Reductor Melcat Cilindric

  • View
    3.886

  • Download
    9

Embed Size (px)

Text of Reductor Melcat Cilindric

Proiect de semestruCAPITOLUL I1.Memoriu tehnic1.1. Reductoare - consideraii generaleReductoarele cu o singur treapt de reducere se pot mpri n urmtoarele tipuri de baz, n funcie de tipul angrenajului: - cu roi dinate cilindrice cu dini drepi sau nclinai;- cu roi conice;- angrenaje melc-roat melcat.Componentele principale ale reductoarelor cu o singur treapt de reducere sunt urmtoarele:- carcasa reductorului;- cei doi arbori (arborele de intrare i cel de ieire);- roile dinate;- lagrele;- elementele de etanare;- dispozitivele de ungere;- capacele;- indicatorul de nivel al uleiului;- aerisitorul;- elementele pentru ridicarea reductorului;- dopul de golire, organele de asamblare.Carcasa reductorului se compune n general din dou pri, corp si capac, asamblate ntre ele prin tifturi de centrare si prin uruburi de fixare. tifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea unei poziii precise a capacului n raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizat printurnareavnd prevzute nervuri de rigidizare si rcire. n cazul unor unicate sau serii mici defabricaiecarcasasepoaterealizasiprinsudur. Laconstruciilesudatecresccheltuielile legate de manoper, dar se reduc cheltuielile legate de pregtirea fabricaiei, comparativ cu varianta de carcas turnat. Pentru fixarea reductorului pe fundaie sau pe utilajul unde urmeaz s funcioneze, n corp sunt prevzute guri n care ntr uruburile de prindere.Arborii sunt realizai de obicei cu seciune variabil, avnd capetele cu diametrul si lungimea standardizat, prevzutecupenepentrutransmitereamomentelor detorsiune. Arborelepecarese introduce micarea n reductor se poate executa mpreun cu pinionul cilindric, cu pinionul conic sau cu melcul motive de reducere a gabaritului i creterii rezistenei pinionului.Pag.1Proiect de semestruRotiledinate cilindrice, conicesi roata melcatsunt montatepearbori,prinintermediul unorpeneparalelefixate axialcu ajutorul umerilor executai pe arbori,cu buce distaniereetc.n cazul cnddantura se execut din materiale deficitare se recomand executarea roii dindou materiale.Lagrele, ngeneral, sunt curostogolire, folosindrulmeni cubilesaucurole. Uneori, la turaii mici, reductoarele se pot executa si cu lagre de alunecare. Ungerea rulmenilor se poate realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselin destinat in acest scop. Reglarea jocului din rulment se face prin intermediul capacelor sau piulielor speciale pentru rulmeni, innd seama de sistemul de montare n O sau in X.Elementele de etanare utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt manetele de rotaie cu buza de etanare si inelele de psl. Dispozitivele de ungeresunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistent a rulmenilor, uneori chiar a angrenajelor cnd nici una din rotile dinate nu ajunge n baia deulei. Conducerealubrifiantului lalocul deungereserealizeazfolosinddiverseconstrucii de dispozitive de ungere (canale de ungere, roi de ungere, inele de ungere, lan de ungere etc.).Capaceleservesclafixareasi reglareajocurilor dinrulmeni, laasigurareaetanrii, fiind prinse n peretele reductorului cu ajutorul unor uruburi.Indicatorul nivelului deuleidinreductor esteexecutat subformaunei tijepecaresunt marcatenivelulmaxim, respectivminim