Revista Constructiilor - Nr. 102, Aprilie 2014

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2ERBAªU SA C3AEDIFICIA SA C4

Editorial: Speranþe deºarte? 3Constructori performanþi! IASICON SA 4 - 6TIAB SA: Oportunitãþi de dezvoltare 8, 9HIDROCONSTRUCÞIA SA: Fabrici de asfalt 10, 11FPSC: Din nou despre certificarea profesionalã 12PSC: Preocupãri permanente ale antreprenorilordin construcþii. PSC - Filiala Transilvania 13MAPEI: Refacerea ºi consolidarea structuriidin beton a furnalului 5 ArcelorMittal Galaþi 14, 15EDILCOM: Armare profesionalãcu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare 16, 17ROMFRACHT: Avantajele utilizãrii fibrelorla armarea betoanelor 18, 19QUALITY CERT: Certificarea calificãriitehnico-profesionale a operatorilor economicidin construcþii 20, 21MEVA: Sistemele de cofraje MEVAutilizate la obiectivele de construcþiidin România 22, 23Atenuarea rãspunsului seismicprin amplasarea optimãa amortizorilor vâscoºi (II) 24, 26, 28, 29DAMILA: Produse metalurgice, materialede construcþii, þiglã Rodachºi sisteme de învelitori 25INJECTOFORAJ DRILLING TOOLS:Echipamente specializatepentru foraje ºi fundaþii 30, 31TRACTOR PROIECT COMERÞ:Utilaje ºi echipamente performante 32, 33IRIDEX GROUP PLASTIC: CoreFlexTM -o nouã generaþie de membrane hidroizolatoare 34, 35Misiunea inginerului constructor în societate 36, 38HILTI: Zboarã prin orice aplicaþiecu tehnologia HILTI CPC litiu 39SOLETANCHE BACHY, antreprenor generalîn domeniul geotehnicii ºi ingineriei civile 40, 41Interacþiunea teren - ape subterane -lucrãri de infrastructurã,în zonele urbane (II) 42, 43, 44, 46, 47CONSITRANS: Pasajul rutiersubteran Piaþa Presei Libere 48 - 51ALUPROF: Acoperiºuri ignifuge vitrate 52, 53CREATON: Þigle ceramice 54, 55RHEINZINK: Produse pentru învelitori,faþade ºi diverse alte sisteme de montaj 56, 57BAUDER: Termoizolaþie de înaltã performanþã 60, 61Teatrul Naþional de Operetã “ION DACIAN”,în curând în casã nouã! 62 - 64ALGABETH pentru constructori ºi arhitecþi 66, 67Consolidare, restaurare ºi modernizare -Muzeul Olteniei Craiova 68KOBER: Lacuri protectoare pentru lemn 70, 71SOUDAL: Montajul profesional al ferestrelor 73Personalitãþi româneºti în construcþii -Romeo CIORTAN 74, 76, 77FERROBETON ROMÂNIA: Elemente din beton prefabricat ºi precomprimat 75

e d

!t

o r

i a

l Mai mereu, pentru areuºi în viaþã în tot ceea ceîntreprind pe parcursul ei,oamenii, în general, zic cãar fi optimiºti. ªi este, poate,normal sã fie aºa pentru cãaltfel totul ar fi negru ºi,deci, dezolant, lipsit de oriceprogres uman, tehnico-ºtiin-þific ºi cultural.

Nu numai dupã pãrerea mea, dar ºi a altora, oamenii aumenirea de a face multe, foarte multe lucruri care sã le asi-gure existenþa ºi proliferarea existenþei lor.

Din acest punct de vedere, este clar cred pentru toatãlumea cã singura posibilitate ºi cale de a exista este caoamenii sã facã orice pentru a construi ºi iar a construi, altfelnimic nu-ºi are sens în a le asigura existenþa.

Construct Expo, ce are loc în aceastã lunã la Romexpo,este un exemplu de loc reprezentativ pentru a consemna cãsectorul construcþiilor are un rol dinamic ºi hotãrâtor în pro-gresul þãrii. Puþinãtatea firmelor prezente ºi structura ofertelorlor ne îngrijoreazã. Unde sunt oare ediþiile trecute aleConstruct Expo?

