12
În societatea contemporană, religia şi-a pierdut fără îndoială din influenţă. Dacă anterior ea avea capacitatea de a regiza comportamentul individului, acum publicitatea este cea care încearcă să facă acest lucru. Dacă religia învaţă valorile morale şi religioase precum respectul, egalitatea şi modestia, publicitatea încurajează consumismul şi influenţează comportamentul consumatorului în mod inaegal, în funcţie de categoriile demografice în care se încadrează acesta. Într-o societate în care religia nu mai este un îndrumător spiritual omniprezent, încălcarea tabuului religios în publicitate continuă să şocheze. Opinia publică şi grupurile religioase acţionează pentru a interzice o astfel de publicitate. Dar interdicţiile impuse de către instanţele de judecată nu fac decât să sporească impactul şi vizibilitatea acestor campanii. Domeniul de activitate al publicităţii permite unele practici pe care niciun alt domeniu nu le permite. Imaginaţia şi creativitatea sunt stâlpi susţinători ai acestei profesii; la fel este şi capacitatea de a relaţiona cu publicul ţintă şi de a-l atrage pe acesta înspre produsul sau serviciul oferit prin diverse metode, mai mult sau mai puţin îndoielnice din punct de vedere moral. Fie că se face intenţionat – pentru a atrage prin controversă – fie că se face pur şi simplu din neglijenţă faţă de valorile religioase, publicitatea ofensatoare la adrsesa credincioşilor este, din punctul meu de vedere, o practică de neiertat.

religion in advertising

Embed Size (px)

DESCRIPTION

religious themes in advertising

Citation preview

n societatea contemporan, religia i-a pierdut fr ndoial din influen. Dac anterior ea avea capacitatea de a regiza comportamentul individului, acum publicitatea este cea care ncearc s fac acest lucru. Dac religia nva valorile morale i religioase precum respectul, egalitatea i modestia, publicitatea ncurajeaz consumismul i influeneaz comportamentul consumatorului n mod inaegal, n funcie de categoriile demografice n care se ncadreaz acesta.

ntr-o societate n care religia nu mai este un ndrumtor spiritual omniprezent, nclcarea tabuului religios n publicitate continu s ocheze. Opinia public i grupurile religioase acioneaz pentru a interzice o astfel de publicitate. Dar interdiciile impuse de ctre instanele de judecat nu fac dect s sporeasc impactul i vizibilitatea acestor campanii.

Domeniul de activitate al publicitii permite unele practici pe care niciun alt domeniu nu le permite. Imaginaia i creativitatea sunt stlpi susintori ai acestei profesii; la fel este i capacitatea de a relaiona cu publicul int i de a-l atrage pe acesta nspre produsul sau serviciul oferit prin diverse metode, mai mult sau mai puin ndoielnice din punct de vedere moral.

Fie c se face intenionat pentru a atrage prin controvers fie c se face pur i simplu din neglijen fa de valorile religioase, publicitatea ofensatoare la adrsesa credincioilor este, din punctul meu de vedere, o practic de neiertat.

Dimensiunea religioas este, dei nu la fel de influent ca n alte secole, o dimensiune relevant a vieii individului consumator i a societii n general. Acesta e unul din motivele pentru care un publicitar trebuie s fie atent cnd face apel la teme sau simboluri religioase n cadrul campaniilor. Celelalte motive sunt de ordin moral i la latitudinea fiecrui publicitar.

Din aceste considerente i din respectul fa de dimensiunea religioas, n general, am ales s analizez greelile grave fcute de unele mari companii fa de anumite comuniti religioase.

