46
Recuperarea in geriatrie Imbatranire = totalitatea proceselor fiziologice si psihologice care modifica structura si functiile unui organ incepand cu varsta adulta. Este un fenomen lent, progresiv si inevitabil, avand o variabilitate inter - si intra – individuala. Capacitatile functionale sunt conservate in stare bazala, in repaus, in ciuda imbatranirii inevitabile. Capacitatile de adaptare la efectele imbatranirii sunt deci deja angajate pentru a asigura aceasta functionare normala in timpul repausului si nu mai pot fi utilizate pentru a asigura functionarea in conditii deosebite sau de efort. In consecinta, exista o diminuare progresiva a rezervei functionale o data cu varsta si o mai slaba reactivitate in situatiile de efort sau la testarile dinamice. Prin recuperare (reabilitare, readaptare, reeducare) se înţelege un tratament medical recuperativ, care urmăreşte redobândirea unor funcţii afectate de boală, de sechelele unei boli şi reintegrarea subiectului în muncă, în activitate, într- o colectivitate ( familie, cămin). Înainte de iniţierea unui program de readaptare sunt necesare evaluări individuale ale subiectului în cauză, mai întâi, în ceea ce priveşte deficitul sau deficitele pe care le are şi concomitent capacităţile restante şi rezervele. Dacă reabilitarea adultului urmăreşte şi obţine de multe ori restaurarea capacităţii de muncă, reabilitarea geriatrică tinde spre redobândirea capacităţii de autoîngrijire, a unui grad cât mai mare de autonomie, pentru a evita imobilizarea la pat. (Sindromului de deconditionare) Readaptarea persoanelor vârstnice, în viziunea experţilor O.M.S., are în vedere trei acţiuni: - reactivarea (persoana vârstnică, pasivă, imobilizată, trebuie încurajată să îşi reia viaţa cotidiană în mediul său normal); 1

Recuperarea in Geriatrie Curs

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Recuperarea in Geriatrie Curs

Citation preview

Recuperarea in geriatrie

Recuperarea in geriatrieImbatranire = totalitatea proceselor fiziologice si psihologice care modifica structura si functiile unui organ incepand cu varsta adulta. Este un fenomen lent, progresiv si inevitabil, avand o variabilitate inter - si intra individuala.

Capacitatile functionale sunt conservate in stare bazala, in repaus, in ciuda imbatranirii inevitabile.

Capacitatile de adaptare la efectele imbatranirii sunt deci deja angajate pentru a asigura aceasta functionare normala in timpul repausului si nu mai pot fi utilizate pentru a asigura functionarea in conditii deosebite sau de efort. In consecinta, exista o diminuare progresiva a rezervei functionale o data cu varsta si o mai slaba reactivitate in situatiile de efort sau la testarile dinamice.

Prin recuperare (reabilitare, readaptare, reeducare) se nelege un tratament medical recuperativ, care urmrete redobndirea unor funcii afectate de boal, de sechelele unei boli i reintegrarea subiectului n munc, n activitate, ntr-o colectivitate ( familie, cmin).

nainte de iniierea unui program de readaptare sunt necesare evaluri individuale ale subiectului n cauz, mai nti, n ceea ce privete deficitul sau deficitele pe care le are i concomitent capacitile restante i rezervele.

Dac reabilitarea adultului urmrete i obine de multe ori restaurarea capacitii de munc, reabilitarea geriatric tinde spre redobndirea capacitii de autongrijire, a unui grad ct mai mare de autonomie, pentru a evita imobilizarea la pat. (Sindromului de deconditionare)

Readaptarea persoanelor vrstnice, n viziunea experilor O.M.S., are n vedere trei aciuni:

- reactivarea (persoana vrstnic, pasiv, imobilizat, trebuie ncurajat s i reia viaa cotidian n mediul su normal);

- reinseria social (dup boal sau n timpul bolii, vrstnicul trebuie s i reia contactul cu familia, prietenii, vecinii);

- reintegrarea (vrstnicul trebuie s i reia locul n societate, s participe din plin la viaa normal, s i reia adesea activitatea profesional sau alte activiti corespunztoare capacitii restante).

1. Primul principiu al recuperrii geriatrice este primum non nocere. Pentru o mai bun aplicare a terpiei recuperatoare trebuie cunoscute unele particulariti ale pacientului vrstnic, mai importante fiind:

a) diminarea progresiv a capacitii de adaptare care are la baz deficitul fiziologic involuional care caracterizeaz senescena

b) creterea variaiilor individuale

c) prezena comorbiditilor

a) mbtrnirea fiziologic se nsoete de instalarea i progresia proceselor degenerative de uzur cu declin funcional al tuturor sistemelor i aparatelor de care trebuie s se in cont atunci cnd se stabilete un program de recuperare pentru o afeciune care a lsat infirmiti sau sechele fizice, psihice sau intelectuale. Principalele deficite funcionale ntlnite la vrstnic i care pot constitui factori limitativi importani pentru recuperare sunt:

deficitul pulmonar cu scderea ventilaiei pulmonare i creterea volumului rezidual

deficitul cardiac cu diminuarea capacitii de adaptare la efort

deficitul nervos cu scderea conducerii nervoase, prelungirea timpului de reacie i n consecin o vitez de micare semnificativ redus

deficit muscular cu pierderea forei musculare i hipertonie muscular

osteoporoz cu creterea riscului de fracturi i alterarea troficitii structurilor periarticulare cu risc crescut de ntinderi, rupturi, dezinserii i limiatera mobilitii

pierderea troficitii tisulare cu risc crescut de escare

deficit senzorial

deficit mental i psihologic; existena unei stri de depresie anterioare sau reactive la boal sau constatarea unei deterioarri intelectuale influeneaz major participarea bolnavului la procesul de recuperare

b) Se constat o cretere a variaiilor individuale. Vrsta este un criteriu relativ, existnd diferene ntre indivizi (trebuie luat n considerare vrsta biologic mai mult dect cea cronologic) sau la acelai individ ntre rata de mbtrnire a diferitelor organe i sisteme. n orice caz mbtrnirea n sine nu determin simptome n general i apariia acestora ar trebui s implice un examen clinic i paraclinic atent n vederea diagnosticrii i tratamentului precoce a diverselor patologii.

c) Limitele funcionale impuse de declinul fiziologic sunt accentuate de particularitile bolilor la pacienii vrstnici. n general este prezent polipatologia, majoritatea fiind boli cronice dificil de diagnosticat prin anamneza anevoioas i simptome atipice, cu complicaii frecvente i pusee de evolutivitate care pot determina deteriorarea rapid a strii generale i convalescene prelungite prin pierderea rezervelor fiziologice. La prognosticul sever contribuie i dificultile de tratament consecutiv tulburrilor de metabolizare i excreie a medicamentelor. n plus aceste afeciuni cronice necesita adaptarea planului de reabilitare i a medicaiei curente. De exemplu creterea activitii fizice va determina reducerea dozelor de insulina sau antidiabetice orale la pacienii diabetici sau ajustarea medicaiei antianginoase la pacienii coronarieni. n aceste condiii patologia invalidant face ca pacientul vrstnic s devin incapabil de autonomia chiar elementar (cum sunt activitile zilnice de splat, mbrcat, alimentat, mers la toalet), acesta fiind principalul reper n reabiliatrea geriatric. n plus aceasta i creeaz dificulti sau imposibilitatea integrrii n societate sau familie. De aici rezult c scopul reabilitrii geriatrice este n primul rnd dezvoltarea acelor capaciti i fore care s-i permit pacientului independene n autoservire i necesitile vitale prin mobilizare progresiv.Particularitatile bolilor de varsta a 3-a:

1.Polipatologia = asocierea de mai multe boli

2.Evolutivitatea = evolutie cronica intrerupta de perioada de acutizare

3.Complicatii frecvente

4.Convalescenta prelungita = prin pierderea rezervei fiziologice

5.Deteriorarea rapida a starii generale

6.Simptomatologia atipica = pragul durerii este foarte crescut

7.Pronostic sever

8.Tulburari de metabolizare si excretie

9.Factorii sociali

10.Anamneza dificila

INDICAIILE GENERALE ale recuperrii geriatrice sunt:

afeciuni reversibile sau parial reversibile ex amputatie

boli cronice progresive ex artroze, Boala Parkinson

evenimente dizabilitante acute datorate unei boli cronice ex AVC datorit HTA sau unei boli cerebrovasculare, fractura datorit osteoporozei Dac prin reabilitare se poate obine rentoarcerea la modul de via obinuit este vorba de o recuperare curativ. La pacientul cu afeciuni cronice sau cu un handicap stabilizat se urmrete recuperarea conservativ cu mbuntirea sau prevenirea continurii degradrii.

