inundatiilor, numărul
aproximativ de locuitori potenţial afectaţi, tipul de activitate economică din zona potenţial
afectată, instalaţiile care pot produce poluare accidentală în cazul inundaţiilor, indicarea
zonelor cu un transport mare de aluviuni, viiturile torenţiale precum şi informaţii privind alte
surse semnificative de poluare.
16
Hartile de hazard la inundatii si hartile de risc la inundatii au fost transmise la CE la 22 martie
2014, pot fi revizuite si daca este necesar, actualizate, pana la 22 decembrie 2019, iar dupa
aceea la fiecare sase ani.
Planurile de management al riscului la inundatii stabilesc actiunile, masurile si solutiile pentru
prevenirea inundatiilor, protectia populatiei, a bunurilor si a mediului impotriva acestui
fenomen.
Continutul minim al planului de management al riscului la inundatii include: concluziile
evaluării preliminare a riscurilor de inundaţii; hărţile de hazard și de risc de inundaţii precum
și concluziile care pot fi deduse din aceste hărţi; stabilirea obiectivelor privind managementul
riscului la inundaţii; inclusiv propuneri de măsuri (prioritizate) - in scopul de a realiza
obiectivele respective de management al riscului
de inundaţii, etc.
Planul de management al riscului la inundatii va fi
definitivat si publicat pana cel mai tarziu la
22 decembrie 2015, urmand sa fie transmis la CE
la 22 martie 2016, si cu posibilitatea de revizuire,
daca este necesara, pana la 22 decembrie 2021, si
apoi la fiecare sase ani.
Figura 3. Risc potential semnificativ la inundatii pe Raul Prut
La nivelul bazinului Prut inundatiile din iulie 2008 si iunie 2010 au fost considerate
evenimente de referinta, Prutul avand un risc potential la inundatii semnificativ.
Republica Moldova, Romania si Ucraina implementeaza Directiva privind Inundatiile in
cadrul activitatilor coordonate de ICPDR.
3.1.4. Directivele CE 92/43/EEC si 79/409/EEC
Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate la nivel European, constituind
instrumentul principal pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul Uniunii Europene.
Reteaua Natura 2000 a fost concepută să asigure conservarea habitatelor naturale şi
supravietuirea speciilor ameninţate cu dispariţia şi a celor rare de pe teritoriul Uniunii
Europene, iar baza legală a acestei reţele o reprezintă două directive: Directiva 92/43/CEE
referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi a faunei sălbatice, cunoscută sub
numele Directiva “Habitate”, adoptata la 21 mai 1992 şi Directiva 79/409/CEE privind
conservarea păsărilor sălbatice, cunoscută sub numele de Directiva “Păsări”, adoptată la 2
aprilie 1979. Astfel, reţeaua natura 2000 este alcătuită din:
- arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) - constituite conform
Directivei Habitate;
- arii de protecţie specială avifaunistică (Special Protected Areas) – constituite conform
Directivei Păsări.
17
Reţeaua Natura 2000 are drept principal scop menţinerea într-o stare de conservare favorabilă
a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate în Anexa I a Directivei Habitate) şi specii
ale Europei (enumerate în Anexa II a Directivei Habitate şi în Anexa I a Directivei Păsări).
La iniţiativa Consiliului Europei este în derulare programul pentru crearea unei Reţele
Europene de arii naturale REŢEAUA EMERAUD, ca parte a Programului NATURA 2000, şi
care vine să protejeze arii cu valoare naturală ridicată, datorată prezenţei habitatelor şi a
speciilor de interes pentru conservare, la care participa Republica Moldova si Ucraina.
În anul 2000 Moldova a participat la proiectul-pilot pentru crearea Reţelei EMERALD, cu
suportul căruia au fost selectate speciile de plante si animale, conform Rezoluțiilor Convenţiei
de la Berna, dar și ariile naturale din Moldova care pot fi propuse pentru includere în Reţeaua
Emerald.
În perioada anilor 2009-2011 Moldova a participat la implementarea Programului comun al
UE-Consiliului Europei privind crearea Reţelei Emerald, Faza I, alături de alte 6 ţări, inclusiv
Ucraina. Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Rusia şi Ucraina. In faza II a Proiectului
se prevede definitivarea informaţiilor biogeografice şi ecologice de referinţă, a bazelor de date
naţionale, elaborarea şi verificarea hărţilor de distribuţie GIS.
Prin semnarea tratatului de Aderare la Uniunea Europeana, România si-a asumat
responsabilitati pentru implementarea legislatiei europene privind protectia mediului
înconjurator, în special a directivelor CE 92/43/EEC (privind conservarea habitatelor naturale
si a speciilor de flora si fauna) si CE 79/409/EEC (privind conservarea speciilor de pasari).
3.1.5. Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea
Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea
(Convenția pentru Protecția fluviului Dunărea, sau DRPC), semnata la 29 iunie 1994 la Sofia,
formează instrumentul legal de cooperare în domeniul managementului apelor transfrontaliere
în bazinul hidrografic al Dunării, pentru asigurarea protecţiei apei şi resurselor ecologice,
precum şi pentru utilizarea lor durabilă în bazinul hidrografic al Dunării.
Convenția se bazează pe Declarația de la București pentru Protecția Fluviului Dunărea și pe
Convenția CEE / ONU privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontiere și a
lacurilor internaționale (Helsinki, 1992).
Republica Moldova, Romania si Ucraina sunt Părţi la Convenţie alaturi de celelelate state din
bazinul Dunarii. România acționează ca depozitar al acestei convenții.
Obiectivele principale ale conventiei includ: (i) asigurarea unui management durabil al apei,
(ii) conservarea, îmbunătățirea și utilizarea rațională a apelor de suprafață și a apelor
subterane, (iii) controlul poluării și reducerea nutrienților și a substanțelor periculoase,
precum si protectia impotriva inundațiilor.
18
3.1.6. Convenţia RAMSAR asupra Zonelor Umede
Obiectivul declarat al Convenţiei RAMSAR, incheiata în oraşul iranian Ramsar de pe coasta
Mării Caspice, la 2 februarie 1971, sub egida UNESCO, si amendata prin Protocolul de la
Paris din 3 decembrie 1982, a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care
servesc ca habitat al păsărilor acvatice,
iar pe de altă parte constituie cele mai
importante resurse de valoare
economică, naturală, ştiinţifică şi
recreativă, a căror pierdere ar fi
ireparabilă.
Zonele umede sunt clasificate in functie
de importanta. Zona umedă de
importanţă internaţională I cuprinde un
complex de ecosisteme terestre şi
acvatice, lacuri şi cursuri de apă, zone cu comunităţi biocenotice floristice şi faunistice unice,
cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiţională a teritoriului,
ecosisteme modificate sub influenţa omului şi care pot fi readuse la starea naturală.
Zona umedă de importanţă internaţională II reprezintă un exemplu bun de zonă umedă
caracteristică regiunii; suportă populaţii apreciabile de specii sau subspecii de plante şi
animale rare, vulnerabile sau periclitate și un număr apreciabil de indivizi ai categoriilor de
specii mai sus menţionate; este de o valoare specială pentru mentinerea diversităţii genetice şi
a sistemelor ecologice a regiunii; este de o valoare specială ca habitat al plantelor şi
animalelor aflate într-un stadiu critic al ciclurilor lor biologice; este de o valoare specială
pentru speciile sau comunităţile sale de plante şi animale endemice; în perioada de migraţie
găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă; suportă în mod regulat un
numar substanţial de indivizi aparținând unor grupuri particulare de păsări de apă, indicatori
ai productivităţii sau diversităţii.
Republica Moldova a ratificat Convenţia asupra Zonelor umede de importanţă
internaţională, în special ca habitat pentru păsările acvatice prin Hotărîrea
Parlamentului nr. 504 –XIV din 14 iulie 1999 şi a devenit membru al acestei convenţii în
iunie 2000. În prezent, în Republica Moldova se recunosc oficial trei zone Ramsar.
Prin Legea nr. 5 din 01/25/1991 s-a aprobat aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor
umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice (Monitorul
Oficial nr. 18 din 01/26/1991. De la aderarea României (1991) şi până în prezent, au fost
desemnate şapte situri Ramsar.
Ucraina a desemnat 33 zone Ramsar sites, ca fiind zone umede de importanta internationala.
Conventia Ramsar a intrat in vigoare in Ucraina incepand cu 1 Decembrie 1991.
19
3.1.7. Strategia Dunarii
Strategia UE a Dunării oferă un cadru durabil pentru integrarea politicilor și dezvoltarea
coerentă a regiunii Dunării. Strategia stabilește acțiuni prioritare pentru regiunea Dunarii
abordand provocări majore, si în special legate de mobilitate, energie, mediu si reducerea
riscului.
Cele mai relevante obiective ale Strategiei Dunarii din punct de vedere al problematicii
coridoarelor raurilor se refera la protectia mediului si reducerea riscului.
Faptul ca regiunea Dunării este atat un bazin hidrologic internațional major cat și un
coridor ecologic, impune o abordare regională pentru conservarea naturii,
amenajarea teritoriului și managementul apelor.
Din punct de vedere al riscurilor produse de inundații majore, secete și fenomene de poluare
industriale frecvente, sunt necesare masuri de prevenire, pregătire și de reacție eficientă,
precum si asigurarea unui grad înalt de cooperare și schimb de informații.