Utilizarea unei simbolistici religioase de ctre publicitate arat c imaginile i simbolurile triesc uneori dincolo de contextual, de discursul n care au fost concepute. Mircea Eliade sublinia faptul c simbolul, mitul, imaginea aparin substanei vieii spirituale; este posibil s le maschezi, mutilezi, degradezi, dar nu vor putea fi extirpate niciodat

Promulgnd legi i veghind la aplicarea lor eficient, puterile publice vor avea grij ca nu cumva reaua folosire a mijloacelor de comunicare social s aduc prejudicii grave moralitii publice i progresului societii

Muli brbai i femei implicai profesional n publicitate au contiine sensibile, nalte principii etice i un puternic sim al responsabilitii fa de integritatea moral i spiritual a publicului. Cu toate acestea, presiunile externe, exercitate de clienii care comand lucrrile i de dinamica unei concurene din cadrul profesiei lor, pot s reprezinte stimulente puternice pentru asumarea unui comportament inadecvat. S-a nscut astfel necesitatea prevederii unor structuri i reguli externe care s sprijine i s ncurajeze o exercitare responsabil a publicitii i care s-i descurajeze i sancioneze pe cei iresponsabili.

Acolo unde exist libertate de exprimare i de comunicare, operatorii din publicitate nsi sunt cei chemai s asigure o exercitare responsabil din punct de vedere etic a profesiunii lor. Pe lng evitarea abuzurilor, operatorii din publicitate ar trebui s se implice n remedierea, pe ct posibil, a daunelor provocate uneori de ctre publicitate, publicnd, de exemplu, rectificri, despgubind prile care au fost lezate, dezvoltnd publicitatea de utilitate public i altele asemenea. Chestiunea despgubirii daunelor este una de implicare legitim nu doar a asociaiilor de autoreglementare a sectorului i a grupurilor de interes public, ci i a autoritilor publice.

Cadrul legal n care funcioneaz publicitatea n Romnia este reglementat prin Legea nr.148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea, publicat n Monitorul Oficial nr. 359/2 August 2000. Aceasta are rolul de a stabili normele legale de funcionare i are totodat un caracter etic, fiind menit s ofere protecie consumatorilor de produse i servicii, persoanelor care desfoar o activitate de producie, de comer, presteaz un serviciu sau practic o meserie ori o profesie.

n cadrul legii regsim aspecte i principii etice aflate n strns legtur cu reclamele care utilizeaz teme religioase.Codurile profesionale vin n completarea legilor care reglementeaz funcionarea publicitii. Codurile voluntare de deontologie reprezint una dintre aceste surse externe de sprijin, i exist deja multe dintre acestea. Orict de mult ar fi acceptate, ele se dovedesc a fi totui eficiente numai acolo unde voina operatorilor din publicitate ofer posibilitatea unei riguroase respectri a acestora. ntr-adevr, este de competena ageniilor de publicitate, a operatorilor din publicitate, precum i a directorilor i responsabililor instrumentelor care se ofer drept mijloace, s promoveze, s urmreasc, s aplice codurile de deontologie stabilite deja n mod adecvat, astfel nct s poat obine participarea publicului pentru o ulterioar perfecionare a lor i pentru observarea practic a acestora

1. Bckerei Trller: Really good bread

Tip: Print

Agenie: Lukas Bausch, Germania

Brand: Backerei Troller

Produs: panificaie

Tema: Isus

Imagine: Un brbat care l reprezint pe Isus innd strns la piept o pine.

Brbatul este mbrcat ntr-o mantie i are pe cap o coroan de spini, aa cum ne este prezentat Isus n Biblie n momentul judecii sale. Brbatul ine strns pinea, protejnd-o, i pare c privete cu team nspre cineva care atenteaz la obiectul preios.

Mesajul transmis este c pinea Backerei Troller este att de bun nct Isus nu vrea s renune la ea nici mcar n faa morii. O alt interpretare l-ar pune pe Isus n ipostaza de persoan egoist care nu vrea s mpart pinea cu nimeni, vrea s o pstreze doar pentru El. Pinea este un simbol cretin des ntlnit, ea fiind prezent n multe momente-cheie din Biblie (nmulirea pinii i petilor, frngerea pinii n cadrul Cinei de Tain, etc.)

n limbile anglofone exist expresia to break the bread with someone(n traducere, a rupe pinea cu cineva). Aceasta inglobeaz, n sens social, toate principiile predicate de ideologia cretin: generozitate, iertare, nelegere, apropiere de semeni. O reclam care arat un Iisus egoist care nu vrea s rup din pinea sa de dragul celor din jur nu contravine doar personalitii centrale a cretinismului, ci i a tuturor valorilor credincioilor.