La pacientul la care capacitatea de autoservire este periclitat se poate obine pri recuperare preventiv oprirea procesului deteriorativ. CONTRAINDICAIILE RECUPERRII la persoanele vrstnice sunt

Stadiile terminale ale diverselor afeciuni

Modificrile psihice nerecuperabile care exclud posibilitatea cooperrii i a procesului de nvare Afeciuni acute febrile i cronice acutizate

Stari caectice

Neoplazii de orice tip, sediu sau stadiu evolutiv

Stari hemoragice

Boli hematologice sau de sistem in pusee evolutive

Boli la limita decompensrii de organ (insuficien cardiac, renal, hepatic)

HTA osclant

Purttorii de pacemaker

2. Recuperarea geriatric necesit o echip medical multidisciplinar format din medic, fizioterapeut, psiholog, asistent medical, nutritionist, in unele cazuri oftalmolog, specialist ORL (pentru vrstnicii cu deficit senzorial). Acetia trebuie s aib cunotine de baz de geriatrie, cunotine de psihologie clinic i psihologie geriatric i o formaie bioetic corespunztoare, cu caliti umane deosebite: tact, rbdare, calm, nelegere.3. De asemenea membrii echipei trebuie s aib mare capacitate de comunicare ntre ei i cu pacientul, atitudine pozitiv i optimist. Kinetoterapeutul trebuie s se asigure c pacientul a neles cum l poate ajuta kinetoterapia n afeciunea pe care o are motivndu-l dar fr a crea false sperane, modul n care se efectueaz fiecare exerciiu i necesita de continua pe termen ndelungat.Recuperarea geriatric trebuie s ia n considerare rolul kinetoterapeutului dar i al familiei de a motiva i ncuraja pacientul vrstnic deprimat sau depresiv i n general mai puin cooperant. Cele mai bune metode de stimulare fiind discuiile cu ali pacieni care au terminat recuperarea sau participarea ca spectatori la recuperarea altor pacieni. Kinetoterapeutul trebuie s capteze ncrederea pacientului n utilitatea i finalitatea procesului reeducativ i s-l ncredineze c micile progrese sunt ntotdeauna posibile oricare ar fi starea pacientului i timpul necesar. 4. Participarea contient i activ a pacientului este un principiu important al recuperrii. n centru echipei de reabilitare se afl pacientul i familia sa care trebuie informai i consultai, dorinele, preferinele i ateptrile acestora trebuind a fi introduse n programul de recuperare. Reabilitare este un proces activ care necesita mult munc fcut de ctre pacient i nu efectuat asupra lui.5. Un principiu de baz al reabilitrii geriatrice const n individualizarea tratamentului cu adaptarea programelor de kinetoterapie pentru fiecare pacient chiar dac este vorba despre aceeai afeciune. nainte de a ncepe procesul de reabilitare pentru o anumit afeciune echipa trebuie s cunoasc pacientul n amnunt prin anamnez i examen clinic evalund: Deficitele funcionale legate de vrst

Bolile concomitente i tratamentul asociat

Capacitile restante, rezervele i capacitatea de adaptare la efort

Gradul de pregtire fizic anterioar

Bilanul gesturilor cotidiene pe care le poate face singur

Componenta psihologic i posibilitile intelectuale

Activiti profesionale i hobby-uri

Condiiile de via i factorii sociali

Posibilitile financiare6. ncheierea de bilanuri periodice este o regul important a reabilitrii pacienilor vrstnici. Acestea trebuie s includ mobilitatea pasiv, motricitatea voluntar, tulburrile funcionale, gesturile cotidiene i trebuie comunicate tuturor membrilor echipei.7. Reabilitarea geriatric trebuie nceput ct mai precoce ncepnd cu educaie postural i mobilizare precoce pentru evitarea apariiei sindromului de imobilizare cu instalarea redorilor, contracturilor, anchilozelor, deformaiilor, osteoporozei, atrofiilor musculare, patologie cu prognostic sever i care face imposibil instituirea ulterioar a terapiei recuperatorii.8. Gradarea treptat a efortului este un alt principiu al reabilitrii. Dac pacientul a fost imobilizat la pat se ncepe cu educaie postural, gimnastic respiratorie i exerciii ale extremitilor neafectate. ntr-un al doile atimp se va face coborrea la marginea patului, trecerea n fotoliu, rectigarea poziiei n picioare, nceperea recuperrii mersului iniial ajutat cu bare, crje, cadre. Concomitent se va iniia autonomia n activitile zilnice, luarea mesei fr ajutor, mbrcat, toalet.9. Un alt principiu de baz referitor la recuperarea vrstnicului prin exerciii fizice este efect maxim-risc minim, innd cont de rezervele cardiace mult diminuate i riscul de apariie a puseelor de hipertensiune, tahicardiei accidentelor ischemice coronariene. Programul va cuprinde exerciii musculare compatibile cu o ncrcare de 75% a capacitilor sistemului cardiovascular, urmnd regula puin i des, folosind secvene de micri armonioase, ritmice, ct mai apropiate de modul natural de micare al oamenilor vrstnici, uor de neles i de executat. Sunt interzise exerciiile fizice care solicit eforturi musculare maximale i submaximale pe perioade lungi cum sunt exerciiile izometrice, eforturile prelungite cu glota nchis, exerciiile anaerobe, exerciiile cu greuti mari, exerciiile n care capul coboar sub orizontal fa de trunchi, exerciiile cu schimbri brusce de poziie. 10. Recuperarea somatic se nsoete ntotdeauna de o recuperare psihologic condus de psiholog-psihiatru cu formaie geriatric. Dac este posibil reinseria familial se introduce ergoterapia pentru ctigarea unei autonomii complete pentru toate activitile cotidiene (prepararea mesei, alte activiti menajere).

Vrstnicii cu afeciuni psihiatrice chiar grave pot beneficia de recuperare psihogeriatric n uniti specializate cu tehnici specifice: psihoterapie de grup i individual, tehnici de animaie, biofeedback, training autogen, resocializare. Recuperarea senzorial intereseaz funciile vizual, auditiv i limbajul i se realizeaz de ctre specialitii inclui n echipa multidisciplinar.

Lund n consideraie aspectele sus menionate putem concluziona c recuperarea geriatric este indispensabil, cu consecine asupra prognosticului vital i calitii vieii. Este un proces de lung durat i mai dificil ntruct vrstnici sunt mai fragili, mai fatigabili i mai puin cooperani. Date fiind deficitele fiziologice involuionale i prezenta comorbiditilor scopul principal nu este restitutio ad integrum i recuperarea capacitii de munc ca la adultul mai tnr ci redobndirea autonomiei, autoservirii, independenei. Recuperarea geriatric este polivalent necesitnd o echip pluridisciplinar, este individualizat i implic programe de recuperare fizic mai puin tehnice alturi de recuperare psihologic i social.

Reeducarea si recuperarea functionala este o parte esentiala a ingrijirii persoanelor varstnice si se adreseaza in special:

Sindromului de deconditionare

Sindroamelor neurologice dupa AVC

B Parkinson

Afectarii musculoscheletale

Suferintelor vasculare periferice si amputatiilor

Suferintelor pulmonare

Sindroamelor dureroase

Sindromului organic cerebral

1. Sindromul de deconditionare: caracterizat printr-o reducere a masei musculare, a tonusului, fortei si rezistentei musculare, modificari induse de inactivitate, prin spitalizare sau repaus prelungit. poate fi prevenit printr-un program de exercitii fizice Obiective:

1.Mentinerea/recastigarea mobilitatii articulare

2.Mentinerea/recastigarea fortei si rezistentei musculare

3.Mentinerea/recastigarea echilibrului corpului, a controlului actului motor voluntar, mersului si a abilitatiilor Particularitati:

Adaptarea exercitiilor de la individ la individ in functie de capacitatea clinico - functionala a aceastuia. Aceast individualizare este mult mai important dect la adultul mai tnr. Exist ns o serie de indicaii generale n alctuirea i aplicarea unui program de recuperare la persoanele vrstnice, indicaii care desigur au un caracter mai limitativ din punctul de vedere al gradului de solicitare. Astfel se indica exercitii gradate, cu ritm de solicitare variat. Mersul rmne exerciiul de baz, doznd-ul prin distan i ritm. Urcatul i cobortul treptelor este de asemenea uor de realizat la domiciliu, pedalarea pe o biciclet ergometric i aplicarea terapiei ocupaionale selecionate n funcie de posibiliti. Programul de exerciii fizice trebuie alctuit i introdus precoce, adic nainte de

instalarea sindromului de imobilizare care va determina procesul de decondiionare.

Cuantificarea exercitiilor:

- Intensitatea efortului monitorizat prin frecvena cardiace = 70-75 % din frecvena maxim.

