raspunderea penala a militarilorraspunderea penala a militarilor

8/19/2019 raspunderea penala a militarilorraspunderea penala a militarilor

1/15

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Drept

Raport

Raspunderea Penala a Militarilor

Elaborat de Chihai Roman

Master grupa 3

Chisinau 2015


2/15

Doctrina militar a Republicii Moldova este determinat de politica ei e!tern "i intern#

de neutralitatea permanent proclamat constituţional# poart un caracter e!clusiv

de$ensiv "i are la ba% urmtoarele prioritţi& 'n domeniul politic ( soluţionarea pa"nic a

contradicţiilor aprute 'ntre state "i e!cluderea con$runtrii militare prin e$orturile

colective ale ţrilor# pornind de la principiile "i normele dreptului internaţional) stabilirea

relaţiilor politice# economice "i militare# care e!clud le%area suveranitţii "i independenţei

statului) 'n domeniul militar ( menţinerea capacitţii de aprare a statului la nivelul care

asi*ur securitatea militar) 'ntrirea msurilor de 'ncredere# e!tinderea colaborrii

militare reciproc avanta+oase ba%at pe principiile respectrii suveranitţii# independenţei

"i neamestecului 'n treburile interne ale altor state, -revederile Doctrinei militare servesc drept clu% 'n coordonarea e$orturilor

autoritţilor publice 'n domeniul asi*urrii securitţii militare, Scopul principal al politicii militare a Republicii Moldova este asi*urarea securitţii

militare a poporului "i statului# prevenirea r%boaielor "i con$lictelor armate prin

mi+loacele de drept internaţional,-entru atin*erea acestui scop# Republica Moldova aplic

un sistem de msuri care preconi%ea%&la nivel *lobal ( participarea la activitatea

comunitţii mondiale 'n vederea prevenirii r%boaielor "i con$lictelor armate "i

soluţionrii pa"nice a problemelor liti*ioase) crearea condiţiilor care# 'n ca%ul unui pericol

militar e!tern# vor asi*ura reali%area dreptului republicii la asistenţa or*ani%aţiilor

internaţionale) participarea activ la edi$icarea sistemului internaţional unic de securitatecolectiv) la nivel re*ional ( stabilirea relaţiilor prietene"ti bilaterale "i multilaterale cu

statele din re*iune# care vor asi*ura un nivel 'nalt de 'ncredere reciproc "i deschidere 'n

domeniul militar# precum "i a+utorul reciproc 'n ca%ul periclitrii securitţii colective)la

nivel naţional ( crearea unui potenţial militar# su$icient pentru asi*urarea securitţii

militare a statului, Reali%'nd cursul su militar(politic# Republica Moldova& nu accept r%boiul .cu e!cepţia

ca%urilor de autoaprare/ ca mi+loc de atin*ere a scopurilor politice) promovea% o

politic e!tern de pace) asi*ur securitatea sa militar $r a pre+udicia securitatea altor

state "i securitatea *eneral) nu admite $olosirea teritoriului propriu pentru acţiuni

a*resive contra altor state "i pentru dislocarea trupelor strine# cu e!cepţia ca%urilor

prev%ute de acordurile internaţionale privitor la dislocarea contin*entelor $orţelor

paci$icatoare,


3/15

Republica Moldova consider parteneri 'n activitţile de menţinere a pcii "i securitţii

internaţionale# de prevenire a con$lictelor armate toate statele "i or*ani%aţiile

internaţionale# politica crora nu cau%ea% pre+udicii intereselor ei "i nu contravine

Statutului r*ani%aţiei aţiunilor Unite,

-ornind de la aceasta# Republica Moldova& respect principiile inviolabilitţii

$rontierelor de stat "i re*lementrii pa"nice a liti*iilor internaţionale) nu consider nici un

stat drept inamic al su) nu 'naintea% pretenţii teritoriale altor state "i nu accept nici un

