Factori de risc ai mbtrnirii precoce

Studeni:

Rcnea Cosmina, Gr. J232, S 4 Marteniuc Cosmin,Gr. J232, S 4

1

"Nu poi mpiedica procesul de mbtrnire, dar nu trebuie neaprat s mbtrneti." George Burnes "A cere ajutor este un semn de nelepciune, nu de slbiciune." Liz Babbs

2

Inaintarea in varsta inseamna intelepciune, experienta de viata si clipe frumoase. Sanatatea insa incepe, odata cu adaugarea fiecarui an, sa ne faca probleme, daca stilul de viata adoptat este unul neglijent. Nerespectarea orelor de somn, alcool, tutun, cafea in exces, alimentatia necorespunzatoare si consumul psihic sustinut isi pun amprenta asupra oricarui adult, informeaza webmd.com. Provocarile inaintarii in varsta sunt cu atat mai mari cu cat si un organism sanatos se resimte dupa prima tinerete. Specialistii americani au avertizat ca prima consecinta nefasta a inaintarii in varsta este obezitatea, datorata sedentarismului. "Trei patrimi din adultii de pana la 60 de ani sunt supraponderali sau obezi. Aceasta afectiune este asociata bolilor cardiovasculare, diabetului, cancerului la san, colon si hipertensiunii", a spus medicul american Sharon Brangman. Comun adultilor este valoarea ridicata a trigliceridelor, tensiunii si glicemiei. Specialistii sunt de parere ca aceste probleme pot fi evitate cu mai multa miscare, inteleasa in sensul mersului pe jos, plimbarilorin parc sau cu bicicleta. Mai mult, dulciurile, bauturile carbogazoase si lipsa lactatelor din alimentatia adultilor au ca urmari kilogramele in plus, grasimile in exces care se depun si retentia apei in organism. Artrita afecteaza jumatate din populatia trecuta de prima tinerete. "Acum se pot vedea urmarile traumelor din tinerete, violentelor iminente uneori sau a tocurilor inalte la care femeile nu vor sa renunte nici macar o perioada", a mai spus Brangman. Controlul atent al greutatii este unul dintre secretele evitarii problemelor de mai tarziu. Iti poti controla regulat greutatea, iar atunci cand ea a depasit cotele normale, poti renunta la masa consistenta de seara si statul in fata televizorului la sfarsit de saptamana. "Daca pierdem din greuntate macar doua kilograme atunci cand simtim organismul ingreunat, reducem cu 50% riscul aparitiei artritei", a mai spus specialistul american. Osteoporoza afecteaza in general femeile, iar in Statele Unite 44 de milioane de adulti de pana in 50 de ani sufera de aceasta afectiune. Specialistii cred ca nu este o afectiune normala varstei ci o consecinta a ignorarii semnalelor pe care organismul ni le ofera atunci cand nu facem miscare si consumam prajeli3

in exces, paine foarte multa si grasimi. Cazaturile sunt si ele cauzatoare de rani grave, chiar fatale. O treime din adultii cu afectiuni proprii varstei inaintate sufera cazaturi care le acutizeaza starea, din cauza lipsei de calciu si, implicit, a slabirii structurii osoase. Pentru evitarea problemelor specialistii recomanda lactatele, consumate zilnic sau suplimentele cu calciu si vitamina D. Femeile sunt predispuse cancerului cervical sau de colon in a doua perioada a vietii. Lipsa controalelor ginecologice regulate este o cauza deloc de neglijat de catre femeile care nu isi consulta cel putin o data pe an medicul ginecolog. Cel mai frecvent tip de cancer la barbati este la plamani si prostata, iar specialistii sunt de parere ca o examinare atenta, regulata si renuntarea la fumat pot fi secretele prevenirii acestor afectiuni. Slabirea vederii si a auzului sunt alte consecinte ale imbatranirii neatent controlate. In anul 2000, 119 milioane de adulti americani au fost diagnosticati cu probleme de vedere. Alimentatia bogata in antioxidanti si evitarea fumatului sunt cele mai bune modalitati de prevenire a acestor probleme. Podoaba capilara se diminueaza in proportie de peste 40% odata cu inaintarea in varsta. Caderile masive de par, dupa 40 de ani, dar si slabirea auzului sunt consecinte firesti ale fumatului si lipsei de vitamine si calciu din alimentatie. Se poate imbatrani frumos, iar aceste afectiuni te pot ocoli daca iei din timp masurile de prevenire necesare. Nu merge pe premisa ca tie nu ti se va intampla pentru ca nu ai racit niciodata. Organismul se deterioreaza in timp, iar uneori el reactioneaza in cativa ani, perioada in care functioneaza normal, fara nici un semn de slabiciune. S mbtrnim cu nelepciune Oamenii sunt programai genetic s triasc pn la 120 de ani. Stresul, sedentarismul, alimentaia dezechilibrat, poluarea, fumatul, alcoolul reduc ns durata de via a omului modern. Procesul de mbtrnire debuteaz la 20-30 de ani. Fiecare om ajunge ns la vrsta nelepciunii n mod diferit, n funcie de stilul de via pe care l-a avut. Un om care a dus o via echilibrat are toate ansele s se bucure de longevitate. Numeroase studii au demonstrat c procesul mbtrnirii poate fi ncetinit dac se intervine asupra unor factori de risc:4