- Durata efortului continuu nu va depi 20-30 min dei se vor prefera duratele scurte

cu pauze de aceiai mrime cu perioada efortului.

- Durata efortului si intensitatea acestuia trebuie recomandate astfel incat modificarile cardio - vasculare sa nu implice riscuri (nu trebuie sa depaseasca 50 % din VO2, adica in medie 30-60 min de mers pe jos pentru sedentari si 30-60 min de alergari pentru activi). - Intre intensitatea si durata efortului se va mentine un raport invers proportional.

- Ritmul exerciiilor este variabil n funcie de pacient, obiectivul urmrit i tipul

exerciiului de antrenament. Acest ritm, n medie este de 3 - 4 ori pe sptmn, dar poate

fi i zilnic.

- Progresivitatea foarte lent este o lege de baz n programul de antrenament al

vrstnicului.

Pentru cresterea fortei musculare se vor evita exercitiile izometrice si cele dinamice cu rezistenta (risc negativ cardio-vascular) si se va axa pe activitatea de terapie ocupationala- -

- Exerciiile pentru refacerea amplitudinii de micare articular presupun, de asemenea, unele particulariti la btrni:- prevenirea limitrilor de amplitudine articular care de altfel ncep nc de la vrsta medie accentundu-se cu trecerea anilor.- n cazul existenei unei limitrii importante de mobilitate la btrni, recuperarea lor se va face cu ajutorul unui membru din familie prin micri pasive, pasivo-active i active.

- se vor evita mobilizrile brute, datorit fragilitii esuturilor, a elasticitii sczute, fiind posibile rupturile de fibre conjunctive.

- nu se va depi pragul dureros

La alctuirea programului de exerciii terapeutice pentru vrstnic se va ine seama i de urmtoarele indicaii:

poziiile de start ale exerciiilor trebuie s fie ct mai stabile, datorit tulburrilor de echilibru ale vrstnicilor;

nu se recomand exerciii cu trunchiul aplecat i nici poziii extreme ale capului (mai ales extensii) sau micri brute ale capului, pentru a se evita tulburrile circulatorii

tranzitorii cerebrale (sindrom vertebro-bazilar);

procesul degenerativ articular, mai ales in prezena durerilor, este un alt factor limitativ al exerciiului fizic;

tulburrile psihice fac dificil fixarea unor stereotipuri (engrame) kinetice pe care ncercm s le realizm prin programul de recuperare, necesitnd de aceea mult perseveren

Se are in vedere educarea respiratiei si a tehnicilor de tuse, folosind respiratia de tip abdominal si posturile de drenaj

Kinetoterapia va fi mai mult functionala dect analitic va asigura pacientului independenta in realizarea activitatilor vitale: mancat, baut, folosirea toaletei, imbracat, deplasare

Hidrokinetoterapia in bazine cu adancimea de imersie la nivel toracic (T10) este de preferat: faciliteaza exercitiile kinetoterapeutice si totodata realizeaza un menajament scheletal, al descarcarii de greutate (77 % din greutate este neutralizata) ceea ce favorizeaza exercitiile adresate refacerii mobilitatii articulare , are efect antialgic, iar temp. 32 330C induce o stare de relaxare si confort psihologic.

2. Sindroame neurologice dupa AVC:

Factorii de risc pentru AVC:

1. HTA

2. Fumat

3. Diabet Zaharat

4. Dislipidemia

5. Eritrocitoza

6. AIT

7. Obezitatea

8. Patologia cardiaca emboligena

Odata cu dezvoltarea AVC se instaleaza o disfunctie temporara sau definitiva in aria dependenta de zona motorie afectata; apare edem cerebral, care se retrage progresiv in 3-6 luni spontan si mai rapid sub terapie medicamentoasa si fizical-kinetica.

Sunt de doua tipuri:

AVC ischemice (80-85%)

AVC hemoragice (10-15%)

AVC ischemic:- instalarea simptomatologiei mai frecvent in cursul noptii, la un bolnav de peste 60 ani

- instalare lenta a deficitului focal, precedata frecvent de AIT

- gruparea semnelor neurologice intr-un sindrom caracteristic, in functie de localizarea AVC

- deficit maxim, cu pastrarea starii de constienta

- absenta tulburarilor vegetative la instalare, prezenta unor cardiopatii emboligene

- absenta HTA in antecedente

- ex LCR normal; CT = traduce prezenta unui cheag (zona hipodensa); IRM = identifica infarctul (hiperintens)

AVC hemoragic apare la persoane < 60 ani

Evaluare functionala va tine cont de urmatorii parametri:

1. evaluarea posibilitatilor de relationare = cooperare, receptivitate, emisie

2. bilant motor si articular = deficitul motor, tipul acestuia (spastic, flasc, retracturi, contracturi, sincinezii)

3. bilant senzitiv = din sfera proprioceptiva, dar si senzoriala (auz, vaz)

4. bilant gestual/functional = scale de evaluare, precum FIM, Barthel

5. controlul postural = testarea pacientului sezand, ortostatism; echilibru, coordonare

6. schema corporala

7. bilantul tulburarilor asociate = afectare respiratorie, circulatorie, sfincteriana

8. bilant psiho-afectiv si cognitiv = test MMSE, depresie, frustrare, etc.

Complicatii dupa AVC:

a. faza precoce:

- staza de decubit

- retentie/incontinenta urinara/fecala

- infectie de tract urinar

- atelectazie

- tulburari de vorbire, depresie

- disfagie

b. faza tardiva

- spasticitate

- sindromul umar-mana

- durere tip central

- epilepsie

Tratament recuperator:

Principii generale ale recuperarii dupa AVC:

Initial un program de ingrijire a pielii, a circulatiei periferice, a mobilitatii articulare si schemelor de miscare

Inceperea activitatilor se face la 72 ore dupa AVC fara hemoragie si la 7 zile dupa AVC hemoragic, pacientul fiind stabilizat

Inceperea recuperarii precoce e corelata cu un prognostic mai bun;

recuperarea inceputa dupa 3 luni de la AVC = sanse mici

1. La deficit motor egal, hemiplegicul stang are prognostic mai bun decat hemiplegicul drept.

2. Hemiplegicul stang = prezinta probleme de perceptie motorie/vizuala

Impulsivitate, necesita supraveghere din cauza tulburarilor de gandire si memorie.

3. Hemiplegicul drept = prezinta dificultati de comunicare (citit, vorbit, scris); invata dupa model (are memorie vizuala)

4. Cauza hemiplegiei nu e pierderea fortei motorii, ci a comenzii normale a impulsului nervos

5. Miscarile pacientului trebuie executate fara effort, pentru a nu risca cresterea spasticitatii;

6. Hemiplegicul nu invata miscari, ci senzatia miscarilor tratamentul trebuie sa-l faca sa simta tonusul muscular, miscarea si postura

7. Programul recuperator presupuneechipa multidisciplinara (medic de reabilitare, neurolog, cardiolog, urolog, logoped, kinetoterapeut, etc.)

8. Exista o stadializare cronologica a fazelor recuperatorii (acut, subacut si sechelar)

A. faza acuta

Obiective

1. Limitarea deficitului neurologic si mentinerea functiilor vitale

2. Prevenirea complicatiilor

3. Constientizarea schemei corporale

4. evitarea atitudinilor vicioase

5. inceperea mobilizarii cu ameliorarea controlului asupra trunchiului si centurilor

Prevenirea complicatiilor:

Sistemul respirator:

- prevenirea hipoxiei, atelectaziei

- igiena pulmonara: aspiratie + terapie respiratorie (drenaj postural, RPPI, anosolizare) + utilizare pat rotativ

Sistemul cardio-vascular:

- HTA = ciorapi elastici la membrele inf, program de ridicare repetata a trunchiului si capului la 90o , masaj circulator

- TVP = compresie externa pneumatica, HEPARINA, posturi antideclive, masaj, protejare fata de traumatisme ale membrelor

Escare = igienizare a tegumentelor + perne moi la nivelul proeminentelor + schimbarea pozitiei din 3 in 3 ore

Sistemul genito-urinar = evitarea si tratarea infectiei urinare + sondare vezicala + program de reeducare vezicala

Sistemul gastro-intestinal = igiena intestinala (dieta bogata in fibre, lichide), masaj evacuator + utilizare medicamente + control disfagie

Depresie, anxietate = sprijin psihiatric + medicatie

B. faza subacuta = faza de spasticitate;

caracteristici:

- tonus muscular crescut hipertonie

- reflexe tonice spinale in curs de normalizare, iar cele centrale crescute

- tonusul flexorilor MS si cel al extensorilor MI

- in afara sinergismelor, incep sa fie prezente si scheme de miscare

- rezistenta spastica face ca miscarea fiecarei articulatii sa fie aproape imposibila, dar posibila in cadrul unui lant kinetic

Obiective:

1. Promovarea activitatii antagonistilor prin inhibarea musculaturii spastice si facilitarea antagonistilor (invingerea spasticitatii)

2. Promovarea controlului musculaturii proximale

3. Promovarea controlului motor al articulatiilor intermediare (cot, genunchi)

4. Promovarea unor scheme de miscare complexe

C. Faza sechelara

caracterizata prin:

- tonus muscular aproape normal

- reflexele tonice si spinale refacute

- miscarile in afara schemelor sinergetice sunt posibile, mai ales pentru articulatiile proximale

Obiective:

1. reducerea la minim a spasticitatii reziduale

2. intretinerea achizitiilor musculare, articulare si functionale

3. reeducare si corectia mersului

4. cresterea calitatii vietii (ergoterapie)

5. prevenirea (corectarea complicatiilor tardive).