$el de pretenţii teritoriale $aţ de sine)

biectul *eneric al in$ractiunilor militare il constituie modul stabilit de indeplinire a

serviciului militar, Modul de indeplinire a serviciului militar este re*lementat de le*ile#

re*ulamentelestatutele militare# de ordinele ministrului apararii# precum si de alte acte cu

caracter normativ# obli*atorii pentru indeplinirea de catre militari# iar in unele privinte si de catresalariatii civili, biectul *eneric al in*$ractiunilor militare se e!prima prin relatiile ce

re*lementea%a disciplina militara# re*ulile speci$ice de e!ecutare a serviciului militar, 3nume

obiectul *eneric caracteri%ea%a in$ractiunile militare# plasindu(le intr(un loc aparte in sistemul

dreptului penal al Republicii Moldova,

Facind o anali%a *enerica a relatiilor sociale ocrotite de le*iuitor prin incriminarea

in$ractiunilor militare# a+un*em la conclu%ia# ca in a$ara de aspectele mentionate de+a# aceste

in$ractiuni aduc in $ond o atin*ere a capacitatii de aparare a tarii, Din aceasta perspectiva este

necesar a se preci%a urmatoarele&4n literatura de specialitate se arata ca valoarea sociala a capacitatii de aparare a tarii are mai

multe componente care# la rindul lor# au caracter de valori sociale cum sunt& $ortele armate ale

tarii# privite in e!istenta lor $i%ica# in puterea lor de lupta# ordinea si disciplina militara#

comportarea cura+oasa a militarilor pe cimpul de lupta# unitatea morala a populatiei si spiritul ei

de re%istenta# atitudinea loiala si devotata a cetatenilor $ata de obli*atiile privind apararea tarii,

Fiecare din in$ractiunile de care ocupam sau in alte ca%uri# chiar mai multe dintre aceste

in$ractiuni# au# in a$ara obiectului +uridic comun# constind in relatiile sociale re$eritoare la

capacitatea de aparare a tarii privita in ansamblul valorilor pe care le insumea%a# si un obiect

+uridic nemi+locit .special/, 3cesta consta in relatiile sociale re$eritoare numai la una dintre

componentele capacitatii de aparare a tarii# ca valoare sociala# si anume cea care este le%ata in

mod direct prin savirsirea in$ractiunii,

Dupa cum am mentionat mai sus# obiectul +uridic al in$ractiunilor militare este modul stabilit

de indeplinire a serviciului militar, Modul stabilit de indeplinire a serviciului militar repre%inta


4/15

comple!ul de relatii sociale# ce apar in viata cotidiana si in activitatea de lupta a trupelor, rdinea

stabilita este obli*atorie pentru indeplinire de toti militarii# respectarea stricta a ei constituie

esenta disciplinei militare si este conditie necesara a asi*urarii permanente a capcitatii de lupta,

Modul stabilit de indeplinire a serviciului militar este parte componenta a ordinii *enerale din

societate, Disciplina militara este parte componenta a disciplinei de stat# ea este strins le*ata cutoate s$erele vietii politice# social(economice si spirituale a poporului,

4n modul stabilit de indeplinire a serviciului militar sunt re$lectate principiile or*ani%arii

militare& serviciul militar ca datorie constitutionala a cetatenilor# ierarhi%area si subordonarea

neconditionata a subalternilor se$ilor, Modul indeplinirii serviciului militar se caracteri%ea%a prin

re*lementarea multilaterala si detaliata a relatiilor sociale in Fortele 3rmate# delimitarea stricta a

drepturilor si indatoririlor subiectilor acestor relatii,

Fiecare in$ractiune militara atentea%a nemi+locit la relatiile concrete# care $ac parte din modul

indeplinirii serviciului militar, 4n componenta acestui mod intra& relatiile de serviciu intre se$i sisublaterni# superiorilor si in$eriorilor dupa *radele militare# militarilor care nu se a$la in raporturi

de subordonare# ordinea e$ectuarii serviciului militar# re*ulile de $olosire a patrimoniului militar

si e!ploatarii tehnicii militare# re*ulile e!ecutarii serviciului intern# de *arda# etc,

biectul nemi+locitspecialal in$ractiunii sunt acele relatii# impotriva carora este indreptata

actiunea concreta, 3st$el# obiectul special al nee!ecutarii intentionate a ordinului este modul de

