Raspuns OMF

5/24/2018 Raspuns OMF

1/47

1. Chirurgia OMF, specialitate stomatologic . Importana i locul chirurgiei OMF n rndulcelorlalte specialiti stomatologice i de medicin general.COMF- disiplin stomatologic clinic ce se ocup de cercetarea i tratamentul afec iunilor chirurgicale, maladiilor dentare, a cavit ii bucale, a reg. fe ei i gtului, oaselor scheletului facial. COMF se afl n strns legtur cu celelalte specialit i stomatologice, precum i cu alte specialit i medicale: O!, oftalmologie, terapie, chirurgie, neurologie, roentghenologie, radiologie. "fec iunile COMF se mpart n:

#."fec iuni inflamatorii.$.%raumele reg.OMF.

&."fec iunile nervilor reg OMF i a "%M. '.%umorile reg OMF.(.)eforma iile i defectele nnscute i dobndite ale reg OMF.

2. Asepsia i antisepsia. e!in"ecia n secie #ca$inet% de chirurgie OMF."sepsia- sistem de msuri profilactice ndreptate spre mpiedicarea ptrunderii infec iei n cmpul operator n timpul interven iei chirurgicale i prentmpinarea rspndirii infec iei no*ocomiale. "sepsia include un comple+ de msuri ce ofer sterilitatea instrumentariului, materialului de pansament i respectarea regulilor de efectuare a interven iilor chirurgicale."ntisepsia- ac iunea preparatelor chimice sau biologice asupra microflorei, elementelor celulare ale plgii i asupra organismului n ntregime. "ntisepsia chimic se efectuia* cu autorul preparatelor furanice, metronida*olului,antisepticelor etc. "ntisepsia biologic- cu autorul antibioticelor, fermen ilor proteolitici, bacteriofagilor, preparatelor

imune.

&.Aneste!ia n chirurgia OMF' ser(iciul aneste!iologic, indicaii i contraindicaii de aneste!ielocal i general.

"neste*ia n COMF se mparte n local, general i combinat.

ndica ii la aneste*ia local:

Orice interven ie n cavitatea bucal provoac dureri, deci orice interven ie chirurgical este indica ie direct a aneste*iei.nele categorii de bolnavi la care este contraindicat aneste*ia general, pot fi operate de urgen sub aneste*ie local.

Contraindica iile aneste*iei locale:

nterven ii chirurgicale masive i de durat, alergii i sensibilitate sporit la anesteticele locale, starea psiho- emo ional labil a pacientului, unele opera ii plastice, cnd infiltrarea anesteticului modific rapoartele cmpului operator.

ndica ii la aneste*ia general:

#. generale: eac ii alergice la efectuarea aneste*iei locale/

0ensibilitate sporit la aneste*icii locali/1eeficacitatea sau imposibilitatea efecturii aneste*iei locale/

2acien i cu labilitate psihic, psihoemotivi/ 3olnavi psihici/nterven ii masive, traumati*ante/ nterven ii chirurgicale la copii.

$. speciale: depind de caracterul procesului patologic, locali*area lui, traumei posibile n timpul opera iei, durata opera iei, vrsta bolnavului, starea organismului acestuia,particularit ile farmacologice a substan ei aneste*ice. %oate n grup determin posibilitatea efecturii aneste*iei generale i substan a folosit n cadrul ei. "ceasta este n competen a aneste*iologului.

Contraindica ii la aneste*ia general: Maladii acute ale organelor parenchimatoase, nsuficien cardio-vascular decompensat, nfarct miocardic i perioada postinfarctului pn la 4 luni, "nemie sever, "stm bron ic form

grav, 5brietate acut alcoolic sau narcotic, "fec iuni ale suprarenalelor, "dministrarea ndelungat a corticoi*ilor, nfec ii respiratorii acute a cilor respiratorii superioare, 2neumonia, %ireoto+ico* pronun at, )iabet *aharat necompensat, "ccese frecvente de epilepsie, 0tomacul plin.


2/47

).Clasi"icarea i caracteri!area metodelor de aneste!ie "olosite n chirurgia OMF. Caracteristica"armaco*clinic a anesteticilor contemporani "olosii n chirurgia OMF. +tili!area preparatelor(a!oconstrictoare n aneste!ia local."neste*ia n COMF se mparte n:

#. general: prin inhalare 6cu proto+id de a*ot, ciclopropan, ftorotan, trichloretilen, pentan, chloroform7, i8v 6he+enal,tiopental-1a, sombrevin, 9etonal etc.7, neuroleptanalge*ia, ataralge*ia, analge*ia central, audioaneste*ia,electronarco*a, prin acupunctur, hipno*a.

$. local: 1einectabil 6fi*c, chimic, fi*ico-chimic7/nectabil 6infiltrativ cu toate variet ile sale, truncular periferic i central7/

&.combinat: localneuroleptanalge*ie sau ataralge*ie etc.

2erioada contemporan este epoca anesteticilor de categoria ; pe ba* de "%C"1< i sunt mai inofensive i cu efect mai pronun at fa de cele din cat. 6procaina sau novocaina7 i a 6lidocaina i trimecaina7.

Cerin ele ctre substan a anestetic: -solubilitate rapid i adecvat n ap i solu iile fi*iologice/ -stabilitate n solu ie/-stabilitate n timpul sterili*rii/-to+icitate minim/-efect terapeutic ma+im/-ptrundere u oar n esuturi/ -blocare rapid a impulsului nervos n termina iunile nervoase/-efect aneste*icprofund, deplin i ndelungat/-lipsa efectului iritant i destructiv asupra esuturilor/ -metabolism fr formarea substan elor to+ice/-reac ii adverse minime/-termen de pstrare ndelungat 6$-& ani7.

!a moment se folosesc aneste*ici pe ba* de:lidocain $= 6>?lonor7,

mepivacain $-&= 60candonest7, bupivacain 6Marcain7- din grupa amidelorarticain '= 60eptanest, ltracain, biste*in7.

2entru efect va*oconstrictor ce mpiedic absrob ia rapid a anesteticului i n a a mod prelunge te timpul de ac iune i puterea lui, se folose te adrenalina 6epinefrina7 sau noradrenalina n diferite concentra ii: #:#@@@@@, #:$@@@@@.

.Complicaiile locale ale aneste!iei loco*regionale.1.legate de ac iunea anesteticului: ischemia pielii, diplopia, pare*a i parali*ia mu chilor mimici. 2.legate de gre eli tehnice n efectuarea aneste*iei: lipsa efectului anesteticului, traumarea nervului, vaselor sanguine, mu chilor, ruperea acului, hematom, emfi*em subcutanat.&. complica ii aprute dup efectuarea aneste*iei: abces purulent, trism, necro*a esuturilor, nevrie, nevralgii, dureri

postanestetice.

-.Complicaiile generale n timpul aneste!iei loco*regionale.

2recoce: !ipotimia, into+ica ie cu sol. anestetic, colaps, reac ii alergice 6 oc anafilactic, edem Auinc9e, acces astmatic, urticarie7.

%ardive: reac ii alergice tardive, hepatite virale, 0)".

.Aneste!ia troncular peri"erica a ner(ului in"raor$ital. Calea endo si e/o$ucala. 0ehnica, !ona deaneste!ie , complicatii.

ndicatii ---aneste*ia dintilor frontali si parodontiul acestora, a mucoasei vestibulare si a osului alveolar a acestora,aperetelui anterior a sinusului ma+ilar, a obra*ului, a pleoapei inferioare, aripii nasului, bu*ei superioare #B$

Calea endo---tehnicacapul in e+tensie usoara, cu arcadele dentare in contact sau usor intredeschise.


3/47

epere Dorificiul orbital este situatla E-#@ mm sub maarginea inferioara a orbitei., la ( mm inauntru liniei medio-pupilare sau a verticalei care trece prin milocul marginii inferioare a orbitei,orificiul infraorbital se gaseste pe aceeasilinie verticala cu orificiu mentonier si supraorbital.

)irectia canalului ifraorbital este oblic in os medial si anterior, astfel incit a+ele celor $ canale se intersectea*a pe liniamediana intre incisivii centrali superiori

2unctia aneste*ica se practica in fosa canina in mucoasa mobila, deasupra virfului radacinii caninului.

)irectia acului este in sus, lateral si posterior6in afara7.se traversea*a partile moi pina la contactul cu osul si apoi semerge dea lungul fosei canine la $ cm patrun*ind in orificiul suborbital. 2entru a obtine aneste*ia dintilor frontali enecesar ca acul sa patrunda in canal # cm si sa lase # ml de aneste*ic

Calea e+obucala---punctia se face inferior si medial de orif. nfraorbital in dreptul aripii nasuluila @.(-# cm. )irectiaacului este oblica, in sus, inapoi si inafara6distal7. )upa ce strabate tesuturile moi si strabate la os si pastram aceeasidirectie pina patrunde la orificiul infraorbital. "cul in orificiu devine fi+ si nu se deplasea*a lateral. 2atrundem cu aculin canal @.( mm pentru a nu le*a globul ocular

Complicatii :-inectarea globului oculrcare pot crea hemoragii, hematoame, diplopie, lipsa temporara a vederii, tulburari de vedere.

E.Aneste!ia tronculara peri"erica a ner(ului al(eolar superios. Calea endo si e/o$ucala. 0ehnica, !ona

de aneste!ie , complicatii.

Zone anesteziate: -molarii 1, 2, 3 superiori (cu exceptia radacinii meziovestibulare a m. 1, care e inervata den. dentari supero-mojlocii).

-osul alveolar si periostul ce acopera molarii-mucoasa vestibulara-peretele lat. si post. si mucoasa sinusului ma+ilar corespun*ator

Indicatii: -in terapia dentara si oasoasa corespun*ator inervatiei-cand aneste*ia ple+ala nu e eficienta-cand e contraindicata aneste*ia ple+ala

-6la hemofilici se recomanda aneste*ia ple+ala sau intraligamentara.7

Avantaje: -este atraumatica 6rar simtita de pacient, dat. ariei mari de tesut moale in care se depune "!., si dat.faptului ca osul nu se atinge cu acul7.-reducerea unui nr. mare de intepaturi pt. aneste*ia ple+ala-reducerea cantitatii de solutie aneste*ica-eficienta este ma+ima.

)e*avantae: -are cel mai mare risc dintre toate tipurile de aneste*ie , de a se produce un hematom 6dat. ple+ului venospterigoidian7. 2re*inta aspiratie po*itiva frecventa.-necesitatea celei de a $-a intepaturi pt. tratamentul primului molar superior, pt. radacina me*io-vestibulara.

"lternativa: -aneste*ia ple+ala-aneste*ia tronculara ba*ala a n. ma+ilar

eperele orificiilor la tubero*itate: -pe peretele posteroe+tern al tubero*itatii-la $@-&@ mm deasupra marginii alveolare-la tineri se afla pe tubero*itate ceva mai os-pe verticala inapoia ultimului molar

%ehnica 6calea endobucala7: - 5ste folosita curent in practica.- 0e utili*ea*a ace de dimensiuni mici.- 2acientul e cu gura intredeschisa 6dat. procesului coronoidian7.

- 0e aplica aneste*ic local topic, se de*infectea*a mucoasa cu alcool- 0e reperea*a creasta *igomato-alveolara cu degetul

- !ocul de intepatura: la nivelul mucoasei mobile in forni+ul vestibular superior, spre post., in dreptul radacinii me*ialea molarului $ superior, la # cm. de creasta alveolara, inapoia crestei *igomato-alveolare.- )irectia acului este in sus, inapoi si inauntru, realin*and un unghi de '( cu planul de oclu*ie. 6"cul trebuie sa


4/47

pastre*e contactul cu osul, altfel e+istand riscul le*arii ple+ului venos pterigoidian.7- 0e intra in profun*ime #4 mm., 6la copii se intra #@-#' mm.7, se aspira si se inectea*a $-& ml."neste*ia se instalea*a in (-4 min. si durea*a 4@-G@ min.- 0pre deosebire de aneste*ia n. suborbitar, la tubero*itate, pacientul nu poate preci*a teritoriul aneste*iat, 6doar dacaacesta a avut dureri inaintea aneste*iei si au disparut dupa efectuarea ei7.

%ehnica 6calea e+obucala7: - 5 folosita rar si numai atunci cand accesul endobucal este dificil 6supuratii, tumori7.- 0e utili*ea*a ace de dimensiuni mai lungi.- 2acientul are gura inchisa, se de*infectea*a pielea cu tra de iod si apoi cu alcool.