3.1.8. Acorduri si intelegeri multilaterale in bazinul raului
Prut
Bazinul hidrografic al Prutului este supus unor acorduri in domeniul apelor, pentru cooperare
in context transfrontier, dintre care intre Romania cu Ucraina si respectiv, Republica
Moldova sunt urmatoarele:
1. Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în
domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galaţi, 30 septembrie 1997
2. Memorandum de Înţelegere între Ministerul Mediului şi Pădurilor din România şi
Ministerul Mediului din Republica Moldova privind colaborarea în domeniul
protecţiei mediului, semnat la 27 aprilie 2010 la Bucuresti
3. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea
şi ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, semnat la Iaşi la 3 martie 2012
4. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea
în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi
în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, semnat la Stânca, la 1 iunie 2003
5. Acord între Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului al Republicii Moldova,
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul
Mediului şi Resurselor Naturale din Ucraina privind cooperarea în zona formată din
ariile protejate ale Deltei Dunării şi Prutul de Jos, semnat la Bucureşti , la 5 iunie 2000
şi intrat în vigoare: la 4 octombrie 2006
6. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea
pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la Chişinău
la 28 iunie 2010, aprobat prin HG. nr. 1092/3 noiembrie 2010
7. Regulamentul comun de exploatare şi întreţinere a Nodului Hidrotehnic Stânca-
Costeşti de pe râul Prut, semnat in anul 1985
20
8. Acord pentru crearea și gestionarea unei arii protejate transfrontaliere între Republica
Moldova, România și Ucraina în Delta Dunării și zonele naturale protejate ale Prutului
Inferior (București, 05.06.2000, semnat de Ministerul Mediului și Amenajării
Teritoriului din Moldova, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului din
România și Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale din Ucraina)
9. Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei privind utilizarea in
comun și protecția apelor transfrontaliere (Chișinău, 1994)
10. Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea
pentru protecția și utilizarea durabilă a resurselor de apă ale Dunării și Prut (Chișinău,
28.06.2010) 11. Regulamentul de monitorizare a calității apei râului Prut, în cadrul cooperării
bilaterale dintre România și Republica Moldova (1992).
In bazinul hidrografic Prut, Republica Moldova și Ucraina au convenit, de asemenea, prin
acorduri bilaterale, care includ:
- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei privind utilizarea
și protecția apelor transfrontaliere (23.10.1994)
- Regulamentul privind cooperarea dintre Republica Moldova și Ucraina cu privire la
monitorizarea cursurilor de apa transfrontaliere, încheiat la a 14-a reuniune a
miniștrilor plenipotențiari privind punerea în aplicare a Acordului din 1994 dintre
Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei (Costești, Rîșcani District,
Republica Moldova, 15.06.2012).
Prutul Inferior este inclus de asemenea în Programul Coridorul Verde al Dunării Inferioare iar
managementul integrat al zonelor umede va fi extins şi în sectorul Prutului Inferior în cadrul
propunerii de Rezervaţie a Biosferei între cele trei ţări riverane Ucraina, Republica Moldova
şi România.
Acordul privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi
Dunării semnat la Chişinău la 28.06.2010, in vigoare din 18.11.2010, este unul dintre cele
mai relevante intelegeri considerand problematica coridorului raului Prut.
Acest acord a fost incheiat in conformitate cu prevederile si cerintele Directivei Cadru a Apei,
si cu respectarea:
- Schimbului de informaţii şi date pentru managementul integrat al resurselor de apă;
- Gestionarea resurselor de apă în perioade de inundaţii şi secetă;
- Dezvoltarea proiectelor bilaterale care sunt implementate în mod egal de către ţările
partenere;
- Dezvoltarea şi exploatarea coordonată a infrastructurii de apă, atât pentru asigurarea
resurselor de apă, cât şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor.
Prevederile Acordului se aplică râului Prut, pe sectorul comun al fluviului Dunărea,
acviferelor transfrontaliere si Nodului Hidrotehnic Stânca – Costeşti de pe râul Prut.
21
Principalele obiective se refera la:
- atingerea stării bune a apelor prevăzută în Directiva Cadru privind Apa
- asigurarea utilizării durabile a resurselor de apă
- asigurarea debitelor de apă
- prevenirea, combaterea, limitarea şi controlul efectelor dăunătoare transfrontaliere ale
situaţiilor excepţionale
- prevenirea alterării stării apelor şi controlul poluărilor
- realizarea, exploatarea şi întreţinerea lucrărilor hidrotehnice şi hidroenergetice
- promovarea acţiunilor comune de cercetare şi dezvoltare tehnologică în domeniu.
Aplicarea Acordului se face de către Comisia Hidrotehnica interguvernamentală prin
următoarele subcomisii stabilite pe domenii de activitate:
- Subcomisia pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului Hidrotehnic Stânca-Costeşti
- Subcomisia pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor
- Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor şi hidrometeorologie
- Subcomisia pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă.
Regulamentele pe baza carora îşi vor desfăşura activitatea Subcomisiile sunt elaborate şi
adaptate pe baza experienţei de cooperare şi luând în considerare ghidurile de aplicare ale
Convenţiei privind protecţia fluviului Dunărea, precum si ale Directivei Cadru privind Apa şi
Directivei privind inundaţiile ale Uniunii Europene.
3.1.9. Programul operațional comun "România
- Ucraina – Republica Moldova
Prin Decizia Comisiei Europene din 29.7.2008 a fost aprobat Programul Operațional Comun
România - Ucraina – Republica Moldova 2007 - 2013 " pentru programul ENPI - Cross –
Border pentru perioada 2007 - 2013, finanțat din bugetul general al Comunităților Europene.
Programul Operaţional Comun ENPI CBC România – Ucraina - Republica Moldova 2007 -
2013 stabileşte cadrul de cooperare transfrontalieră în contextul Politicii Europene de
Vecinătate ce are ca scop evitarea creării de noi linii de demarcaţie între UE şi vecinii săi şi
totodată de a le oferi acestora
posibilitatea să participe la diferite
activităţi ale UE, printr-o mai strânsă
cooperare politică, economică,
culturală şi în domeniul securităţii.
Cooperarea între ţările partenere s-a
realizat pe baza angajamentului
reciproc asupra valorilor comune în
domeniul juridic, guvernare
eficientă, respectul faţă de drepturile
omului, promovarea unor relaţii de
bună vecinătate, principiile
economiei de piaţă şi dezvoltării
durabile (Figura 4)..
Figura 4. Aria Programului Comun Operational RO-RM-UA 2007-2013
22
Scopul acestui program a constat in îmbunătăţirea situaţiei economice, sociale şi cea a
mediului înconjurător în aria programului, în contextul unor graniţe sigure, prin intensificarea
contactelor dintre partenerii de pe fiecare parte a graniţei. In aria programului au fost incluse
patru Euroregiuni care reunesc judeţe şi regiuni din România, Ucraina şi Republica Moldova,
din care una dintre acestea a inclus si raul Prut.
3.2. Stabilirea viziunii privind managementul coridorului
raului Prut
3.2.1. Viziunea Raului Drava
Experienta bunelor practici privind managementul coridoarelor raurilor internationale
acumulata in cazul raului Drava si agreate prin textul Declaratiei asupra raului Drava privind
abordari comune in managementul apei, hidroenergie, protectie impotriva inundatiilor,
biodiversitate in bazinul Drava, a reprezentat un model de succes pentru zonele pilot selectate
in cadrul proiectul SEE river (Box nr. 1).
In anul 2008, la Maribor, Slovenia, a avut loc Simpozionul Internațional "Drava River
Vision", la care au participat reprezentanți ai managementului apei și organismelor de
conservare a naturii, ai instituțiilor de învățământ și ai organizațiilor non-guvernamentale din
statele riverane raului Drava si anume Italia, Austria, Slovenia, Croația și Ungaria.
Simpozionul a fost destinat protecției și conservarii peisajului riveran al râului Drava de-a
lungul frontierelor naționale implicate, precum și actiunilor privind mentinerea unei stari bune
a râului.
Coridorul raului Drava a fost selectat ca fiind pilotul model in implementarea si testarea
setului de instrumente necesar unui management integrat si durabil al coridoarelor raurilor,
recunoscut ca „SEE River Toolkit”, prin considerarea urmatoarelor argumente:
- suportul si experienta pe care le ofera declaratia “Vizune asupra raului Drava” privind
abordări comune pentru managementul apei, protecția împotriva inundațiilor,
utilizarea energiei hidroelectrice și conservarea naturii și a biodiversității în bazinul
râului Drava;
- statutul diferit al tarilor riverane raului Drava vis a vis de UE;
- diferite nivele ale cooperarii inter – institutionale si intersectoriale;
- diferite abordari in planificare si proceduri si diferente intre presiunile antropice
asupra raului Drava;
- diferente privind conservarea raului intre diferite sectoare ale raului (amonte - aval)
datorate in special alterarilor hidromorfologice produse de centralelor hidroelectrice si
lucrarile destinate protectiei impotriva inundatiilor
- partea de jos a raului Drava apartine Rezervatiei transnationale a biosferei Mura Drava
Dunare, semnata de cele 5 tari riverane raului Drava.
23
D E C L A R A T I E
pentru a asigura valorile și funcțiile ecologice ale bazinului fluviului Drava, pentru
generațiile ce vor veni, suntem de acord cu următoarele zece obiective
ca priorități pentru viitor:
1. De a promova râul Drava ca un model pentru implementarea integrată a politicilor
UE privind apa și protecția naturii
Directivele UE privind managementul din domeniul apei (Directiva Cadru Apa), protecția
împotriva inundațiilor (Directiva Inundații), și de conservare a biodiversității (Directiva Flora-
Fauna-Habitat și Directiva Păsări) constituie o bază fundamentală pentru managementul
bazinelor hidrografice, în bazinul râului Drava. Coordonarea interguvernamentală și schimbul
de informații poate consolida pozitiv implementarea politicilor relevante.
2. De a asigura protecția împotriva inundațiilor, prin îmbunătățirea sistemelor de
avertizare impotriva inundațiilor și prin creșterea schimbului de informații
Protecția împotriva inundațiilor în bazinul râului Drava este o responsabilitate comună a
tuturor țărilor riverane. Pentru a da avertismente în zonele inundabile într-un stadiu timpuriu,
riscul de inundații trebuie să fie detectat suficient de rapid pentru a oferi oamenilor timp de
reactie. Într-un context de coordonare transfrontalieră și schimbări climatice de-a lungul
râului Drava, accentul ar trebui să se puna în viitor pe îmbunătățirea și adaptarea modelelor de
prognoza a inundațiilor și pe sistemele de avertizare impotriva inundațiilor
3. De a îmbunătăți protecția împotriva inundațiilor, prin protecția și refacerea zonelor
de reținere a apei de-a lungul râului Drava
Descoperiri recente - în special bazate pe dezastre in urma inundatiilor - indică faptul că doar
măsurile de securitate liniare de protecție impotriva inundațiilor nu pot oferi cele mai eficiente
solutii. În fața schimbărilor climatice și a unei creșteri preconizate de inundații extreme,
aspirăm la o îmbunătățire a situației inundațiilor și la ridicarea nivelului de securitate a
sistemului de-a lungul râului Drava - aceasta înseamnand în prima instanta conservarea și
apoi, dacă este necesar și posibil, crearea sau refacerea zonelor adecvate de reținere a apei.
