Regim igieno dietetic in ciroza

  • Published on
    05-Jun-2017

  • View
    219

  • Download
    4

Embed Size (px)

Transcript

Regimul Igieno-Dietetic In Ciroza

Ilie Roxana Mihaela A.M.G III

Ciroza Hepatica

Ciroza este o boala care apare atunci cand in tesutul hepatic se dezvolta fibroza. Tesutul fibrotic inlocuieste tesutul hepatic sanatos si il impiedica sa functioneze normal. Ciroza apare dupa multi ani de inflamare a tesutului hepatic. Pe masura ce se devolta ciroza, testul fibrotic inconjoara celulele hepatice normale, determinand aspectul nodular. Testul hepatic nodular poate bloca sau inflama ductele biliare, ceea ce determina refluxul bilei in ficat si in circulatia sangvina. Tesutul fibrotic poate bloca, de asemenea, circulatia sangvina dinspre intestine spre ficat, determinand cresterea presiunii in sistemul venos portal. Aceasta complicatie, denumita hipertensiuneHYPERLINK "http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipertensiune-portala_3767" HYPERLINK "http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipertensiune-portala_3767"portala, duce la acumularea lichidul ascitic in cavitatea abdominala, sangerarea vaselor largite din tractul digestiv si alte complicatii serioase.

Tratamentul pentru ciroza hepatica

In functie de cum se manifesta si cat de avansata este boala, medicul trateaza pacientul pentru a-l aduce intr-o stare cat mai buna:- oprirea consumului de bauturi alcoolice;- restrictie de sare;- evitarea administrarii de medicamente antiinflamatorii, cum ar fi Ibuprofen;- administrarea de medicamente cum sunt -diureticele (cu rol in eliminarea lichidelor): Spironolactona, Furosemid -vitamina K, pentru tratarea tulburarilor de coagulare. Daca aceste tulburari sunt severe se trateaza prin transfuzie de plasma proaspata -antibiotice in tratamentul peritonitei bacteriene spontane : Cefotaxim, Ofloxacin, Pefloxacina, Amoxicilina -Lactuloza - pentru prevenirea si tratarea encefalopatiei- paracenteza (evacuarea lichidului acumulat in abdomen);- reducerea aportului de proteine, mai ales daca apar si fenomene de encefalopatie;- inceperea imunizarii (daca aceasta nu a fost facuta) impotriva hepatitei virale (A, B), gripei si impotriva pneumococului (bacterie care provoaca pneumonie si alte boli ale aparatului respirator);- transplantul hepatic este indicat in stadiile terminale ale cirozelor hepatice;- controlul periodic la medicul gastroenterolog, care va sti ce sa recomande pacientului pentru ca boala sa fie tinuta sub control, altfel se ajunge la spital in stare grava cand uneori nu se mai poate face nimic.

Preventia cirozei hepatice

- vaccinul impotriva hepatitei A si B- stil de viata sanatos care sa includa alimente din toate grupele- consum moderat sau renuntare la consumul de bauturi alcoolice- evitarea contaminarii cu virusurile hepatice avand grija la transfuzii de sange ca acele, seringile, periuta de dinti, lamele de barbierit, instrumentele pentru tatuaj, piercing, pensat, manichiura sa fie sterilizate inainte de a le utiliza- contact sexual protejat- igiena corecta corpului.