Reclama poate fi considerat deranjant din prisma celei de-a doua interpretri, deoarece parodiaz momentul sacru al Ultimei Cine n care Isus mparte pinea cu ucenicii si.

2. Lexical English School:Elvis, Lenon, Keith

Tip: print

Agenie: Yeah!, Brazil

Companie: Lexical English School

Produs: Cursuri de limba englez

Tema: Sfini

Lexical English School a ales o metod inedit de a-i promova cursurile n 2009. Campania a mbinat teme religioase cu imaginea unor staruri rock: John Lenon, Elvis Presley, Keith Richards.

Imagine: Portretizeaz vedete rock n rolul unor sfini. Portretele arat ca vitraliile din bisericile vechi. Personajele au n jurul capului o aur, mbrcmintea lor este de inspiraie religioas iar poziia minilor este asemntoare cu cea a unor sfini cunoscui. n locul versetelor sau citatelor care nsoesc de obicei astfel de vitralii, reclama a folosit numele unor melodii celebre ale artitilor: On Suspicious Minds, Start Me Up i Imagine.

Text: Rock is religion. Speak the language of Gods (Rockul este religie. Vorbete limba zeilor). Ideea pe care se bazeaz campania este c adepii culturii Rock fac din aceasta o religie.(Cultura rock este considerat religie de ctre adepii ei). Totui, religia presupune un nivel de spiritualitate i un raport cu divinitatea. Vorbete limba zeilor i ridic pe cei trei artiti la rang de diviniti, de simboluri sacre, denigrnd astfel adevratele entiti dumnezeieti din doctrinele cretine.

Dei ridicarea legendelor rock la rangul de zeiti nu este o practic nou, asocierea lor cu sobrietatea vitraliilor din bisericile cretine poate s nu fie n favoarea obiectivului comercial propus. De asemenea, cunoscut fiind modul de via al celor din domeniul muzical, cu att mai mult din zona rock, reclama ar putea fi considerat o ironie la adresa lor, mai mult dect la adresa bisericii. Reclama nu este n mod necesar o ofens adus lcaurilor de cult cretine dar ntr-un mediu conservator, ridicularizarea acestora poate fi considerat un sacrilegiu. Reclama nu este considerat, totui, una deranjant, cel mai probabil deoarece combinaia dintre rock i religie nu a fost una surprinztoare, ocant.

3. Antonio Federici: We Believe in Salivation & Immaculately Conceived

Tip: Print

Agenie: Contrast Creative, UK

Brand: Antonio Federici Ice Cream

Produs: ngheat

Tema: persoane consacrate, Sfnta Fecioar

Campania de promovare a brandului Antonio Federici din 2010 a fost cu siguran una dintre cele mai controversate campanii ale anului. Ea a venit n continuarea unei alte campanii care a atins sensibiliti religioase, campania Submit to temptation care prezenta un preot i o clugri in ipostaze intime.

Imagine: Primul print prezint o femeie mbrcat n haine monahale, vizibil nsrcinat, mncnd ngheat. Femeia are ochii nchii i buzele ntredeschise, expresie ce sugereaz satisfacia, asociat de cele mai multe ori cu plcerea carnal. Cel de-al doilea prezint doi preoi mncnd dintr-o cutie de ngheat, poznd senzual ca i cum urmeaz s se srute pasional. Sunt lipii unul de cellalt ntr-o mbriare tandr. Unul dintre ei ine strns n mn o lingur, foarte ncordat, ncordare ce sugereaz tensiune sexual. Decorul este inspirat din cel al bisericilor catolice.

Text: Imaculately Conceived (Neprihnita Zmislire) face aluzie la Sfnta Fecioar Maria care a fost ferit de pcatul strmoesc din momentul conceperii. Conform credinei cretine, Maria l-a conceput pe Isus doar prin puterea Duhului Sfnt. We believe in Salivation (Noi credem n salivare) conine dou trimiteri religioase: verbul we believe (a crede) red esena oricrei religii i substantivul salivation (salivare) care are drept pereche paronimic substantivul salvation (salvare), salvarea fiind o idee recurent n dogma cretin. Sloganul campaniei Ice cream is our religion (ngheata este religia noastr) sugereaz pasiunea pe care compania o dedic fabricrii de ngheat, asemnnd procesul cu un ritual religios.

