Republica Moldova dupa 1991: realizari si probleme. Independenta? Asta e o blasfemie burgheza. Toti depindem unii de altii. George Bernard Shaw

Republica Moldova, traverseaz o perioad dificil de schimbri radicale, care cuprind toate sferele vieii i activitii. Societatea moldoveneasc se confrunt cu o restructurare, n mare msur contradictorie, dar istoric inevitabil. Chiar daca au avut loc schimbari in politica interna,societatea noastr continu s se confrunte cu o serie de probleme stringente: srcia economic, criza de identitate, mizeria social i nu n ultimul rnd cu o guvernare ineficient care a adus ara n pragul crizei politice. Incepind cu anul 1812 teritoriul dintre Nistru si Prut urma sa fie regulat rupt din componenta actualei Romnii de catre Imperiul Tarist la inceput, mai apoi transformat in Uniunea Sovietica. Cu o regularitate de invidiat teritoriul basarabean a fost reincorporat in componenta teritoriilor rusesti, si nici chiar Marea Unire din 1918 cind toate teritoriile romnesti au fost reunite nu a impiedicat conducerea sovietica sa pretinda la teritoriul basarabean. Printr-un ultimatum la 2 august 1940 Basarabia este definitiv reincorporata in componenta U.R.S.S . O data cu inceputul decaderii puterii comuniste de la sfirsitul anilor 80 in statele memebre ale uniunii incepe renasterea constiintei nationale , iar o data cu aceasta si destramarea uniunii. Aceleasi procese au avut loc si in Basarabia. Anul 1990 este martorul mai multor aciuni de protest mpotriva regimului comunist. Pentru prima dat Partidul Comunist al RSSM a fost confruntat de o alt formaiune politic. Prilejul l-a constituit alegerile pentru Sovietul Suprem al RSSM, din 25 februarie, cnd Frontul Popular a obinut o treime din numrul mandatelor din Legislativul de la Chiinu. Ca urmare a acestor alegeri, Mircea Snegur a fost numit Preedinte al Republicii, iar Mircea Druc a devenit din 25 mai prim ministru. A urmat Podul de Flori. Ziua de 6 mai 1990 este ziua n care cortina de fier dintre URSS i Romnia a czut, iar romnii de pe ambele maluri ale Prutului, desprii timp de 50 de ani, s-au rentlnit. n mod simbolic, acetia au acoperit apa rului cu flori. Desi entuziasmul a fost unul nemaivazut pina atunci, unirea cu Romnia nu a vut loc. La data de 23 mai 1991 RSS Moldoveneasc a fost redenumit n Republica Moldova, iar la 27 august, n baza deciziei Marii Adunri Naionale, care a avut loc la Chiinu, Parlamentul Republicii a adoptat Declaraia independenei sale. nc de la nceputul independenei sale, din primvara lui 1992, Republica Moldova a fost inta unor conflicte separatiste: cea transnistrean i cea a gguzilor. Conflictul din Transnistria a fost unul sngeros. Ca mediatori ai acestui conflict, au intrat Romnia, Rusia i Ucraina. Treptat, Romnia a fost nlturat din aceast formula.Atacurile sngeroase au fost oprite doar n urma unei convenii semnate n 21 iulie 1992 ntre Snegur i Eln, ns acest teritoriu a rmas sub controlul autoritilor separatiste, ncurajate de prezena armatei rusesti. n februarie1996, Mircea Snegur a semnat, mpreun cu liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, o decizie protocolar privind soluionarea chestiunilor vamale ale RM i Transnistriei. n consecin, republica separatist a obinut de la statul moldovean dreptul de a utiliza propria tampil vamal cu inscripia: Republica Moldova. Vama Tiraspol. Astzi ne aflm n faa unui conflict ngheat. La 29 iunie 1994, a fost adoptat o nou constituie, prin care s-a schimbat imnul de stat i s-a acordat

autonomie teritorial pe principii etnice localitilor cu populaie preponderent gguz. Odat cu obinerea independenei i a suveranitii, Republica Moldova a fost pus n faa unor cerine imperative i de mare necesitate de a ntreprinde, ntr-un mod radical, reformri n sistemul su nou creat n scopul de a crea un stat prosper i democrat dup un model occidental. ns, acest scop nu a fost atins nici pn n prezent, deoarece crearea instituiilor democratice a fost tergiversat i ineficient efectuat, n rezultatul creia nu s-a putut realiza nici buna funcionare a sistemului politic i nici a celui economic din Republica Moldova. Problema principal a fost si ramine a fi criza identitatii, care astazi se manifesta printr-o profunda lipsa de cultura politica. Dup alegerile din 1996 ns, identitatea romneasc a populaiei majoritare i bina a nceput din nou s fie negat, articolele 12 i 13 din noua Constituie ulterior adoptat, afirmnd ca n epoca sovietic, "diferena dintre limba romn i limba moldoveneasc", dar pastrnd aceast limb ca "limb de stat i de comunicare interetnic". Dup alegerile din 2001,ctigate de Partidul Comunitilor din Republica Moldova,s-a ncercat iniial s se acorde limbii ruse statutul de limb de stat, dar iniiativa a euat datorit opoziiei ntmpinate; n schimb, limba rus a recptat statutul de limb de comunicare interetnic. Intreaga guvernare a partidului communist condus de Vladimir Voronin a indus tara intr-o profunda criza de indentitate, criza sociala si economica. In acesti ani a avut loc o migrare in masa a fortei de munca peste hotare, o inasprire continua in relatiile internationale cu statele vecine, in special cu Romnia, si cel mai important o incercare de a tine sub control toate sursele de informare incepind cu mass-media si pina la teliviziunea publica. Situatia destul de tensionata insa a rabufnit in anul 2009 in timpul alegerilor parlamentare din 5 aprilie. Rezultatele acestui scrutin au provocat o nemultumire generala fata de o noua posibila victorie a partidului communist. In zilele urmatoare pe 6 si 7 aprilie au avut loc proteste initial pasnice, insa care pina la urma sau soldat cu lupte de strada si disturegi de imobile, si chiar mai mult si morti. Blocajul informational si persecutia tineretului a dat dovada ca conducerea de atunci avea clar ceva de ascuns. In umra dezordinilor, opozitia a boicotat alegerea presedintelui ceea ce a dus la desfasurarea alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009. De aceasta data partidele din opozitie au obtinut majoritatea formind o alianta insa nu una suficienta pentru a allege presedintele statului. Republica Moldova intra official in criza politica. Au urmat alegerile anticipate din 29 noiembrie 2011, din cauza boicotarii alegerii presedintelui de catre opozitia care de data aceasta este formata din partidul communist. Chiar daca situatia Republicii Moldova cu pasi foarte mici a inceput sa se schimbe pozitiv, lupta continua intre ideologii cultural si politice, si o lipsa de constiinta si cultura politicca impiedica Republica Moldova sa treaca peste criza politica. Atita timp cit fiecare va avea grija doar de probelemele personale, uitind ca bunastarea tututor este si bunastarea fiecaruia, nu vom avea decit o tara de saraci si cei care au avut mai multa indrazneala. In incheiere fara ca sa recurg la prea multa filozofie am sa citez o veche zicala populara: Esti sarac pentru ca esti prost, esti prost pentru ca esti sarac!