Revenind la zilele noastre, dupã 1990 lucrurile n-au evo-luat într-un trend ascendent, cu toate cã înainte de aceastãdatã, prost sau bun, s-a construit enorm.

Nu sunt bani, sau nu se cheltuiesc pentru ceea ce trebuie:infrastructurã, edificii economice ºi administrative, spaþii delocuit, comerciale, culturale etc.?

Este, poate, o nebuloasã în rândul clasei politice postde-cembriste care, cu sau fãrã bunã ºtiinþã, nu ºtie sau nu vreasã ºtie încotro trebuie sã meargã România, pentru a fi com-petitivã altor þãri dezvoltate.

Altfel nu se explicã situaþia pe care o traversãm, cuprecãdere în ultimii ani, în care o mânã de „bãieþi deºtepþi”au devenit nababi iar þara este tot mai sãracã. Dacã este sãne referim la sectorul construcþiilor, cel care asigurã dina-mica dezvoltãrii economice, aici, de ani buni, cu excepþia lui2013, se bate pasul pe loc pentru cã nu se fac investiþii sufi-ciente, nu se plãtesc firmele care au lucrat ceva, licitaþiile ausine-die aceiaºi beneficiari, certificarea potenþialului tehnicºi uman al firmelor este lãsatã în derizoriu, folosirea fon-durilor interne sau europene a fost ºi este haoticã ºi prefe-renþialã politic ºi nu economic ºi competitiv etc.

Este supãrãtor cã, din lipsa frontului de lucru, societãþi deprestigiu din domeniul construcþiilor au ajuns în insolvenþãsau sunt pe cale sa-ºi dea ultima suflare, falimentând.

Ce este de fãcut?În primul rând sã se pãrãseascã preocupãrile ºi timpul

afectat propagandei electorale ºi „meseriaºii”, tehnocraþiiadicã, aflaþi în ministere ºi alte instituþii ale statului sã-ºi orga-nizeze în aºa fel activitatea încât sã construim ºi nu sã „con-sumãm” resursele þãrii pentru afaceri personale sau politice.

În al doilea rând, sã se recurgã legal la stoparea risipei ºifraudei.

În al treilea rând, sã ne vinã mintea cea de pe urmã lacap ºi sã înþelegem cã hotãrâtor pentru viaþa noastrã suntconstrucþiile.

Etc.

Ciprian Enache

Speranþe deºarte?

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 20144

Constructori performanþi!IASICON SA

Ciprian Enache: Pentru început,

domnule director general, ce cre-

deþi cã ar trebui sã ºtie, pe scurt,

cititorii publicaþiei noastre despre

societatea pe care o conduceþi?

Titel Sinescu: SC IASICON SA

IAªI este o companie integral pri-

vatã, fiind de ani buni lider de cali-

tate în domeniul construcþiilor în

Moldova ºi nu numai.

Înfiinþatã în anul 1992, compania

are specialiºti cu o vastã experienþã

în domeniul construcþiilor. Organi-

zarea companiei este fãcutã dupã o

schemã managerialã flexibilã, cu

compartimente bine delimitate, care

relaþioneazã uºor ºi se completeazã

în orice moment.

Întreaga noastrã activitate se su-

pune imperativelor calitãþii, pe baza

unor tehnologii, materiale ºi forþã de

muncã, elemente care reprezintã

potenþialul superior ce ne permite sã

abordãm orice gen de lucrare de

construcþii. Aceste exigenþe au con-

dus compania noastrã la primirea a

numeroase premii ºi trofee pentru

obiectivele puse în operã.

Argumentele eficienþei întregii

noastre activitãþi se bazeazã pe fap-

tul cã SC IASICON SA IAªI deþine:

Certificat ISO 9001:2008, Certificat

SR EN ISO 14001:2005, Certificat

SR OHSAS 18001:2008, Certificat

SA 8000:2008, Certificat SR EN

16001:2009, Certificat ARACO nr.