Complicatii:

- depresia = sprijin psihologic + medicatie

- sindromul umar mana = manusa de compresiune + intinderi pasive + crioterapie + AINS + atela de sprijin

- subluxatia umarului = pentru a fi prevenita, bratul trebuie sustinut + tonifierea musculaturii centurii SH si umarului

Ergoterapia:

- adaptarea mediului/locului de munca la restantul functional

- reinvatarea abilitatilor profesionale si reorientare profesionala

- dezvoltarea abilitatilor restante (orteze active adaptate)

Terapia prin jocuri, hobby-uri

3. B. Parkinson: tratata mai jos4. Afectarea musculoscheletala: osteoporoza este una din patologiile frecvent intalnita: osul pierde structura de rezistenta devine friabil => frecvent fracturi

peste 75 ani apare o importanta crestere a numarului de fracturi in urma carora este in joc prognosticul vital Profilaxia prin prevenirea osteoporozei (educarea alimentara, exercitii fizice si combaterea imobilizarii si prin prevenirea caderii/ limitarea si ajustarea efortului fizic, amenajarea spatiului pacientului)

Recupararea in cazul protezarii articulare cu scopul tonifierii musculaturii, cresterea mobilitatii articulare si reeducarea mersului, regula de baza finnd: se va evita mobilizarea articulatiei la unghi maxim => risc de luxatie a protezei Osteoporoza, artroza tratate separat mai jos5. Suferinte vasculare periferice si amputatiile:

procesul aterosclerotic atinge structuri vasculare variate dezvoltand tablouri clinice de tip insufienta artreriala sau venoasa pentru a corecta insuficienta veno - limfatica se indica: posturi antideclive ale membrelor inferioare exercitii de mers pentru ameliorarea fenomenelor de claudicatie, purtatrea de ciorapi elastici pentru ameliorarea circulatiei superficiale venoase folosirea baii cu valuri pentru ulceratie / infectie, temperatura apei fiind cu 10% mai mica decat temperatua cutanata => risc de necroza prin accelerarea metabolismului in conditii de insuficienta vasculara

toaleta zilnica a extremitatilor, articole de imbracaminte din bumbac, incaltari comode

in caz de amputatii: intretinerea extremitatii membrului restant dupa amputatia unilaterala dezvoltarea unor mijloace si tehnici ajutatoare pentru mers. Decizia de amputatie la pacientul varstnic trebuie legata de disponibilitatea de pastrare a genunchiului (amputatie functionala sau nefunctionala).

6. Suferintele pulmonare: - diminuarea amplitudinii micrilor cutiei toracice in timpul respiraiei reducerea mobilitii costale datorit artrozelor costovertebrale, rigiditate, calcificri ale cartilagiilor i articulaiilor, deformri ale scheletului vertebral;

- diminuarea volumelor pulmonare mobilizabile;

- diminuarea suprafeei schimburilor gazoase- creterea frecvenei respiratorii n repaus

- raportul inspir/expir se modific prin prelungirea expirului

- scderea (uoar) a P02-ului, PC02 stabil, scderea VEMS.

- Toleran sczut la fracturile costale sau la imobilizrile toracice pe durata tratamentului ortopedic al fracturilor de humerus.

programul de recuperare trebuie instituit precoce, initial folosind posturi de drenaj (ex. decubit controlateral pentru congestia pulmonara);

posturare corect toraco-abdominal n gimnastica pentru corectarea respiraiei deficitare; facilitarea posturilor cu manevre de percutie si vibratie pentru a mobiliza secretiile; gimnastica respiratorie va fi precedat de dezobstrucia bronhic; contientizarea exerciiilor de respiraie pe timpii respiratori;

va fi invatat sa faca respiratie profunda, asociind efortul de tuse scurta - exerciiile de respiraie se vor executa lent i profund, pentru a influena favorabil

organismul;

Segmentele superioare vor fi drenate primele, apoi cele inferioare, pentru a nu disemina infectia poziiile de execuie ale exerciiilor s fie ct mai stabile, pentru a evita eventualele dezechilibre.

7. Sindroamele dureroase:

cele mai frecvente cauze de durere la batrani sunt:-Cefaleea si sindroamele migrenoide secundare unor modificari degenerative de tip spondilodiscartroza, unui atac ischemic tranzitor sau a unui AVC trombotic

-Durere post-herpes zooster

-Sindromul piciorului dureros cronic din cauze multiple (articular, periarticular, vascular, metabolic). Tratamentul poate fi

de tip conservator - prin metode fizicale de termoterapie, masaj, electroterapie de tip TENS, pentru efectul analgetic din herpes, neuropatie sau durerea fantoma

Kinetoterapie: posturi, exercitii de intretinere a tonusului si fortei musculare Uneori, orteze de protectie cu efect analgetic prin imobilizare

8. Sindromul organic cerebral: programul de recuperare depinde de capacitatea de a intelege si de a efectua comenzile. Programul trebuie sa includa:

- programe de orientare in realitatea inconjuratoare

- integrare senzoriala

- reinvatarea progresiva a activitatilor cotidiene

Adaptari terapeutice speciale pentru geriatrie:

-Podeaua nu trebuie sa fie lucioasa

-Covoarele trebuiesc fixate

-Lumina suficienta

-Scarile cu trepte joase

-Mobilier adaptat nevoilor

-Scaun de toaleta prevazut cu manere de sprijin

-usi largi

-orientarea in spatiul inconjurator: vor fi montate ceasuri si calendare, programul zilnic va fi afisat, sarbatorile, aniversarile trebuie sa fie o rutina zilnica

Contraindicaii n aplicarea programelor de recuperare:

- ortostatismul prelungit, staionat pe scaun cu picioarele atrnnd;

- eforturi fizice prelungite cu glota nchis;

- efortul anaerob;

- exerciiile ce presupun ridicarea greutilor mari;

- exerciiile n care corpul coboar sub orizontala fa de trunchi;

- schimbrile brute de poziii;

- exerciii cu baz ngust de susinere.

Contraindicatii pentru curele balneoare la batrani:

-afectiuni acute febrile si cronice acutizate

-bolile infectioase in perioada de contagiozitate

-starile casectice

-neoplaziile de orice tip

-stari hemoragice

-boli hematologice sau de sistem in pusee evolutive

-boli la limita decompensarii de organ,aparata (IC, IR,IH) sau/si de metabolism (DZ, tetanii), HTA oscilanta

-purtatorii de pacemaker cardiac

-bolnavii care nu se pot autoservi

-convalescente timpurii dupa boli grave

Terapia ocupationala/ergoterapia in geriatrie ocupa un loc deosebit- programele pentru geriatrie se desfasoara in mici grupuri organizate cu scopul reintegrarii pacientului varstnic in viata de familie

- intra in discutie: dificultatile de concentrare, pierderea memoriei, labilitate emotionala, sentimentul de insecuritate => solicitarea functiilor fizice si psihice . In grup se amelioreaza partial aceste probleme.- Nu vizeaza performanta ci doar evita deconditionarea fizica si au miza functionala- efect benefic in sfera psihoemotionala - creste independenta pacientului.

Tulburarile de mers si echilibru. Caderile la varstnic.

Generalitati importanta: Cderile reprezint o problem major n cazul persoanelor n vrst.

Aproximativ 30% dintre persoanele n vrst, peste 65 de ani, sufer cderi, n fiecare an, numrul acestora fiind mult mai mare la cei institutionalizati.

Proportia creste n cazul persoanelor peste 80 de ani.

50% din varstnicii care au cazut, vor repeta evenimentul in cursul aceluiasi an;

Adultii peste 70 de ani, n special femei, prezint o rat semnificativ a mortalittii datorat cderilor, dect populatia tnr.