subordonare# de%ertarea si eschivarea de la serviciul militar modul e$ectuarii serviciului militar#

risipirea sau pierderea patrimoniului militar,

Unele componente ale in$ractiunii au doua obiecte nemi+locite ale in$ractiunii, De e!emplu#un militar loveste un alt militar cu care nu se a$la in raporturi de subordonare# in acest ca% avem

doua obiecte specilae primul relatiile statutare intre militari iar al doilea demnitatea si

inte*ritatea corporala a militarului lovit,

3utorii moldoveni de$inesc obiectul +uridic nemi+locit# special de atentare ca & 6obiectul

nemi+locit ce repre%inta o concreti%are# particulari%are a obiectului *eneric# raportat la $iecare

in$ractiune sau *rup de in$ractiuni omo*ene in parte,7

Ei e!prima relatiile sociale in componentele cu capacitatea de a(si apara tara# sau ordinea in

dreptul militar si in relatiile intre acestea, 4n$ractiunile militare# in marea lor ma+oritate# sunt in$ractiuni comisive# ele reali%indu(se# sub

aspectul laturii obiective# prin $apte constind# de re*ula# in actiuni .de e!mplu# acte de violenta

savirsite asupra se$ului# incalcarea re*ulilor statutare cu privire la relatiile dintre militari# dintre

persoanele care trec pre*atirea militara obli*atorie si dintre re%ervisti# daca intre ei nu e!ista

raporturi de subordonara# inclacarea re*ulilor de minuire a armei# de manipulare a substantelor#


5/15

obiectelor ce pre%inta un pericol sporit pentru cei din +ur# distru*erea sau deteriorarea intentionata

a patrimoniului militar# etc,/

Din cate*oria in$ractiunilor militare $ac parte insa si in$ractiuni care se reali%ea%a sub aspectul

laturii obiective# prin $apte constind in inactiuni .de e!mplu inactiunea la e!ercitarea puterii#

de%ertarea unele $orme de reali%are/,8atura obiectiva a in$ractiunilor militare include si raportul de ca%ualitate dintre $apta

constind in actiune sau inactiune si urmarea periculoasa produsa,

Unele in$ractiuni militare sunt savirsite prin actiune# altele numai prin inactiune# mai sunt si

in$ractiuni savirsite prin ambele $orme de in$aptuire actiune si inactiune, De e!mplu#

nee!ecutarea intetnionata a ordinului se$ului# incalcarea re*ulilor cu privire la mentinerea ordinii

publice si la asi*urarea securitatii publice,

Ma+oritatea in$ractiunilor militare sunt savirsite din cau%a incalcarii re*ulilor disciplinei

militare# care trebuie sa $ie respectate intocmai de catre $iecare militar,a) Infractiunile contra modului de subordonare: art, 9:; 6nee!ecutarea

intentionata a ordinului7# art, 9:5 6opunere de re%istenta se$ului sau constrin*erea

acestuia la incalcarea obli*atiilor de serviciu7,

rdinul .indicatia# dispo%itia/ cerinta a se$ului obli*atorie pentru e!ecutare# re$eritoare la

savirsirea sau nesavirsirea de catre subaltern a unor actiuni in le*atura cu serviciul, El poate $i

adresat unuia sau unui *rup de militari si are drept scop atin*erea re%ultatului concret,

rdinul poate sa $ie verbal# in scris sau prin alte modalitati# transmis nemi+locit sau prin alti

subalterni# inclusiv prin tele$on# $a!# etc,

ee!ecutarea intentionata poate sa $ie mani$estata prin re$u%ul deschis sau tacit de a indeplini

cerintele ordinului, Re$u%ul de a indeplini ordinul poate sa $ie $acut public sau declarat personal

comandantului, 3lta nee!ecutare a ordinului consta in aceea ca subalternul aparent a primit a

primit spre e!ecutare ordinul# dar in realitate nu(l e!ecuta,

ee!ecutarea ordinului se considera consumata in momentul survenirii urmarilor preva%ute

de art, 9:; 6daune in proportii considerabile intereselor de serviciu7, 3ici se cere o observatie,