0245/02.11.2009, Certificat AAC nr.

219/2011.

C.E.: Concret, dle Titel Sinescu,

care este oferta IASICON SA

pentru potenþialii beneficiari ai

serviciilor dumneavoastrã?

T.S.: Principalele domenii de

activitate ale SC IASICON SA IAªI

sunt construcþiile de obiective civile,

industriale, edilitare, agricole ºi

ªi dupã 1990, în România s-au înfiinþat ºi funcþioneazã, în domeniul construcþiilor, societãþi de prestigiuale cãror „cãrþi de vizitã” le recomandã a fi nu numai executante dar ºi competitive ºi eficiente, ele asi-gurând procesul dinamic de dezvoltare economicã a þãrii noastre.

Important de reþinut este faptul cã pe piaþa concurenþialã au „rezistat”, în cei 24 de ani postdecembriºti,firmele care posedã un patrimoniu tehnic, tehnologic ºi uman care le asigurã posibilitatea de a construi,mult ºi bine, edificii din întreaga gamã de lucrãri solicitate de diverºi beneficiari.

Unele dintre aceste firme sunt tradiþional prezente în Revista Construcþiilor, în aproape 10 ani de exis-tenþã ai acestei publicaþii de specialitate din domeniul construcþiilor.

Începând cu acest numãr al revistei veþi putea face cunoºtinþã cu una dintre cele mai puternice societãþide construcþii din România – IASICON SA, din municipiul de pe malurile Bahluiului.

Pentru a vã familiariza cu firma mai sus menþionatã, l-am rugat pe dl Titel Sinescu, directorul general, sãne furnizeze date despre IASICON SA ºi palmaresul ei în activitatea desfãºuratã pe parcursul existenþeisale de pânã acum.

IASICON Towers

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2014 5

drumuri. SC IASICON SA IAªI

desfãºoarã lucrãri ºi proiecte în

diferite forme de colaborare, dis-

punând de o bazã de producþie pro-

prie, având spaþii de depozitare

închise ºi deschise cu acces la calea

feratã, staþie de betoane ºi mortare,

linie de prefabricate din beton ºi

beton armat, atelier de confecþii me-

talice, atelier de confecþii din lemn,

atelier de prelucrat aluminiu ºi pvc,

parc propriu de mijloace de transport

ºi parc propriu de micã ºi mare

mecanizare. Un sector semnificativ

este reprezentat de ºantierele de

restaurare, compania fiind prezentã

în mai multe locaþii din þarã, reuºind

redarea în circuitul turistic ºi cultural

a multor edificii din patrimoniul

naþional ºi mondial.

În decursul anilor, SC IASICON SA

IAªI a primit numeroase premii ºi

trofee de calitate pentru obiectivele

puse în operã. Cel mai important

este Trofeul Calitãþii ARACO, obþinut

pentru urmãtoarele obiective:

• 1994 - Sediu BCR Sucursala Iaºi

• 2002 - Consolidare, reabilitare

ºi modernizare sediu Direcþia Regio-

nalã de Poºtã Iaºi

• 2003 - Locuinþe ANL – în zona

Dacia din municipiul Iaºi

• 2004 - Bloc ANL 250 Dacia,

municipiul Iaºi

• 2005 - Sediul Inspectoratului

Teritorial de Construcþii - Ploieºti

• 2006 - Consolidare ºi Restau-

rare Muzeul Unirii Iaºi

• 2008 - Reabilitare “Cetatea

Neamþului”

• 2013 - Consolidare ºi restau-

rare Teatrul Naþional “Vasile Alec-

sandri” IaºiC.E.: Dle Sinescu, de ani bunisuntem membru al UE caresusþine domeniul construcþiilorpentru dezvoltarea economico-socialã a partenerilor sãi. În ce Inspectoratul Teritorial de Construcþii Ploieºti

Muzeul Unirii Iaºi

Palatul Culturii Iaºi

Palatul Copiilor Iaºi

continuare în pagina 6��


mãsurã sunteþi ºi dumneavoastrã

interesaþi ºi cooptaþi de forurile

române din acest domeniu?