4. De a continua și dezvolta în continuare restaurarea râului Drava și luncile sale
inundabile
În ultimii ani, multe proiecte de restaurare și reabilitare fluviala au demonstrat că protecția
împotriva inundațiilor și conservarea naturii nu au nevoie de conflicte unele cu altele.
Restaurarea raurilor de multe ori duce la o sporire a diversității ecologice. Zonele de retenție a
apei in asociere cu raul poate preveni scurgerea necontrolată a apei, îmbunătățind astfel
protecția împotriva inundațiilor. Restaurarea râului și proiectele de reabilitare cu aceste
beneficii multiple vor fi încurajate, atât la nivel național cât și în context transfrontalier,
ținând cont de capacitățile economice ale anumitor state.
24
5. De a menține și dezvolta în continuare râul Drava ca pe o "coloana vertebrală
ecologica"
Zonele ecologice principale de-a lungul râului Drava, cum ar fi zonele Natura 2000, zone de
conservare a naturii, zone de conservare a peisajului sau secțiuni râu cu curgere necontrolata
formează o "coloana vertebrală ecologica" a bazinului hidrografic. Această rețea biotop
transnațională trebuie să fie protejată prin cooperarea transfrontalieră activă. Stabilirea unor
sisteme transfrontaliere de arii protejate, cum ar fi cea propusa de UNESCO „Rezervatia
Biosferei "Dunăre-Drava-Mura" unde peste cinci țări riverane formează o parte cheie a
acesteia, și care vor fi sprijinite in aceasta actiune.
6. De a restabili conectivitatea ecologică a râului Drava pentru pești migratori Ca urmare a numeroaselor bariere, râul Drava nu mai este accesibil pentru migrarea peștilor
pe distanțe lungi. În viitor ne propunem să cooperam în vederea stabilirii unor măsuri
corespunzătoare, inclusiv scari de pești si trasee ocolitoare pentru acestia, pentru a sprijini
migrația peștilor în râul Drava și afluenții săi, în conformitate cu obiectivele Directivei Cadru
privind Apa și Directiva Habitate
7. De a transforma râul Drava intr-o zona de recreere transfrontalieră Râul Drava oferă o locație atractivă pentru turiști. 366 km din raul Drava reprezinta sursa de
alimentare a orasului Maribor din Slovenia. Oportunitățile pentru dezvoltarea regionala
durabilă de recreere, pe baza valorilor intrinseci ale râului Drava ar trebui să fie explorate în
continuare. Scopul nostru este de a îmbunătăți calitatea mediului râului Drava pentru cei care
caută recreere și relaxare într-un decor peisagistic atractiv.
8. De a utiliza oportunitățile râului Drava pentru a fi un colac de salvare de conectare
pentru diferite națiuni
După mulți ani de abordări fragmentate, astăzi avem o Europa mai unita ce oferă noi
oportunități de a reuni oamenii origini diferite, care trăiesc în bazinul râului Drava. Cei
responsabili pentru managementul apelor și conservarea naturii în fiecare țară vor iniția noi
dialoguri cu omologii lor din alte țări riverane, în eforturile coordonate spre obiectivul comun
de a oferi o calitate superioara a vieții pentru oamenii din această regiune.
9. De a efectua un management integrat al bazinului hidrografic, in detrimentul unor
măsuri sectoriale fragmentate
Acordurile internaționale încheiate în ultimii ani, cum ar fi "Agenda 21" și Directivele UE,
cum ar fi cele pe Apă, Inundații, Flora, Fauna și Habitatele, Păsările și Sursele de Energie
Durabila, împreună cu trecerea la percepțiile sociale pe care aceste texte le reprezintă,
consolideaza dezvoltarea continuă a abordării mai durabile în domeniul protecției împotriva
inundațiilor și a hidroenergiei. Abordări moderne pentru activități cum ar fi cele prezentate
mai sus, într-un context de management integrat al bazinelor hidrografice, caută să integreze
aspectele economice, ecologice și sociale. Planificarea armonizata de management al apei, de
protecție împotriva inundațiilor, utilizare hidroenergiei, recreere și conservare a biodiversității
poate duce la soluții durabile, care au, de asemenea, un grad mult mai mare de acceptare din
partea publicului.
25
10. De a dezvolta în continuare zona râului Drava, în parteneriat cu populațiile umane
rezidente
Cei angajați în agricultură, silvicultură, turism, producerea de energie și dezvoltarea
economică, precum și locuitorii din comunitățile locale sunt toti parteneri importanți în
realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a râului Drava. Cooperarea adecvată între toate
aceste grupuri pot ajuta in vederea minimizarii oricarui conflict între valorile ecosistemului și
dezvoltarea economica.
Box nr. 1. Declaratia agreata pentru raul Drava
3.2.2. Viziunea privind managementul coridorului raului
Prut
3.2.2.1. Factori cheie in selectarea viziunii
O problemă care intervine deseori în exercitarea managementului cursurilor de apa este lipsa
de viziune. Fără inițiativa viziunii, rezultatele preconizate vor intarzia sa apara iar obiectivele
propuse in concordanta cu obligatiile Directivelor UE si legislatiei nationale nu vor atinse.
Dar initiativa care constribuie la atingerea obiectivelor propuse pentru managementul
coridorului raului Prut este viziunea, implicit posibilitatea de a lua decizii fundamentate si de
a actiona in comun privind managementul coridorului raului Prut.
Selectarea viziunii coridorului Prut este justificata de urmatorii factori:
(1) problemele identificate intr-un efort comun, de cele trei tari implicate in
managementul coridorului raului Prut, in cadrul workshopurilor organizate la nivel
national (cap.3.2.2.2),
(2) prioritatile zonei, legate de
a. faptul ca raul Prut reprezinta poarta de acces la Rezervatia Biosfera Delta
Dunarii,
b. necesitatile legate de reducerea riscului la inundatii, si
c. abordarea agriculturii, ca sector economic important in zona raului Prut
(3) valori si interese comune, precum și abordari armonizate a solutiilor identificate in
comun
(4) integrarea abordarii si a actiunilor propuse in cadrul bazinului Dunarii si avand in
vedere perspectiva pe termen lung
(5) potentialul ecologic important al coridorului raului Prut, prin existenta urmatoarelor
obiective si zone protejate:
a. Situri Natura 2000 (SPA and SPI)
26
b. Parcuri naturalale si rezervatii:
Parcul Natural “Lacurile de pe Prutul de Jos”
Rezervatia stiintifica “Prutul de Jos”
c. Situri Ramsar: lacurile Beleau si Manta
d. Albia inundabila – situri candidat Ramsar
e. Prutul de Jos – inclus in Coridorul Verde al Dunarii Inferioare (2000)
f. Prutul de Jos – propus ca Rezervatie Biosfera Trilaterala.
Procedura selectarii viziunii comune pentru raul Prut este similara exercitiului organizat in
2004, la nivelul bazinului Dunarii, pentru identificarea viziunilor corespunzatoare celor patru
probleme semnificative de management pentru apele de suprafață, si anume poluare cu
substante organice, nutrienți și substanțe periculoase, precum și modificări hidromorfologice.
Viziunile și obiectivele de management identificate la nivelul intregului bazin al Dunarii
reflectă abordarea comună dintre toate țările dunărene și sprijina astfel realizarea obiectivelor
DCA într-un bazin hidrografic european foarte mare, unic și eterogen.
3.2.2.2. Probleme identificate
Problemele identificate intr-un efort comun de cele trei tari implicate sunt in mare parte
justificate prin diferentele existente privind obligatiile fata de UE pentru implementarea
cerintelor politicilor si directivelor UE, si anume:
1. lipsa unui cadrul legal coerent – reglementarile si cerintele de respectare a legislatiei
sunt diferite pentru cele trei tari, in ceea ce privesc problemele legate de conservarea
naturii. Pentru Republica Moldova si Ucraina nu există obligaţiile aderării la reţeaua
Natura 2000, şi ca urmare, extinderii şi asigurării finanţării ariilor protejate li se
acordă un nivel de prioritate mai scăzut. De aceea, exemplele de desemnare sau
extindere de noi arii protejate în Republica Moldova şi Ucraina sunt foarte puţine.
Iniţiativele de acest gen au nevoie de sprijin pentru recunoaşterea necesităţii protejării
unor zone.
Totusi, Republica Moldova şi Ucraina s-au angajat activ alaturi de toate tarile din
bazinul Dunarii la implementarea Directivei Cadru Ape, directiva ce acordă o
importanţă deosebită refacerii şi protejării zonelor umede
- procesul de integrare intre planurile si procedurile sectoariale – considerat ca fiind
insuficient dezvoltat in Republica Moldova si Ucraina
- existenta surselor de poluare si a practicilor neadecvate care influenteaza starea de
calitate a coridorului raului Prut, si anume:
o insuficienta epurare a apelor uzate orasenesti, industriale si a celor provenite de
la fermele din agricultura
o practici neadecvate in agricultura
o modificari in utilizarea terenurilor.
Lipsa tratării apelor uzate este o sursă majoră de poluare a apelor de suprafaţă acest fapt fiind
evidenţiat în special în zona de graniţă româno - moldoveană. In multe zone rurale populaţia
locală este dependentă de apa din fântâni iar lipsa apei potabile poate produce probleme
27
serioase de sănătate. Există multe exemple când această apă a fost poluată cu nitraţi, sulfaţi şi
cloraţi. Situaţia este deseori agravată de practici rudimentare în agricultură. Continua
monitorizare a calităţii apei din fântâni ar fi necesară ca un prim pas în controlarea şi
ameliorarea acestei situaţii.
- considerente sociale, in special legate de starea financiara precara a populatiei care
atrage un interes scazut in probleme legate de protectia mediului
- grad redus de constientizare si educatie ecologica, cu posibilitati scazute de implicare
a stakeholderilor.