Consider ca aceasta in$ractiune trebuie sa $ie considerata consumata indi$erent de cau%area

daunei# intrucit intre* sistemul militar este intemeiat pe o ierarhi%are stricta si subordonarea

neconditionata a subalternilor se$ilor, Cred ca ar $i bene$ica o modi$icare in acest sens a art, 9:;

C-,

punerea de re%istenta se$ului consta in impiedicarea se$ului de a(si indeplini obli*atiunile de

serviciu, 4n acest ca% $aptuitorul incearca sa nu permita se$ului sa(si e!ercite obli*atiunile de

serviciu# sa nu(i permita actionarea in con$ormitate cu le*islatia si cu re*ulamentele militare,


6/15

punerea de re%istenta# de re*ula# este precedata de o oarecare incalcare a disciplinei militare

din partea militarului iar opunerea de re%istenta este o reactie la actiunile le*itime ale se$ului#

idreptate spre restabilirea ordinii,

3ceasta in$ractiune se consuma indi$erent de $aptul daca se$ul si(a indeplinit obli*atiunile de

serviciu sau nu# iar in ca%ul constrin*erii daca si le(a incalcat sau nu, b/ Infractiuni privind relatiile regulamentare dintre militari& art, 9:: 6insultarea

militarului7# art, 9:< 6amenintarea se$ului7# art, 9:= 6acte de violenta savirsite asupra

se$ului7# art, 9:>, 6incalcarea re*ulilor statutare cu privire la relatiile dintre militari#

dintre persoanele care trec pre*atirea militara obli*atorie si dintre re%ervisti# daca intre ei

nu e!ista raporturi de subordonare7,

-rin insultare se are in vedere le%area intentionata a onoarei si demnitatii# e!primata in $orma

indecenta, 4nsultarea incalca ordinea stabilita a relatiilor dintre militari# stabilita in re*ulamentele

militare, Este de mentionat ca in Codul -enal al RM din 2; martie 1>:1# era incriminata insulta

adusa printr(un act de violenta, 4n pre%ent# pentru consumarea acestei in$ractiuni nu se cere

savirsirea unui act de violenta,

3menintarea se caracteri%ea%a prin insu$larea se$ului ideii ca i se va provoca rau# anume

moartea# vatamare corporala sau a sanatatii ori bataia, 3lte amenintari nu pot constitui latura

obiectiva a acestei in$ractiuni, -entru consumarea in$ractiunii nu are importanta daca subalternul

intr(adevar a avut sau nu de *ind sa(si in$aptuiasca amenintarile,

3ctele de violenta asupra se$ului se caracteri%ea%a prin provocarea acestuia a vatamarii

usoare a inte*ritatii corporale sau a sanatatii ori lovirea se$ului in timpul cind acesta indeplineste

obli*atiile le*ate de serviciul militar, Daca au $ost provocate urmari mai *rave# de e!emplu#

moartea se$ului# atunci actiunile in$aptuitorului urmea%a a $i cali$icate cond$orm articolului 1;5

alin, .2/ lit, d/,

8atura obiectiva a in$ractiunii preva%uta de art, 9:> C- este reali%ata prin incalcarea re*ulilor

statutare cu privire la relatiile dintre militari# mani$estata prin acte de violenta aplicate de un

militar $ata de altul, 4ncalcarea re*ulilor amintite $ara aplicarea violentei nu constituie latura

obiectiva a acestei in$ractiuni,

c) Infractiuni privind efectuarea serviciului militar: art, 9


7/15

sau la concentrare in ca%urile permisiei din unitatea militara sau din centrul de instruire#

reparti%arii# trans$erarii# intoarcerii din misiune# din concediu sau dintr(o insitutie curativa,

4mportant este si $aptul ca militarul se a$la in a$ara unitatii# locului de serviciu in *eneral# intr(

un anumit timp# avind scopul de a se eschiva de la serviciu, Dupa cum se vede aceasta i$ractiune

poate $i atit comisiva cit si omisiva,8atura obiectiva a in$ractiunii preva%ute de art, 9