- 0e reperea*a marginea inferioara a osului malar, marginea ant. a m. maseter si destul de greu evidentiata prin palpare,cresta *igomato-alveolara.- !ocul de intepatura: acul se introduce in obra*, sub unghiul inferior al osului malar, tangent- inaintea marginii ant. am. maseter si imediat inapoia crestei *igomato-alveolare.- )irectia acului: in sus, inauntru si usor inapoi.- "cul trebuie sa fie in contact permanent cu osul la nivelul tubero*itatii si se introduce &,(-',(cm in profun*ime.

G.Aneste!ia troncular peri"erica a ner(ului na!opalatin. Calea endo si e/o$ucala. 0ehnica, !ona deaneste!ie , complicatii.

Hone aneste*iate: -fibromucoasa palatina in #8& ant. a boltii palatine

-peretele alveolar palatin ant. corespun*ator-are anastomo*e cu filetele ple+ului nervos dentar antero-superior

ndicatii:-interventii chirurgicale in #8& ant. a fibromucoasei palatine-in e+tractia incisivilor si caninului in combinatie cu aneste*ia tronculara sau ple+ala vestibulara

)e*avantae: -e cea mai traumati*anta si dureroasa aneste*ie endobucala deoarece la marginea papielei, unde e locul deintepatura, tesutul moale e dens, f. aderent si sensibil, si pt. ca trebuie patruns 6(-4 mm7 cu acul in gaura incisiva 6de

partea opusa partii care dorim sa o aneste*iem7, aici sub presiunea aneste*icului durerea e f. accentuata.

"lternative:-aneste*ia ple+ala-aneste*ia topica na*ala-aneste*ia tronculara ba*ala a nervului ma+ilar

epere:- repere osoase pt. gaura incisiva:-pe linia mediana palatina in port. sa ant.-la # cm inapoia si deasupra marginii crestei alveolare frontale- repere parti moi pt. gaura incisiva:

-la # cm inapoia si deasupra festonului gingival-papila incisiva acopera gaura incisiva

- repere dentare pt. gaura incisiva:-la # cm de coletul incisivilor centrali, intre incisivii centrali, pe linia mediana palatina- reperele traseului canalului na*o-palatin:-canalul e paralel cu fata vestib. a crestei alveolare frontale din regiunea incisivilor centrali

-canalul e paralel cu a+ul incisivilor centrali- reperele orificiilor na*ale ale n. na*o-palatini: -la ba*a septului na*al, bilateral

-pe planseul foselor na*ale, bilateral-la #,( cm inapoia pragului narinar, bilateral

Tehnica (calea endobucala7: - Calea endobucala e cea mai frecvent folosita.- 2acientul are gura larg deschisa, se de*infectea*a fibromucoasa cu alcool.- !ocul de intepatura: varful acului se plasea*a in marginea papilei retroincisive de partea

opusa partii pe care intervenim chirurgical, se introduce incet, se inectea*a lent catevapicaturi, apoi se orientea*a acul paralel cu a+ul incisivilor centrali, si se patrunde (-4 mm incanalul na*o-incisiv, fara a aunge insa in fosa na*ala. 0e inectea*a @,$ ml "!.)eoarece papila incisiva are o bogata inervatie si vasculari*atie, punctia directa a acesteia

poate oca*iona hemoragie si dureri, chiar si postaneste*ic, de aceea se evita intepatura sa.- )irectia acului: in sus, inapoi si usor in afara spre partea pe care se intervine chirurgical.


5/47

- 2recautii: nu se inteapa papila incisiva, ci marginea ei, aneste*icul se va depune lent si incantitate mica, se va patrunde obligator in gaura incisiva si in canalul na*o-palatin.

Tehnica (calea exobucala7: - !ocul de intepatura e la #,( cm inapoia pragului narinar, la ba*a septului na*al, inplanseul na*al. 0e patrunde cu acul $-& mm in profun*ime si se lasa aneste*icul la nivelul orificiilor na*ale.)irectia acului e inapoi, ori*ontal si usor in os la ba*a septului na*al

1. Aneste!ia troncular peri"erica la spina spi/ Calea endo si e/o$ucala. 0ehnica, !ona de aneste!ie ,

complicatii.1ervii aneste*iati: -n. dentar inf , -n. lingual

Hone aneste*iate: -dintii mandibulari pe o hemiarcada-corpul mandibulei si port. inf. a ramurii ascendente-mucoperiostul vestibular de la molarul # spre linia mediana 6n. mentonier7-cele $8& ant. ale limbii si planseul bucal 6n. lingual7-tesuturile moi linguale si periostul de pe versantul lingual al fetei interne a ramurii ori*ontale amandibulei 6n. lingual7

)e*avantae: -aneste*ia bu*ei si limbii 6disconfortul pacientului7

-posibil hemtom 6e obligatorie aspiratia inainte de depo*itarea ".!.7

"lternative: -aneste*ia n. mentonier, pt. tesuturile moi vestibulare anterior de molarul #, a bu*ei inf. si a barbiei-aneste*ia n. incisiv, pt. dinti si os, anterior de gaura mentoniera-aneste*ia ple+ala vestibulara a incisivilor si caninului-aneste*ia intraligamentara a oricarui dinte mandibular-aneste*ia nervului mandibular 6tehnica IOJ-I"%50 si "K1O07-aneste*ia tronculara ba*ala a n. mandibular la gaura ovala

epere osoase:-gaura mandib. se afla in centrul fetei interne a ramurii ascendente a mandibulei-la milocul distantei dintre marginea ant. si marginea post. a ram. ascen. a mandib. 6sau la unirea #8& post. cu cele $8&ant. a fetei int. a ramurii ascendente7-la milocul distantei dintre inci*ura sigmoida si marginea inf. a mandib.-e marginita ant. de spina lui spi+ dentare:

-pe aceeasi linie ori*ontala cu planul de oclu*ie al molarilor inf. 6sau la # cm deasupra7parti moi: -la milocul liniei drepte care uneste tragusul cu punctul cel mai inf. al marginii ant. a m. Maseter

epere pt. aneste*ia endobucala la spi+, parti moi: -ligamentul pterigomandibular 6da insertie m. buccinator siconstrictorului superior al faringelui7, intins intre carligul aripei interne a apofi*ei pterigoide si marginea mediala atrigonului retromolar/ apare endobucal ca si o plica situata medial de ramura ascendenta a mandibulei.

osoase: -creasta temporala se desprinde din varful procesului coronoidian, merge pe fata mediala a ramurii ascendente

si pe masura ce coboara, se distantia*a de marginea ant. a ramurii ascendente, continuandu-se cu linia oblica interna6Llinia milohioidiana7, 6care se afla pe fata interna a ramurii ori*ontale a mandibulei si pe care se insera m.milohioidian7-marginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei are forma unei creste osoase care coboara de la apofi*a coronoida sise continua cu linia oblica e+terna-trigonul retromolar, e un spatiu triunghiular, acoperit cu mucoasa fi+a, situat intre marginea ant. a ramurii ascendente,creasta temporala si in os de o linie ori*ontala inapoia ultimului molar inferior-tuberculul mandibular, e o proeminenta osoasa situata deasupra si usor inaintea gaurii mandibulei dentare: -planul deoclu*ie al molarilor inferiori 6aneste*ia se face la # cm deasupra liniei ori*ontale care continua planul de oclu*ie7

"nest. tronc. periferica a n. dentar inf. sau aneste*ia la spina lui 0pi+%ehnica aneste*iei directe la spi+:%ehnica poate fi sistemati*ata in 4 timpi:

#.)eterminarea planului de inaltime al locului de intepatura 6la # cm...7$.)et. locului 6vf. acului se plasea*a la intersectia planului ce trece la # cm deasupra planului oclu*al inf. si a fundului*onei pterigomandibulare in afara plicii pterigomandibulare si inauntrul crestei temporale7.&.2lasarea corpului seringii pe premolarii inf. de partea opusa'.2unctia: $,(-&,( cm profun*ime 6ori*ontal, inapoi si in afara7(.etragerea acului ca. $-&mm si se aspira


6/47

4.nectarea a #-#,( ml solutie aneste*ica f lent 6#ml8min7

- !ungimea acului introdus in tesut depinde de latimea ant.-post. a ram. ascendente si de inclinarea planului feteiinterne a ram. ascendente. 6Cand acul patrunde mai mult de $,(-&,( cm fara sa intalneasca un contact osos e preferabilsa nu se depuna solutia aneste*ica. 0e insista din nou, retragand acul si reorientand seringa7. Iaura mandib. la adulti seafla la # cm deasupra planului de oclu*ie, la copii de -E ani la acelasi nivel cu planul de oclu*ie, la edentati mai susdecat la adulti.

- Cand osul este contactat prea rapid prin tehnica indirecta, inseamna ca ne aflam cu acul in trigonul retromolar. Cand

acul e introdus prea mult si s-a pierdut contactul cu osul, ne aflam cu varful aculuidistal de marginea post. a ram.ascendente 6in glanda parotida: daca s-a depo*itat aneste*ic apare pare*a faciala tran*itorie7.

Calea exobucala: - Calea submandibulara:0e foloseste ac lung de E cm. !ocul de intepatura: la #,( cm de marginea post. a ramurii ascendente, la #,( cm deunghiul mandibulei, la #,( cm sub marginea inferioara a mandibulei. )irectia acului: acul pastrea*a permanentcontactul cu fata interna a ramurii ascendente. "cul trebuie sa aunga mai sus de nivelul gaurii mandibulare 6'-',( cm7.!a (,( cm se va aneste*ia 1. lingual si la 4,( cm 1. bucal.

- Calea retromandibulara 0icher0e foloseste f rar. !ocu de intepatura e sub lobul urechii, la umatatea distantei dintre arcada temporo*igomatica sigonion, inapoia si inauntrul marginii post a ramurii ascendente. )irectia acului: ori*ontala si inainte, pastrand contactul

cu osul. 0e patrunde $,(-&,( cm in profun*ime. "ccidente:pare*a tran*itorie a 1 facial, inteparea arterei parotide e+terne si venei ugulare e+terne.

- Calea superioara0e foloseste f rar, in ca* de trismus. !ocul de intepatura: sub arcada temporo-*igomatica, in inci*urasigmoida.

1. dentar inf., lingual si bucal se gasesc f. aproape unul de altul la nivelul tuberculului mandibular.

%ehnica aneste*iei: - 3olnavul cu gura larg deschisa.- !ocul intepaturii: la dentati: in afara plicii pterigomandibulre, la @,( cm. sub planul oclu*al molar sup. la edentati: inafara plicii pterigomandib., la #,( cm sub planul crestei alv. ma+ilare.- )irectia acului: perpendiculara pe mucoasa la locul intepaturii, corpul seringii fiind spre comisura de partea opusa in

dreptul premolarilor sau molarilor- 2rofun*imea: #,(-$ cm. 62ana cand acul intalneste osul la nivelul tuberculului mandibular, se lasa aneste*ic pt. n.dentar inf. si n. bucal. 0e retrage acul ( mm si se depo*itea*a aneste*ic pt. n. lingual.7

%ehnica aneste*iei: - 3olnavul cu gura intredeschisa.- !ocul intepaturii: la # cm deasupra planului de oclu*ie molar inf., in dreptul liniei oblice e+terne, in continuareamarginii ant. a ramurii ascendente a mandibulei.- )irectia acului: inapoi, usor in afara si paralel cu planul de oclu*ie inf.- 2rofun*ime: &-' mm pana la marginea ant. a ramurii ascendente, unde se depo*itea*a "! pt. n. bucal.- )irectia acului apoi: ori*ontal, inapoi si in afara.- 2rofun*ime: #( mm, unde se depo*itea*a "! pt. n. maseterin.- )irectia acului dupa aceea: se retrage acul pana la marginea ant. 6sau se scoate7 si se repo*itionea*a pt.

aneste*ia tronculara a n. dentar inf., la #,(-$ cm profun*ime, se retrage acul ca. # cm si se aneste*ia*a n. lingual.- "ccidente si complicatii: ruperea acului, trismus, le*iunea partilor moi prin miscari de directionare aacului

##. "neste!ia troncular peri"erica a ner(ului mentonier. Calea endo si e/o$ucala. 0ehnica, !ona deaneste!ie , complicatii.

1ervii aneste*iati: -n. mentonier-n. incisivHone aneste*iate: -tesuturile moi vestibulare ant. de gaura mentoniera-tesuturile moi ale bu*ei inf.