Tensiunea arterial i colesterolul cresc uor o dat cu vrsta. Densitatea osoas se micoreaz, ceea ce duce la instalarea osteoporozei i apariia fracturilor. Pe msur ce naintm n vrst, metabolismul scade, avem mai puin energie i de aceea ne ngrm. Capacitatea respiratorie, masa muscular i fora muchilor se reduc dup 40-50 de ani. Slbete i sistemul imunitar, organismul devenind vulnerabil la infecii i boli degenerative. Activitatea sexual nu mai este nici ea ca la 20 de ani. Aspectul fizic se modific, pentru c pielea se las i se rideaz. Ei bine, pentru a ine n fru aceti factori de risc trebuie s mncm sntos, s limitm stresul, s fugim de sedentarism, s nu ne atingem de igar i s nu abuzm de alcool.

Factori de risc neinfluentabiliVrsta Riscul crete odat cu naintarea n vrst. Dac suntei brbat peste 45 ani sau femeie peste 55 ani sau la menopauz, avei un risc cardiovascular crescut. O diet echilibrat i meninerea unei activiti fizice pot ntrzia procesul ireversibil de mbtrnire.. Sexul Brbaii au un risc mai mare de a face boli cardiovasculare mai precoce n timpul vieii dect femeile. Dup menopauz dispare efectul protector al hormonilor feminini (estrogenii) i riscul devine comparabil ntre cele dou sexe. Asocierea altor factori de risc (de exemplu fumatul) crete semnificativ riscul la femei, chiar nainte de menopauz. Aadar, dac suntei fumtoare, riscai s pierdei beneficiile temporare ale statului de femeie - din punct de vedere al riscului cardiovascular, desigur. Ereditatea5

Sunt bolile cardiovasculare "motenite" de la prini? Cele despre care vorbim, consecin a aterosclerozei, nu in schimb poate fi transmis o predispoziie de mbolnvire care mpreun cu anumii factori de mediu i obiceiuri comune s favorizeze apariia bolii. Astfel, dac prinii i/ sau fraii dumneavoastr au fost hipertensivi, diabetici, sau au avut un infarct la vrst tnr (sub 55 ani), exist "ansa" s suferii de aceeai boal. Ereditatea include i apartenena la o anumit ras (de exemplu, afroamericanii prezint cu o frecven mult mai mare dect alte rase diabet i form sever de hipertensiune arterial). Este evident c peste peste 50 ani aproape oricine ntrunete cel puin 2 din aceti factori. Ce e de facut???

6

Dac nu ai fost la medic pn acum (pentru c nu ai avut nevoie sau din alte motive), e timpul s o facei. Printr-o examinare complet i o serie de analize "de rutin" acesta v poate evalua riscul cardiovascular, innd cont de: vrst, sex, statusul de fumtor, valoarea tensiunii arteriale i cea a colesterolului. Prezena diabetului zaharat este, de asemenea, un element negativ important, ce impune msuri speciale. Pacientul diabetic pornete din start cu un risc cardiovascular nalt, indiferent de prezena celorlali factori de risc. Nu este obligatorie determinarea fibrinogenului, proteinei C reactive, homocisteinei, lipoproteinei(a), apolipoproteinei B - factori de risc mai nou descoperii, nc studiai cu privire la importan a lor n bolile cardiovasculare i cerebrale.

Factori de risc influenabiliFumatul Pe toate pachetele de igri scrie: "Fumatul duneaz grav sntii". E adevrat. n primul rnd, duneaz inimii. Indiferent de prezen a celorlali factori de risc, fumtorul are un risc de dou ori mai mare de a face un infarct dect o persoan nefumtoare. Chiar i sub 5 igri pe zi sunt periculoase. n plus, fumatul determin i alte boli teribile: cancer cu diverse localizri (limb, gt, plmn), insuficien respiratorie. Scade atenia i viteza de gndire. La brbai poate fi cauz de impoten. Copiii femeilor nsrcinate fumtoare sau doar expuse la fumul de igar pot dezvolta boli grave cauzatoare de moarte. igrile cu coninut redus de nicotin ("light"= uoare), nu v "uureaz" de risc, deoarece duntor este monoxidul de carbon din fumul de igar. Aa se explic, de altfel, creterea riscului i la fumtorii pasivi. Faptul c renunarea la fumat reduce riscul de a muri din cauza unui atac cardiac sau cerebral a fost clar dovedit tiinific.

7

n ri precum SUA, unde campaniile active antifumat au dus la reducerea numrului fumtorilor, s-a constatat i o reducere a evenimentelor cardiovasculare.n schimb, n Romnia numrul fumtorilor a crescut, n special la tineri. Ca o consecin, i numrul de infarcte severe aprute la persoane sub 40 ani ce nu au alt factor de risc dect fumatul. n concluzie, dac nu fumai, nu v apucai! Mai mult, ncercai s-i facei pe cei din jurul dumneavoastr s renune la fumat! Dac fumai, lsai-v! Nu e niciodat prea trziu pentru a v lsa! Nimic nu va fi mai benefic pentru sntatea dumneavoastr! Dup 20 minute de la ultima igar organismul dumneavoastr deja simte efectele benefice! tensiunea arterial crescut n timpul fumatul se reduce dup numai 24 ore ncepe s scad riscul de infarct, la un an se reduce la8

jumtate iar la 15 ani ajunge la nivelul unui nefumtor dup 10 ani scade riscul de cancer pulmonar la jumtate Cum v putei lsa de fumat?