3.2.2.3. Viziunea pe termen lung pentru coridorul raului
Prut
Viziunea pe termen lung pentru coridorul raului Prut, selectata si agreata in comun de
Republica Moldova, Romania si Ucraina, inglobeaza o serie de deziderate esentiale unui
management durabil pentru un rau international cum este raul Prut.
VIZIUNEA PE TERMEN LUNG PENTRU CORIDORUL RAULUI PRUT CONSTA IN:
- atingerea starii bune a apei raului Prut;
- satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei din zonele urbane si rurale, inclusiv a
debitelor necesare mentinerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic,
aval de Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti;
- asigurarea, mentinerea si extinderea managementului integrat al zonelor umede
de-a lungul Prutului de Jos;
- realizarea managementului integrat in bazinul hidrografic Prut cu inglobarea
tuturor considerentelor economice si sociale, precum si
- garantarea unei cooperari echitabile privind managementul riscului la inundatii, in
scopul evitarii realizarii de lucrari de protectie la inundatii
care ar putea cauza pagube riveranilor.
Scopul viziunii privind managementul coridorului raului Prut este acela de a agrega
obiectivele de mediu si socio-economice formulate la nivelul tarilor implicate, cu cerintele
conformarii progresive cu Directivele UE, cu priorităţile naţionale şi regionale şi cu
schimbările care au loc în prezent în dinamica spaţială, economică şi socială a zonei raului
Prut.
Aducerea la indeplinire a viziunii pe termen lung pentru coridorul raului Prut necesita suport
pentru partile interesate in imbunatatirea nivelului de cunoastere si intelegere a aspectelor
legate de managementul coridoarelor raurilor, aspecte ce pot diferi in mare parte de interesele
sectoriale, locale sau nationale, pentru a putea astfel asigura starea bună a apelor și protecția
împotriva inundațiilor, conservarea naturii, a biodiversității și a ecosistemelor, și pentru a
permite, în același timp, si dezvoltarea economica si durabila a zonei.
28
4. OBIECTIVE STRATEGICE COMUNE
Implementarea viziunii privind managementul coridorului raului Prut vizează patru direcții
strategice:
1. Dezvoltarea unui management integrat al coridorului raului Prut, in scopul asigurarii unei
stari bune a apelor, protectiei impotriva inundatiilor, conservarea naturii, a biodiversitatii si
ecosistemelor, in conditiile garantarii unei dezvoltari durabile
2. Consolidarea cooperarii transfrontaliere dintre utilizatorii de apa, stakeholderii importanti si
publicul general din Republica Moldova, Romania si Ucraina, prin abordarea problemelor
inter - sectoriale, in scopul punerii in aplicare a obiectivelor comune si atingerii viziunii
coridorului raului Prut, in scopul imbunatatirii ecosistemelor acvatice
3. Dezvoltarea strategiilor de management in comun, considerand abordari intersectoriale, in
scopul atingerii obiectivelor de mediu si de protectie impotriva inundatiilor.
4. Armonizarea cadrului legal intre Republica Moldova, Romania si Ucraina, in cadrul
acordurilor si intelegerilor bilaterale si trilaterale, si in conformitate cu prevederile
conventiilor internationale referitoare la managementul apelor (ex. Conventia pentru protectia
Dunarii) si protectia ecosistemelor (ex. Conventia RAMSAR).
In mod specific, viziunea agreata pentru coridorul raului Prut va avea implicaţii
diferenţiate pentru mediul urban şi cel rural, urmărind eliminarea disparităţilor dintre
acestea din punct de vedere al gradului de confort, echipării cu infrastructură si
asigurarea corespunzatoare a cerintelor de apa pentru populatie si sectoarele economice
si ecologice pentru ecosistem.
5. STRATEGIA SI PLANUL DE ACTIUNE PENTRU
IMPLEMENTAREA VIZIUNII
5.1. Introducere
Strategia și Planul de acțiune oferă baza concreta pentru implementarea viziunii coridorului
raului Prut, prin evidentierea unui set de obiective si masuri asociate corelate cu viziunea
selectata si cu suportul unui parteneriat consistent pentru validarea strategiei si implementarea
acesteia. Planul de actiune are rolul de document cadru pentru atragerea de fonduri
necesare implementarii viziunii coridorului raului Prut.
Cele trei tari implicate in managementul durabil al coridorului raului Prut au discutat si agreat
o abordare comună privind asigurarea unui coridor al raului Prut funcțional si cu valoare
ecologica. Viziunea selectata pentru coridorul raului Prut va sprijini in viitor cooperarea
pentru conservarea și managementul ecologic al raului Prut, contribuind astfel ca
cele trei tari sa indeplinească obiectivele ambițioase de mediu ale UE.
29
In urma procesului de elaborare a strategiei si implementare a Planului de Actiune sunt
asteptate urmatoarele rezultate:
1. Consens intre Republica Moldova, Romania si Ucraina cu privire la prioritatile
managementului durabil al coridorului raului Prut in concordanta cu cerintele
Directivelor UE si ale legislatiei nationale
2. Clarificare intre stakeholderii relevanti in cadrul acorurilor si intelegerilor bi si
trilaterale a problemelor, neajunsurilor si posibilităților existente privind gestionarea
integrată și durabilă a Coridorului raului Prut.
3. Planul de management al bazinului hidrografic al raului Prut
4. Concentrarea resurselor si a eforturilor pentru atingerea obiectivelor prioritare
coridorului raului Prut
5. Cointeresarea partenerilor locali – institutii si organizatii, in corelarea strategiilor de
dezvoltare sectoriala
6. Schimbari pozitive in ceea ce priveste atitudinea si gradul de implicare a
stakeholderilor in procesul de de implementare a masurilor formulate
7. Creşterea oportunităţilor de finanţare a proiectelor privind restaurarea siturilor
deteriorate şi creşterea educaţiei ecologice
8. Incurajarea parteneriatelor care se concentrează pe eforturile de conservare a bazinelor
hidrografice
9. Creşterea interesului comunităţii ştiinţifice, a sensibilizării opiniei publice şi implicit
dezvoltarea turismului, beneficiarii veniturilor generate fiind comunităţile locale
10. Imbunatatirea cooperarii transfrontaliere si intersectoriale dintre autoritatile si
institutiile responsabile for managementul coridoarelor râurilor internaționale, prin
implicarea acestora in procesul de agreare a viitoarelor planuri de actiune pentru
managementul integrat al coridorului raului Prut.
Comisiile bi/trilaterale constituie factorul esential în promovarea și in actiunile legate de
implementarea viziunii coridorului raului Prut.
5.2. Contextul actual legislativ pentru implementarea
Planului de Actiune
5.2.1. Armonizarea legislatiei in Republica Moldova
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la armonizarea legislaţiei Republicii
Moldova cu legislaţia comunitară nr. 1345 din 24 noiembrie 2006, având scopul de a
reglementa mecanismul de armonizare a legislaţiei naţionale cu Acquis-ul Communautaire
(HG 1345), prevede un cadru instituţional adecvat pentru integrarea tarii în UE, inclusiv
lansarea procesului de armonizare a actelor naţionale cu legislaţia UE, cât şi crearea Centrului
de Armonizare a Legislaţiei în cadrul Ministerului Justiţiei, în calitate de instituţie
responsabilă pentru verificarea compatibilităţii proiectelor de acte naţionale cu legislaţia UE,
în vederea implementării Planului Naţional de Armonizare a Legislaţiei.
La 26 octombrie 2013 în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea Apelor (publicată la 26
aprilie 2012 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova), substituind, astfel, vechiul Cod al
Apelor. Legea are ca scop crearea unui cadru legal pentru gestionarea, protecţia şi folosinţa
30
eficientă a apelor de suprafaţă şi a celor subterane, în baza evaluării, planificării şi luării
deciziilor în mod participativ, stabilirea drepturilor de folosinţă a apei şi promovarea
investiţiilor în domeniul apelor.
Legea este racordată la directivele europene în domeniu, dintre care relevante
managementului coridorului raului Prut sunt:
1. Directiva Consiliului 91/676/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale;
2. Directiva Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi proveniţi din surse agricole;
3. Directiva 2000/60/CE Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de
stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.
4. Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006
privind gestionarea calităţii apei pentru scăldat;
5. Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007
privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.
6. Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008
privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei.
Legea Apelor reglementează managementul şi protecţia apelor de suprafaţă şi a celor
subterane, inclusiv măsurile de prevenire şi de combatere a inundaţiilor, a eroziunii şi
măsurile de combatere a secetei în baza bazinelor hidrografice (ex. Dunărea–Prut).
Prevederile noii legi, relevante problematicilor managementului coridorului raului
international Prut, in context transfrontalier includ:
Articolul 24 al Legii (Priorităţi ale folosinţelor de apa) asigură satisfacerea cerintelor
populaţiei cu apă potabilă, pentru necesităţi casnice, alte domenii şi asigurarea debitelor
salubre cu prioritate faţă de folosinţa apei în alte scopuri. De aceea, este important ca acesta să
fie respectat.
Se prevede interzicerea poluării (art. 34), controlul folosinţei (art. 56) şi poluării apelor (art.
57), interzicerea substanţelor prioritar periculoase (art. 35) ce nu pot fi deversate în corpuri de
apă, cerinţele de calitate a mediului pentru ape (art. 37), cerinţele de epurare şi reglementare a
deversării apelor uzate (art. 39-41). Legea Apelor prevede informarea şi consultarea societăţii
civile (art. 20), participarea activă a tuturor părţilor interesate la elaborarea, revizuirea şi
actualizarea planului de management al districtului bazinului hidrografic prin publicare şi
supunere la dezbatere publică.
Legea prevede că la gestionarea în comun a resurselor de apă internaţionale pe baza unor
tratate bilaterale şi/sau multilaterale, la care Republica Moldova este parte, participă
Guvernul, organul central al administraţiei publice în domeniul mediului, autoritatea
administrativă de gestionare a apelor şi comitetele districtelor bazinelor hidrografice, structuri
cu capacităţi eficiente de soluţionare a problemelor trasate.