50% dintre aceste cazuri necesit ngrijire medical.Caderea = determinant independent al declinului functional al persoanelor varstnice autonome care traiesc la domiciliu;

Cauze:

Efectele imbatranirii

- diminuarea capacitatilor vizuale;

- imbatranirea vestibulara: scaderea sensibilitatii receptorului labirintic;

- alterarea sensibilitatii proprioceptive;

- sarcopenia progresiva.

Efectele diverselor patologii:- afectiuni reumatice: artroza cu durere si modificarea schemei de mers, tulburarile de statica rahidiana a coloanei vertebrale (cifoza, scolioza), sechelele interventiilor ortopedice sau ale fracturilor consolidate vicios;

- afectiuni neurologice: sechelele accidentelor vasculare cerebrale, statusul multilacunar, patologiile neurodegenerative, mielopatia cervicartrozica, stenoza canalului lombar, hidrocefalia cu presiune normala;

- afectiuni podologice: deformarea piciorului, glezna rigida, hiperkeratoza dureroasa, escara calcaiului;

- afectiuni musculare ( corticoterapie pe termen lung);

- afectiuni vizuale;

- terapia medicamentoas - tratamente pe termen lung: psihotrope dintre care neurolepticele (scaderea vigilentei, akinezia...);

- malnutritia cronica / creterea n greutate excesiv- antecedent recent de cadere cu sindrom de post-cadere. Factori extrinseci care predispun la cadere

- mediu neadaptat sau cu obstacole (covor, sol alunecos...);

- incaltaminte neadecvata.

Factori precipitanti

Cu cat patologia cronica este mai evoluata, cu atat factorul precipitant trebuie sa fie mai putin important pentru a cauza o cadere, care nu este in acest caz decat un simptom atipic.

- infectii;

- decompensarea unei patologii cronice;

- factori cardio-vasculari: tulburari de ritm si de conducere, cardiopatie ischemica, embolie pulmonara, accident vascular cerebral;

- criza epileptica;

- hipotensiune ortostatica, oricare ar fi mecanismul acesteia;

- tulburari metabolice: deshidratare, modificari ale natremiei, hipercalcemie, hipoglicemie iatrogena sau nu;

- anemie;

- medicamente introduse recent sau administrate doar in acel moment (psihotrope dintre care benzodiazepinele, antihipertensivele si vasodilatatoarele, tratamente alfa-blocante ale hipertrofiei prostatei, antalgice de palierul 2 sau 3...);

- retentia de urina, fecalom...

Consecintele caderii:

- consecinte traumatice: fracturi, in special ale extremitatii superioare a femurului; hematom superficial sau profund; hematom subdural sau cerebral intraparenchimatos; plagi cutanate;

- complicatiile unei stationari pe sol prelungite: rabdomioliza cu risc de insuficienta renala; deshidratarea, pneumonie de aspiratie;

- sindromul confuzional, chiar si fara leziune neurologica;

- sindromul post-cadere: se manifesta fie imediat dupa cadere, fie dupa un timp. Ortostatismul imposibil, retropulsia cu imposibilitatea de a se proiecta inainte pentru a demara mersul, cu o componenta psihica majora sub forma anxietatii si depresiei, sunt la originea caderilor repetate frecvente si duc in final la pierderea capacitatii de a merge.

Management:

- tratamentul consecintelor caderii: management ortopedic, neurologic, suturi, rehidratare...;

- reevaluarea tratamentelor pe termen lung, survenirea cazaturii poate uneori inversa raportul beneficiu/risc al unui medicament (tratament anticoagulant de exemplu);

- managementul factorilor precipitanti, fara a uita de anticoagularea preventiva in cazul repausului prelungit la pat, infectiilor, decompensarii cardiace sau respiratorii, fracturilor...;

- ridicarea precoce din pat, chiar la spital, kinetoterapia precoce (important!) pentru a combate sindromul post-cadere, management psihologic: toate acestea conditioneaza in mare masura prognosticul functional.

Prevenirea riscului cderilor

- Interventia multidisciplinar, asupra multiplilor factori de risc (precum cresterea fortei

musculare combinat cu reeducarea echilibrului prin programe individuale de exercitii,

prescrise pentru acas, de un kinetoterapeut) este eficient n reducerea incidentei cderilor.

- evaluarea riscului: in functie de patologiile predispozante, de natura evenimentului declansator, de existenta sau absenta unui sindrom post-cadere, de rezultatele la testele standardizate (testul lui Tinetti).

Obiectivele kinetoterapiei sunt:

1. mbunttirea echilibrului,

2. cresterea fortei muculare,

3. cresterea tonusului,

4. cresterea mobilittii,

5. mbunttirea coordonrii.

6. scderea anxiettii si cresterea ncrederii n fortele propriiElementele predictive standardizate ale riscului de recidiva sunt: imposibilitatea de a se tine in sprijin pe un picior mai mult de 5 secunde, incapacitatea de a rezista la o presiune sternala sau de a merge vorbind (stop walking when talking test) sau de a se ridica dintr-un fotoliu, de a merge 3 metri, de a se intoarce 180

si de a se reaseza in mai putin de 20 de secunde (timedget up andgo test);

- optimizarea, pe termen lung, a managementului patologiilor care predispun la cadere;

- corectarea factorilor extrinseci (vizita la domiciliu a unui ergoterapeut, sfaturi pentru incaltaminte);

- organizarea ingrijirilor la domiciliu;

Mersul: La pacientul in varsta, mersul se caracterizeaza printr-o scadere a vitezei de deplasare, a lungimii pasului cu o diminuare a timpului monopodal, dificultati in efectuarea primei parti a pasului, cu calcaiul, largirea poligonului de sustinere.

Particulariti ale tulburrilor de mers la persoanele de vrsta a III-a:

- mers trit, care reduce mult faza de balans, caracteristic bolilor cardiace, osteoartrit sever, depresie, scderea forei musculare

- mers legnat (semnul Trendelenburg), caracterizat prin nclinarea lateral a trunchiului pe partea piciorului de sprijin, specific n artrite coxofemurale, scderea forei abductorilor oldului, prezena durerii la nivelul oldului, n mers

- mers ataxic, manifestat prin dezechilibre, datorit capacitii reduse a creierului de a menine postura i de a asigura fora necesar pentru micrile segmentelor i meninerea ortostatismului leziuni cerebeloase, influena drogurilor, anemie pernicioas (lipsa vitaminei B12), neuropatii periferice

- mers bradikinetic, rigid, caracterizat prin pai mici, dificultate n iniierea pailor, specific persoanelor cu Boala Parkinson, sau sub influena drogurilor

- mers cu hiperextensia trunchiului, mers legnat spre spate pentru a mpiedica cderea nainte, care apare n paralizia extensorilor oldului, stri lacunare, influena unor droguri

- mers apraxic, caracterizat prin incapacitatea de a coordona micrile membrelor inferioare, care apare n demen mersul stepat este un mers compensator, utiliznd o excesiv flexie a oldului i genunchiului pentru a atenua un membru inferior prea lung funcional, datorit cderii labei piciorului (n equin). Apare n spasticitatea gastrocnemianului sau paralizia dorsoflexorilor piciorului

- mers dureros, caracterizat prin perturbarea ritmului de mers este perturbat ritmul de mers, fiind dat de transferul rapid al greutii corpului de pe membrul afectat pe membrul sntos, pasul este scurtat. Se instaleaz n limitarea mobilitii articulare, n cazul paraliziilor, al durerilor de intensitate mare, n ataxie

- mers nedureros, influenat de cauze artrogenice, osteogenice, miogenice, neurogenice, precum i de capacitatea de efort sczut, n acest caz fiind afectat doar aspectul mersului

- mersul senil, este de etiologie necunoscut, instalndu-se la persoanele peste 60 ani. Acest tip de mers are o inciden de cca. 20% la persoanele de peste 70 ani.

- la brbai, mersul este caracterizat printr-o poziie uor anteflectat cu baz larg, pas scurtat, iar la femei, printr-un mers legnat, cu baz ngust, flexie marcat a trunchiului.

Scopul recuperrii este acela de a corecta elementele de baz pentru mers, respectiv mobilitatea articular n cadrul unghiurilor utile, tonifierea musculaturii implicate, stretchingul esutului moale retracturat care depostureaz, controlul postural i coordonarea.