-pielea bu*ei inf si a mentonului, pana la linia mediana

ndicatii:-interventii chirurgicale me*ial de gaura mentoniera, in *ona ant a mandib si a structurilor moi pana la linia mediana

"vantae: -tehnica usoara, atraumatica


7/47

"lternative: -infiltratie locala-aneste*ie intraligamentara-aneste*ie intraseptala-aneste*ia n. dentar inf.-aneste*ia n. mandibular

epere osoase: -gaura mentoniera e situata pe fata antero-e+terna a ramurii ori*ontale a mandibulei-deasupra portiunii incipiente a liniei oblice e+terne-la milocul distantei dintre marginea inferioara a mandibulei si marginea superioara a crestei alveolare

-pe verticala ce uneste gaura supraorbitara, gaura suborbitara si gaura mentonieradentare: -sub si intre radacinile celor $ premolari inf.6in (@=din ca*uri7/ 6uneori se afla la nivelul radacinii celui de al$-lea premolar 6$(=7, primului premolar 6$@=7, distal de radacina premolarului $ 6(=7, sau ant. de radacina

premolaruluiparti moi: -pe linia verticala care trece prin comisura bucala, prin marginea interna a corneei, la ( mm

inauntrul liniei verticale mediopupilare cand pacientul priveste inainte-la edentati: repere osoase: dat. atrofiei crestei alveolare, gaura ment. e mai aproape de marginea sup. osoasamandibulara, uneori chiar pe creasta alveolara, sub mucoasa gingivala.eper mi+t 6osoase si parti moi7 la umatatea distantei dintre linia mediana si marginea ant. a muschiului maseter.

Tehnica (calea endobucala): - 5 frecvent folosita.- Iura pacientului e usor intredeschisa. ;estibulul inf. se de*infectea*a cu alcool.

- !ocul de intepatura: in mucoasa mobila, in fundul de sac vestibular inf., inapoia gaurii mentoniere, in dreptulradacinii me*iale a primului molar inf.- )irectia acului: in os, inainte si inauntru- 2atrunderea: pt. aneste*ia n. mentonier nu e necesara patrunderea cu acul in gaura mentoniera. 2t. aneste*ia n. incisive necesara patrunderea in gaura mentoniera si in canalul mentonier circa ( mm. n acest ca* si n. mentonier seaneste*ia*a.- 0emne si simptome: furnicaturi sau aneste*ia bu*ei inf."neste*ia bilaterala a n. dentar inf. se utili*ea*a f rar dat. disconfortului.- 2t. aneste*ia n. incisiv nu e totdeauna obligatoriu patrunderea in gaura mentoniera, prin presiune aneste*icul se poatediria in gaura mentoniera. )e*avantae care pot aparea cand se patrunde in gaura mentoniera: tehnica e mai grea,e+ista riscul traumati*arii nervului mentonier si8sau incisiv.

Tehnica (calea exobucala7: - 0e de*infectea*a pielea cu tra de iod si alcool.- !ocul de intepatura: in obra*, pe o linie ori*ontala ce trece prin comisura bucala, apro+. la#,(-$ cm inapoia comisurii bucale.- 0e patrunde cu acul la. $-$,( cm.- Complicatii: hematom, care se re*olva prin compresiune locala cutanata.

#$. Indicatiile si contraindicatiile operatiei e/tractiei dentare. Indicatiile e/tractiei dentarendicatii:- )inti ce pre*inta distructie coronoradiculara intinsa, care nu pot fi reconstituiti prinmiloace protetice/ - )inti inclusi,care nu mai au posibilitatea de a erupe in mod normal pe arcadadentara/- )inti cu fracturi radiculare longitudinal/- )inti care au provocat complicatii infectioase perima+ilare severe precumfl

egmoane, abcese, adenite supurate/ - )inti i*olati, ce sunt restanti la nivelul arcadei ma+ilare si impiedica aplicareauneiprote*e mobile corespun*atoare/- )inti cu gangrene complicate, care nu pot beneficia de tratament conservatorendodontic/ - )inti supranumerari care produc tulburari functionale/ - )inti implantati in procese tumorale maligne ceurmea*a a fi tratate prin radiatiiioni*ante, in scopul prevenirii complicatiilor septic osoase sau prema+ilaresecundare/-)inti cau*ali ai osteomielitelor de ma+ilare sau implantati pe sechestre osoase deadetasate/- )inti cu procese

parodontale marginale cornice ce pre*inta o mobilitate accentuata,resorbtie avansata a osului alveolar si pungi adancice nu pot fi tratate prinmetodeu*uale de tratament medical sau chirurgical/- )inti in malpo*itie ce nu pot fi aliniati prin metode ortodontice sau dinti ceimpiedica anumite redresari ortodontice/ - )inti din focarele de fractura a ma+ilarelor care nu pot beneficia deun tratamentconservatorendodontic/- )inti care generea*a tulburari severe de eruptie/-)inti mult e+tru*ati, ce pre*inta devieri importante ale a+

ului de implantare,impiedicand astfel aplicarea unui tratament protetic corect/- )inti care intretin procese patologiceinfectioase acute sau cornice sinu*ale sauganglionare/- )inti cu procese patologice periapicale sau parodontale, care

provoaca manifestarisevere la distanta in cadrul bolilor de focarContraindicatii: *Factori generali' a"ectiuni sanguine ale aparatului cardio(ascular, a"ectiunihepatice renale, endocrine, sindroamele hemoragipare, a"ectiuni reumatice, leuco!ele acute.Factori locali' supuratiile perima/ilare de cau!a odontala, sinu!itele acute ma/ilarede cau!a na!ala


8/47

#&. Instrumentariul p*u e/tractia dentara, constructia, clasi"icarea, etapele e/tractiei dentare cuautorul clestelor si ele(atoareleor.2regatirea instrumentarului necesar- nstrumentar destinat e+amenului cavitatii orale: pensa, oglinda, sondadentara/- nstrumentar utili*at pentru aneste*ie: seriga si ace de marimi potrivite/- nstrumentar pentru e+tractie: clestisi elevatoare adecvate dintilor sau radacinilorce vor urma sa fie e+trase.

2rincipii generale utili*ate in tehnica e+tractiei dentare#. !argirea alveolei, pentru a permite radacinii sa iasa din locul sau anatomic/$. Coroanele mici, fara conve+itati bine repre*entate, necesita folosireaelevatoarelor, urmata apoi de aplicarea clesteluide e+tractie pe suprafata dintelui/&. )upa dilatarea alveolei, dintele este e+tras prin ruperea fibrelor ligamentareperiodontale/'. nstrumentele folosite pentru aceasta tehnica de e+tractie dentara sunt de obiceicestii si elevatoarele. "ceste instrumente sunt confectionate astfel incat saactione*e in a+ul lung al dintelui, iar partealor activa sa se adapte*e perfect pe gatuldintelui si pe portiunea cervicala a radacinii.(. Cu autorul clestilor se e+trag: dintii a caror coroana este integra saudistrusapartial, radacinile dentare care pre*inta o portiune e+traalveolara suficient deproeminenta, radacinile dentare care se gasesc la limita peretelui alveolar.%ehnica e+tractiei cu autorul clestilor"ceasta tehnica are avantaul canu pro duce le!iuni ale tesuturilor peridentare,nu "racturea!a osul si nu s"asie mucoasa gingi(ala.Clestii au di"erite "orme, in "unctie grupele de dinti si arcadele pentru care suntdestinati, ast"el incat sa se poataactiona cu el in a/ul lung al dintelui. eschi!aturaclestelui este si ea di"erita deoarece dimensiunile coroaneloreste (aria$ila de la unindi(id la altul.0impii operatori parcursi in aceasta etapa'- 0indesmotomia/- "plicarea clestelui/- !u+atia dintelui/- 5+tractia propriu-*isa.

5>%"CN" C "%O! 5!5;"%O"5!O5+tracPia resturilor radiculare mici, situate profund n alveol

ndicaPii:restul radicular poate fi vi*uali*at pe fundul alveolei)ac metoda nu permite e+tracPia restului radicular restant, se indic alveolotomia.

#'. 3rincipiile generale de tehnica a e/tractiei dentare. 4/tractia dintilor ale arcadelor superioare.0ehnica.3rincipii generale utili!ate in tehnica e/tractiei dentare'#. !argirea alveolei, pentru a permite radacinii sa iasa din locul sau anatomic/$. Coroanele mici, fara conve+itati bine repre*entate, necesita folosirea elevatoarelor, urmata apoi de aplicarea clesteluide e+tractie pe suprafata dintelui/ &. )upa dilatarea alveolei, dintele este e+tras prin ruperea fibrelor ligamentare

periodontale/ '. nstrumentele folosite pentru aceasta tehnica de e+tractie dentara sunt de obiceiclestii si elevatoarele. "ceste instrumente sunt confectionate astfel incat sa actione*e in a+ul lung al dintelui, iar partealor activa sa se adapte*e perfect pe gatul dintelui si pe portiunea cervicala a radacinii. (. Cu autorul clestilor se e+trag:

dintii a caror coroana este integra sau distrusa partial, radacinile dentare care pre*inta o portiune e+traalveolara suficient deproeminenta, radacinile dentare care se gasesc la limita peretelui alveolar5+tractia incisivilor centrali superioriadacina incisivului central superior este dreapta si are forma conica rotunita. 0e reali*ea*a aneste*ie ple+ala

prin infiltratie submucoasa. Ca si instrumente vor fi folosite sindemotoame sau elevatoare drepte Qin gheabR sau QinflacaraR. 2entru etapa de e+tractie propriu-*isa se va utili*a un cleste drept cu falci de dimensiuniconvenabile, care se vor adapta perfect a+ial si circular la coletul dintelui.Cu autorul inde+ului de la mana stanga, seva indeparta bu*a superioara, fi+and totodata vestibular, creasta alveolara la nivelul dintelui ce urmea*a a fi e+tras. 0ereali*ea*a decolarea gingiei si sectionarea ligamentului circular cu autorulsindesmotomului sau elevatorului. "re loc adaptarea clestelui. 5+tractia lui se reali*ea*a dupa ce s-au efectuat miscaride basculare vestibulo-palatinale si miscareade tractiune finala.5+tractia incisivilor laterali superiorin acest ca* este indicata aneste*ia ple+ala sau tronculara periferica, efectuata lagaura infraorbitara sau incisiva. 0unt utili*ate elevatoarele drepte sau sindesmotoamele, dar nu trebuie uitat si clesteledrept cu falcile mai subtiri, care permite o adaptare perfecta la coletul dintelui. Cu autorul elevatorului sau alsindesmotomului se va reali*a decolarea gingiei, iar apoi prin aplicarea clestelui pe suprafata dintelui, acesta se va lu+a

prin miscari de basculare vestibulo- palatinale.


9/47

5+tractia caninilor superiori"cest dinte pre*inta cea mai lunga radacina si are o po*itie verticala, ape+ul avandfrec(ent o cur$ura orientata distal sau (esti$ular. 5ingia este decolata cat mai pro"und cu autorulsindesmotomului sau ele(atorului, iar apoi se aplica "alcile clestelui, urmarindu*se in acelasi timp o insinuarecat mai pro"unda a acestuia. 6u/atia se reali!ea!a prin e"ectuarea unor miscari de $ascularein sens (esti$ulo*palatinal, urmata apoi de e/tractia dintelui printr*o miscare detractiune.4/tractia primilor premolarilor superioriAcest dinte pre!inta doua radacini in mod "rec(ent, orientate una spre (esti$ular, iarcealalta spre palatinal, a(and o directie di(ergenta spre ape/.