8/15

51/# C- al 3%erbai+anului .art, ;2/# C- RM .art, ::/ etc, Speci$ic pentru acestea este

denumirea 6retra*erea *radului militar# a unui titlu special# a *radului de cali$icare

.clasi$icare/ "i a distincţiilor de stat7# $apt ce denot c doar sinta*ma 6retra*erea *radului

militar7 se re$er 'n e!clusivitate doar la militari# iar celelalte prevederi# sunt aplicabile

oricrei persoane# indi$erent de statutul ei# dac este posesorul 6unui titlu special# a

*radului de cali$icare .clasi$icare/ "i a distincţiilor de stat7,

3ceast sancţiune este unica pedeaps penal special aplicabil miltarilor# prev%ut

'n C- al Rom@niei .art, :


9/15

militarului, .;/ n cel mult 2 luni# or*anul abilitat adopt actul privind retra*erea *radului

militar# a titlului special# a *radului de cali$icare .clasi$icare/ sau a distincţiilor de stat "i 'l

remite# 'mpreun cu hotr@rea +udectoreasc# o$iciului de e!ecutare, .5/ $iciul de

e!ecutare# 'n termen de 5 %ile# in$ormea% instanţa de +udecat despre e!ecutarea hotr@rii

ei, .:/ $iciul de e!ecutare 'ntreprinde msurile necesare privind lipsirea condamnatului

de drepturile "i 'nlesnirile acordate 'n le*tur cu deţinerea *radului# a titlului sau a

distincţiei ce i s(au retras,

Re$erindu(ne la alte state europene# putem aduce# ca e!emplu# CHM al Franţei# care

conţine unele prevederi la capitolul dat# 'ns cu serioase tan*enţe 'n materia rspunderii

disciplinare# ceea ce $ace destul de anevoioas delimitarea rspunderii strict(penale "i

celei disciplinare# 'n vederea ulterioarei caracteri%ri, Dac instanţa de +udecat a dispus

retra*erea *radului militar# a unui titlu special# a *radului de cali$icare .clasi$icare/ "i adistincţiilor de stat# 'n calitate de pedeaps complementar# dup intrarea 'n vi*oare a

sentinţei# printr(o sesi%are# aduce aceasta la cuno"tinţa or*anului care a con$erit

condamnatului *radul# titlul sau distincţia de stat respectiv# anexând şi copia sentinţei.

Organul competent va efectua modificările necesare în documentele de conferire a

gradului titlului sau distincţiei şi va lua măsurile de privare de dreptul de purtare şi

de înlesnirile pe care le acordă aceste grade titluri sau distincţii informând despre

executare instanţa.!acă sentinţa de condamnare este anulată pe căile ordinare şi extraordinare de

atac instanţa este obligată să sesi"e"e organul competent şi să expedie"e pe adresa

acestuia copia #otărârii de anulare a sentinţei. CP RM (art. 69) mai prevedea, ca

pedeapsă principală, care putea fi aplicată doar militarii în termen - trimiterea într-o

UM disciplinară, care a fost eclusă prin !e"ea nr. #$-%&' din $ martie **+ $%O

&'.(.*((+ nr. +,-+). % disciplinară era denumirea care a înlocuit sintagma

batalion disciplinar din /0 $1egea în redacţia anului &23&). 4ceasta este o %

deosebită în care în ba"a aplicării statutelor militare se creea"ă condiţii speciale de

executare a pedepsei pentru condamnaţii % în termen. /ondamnaţii trimişi să

ispăşească pedeapsa într-o % disciplinară îşi păstrau statutul de % purtau

uniforma militară şi erau asiguraţi cu #rană conform normelor stabilite în 54.

6rimiterea în aceste instituţii nu se aplica faţă de cei care n-au făcut serviciul militar


10/15

în termen cu condiţia că aceste persoane nu au executat anterior o pedeapsă

privativă de libertate.

6rimiterea într-o % disciplinară era o pedeapsă principală şi se aplica de către

instanţă numai militarii în termen şi persoanelor similare lor cum ar fi cursanţii

instituţiilor militare pentru infracţiunile săvârşite în timpul studiilor. 7ancţiunea

dată era cunoscută legislaţiei auto#tone precedente cu unele modificări minore.