Obiective specifice

- tratarea afeciunilor care genereaz tulburrile de mers

- mbuntirea caracteristicilor importante: postura corpului, echilibru, lungimea pasului, viteza pasului, durata de sprijin a pasului, nlimea pasului i rotaia trunchiului

- corectarea deficitului respirator

- mbuntirea mobilitii articulare n cadrul unghiurilor utile

- mbuntirea troficitii musculare

- reeducarea echilibrului i a coordonrii

- reeducarea sensibilitii

Programul de intervenie

- antrenarea ncrcrii alternative pentru fiecare membru inferior

- nvarea balansului, prin trecerile de ncrcare succesiv de pe un picior pe altul cu schimbarea poziiei acestora

- exerciii la bicicleta ergometric

- exerciii de mers la covorul rulant

- exerciii de mers (mers normal, mers naine, mers napoi, mers n lateral, mers cu pai adugai, mers peste obstacole, mers pe vrfuri, mers pe clcie, mers fandat)

- mers ghidat de o linie, urmrindu-se aezarea picioarelor de o parte i de alta a liniei (tangent), iar a vrfurilor n afar

- cura de teren.Boala ParkinsonBoala Parkinson este o afectiune cronica, progresiva, multilezionala, neurodegenerativa caracterizata printr-o pierdere lenta a neuronilor dopaminergici din substanta neagra, in special din pars compacta suficient de mare pentru a dezorganiza sistemul de control al activitatii motorii de la nivelul ganglionilor bazali. Clinic - triada: Tremorul mainilor in stare de relaxare, Bradikinezie , Rigiditate musculara

Trasaturi ale bolii avansate includ: fata inexpresiva, mers tarsait; instabilitate posturala - caderea intr-o parte sau pe spate; fenomenul de inghetare = inabiliatate temporara de a realiza sau reincepe anumite activitati; depresia; dementa.

Cauze de dizabilitate:

izolarea sociala

dexteritatea manuala inabilitatea de a realiza ADL-urile (imbracatul, taierea hranei, scrisul, aptitudinile motorii de finete)

postura aplecata ce duce la pierderea echilibrului si riscuri crescute de cadere

incetinirea mersului rezultand propulsia (impiedicat inainte) sau retropulsia (impiedicat inapoi)

afectarea vorbitului

disfagia

Tratament:

Medicamentos

Chirurgical Recuperator:

Bazele Recuperarii Medicale: este evaluata obiectiv folosind o scala (UPDRS), care include:

evaluarea vitezei de mers, evaluarea distantei, pasii inapoi si inainte, mobilitatea de a naviga printre obstacole, activitati motorii de finete, echilibru activitati simultane si secventiale.Obiective: pacientul trebuie sa atinga nivelul de performanta functionala la cel mai bun nivel posibil

1.Ameliorarea mobilitatii

2.Ameliorarea vitezei de miscare

3.Ameliorarea coordonarii

4.Ameliorarea respiratiei si deglutitiei

5.Ameliorarea mimicii

Tratament recuperare:Obiective: Mentinerea tonusului uscular

Corectarea si constientizarea posturii

Meninerea mobilitii articulare

Corectarea tulburarilor de mers

imbunatatirea circulatiei

Reeducarea respiratiei

Mentinerea autonomiei

Educarea i reeducarea echilibrului i coordonrii

Corectarea mimicii

Tehnici si mijloace folosite: Exercitii de incalzire

Exercitii de mobilitate (pasiva/activa si tehnici de relaxare) si coordonare (Exercitiile Frenkel) Exercitii de echilibru

Exercitii de mimica

antrenament postural (extensia soldului, balansul pelvic si statul pe loc); reflexe posturale

ambulatie folosirea unui mergator cu roti. Se poate folosi uneori un mergator cu greutate pentru a preveni retropulsia

intarirea cvadricepsilor si a extensorului de sold

Exercitii cu obiecte

Hidrokinetoterapia

Evaluarea inghititului

Exercitii diafragmatice de respiratie pentru ameliorarea disartriei

terapia de grup elemente de spor dar fara caracter competitiv

Echipamente adaptate - protectii pentru farfurii, cesti/ustensile cu manere mari, furculite si linguri prevazute cu carlig

A se inlocui nasturii de la haine cu fermoareDatorita cracterului evolutiv al bolii, programul de recuperare trebuie inceput in primul stadiu, cand atingerea este minima, unilaterala, cu deficit functional minim.

Exercitiile vor fi adaptate la nevoile pacientului, posibilitatile,varsta si vor fi variate pentru a-i metine interesul.

Necesita dezvoltarea unor strategii care sa previna izolarea sau autoizolarea de catre comunitate / familie

Artroza= afeciune articular degenerativ, cronic, de etiologie multifactorial i patogenie complex caracterizata prin:

degradarea progresiv a cartilajului articular

remodelare osoas periarticular

variate reacii ale celorlate structuri articulare

Epidemiologie

Artroza este cea mai frecvent suferin reumatologic

Prevalena bolii crete cu vrsta

Este a doua cauza de invaliditate la persoanele peste 50 ani.

Factori de risc

Factori sistemici ce susceptibilitatea

Vrsta

Sex

Ereditatea

Caracteristici etnice

Densitatea osoas

Factori nutriionali

Factori metabolici

Factori biomecanici locali ce influeneaz localizarea i severitatea

Obezitatea

Traumatisme

Stress mecanic

Deformare articular

Afectare muscular

Manifestari clinice

simptome

Durere de tip mecanic

Redoare de inactivitate

Limitarea mobilitii

Instabilitate articular

Reducerea perimetrului de mers

semne

Cracmente/crepitaii

Tumefiere variabil

Limitarea mobilitii

Deformare osoas

Instabilitate articular

Durerea

simptomul predominant, cronic, tip mechanic, intensitate variabil, meteodependent

absena corelaiei cu severitatea Rgf,

se poate cuantifica cel mai bun criteriu de evaluare a eficacitii terapiei.

Clasificare

Idiopatica:

localizata: maini, genunchi, col vertebrala, sold, picioare;

generalizata: mai mult de 3 determinari articulare

Secundare:

cauze anatomice:

traumatisme

cauze inflamatorii: infectioase/neinfectioase

cauze metabolice: guta, condrocalcinoza, hemocromatoza, ocronoza

cauze endocrine: acromegalia, HPTH, hipotiroidia, DZ

cauze neurologice: artropatia Charcot

alte boli: ONA, boala Paget, osteopetroza

artroza mainii

Inciden: la 1/3 din persoanele de peste 80 de ani;

Sexul feminin;

Noduli Bouchard si Heberden

Deficit de prehensiune moderat.coxartroza

Durere:Tip mecanic (trohanterian, fesier, inghinal) Limitare funcional: Tulburri de mers; Scderea distanei parcurse; Dificultate la urcatul scrilor; Atitudine vicioas: n flexum, rotaie extern i adducie Hipotrofie muchi fesier i quadriceps

Impotena funcional progresiv deteriorarea calitii vieii

Gonartroza

Durere cronic cu sediul antero-intern i posterior; Reducerea perimetrului de mers; Dezaxare: valgum, varum, flexum; Mrirea de volum a articulaiei (deformare osoas); Genunchi deformat, dezaxat, dureros i instabil (stadiile avansate); Impoten funcional progresiv scade calitatea vieii.

Spondilodiscartroza

artic discovertebrale si interapofizare frecv: C5-T8, L3-L5 manifestarile clinice sunt secundare:lezarii discului intervertebral, aparitiei osteofitelor ant si/sau post, alunecarii corpilor vertebrali, destinderii ligamentelor paravertebrale, spasmului muscular

Paraclinic

Nu exista modificari ale testelor de laborator cu valoare diagnostica in boala artrozica primitiv PCR se poate pozitiva in artrozele erozive ale mainii , in artrozele de sold si genunchi cu manifestari clinice severe si poate reprezenta un indicator de boala progresiva in artrozele precoce de genunchi Lichidul sinovial : neinflamator

Radiografie

Manifestarile clinice sunt mai frecvente la cei cu boala radiologica severa iar modificarile radiolgice sunt mai frecvente la cei cu simptome severe si persistente.

Semne radiologice: ngustarea spaiului articular

Scleroz subcondral

Osteofitoz marginal

Pseudochisturi sau geode

ManagementDecizia terapeutic presupune un diagnostic precoce i corect, clinic, funcional i radiologic, capabil s evidenieze severitatea leziunilor i rsunetul asupra vieii profesionale i sociale a subiectului.

In artroz exist o abordare terapeutic modulat, non-farmacologic, farmacologic i dac este necesar, chirurgical.

Obiectivele principale ale efortului terapeutic se dirijaz spre :

educaia pacientului;

ameliorarea durerii;

msuri de reducere ponderal;

msuri de ntrziere a progresivitii leziunilor;

terapie fizical-kinetic, de meninere musculo-articular;

aplicarea de orteze i dispozitive pentru ambulaie i ADL;

terapie ocupaional.

Tratamentul consevator trebuie aplicat nc de la debutul bolii, strict individualizat, pentru a influena ritmul evoluiei i a menine timp ndelungat funcia locomotorie i implicit, calitatea vieii.