7e reali!ea!a decolarea gingiei cu autorul sindesmotoamelor sau ele(atoarelor,urmata apoi de aplicarea clestelui si e"ectuarea de miscari de $asculare in sens (esti$ulo*palatinal.4/tractia premolarilor doi superioriAcest dinte pre!inta o singura radacina. ecolarea gingiei tre$uie sa se e"ectue!e cat mai pro"und, ca mai apoi"alcile clestilor sa "ie aplicate pe supra"ata dintelui in (ederea lu/atiei dintelui prin miscari de$asculare in sens (esti$ulo*palatinal.5+tractia molarilor unu si doi superiori"cest dinte se numara printre cei mai voluminosi si pre*inta trei radacini dintre careuna este palatinala si doua vestibulare."neste*ia se reali*ea*a la nivelul tu$ero!itatii, completata apoi de o in"iltratie (esti$ulara.Instrumentele utili!ate sunt repre!entate de ele(atoare drepte 8in ghea$9, 8 in$aioneta9, si sindesmotoame,precum si clesti pentru molari care sunt indoiti pe lat, a(and "alcile "oarte (oluminoase. Clestii sunt pereche, sepo!itionea!a cu pintenulpre!ent la (ar"ul "alcii pe "ata (esti$ulara a dintelui intre cele doua radacini(esti$ulare. ecolarea gingiei este reali!ata cu autorul ele(atorului sau sindesmotomului drept. Creastaal(eolara se "i/ea!a intre inde/ si police, iar decolarea gingiei se reali!ea!acu autorul ele(atoarelor sau sindesmotoamelor drepte.6u/atia dintelui se "ace prin miscari de $asculare (esti$ulo*palatinale, crescandprogresi( amplitudinea miscarilor.4/tractia molarilor de minte superioriAcest dinte pre!inta o mare (arietate de "orme atat in ceea ce pri(este "ormacoroanei cat si numarul de radacini. Instrumentarul utili!at in e/tractia acestui dinte este repre!entat deele(atoare 8in$aioneta9 si cleste cu du$la cur$ura si "alci rotunite. Cu autorul ele(atorului se (a decola gingiade pe supra"ata dintelui, iar apoi cleste se(a aplica in a/ul dintelui reali!and lu/atia lui prin miscari de

$asculare in sens(esti$ulo*palatinal. 4/tractia este insotita de miscari de tractiune lente e(itand ast"el"racturarea (ar"urilor e"ilate ale radacinilor

#(. 4/tractia dintilor arcadie in"erioare. 0ehnica. 4/tractia radacinilor dentare cu autorul clestelelorsi ele(atoarelor.5+tractia incisivilor centrali si laterali inferiori"cestia repre*inta dintii cei mai mici din cavitatea orala. nstrumentele utili*ate sunt elevatoarele curbe cu cioc lateralsau sindesmotoame curbe si clesti pentru incisivii inferiori.0e decolea*a gingia cu autorul elevatorului, urmata apoi de aplicarea falcilor clestelui pe suprafata dintelui in scopulreali*arii lu+atiei dintelui prin miscari de basculare in sens vestibulo-lingual.5+tractia caninilor inferiori

Caninul inferior este un dinte foarte puternic si pre*inta o radacina robusta si lunga. 2acientul trebuie sa ocupe opo*itie care sa-i favori*e*e operatorului accesul facil la acest dinte: cu capul drept si gura larg deschisa. "neste*ia estereali*ata troncular periferic la spina lui 0pi+.nstrumentele utili*ate sunt elevatoarele cu cioc lung pentru mandibula, cleste indoit pe muchie. Iingia estedecolata cu autorul sindesmotoamelor sau elevatoarelor apoi falcile clestilor se vor insinua cat mai profund adaptandu-se perfect la coletul dintelui. rmea*a apoi lu+area dintelui prin efectuarea miscarilor de basculare in sens vestibulo-lingual.5+tractia premolarilor inferiori"cesti dinti au o singura radacina ce este puternica si foarte lunga. nstrumentarul utili*at este acelasi ca si in ca*ulcaninilor, aneste*ia reali*andu-se tot la spina 0pi+.%ehnica de e+tractie este intocmai ca si la canini, urmand aceeasi pasi.5+tractia molarilor # si $ inferiori0unt dinti pluriradiculari, pre*entad o radacina situata me*ial si una distal. 2acientul va avea o po*itie ce ii conferaoperatorului un acces cat mai facil la dinte: capul va fispriinit in tetiera, iar in functie de hemiarcada la care selucrea*a, capul va fi rotat spre dreapta sau spre stanga. "neste*ia se va reali*e la spina lui 0pi+ a nervului lingual si alnervului alveolar inferior. nstrumentarul utili*at va fi repre*entat de: sindesmotoame curbe, elevatoare curbemandibulare cu cioc lateral, cleste cu falcileindoite pe muchie. 0e initia*a decolarea gingiei cu autorul elevatoarelor,apoi falcile clestelui se vor insinua cat mai profund, mai intai cea linguala urmata apoi de cea vestibulara.


10/47

0e lu+ea*a dintele efectuandu-se miscari de basculare in sens vestibulo- lingual.5stractia molarilor & inferiori 6de minte7"cest dinte poate pre*enta o varietate de forme atat coronare car siradiculare,astfel ca poate pre*enta una, doua, trei sau chiar patru radacini. 2entru e+tractia acestui dinte, pacientul vaocupa o po*itie rela+ata, cu capul usor ine+tensie si gura larg deschisa.nstrumentarul necesar acestei manopere este:elevator !ecluse, Qlimba de crapR, cleste indoit pe lat, a carui falci pot pre*enta sau nu pinteni. 0e decolea*a gingia cuautorul elevatorului, apoi se insera falcile clestelui cat mai profund, fiind in contact strans cu suprafata dintelui. 0elu+ea*a apoi prin efectuareade miscari in sens vestibulo-lingual. 5+tractia trebuie sa se reali*e*e prin tractiune in

a+ insotita de o usoara inclinatie in a+5+tractia reali*ata cu autorul clestelui%ipul clestelui va fi ales in functie de marimea si forma radacinii. 0e decolea*a gingiacu autorul unui elevator si apoise insera clestele, mai intai falca orala, apoi ceavestibulara. !u+atia radacinii se reali*ea*a prin miscari de basculare insens vestibulo-oral.

1-. 4/tractia prin al(eolotomie #e/tractia atipica%.

ndicatii: in ca*urile radacinilor ramase intraalveolar care nu pot fi e+trase cu clestii sau lu+ate cuelevatoarele, fie ca radacinile nu sint vi*ibile, datorita profun*imii la care sa produs fractura fie datorita uneihemoragii abundente.

a7 resturi radiculare profunde intraosoase ramase dupa e+tractii vechi, b7 resturi radiculare situate sub puntidentare c7 radacini situate in *one unde spatiul sa ingustat prin migrarea dintilor vecini d7 radacini foarterecurbate care ar risca sa se fracture*e in cursul tentativei de e+tractive cu clestele sau elevatoarele e7radacini inportiunea ape+iana in ,,limba de clopotR datorita unor procese de hipercimento*a f7 radacinideformate prin procese tumorale 6odontoame, cementoame7 g7 radacini sudate la peretele alveolar reali*indasa numitele anchilo*e dento-alveolare, h7 radacini cu carii profunde care subminea*a foarte mult substantacementodentinara, sca*indui re*istenta.

"lveolotomia cu lambou este tehnica cel mai frecvent folosita intrucit prin descoperirea larga a peretel?ialveolar ofera o vi*ibilitate foarte buna asupra cimpului operator , permitind ca re*ectia osoasa sa se faca atitcit este necesar pentru descoperirea si indepartarea radacinii dentare.

nci*ia: n functie de locali*area si dimensiunea restului radicular alveola va fi descoperita pe o arie mairedusa sau mai intinsa folosindu-se mai multe tipuri de inci*ii: a7 inci*ie trape*oidala formata din doua inci*iivertical-oblice de o parte si de alta a alveolei, prelungite pina la nivelul mucoasei mobile, divergente catrefundul de sant vestibular si unite printr-o inci*ie ori*ontala la nivelul orificiului alveolar. 2rin aceasta inci*iese crea*a un lambou de forma unui trape*, cu ba*a mare orientate catre fundul santului vestibular. Formatrape*oidala a lamboului are avantaul de a asigura o irigatie buna/ b7 inci*ie in ! reali*ind un lamboutriunghiular- o inci*ie ori*ontala la nivelul limitei me*iale a alveolei. nci*ia verticala poate depasi cu #-$mmlimita alveolei, catre fundul de sant vestibular inci*ia va fi prelungita pina la nivelul mucoasei mobile.!amboul triunghiular reali*at astfel va avea o ba*a de implantare distala care-i asigura o buna irigatie/ c7inci*ie curba la limita dintre mucoasa fi+a si cea mobila, cu cnve+itatea orientate catre fundul de sant

vestibular. "ceasta inci*ie se foloseste in ca*ul radacinilor mici situate profund intaalveolar, ramase dupae+tractii vechi si urmareste descoperirea osului strict la nivelul ape+ului.

)ecolarea lamboului periosteomucos. n ca*ul inci*iei trape*oidale si al inci*iei in ! se introduce undecolator fin intre mucoasa si os la nivelul marginii libere a alveolei. )ecolarea se face prin miscari blinde deinsinuare a instrumentului, desprin*ind periosteomucoasa de os. n ca*ul invci*iei curbe decolarea se facemai mult catre fundul santului vestibular, mucoasa fi+a fiind indepartata atit cit sa permita o buna evidentierea osului in dreptul ape+ului radacinii respective. !amboul de mucoasa reali*at va descoperi peretelevestibular a alveolei in dreptul dintelui care urmea*a sa fie e+tras atit cit este necesar.

%repanarea osului: se va face urmarind ca radacinile sa fie descoperite si lu+ate sacrificind cit mai putin din

table vestibulara. n raport cu marimea si profun*imea la care se gasesc radacinile se pot folosi & procedee detrepanaresi re*ectie osoasa: a7 re*ectia marginala partiala a tablei vestibulare/ b7 re*ectia totala a pereteluialveolar vestibular/ c7 re*ectia partiala a peretelui alveolar vestibular la nivelul ape+ului este indicate in ca*ulresturilor radiculare mici, profunde, ramase dupa e+tractii vechisau a radacinilor situate sub punti dentare.


11/47

!u+atia radacinii: n timpul trepanarii se urmareste sa se cree*e cu daltSa sau cu fre*a santuri in urulradacinilor in care sa poata fi insinuate elevatorul. !u+atia se face cu elevatorul adecvat introdus fie pe fetelelaterale a radacinii, fie sub radacina daca ape+ul este deformat globulos. n timpul trepanarii osoase si allu+arii radacinilor se va evita la ma+ilar deschiderea sinusului, iar la mandibular deschiderea canaluluimandibularsau le*area pachetului vasculo-nervos mentonier. )upa e+tractia radacinii se controlea*a alveolainlaturinduse cu autorul chiuretei eventualele tesuturi patologice. 0e face apoi regulari*area osului,re*ecindu-se cu o pensa ciupitoare si cu chiureta, toate ciocurile si marginile osoase proeminente. 2laga sespala cu sol. de ser fi*iologic caldut sau cu apa o+igenata, pentru a indeparta eventualele eschile osoase/ se

controlea*a singerarea plagii osoase si a plagii mucosae.0utura: 0e aplica lamboul periosteomucos peste os carte este necesar sa fie complet acoperit. )aca lamboulde mucoasa este insuficient pentru acoperirea alveolei se va incerca o decolare a ba*ei sale de implantarecatre mucoasa mobile si apoi alunecarea lui catre mucoasa versantului oral. "ceasta metoda pre*intade*avantaul ca poate produce o micsorare a santului vestibular. 0e aplica fire de sutura separate ,nere*orbabile aprontind cit mai correct marginile plagii, astfel incit osul sa fie complet acoperit. 2entru cavindecarea sa se produca fara complicatii, sa nu se forme*e hematoame care s-ar putea infecta este necesar calamboul periosteomucos sa adere cit mai bine la suprafata osoasa, acoperind-o cit mai complet. n acest scop

peste lambou se aplica p8u $'-'E ore un pansament iodoformat usor compresiv care suprima eventual spatiulmortcare s-ar forma intre os si lambou. Firele de sutura se suprima dupa (- *ile de la interventie.