n primul rnd trebuie s dorii s v lsai! Orict de imposibil pare, e mai bine s o facei brusc, nu reducnd din numrul de igri. Nu v vei ngra dac nu vei nlocui igrile cu diverse gustri. Dac totui simii nevoia, alegei un fruct sau un pahar cu ceai ori suc de fructe nendulcite; sau, mai bine, apa plat! n anumite cazuri, exist i varianta plasturilor cu nicotin. Relaxai-v: respirai adnc i expirai ncet; nu uitai: dorina de a fuma va trece!

Activitatea fizic, sportul, reduc tensiunea i dorina de a fuma. Hipertensiunea arterial Se spune c hipertensiunea arterial (HTA) este un "uciga tcut". De regul creterea tensiunii arteriale nu se simte, astfel c depistarea ei este ntmpltoare, iar debutul nu se poate ti cu siguran. n 90-95% din cazuri nu se cunoate cauza ei. Factori precum vrsta, istoricul familial, obezitatea, consumul excesiv de alcool i de sare cresc riscul de apariie a HTA. Frecvent este nsoit de prezena altor factori de risc: obezitate, sedentarism, diabet, colesterol crescut. HTA mbolnvete nu doar inima, dar i rinichii i reprezint o posibil cauz de invaliditate prin paralizia secundar atacului cerebral.

9

Ce este hipertensiunea arterial? Tensiunea arterial (TA) este presiunea din interiorul vaselor de snge. De obicei ea se msoar la bra i se determin dou valori: una maxim (sistolic) i una minim (diastolic). Valoarea normal este 120/70 mmHg. Suntei hipertensiv dac tensiunea dumneavoastr depete la msurtori repetate valorile 140 mmHg (pentru maxim), respectiv 90 mmHg (pentru minim) sau luai un tratament pentru HTA Este bine cunoscut aa zisa hipertensiune arterial de "halat alb", pe care o fac pacienii la contactul cu un cadru medical. De aceea valorile crescute trebuie nregistrate repetat. Este ncurajat msurarea la domiciliu a TA (dac exist aceast posibilitate) Tensiunea arterial este un parametru variabil! De la un moment la altul al zilei aceasta poate varia, ntre anumite limite, n mod normal, far consecine negative. Abordarea HTA (regim i/sau diverse tipuri de medicamente) se face diferit n funcie de nivelul creterii peste valorile normale, dar i de prezena altor boli asociate (de exemplu prezena diabetului impune un tratament mai agresiv). Toate aceste decizii vor fi luate de ctre medicul dumneavoastr!

10

Ce trebuie s tii

Tratamentul trebuie continuat toat viaa, sub ndrumarea periodic a unui medic. Nu uitai s v luai medicamentele n mod regulat, mai ales cnd mergei la medic, chiar i pentru analize! Este important ca acesta s tie cum se comport tensiunea dumneavoastr sub tratament. Dozele de medicamente pot fi corectate, la indicaia medicului, n funcie de rezultat, de efectele adverse sau de alte boli/complicaii survenite n timp. Schimbarea stilului de via (oprirea fumatului, restricia moderat la sare, reducerea consumului de alcool, activitatea fizic i scderea n greutate) contribuie n mod favorabil la controlul TA, uneori permind reducerea medicaiei. inta terapiei trebuie s fie obinerea unei valori a TA sub 140/80 mmHg (iar la diabetici sub 130/80 mmHg).

Dislipidemiile Ce sunt dislipidemiile? Creterea colesterolului i/sau a trigliceridelor peste valorile normale. Cu ct creterea e mai mare, cu att riscul cardiovascular este mai mare. Valori normale* Colesterol total: sub 200 mg/dl LDL colesterol: sub 100 mg/dl HDL colesterol: peste 40 mg/dl (peste 60 mg/dl este considerat factor protector) Trigliceride: sub 150 mg/dl *Exist variaii destul de mari n ceea ce privesc valorile normale de la un laborator la altul. Interpretarea rezultatelor se face de ctre medic.

11

Colesterolul este o grsime ce se gsete normal n snge i n toate celulele organismului. Un nivel crescut al colesterolului este nociv deoarece se depune n pereii arterelor, cu consecinele negative expuse anterior. Colesterolul total este format din mai multe fraciuni. Cele mai importante sunt HDL colesterolul (supranumit colesterolul "bun") i LDL colesterolul (colesterolul "ru"). Trigliceridele sunt alte componente "grase" ale sngelui. Creterea lor este la fel de nociv, n special la femei i diabetici. Ca i HTA, dislipidemiile nu dor, deci pentru a le depista trebuie s v facei analize de snge. Cnd trebuie controlate grsimile n snge?