/u părere de rău 8uvernul R% în loc să ia măsuri pentru a forma această %

disciplinară care dădea posibilitatea individuali"ării 9udiciare a pedepselor militarii

în termen ferindu-i pe militarii în termen de infractorii de drept comun de la care

dânşii ar fi împrumutat; deprinderi infracţionale mai vaste în vederea comiterii

infracţiunilor grave dacă ar fi fost trimişi în înc#isori a înaintat propunerea de a

exclude această formă de pedeapsă din lista pedepselor penale şi 0arlamentul R%cu succes; a îndeplinit această propunere prin !e"ea nr. #$-%&' din $ martie **+.

4stfel legiuitorul în loc să diversifice tipurile de pedepse aplicabile militarilor

pentru o mai bună individuali"are 9udiciară a acestora ceea ce a fost propus de

autor anterior în pre"ent în genere a exclus această pedeapsă din lista

pedepselor penale prevă"ute în art. 3* /0. pre deoseire de RM, această pedeapsă

se aplică i în pre/ent în mai multe 0ări.

4stfel de prevederi se conţin în /0 al 6ad9i?istanului - art. 3 - însă subdenumirea @ntreţinerea într-o % disciplinară; similar procedea"ă legiuitorul

?a"a#. /0 al 4"erbai9anului de asemenea în art. , prevede această pedeapsă. Aste

de menţionat că această pedeapsă este prev%ut doar de le*islaţiile e!(sovietice,

-revederile abordate sunt 'n mare parte similare# iar di$erenţele sunt minime,

Sunt unele deosebiri 'n ceea ce ţine de calitatea persoanelor ce pot $i sancţionate,

Dac le*islaţia penal a RM prevedea aplicarea acesteia doar militari 'n termen# atunci

C- FR .art, 55/ prevede posibilitatea aplicrii acestei pedepse militarii 'n termen# militarii

ce satis$ac serviciul militar 'n ba% de contract "i $ac parte din e$ectivul de soldaţi ori

ser*enţi .celelalte e$ective nu se 'ncadrea% cate*oriei date/, n mod similar tratea%

aceast problem "i le*iuitorul a%ahstanului "i alte le*islaţii e!( sovietice,

-rocedura isp"irii pedepsei date era speci$icat 'n art, 20;(219 CE RM "i

Regulamentul disciplinare a FA ale R!


11/15

-edeapsa 5nc0isorii aplicat militarilor se e!ecut con$orm re*ulilor *enerale,

Con$orm prevederilor art, >0 C-# condamnarea la pedeapsa 'nchisorii pe un termen de

p@n la < ani pentru in$racţiunile din imprudenţ# "i p@n la 5 ani# pentru in$racţiunile

intenţionate# poate $i dispus cu suspendarea condiţionat e!ecutrii pedepsei# ţin@ndu(se

cont de circumstanţele cau%ei "i de persoana celui vinovat, Deoarece# din dispo%iţia art,

>0 C- nu reiese nici o restricţie cu privire la cate*oriile subiecţilor rspunderii penale#

considerm c aceste prevederi le*ale sunt aplicabile "i M# at@t celor 'n termen sau cu

termen redus# c@t "i celor pe contract, n ast$el de 'mpre+urri# $aţ de militarii

condamnaţi# pot $i aplicate toate elementele probaţiunii sentenţiale& suprave*herea#

asistenţa "i concilierea # p, 19(1=G,

n ca%ul aplicrii elementelor probaţiunii# este $oarte important de a respecta

principiile de ba% ale probaţiunii& principiul intervenţiei oportune# principiulnormali%rii# principiul a+utorului imediat# principiul apropierii# principiul continuitţii#

principiul coordonrii "i principiul minimei intervenţii =0# p, 19(1;G, n art, >0 C-# o

condiţie de aplicare a condamnrii cu suspendarea condiţionat a e!ecutrii pedepsei era

repararea pre+udiciului material p@n la pronunţarea sentinţei, e(am pronunţat 'mpotriva