Tratamentul non-farmacologic: Strategia terapeutic cuprinde o serie de msuri protective :

educarea pacientului, care trebuie s-i cunoasc boala, caracterul ei evolutiv i mersul ctre invaliditate, factorii de risc, factorii agravani i pe cei favorizani;

respectarea normelor de igien articular, ce conduc la amelioarea stress-ului mecanic articular, prin scderea ponderal, evitarea solicitrilor prelungite n timp, a suprancrcrii din activitile profesionale, casnice, sportive, redimensionarea programului de lucru cu introducerea perioadelor de relaxare, evitarea poziiilor vicioase, etc;

folosirea ortezelor, a dispozitivelor i a aparatelor de sprijin i ambulaie, a bastonului, a crjelor, cadrului metalic, ca mijloace ce pot reduce cu pn la 50% forele de presiune ce se exercit n articulaie;

corectarea deficitelor de lungime a membrelor inferioare prin purtarea de talonete sau nltoare;

utilizarea unei nclminte comode cu talp moale;

evitarea mersului pe teren accidentat i dur;

aplicarea de msuri ergonomice la locul de munc;

adoptarea de posturi corecte n static i dinamic;

adoptarea repausului prelungit n periodele de acutizare a durerilor i inflamaiei.

Tratament farmacologic:

Analgetice: non opioide / opioide

AINS: neselective / selective / specifice

Condroprotectoare Intraarticular: corticosteroizi / acid hialuronic

Topice: metilsalicilat / AINS / capsaicina

Tratament fizical-kinetic i de recuperare:Scopurile: combaterea durerii, prevenirea dizabilitii, meninerea i/sau refacerea funciei mio-articulare prevenirea agravrii leziunilor degenerative.

Mijloace terapeutice: Electroterapia - electrostimulare antialgic cu cureni de joas i medie frecven au efecte locale, de cretere a pragului dureros, vasodilatator i anti-edematos Ultrasunetul, n aplicaie simpl sau cu unguente anti-inflamatorii, cu frecvene 0,8-1 watt/cm2, n formul continu sau discontinu, Laser-terapia - efect biostimulator, analgezic i anti-inflamator. Acupunctura i electro-acupunctura controleaz eficient durerea cronic. Termoterapia: aplicaia de cldur superficial uscat (radiaii infraroii) crete temperatura esuturilor moi cu aproximativ 3 grade C, pn la 1 cm profunzime.

aplicaia de cldur umed (parafin 47.5- 52 grade C) este mai eficient, fiind nsoit de penetraie mai mare i un efect antalgic i vasodilatator mai bun.

Diatermia cu unde scurte i microunde

Hidroterapia este o metod care faciliteaz micarea i care reduce evident durerea i redoarea tendino-articular. Masajul combate durerea, contractura, induce relaxare muscular i general, somato-mental. Balneoterapia vine n sprijinul artrozicului avnd indicaii secveniale (1- 2 ori/an), mai ales n staiuni balneare, acolo unde aportul factorilor naturali de cur este multipotenial. Kinetoterapia influeneaza durerea i deficitul funcional conducnd la mbuntirea performanei musculo- articulare. Un antrenament fizic bazat pe exerciii izometrice, izotonice, stretching i aerobice contribuie la diminuarea durerii, la refacerea amplitudinii de micare, la stabilizarea articulaiei i la ameliorarea propriocepiei, la creterea forei musculare, la normalizarea unor funcii de baz, ceea ce modific condiiile de sntate i de via.

Scopurile unui program kinetic n artroz:

ameliorarea funciei articulare prin reducerea durerii, creterea mobilitii i a forei musculare, normalizarea mersului i ameliorarea performanelor pentru daily activities;

limitarea progresivitii procesului artrozic prin reducerea stressului mecanic i reconsiderarea biomecanicii;

prevenirea invaliditii i a degradrii strii de sntate, secundar imobilizrii i inactivitii;

mbuntirea fitness-lui cardio-vascular.

Programul se adapteaz fiecrui pacient i etapei evolutive, bilanului clinic i funcional, articular, muscular i al strii de sntate.

O serie de precauii sunt necesare :

articulaiile inflamate sau foarte dureroase sunt menajate, training-ul debutnd dup stingerea procesului acut;

programul de exerciii nu va genera durere semnificativ n timpul efecturii i nu va fi urmat de durere mai mult de 30 minute dup ncetarea lui;

naintea unui program de exerciii de tip aerob, obligatoriu se identific performanele cardiace; schema eficient trebuie s ating 70-80% din ritmul cardiac maxim.

Programul terapeutic va include exerciii de prevenire a instalrii poziiilor vicioase, de refacere a aliniamentului, de cretere a mobilitii articulare i forei musculare, a stabilitii i coordonrii i de mbuntire a fitness-ului cardio-vascular i general . Acestea se realizeaz prin:

exerciii de posturare pentru prevenirea sau combaterea poziiilor vicioase exerciii pentru creterea amplitudinii articulare: pasive i active exerciii de stretching, de combatere a retraciilor tendino-capsulo-ligamentare i a contracturii musculare (elongare manual sau mecanic)

combaterea contracturii musculare reflexe prin mobilizri active, masaj, casting seriat i posturri exerciii de cretere a forei, rezistenei i puterii musculare; exerciii de refacere a coordonrii i stereotipurilor (mersul);

reeducarea proprioceptiv se obine prin aplicarea de orteze sau benzi elastice, training- ul muscular, biofeedback, exerciii de refacere a moblilitatii cu i fr rezisten;

fitness cardio-vascular - exerciiile aerobice vor face parte din programul de reabilitare a bolnavului artrozic, individualizate i adaptate gradului de severitate al bolii, complianei bolnavului. Exerciiul aerobic include: program de mers, jogging, mersul cu bicicleta, nnotul, urcatul i cobortul scrilor, dansul aerobic, exerciiile n piscin. Pentru a se atinge scopul dorit, de ameliorare a capacitii aerobice, bolnavul trebuie s susin antrenamentul timp de 20-30 minute, cu 60-80% din frecvena cardiac maxim; programul de exerciii se practic de 3-4 ori pe sptmn.

Tratament chirurgicalIndicaii:

durere sever, n repaus

lipsa de rspuns la tratamentul conservator

limitare severa a mobilitatii articulare, scderea toleranei la ortostatism, scderea perimetrului de mers

scdere important a spaiului articular, dezaxare, osteofitoz

Metode:

osteotomie;

debridare artroscopic;

artrodez;

Artroplastie.Artroplastia :

Recuperarea pacientului endoprotezat:

program de recuperare complet preop si postop indiferent de indicatia operatorie

cuprinde: exercitii pentru refacerea si mentinerea fortei si rezistentei musculare a musculaturii centurii pelvine si a membrelor inferioare

Obiective:

1. mentinerea in conditii optime a endoprotezei

2. refacerea/mentinerea parametrilor functionali optimi ai musc soldului forta, rezistenta si travaliul muscular al grupelor musculare stabilizatoare

3. refacerea/mentinerea fortei musculare a grupelor musculare biarticulare-sold/genunchi

4. prevenirea complicatiilor generate de repausul prelungit la pat tromboza, EP, pneumonia de staza

5. deprinderea pacientului cu transferurile si mersul cu ajutorul mijloacelor ajutatoare de mers (cadru, baston, carja)

6. obtinerea amplitudinii de miscare optima a sectorului functional optim la nivelul soldului in limite de siguranta pentru endoproteza respectiva

7. mentinerea unei calitatii optime a vietii pacientului, cu independenta sa sociala si familiala

Escarele

The National Pressure Ulcer Advisory Paneldefineste ulcerul de presiune ca un traumatism localizat la nivelul pielii si/sau tesutului de obicei asupra unei proeminete osoase ca rezultat a presiunii sau presiunii combinata cu frictiune sau taietura. Factori favorizanti: imobilitatea, varsta inaintata, status mental afectat, incontineata tegumentului ducand la macerare, temperaturi crescute la nivelul tesutului , anemie, deficite nutritionale, deficienta circulatorie.

Ulceratiile de presiune sunt etapizate astfel:Etapa I-pielea este intacta, prezenta eritemului, edemului si caldura locala.Etapa II-pielea este afectata superficial, inclusiv epiderma/derma. Plaga are aspectul unei dermabraziuni, poate fi prezenta ulceratia sau flictena.