1. 4(olutia al(eolei dupa e/tractie si ingriirea ei. Complicatiile locale in timpul e/tractiei dentare.Cau!ele, tratamentul si pro"ila/ia.

n ca*urile in care e+tractia a decurs fara incidente, radacinile au iesit integre, in alveola nu a ramas elementepatologice si traumatismul operator nu a provocat le*iuni e+tinse ale osului si mucoasei se observa deobicei osingerare redusa care pre*inta o tendinta manifesta si rapida de organi*are a chegului.)aca dintele a iesitcomplet iar perpendicular nu e+ista procese infectioase sau tumorale chistice, chiuretarea alveolei estecontraindicate. 2rin chiuretarea membrane parodontale se desfiintea*a o bariera de protectie a osuluiintir*iindu-se aparitia vaselor de neoformatie si cicatri*area alveolei. 0int contraindicate in aceste ca*urispalaturile intraaalveolare cu substante antiseptic, introducerea in alveola a substantelor caustice sauantiseptic de tip iodoform, a meselor. odoformul introdus in alveola nu se resoarbe ci este eliminate ca oricecorp strain si in loc sa previna favori*ea*a producerea de alveolite prin de*organi*area structurii fibrilare acheagului. n ca*ul e+tractiilor obisnuite atitudinea fata de plaga poste+tractionala va fi cit se poate desimpla: se evacuea*a din cavitatea bucala single si secretiile cu autorul unor tampoane sterile sau cuaspiratorul, daca secretiile sunt abundente bolnavul este rugat sa-si clateasca gura usor fara forta, se palpea*amarginile alveolei cu pulpa degetului pentru a depista ciocuri osoase proeminente care trebuie nete*ite cuautorul unei chiurete, intre inde+ si police se string marginile alveolei apropiind cit mai mult tablele osoasesi gingivomucoasa vestibulara de cea orala astfel deschiderea plagii va fi cit mai mica, evitindu-se tendintade ectropionare a gingiei, peste alveola se aplica un tampon de comprese sterile avind gria cagingivomucoasa sa fie rasfrinta inauntru peste plaga osoasa astfel incit marginile plagii sa nu raminadehiscente, se recomanda bolnavului sa inchida gura muscind peste tampon. %amponul aplicat trebuie sa fie

usor compresiv reali*ind pe linga protectia plagii si o hemosta*a, bolnavul va fi tinut in observatie cel putin&@min dupa e+tractie cind se va controla plaga pentru a depista daca singerarea continua sau s-a oprit si dacain alveola s-a format dea un cheag. %amponul se indepartea*a dupa $ ore.

Complicatiile locale'#."ccidente dentare: a7fracturarea coroanei sau a radacinii, b7lu+atii ale dintilor vecinic7fracturarea dintilor vecini sau antagonisti, d7smulgerea sau le*area mugurilor dintilor permanenti $.!e*iuni ale partilor moi perima+ilare: a7plagi gingivale liniare se produc prin deraparea elevatorului sau prinaplicarea falcilor clestelui peste mucoasa, b7plagile intinse cu denudari mari ale osului se produc in e+tractiilelaborioase, traumati*ante, c7 plagi ale mucoasei palatinale se produc prin deraparea elevatoarelor, d7 plagi alelimbii se produc prin deraparea elevatoarelor curbe ascutite sau a elevatorului ,, limba de crapR in timpule+tractiei molarilor de minte inferiori, e7plagi ale planseului bucal se produc prin inteparea mucoasi cu virful

elevatorului care derapea*a. &. !e*iuni osoase: a7fracturile alveolare sint fracturile limitate de obicei laalveola dintelui e+tras, interesind unul dintre pereti, b7 fractura tubero*itatii ma+ilarului superior se producein lu+atia distala cu elevatoarele a molarului de minte superior. c7 fractura mandibulei se produce in timpule+tractiei molarului de minte inferior, d7 lu+atia mandibulei este un accident care se produce deobicei la

bolnavii cu la+itate capsuloligamentara accentuata aparind in timpul e+tractiei dintilor inferiori prindeschiderea e+agerata a gurii si tractiunea inainte a mandibulei, e 7 accidente sinusale: deschiderea sinusului


12/47

D se poate produce chiar dupa e+tractia cu clestele a unui dinte sinusal/ impingerea radacinilor in cavitateasinusala- se produce daca in timpul e+tractiei cu elevatoarele a radacinilor premolarilor si molarilor superiorise actionea*a cu instrumentele catre fundul alveolei, '. !e*iuni ale nervilor- prin perforarea tavanuluicanalului mandibular in timpul e+tractiei radacinilor sau al chiuretaului profund alveolar poate fi le*at nervulalveolar inferior, la nivelul gaurii mentoniere nervul poate fi le*at prin inci*ia mucoasei sau in timpultrepanarii osoase practicate in vederea alveolotomiei.2entru a preveni acest incident in timpul inci*iilorvertical va fi evitat spatiul dintre cei doi premolari. n ca*ul fracturarii peretelui oral al alveolei molarului deminte cind se reali*ea*a indepartarea fragmentului ososdetasat si regulari*area osoase, poate fi le*at nervul

lingual. (. "spirarea fragmentelor dentare sau osoase.1:. 3er"oratia sinusului ma/ilar in timpul e/tractiei dentare. Cau!ele si tratamentul.Indicatiile catrespitali!area $olna(ilor cu complicatii dupa e/tractii dentare.

eschiderea sinusului se poate produce chiar dupa e+tractia cu clestele a unui dinte sinusal. "lteorisinusul se deschide in timpul chiuretaului alveolar. )e multe ori deschiderea accidental a sinusului ma+ilar

poate trece neobservata/ se produce o singerere ceva mai abundenta a alveolei respective, singele avinduneori un character aerat. )aca se e+plorea*a cu un stilet butonat se constata ca fundul alveolei este completdisparut, stiletul patrun*ind in cavitate. n aceste ca*uri este bine ca e+plorarea cu stiletul sa fie cit mai putintraumati*anta pentru a nu infecta sinusul. 5ste contraindicate manevra ;alsava care in aceste ca*uri va mari

bresa mucoasa favori*ind infectarea sinusului prin alveola poste+tractionala. "titudinea terapeutica va urmaricicatri*area alveolei fara incidente favori*ind inchiderea per primam a comunicarii bucosinusale. 0e va facetoaleta plagii urmarind ca alveola sa fie acoperita complt cu gingivomucoasa. n ca*ul in care alveola estemare cu pereti ososi indepartati nepermitind alunecarea si suturarea gingivomucoasei nu pot fi compltafrontate se vor aplica #-$ fire de sutura care vor apropia cit mai mult gingia vestibulara de cea palatinala,micsorind gura alveolei. n ambele situatii se va urmari aplicarea cit mai intima a gingivomucoasei pe osulsubiacent aplicind pentru o perioada de -E*ile un tampon iodoformat care va fi mentinut cu ligature de sirmain E trecute in punte peste alveola respective. 0e recomanda pacientilor ca timp de $-& saptamini sa nu-sisufle nasul si sa mentina o igiena bucala si antisepsie na*ala riguroasa.

mpingerea radacinilor in cavitateasinusala se produce daca in timpul e+tractiei cu elevatoarele a radacinilorpremolarilor si molarilor superiori se actionea*a cu instrumentele catre fundul alveolei. Operatorul constataca radacina a disparut din alveola. 2ot e+ista $ posibilitati: fie radacina a fost impinsa sub mucoasa sinusala,fara ca acesta sa fie perforate/ fie s-a produs o perforare a mucoasei sinusale, radacina fiind proiectata in

plina cavitate. n momentul in care s-a produs un asemenea accident este necesar sa se preci*e*e sediulradacinii prin radiografii cu film retroalveolar si radiografia sinusului ma+ilar. adacinele dentare impinsesub mucoasa sinusala se e+trag pe cale alveolara largita, dupa tehnica descrisa de Jasmundt. )e o parte si dealta a alveolei se fac $ inci*ii vertical-oblice divergente pina in fundul santului vestibular. 0e decolea*a

periosteomucoasa cit mai sus pina la podeaua sinusului, descoperindu-se restul radicular. Cu o pensa sauchiureta se prinde restul radcular si se e+trage. n timpul manoperelor de trepanare si e+tractive se va aveagria sa nu se perfore*e mucoasa sinusala sis a nu se impinga radacina in plina cavitate de unde nu mai poatefi e+trasa pe aceeiasi cale. Marginile osoase se regulari*ea*a cu o chiureta iar lamboul periosteomucos este

readus peste plaga si suturat. 2entru a mentine lamboul intim adherent la os se aplica o mesa iodoformata deprotective mentinuta fie prin ligature de sirma inE fie cu o placa de protective din acrilat confectionata deurgenta in ca*urile in care nu e+ista dinti vecini. esturile radiculare impinse in plina cavitate sinusala estenecesar sa fie e+trase cit mai urgent, in ma+imum 'E ore de la producerea accidentului prin trepanareasinusului la locul de electie 6metoda CaldTel !uc7 , pentru a nu determina infectarea mucoasei sinusale.

1;. 3ro"ila/ia complicatiilor la e"ectuarea e/tractiei dentare.

O buna parte din accidente pot fi evitate printr-un e+amen minutios , clinic si radiologic facut inainte dee+tractie, alegindu-se in functie de datele obtinute tehnica operatorie si utili*ind manoperele cele mai

potrivite ca*ului repectiv.

2. Clasi"icarea proceselor in"lamatorii regiunii o.m.".

2rocesele inflamatorii in regiunea omf pot fi odontogene si neodontogene/ infectioase - specifice si nespecifice siTashpe neinfectioase, adica alergice, traumatice, stiti voi de la fi*pat, acute si cronice. nflamatiile neodontogene audrept sursa alte structuri ale cavitatii bucale, faciale sau la distanta: tonsilogene, rinogene, otogene 6di la urechi nna7,


13/47

etc.. nflamatiile odontogene detin un loc maor in chir. OMF. Cele mai frecvente afectiuni inflamatorii sunt:limfadenitele, flegmoane si abcese, chisturile 6inflamatie productive7, periostitele, osteomielitele, periodontitele,sinusite, granulom subcutan Uodontogene maoritarV frunculi si carbunculi, sialoadenite si mai putin agresive/stomatite, glosite, dermatite, foliculite, ateroame suprainfectate i.t.d.i.t.p. )aW nu uitati ca ne interesea*a mai mult celeodontogeneX

0har9gorods9i 6#GE(7 clasifica astfel:

nfla. OMF : -Odontogene

-0tomatogene :2eriodontita: acuta Y cronica/2eriostita: acut D seros Y cronic, cronic/Osteita: acut D forma reactivZtran*itorie Y cronic D rarefiant Y hiperplastic 6shi contrastX 7/Osteomielita ma+ilara: acut, subacuta, cronica Y cronica de novo/"bcese si flegmoane: acut Y subacut/!imfadenita: acuta, cronica D productiva, productiva in acuti*are/0inusitele: acute Y cronice.

- "ltele 6WWinflamatiaWW de la morfopat7

"u fost multi savanti medicali care au propus diverse si diverse clasificari, ca pina la urma obustova sa conclu*ione*e

o clasificare unica si fundamentala 6tipa necopieta de 0har9gorods9i7:2eriodontita: acuta, cronica Y cronica in acuti*are/$.2eriostita: acut D seros Y cronic, cronic/Osteita: a disparut din clasificare/&.Osteomielita ma+ilara: acut, subacuta, cronica Y cronica de novo/'."bcese si flegmoane: acut Y subacut/!imfadenita: acuta, cronica D productiva, productiva in acuti*are/0inusitele: acute Y cronice.

21.4tiologia proceselor in"lamatorii regiunii o.


14/47

%raumatisme mecanice Corpi straini "genti fi*ici 6caldura, electricitate, radiatie7 2rodusi endogeni ai metabolismului 6cholesterol, acis uric, calciu7nflamatia poate fi acuta# e/sudati(a%si cronica #proli"erati(a7.In"lamatia acutaD semnele principale calor, rubor, dolor, tumor si functia lesa. 0e caracteri*ea*a prin reactii

vasculare, e+sudative si alterative. eactii vasculare D dupa o scurta vasoconstrictie initiala urmea*a o vasodilatarearteriolo-capilara cu h?peremia active si cresterea permeabilitatii capilare. "ceste fenumoene sunt declansate destimuli nervosa si de mediatorii chimici 6histamine si serotinina7. "re loc diapede*a leucotitelor, ce vor migra sprefocarul inflamator. eactiii e+sudative D formarea edemului inflamator. 5+sudatul e constituit din component lichida6plasma 7 si celulara 6polimorfonucleare, monocite si macrofage7 din cau*a cresterii permeabilitatii vasculare. "re locfagocito*a. eactii alterative D degenerarea si necro*a celulelor si a substantelor intersitiale determinate de agentul

pathogen sau de tulburarile circulatorii. Materialul cerotic este un corp strain, irritant ce poate intensifica reactiileinflamatorii.

)upa natura caracterului e+sudatului inflamator se deosebesc inflamatii: seroase, fibrinoase, pseudomembranose6pesuprafata mucoaselor sunt depo*ite alb cenusii formind pseudomembrane7, hemoragica, catarala 6characterseromucinos sau muco-purulent7, supurativa.

Caile de diseminare a infectiei din focarul inflamator D limfatica sau hematogena, calea directa6punctii septic, corpistraini7, transosoasa si submucoasa.