T.S.: SC IASICON SA a derulat

în perioada mai - noiembrie 2013 în

cadrul Programului Operaþional Sec-

torial “Creºterea Competitivitãþii

Economice (POS CCE) 2007 - 2013”

- cofinanþat din Fondul European de

Dezvoltare Regionalã - Axa Priori-

tarã 1 “Un sistem de producþie ino-

vativ ºi ecoeficient”, domeniul major

de intervenþie D1.1 “Investiþii produc-

tive ºi pregãtirea pentru competiþia

de piaþã a întreprinderilor, în special

a IMM” Operaþiunea “Sprijin pentru

consolidarea ºi modernizarea secto-

rului productiv prin investiþii tangibile

ºi intangibile pentru întreprinderile

mari”, proiectul “Creºterea competi-

tivitãþii companiei SC IASICON SA

prin investiþii în echipamente de

înaltã tehnologie” (Conþinutul acestui

material nu reprezintã în mod obliga-

toriu poziþia oficialã a Uniunii Euro-

pene sau a Guvernului României).

C.E.: Ce lucrãri mai importante

executate de IASICON SA IAªI

au fost finalizate ºi se aflã în

funcþiune pe teritoriul României?

T.S.: Unele dintre ele au fost

menþionate deja la premiile „Trofeul

Calitãþii” oferite de ARACO. Iatã,

însã, ºi altele: Centrul de Afaceri –

Vaslui, Biserica Armeanã – Iaºi,

Centrul de Afaceri – Tehnopolis din

Iaºi, Palatul Copiilor Iaºi, Institutul

Regional Oncologic Iaºi, Palatul Cul-

turii Iaºi, mãrirea capacitãþii de pro-

cesare a pasagerilor la Aeroportul

Iaºi, Biserica Sf. Sava, IASICON Towers.

Vã mulþumim ºi le precizãm

cititorilor publicaþiei noastre cã pe

parcursul întregului an 2014 vor

cunoaºte ºi alte date ºi detalii

despre realizãrile IASICON SA

IAªI. �

Centrul de Afaceri Vaslui

Direcþia Regionalã de Poºtã Iaºi

Biserica Sf. Sava Iaºi

Biserica Armeanã Iaºi

�� urmare din pagina 5


Oportunitãþi de dezvoltare

Alinso Group este un dezvoltator din Belgia, specia-lizat în proiecte durabile din domeniul energiilor necon-venþionale, care gestioneazã parcuri industriale ºi deafaceri în toatã Europa.

În 2013, Allianso Energy, parte a Alinso Group, aînceput în România lucrãrile la un nou proiect de produ-cere a energiei neconvenþionale. Este vorba de 3 parcurifotovoltaice independente, fiecare cu propriile reþele dedistribuþie. Cele 3 parcuri - Parc Fotovoltaic AD234 –SPV 1 South, AD234 – SPV 2 Central ºi AD234 – SPV 3North au împreunã o capacitate instalatã de aproximativ11 MW.

Pentru acest proiect, Allianso Energy a decis sã cola-boreze cu TIAB, atât pentru proiectare cât ºi pentru exe-cuþie. Colaborarea s-a concretizat prin semnarea unuicontract, la sfârºitul lunii mai 2013, pentru lucrãrile demedie tensiune.

Datoritã încrederii câºtigate în faza de proiectare ºipe parcursul execuþiei, echipa TIAB Industrie a fostsolicitatã, ulterior, pentru lucrãri suplimentare reprezen-tând instalarea de cabluri de curent continuu ºi cabluride joasã tensiune aferente parcului.

Lucrãrile au fost finalizate în prima decadã a luniioctombrie 2013, termenul de execuþie (contract + lucrãrisuplimentare) fiind de 4 luni.

O altã lucrare reprezentativã în domeniul fotovoltaiceste cea realizatã pentru Enel Green Power, companie agrupului italian Enel specializatã pe dezvoltarea ºi admi-nistrarea energiei provenite din surse regenerabile, careeste responsabilã pentru toate activitãþile grupului dinsectorul eolian, solar, geotermal ºi hidrologic.