Ct mai devreme. Exist aa numite dislipidemii familiale (motenite), cu valori mult crescute ale grsimilor ce se pot manifesta de timpuriu n timpul vieii. Acestea necesit un tratament susinut toat viaa, inclusiv msuri speciale privind dieta, activitatea fizic susinut, scderea ponderal.12

Dac suntei diabetic sau avei ali factori de risc Dac ai suferit un infarct sau un atac cerebral Dac suntei deja pe un tratament de scdere a grsimilor (pentru evaluarea eficienei)

Ce trebuie s tii Un regim srac n grsimi animale (carne, lactate, ou) se impune chiar dac facei un tratament cu medicamente care scad colesterolul. Consumai n schimb legume i fructe. Prin diet putei reduce colesterolul cu 5% i s v diminuai riscul cardiovascular cu 2% pentru fiecare procent de colesterol sczut. Dac sub tratament grsimile se normalizeaz, sau apar diverse efecte adverse, nu oprii/ reducei tratamentul fr indicaia medicului. Dac suntei diabetic controlul diabetului poate contribui la reducerea lipidelor (n special a trigliceridelor). Deseori este ns necesar medicaia de reducere a grsimilor, iar nivelul ce trebuie obinut este mai mic dect cel obinuit. Facei zilnic activitate fizic: este o bun metod de a "arde" grsimile! Eliminai ali factori de risc: fumatul (care scade colesterolul bun), obezitatea, alcoolul (n cantitate mai mare dect moderat) . Dac suntei slab/ nu nseamn c nu putei avea colesterol crescut!

inta optim a terapiei trebuie s fie: Colesterol total: sub 200 mg/dl; sub 175 mg/dl (la diabetici) LDL colesterol: sub 100 mg/dl; sub 70 mg/dl (la diabetici) HDL colesterol: peste 40 mg/dl (peste 60 mg/dl este considerat factor protector) Trigliceride: sub 150 mg/dl Diabetul zaharat Ce este diabetul? Diabetul zaharat nseamn excesul de zahr n snge.13

Diabetul afecteaz n principal arterele i nervii i determin n final suferina mai multor organe: inim, rinichi, ochi etc. Cei mai muli diabetici mor datorit bolilor cardiovasculare. Exist dou tipuri de diabet: tip 1, ce afecteaz copiii i adulii tineri tip 2, ce apare ntre 40-50 ani, de regul la persoane supraponderale, sedentare Diabetul poate evolua o perioad n linite (mai ales cel de tip 2), de aceea este descoperit ntmpltor cu ocazia efecturii analizelor din diverse motive. Acestea arat valori crescute ale glicemiei n snge. Valori normale ale glicemiei: sub 110 mg/dl (pe nemncate) Cnd se recomand controlul glicemiei? Dac avei rude de gradul I cu diabet Dac suntei obez / supraponderal Dac avei ali factori de risc (HTA, fumat) Periodic dac suntei diabetic

14

Exist semne ale diabetului ? Dac suntei obosit, urinai des i v este foarte sete este posibil - dar nu obigatoriu - s avei diabet! Ce trebuie sa tii

Dac suntei diabetic, riscul cardiovascular este din start mare, indiferent de prezena celorlali factori de risc. De aceea se impune controlul riguros att al valorilor glicemiei (optim sub 110 mg/dl) ct i al TA i colesterolului la valorile menionate anterior. Diabetul poate determina diagnosticul tardiv al bolii cardiace ischemice, aceasta evolund deseori fr durerea tipic. Odat diagnosticat, este necesar s fii luat n evidena unui specialist n15

boli de nutriie care va stabili att tratamentul optim ct i regimul ce trebuie urmat cu strictee.

Modificarea stilului de via: activitatea fizic regulat, oprirea fumatului, consumul redus de alcool i scderea n greutate fac parte din tratamentul diabetului.

Obezitatea Obezitatea este termenul medical care definete acumularea de grsime corporal n exces. Privit de multe ori ca o problem estetic, obezitatea este de fapt o boal cronic ce nu trebuie neglijat. Cauza obezitii este de cele mai multe ori creterea aportului caloric combinat cu lipsa activitii fizice. Factori ereditari pot crete predispoziia la ngrare, dei deseori este vorba despre factori de mediu i obiceiuri comune n familiile de obezi. Obezitate de cauz endocrin (boli ale glandelor) este rar. Aadar, suntei supraponderal pentru c mncai prea mult i v micai prea puin! Exist dou tipuri de obezitate: abdominal ( sau "n form de mr") i cea a prii inferioare a corpului ( "n form de par") Riscul de moarte subit crete n paralel cu prima form. Obezitatea abdominal crete de 5-7 ori riscul de infarct i diabet zaharat. Cea mai simpl i accesibil metod de a o defini este prin circumferin a abdominal. Msurarea circumferinei abdominale este recomandat n prezent ca o parte component a evalurii cardiovasculare de rutin n practica medical curent. Suntei supraponderal la valori ale circumferinei abdominale de: peste 94 cm (pentru brbai)16

peste 80 cm (pentru femei) Ce trebuie s tii:

Scderea n greutate uureaz munc inimii; chiar i cteva kg n minus vor conduce la scderea riscului cardiovascular. Nu ezitai s cerei sfatul unui specialist n boli de nutriie care v va supraveghea cura de slbire. Nu exist medicamente sau soluii miraculoase de slbit. Reducerea aportului alimentar i activitatea fizic susinut sunt eseniale.