Modalitati evolutive ale inflamatiei acute:

#. e*olutia D revenirea la normal a tesutuirlor inflamate$. epararea D inlocuirea tesutului distrus prin tesut de granulatie, cu formarea de cicatricii fibrinoase&. nflamatia cronicaIn"lamatia cronica2oate avea caracter proliferativ si granulomatos6 de corp strain sau infectii de focar7. Caracterul proliferativ este dat

de popularea focarului cu infiltrate celulare de origine somatic si tisulara6limfocite, plasmocite, mononucleare, celulepolinucleare, fibroblasti7. !eucocitele polimorfonucleare sunt reduse sau absente. eactiile vasculare, e+sudative sialterative sunt discrete si nu ating intensitatea celor din inflamatia acuta.

2&. =olile de erupie a dinilor' etiologia, diagnosticul, tratamentul.

"ccidente de eruptie ale dintilor temporari.5tiologie :

- terenul, starea de hiperreflectivitate naturala a copilului mic, marita in cursul diferitor boli carediminua in aceleasi timp re*istenta organismului. n rol important ii revine eriditatii , disendocriniilor ,rahitismuluii, hipovitamino*elor.

- ritatia filetelor gingivoalveolare ale trigemenului- nfectia pericornara directa sau indirecta"ccidente si complicatii locale:

- 5ruptia precoce

- 5ruptia tardiva sau intir*iatat pericoronarita congestiva- 2ericoronarita supurativa- Iingivostomatita- Chistul de eruptie

"ccidente regionale:

- sialoree ,rinoree, epifora, congestie, conunctiva, fotobie .

"ccidente generale

- tulburari digestive- tulburari respiratorii- tulburari urinare- tulburari de crestere

%ratament:


15/47

2rofilactic : local D spalturi bucale cu sol antiseptice slabe, badeonarea mucoasei gingivale cu solanalge*ica

general- administrarea de sedative si vit. C,",)$

%ratament Ihirurgical in pericoronarita supurata: sub aneste*ie de contact sau analge*ie generala, seinci*ea*a abcesul.

2) 3ericoronarita

inflamaPia Pesuturilor moi pericoronare. 5ste cea mai frecvent [i cea mai important complicaPie aerupPiei molarului de minte inferior.

"re la origine impulsul de erupPie a molarului & inferior, care, n ascensiunea sa, pune n tensiunecapi[onul de mucoas pe care l fisurea*, [i traumatismul oclu*al al antagonistului, la care se adaug infecPiadin mediul bucal. 2trunderea infecPiei n sacul folicular se face fie prin efracPia mucoasei datorittraumatismului oclu*al provocat de ctre antagonist, fie consecutiv, prin desprinderea capi[onului de faPadistal a molarului $.

Flora microbian este cea ntlnit n cavitatea bucal: streptococi, stafilococi [i fu*ospirili. 1u sunt

e+clu[i ns nici ceilalPi microbi cunoscuPi, care pot aunge fie prin cale direct, fie mai rar, indirect. Caorice proces inflamator, pericoronarita se pre*int sub formele acut [i cronic. Pericoronarita acut, larndul ei, n ordinea gravitPii, mbrac dou aspecte: con- gestiv i supurat.

&.Caracteristica generala a a$ceselor si "legmoanelor reg. OMF'"3C50! L forma locali*ata a unei colectii purulente,delimitat de memebrana piogena. Clinic :tumefactie,hiperemie,fluctuenta, curbatura,febra,frisoane,durere localaF!5IMO1! L forma difu*a,necro*anta,buloasa cu sfacele. Clinic : tumefactie difu*a,tegument si mucoasa livide,infiltrat indurat,dureros, aspect to+ico-septic.

&1.A$ces a santului mandi$ulo*lingual'topogra"ia,etiopatogenia , clinica si tratamentul'

"1"%OM5anterior: mucoasa

posterior: m milohMedial: genioglos,geniohiloidian si hioglos!ateo-ant: fosa sublgComunicari : loa sublg controlat si submandContine : gl sublg, port sublg Jarthon,M;1 sublg,>

5%O2"%OI2m Minf, pericoronarite supurate M& inf.0upuratii se datorea*a : litia*a inf Jarthon,punctii septice sau corpi straini,difu*are din loa controlatsubmandC!1C

congestietumefactie sublg unilat, plica sublg acop de depo*ite fibrinoaseL\creasta de cocos:Consistenta indurata0tare generala alterata,durere pulsatila in planseu,tulb functionale%"%"M51%)eschiderea cutanata"neste*ie generala sau loco-regba*ala,inci*ie '-(cm, paramedian intre marg ba* mentoniera si hiod0e sect tegumentul,plat?sma si facsia cerv, se perforea*a m miloh cu o pensa 2ean sub control palpatoriu endobucal)rena cu $ tuburi de cauciuc $'-'EhCalea endobuc D colectia superficiala,inci*ie $-& cm sub aneste*ie 0pi+ intre cr sublg-os pe bombarea ma+ima stricmuco*al, drena cu o lama de cauciuc.Complicatii : difu*are spre loile vecine

&2.A$ces si "legmon a loei su$mandi$ulare' topogra"ia,etiopatogenia ,clinica si tratamentul'

"1"%OM5 - locali*are: planseu bucal posterior


16/47

- delimitata sup-median de mucoasa, milohiodian si hioglos/ infero-lateral de fascia,plat?sma si tegumente. 2eretelelateral L fata int a corpului mandib, peretele medialLdigastric,stiloh,miloh,hioglos,stiloglos si fasc faringoglos alconstrict sup faring. - interstitiul hiogloso-miloh : duct Jarthon,M;1 lg si > - loa : gl submand,duct Jarthon,n lg,a si v fac, a si v lg,tes la+ - comunic : loa sublg,parot,trigon carotic,loa paraamigd5%O2"%OI2rocese septice punct de plecare M inf

"denite supurate submand0ialolitia*a submand inf2ropagare inf din loi vecine

C!1Ci.i. #8& distala a corpului mand, tumefactie importanta%egumente congestionate,impastare tisulara%rismus,congestia muc pl bucpilier ant2alpare orala dureroasa,fluctuenta sau impastare)ureri spontane lancinante0tare generala alterata%"%"M51%

- "neste*ienci*ie curba (-4cm, #8& post submand, $ cm inauntrul marg ba*0ect teg,plat?sma si fascia cerv, se patrunde cu pensa 2ean5+plorare atenta cu inde+ul pt a evita decolararea inutila a periostului)rena cu $ tuburi de cauciuc taiate in bi*ou, ase*ate la nivele diferite,fi+ate cu fir nere*orbabil 'E-$hnci*ie e+ofac : supuratii masivendicatie inci*ie endobucala : supuratie in reces submand. Cu bombare in umat distala a santului mandibulo-lg- nfiltratie prin inci* sigm pt trismus- nci*ie de $cm in dreptului bombarii ma+ime- 0e patrunde in loa submand cu vf pensei pean)rena lama cauciuc $'-'Eh

&&.A$ces si "legmon a loei maseteriene' topogra"ia,etiopatogenia ,clinica si tratamentul'"1"%OM5Fata e+t ram mand-fascia maset0up : arcada *ignf : #8& post a marg ba*gonion"nt : marg ant maseter2ost : marg post ram mand$ compartimente : profund ram-muschi superf muschi-fascie- Contine : muschiprelung parot0tenon,M;1 maset;5%O2"%OI

- Osteomielita ram, suprainfect chist de ram, M& inf, agenti traumatici

C!1C%umefactie unghi-arcada *ig%eg congestionatempastare dureroasa sau fluctuenta0tare gen alterata%rismus puternic%"%"M51%5+obuc : superf si prof e+tensive anest loc8gen inci*ie arcuata (-4cm

se introduce pensa 2ean supero-anterior sau profund pana la os drena lama8tub 'E-$h5ndobuc : evol submucos anest loc inci*ie vertic retromolara se introduce 2ean


17/47

drena &-'* lama8tub5;O!%5 D e+tindere spre loile invecinate, constrictie mand

&).A$ces si "legmon a loei pterigomandi$ulare topogra"ia, etiopatogenia ,clinica si tratamentul'%opografie:spatiul intre suprafata anterioara a ramurei mandibulei si suprafata e+terioara a muschiului piterigoindianintern .5tiologie: sursa infectiei -procese in.f a dt. de minte inf. ,ostiomielita mandibulei in reg unghiului si a ramurei,nerespectarea sterilitatii in timpul aneste*iei mandibulare, le*area vaselor cu formarea hematoamelor care apoi seinfectea*a.

Clinica: durere la deglutitie,deschiderea gurii limitata si dureroasa, cefale,e slabiciuni .5+obucal: nu-s asimetrii, rar pielea sub marginea mandibulei din reg unghiului e umflata si hiperemiata, palpator subunghiul mandibulei si in interior e infiltrat dureros si solid.0e e+tind rapin in *onele invecinate%ratamentul: deschiderea, inci*ie e+o si endo bucala, endo- inci*ia pe traiectul santului pterigomandibular ,e+trava*am

puroiul si efectuam drena/e+obucal- din partea unghiului m

&. A$ces si "legmon a loei latero"aringiene' topogra"ia, etiopatogenia, clinica si tratamentul.

7patiul latero"aringian #para"aringian%, limitele: ramul ascendent mandibular, loa parotidiana, peretele faringelui,fascia prevertebral si ba*a craniului. 5ste mpr it de buchetul lui iolan n $ compartimente: #7prestilian - aici se

gase te prelungirea faringian a gl.parotide/ $7retrostilian D n care se gsesc carotida e+tern, ugularaintern,ganglionul simpatic cervical superior, perechile >/>/>/> de nervi cranieni. "cest spatiu comuniccu:*ona pericoronar a M&, loa parotidian, loa submandibular, loa infratemporal,se deschide inferior n

loa marilor vase ale gtului 6bogat n Pesut celular la+7

4tiologie ' infecPii O..!. 6amigdalite7, diseminare din loile vecine,pericororonarita M&, procese septicedentare.

Clinic' debutea* ca amigdalitele cu disfagie.

Exobucal:u oar tumefac ie dureroas retromandibular, de-a lungul m.sternocleidomastoidian.

Endobucal:se constat o tumefac ie unilateral voluminoas a peretelui faringian, cu mpingerea spre liniamedian a amigdalei i a pilierului amigdalian, astfel nct istmul gtului apare aproape complet nchis. !ueta este congestionat, tumefiat i mpins ctre partea sntoas. !a palpare bimanual, cu un deget n faringe

i degetele celeilalte mini retro- i sub unghiul mandibular, se percepe o mpastare sau chiar fluctuen 6acest e+amen nu poate fi facut ntotdeauna din cau*a durerilor mari i trismusului7. Igl submandibulari [i

ugulocarotidieni palpabili f. durero[i. %oate simptomele s8t nso ite de tulburri func ionale: disagiefoarteaccentuat,degluti ia fiind imposibil chiar p8ru lichide/ !en "n respira#ie$tris%us, mai puternic n supura ie laterofaringiana odontogen, moderat n cele de cau* amigdalian/ tortocolis dureros cu nclinarea capuluide partea bolnav.

&tarea general:febr mare, tahicardie, cefalee, agita ie, curbatur, insomnia.

iagnostic di"eren ial. 0e face cu:

'leg%on a%igdalian: amigdala e8e hipetrofic,nu numai mpins,dar pre*int i cripte purulente

Abces de loj sub%andibular:nu e8e pre*ent bombarea faringelui.

Tu%orile lateroaringiene: au o evolu ie mai lent.

4(olu ia. 1etratate]difu*ea*]septicemii, septicopiemii]e+itus/^emoragii ale vaselor mari 6erodare7 trombo*e "C ;, trombo*a de sinus cavernos, meningite suppurate,

%ulburri nervoase >, >, >, >/;ase mari, retrofaringian 6C, %#7]mediastin]mediastinite supurate ]sepsis/5demul [i spasmul glotei 6mpingerea ant. a peretelui post. faringian7] asfi+ie ]e+itus/uptura abcesului]aspiraPie]asfi+ie]e+itus.

0ratament.


18/47

Trata%entul localprevede deschiderea chirurgical a abcesului6flegmonului7, care poate fi pe cale oral saucutanat, n func ie de evolu ie i tulburri func ionale.