al uleiului,sau sub forma unorvizoare montatepecorpul reductorului. Existsiindicatoarecarefuncioneazpeprincipiulvaselorcomunicante, realizatepe baza unui tub transparent care comunic cu baia de ulei.Elementele pentru ridicarea reductoruluisi manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate n carcasa prin asamblare filetat. Uneori, tot n scopul posibilitii deridicaresitransportareareductorului, pecarcasseexecutniteumeri de ridicare (inelari sau tip crlig). La reductoarele de dimensiuni mari ntlnim ambele forme, inele de ridicare n capacul reductorului si umeri de prindere pe corp.1.2. Reductoare melcatePag.2Proiect de semestruAngrenajul melcat s-a obinut din angrenajul elicoidal urmrindu-se eliminarea dezavantajului decontact punctiformcarecombinat cuvitezamaredealunecarefavorizeaztendinadegripare. Unghiul de ncruciare al axelor se ia de 90 de grade si pentru obinere unui raport de transmitere mare numrul de dini al rotii motoare este cuprins n intervalul (1...4), iar cel al rotii conduse este mai mare sau egal cu 28. Roata cu numrul mic de dini se numete melc, iar roata cu numrul mare de dini se numete roatmelcat.Pentru eliminarea contactului punctiform roata melcat cuprinde melcul,si astfel ntre flancurile dinilor apare contact liniar, datorit cruia capacitatea portant creste, condiiile de ungere si frecare a peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile si pierderile prin frecare se reduc.Angrenajele melcate pot fi:- cu melc cilindric si roat globoidal;- cu melc globoidal si roat cilindric cu dini nclinai;- cu melc globoidal si roat globoidal.n practic, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roat globoidal.Pentru angrenare corect, roata trebuie s fie poziionat precis pe direcia axial, iar melcul axial poate fi deplasat puin. nfunciedeprocedeul deprelucrareflancuriledinilor lamelcii cilindrici sunt suprafee elicoidale de diferite tipuri prezentate n STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.Pag.3Proiect de semestruCAPITOLUL II1.Memoriu justificativ de calcul 2.1. Calculul geometric al angrenajului2.1.1.Scopul si definiia proiectuluiSaseproiectezeotransmisie cumelc cilindric,cu o treapta dereducere pentru urmtoarele date iniiale: puterea motoare electrica P = 2,25 [KW], turaia motoare electrica n = 1100 rot/min si raportul de transmitere 47,5.2.1.2. Schema cinematic transmisieiRapoartele de transmisie :3 3 , 15 , 3 52 14 05 , 4 7 ' c ca S T A Sca S T A Stc a c tu uuuu uu u u uPag.4 MP1 , n1 , T1ucn2z1z2n3uaProiect de semestru[rot/min] 97 , 22 nmelcate rotii Turatia[rot/min] 06 , 82733 , 11100nmelcului uratia36 uefectiv angrenare de Raportul36 melcate rotii ai dinti de Nr 1melcului ale inceputuri de Nr 3606 , 827 2312aef2 1 21 aefcaSTASununTz u z zzDeterminarea randamentelor- randamentul pentru angrenaj are valoarea cuprinsa in intervalul (0,70.....0,75), iar valoarea medie va fi:a=0,72- randamentul pentru curele trapezoidale are valoarea cuprinsa in intervalul (0,94.....0,96), iar valoarea medie va fi:c 0 95 ,- randamentul pentru o pereche de rulmeni are valoarea cuprinsa in intervalul (0,99.....0,995), iar valoarea lui medie va fi:r 0 994 ,Determinarea puterilor :] [ 13 , 2 25 , 2 95 , 0melcului arborele pe Puterea1 2kw P Pc m] [N 74 , 637 36 72 , 0 994 , 0 67 , 24m] [N 67 , 24 95 , 0 33 , 1 53 , 19m] [N 53 , 19110025 , 