În anul 2013 Enel Green Power ºi-a început activi-tatea în România, în domeniul energiei solare, în judeþul

Prahova, prima etapã fiind implementatã ºi finalizatã înluna iulie 2013.

Berceni 1 ºi Berceni 2 sunt primele centrale fotovoltaiceale companiei Enel Green Power în România, acesteafiind racordate la sistemul energetic naþional odatã cufinalizarea proiectului. Împreunã, Berceni 1 ºi Berceni 2 auo capacitate instalatã de aproximativ 19 MW.

Lucrãri ca: instalarea ºi conectarea cablurilor JT, acablurilor MT, a cablurilor pentru comunicare, a fibreioptice, montajul echipamentelor JT (cofrete fuse-box,cofrete string-box), a sistemelor de iluminat periferic, asistemelor de împãmântare, testele ºi verificãrile, toateau fost executate de cãtre specialiºtii TIAB.

Pentru compania noastrã acest proiect a fost o opor-tunitate obþinutã ca urmare a profesionalismului doveditºi a încrederii câºtigate în cei peste 3 ani de colaborarecu antreprenorul general Ness Project Europe, com-panie alãturi de care TIAB continuã tradiþia parteneri-atelor de lungã duratã.

Finalizarea acestui proiect, al cãrui termen de exe-cuþie, pentru partea de instalaþii electrice, a fost de douãluni, demonstreazã, încã o datã, eficienþa ºi seriozitateacaracteristice TIAB.

Cu aceste proiecte, dar ºi cu altele, pe care le vomprezenta în urmãtoarele numere ale Revistei Construcþiilor,echipa TIAB ºi-a demonstrat capacitatea de a trans-forma fiecare provocare în oportunitãþi de dezvoltare.Astfel, progresul continuu, experienþa acumulatã ºimaleabilitatea echipei au facilitat obþinerea de noiproiecte în diversele ramuri ale energiei.

Aºadar, un pas mic în evoluþia energiilor neconven-þionale în România, dar un pas mare în implicarea TIAB. �

2013 a fost pentru TIAB un an al provocãrilor ºi realizãrilor în sectorul energiei.Allianso Energy ºi Enel Green Power România sunt companiile care, în anul 2013, au demarat ºi

finalizat proiecte în sectorul energiei neconvenþionale din þara noastrã.

Ioan ªALARU - Business Unit Manager TIAB Industrie Ploieºti

S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A., în cei aproape 64 de ani, ºi-a desfãºurat activitatea în domeniul con-strucþiilor hidroenergetice, dintre care majoritatea amplasate în zone izolate ºi fãrã cãi de comunicaþie adec-vate. Încã de la început, în lipsa unor constructori specializaþi în zone, firma a fost nevoitã sã-ºi executesingurã podurile ºi drumurile de acces ºi tehnologice. În majoritatea lor, aceste drumuri au fost proiectate ºifolosite pentru trafic greu, în zone montane cu declivitãþi pronunþate ºi pe taluzele unor versanþi abrupþi.

Sunt de notorietate naþionalã ºi chiar internaþionalã drumuri care astãzi au cãpãtat un pronunþat caracterturistic ca, de exemplu, drumul de acces de la localitatea Izvorul Muntelui la coronamentul barajului Bicaz, dru-mul de acces de la localitatea Cãpãþâneni la coronamentul barajului Vidraru, sau în amonte de Bãile Hercu-lane, de la Cheile Corcoaia la coronamentul barajului Cerna (Iovan) º.a.

În aceleaºi condiþii s-au executat ºi drumuri care nu sunt incluse în reþeaua naþionalã de cãi de comunicaþieºi de care se deosebesc doar prin lipsa covorului asfaltic, cum sunt cele din cariera Cioara ºi coronamentulbarajului Vidra de pe râul Lotru, de la cariera Netiº la coronamentul barajului Gura Apelor de pe Râul Mare º.a.