Calea endobucal se folose te cnd proc.inf. s-a superficiali*at n faringe,acoperit numai de mucoasa ntensiune.0e face inci*ia de #-#,(cm cu bisturiul do*at,unde nu se simt pulsaPiile vasculare, ct mai decliv

posibil imediat nuntrul [i la milocul pilierului amigdalian. 0e introduce o sond canelat sau pens cu vrfbont la o adncime de #cm,puroiul evacundu-se deobicei sub tensiune.2rin deschderea blnd a ramurilorpensei se lrge te plaga. 0e drenea* $' ore cu un tub sau cu o lam de cauciuc. neori puroiul se eliminprin contrac ia mu chiului constrictor superior al faringelui.

Calea cutanat se folose te n supura iile care cuprind toat loa i se e+teriori*ea* sub- i retromandibular,de-a lungul m.0t-Cl-Mast.0e face o inci*ie submandibular lung de (-4cm.,unde seintroduce o pens Kocher,care traversea* loa submandibular,apoi e8e orientat n sus,nuntru i u or de napoi pe o adncime de 4-cm.Cu degetul introdus n plag se poate controladac este deschis spa iullaterofaringian,palpnd vrful apofi*ei stiloide.0e drenea* p8ru $' ore cu $ tuburi de cauciuc.)ac supura ias-a superficiali*at la tegumente se fac inci*i pre- sau retro- sternocleidomastiodian.

Trata%entul general 0e administre* antibiotice cu spectru larg de ac iune,tonice cardiace, perfu*ii cu snge, vitamine, o+igenoterapie.

&-.A$ces i "legmon a loei in"raor$itale' topogra"ia,etiopatogenia,clinica i tratamentul.

0opogra"ie: _n esut adipos subcutanat situat intre:0uperior: marginea inferioara a orbitei.nferior: fundul de sac vestibular.Medial: partea laterala a nasului.!ateral: osul *igomatic 6malar7

4tiologie.Focare purulente de la din ii frontali superiori 6canini, primii premolari, incisivii laterali, mai rar premolaruldoi i incisivii centrali7/

%rauma/Chisturi suprainfectate/0inusite/Flebite, tromboflebite/Factori dermatogeni.

0a$loul clinic.)ureri,acute,tumefactia esuturilor regiunii infraorbitale,asimetrie facial5+amenul clinic: edem i hiperemie n regiunea fosei canine care se rspnde te spre partea laterala anasului, regiunea *igomatic, palpebral inferioar i bu*a superioar. 2leoapa inchide fisura orbital.nghiul gurii de pe partea bolnav se situea* mai os dect de partea sntoas. ;rful nasului se situea*

ctre partea sntoas 2lica na*olabial tears pe partea afectat. _n ca*uri grave apare edemul pleoapeisuperioare. 2alpator se determin infiltrate dur, brusc dolor, fluctuient n regiunea fosei canine. )acprocesul se situea* mai aproape de vestibulul cavit ii bucale se determin tergerea plicii vestibulare.

4(olu ie .)e obicei flegmonul infraorbital apare ca complica ia abcesului regiunii date. 2atologia decurge brusc,cuferbr, dureri puternice n reguinea infiltratului insomnia, inapeten , cefalee..

Complica ii. -Osteomielita marginii infraorbitale i a osului *igomatic.. -0inusita/-%rombofletita venei angulare, a sinusului cavernos. Meningit.-2trunderea infectiei n sinusurile etmoidale.

0ratamentnci*ia se efectuea* mai des endobucal sau pe calea cutanat. nci*ia e+obucal se efectuea* n ca*ulsituarii abcesului mai aproape de marginea infraorbital. )renarea plagii. 0e indic tratament general.


19/47

&. A$ces i "legmon a loei temporale' topogra"ia, etiopatogenia, clinica i tratamentul. epre*intlocali*area procesului infec ios la nivelul loei temporale. !oa temporal este regiunea lateral i pereche, format din ansamblul pr ilor moi.care acoper regiunea lateral deprimat a bol ii craniene, cunoscut n osteologie sub numele de fosa temporal. egiunea temporal cuprinde urmtoarele planuri anatomice dela suprafa spre profun*ime: pielea, esutul celular subcutanat, mu chiul temporal, periostul, planul scheletic. Colec ia purulent va putea fi locali*at ntre mu chi i piele sau ntre mu chi i os. 4tiologie.

Dprocese dentoparodontale, mai ales cu punct de plecare de la molarii superiori/

-in epturi de natur divers a regiunii temporale/-corpi strini n reten ie la nivelul regiunii temporale/-propagarea infec ieii de la nivelul loilor din vecintate.

Clinica.0tarea general poate fi influen at, bolnavul pre*entind febr, frison, indispo*i ie.2e plan local,bolnavul pre*int o tumefac ie la nivelul regiunii temporale, cu pielea congestionat, neted, lucioas/ esteconstant pre*ent edemul regiunilor nconurtoare. 2alparea este dureroas, eviden ia* infiltra ia n ca*ul colec iilor profunde i fluctuen a n ca*ul celor superficiale 6locali*ate intre mu chi i tegument7.

iagnosticul di"eren ial . 0e va face cu:

-plgile in epate ale regiunii temporale, snt de obicei inso ite de edem marcat, nu pre*int caracterele unei

colec ii purulente/-abcesul fosei infratemporale este de obicei locali*at inferior n raport cu cel temporal, are o simptomatologielocal i general mult mai sever/ -tumorile temporale au o evolu ie mult mai lent, nu pre*int semnele inflama iei.

0 r a t a m e n t u l%ratamentul chirurgical const din inci*ie i drena. nci*ia va fi fcut la polul cel mai decliv al forma iunii

purulente, va avea un caracter vertical sau u or oblic, descendent, pentru a fi evitat le*area vaselor i a nervilor din profun*ime. lterior se ptrunde cu o pens n colecie ntre mu chi i piele sau ntre mu chi i os. )renaul se va face cu o lam cauciuc pentru $'-'E de ore.

&:. A$ces i "legmon a loei in"ratemporale' topogra"ia, etiopatogenia, clinica i tratamentul.

0opogra"ia.!oa infratemporal sau groapa *igomatic este limitat:

-lateral de ramul ascendent mandibular [i arcada temporo*igomatic,-nuntru de apofi*a pterigoid median, constrictorul superior al faringelui [i peretele faringian,-n sus de ba*a craniului, cu aripa mare a sfenoidului nuntru [i osul temporal nafar,

-anterior de tubero*itatea ma+ilarului,-posterior de glanda parotid.Fosa infratemporal e8e separat de m.pterigoidian intern i fascia interpterigoidian n $ compartimente:

pterigomandibular6e+tern7 i pterigoma+ilar6intern7,deci prosesele infec ioase pot fi locali*ate n unul sau ambele. _n aceast fos se gsesc trunchiurile nervoase ma+ilar i mandibular,ramurile terminale ale artereima+ilare interne, esut la+ n abunden .

4tiologie.*2rocesele septice dentare, osoase, sinu*ale/-nfecPia de la dinPii superiori 6n deosebi molarul 7/-!oile vecine infectate cu care comunic6orbit, l.submandibular,spa .laterofaringian, gl.parotid, fosatemporal7-%raumatismele/-2uncPia septic n ca*ul aneste*iilor la tubero*itate [i spina 0pi+/

-2uncPiile sinu*ale defectuoase.Clinica.&i%pto%e locale:-5dem genian discret dedesubtul [i napoia osului malar/-5dem in regiunea temporala si ugala sau asa numitul simptom \ceas de nisipR


20/47

-2lica de tran*itie edematiata, stearsa, hiperemiata*nfiltrat dureros peritubero*itar sau de-a lungul ramului ascendantmandibular/*%umefacPia obra*ului, ce se poate e+tinde n regiunea temporal parotideomaseterin [i submandibular/*)ispariPia reliefului arcadei temporo*igomatice, sau apariPia unui [anP inacest loc/*%rismus puternic/*%esuturile sunt mpstate/*2alparea foarte dureroas,iradiind n globul ocular.&i%pto%e generale:

-0tarea general foarte grav/

-)ureri cu caracter nevralgiform care iradia*

n tot hemicraniul 6cefalee pronunPat7/

-"gitaPie/ Frisoane/ Febr pna la '@/ en dureroasa la masticaPie

[i deglutiPie/

------0tare septic, cu dureri spontane, e+acerbate la palpare, care nu cedea*la analge*icele u*uale/-"par semne oculare precum: edem palpebral, mai ales inferior,chemosis, u[oare+oftalmie, globulocular dureros la presiune/ vederea este pastrat/-_n urin[i snge sunt devieri pronunPate.0ratamentul.;a fi chirurgical, asociat cu cel madicamentos. )eschiderea e+o- sau endobucal se face n func ie delocali*area i e+tinderea procesului.

2e cale endobucal pterigo%andibular se deschid supura iile din compartimentul respectiv, printr-o inci*iede &-' cm de-a lungul marginii anterioare a ramului mandibulei, se introduce pensa Kocher ntrem.pterigoidian intern i fa a intern a a ramului mandib., se drenea* cu o lama de cauciuc. Calea endobucal retro%axilar este folosit n supura iile spa iului pterigoma+ilar, se face o inci*ie

peritubero*itar n fundul an ilui vestibular superior,se introduce pensa cu directia n sus, napoi i nuntru cu $-$,( cm. 0e drenea* cu lama de cauciuc pe &-' *ile.Calea cutanatse utili*. n supura iile ambelor compartimente a fosei infratemp., i n cele asociate cu regiunile vecine.nci*iile cutanate pentru deschiderea abceselor de fosa infratemporal - inci*ii temporale,supra*igomatice, sub*igomatice si submandibulare.)eseori ele se asocia* cu inci*ii endobucale. _n ca* dacsupura ia este de origine sinu*al6empiem sinu*al7, se trepanea* pere ii sinu*ali anterior i posterior, urmat de drena.

Farmacoterapia

0e administrea* i8v sistema de perfu*ie, serfi*iologic, sol. 1atriu clorid @,E(=, gluco* (-(,(=,sol.Calciu clorid $,(=, Ihe+ametilentetramin (-#@ml.'@= 6cu actiune antimicrobian [i neutrali*antato+inelor7/"ntidoloranPi: "nalgin, )e+algin, Melo+, Ketanov,3rustan/"ntibiotice cu spectru larg de actiune: Cefa*olin,"ugmentin, !incomicin, "ccef/"ntihistaminice: )imedrol, 0uprastin, )ia*olin0e administrea* hormonii suprarenalelor: 2redni*ol,2redni*olon/Comple+ de vitamin inectabile: 3#, 34, 3#$, C/

"limentatie bogat n vitamine: fructe, lactate, etc.&;. Flegmon al plan eului $ucal' topogra"ia, etiopatogenia, clinica i tratamentul.

Cunoscut sub numele de angina !udTig,constituie un proces infecPios gangrenos, hiperto+ic, difu*`l planseului bucal 6#oi#e submandibulare, sublinguale, regiunea submentonier7, difu*nd ctre limb,spatiul laterofaringian, fosa infratemporal, regiunea anterocervical [i torace. Cel mai frecvent, flegmonuld plan[eu are c` punct d plecare abcesul loei sublinguale.

4tiologie.*procese dentoparodontale ale dinPilor mandibulari /-litia*a infectat ` canalului Jharton/

-nPepturi septice sau corpi strinilocali*ati#` nivelul plan[eului anterior/-furuncule u #ocali*are n urul etaului inferior `# fePei.

Clinica.


21/47

"fec iunea debutea* prin tumefactia loii sublinguale,apoi sint prinse de procesul inflamator si loilesubmandibular si submentonier, procesul trecnd de partea opus. !a tumefactia difu*a care cuprindeintregul eta inferior al fe ei se adaug un edem al regiunilor genian bilateral i a regiunilor anterocervicala

i anterotoracica.%egumentele nu au seme de inflamatie acut, sunt cenusii-violacee,marmorate, pre*intflictene si sfacele . !a palpare apare duritate lemnoas,far semne de fluctuient.

Exa%enul endobucalevidentia* mucoasa sublingual proeminent \in creasta de coco R,poate dep i marginea inci*al a d.infer. / mucoasa apare in tensiune, de culoare rosietic-violacee, acoperit de depo*itealb-cenusii fibrinoleucocitare. !imba este tumefiat in totalitate, pe marginile ei laterale se vd amprentele

din ilor. 2acientul pre*int trismus,hipersaliva ie,halena fetid.%ulburri func ionale: masticatie, deglutitie ,fonatie, respiratie.&tarea generalto+ico-septic se instalea* n primele $ *ile. 3olnavul e8e agitat,facies

pmntiu,subicteric,cianotic, febra &G-'@@C.."poi pulsul devine tahicardic6#$@8min7 greu perceptibil, febrascade la &-&,(@. )ac nu se intervine urgent, fenomenele to+ico-infectioase generale si starea clinica localdevin critic, putnd aprea accidente acute care grabesc sfir itul letal: edem sau spasm al glotei, sincopeto+ice bulbare, colaps cardiac.