acestor limitri le*ale# deoarece 'n a"a 'mpre+urri se 'ncalc principiul pre%umţiei

nevinovţiei# inculpatul $iind impus# prin asemenea prevederi le*ale# de $acto# s

recunoasc vina sa 'n comiterea in$racţiunii imputate lui, 3m propus e!cluderea din art,>0 C- a unor asemenea prevederi le*ale# pentru a racorda le*islaţia RM cu prevederile

documentelor internaţionale "i# 'n special# cu art, : CoED# cu privire la dreptul la un

proces echitabil =1# p, 9G# iar -arlamentul a operat asemenea modi$icri le*ale,

n timp de r%boi e!ecutarea sentinţei de condamnare la 'nchisoare a unui militar sau

a unui supus militar# care urmea% a $i 'ncorporat sau mobili%at# poate $i am@nat de ctre

instanţa +udectoreasc p@n la terminarea operaţiilor militare# condamnatul $iind trimis

'n armata de operaţii, n asemenea ca%uri instanţa poate s am@ne "i e!ecutarea

pedepselor complementare, Dac condamnatul# trimis 'n armata de operaţii# se va dovedi

a $i un aprtor d@r% al -atriei# atunci# la cererea comandamentului militar respectiv#

instanţa 'l poate absolvi de pedeaps sau 'i poate 'nlocui pedeapsa cu alta mai bl@nd,

emilitarii# care au participat cu acte de insti*are# complicitate sau de or*ani%are la 4M#


12/15

urmea% a $i tra"i la rspunderea penal 'n corespundere cu prevederile -I "i Cap, AB444

J4M7 al -S a C-,

Con$orm prevederilor art, :< alin, .1/ C- cu modi$icrile operate prin 8e*ea nr, 59(

AB4 din 19 martie 200= .publicat 'n M din 19,05,200=# nr, =;(=5/# 'n ca%ul M 'n

termen "i M cu termen redus# poate $i aplicat "i pedeapsa muncii neremunerate 'n $olosul

comunitţii# cu e!cepţia militarilor pe contract .art, :< alin, .;/ C-/, Con$orm

prevederilor alin, .:/ al acestui articol# militarii 'n termen "i militarii cu termen redus#

condamnaţi la munc neremunerat 'n $olosul comunitţii# e!ecut aceast pedeaps 'n

UM# pe un termen de la :0 ore p@n la 2;0 ore# "i este e!ecutat 'n a$ara serviciul militar

.art, :< alin, .1/ C-/# de la 2 la ; ore pe %i .art, :< alin, .2/ C-/,

Considerm binevenit aceast completare a cate*oriilor de pedepse# indicate 'n art,

:2 C-# e!pun@ndu(ne de nenumrate ori 'n $avoarea aplicrii acesteia $aţ de militari# careeste o pedeaps $oarte uman# alternativ pedepsei 'nchisorii "i poate $i e!ecutat de ctre

M at@t pe teritoriul dislocaţiei UM propriu(%ise# c@t "i 'n *ospodriile au!iliare ale

acestora


13/15

e!pus "i CSH& 6Sancţiunile "i msurile comunitare necesit cooperarea acestuia .a

inculpatului n, a,/ pentru a("i atin*e scopurile# de aceea munca neremunerat 'n $olosul

comunitţii poate $i aplicat doar persoanelor care accept s e!ecute o asemenea

pedeaps7 =;G,

-entru individuali%area pedepsei subiecţilor in$racţiunilor 'n *eneral "i a 4M# 'n care

victime sunt persoanele $i%ice# 'n special# considerm c un rol important trebuie s(l aib

medierea# 'n procesul creia# un rol activ 'l are victima# locul creia# 'n procedura penal

*eneral# 'l repre%int# la individuali%area pedepsei penale# or*anele acu%rii de stat, n ce

prive"te re*lementarea instituţiei medierii 'n cau%ele penale de ctre or*aniserviciul

militarele re*ionale# cum ar $i Consiliul Europei# drept e!emplu poate servi

Recomandarea nr, 1> .>>/ a Comitetului de Mini"tri ctre statele membre cu privire la

medierea 'n cau%ele penale .adoptat de Comitetul de Mini"tri al Consiliului Europei la15 septembrie 1>>> la cea de(a :> 'nt@lnire a repre%entanţilor mini"trilor/# care a

recomandat de a $i recunoscut interesul le*itim al victimelor de a avea un cuv@nt de spus