Sindromul metabolic Entitate relativ nou introdus n medicin, acesta nseamn asocierea de trei dintre urmtorii factori de risc: diabet, obezitate, HTA, creterea trigliceridelor, scderea HDL- colesterolului. Riscul cardiovascular este n mod evident mai mare. Grsimea "acumulat" n organism se poate estima prin mai multe metode. Una dintre ele este determinarea indicelui de mas corporal (IMC)*:

17

Nutriionitii i medicii sunt preocupai nu numai de cantitatea de grsime din organism, ci i de distribuia acesteia. De obicei, brbaii acumuleaz grsimea la nivelul abdomenului, iar femeile la nivelul oldurilor. Aceasta nu e o regul: i femeile pot dezvolta obezitate de tip abdominal, n special dup menopauz! Persoanele cu grsime acumulat la nivelul abdomenului au risc mai mare de complicaii datorate obezitii. Alungai stresul O alt metod neleapt menit a ncetini procesul de mbtrnire este alungarea stresului. Conform Scrii lui Holmes (o clasificare a stresului), orice aciune pe care o facem prezint o ncrctur de stres. De exemplu, traversarea strzii este notat pe scara stresului cu 3 puncte, botezul cu 100 de puncte, decesul unei persoane dragi se afl la egalitate cu cstoria, fiind notate cu 300 de puncte. Stresul este omniprezent n viaa fiecruia: acas, la serviciu, n trafic, chiar i n week-end sau n concediu. Important este s nu lsm stresul s devin cronic, pentru c acesta este responsabil de boli cardiovasculare, depresie, migrene. Odihna Pentru meninerea sntii, la fel de important este respectarea orelor de odihn, o cerin fiziologic vital. Un adult are nevoie, n medie, de opt ore de somn pe noapte pentru a-i asigura o via ndelungat, fr probleme de sntate. ns i calitatea somnului este la fel de important ca durata. Pe termen scurt, somnul insuficient sau de slab calitate duce la diminuarea18

performanelor cognitive. Pe termen lung, el scurteaz sperana de via, fiindc accelereaz procesul de mbtrnire, crete sensibilitatea la stres, dezechilibreaz sistemul imunitar al organismului, favorizeaz obezitatea i apariia unor boli precum diabetul sau hipertensiunea arterial, crete riscul de accident vascular cerebral i perturb sistemul endocrin. Se nelege de ce este deosebit de important s meninem un echilibru al orelor de somn, dar i s ne asigurm condiii pentru o bun calitate a somnului: or regulat de culcare, o cin uoar, linite, oxigenare suficient n dormitor, absena luminii, evitarea alcoolului, cafelei i a exerciiilor fizice nainte de culcare. O alt condiie esenial pentru a ne menine tineri i sntoi este renunarea la fumat. Cancerul, bolile cardiovasculare, afeciunile respiratorii sunt adeseori consecine ale fumatului. Nu este de mirare c fumtorii triesc mai puin dect cei care nu au acest viciu. n plus, un nefumtor are un aspect mai tnr, fiindc igrile mbtrnesc pielea i duc la albirea i cderea timpurie a prului. Substanele din fumul de igar distrug colagenul, protein a pielii care i confer elasticitatea. n consecin, i fac apariia ridurile i cearcnele, iar tenul capt o paloare gri-pmntie. Fumatul duce, de asemenea, la distrugerea foliculilor piloi i la oprirea procesului de regenerare a firelor de pr. EVITAI ALCOOLUL! Un pahar de vin pe zi scade riscul de boli cardiovasculare, ns abuzul de alcool are efectul opus. Fiindc tulbur activitatea normal a principalelor organe vitale, alcoolul duce la mbtrnirea timpurie a organismului i reduce simitor sperana de via. Unele forme de cancer i boli precum cele cardiovasculare sau osteoporoza sunt cauzate de excesul de buturi alcoolice. De asemenea, pielea are un aspect mbtrnit i este mai lipsit de elasticitate la consumatorii de alcool. RENCRCAREA BATERIILOR. Week-end-ul reprezint o surs de rencrcare a bateriilor. Important este s ne acordm acest rgaz pentru a ne elibera de stresul acumulat pe parcursul sptmnii. La fel de important este s facem ceea ce ne place n cele dou zile libere. Asta nu nseamn c trebuie s facem ceva ieit din comun. A petrece un week-end reuit poate s nsemne i s stm acas, dac asta ne mulumete. Singurul lucru pe care l avem de ndeplinit n week-end este relaxarea.

19

VITAMINA TINEREII. Alimentele bogate n vitamina E germeni de gru, soia, ulei de msline, ulei de floarea-soarelui, alune, nuci, ou, legume cu frunze verzi ne sunt la ndemn n orice anotimp. Vitamina E, sau vitamina tinereii, este principalul nostru aliat mpotriva mbtrnirii precoce. Aceast vitamin protejeaz organismul de atacurile radicalilor liberi, care sunt la originea ate-rosclerozei, senilitii, cancerului. Rolul protector al vitaminei E crete dac este asociat cu ali antioxidani vitaminele A, C, seleniul.