Îmbunătăţirea stării apelor transfrontaliere prin diverse forme de colaborare are ca suport legal
un capitol important privind cooperarea internaţională în domeniul apelor transfrontaliere (art.
59, privind Managementul resurselor de apă pe plan internaţional şi art. 60 - Acţiuni de
cooperare).
31
Republica Moldova a ratificat Acordul de Asociere la 2 iulie 2014, acord care se concentrează
pe sprijinul pentru reformele de bază (cum ar fi in domeniile energia, cooperare, transport,
mediu, sănătate publică), redresare și creștere economică, guvernare și cooperare sectoriala.
Acesta constituie o agendă de reformă bazata pe un program complex de armonizare a
legislației Republicii Moldova cu prevederile si normele UE.
Unul dintre elementele cheie se referă la "Imbunatatirea cooperarii în 28 de politici sectoriale,
inclusiv în domeniul mediului, cooperare tranfrontaliera si regionala, participarea in cadrul
unor programe ale UE bazate pe armonizarea treptată cu acquis-ul comunitar și, de asemenea,
- în cazul în care relevant - cu normele și standardele internaționale.
Republica Moldova s-a angajat să respecte cerintele legate de mediu, inclusiv cooperarea
transfrontalieră, si sa puna în aplicare acordurile internaționale multilaterale, cu
respectarea principiilor dezvoltării durabile. Capitolul 16 se referă la protectia mediului
(Art 86-91). În conformitate cu articolul 91, Republica Moldova va armonizarea legislația
prevederile UE și instrumentelor internaționale menționate în anexa XI la Acordul de
asociere.
5.2.2. Respectarea legislatiei UE in Romania
Romania, ca stat membru al Uniunii Europene implementeaza directivele si politicile
europene, conform perioadelor agreate.
Aderarea României la structurile UE a impus transpunerea în legislaţia română a aquis–ului
comunitar, si implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice. Pentru România,
armonizarea legislatiei reprezintã o obligatie asumatã prin Acordul european instituind o
asociere între România, pe de o parte, Comunitãtile europene si statele membre, pe de altã
parte, acord ratificat de tara noastrã prin Legea nr. 20/1993. Potrivit art. 70 din Acord,
armonizarea legislatiei a inclus si protectia mediului, obligatie asumata pana la data oficialã a
aderarii, dar este un proces continuu care evolueazã în contextul integrãrii europene. Acquis-
ul cuprinde peste 200 de acte legislative importante care acoperă legislația orizontală, calitatea
apei și a aerului, gestionarea deșeurilor, protecția naturii, controlul poluării industriale și
managementul riscului, produse chimice și organisme modificate genetic, zgomot și
silvicultură. Conformarea cu acquis-ul necesită investiții semnificative.
Aplicarea Directivei Cadru privind Apa s-a facut prin intermediul schemelor directoare
elaborate pentru fiecare bazin hidrografic, în vedere atingerii la nivelul anului 2015 a “stării
bune a apei”. In Romania cadrul legal necesar implementarii Planului de Actiune privind
coridorul raului Prut este adecvat iar structurile institutionale disponisbile atat in
cadrul intelegerilor bi/trilaterale cat si la nivel bazinal.
5.2.3. Armonizarea legislatiei in Ucraina
Armonizarea legislației ucrainene cu Legislația UE este una dintre precondițiile esențiale
pentru aprofundarea spiritului de cooperare dintre Ucraina si Uniunea Europeană și
Statele membre. Politica Europeană de Vecinătate sprijina si incurajeaza Ucraina privind
32
implicarea în Programele UE creand precondițiile necesare pentru armonizarea legislatiei din
Ucraina cu cadrul legal al UE.
Uniunea Europeană și Ucraina au inițiat un Acord de Asociere, componenta unui efort comun
pentru a consolida în continuare cooperarea. Cele mai importante aspecte
se axează pe sprijinul pentru reformele de bază, redresare și creștere economică, precum și pe
guvernare și cooperare în unele domenii precum energia, transporturile și protecția mediului,
cooperarea industrială, dezvoltarea socială și protecție.
Prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice și statele membre ale acestora, Ucraina s-a angajat să promoveze cooperarea
transfrontaliera si regionala, și pentru a armoniza treptat legislația Ucrainei cu cea a Uniunii
de-a lungul liniilor stabilite în Acord, si sa le puna in aplicare în mod eficient.
La Capitolul 6 Mediu (art 360 si 363) se menționează că armonizarea treptată a legislației
ucrainene cu legislația și politica UE în domeniul mediului se va face în conformitate cu
anexa XXX la Acordul de asociere.
Uniunea Europeana si Ucraina sunt determinate sa imbunatateasca bilateral cooperation,
conform prevederilor acordului.
La 24 iunie 2013, in Luxembourg, UE si Ucraina au semnat Agenda corespunzatoare
implementarii Acordului de Asociere.
Capitolul „Mediu si schimbari climatice” stipuleaza intentiile UE sa sprijine si sa coopereze
cu Ucraina privind implementarea acquiului mentionat prin anexele Acordului de Asociere,
potrivit prevederilor din acord, din care cele relevante managementului coridorului raului Prut
sunt urmatoarele:
- punerea în aplicare de către Ucraina a obiectivelor Politicii de Mediu de Stat pentru
perioada de până în anul 2020 și a Planului de acțiune pentru mediu pentru 2011-2015,
pentru a fi în măsură să puna în aplicare programul de sprijin bugetar al UE
- întărirea capacității administrative la nivel național, regional și local, inclusiv prin
dezvoltarea capacităților eficiente de control și de aplicare
- dezvoltarea și punerea în aplicare a legislației ucrainene de mediu, strategii și planuri,
în special cu privire la evaluarea impactului asupra mediului, evaluarea strategică de
mediu, accesul la informația de mediu și participarea publicului
- dezvoltarea instrumentelor naționale de punere în aplicare, a acordurile de mediu
multilaterale semnate și ratificate de către Ucraina și UE
- cooperare pentru a pune în aplicare programul privind Obiectivele de Dezvoltare ale
Mileniului precum și obiectivele privind Managementul integrat al resurselor de apă,
utilizând dialogul politic național în cadrul Inițiativei Apei a UE
- imbunatatirea conștientizarii privind problemelor de mediu și promovarea rolului
societății civile cu privire la problemele de mediu.
33
5.3. Planul de Actiune pentru managementul integrat al
coridorului raului Prut.
Planul de actiune pentru coridorul raului Prut se va pune in aplicare in cadrul si cu suportul
comissilor bi/trilaterale existente intre cele trei tari din bazinul raului Prut.
Planul acopera sapte etape descrise in Tabel 1.
Etape parcurse
Etapa 1
Constituirea unui Grup de Lucru
1. Un grup de experti va fi creat cu reprezentanti din Republica Moldova, Romania si
Ucraina, care va fii aprobat si coordonat de catre comisiile bi/trilaterale.
Responsabilitate: comisiile bi/trilaterale
Perioada: prima luna de la inceperea proiectului
Buget: 10.000 euro
Etapa 2
Evaluarea potentialului coridorului raului Prut, din punct de
vedere ecologic si de dezvoltare
1. Identificarea de obiective comune asupra coridorului râului Prut în sensul dezvoltării
durabile
2. Stabilirea intereselor şi activităţilor locale/ regionale/ nationale, privind dezvoltărea
durabila a coridorului râului Prut
3. Aprofundarea prin studii specifice a nivelului de cunoastere pentru managementul
coridorului raului Prut
4. Rezultatele colectate se prelucrează iar concluziile se vor prezenta sub forma unei
analize de tip SWOT, care va identifica potentialele de dezvoltare existente, si va
permite stabilirea directiilor si obiectivelor strategice, prin care sunt urmărite viziunea
agreata pentru coridorul raului Prut.
5. Stabilirea zonelor de protectie de-alungul raului Prut cu detalierea planului de restrictii
privind desfasurarea unor activitati in aceste zone
6. Formularea de recomandari privind controlul asupra respectării regimurilor de
protecţie şi dezvoltare a teritoriului de-a lungul coridorului raului Prut
Responsabilitate: Colectarea datelor relevante este coordonata de Grupul de Lucru
Perioada: Trimestrul 1 de la inceperea proiectului
Buget: 120.000 Euro
Etapa 3
Elaborarea documentelor strategice necesare implementarii
viziunii selectate pentru coridorul raului Prut
1. Elaborarea unei strategii comune necesare managementului coridorului raului Prut
34
intre cele trei tari
2. Agreearea in Comisia tri-laterala a completarilor legislative impouse de necesitatile de
armonizare legislativa intre cele trei tari
Responsabilitate: Comisiile bi/trilaterale
Perioada: Trim 2 si 3 de la inceperea proiectului
Buget: 60.000 Euro
Etapa 4
Implementarea strategiei privind viziunea selectata
1. Formularea de propuneri privind aplicarea SEE River toolkit pentru managementul
raului Prut luand in considerare cerintele de protectie a apelor si ecologice ale
coridorului raului Prut. Toolkit-ul va furniza informatii despre:
- definirea procedurilor și etapelor de armonizare a diverselor obiective la nivel
transnațional/ național / regional și local
- definirea secventelor de etape si a termenelor necesare fiecarei etape
- identificarea stakeholderilor necesari a fi implicati in fiecare faza
- definirea procesului de luare a deciziilor
- coordonarea procesului de armonizare intersectoriala intre diferitii stakeholderi si
integrarea acordurilor transnationale intr-un document relevant, la nivel national/local
2. Identificarea posibilitatilor de utilizare a rezultatelor proiectului EASTAVERT -
“Prevenirea și protecția împotriva inundațiilor în bazinele râurilor Siret și Prut - sistem
de monitorizare modern cu stații automate “, in curs de implementare de cele trei tari
3. Pregatire contributie pentru finalizarea Planului de Management in bazinul Prutului,
privind aspectele legate de importanta abordarii integrate a mangementului raurilor din
punct de vedere ecologic, economic si social
4. Elaborare propuneri privind reabilitarea zonelor umede
Responsabilitate: Grupul de Lucru, Comisiile bi/trilaterale, si autoritatile competente
responsabile cu elaborarea planului de management
Perioada: Trim 2, 3 si 4 de la inceperea proiectului
Buget: 180.000 Euro
Etapa 5
Cresterea capacitatii institutionale si tehnice pentru
implementare
1. Cresterea capacitatii si imbunatatirea constientizarii stakeholderilor amplasati de-
alungul coridorului raului Prut privind importanta unei abordari transfrontaliere si
intersectoriale privind managementul coridoarelor râurilor, prin organizarea de actiuni
de instruire a partenerilor, workshop-uri cu stakeholderii si seminarii destinate
cresterii capacitatii pentru stakeholderii implicati
35
2. Promovarea cercetării ştiinţifice pentru aprofundarea gradului de cunoastere a
problematicilor coridorului raului Prut
3. Formulare propuneri privind organizarea monitoringului coridorului pentru estimarea
efectelor preconizate.