29550Momentele[kw] 52 , 1 72 , 0 994 , 0 13 , 2melcate rotii arborele pe Puterea2 22 31 212 22 3 aef a rc ca ru T Tu T TTP P Not: formulele folosite n calculele anterioare au fost luate dinElemente privind proiectarea angrenajelor , autor Antal A. & Ttaru O., pag. 116-132.2.1.3. Alegerea materialelor pentru roti si angrenajeRotile dinate se pot executa dintr-o gam foarte larg de materiale. Alegerea materialelor n mod ct mai raional cere recunoaterea sarcinilor ce urmeaz a fi transmise prin dantur, durata total defuncionareaangrenajului, caracteristicilederezistentaamaterialului, formasemifabricatului. Pag.5Proiect de semestruPrincipalele materiale utilizate la confecionarea roilor dinate sunt otelurile, fontele, alama, bronzul si materialele plastice de tipul textolitului.Dingrupaotelurilor sefolosesc: oteluri carbondecalitateSTAS880-80, oteluri aliatede cementare si oteluri aliate superioare STAS 791-90, otel turnat STAS 600-80, iar uneori la roti puin solicitate otel carbon obinuit STAS 500/2-80.Grupa fontelor care se utilizeaz in construcia angrenajelor cuprinde: fonta cu grafit nodular STAS 6071-75 si fonta antifriciune STAS 6073-73, iar pentru solicitri mici, fonta cenuie obinuit, mai alespentrurotiledinateutilizatelatransmisiiledeschisedelamainiagricolesaumainide ridicat si transportat.Pentru angrenajul tratat in proiect se folosete CuSn12 turnat centrifugal conform STAS 197/2-76 cu duritatea flancului de 95 HB si melcul este rectificat si clit astfel incit Hlim=0,75*425=318,75[N/mm2].Pag.6Proiect de semestru[mm] 45 ) 1 10 5 , 0 ( 6 2 ) 1 5 , 0 ( 2 bmelcate rotii Latimea[mm] 91 37 6 5 , 2 1 5 , 2 bmelcului Lungimea[mm] 5 , 13299996 , 204 99996 , 2312d= h[mm] 35 , 1245 722Verificare[mm] 5 , 13 ) 25 , 0 2 ( 6 ) 2 (dintelui Inaltimea[mm] 99996 , 204 ) 66 , 0 5 , 0 2 36 ( 6 ) 2 2 2 ([mm] 45 ) 5 , 0 2 10 ( 5 ) 2 2 (picior de cercurilor Diametrele[mm] 99996 , 231 ) 33333 , 0 2 2 36 ( 6 ) 2 2 ([mm] 72 ) 2 10 ( 6 ) 2 (cap de cercurilor Diametrele[mm] 99998 , 1392aVerificare[mm] 99996 , 219 ) 33333 , 0 2 36 ( 5 ) 2 ([mm] 60 10 6 dmedii Diametrele33333 , 06138 140 a= xprofil de specifica Deplasarea82 - 6055 STAS conf. [mm] 140 a[mm] 1382) 36 10 ( 62elementara axiala Distanta10 = q diametral ul Coeficient[pag.12] e] [Reductoar 82] - 822 STAS [ ] [ 5 m[mm] 7788 , 5360454 , 208mmelcului al axial Modulul[mm] 0454 , 208 3453 , 69 6907 , 138 2 2melcate rotii al preliminat divizare de Diametrul[mm] 3453 , 69 6907 , 138 5 , 0melcului al preliminar divizare de Diametrul[mm] 6907 , 13875 , 318 97 , 2252 , 110 16 10 16axe dintre Distanta22 12 a21 1* ** *2 2* *1*2 2*11STAS2 2m1STASSTAS) (xSTAS22x'1 2'132332lim 22 322 + + + + + + + + + + + + + + + + + +++q mz mdd dhc h m hx c h z m dc h q m dx h z m dh q m ddx z m dq mmamammzdd a da dnPaxSTASxSTASff aa xSTASa xSTAS fa xSTAS fa xSTAS aa xSTAS admxSTAS mxSTASxSTASz q xSTASma mHmPag.7Proiect de semestru:1 735 , 9 Sdeformatii la melcului arborelui a Verificarejos) e (melcul 1 q bronz) dinmelcata roata si re imbunatati de otel dinmelc (pt. 67 , 0 4175 , 0 10 43 , 3 10 77 , 3 33 , 1 q1238 , 8 2335 , 1251002335 , 1 12335 , 112335 , 1 n 0,014 = Y racire fara e functionar avem10011:1 53753 , 113 , 2 1361 67 , 0 4175 , 0 1238 , 810140136 10Sincalzire la a Verificare[N] 3396 , 58342F[mm] 79949 , 45 b[mm] 6] [N/mm 190 U: din3 , 1 ... 1 9489 , 83396 , 5834