'n re%olvarea consecinţelor victimi%rii lor# de a comunica cu in$ractorul "i de a obţine

scu%e "i compensaţii =5# p, ; C- "i art, 2


14/15

serviciul militar 'n ba% de contract 'n locul muncii corecţionale# prev%ute de articolele

corespun%toare al -S a C-, Deci ast$el de sancţiune este aplicat 'n dou ca%uri& 1/

pentru in$racţiunile prev%ute de -S a C-# pentru sv@r"irea in$racţiunilor contra serviciul

militar) 2/ 'n locul muncii corecţionale,

-entru acest ca% este necesar $u%iunea unor circumstanţe& 1/ statutul special al

condamnatului ( militar 'ncadrat 'n ba% de contract) 2/ pre%enţa sancţiunii de munc

corecţional 'n sancţiunea articolului din -S a C-) 9/ pre$erinţa instanţei de a aplica

lucrul corecţional ( ca pedeaps pentru in$racţiunea comis,

?otodat# menţionm c munca neremunerat 'n $olosul comunitţii con$orm art, :<

alin, .;/ C- RM# nu se aplic ca sancţiune M prin contract, Esenţa acestei sancţiuni

pre%int unele e$ecte +uridice ne$avorabile ce acţionea% asupra M, 3cestea se mani$est

'ntr(o anumit perioad stabilit de instanţ 'n dependenţ de in$racţiunea comis'ncadr@ndu(se# 'ns# limitelor 9 luni ( 2 ani, 3cest termen este acela"i pentru FR .art, 51

C-/# a%ahstan .art, ;; C-/# ?ad+iistan .art, 59 C-/,

Restricţiile 5n serviciu militar ca pedeaps penal# constau 'n& 1/ reţinerea lunar din

sursele materiale de e!istenţ a M a unei sume bne"ti, Bolumul reţinerii este tratat

di$erit# le*iuitorul rus "i a%ah menţionea% doar limita ma!im# ce nu dep"e"te 20K# C-

al 3%erbai+anului ( 5K, 3ceast pedeaps este mai sever 'n ?ad+iistan# le*iuitorul tad+i

speci$ic@nd cuantumul reţinerilor de la 20K p@n la 50 K# instituind ast$el cea mai severreţinere bneasc ( ca element al restricţiilor 'n serviciul militar) 2/ imposibilitatea

avansrii 'n serviciul militar "i *rad) 9/ neincluderea perioadei de isp"ire a sancţiunii

date 'n termenul serviciul militar necesar avansrii 'n *rad,

Surse Liblio*ra$ice

Ulianovschi Aeno$on 3e6a de octor 0a+ilitat in drept


15/15

#egea nr $8% din 22.07.2005 cu privirea la statutul militarilor

http&,ssme!pert,mdloadcatedraNmilitarare*ulamenteleN*eneraleNmilitarete

maN>NraspundereaNpenalaNpentruNcomitereaNin$ractiunilorNmilitare1>0(1(0(;101
http://www.ssmexpert.md/load/catedra_militara/regulamentele_generale_militare/tema_9_raspunderea_penala_pentru_comiterea_infractiunilor_militare/190-1-0-4101http://www.ssmexpert.md/load/catedra_militara/regulamentele_generale_militare/tema_9_raspunderea_penala_pentru_comiterea_infractiunilor_militare/190-1-0-4101http://www.ssmexpert.md/load/catedra_militara/regulamentele_generale_militare/tema_9_raspunderea_penala_pentru_comiterea_infractiunilor_militare/190-1-0-4101http://www.ssmexpert.md/load/catedra_militara/regulamentele_generale_militare/tema_9_raspunderea_penala_pentru_comiterea_infractiunilor_militare/190-1-0-4101

Documents

raspunderea penala a militarilorraspunderea penala a militarilor