Regimul igieno-dietetic in ciroza hepatica

Alimente permise

Buturi: lapte dulce, lapte cu cafea de orz sau cu ceai, lapte cu carbonat de calciu (o linguri la un pahar), iaurt, decoct de tre, sucuri de fructe sau de zarzavaturi (suc de sfecl), chisel din lapte sau din sosuri de fructe.Supe i ciorbe: (de preferin cte o jumtate de porie de supe de zarzavaturi ngroate cu finoase ca: gri, orez, fulgi de ovz, tiei, glute de gri; supe cu perioare de brnz de vaci sau de carne (acestea se vor fierbe aparte).Pine: pine alb prjit, sau pine alb veche de o zi.Carne: Carne slab de vac sau viel, preparat rasol. Rasol de gin sau de pui. Perioare sau chiftelue fierte la aburi sau n sosuri dietetice. Grtar preparat cu carne mai nti fiart i fript la cuptor fr coaj. Mncruri de carne preparate dietetic: musaca, chiftele marinate, ardei umplui.Pete: pete alb slab, rasol sau perioare de pete fierte la aburi.Ou: zdrene de albu n sup, omlet dietetic numai din albu cu zahr, crem de albu cu lapte, bezele. Glbenuul e permis numai o dat sau de dou ori pe sptmn n preparate.Brnzeturi: brnz de vaci, telemea desrat (indicat numai la bolnavii fr edeme sau ascit), urd, ca slab nesrat i nefermentat.Finoase: orez, gri, macaroane, tiei, fidea, foarte bine fierte i limpezite n ap fierbinte, preparate mai ales sub form de budinci sau albu btut. Mmlig moale, bine fiart.Zarzavat i legume: pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu albu btut spum. Cartofii se vor da de preferin fieri n coaj. Mncruri din zarzavaturi ca dovlecei, morcovi, , fasole verde, preparate cu sosuri dietetice. Toate legumele vor fi bine fierte i n cantiti moderate, de preferin servite cu garnitur lng rasol sau friptur.Salate: sfecl coapt la cuptor i mrunit, salat verde bine mrunit, morcovi rai mrunt pe rztoare, roii bine coapte, fr coji i smburi.Fructe: crude foarte bine coapte, rase pe rztoare n cantitate moderat, fr coji i smburi. De preferin sucuri de fructe preparate cu gelatin, compoturi sczute sau date prin sit, preparate din fructe fr coaj. Fructe coapte la cuptor fr coji i smburi.Grsimi: grsimi proaspete ca unt i untdelemn, care constituie grsimea cea mai indicat pentru cirotici. Untul se adaug la mncarea pregtit fr grsime, iar untdelemnul se va fierbe n sosul mncrii sau se va aduga crud la salate.Se va respecta cantitatea de grsime prescris de medic (n medie 50 g/zi) socotindu-se i grsimile pe care le conine laptele i brnza, avnd n vedere c: 500 g lapte conin 20 g grsimi; 100 g telemea de primvar conine 20 g grsimi; 100 g telemea de toamn conine 30 g grsimi.Sosuri: preparate dietetic, fr grsime prjit, cu zeam de zarzavat, cu lapte, cu verdeuri, cu suc de roii.Dulciuri: miere de albine, peltea, finoase cu lapte, crem de lapte i albu, biscuii din albu, budinci din finoase ndulcite, sufleuri de fructe cu gelatin, chiseluri, gelatine dulci din brnz de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe, spum de albu, bezele, aluat uscat preparat cu brnza de vaci, cu jeleuri sau fructe.Sare: n cantitate moderat.Diverse: pentru a acri supele, sosurile, salatele, se va folosi sucul de lmie sau sarea, de lmie diluat; de asemenea borul, iaurtul i chiar oetul de fructe, n cantitate mic. Se vor folosi toate condimentele aromate, verdeuri ca: ptrunjel, mrar, tarhon, leutean, dafin i cimbru. Pentru deserturi sunt indicate vanilia i coaja de lmie sau de portocale.Conserve: se pot folosi conservele de legume din comer, care nu conin grsimi, ca dovlecei, fasole verde, ardei grai - aruncnd apa n care sunt conservate i fierbndu-le din nou, pentru a nltura sarea. De asemenea, se poate folosi sucul de roii crude, ct i bulionul de foarte bun calitate i mai puin srat. Pentru cei cu ascit sau edeme, supele sau ciorbele vor fi preparate fr sare i vor fi socotite n cantitatea de lichide permis de medic.n cirozele cu ascit se exclude total sarea de buctrie i sarea de lmie.Alimente InterziseButuri: orice fel de butur cu alcool (uic, drojdie, lichior, vermut, vin, etc.) precum i buturile gazoase sau buturile prea reci.Pine: pine alb sau neagr necoapt sau cald.Carne: carne gras de vac sau carne de porc, carne de oaie, carne de gsc, i ra, orice vnat sau carne afumat, srat, conservat, mezeluri, zgrciuri, momie, creier, uger, ficat. Orice fel de mncruri srate, picante, iui.Pete gras: srat, afumat, conservat, prjit.Ou: glbenuul n exces, omlet de ou prjite, ochiurile prjite, maionezele.Brnzeturi: brnzeturile srate, grase, fermentate ca: brnza de putin, brnza de Dorna, brnza de burduf, cacavalul etc.Finoasele: insuficient fierte i nelimpezite, preparate cu grsime prjit i glbenuuri multe.Zarzavaturi i legume: zarzavaturi cu partea lemnoas (celuloza) grosolan, ca ridichile, guliile, castraveii, varza i conopida, mai ales crude, nemrunite sau nerase pe rztoare. Toate legumele uscate ca fasolea, lintea, bobul, murturile, varza acr de putin. Orice legum prjit sau preparat cu sosuri cu rnta.Fructe: verzi, necoapte, crude, tari, n cantitate mare, necurate de coji i smburi. Nuci, alune.Grsimi: untur, slnin, margarin, orice grsime prjit, glbenu n exces.Sosuri: toate sosurile preparate cu grsime ncins sau cu grsime peste cantitatea permis ori cu ceap prjit, mutar, piper, vin sau boia iute.Dulciuri: prjiturile cu crem de unt, plcintele cu grsime, baclavalele, aluaturile proaspete, dospite, prjiturile cu ciocolat, cacao, cltitele, gogoile, prjiturile cu multe nuci.Diverse: sare n cantitate peste 5 g pe zi, boia, ardei iute, piper, mutar, oet, ceap crud sau prjit etc.

Recommended

View more >