Responsabilitate: comisiile bi/trilaterale si autoritatile competente mediu/apa
Perioada: Trim 3 si 4 de la inceperea proiectului
Buget: 60.000 Euro
Etapa 6
Imbunatatirea cooperarii transfrontaliere si a schimbului de
informatii intre institutii
1. Imbunatatirea cooperarii transfrontaliere si intersectoriale dintre autoritatile si
institutiile responsabile for managementul coridoarelor râurilor internaționale, prin
implicarea acestora in procesul de agreare a planului de actiune pentru coridorul raului
Prut
2. Stabilirea de parteneriate transfrontaliere ale părților interesate în cele trei țări riverane
3. Asigurarea prin intermediul comisilor bilaterale, si in conformitate cu cerintele
specifice internationale si nationale, a schimbului de informatii necesar desfasurarii
actiunilor propuse in coridorul raului Prut
Responsabilitate: comisiile bi/trilaterale si autoritatile competente mediu/apa
Perioada: Trim 4 si 5 de la inceperea proiectului
Buget: 30.000 Euro
Etapa 7
Imbunatatirea gradului de constientizare ecologica a
stakeholderilor si a populatiei
1. Realizarea unei retele de stakeholderi implicate in managemnetul apelor raului Prut
2. Imbunatatirea nivelului de cunoastere si comunicare a stakeholderilor in probleme de
management pe bazine hidrografice
3. Cresterea constientizarii populatiei privind aspectele legate de utilizarea durabila a
coridorului raului.
4. Implicarea activa a factorilor interesați în managementul și activitățile coridorului
râului Prut de pe malul stâng al acestuia pentru identificarea aspectele cheie,
problemele și obstacolele, precum și a soluțiilor corespunzătoare.
Responsabilitate: autoritatile competente de mediu/apa, Comitetul de Bazin Prut in Republica
Moldova si Romania, NGO
Perioada: Trim 6 si 7 de la inceperea proiectului
Buget: 40.000 Euro
Durata totala a proiectului: approx 2 ani
Buget total estimat: 500.000 Euro
Tabel 1. Plan de actiune pentru implementarea viziunii coridorului raului Prut
36
6. OPORTUNITATI DE FINANTARE CONTINUARE
PROIECT SI IMPLEMENTARE PLAN DE ACTIUNE
6.1. Introducere
România, în calitate de stat membru UE, a dezvoltat un Cadru Naţional Strategic de Referinţă
care serveşte ca bază pentru sprijinul fondurilor structurale, în timp ce sprijinul UE pentru
Ucraina şi Republica Moldova este definit în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi
Planurile de Acţiune agreate de comun acord.
În aria eligibilă pentru cooperare România-Ucraina-Republica Moldova, UE sprijină
programe de cooperare transfrontalieră şi regională la o scară regională mai largă (Marea
Neagră, Interreg IV C, Europa de Eud-Est) şi totodată sprijină şi proiectele implementate în
cadrul programelor de Vecinătate.
Una dintre optiunile cele mai recomandate si rapide legate de implementarea Planului de
Actiune pentru managementul durabil al raului Prut se refera la posibilitatea unei colaborari in
cadrul proiectului EAST AVERT, din cadrul Programului Operational Comun, România-
Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, finantat prin Instrumentul European pentru Vecinătate şi
Parteneriat. Proiectul EAST AVERT este in curs de implementare in zona de interes a raului Prut.
6.2. Surse posibile de finantare in Republica Moldova
UE cooperează cu Republica Moldova în cadrul Politicii Europeana de Vecinătate (PEV) -
noul instrument al Uniunii Europene in relatiile cu Republica Moldova, - precum și cu
dimensiunea sa regională de Est, Parteneriatul de Est. Obiectivul cheie este de a aduce
Republica Moldova mai aproape de UE. Instrumentul european de vecinătate este
instrumentul financiar al UE dedicat problemelor de vecinătate pentru perioada 2014-2020.
Acesta înlocuiește Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (ENPI) din 2007-2013.
Alte surse de finanțare sunt programele tematice, axate pe drepturile omului și a societății
civile.
Asistența UE pentru Repblica Moldova se acorda, în principal, sub formă de programe de
acțiune de țară, finanțate în fiecare an, în cadrul ENPI. Republica Moldova beneficiază, de
asemenea, de programele de acțiune regionale și internationale, finanțate în cadrul
Instrumentului de Vecinatate.
Cooperarea bilaterală cu Republica Moldova contribuie la realizarea obiectivelor
Parteneriatului estic. In acest sens, cadrul strategic, rezultatele cheie și alocările financiare
indicative pentru cooperarea bilaterală dintre UE și Republica Moldova în perioada 2014-
2017 sunt stabilite în Cadrul de Sprijin Unic.
Cele trei sectoare prioritare sunt:
- reforma administrației publice,
- agricultura și dezvoltarea rurală,
- reformă politică și gestionarea frontierelor.
Aceste sectoare vor beneficia de sprijin pentru punerea în aplicare a Acordului de asociere pe
care Moldova l-a semnat cu UE la 27 iunie 2014. În plus, sprijinul complementar pentru
modernizarea instituțiilor publice și pentru societatea civilă poate fi făcut în afara sectoarelor
prioritare.
37
În perioada 2014-2017, asistență bilaterală în Moldova poate varia între un minim de 335
milioane € și un maxim de 410 milioane €. Aceste cifre sunt orientative: alocările finale va
depinde de nevoile și angajamentul față de reformele din țară.
Moldova poate beneficia, de asemenea, de ajutor financiar suplimentar acordat prin "program-
umbrelă" multi-țară: mecanismul bazat pe stimulente care recompensează progresele
înregistrate în construirea unei democrații profunde și durabile cu alocări financiare
suplimentare ("mai mult pentru mai mult").
În 2014, UE s-a angajat cu 131 milioane € pentru asistență bilaterală în Republica Moldova în
cadrul ENPI pentru a sprijini punerea în aplicare a Acordului de Asociere, in agricultură și
dezvoltare rurală, precum și reformele de politică finanțelor publice. Aceasta include 30 de
milioane € acordate prin "program-umbrelă" multi-țară.
Programele în derulare (din cadrul ENPI) se concentreze asupra reformelor în justiție, energie,
dezvoltare rurală și regională, precum și cu privire la măsurile de consolidare a încrederii.
Sprijin pentru instituțiile publice și promovarea celor mai bune practici ale UE sunt elemente
importante de cooperare în curs de desfășurare și viitoare, în toate sectoarele. Inițiative ale
societății civile sunt susținute cu Facilitatea de vecinătate pentru societatea civilă.
Contractul de reforma sectoriala cu UE (SRC) va avea un impact direct si asupra mediului,
privind utilizarea durabila a resurselor naturale, conform celor specificate in Decizia de
implementare a Comisiei Europene din 16.7.2014 privind Programul Anual de Actiune 2014
pentru Republica Moldova, cu finantare de la bugetul general al Uniune Europene, din care
relevante pentru implementarea Planului de Actiune privind Managementul Coridorului raului
Prut, si anume:
- Îmbunătățirea practicilor privind utilizarea terenurilor si managementul durabil al
apelor
- Cresterea utilizarii practicilor ecologice pentru asigurarea biodiversității
- Reducerea riscului datorat unor dezastre naturale (inundații și secete).
În perioada 2007-2013, UE s-a angajat € 561 milioane asistență bilaterală în Republica
Moldova în cadrul ENPI. Aceasta a inclus 63 de milioane € acordate în perioada 2012-2013,
prin integrarea Parteneriatului estic și cooperare (EaPIC) program (în prezent înlocuit de
"programul-cadru").
Moldova participă de asemenea la programele regionale finanțate în cadrul ENPI / ENI (în
special în transport, energie și mediu), în inițiativele emblematice ale Parteneriatului Estic, în
cooperarea transfrontalieră și în inițiative deschise pentru toate țările vecine: Erasmus +,
TAIEX, SIGMA, și Facilitatea de investiții pentru vecinătate (NIF). FIV în Republica
Moldova vizează în principal proiecte de investiții în transport, apă și energie.
programe tematice.
6.3. Surse posibile de finantare in Romania
6.3.1.Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene
38
Finantarea Planului de Actiune pentru managementul durabil al raului Prut se poate face din
sursele de finantare ale Uniunii Europene. In perioada 2014 - 2020, România are la dispoziție
fonduri europene în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro.
Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene în perioada 2014 – 2020 constau in:
1. Obiectivul Convergenţa – destinat investiţiilor pentru dezvoltare şi locuri de muncă pentru
regiunile mai puţin dezvoltate şi regiunile în tranziţie. Primeşte finanţare din trei fonduri –
FEDR, FSE şi FC
2. Obiectivul Competivitate şi ocuparea forţei de muncă – prevede investiţii pentru dezvoltare
şi locuri de muncă pentru regiunile mai dezvoltate. Primeşte finanţare din două fonduri –
FEDR, FSE.
3. Obiectivul Cooperare teritorială europeană – urmareşte întărirea cooperării la nivel
transfrontalier, transnaţional şi interregional. Este finanţat din FEDR.
Fondurile structurale sunt de trei tipuri:
1. FEDR – Fondul European pentru Dezvoltare Regionala
- acordă sprijin pentru IMM-uri, infrastructura de transport, mediu, energie, educaţie, sănătate,
turism, cercetare-dezvoltare, cooperare teritorială;
2. FSE – Fondul Social European
- finanţează educaţia şi formare profesională, adaptabilitatea forţei de munca şi a
întreprinderilor, incluziunea socială, creşterea eficienţei administrative;
3. FC – Fondul de Coeziune
- sprijină investiţii în infrastructura mare de transport şi mediu.