Campania a fost retras deoarece aducea prejudicii imaginii Bisericii Catolice, imagine deja zdruncinat de scandaluri. n Biserica Catolic, persoanele consacrate renun la plcerile lumeti n cadrul unui vot de castitate, imaginea unei micue nsrcinate fiind astfel n contradicie cu principiile religioase. Ipostaza n care sunt prezentai preoii este de asemenea imoral, cretinismul neacceptnd relaiile ntre persoane de acelai sex, cu att mai mult ntre persoane consacrate. Dar dincolo de ideea unei micue nsrcinate i a unor preoi homosexuali, imaginea este ofensatoare prin nsi alturarea unor concepte diametral opuse: religia la un nivel nalt ierarhic i profanul la un nivel banal precum ngheata. Dac pofta fizic, pur tipic omeneasc de un anume produs, n acest caz de ngheat, este exemplificat prin analogie la poftele sexuale, vorbim de o exagerare n baza principiului publicitar Sex sells (n traducere, sexul vinde). Dac aceste pofte sexuale sunt mai departe, atribuite unor persoane care simbolizeaz dezicerea de profan i dedicarea spiritualitii, vorbim de ofens grav adus cretinilorDe dragul ndeplinirii scopului publicitii i avnd n vedere eficien maxim, cei care se ocup de campanii pot ntrece limitele decenei sau ale respectului dac nu au un sistem de sanciuni care s le reglementeze domeniul de activitate. Temele religioase, dup cum am demonstrat, sunt des ntlnite n unele campanii publicitare; ofensele aduse acestei dimensiuni a vieii sociale i individuale pot fi, direct proporional, extrem de numeroase.

Prin mesajul direct sau indirectal unei reclame poate transprea att neglijena fa de o religie sau alta, ct i atitudinea fi discrimitatorie fa de adepii ei. n ciuda codurilor deontologice i legislative n vigoare, unele campanii continu s jigneasc sau s denigreze idologiile i practicile religioase.

Abaterile atrag sanciuni sociale sau de ordin legislativ. Totui, popularitatea rezultat n urma unei controverse poate lucra tot n favoarea anuntorilor. Astfel, n urma unui scandal sau a unui proces, reclamele n cauz sunt aduse la cunotin poate mai multor oameni dect ar fi fost in lipsa unui conflict de acest gen.

Pe de alt parte, este posibil ca o companie s i piard publicul deja fidel n urma unei abateri de ordin moral, ofensatoare la adresa religiei. ntr-o ar cu o populaie majoritar cretin, o campanie publicitar care ia n derdere principiile cretine poate avea efecte catastrofale. Dac nu din considerente de ordin etic, mcar din contientizarea acestul risc, anuntorii trebuie s fie ateni la abordarea temei religioase n campanii.

Mircea Eliade, Imagini si Simboluri, Bucuresti, Humanitas, 1994, p.14

Catehismul Bisericii Catolice, nr. 2498, care citeaz CONCILIUL VATICAN II, Inter mirifica, nr. 12.

Codul de la Vatican, Concluzie: Cateva masuri ce trebuie adoptate;

Consiliul Pontifical pentru Comunicaiile Sociale, Etica n publicitate, Vatican, 22 februarie 1997

Legea privind publicitatea nr. 148 din 26 iulie 2000

Paul al VI-lea, Mesaj pentru Ziua Mondial a Comunicaiilor Sociale 1977, n LOsservatore romano, 13 mai 1977, pag. 2.

HYPERLINK "http://ptl2010.com/2011/01/24/breaking-bread-what-an-honor-2/" \t "_blank" http://ptl2010.com/2011/01/24/breaking-bread-what-an-honor-2/

HYPERLINK "http://theinspirationroom.com/" http://theinspirationroom.com