Etapa III-pielea este afectata in intregime, inclusiv tesutul subcutanat, plaga are aspect de ulceratie profunda. Etapa IV-este afectata pielea in totalitate, fiind prezenta necroza care poate implica muschi, os, tendoane si articulatii. Mentinerea sanatatii pielii este cheia prevenirii escarelor de decubit. Pielea intacta, hidratata corespunzator si hranita cu o cantitate buna de sange nu va avea ulceratii de presiune. Schimbarea pozitiei la fiecare 30 este cea mai importanta tehnica pt preventia escarelor, folosirea pernelor ajuta la eliberarea presiunii si distribuirea greutatii in mod egal, inspectia regulata a pielii, igiena si dieta corespunzatoare

Obiectivele tratamentului: evitarea factorilor predispozanti, tratarea evetualelor infectii, debridarea tesutului necrotic, evitarea complicatiilor(artrita septica, abcese sinusale, celulita difuza, osteomielita, infectie sistemica)

Tratamentul: trebuie evaluata gravitatea ranii si in functie de aceasta se poate apela la o metoda terapeutica. Tratamentul non-chirurgical se aplica escarelor din stadiul I si II, iar ulcerele aflate in stadiile III-IV au de cele mai multe ori indicatie chirurgicala. Pt escare se folosesc pansamente speciale, transparente, adezive, semipermeabile si ocluzive care permit schimburile gazoase si transferul de vaporilor de apa prevenind macerarea pielii in jurul ranii.

Modalitati ca lumina UV, radiatiile laser, US, oxigen hiperbaric si stimularea electrica pot ajuta la vindecarea ulceratiilor de decubit. Antibioticele sistemice se administreaza doar in urma unei culturi din plaga cu antibiograma insotita de simptome specifice.Recuperarea in osteoporoza Tratament non-farmacologic se adreseaza atat profilaxiei cat si terapiei curative; metode utilizate:

A. Exercitiul fizic = are efecte benefice in preventia fracturilor osteoporotice prin: - incetinirea pierderii de masa osoasa - tonifierea musculaturii - imbunatatirea coordonarii si echilibrului

Se recomanda exercitii aerobice de intensitate moderata, continuu, de 1-3 ori/sapt.

Elaborarea programului de exercitii necesita o evaluare completa, un bilant al posibilitatilor fizice musculare si articulare, o analiza a potentialului pe care il are pacientul.

Deoarece exercitiile fizice tind sa mareasca masa osoasa in zonele lucrate kinetoterapia trebuie directionata catre ariile predispuse fracturilor: sold, vertebre, articulatia mainii.

Obiectivele kinetoterapiei:

1. Influentarea simptomatologiei algice cauzate de suferinte degenerative ale coloanei vertebrale

2. Educarea pacientilor privind posturarea corecta, evitarea pozitiilor statice lordozante sau cifozante prelungite, cat si invatarea modalitatii corecte de ridicare a unei greutati

3. Elaborarea unui program de crestere a stabilitatii si a fortei musculare pentru evitarea riscului de cadere si fractura

4. Prevenirea fracturilor prin influentarea riscului de cadere, din cauza deficientelor de coordonare, echilibru, vedere slaba, hipotonie musculara, confuzie si consum de medicamente

5. Tratarea fracturilor osteoporotice

Programul poate cuprinde:

Exercitii de reeducare posturala in repaus/mers

Exercitii de stretching pentru trunchi/membrele inferioare

Activitatile fizice de tip portant: volei, jogging, aerobic, mersul rapid.

B. Modificarea obiceiurilor alimentare:

- vizeaza pe de o parte cresterea surselor de Ca din alimentatie, iar pe de alta parte limitarea aportului de cofeina, alcool si bauturi carbogazoase.

- aportul de Ca adecvat:

C. Expunerea la soare

- necesara pentru formarea vitaminei D in piele

- intervalul martie octombrie, o expunere de 15 a pielii fetei si a mainilor de 3-4 ori/sapt. Este suficienta pentru obtinerea necesarului de vitamina D

+ alimente care sa asigure si aport de vitamina D (ficat de peste, ou, etc.)

D. Prevenirea caderilor - se adreseaza mai mult varstnicilor si urmareste rezolvarea problemelor legate de:

- factorii de mediu: iluminat insuficient, obstacole pe podea, suprafete alunecoase, scari interioare, mobilier, incaltaminte neadecvata, lipsa sistemelor ajutatoare in bai, teren accidentat

- factorii medicali: tulburari de vedere, hTA ortostatica, medicatia/sedative (psihotrope, anticonvulsinante), incontinenta urinara, malnutritie, anxietate, obezitatea, etc.

- factori neuromusculari: echilibru precar, hipotonie musculara, cifoza, reducerea proprioceptiei

- factori demografici: varsta avansata, cadere in antecedente

E. Tratament recuperator al fracturilor

a. Fracturi vertebrale = frecv - coloana dorsala inferioara si lombara inalta

durerea acuta = de intensitate maxima la nivelul vertebrei fracturate; apare dupa un traumatism minor; 30 % sunt asimptomatice; accentuata de miscare, calmata de repaus.

- repaus la pat = doar daca e absolut necesar tratam. durerii prin

termoterapie: caldura/gheata

US nontermic, TENS, curenti de joasa si medie frecventa

laser

analgezice, inclusiv narcotice orale pentru dureri severe sau AINS pentru durerea moderata

- evitarea miscarilor care maresc incarcatura la nivel coloanei vertebrale

- pozitie pronata din care se executa exercitii de extensie

- exercitii respiratorii pentru a se asigura expansiunea toracelui

- intinderi ale muschilor pectorali si extensie a coloanei toracale

- reluare progresiva a activitatii, cat de curand posibil = sezand in pat, la marginea patului, mers cu cadrul/bastonul

durerea cronica = este rezultatul fracturilor cu tasare vertebrala sau al modificarilor cifo-scoliotice; caracteristica este intensitatea mai mica a durerii; iradiere laterala sprecoaste; accentuata in expiratie si ameliorata de repaus; se asociaza cu protruzia abdomenului (meteorism, constipatie) sau insuficienta respiratorie restrictiva.

imbunatatirea posturii prin

exercitii adecvate ce cresc extensia si reduc flexia

ortezare spinala = PTS (postural training support); cu cat orteza e mai rigida, gradul de imobilizare creste si complanta scade; se vor prescrie numai daca e posibila efectuarea de exercitii de tonifiere musculara; nu vor fi purtate perioade lungi.

program de exercitii fizice pentru tonifierea musculaturii trunchiului, stabilizatoare ale soldului, exercitii de coordonare si echilibru

b. fractura de sold = exista 3 categorii de fractura:

- fractura de col femural = se consolideaza prost, risc crescut de osteonecroza

- intertrohanteriene = consolidare dificila, determina frecvent scurtarea membrelor

- fractura subtrohanteriana = pronostic mai bun

In mod obisnuit, aceste fracturi se opereaza, practicandu-se osteosinteza sau artroplastia. In aceste conditii, programul terapeutic fizic-kineto trebuie sa parcurga mai multe etape progresive:

perioada de imobilizare la pat (2-7 zile)

contractii musculare izometrice pentru cvadriceps si mare fesier

contractii izodinamice ajutate pentru flexorii soldului si genunchi

exercitii izometrice si izodinamice rezistive pentru restul grupelor musculare (centura SH, membrul superior, membrul inferior contralateral) in vederea pregatirii mersului cu carje

masaj tonizant si circulator;

posturare de repaus

perioada de deplasare fara sprijin pe membrul inferior operat

perioada de incarcare progresiva a membrului inferior operat = se incepe bipodal la plan inclinat de 300 progresiv pana la verticalizare sprijin unipodal de la 300 verticalizare

perioada de recuperare functionala = corectarea deficitelor de mobilitate, dezechilibre motorii si deteriorarea imaginii motorii

- tratamentul tendinitei crioterapie, US, laser, electroterapie antalgica/antiinflamatorie

- reducerea incarcarii soldului operat baston

- algoneurodistrofie hidrokinetoterapie, electroterapie, masaj

- corectarea inegalitatii talonete, gheata ortopedica

c. Fractura de antebrat

- imobilizare 6-8 saptamani mobilizarea degetelor si umarului de partea afectata (exercitii pasive si active pentru mentinerea mobilitatii si tonus)

- dupa scoaterea gipsului exercitii pentru cresterea mobilitatii, stretching, masaj tonic; electro-hidro-termoterapie

- asistenta in ADL mai ales daca este afectata mana dominanta

- ortezare a pumnului

Programul fiziokinetic in osteoporoza va cuprinde:

- exercitii de tonifiere a m. paravertebrale si a m. abdominale (bicicleta in aer, ridicarea din decubit ventral a capului si a umerilor, alternativ cu extensia membrului inferior)

- mers pe jos, pedalat

- evitarea posturilor delordozante si cifozante dorsale

- regula de aur: evitarea aplecarii inainte a capului

- dormit pe pat tare, perna mica sub cap, sul sub sale

- purtarea intermitenta de lombostate inaltate (si cu sprijin dorsal) in ortostatism si mers.

6