Programul Operaţional stabilit pentru perioada de programare de 7 ani, respectiv 2014 – 2020
este prezentat în Acordul de Parteneriat încheiat de România cu Comisia Europeană.
Cel mai important program operational sectorial (POS) ce va fi finantat in exercitiul financiar
multianual al UE 2014-2020 va fi destinat infrastructurii, in care se va ingloba si POS mediu
din perioada anterioara.
In aceste conditii, POS Marea infrastructura poate fi considerat ca o sursa posibila de
finantare a masurilor preconizate in Planul de Actiune pentru raul Prut.
În perioada 2014-2020, Uniunea Europeană va finanţa Programul Operaţional Comun
România-Ucraina si Romania - Republica Moldova, prin intermediul Instrumentului
European de Vecinătate (ENI).
Programul se adresează zonei aflate la frontiera dintre România şi Ucraina, respectiv Romania
– Republica Moldova, şi va contribui la atingerea obiectivului general al Instrumentului
European de Vecinătate: evoluţia către o regiune de prosperitate şi bună vecinătate, realizată
prin acţiuni de cooperare transfrontalieră în beneficiul statelor membre şi nemembre ale UE
care se învecinează.
39
Alocarea financiară a Uniunii Europene la program este de 60 mil EUR, cu Ucraina, respectiv
81 mil EUR, cu Republica Moldova.
Cofinanţarea minimă pe care trebuie să o asigure cele trei ţări este de 10% din valoarea
contribuţiei UE.
Procesul de elaborare a Programului Operaţional Comun România-Ucraina si Romania –
Republica Moldova este în curs de desfăşurare. Au fost constituite recent organisme comune
care au rolul de a identifica priorităţile comune de dezvoltare ale celor două ţări în zona de
frontieră, precum şi lista proiectelor mari de infrastructură care urmează să fie anexată
programului.
6.3.2.Finantare masuri agro mediu
O alta sursa de finantare posibila o reprezinta finanţarea cheltuielilor care intră sub incidenţa
politicii agricole comune (PAC). Au fost create două noi fonduri: Fondul European de
Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Regulamentul CE 1698/2005 pentru crearea FEADR prevede acordarea de compensaţii
fermierilor pentru costurile suplimentare ce decurg din aplicarea Directivei Cadru Apa şi a
realizării reţelei de arii naturale protejate “Natura 2000”.
Promovarea mecanismului economic pentru apă în conformitate cu prevederile DCA
(recuperarea integrala a costurilor serviciilor de apă furnizate), poate conduce la contradicţii
cu prevederile Politicii Agricole Comune (PAC), prin care se preconizează pentru perioada
2014-2020 realizarea de plăţi compensatorii sub forma “plăţilor decuplate”. Plăţile decuplate
reprezintă compensaţii acordate fermierilor pentru diferite pierderi înregistrate de agricultori,
astfel încât să nu favorizeze anumite culturi agricole în detrimentul altora.
In conformitate cu Cadrul Financiar Multianual adoptat de CE (proiectul de buget pentru
2014-2020), bugetele nationale pentru platile directe vor fi ajustate astfel incat statele care
primesc o plata la hectar mai mica de 90% din media UE 27 sa primeasca mai mult.
Diferenta pana la 90% din media europeana va fi redusa cu o treime.
Noile state membre parcurg o perioadă de tranziţie până când pot acorda 100% din această
plată, în cazul României tranziţia terminându-se în 2016. Până când se atinge nivelul de
100%, noile state membre pot acorda, din bani proprii, asa zisele plăţi naţionale
complementare directe. Romania, si inca cateva tari, face parte din statele membre care vor
beneficia de o crestere a platilor directe in urmatoarea perioada, fata de celelalte tari in care
platile directe scad sau sunt mentinute la acelasi nivel.
Masurile agri – mediu sunt singurele masuri obligatorii (PAC Pilon 2) care pot sa contribuie
la atingerea obiectivelor privind protectia resurselor naturale, conservarea biodiversitatii.
Tabelul 2 prezinta cateva situatii posibile ce confirma importanta si beneficiile aduse
biodiversitatii prin masurile ecologice in contextul PAC, situatii ce pot fi considerate in
aplicarea masurilor destinate atingerii viziunii coridorului raului Prut.
40
Includerea Directivei Cadru pentru Apă în eco-condiţionalitate, pentru realizarea dezideratelor
privind îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi ocrotirea sănătăţii umane reprezinta o prioritate
pentru Romania. Cerintele de eco-conditionalitate impuse de PAC sunt utile in stabilirea managementului
masurilor in cadrul Natura 2000, prin respectarea conditiiilor de bune practice agricole ce
contribuie la protejarea resurselor naturale si a biodiversitatii.
PAC Masuri agri mediu folosite in scopul conservarii biodiversitatii (exemple)
CAP Conditie Masura Obiectiv CAP
Pilon 1
Art. 68
Eco-
conditionalitate
– codul bunelor
practici
agricole
(GAEC + CSM)
Crearea de
zone tampon
de-a lungul
cursurilor de
apa
Masura
destinata
protectiei
pasunilor si a
biodiversitatii
Pilon 2
Masura 213 si
214
Pilon 1
Art. 68
Eco-
conditionalitate
– codul bunelor
practici
agricole
(GAEC + CSM)
Crearea de
zone tampon
de-a lungul
cursurilor de
apa
Reducerea
poluarii cu
nutrienti si
protejarea
biodiversitatii
Pilon 2
Masura 213 si
214
Pilon 1
Art. 68
Eco-
conditionalitate
– codul bunelor
practici
agricole
(GAEC + CSM)
Managementul
deseurilor
provenite de la
animale
Reducerea
poluarii cu
nutrienti si
protejarea
biodiversitatii
Pilon 2
Masura 213 si
214
Tabel 2. Masuri intreprinse in cadrul PAC cu effect pozitiv asupra biodiversitatii
Agricultorii si fermierii pot fi recompensati financiar daca isi desfasoara activitatea intr-un sit
Natura 2000 in conformitate cu cerintele de management specifice speciilor si habitatelor
importante pentru Europa si pentru ca mentin conditiile necesare de conservare a mediului.
Acordarea platilor compensatorii in cadrul NATURA 2000 destinate atingerii obiectivelor
comune legate de protectia apei si a biodiversitatii este limitata de condițiile legale - trebuie să
se asigure "coerența generală cu Natura 2000, fiind necesara evaluarea fiecarei masuri de
compensare in parte.
Natura 2000 ofera oportunitati si avantaje economiei rurale prin furnizarea unei surse de venit
pentru administratorii de terenuri. In plus, proprietarii de terenuri extravilane situate în arii
naturale protejate sunt scutiţi de plata impozitului.
La sfârșitul anului 2011, pentru aproximativ 50% din totalul ariilor naturale protejate din
România s-au elaborat planuri de management, prin intermediul POS Mediu, dintre care 2
pentru siturile Natura 2000. Pentru compensarea detinatorilor particulari, care sunt eligibili
conform Reglementarii CE 1698/2005, este necesara elaborarea unor planuri de management
specifice zonei solicitate.
41
6.3.3. Strategia în domeniul biodiversităţii pentru 2020
Strategia UE privind biodiversitatea subliniază importanța sectorului agricol în îndeplinirea
obiectivelor UE privind biodiversitatea, prin includerea unui obiectiv specific de a
"maximiza zonele în agricultură - pășuni, teren arabil și culturi permanente, care sunt vizate
de măsuri legate de biodiversitate în cadrul PAC, astfel încât să se asigure conservarea
biodiversității și pentru a aduce o îmbunătățire cuantificabilă a stării de conservare a
speciilor și habitatelor care depind sau sunt afectate de agricultură și de a imbunatati
furnizarea de servicii de protectie a ecosistemelor, comparativ cu 2010 – an de referință a
UE, contribuind astfel la îmbunătățirea gestionării durabile ".
Această strategie vizează stoparea pierderii biodiversităţii şi a degradării ecosistemelor în
Uniunea Europeană în perspectiva anului 2020, definind şase obiective prioritare.
Strategia în domeniul biodiversităţii face parte integrantă din Strategia Europa 2020, si anume
„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor».
Printre obiectivele strategiei relevante in contextul coridorului raului Prut se regasesc:
Obiectivul 1: conservarea şi refacerea naturii
Punerea în aplicare a directivelor „Păsări - 79/409/EEC” şi „Habitate - 92/43/EEC” a condus
la crearea Natura 2000, cea mai mare reţea mondială de zone protejate care acoperă peste
750 000 km2. OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice transpune in legislatia noastra prevederile celor soua
directive.
Pentru realizarea primului obiectiv al strategiei, statele membre trebuie să asigure gestionarea
şi restaurarea siturilor Natura 2000 alocând resursele necesare. Astfel de acţiuni vor contribui
la stoparea pierderii biodiversităţii şi vor permite refacerea acesteia până în 2020.
Obiectivul 2: menţinerea şi ameliorarea ecosistemelor şi a serviciilor aferente
Integrarea unei infrastructuri ecologice, refacerea a cel puţin 15 % din ecosistemele degradate
până în 2020 şi elaborarea unei iniţiative menite să evite orice pierdere netă pentru ecosisteme
şi serviciile aferente până în 2015
Obiectivul 3: asigurarea caracterului durabil al agriculturii şi silviculturii
Instrumentele prevăzute în cadrul PAC trebuie să contribuie la extinderea zonelor cultivate, a
terenurilor arabile şi a culturilor permanente acoperite de măsurile de biodiversitate până în
2020.
Până în 2020, se vor institui planuri de gestionare forestieră sau instrumente echivalente
pentru toate pădurile aparţinând domeniului public şi pentru exploataţiile forestiere care
depăşesc o anumită mărime. Acestea vor trebui să asigure o gestionare durabilă a pădurilor
pentru a beneficia de finanţare în cadrul politicii de dezvoltare rurală a UE.