CEAI. Proprietile tonice ale ceaiului verde i ale celui negru se datoreaz coninutului n aminoacizi, iod, potasiu, fluor, fosfor, vitaminele C, B1, B2, PP, K. De asemenea, ceaiul verde i cel negru au un coninut ridicat de cafein, teofilin i teobromin alcaloizi puternici, care le dau proprieti stimulante. Toate aceste elemente ne recomand ceaiurile dac vrem s mbtrnim tineri. De asemenea, specialitii ne sftuiesc s bem i ceai alb. Acesta conine antioxidani care au efect de revigorare asupra pielii, anihilnd factorii care determin mbtrnirea precoce. Dieta sntoas Revista german Focus a publicat o list a alimentelor care ne ajut s ne pstrm tinereea. Pe lista ntocmit de cercettorii germani se numr fructele (merele, bananele, fructele de pdure), legumele (usturoiul, morcovii, soia, broccoli), petele, laptele i ceaiul verde. Aceste alimente sunt bogate n antioxidani vitamine i minerale, care protejeaz imunitatea i previn mbtrnirea precoce. De asemenea, fructele, legumele crude i petele previn tulburrile de concentrare, de memorie, strile de oboseal i epuizare care ne mbtrnesc nainte de vreme. Potrivit cercettorilor germani, ne pstrm tinereea dac mncm un mr pe zi. Merele conin cuercitin, un antioxidant puternic care stimuleaz imunitatea i ne ine inima tnr, pentru c mbuntete activitatea sistemului cardiovascular. n general, fructele i legumele colorate conin antioxidani puternici i ne salveaz de agresiunile deosebit de periculoase ale radicalilor liberi. Dac vrem s avem o surs puternic de antioxidani cu puine calorii, putem s consumm ceai verde sau negru nendulcit. Chiar i unele grsimi au capacitate antioxidant mare datorit20

vitaminei E i polifenolilor coninui. Un exemplu n acest sens este uleiul de msline, ne spune prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare.

S-a descoperit gena care provoaca imbatranirea creierului Gena care provoaca imbatranirea creierului a fost descoperita de catre o echipa de cercetatori canadieni. Descoperirea este un pas inainte spre posibilitatile de incetinire a acestui proces si chiar prevenirea bolilor ca Alzheimer sau Parkinson's, potrivit cercetatorilor. Obezitatea este termenul medical care definete acumularea de grsime corporal n exces. Privit de multe ori ca o problem estetic, obezitatea este de fapt o boal cronic ce nu trebuie neglijat. Obezitatea este termenul medical care definete acumularea de grsime corporal n exces. Privit de multe ori ca o problem estetic, obezitatea este de fapt o boal cronic ce nu trebuie neglijat. Obezitatea este termenul medical care definete acumularea de grsime corporal n exces. Privit de multe ori ca o problem estetic, obezitatea este de fapt o boal cronic ce nu trebuie neglijat.Principalul factor de risc in ceea ce priveste boli ca Alzheimer si Parkinson's il reprezinta varsta, potrivit Science Daily. Echipa de oameni de stiinta a identificat o mutatie la soareci care accelereaza in mod dramatic procesul de imbatranire la ochi si la creier. Se pare ca retina si cortexul folosesc gena Bmi1 pentru a preveni acumularea de radicali liberi. "Am stabilit ca gena este modul prin care se controleaza imbatranirea celulelor din creier la animale, prin actiunea sa impotriva radicalilor liberi", a declarat doctorul Gilbert Bernier, de la Universitatea din Montreal. Procesul de imbatranire poate fi incetinit de o serie de activitati, pe care trebuie sa le efectuam zilnic. Pentru a nu avea probleme de sanatate, precum osteoporoza, obezitatea, dementa sau pierderea memoriei, exista cateva tehnici pe care ni le recomanda cercetatorii, informeaza Daily Mail. Dr. Ratey, cercetator canadian, considera ca exista o serie de activitati fizice si psihice care ne vor ajuta sa prevenim aparitia unor afectiuni foarte grave. Cu cat21

apelam mai repede la aceste metode, cu atat suntem mai feriti de problemele de sanatate. Faceti jogging sau jucati tenis, sau orice alta activitate care implica efort fizic, timp de o ora, de patru ori pe saptamana. Aceasta metoda va va accelera pulsul la 60% din capacitatea cardiaca a corpului uman. Incepeti un program de curatenie a casei! O ora de dat cu aspiratorul, sau de sters praful echivaleaza cu o plimbare prelungita. Incercati un program de exercitii de stretching, folosind un DVD specializat. Aceste activitati va vor proteja oasele impotriva osteoporozei. Cand stati la birou, sau la masa de lucru, faceti exercitii pentru picioare, care va vor asigura o circulatie mai buna a sangelui. Dansati rock'n'roll sau jungle, care echivaleaza cu efortul depus intr-un meci de tenis. In acest fel articulatiile dumneavoastra vor fi mentiunte in forma si nu va trebui sa cheltuiti bani pentru sala de gimnastica.

Gndirea pozitiv crete durata de via A vedea jumatatea plina a paharului in locul celei goale poate contribui pe termen lung la cresterea duratei de viata, potrivit noilor cercetari in domeniu. Studiile arata ca persoanele in varsta care se descriu ca si persoane optimiste au risc mai scazut de aproximativ 10 ori de a dezvolta boli de inima sau deces din diverse afectiuni, comparativ cu persoanele pesimiste. Cercetatorii afirma ca starea depresiva este cunoscuta ca si trigger al bolilor de inima; nu se cunosc insa efectele unei atitudini pozitive asupra starii de sanatate.