0ratament.

;a fi efectuat ct mai precoce.)renaul chirurgical va fi asociat cu un tratament medicamentos intens. 0ubaneste*ie general sau local infiltrativ se face o inci*ie n potcoav, dedesubtul i nuntru arculuimandibular, mergnd parallel cu marginea ba*ilar de la un gonion la cellalt. 0e sec ionea* pe straturiesuturile6tegumente, platisma, fascia cervical superficial, m.digastrici i m.miliohioidian7, care sunt

infiltrate cu o sero*itate murdar foarte fetid, ru delimitate de cele sntoase/ sunt pre*ente sfacele. Cupensa Kocher se disocia* esuturile, se supun aeresirii. !a fel se deschid fosa infratemporal i sp.laterofaringian.Cnd procesul gangrenos implic i limba, pensa Kocher se introduce pe linia median, sub control palpatoriu,disociind parenchinul lingual infiltrate.%oate loile deschise vor fi drenate cu tuburi decauciuc perechi, p8ru a permite o irigare cu solu ii antiseptic,sol.)a9in, ^ $O$,cloramin etc. 5volu iafavorabil a bolii se manifest prin apari ia n plag a puroiului,apari ia febrei,dispari ia semnelor to+ico- septice.

Farmacoterapia

0e administrea* i8v sistema de perfu*ie, serfi*iologic, sol. 1atriu clorid @,E(=, gluco* (-(,(=,sol.Calciu clorid $,(=, Ihe+ametilentetramin (-#@ml.'@= 6cu actiune antimicrobian [i neutrali*antato+inelor7/"ntidoloranPi: "nalgin, )e+algin, Melo+, Ketanov,3rustan/"ntibiotice cu spectru larg de actiune: Cefa*olin,"ugmentin, !incomicin, "ccef/"ntihistaminice: )imedrol, 0uprastin, )ia*olin0e administrea* hormonii suprarenalelor: 2redni*ol,2redni*olon/Comple+ de vitamin inectabile: 3#, 34, 3#$, C/"limentatie bogat n vitamine: fructe, lactate, etc.

).3arotidita acut #"ormele%' etiopatogenia,clinica, tratamentul.

0e cunosc : -parotidita acuta epidemica6oreionul7-parotidita inflamatorie simpla,catarala-parotidita supurata-parotidita gangrenoasa

5tiopatogenie :Cau*ele favori*ante sint numeroase si variate : igiena bucala defectuoasa, patrunderea de corpi straini

pe canalele e+cretorii, boli cronice ale glandelor salivare, diminuarea secretiei salivare consecutivadministrarii unor medicamente, infectii grave si in mod deosebit stari casectice si postoperatorii.

Cau*a determinanta o repre*inta speciile microbiene banale : stafilococul auriu, pneumococul. nelevirusuri au un tropism selectiv pentru glandele salivare6virusul parotiditei epidemice, gripei, rueolei7n patogenia sialadenitelor acute intervin : tulburarile functiei de secretie salivara 6hipo- sau asialite7,

tulburarea functiei de eliminare a salivei prin blocarea ostiumului si invadarea glandei de catre agentiipatogeni pe una din urmatoarele cai6canaliculara, interstitiala, hematogena, directa7


22/47

%ratament :%ratamentul profilactic- prin asanarea cavitatii bucale, igiena bucala, rehidratarea bolnavilor operati,

convalescenti sau cu infectii grave, cresterea activitatii functionale a glandelor salivare.%ratamentul curativ D n perioada de debut si presupurativa radioterapie antiinflamatoare de urgenta

asociata cu antibioticoterapie, analge*ice, vitaminoterapie, rehidratare intensa, sustinerea starii generale,stimularea secretiei salivare prin sialogoge, masticoterapie, tratament re*olutiv local, inectii intracanalicularecu tripsina sau antibiotice n stadiu supurativ, inci*ie si drena. 0e fac inci*ia la marginea anterioara asternocleidomastoidianului, inci*ii mici ori*ontale, la nevoie multiple sau inci*ie subangulomandibulara.

)-.3arotidita cronic #"ormele%' etiopatogenia, clinica, tratamentul.

Formele : 2ot fi specifice6%uberculo*a, "ctinomico*a primitiva, sarcoido*a7, nespecifice 6simpla,recidivanta7 sau alergice.

arotidita cronica si%pla3olnavul este un vechi parotidian care acu*a uscaciunea gurii, ena dureroasa inregiunea parotidiana si care la intervale variabile a pre*entat cri*e usoare de tumefiere parotidiana. Ilandele

parotidan sunt marite in volum in totalitate sau partial,uni- sau bilateral, cu planurile superficialenemodificate, consistenta elastica sau renitenta. 2rin orificiul canalului 0tenon edematiat, congestionat , iesela presiune pe glanda o cantitate redusa de saliva viscoasa, opalescenta, mucopurulenta. n formele scleroase

secretia salivara este absenta.

arotidite cronice recidivantese intilnesc atit la copii de la E luni la #$ ani cu o virsta medie de &-'ani, cit sila adulti la care pot prelungi o evolutie din copilarie sau se instalea*a ulterior. %umefierile parotidiene, uni-sau bilaterale, au durata variabila, de la citeva *ile la citeva luni. 0ecretia salivara este mai redusa simodificata . ntre episoadele acute persista uneori un grad de parotidomegalie. 5+ista o mare tendinta lainfectie secundara.

%ratament :5ste dificil si consta in : asanarea cavitatii bucale si igiena bucala riguroasa : administrarea de

sialogoge si de*infectante salivare , permiabili*area in unele ca*uri a canalelor e+cretorii prin inectii

intracanaliculare cu en*ime proteolitice, administrarea de antibiotice intracanicular sau hidrocorti*on antibiotice, vitaminoterapie " si C in do*e mari, tratament general prelungit cu antibiotice in unele ca*uri.Cind tratamentele precedente nu dau re*ultate se recomanda suprimarea functionala sau anatomica a glandei.

). 7ialodenita glandei su$mandi$ulare' etiopatogenia, clinica, tratamentul.

5ste datorita cel mai adesea unei cau*e locale, pe cale canaliculara sau interstitiala. 0tarea generala estealterata, cu febra, dureri subangulomandibulare, ena la deglutitie, hiposialie. egiuneasubangulomandibulara este tumefiata fara limite precise, pielea rosie, intinsa. Ilanda submandibulara maritade volum, dura, dureroasa, face repede corp comun cu loa. Mucoasa sublinguala este edematiata,congestionata, prin orificiul canalului Tharton intredeschis, tumefiat, iese puroi la presiune pe glanda.

5volutia este frecventa spre supuratie si fistuli*are. )iagnosticul diferential se face cu supuratia odontogena aloi submandibulare si cu adenoflegmonul submandibular.

%ratament :%ratamentul profilactic- prin asanarea cavitatii bucale, igiena bucala, rehidratarea bolnavilor operati,convalescenti sau cu infectii grave, cresterea activitatii functionale a glandelor salivare.%ratamentul curativ D n perioada de debut si presupurativa radioterapie antiinflamatoare de urgenta asociatacu antibioticoterapie, analge*ice, vitaminoterapie, rehidratare intensa, sustinerea starii generale, stimulareasecretiei salivare prin sialogoge, masticoterapie, tratament re*olutiv local, inectii intracanaliculare cu tripsinasau antibiotice n stadiu supurativ, inci*ie si drena. 0e face inci*ia la un lat de deget dedesubtul marginii

ba*ilare a mandibulei.

): 0raumatismele dento*paradontale' clasi"icarea, "ormele clinice, etiologia, patogenia, ta$loul clinic,diagnostic i tratament.

"u o frecventa crescuta in *ona frontala ma+ilara si determina tulburai fi*ionomice, psihice sisociale.5tiopatogenia D caderi, lovituri, accidente sportive si de circulatie.


23/47

Factori predispo*antiD inoclu*ia sagitala mare cu protru*ia C0 si inoclu*ia labialD malpo*itii dentareD ^8hipo calcificari dentareD %ulburari de vedereD Obe*itatea - prin lipsa de indeminareD 0tarea dintilor frontali 6carii 8- obturatii mari7D ^andicap psific 6lipsa de coordonare7

Factori determinant- accidente de oaca8 sport8 rutiere8 masticatie 6alimente dure7- agresiuni- iatrogenii in e+tractii sau in timpul intubarii Dpentru aneste*ia generala- &',4= - sport- G,4= - violent- ',$= - accidente de munca- $,$= - oaca- ,(= - accidente rutiere- #,4= - nespecific

- #(,&= - accidente casnice- accidentele sportive au o incidenta ma+ima in a $-a decada de viata- cele casnice si de oc% prima decada- accidente rutiere in a &-a decada 6&,=7

Mecanism de producere D traumatism direct 6lovituri pe dinti8bu*a7 sau indirect prin inchiderea brusca aarcadelor dentare cind arcada inferioara circumscrie pe cea superioara.

Clasificarea OM0:

#. le*iuni dentare:- fisuri smalt- fracturi smalt- fracturi amelo-dentinare necomplicate- fracturi amelo-dentinare complicate- fracturi corono-radiculare necomplicate- fracturi corono-radiculare complicate- fracturi radiculare

$. le*iuni parodontale:- contu*ia

- sublu+atia- lu+atiaintru*ia- lu+atiae+tru*ia- lu+atia laterala- avulsia

&. le*iuni ale suportului osos- fractura cominutiva de alveola- fractura peretelui alveolar- fractura procesului alveolar- fracturi m+8md

'. le*iuni ale gingiei si mucoasa orala:- dilacerarea- contu*ia- lipsa de substanta

Clasificarea 5llis:


24/47

. fracturi smalt8smdentina in mica masura. fracturi smdentina fara e+punerea pulpara. smdentinae+punerea pulpara;. fracturi ale tesuturilor dure coronarenecro*a pulpara;. avulsia dentara;. fractura rd cu8fara fracturi de tesuturi dure coronare;. lu+atii partiale a dintelui cu8fara fractura coronara sau rad;. fractura coronara integral.

5pidemiologia- fracventa ma+ima intre (-$@ani- afectea*a in general baietii pe #-mai multi dinti- locali*are frecventa C0, apoi C, !0

)iagnosticD anamne*a:- cum s-a produs accidentul- unde- cind

- e+ista le*iuni traumatice anterioare- efectuarea altor tratamente anterioare- e+istenta pierderii cunostintei: cit, pre*enta durerilor de cap, greturi, vars/ daca )" se va cere

consult neurologic- stare generala: alergii, hemofilii

0ubiectiv:- e+ista dureri spontane 6le*iuni pulpare8 ligamente7- reactii la stimuli termici- dureri in masticatie8oclu*ie: apare in lu+atii, fracturi ma+ilare, fracturi corono-radiculare

Obiectiv:- parti moi D inspectie mucoase si gingii- palparea contururi osoase- e+amenul tesuturilor dentare: fisuri, fracturi, marimea e+punerii pulpare, aspectul pulpar

modificarea de culoare- modificarea de po*itie ale dintilor: directia si distanta de deplasare- modificari de oclu*ie- teste de mobilitate D ;-O8a+ial. 0e face )g diferential cu mobilitatea fi*iologica a dintelui si

mobilitatea din perioada permutarii dentare- fractura dentara mai aproape de ape+ D mobilitate dentara sca*uta. 2oate apare mobilitatea

dintilor vecini cu care se face dg diferential- 0e face palparea procesului alveolar8 contururi osoase2ercutia: se face manual la copiii mici ci nu cu instrumentarul

2araclinic:

#. teste de vitalitate:- mecanice 6*girieturi cu sonda pe 0 dentara7- termice- electrice

$. adiografii e+traorale pentru fracturile de ma+ilar, cind e+ista plagi se fac pentru determinarea decorpi straini.6film pentru mucoasa ugala centrare tangentiala7.

%ratament:

. )e urgenta


25/47

n prima sedinta se va face profila+ia antitetanica, antiinfectioasa D igieni*area plagii si administrare

Documents

Raspuns OMF