42
Măsurile adoptate pentru a asigura o gestionare durabilă în aceste două sectoare vor trebui, de
asemenea, să contribuie la realizarea obiectivelor 1 şi 2 ale strategiei.
6.3.4. Oportunitati pentru plati compensatorii pentru
agricultura in zonele umede
Zonele umede au un rol important in conservarea biodiversitatii, în controlul inundațiilor și
tratamentul apei, precum si in atenuarea schimbărilor climatice, argumente esentiale in
aplicarea politicile de mediu nationale si europene.
Pentru a beneficia de drepturi de plată pe suprafaţă prin scheme de sprijin în cadrul politicii
agricole comune 2014 - 2020, fermierii trebuie să respecte practici agricole în beneficiul
climei şi mediului, si trebuie să declare, să identifice şi să delimiteze suprafeţele de teren ce
constituie zone de interes ecologic, activitate conectata cu depunerea cererii de plată.
Prin pastrarea si reabilitarea zonelor umede, se asigura menținerea unor medii bogate dar
vulnerabile, dar care pot avea un rol important ca furnizori de servicii publice si asigurarea
functiilor coridorului raului.
Politica Comuna Agricola trebuie sa asigure menținerea activităților agricole în orice teritoriu,
inclusiv in zonele umede, si astfel sa ia in calcul pentru perioada 2014 – 2020, aceste
dezavantaje naturale, si sa acorde sprijinul necesar dezvoltării rurale, prin Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Fermierii din zonele umede trebuie sa primeasca
compensații financiare, iar practicarea agriculturii în zonele umede trebuie să se bucure de o
recunoaștere specială, ca fiind zone supuse constrângerilor naturale, eligibile pentru acordarea
de plati compensatorii.
6.4. Surse posibile de finantare in Ucraina
În contextul Politicii Europene de Vecinătate, asistenţa de care beneficiază Ucraina începând
cu anul 2007 este furnizată mai ales de Instrumentul European pentru Vecinătate şi
Parteneriat (ENPI) care înlocuieşte programele TACIS, precum şi de un număr de
instrumente tematice.
Ucraina este o țară parteneră prioritară în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) și al
Parteneriatului estic (PaE). Acordul de cooperare între UE și Ucraina, care a intrat în vigoare
în 1998 oferă un cadru global de cooperare între UE și Ucraina în domenii cheie ale reformei.
Alocarea pentru Ucraina este parte din bugetul total al pachetului de sprijin special pentru
Ucraina (365 milioane €, adoptată la 29 aprilie 2014).
La 5 Martie 2014, Comisia Europeană a propus o serie de masuri de sprijin economic și
financiar, ca parte din eforturile internaționale de sprijinire a reformelor economice și politice
ale Ucrainei.
43
11 miliarde € ar putea fi disponibile în următorii ani, de la bugetul UE și instituțiile financiare
internaționale cu sediul în UE, pentru a stabiliza situația economică și financiară, si pentru a
asista la reforme politice și economice.
La 20 mai 2014, UE a alocat o prima transa de imprumut de €100 million Ucrainei. Acest
suport a provenit de programul macro de asistenta financiara (MFA) pentru Ucraina, care
insumeaza €1.61 mrld in total. A doua transa va fi de €500 milioane si urmeaza sa fie atribuita
imediat ce procedurile legale necesare vor fi finalizate, si in special ratificarea
Memorandumului de intelegere si Acordul privind imprumutul cu Parlamentul Ucrainian.
Ucraina a devenit al șaptelea cel mai mare partener internațional în al șaptelea Program-cadru
(PC7), in care participă 270 de proiecte cu o contribuție totală de aproape 27 de milioane de
euro de la UE. Oportunități viitoare de cooperare au fost identificate în cadrul programului
Orizont 2020. Aceste oportunități vor fi promovate prin intermediul proiectului BILAT
UKRAINA cu scopul de a sprijini punerea în aplicare a concluziilor din dialogul politic
bilateral stabilit în domeniul științei și tehnologiei. Cinci noi proiecte PC7 (R2I - Cercetare de
inovare) cu implicarea părților interesate din Ucraina au fost lansate cu finanțare din partea
UE de aproximativ 5 milioane de euro. Acestea vizează promovarea parteneriatelor de
cercetare-industrie, a sprijini capacitatea Ucrainei în domeniul inovării și să faciliteze
exploatarea comercială a rezultatelor cercetării.
Implementarea Programului de Stat al Ucrainei privind Dezvoltarea Retelei Ecologice (2000-
2015) include si posibilitati de refacere a zonelor umede.
Executivul ucrainean a adoptat o lege privind cooperarea transfrontalieră cu scopul de a
elimina barierele legale, financiare şi instituţionale din calea cooperării. Aceasta lege
reprezinta baza legală, economică şi organizaţională pentru cooperarea transfrontalieră,
cuprinzand principiile cooperării transfrontaliere, formele organizaţionale ale cooperării
transfrontaliere, coordonarea acesteia, controlul şi respectarea legislaţiei cu privire la
cooperarea transfrontalieră şi acordurile de cooperare transfrontalieră. Totodată, această lege
analizează regulamentele privind sprijinul acordat de stat şi finanţarea cooperării
transfrontaliere care au o importanţă deosebită în contextul dezvoltării sprijinului atât la nivel
local cât şi la nivel naţional acordat cooperării transfrontaliere.
Guvernul a elaborat o Strategie Naţională pentru Dezvoltare Regională 2004-2015.
Obiectivele strategice sunt crearea premiselor pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană,
asigurarea unei creşteri economice durabile, stabilirea unui model de dezvoltare inovativ şi
reorientarea socială a politicii economice. Intre direcţiile prioritare se numera si dezvoltarea
cooperării la nivel regional.
Strategiile de dezvoltare social-economică având componente specifice transfrontaliere sunt
dezvoltate de către administratorii oblasturilor disponibile pentru programe transfrontaliere.
Aceste documente sunt în strânsă legătură cu strategiile naţionale de dezvoltare regională
până în 2015 şi cu alte programme sectoriale.
7. CONCLUZII
44
Republica Moldova, România si Ucraina sunt interesate în menținerea unui nivel ridicat de
implicare în îndeplinirea cerințelor internaționale și, prin urmare, cooperarea internațională și
punerea în aplicare a proiectelor internaționale și regionale joacă un rol deosebit în evaluarea
riscurilor hidrologice și de mediu în bazinul Prutului, în protecția și utilizarea raționala a
resurselor de apă în ansamblu si a ecosistemelor naturale.
Faptul ca regiunea Dunării este atat un bazin hidrologic internațional major cat și un
coridor ecologic, impune o abordare regională pentru conservarea naturii, amenajarea
teritoriului și managementul apelor.
Strategia și Planul de acțiune propus pentru managementul durabil al coridorului raului Prut
oferă baza concreta pentru implementarea viziunii seelctata agreata de Republica Moldova,
Romania si Ucraina, prin evidentierea unui set de obiective si masuri asociate corelate cu
viziunea selectata si cu suportul unui parteneriat consistent pentru validarea strategiei si
implementarea acesteia.
Planul de actiune are rolul de document cadru pentru atragerea de fonduri necesare
implementarii viziunii coridorului raului Prut.
Cele trei tari implicate in managementul durabil al coridorului raului Prut au discutat si agreat
o abordare comună privind asigurarea unui coridor al raului Prut funcțional si cu valoare
ecologica. Viziunea selectata pentru coridorul raului Prut va sprijini in viitor cooperarea
pentru conservarea și managementul ecologic al raului Prut, contribuind astfel ca
cele trei tari sa indeplinească obiectivele ambițioase de mediu ale UE.
Aplicarea măsurilor prevăzute în Planurile de Management Bazinale, si a celor din planul de
actiune pentru coridorul Prut, va conduce la atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de
apă, in conformitate cu cerintele Directivei Cadru a Apei.
In momentul actual, există multiple posibilități de finanțare a măsurilor privind infrastructura
verde. Politica regională a Uniunii Europene este susținută prin trei instrumente de finanațare
specifice: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSC) și
Fondul de Coeziune (FC), dintre acestea FEDR și FC fiind cele mai relevante pentru finanțarea
proiectelor pentru infrastructura verde și Natura 2000.
Abordarea Uniunii Europene privind finanarea Natura 2000 promovează integrarea în toate
fondurile UE a măsurilor de conservare a naturii.
Nivelul efectiv şi tipurile de finanţare pentru sprijinirea reţelei Natura 2000 şi a conservării
ecosistemelor în fiecare dintre ţări depinde de deciziile luate la nivel naţional, încadrul planurilor
strategice naţionale şi Programelor Operaţionale ale acestora.
Pentru finanțarea rețelei de arii protejate Natura 2000 sprijinul financiar trebuie acordat atât
prin Programul Operațional Infrastructură Mare, pentru implementarea planurilor de
management, cât și prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, sub forma plăților
compensatorii pentru proprietarii ale căror terenuri se află în ariile Natura 2000.
Se recomanda ca in etapa urmatoare de implementare a Planului de Actiune sa se continue
identificarea problemele coridorului Prut și masurile concrete legate de depășire a acestora, sa
se realizeze armonizarea legislativă între țările riverane și sa se propuna strategii manageriale
comune, prin dialog intre partile interesate, si in cadrul comisiilor bi/trilaterale.
45
Experienta pozitiva acumulata de cele trei tari in proiectele bilaterale PHARE și proiectul
EAST AVERT poate constitui un element de referinta util in implementarea proiectului in
continuare.
Din aceste considerente se recomanda continuarea proiectului in zona pilot Prut, pentru a
valorifica experienta acumulata pe parcursul implementarii proiectului SEE River si a
utiliza SEE River Toolkit pentru o utilizare durabilă a coridoarelor râurilor luând în
considerare şi armonizând interesele părţilor implicate de la diferite niveluri, si a permite prin
implementarea viziunii pe termen lung selectata de Republica Moldova, Romania si
Ucraina sa se obtine nu numai rezultatele preconizate privind managementul durabil, dar si
atingerea obiectivelor politicilor si directivelor UE precum si strategiile nationale.
![Raport intermediar[1]](https://img.pdfslide.net/doc/110x75/5571ff5349795991699d0abb/raport-intermediar1.jpg)