Intr-un studiu efectuat pe aproximativ 1000 de femei si barbati cu varste cuprinse intre 65-85 ani, s-au urmarit starea de sanatate, moralitatea, optimismul, respectul de sine si relatiile sociale. In functie de raspunsurile participantilor la studiu in legatura cu optimismul, acestia au fost impartiti in patru grupe. Rezultatele studiului desfasurat pe o durata de 10 ani, au evidentiat ca peroanele optimiste aveau un risc mai mic cu 55% de moarte prin orice tip de afectiune si cu 22% mai mic de a muri prin boli cardiace, comparativ cu persoanele pesimiste. Studiul a mai aratat ca efectele protective ale atitudinii optimiste erau mai mari in cazul barbatilor decat a femeilor in ceea ce priveste riscul de moarte22

prin orice tip de afectiune, cu exceptia bolilor de inima.

Cercetatorii afirma ca exista cativa factori care pot explica legatura dintre atitudinea pozitiva si prelungirea duratei vietii. De exemplu: - atitudinea optimista este asociata cu mai multa acitivitate fizica, consum moderat de alcool la femei si consum mai mic de tigari - atitudinea optimista este asociata cu o stare de sanatate mai mare; oamenii bolnavii au tendinta de a fi persoane pesimiste - persoanele optimiste reactioneaza mai eficient la stres. Depresia, prima cauza a imbatranirii precoce Dr. Luiza Spiru, medic primar, gerontopsihiatru, presedinte executiv al Academiei Internationale Anti-Imbatranire, ne ajuta sa intelegem care sunt obiceiurile la care trebuie sa renuntam Bolile de memorie pot fi mostenite genetic sau dezvoltate pe parcurs. Medicii sustin ca, in Romania, depresia (factor cauzal) poate fi catalogata drept epidemie nationala. 54% din barbati si 45% din femei sufera din cauza ei si asta pentru ca, aparent, romanii sunt pesimisti, nu se simt bine in pielea lor si nu le place sa viseze. "Toti pacientii care au trait o depresie si nu au tratat-o risca mai tarziu sa dezvolte tulburari cognitive. Primul lucru pe care trebuie sa-l faca este sa se autosesizeze asupra acestui lucru, trebuie sa mearga la un centru specializat sa verifice daca este adevarat sau doar li se pare. Medicina este un fenomen dinamic, in fiecare an avem noi informatii despre cum sa invatam sa prevenim. Acesta este, de fapt secretul, nu exista altul. Cine spune altceva, credeti-ma ca mintei, ne-a declarat dr. Luiza Spiru. Un bun remediu pentru a te mentine in forma este somnul, dar nu oricum - inainte sa te asezi in pat ai grija sa nu existe nici cea mai mica sursa de lumina, deoarece numai asa creierul se odihneste. De asemenea, trebuie sa stai la soare cel putin 15 minute pe zi, pentru ca aceasta fixeaza Vitamina D in organism, care nu numai ca intareste oasele, dar ajuta si la dezvoltarea si mentinerea sanatatii celulelor creieruluii, explica Erik Alexander Richter, medic primar geriatrie si specialist in problemele imbatranirii. "Leacul nu-l veti gasi nicioadata in cabinetele de chirurgie sau in cele de cosmeticai, a conchis el.23

Sedentarismul accelereaza procesul de imbatranire Persoanele care fac mai mult sport in timpul liber par cu zece ani mai tinere din punct de vedere biologic decat cele sedentare, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii britanici, publicat in Archives of Internal Medicine si preluat de AFP. La studiu, realizat de cercetatorii de la King's College din Londra, au participat 2.401 perechi de gemeni, barbati si femei. Subiectii au oferit informatii despre nivelul de activitate fizica efectuata, statutul socio-economic si statutul de fumator. De asemenea, cercetatorii au prelevat mostre de ADN de la fiecare subiect pentru a examina lungimea telomerilor din globulele albe. Telomerii sunt markeri ai imbatranirii biologice care se gasesc in toate celulele si care au rolul de a proteja cromozomii. Mai precis, telomerii sunt pachete de ADN plasate la capetele cromozomilor si care au rolul de a impiedica dezintegrarea acestora, respectiv de a intarzia procesul imbatranirii. Pe masura ce oamenii imbatranesc, telomerii devin din ce in ce mai scurti, celulele nu mai sunt protejate si, in cele din urma, mor. Se estimeaza ca lungimea telomerilor se reduce, in medie, anual, cu 21 de nucleotide sau unitati structurale. Telomerii din mostrele prelevate de la persoanele care au efectuat mai putina activitate fizica in timpul liber erau mai scurti decat cei ai subiectilor care faceau mai mult sport, au constatat cercetatorii. Profesorul Lynn Cherkas, coordonatorul studiului, a indicat ca asocierea dintre lungimea telomerilor si nivelul de activitate fizica ramane semnificativa chiar si dupa ce s-a tinut cont de factori de risc precum indicele de masa corporala (IMC), statutul de fumator, statutul socio-economic si nivelul de activitate fizica de la slujba. Diferenta intre telomerii persoanelor mai active - in medie, 199 de minute de exercitii efectuate saptamanal - si ai celor mai sedentare - in medie, 16 minute de activitate fizica saptamanal - este, in medie, de 200 de nucleotide, au spus cercetatorii. Cu alte cuvinte, "subiectii mai activi aveau telomeri cu lungime comparabila cu cea inregistrata la persoanele mai tinere cu zece ani". Cercetatorii cred ca activitatea fizica previne un proces natural numit stres oxidativ, care afecteaza si ucide celulele si, implicit, contribuie la imbatranire. Cercetatorii sunt de parere ca activitatea fizica moderata, efectuata timp de 30 de minute, de cinci ori pe saptamana, poate contribui la mentinerea sanatatii organismului si incetini imbatranirea.

Putem spune stop trecerii anilor? Cu totii imbatranim, dar, paradoxal, unii o fac mai devreme, altii mai tarziu.24

Unii imbatranesc frumos, pentru ca acorda suficienta atentie propriei persoane si stiu sa se ingrijeasca de starea lor de sanatate. Pentru cei care se neglijeaza, consecintele sunt vizibile. Tehnic vorbind, ceasul nostru biologic incepe sa ticaie in momentul in care ne nastem. Totusi, pana la varsta de 30 de ani, evoluam pe masura ce imbatranim. Depasim diferite boli ale copilariei, trecem de problemele specifice adolescentei si devenim adulti. Majoritatea trecem cu bine de varsta de 30 de ani, fara sa experimentam semne ale imbatranirii, precum diferite dureri, diminuarea energiei, adaptabilitate scazuta la conditii de stres, reducerea masei musculare, probleme ale vederii sau auzului. Totusi, in ciuda absentei semnelor externe, timpul nu iarta pe nimeni si de aceea este bine sa adoptam un program efectiv anti-aging (anti-imbatranire). Primul pas al asigurarii reversibilitatii procesului de imbatranire este sa fim constienti de importanta preventiei. Asta presupune cunoasterea in detaliu a starii de sanatate, a modului in care aceasta va evolua pe termen mediu si lung si a diferitelor riscuri la care putem fi expusi. Pentru a ne putea bucura de viitor, pentru a avea o viata de calitate, trebuie sa luam in considerare factorii imbatranirii si apoi sa-i anihilam, unul dupa altul.

Ce inseamna medicina anti-aging Este medicina de preventie. Ea se ocupa de orice persoana de peste 3035 de ani, in mod practic de persoane de peste 40 de ani, care sunt interesate si care vor sa stie in ce masura organismul lor are tendinta de a imbatrani mai repede sau mai incet, in functie de factorii de mediu, de tendinta genetica a fiecaruia si in functie de ceea ce la ora actuala instrumentul stiintific de investigatie (de la investigatie serologica la cea imagistica) ne poate oferi ca predictii pe termen scurt si pe termen lungi. Medicina anti-aging abordeaza pacientul in mod holistic, integral si integrativ. Ea a capatat o amploare deosebita in ultimii patru-cinci ani pe plan mondial. Aceasta este medicina viitorului. Efectele imbatranirii in cifre Aproximativ 40% din persoanele de peste 65 de ani prezinta alterari de memorie asociate inaintarii in varsta. Cele mai frecvente boli de memorie ale varstei a treia sunt deficitul cognitiv lejer, dementa Alzheimer, dementa vasculara, dementa mixta, dementa fronto-temporala, dementa cu corpi Lewi, dementa Pakinson. Majoritatea bolnavilor care sufera de aceste afectiuni nu pot trai25

independent si, pe masura ce boala progreseaza, este necesara o ingrijire din ce in ce mai complexa. In Romania, pe segmentul populational cuprins intre 55 de ani si peste 80, frecventa tipurilor de dementa este de 39% in cazul dementei mixte, 33% si respectiv 28% in cazul dementei vasculare si de tip Alzheimer. In ceea ce priveste depresia, se observa o prevalenta mai mare la barbati, 54,55%, fata de 45,45% la femei, in aceeasi grupa de varsta.

Concluzie : Nimeni nu poate scapa de imbatranire, singura solutie e aceea de a26

imbatrani frumos . Pentru a reusi trebuie sa fii stapan pe mintea ta , sa te simti bine in pielea ta , sa fii independent, sa ai libertate de miscare si actiune , sa ai incredere in tine si in viata , sa visezi, sa speri, sa-ti faci planuri de viitor , sa fii optimist, fericit, sa te bucuri de tot ce ai realizat , sa consideri trecerea timpului nu ca pe o amenintare cauzatoare de anxietate, ci ca pe un aspect al vietii, care trebuie privit cu detasare , trebuie sa stii din timp care sunt amenintarile la adresa sanatatii si viitorului tau , sa intelegi ca preventia este principala arma in lupta cu trecerea timpului.

27

Bibliografie :1. http://www.revistafelicia.ro/articol_1003521/depresia_prima_cauza_a_imbatrani rii_precoce.html 2. http://www.fotoprotectie.ro/imbatranirea-brpielii/5-5/stilul-de-via-principala-cauza-mbtrnirii-pielii.html 3. http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/imbatranire_3947

4. http://www.descopera.ro/dnews/2355395-sedentarismul-accelereaza-procesulde-imbatranire 5. http://saptamana-medicala.blogspot.com/2008/06/putem-opri-mbtrnirea.html

28