Dupã 1990, firma ºi-a diversificat portofoliul de activitãþi ºi a realizat lucrãri de construcþii din toate domeniile,inclusiv în domeniul construcþiilor de drumuri ºi poduri, atât investiþii noi, cât ºi reabilitãri, executând toatelucrãrile componente, precum cele de realizare a covorului asfaltic. Pentru asemenea lucrãri societatea s-adotat cu fabrici de asfalt montate în municipiul Sebeº (jud Alba) ºi în comuna ªoimuº (jud Hunedoara). Fabri-cile, procurate din Germania, sunt concepute în sistem modular ºi pot fi staþionate, pe fundaþii din beton, dar ºimontate pe plãci de fundaþie mobile, ceea ce faciliteazã o uºoarã dislocare.

Fabrica de mixturã asfalticã HIDROCONSTRUCÞIA Sebeº este de tip AMMANN GLOBAL 160Producþie: 160 t/h în condiþiile:• ridicare temperaturã agregate – 170-180 0C;• umiditate naturalã agregate – 5%;• granulaþie – 0-2 mm, 40%;• granulaþie maximã – 45 mm;• malaxor – 2.000 Kg;• numãr ºarje – 80 ºarje/h;• bitum în reþetã – max. 7,5%;• filer în reþetã – max. 10%.

FABRICI DE ASFALT

Complexul de fabricaþie automatizat ºi ecologic a asfaltului ºi betonului din Sebeº (jud Alba) Lucrãri de asfaltare

Adresa de contact: HIDROCONSTRUCÞIA Sucursala SebeºStr. Valea Frumoasei, bl. 1 D, Sebeº, jud. Alba, cod poºtal 515800Tel.: 0258 730 761; 0258 730 610; 0372 586 199;Fax.: 0258 732 996E-mail: [email protected] de asfalt: Sebeº - Str. Industriilor nr. 10, Sebeº, jud. Alba

Fabrica de asfalt HIDROCONSTRUCÞIA ªoimuº este de tip Benninghoven MBA 3000+Producþie: 240 t/h în condiþiile:• ridicare temperaturã agregate – 160 0C;• umiditate naturalã agregate – 4%;• granulaþie maximã – 40 mm;• malaxor – 3.000 kg;• numãr de ºarje – 80/h;• bitum în reþetã – 5% mediu;• filer în reþetã – max. 10%.

Adresa de contact: HIDROCONSTRUCÞIA Sucursala Râul Mare-JiuStr. Aleea Florilor bl. 15 P, cartier Oituz, Deva, jud. Hunedoara, cod 330055Tel.: 0254 214 125; 0254 214 134;0254 777 746; 0254 777 061; 0254 770 660; 0721 295 609; 0741 123 512.Fax: 0254 231 560; 0254 770 950.E-mail: [email protected]

raul_mare_retezat@hidroconstructia.comwww.hidroconstructia.comFabrica de asfalt ªoimuº - Com. ªoimuº, jud. Hunedoara, Tel.: 0741 123 550

Complexul de fabricaþie automatizat ºi ecologic a asfaltului din ªoimuº - jud. Hunedoara

Din nou desprecertificarea profesionalã

Am scris cu ceva timp în urmã un

articol cu titlul “CUI II ESTE FRICÃ

DE CERTIFICAREA PROFE-

SIONALÃ A OPERATORILOR DIN

CONSTRUCÞII?” având în vedere

cã în România se vorbeºte despre

acest lucru de peste cincisprezece –

ºaisprezece ani.

Revin la aceeaºi temã ºi pun, în

continuare, aceastã întrebare întru-

cât nu am primit niciun rãspuns, nu

s-a fãcut niciun pas din partea auto-

ritãþii de reglementare (respectiv

Ministerul Dezvoltãrii), pentru rezol-

varea unei asemenea cerinþe, pe

care mediul de afaceri constructor

din România ºi-o doreºte, în scopul

stabilirii unei ordini pe aceastã piaþã.

Despre nevoia de certificare s-au

scris foarte multe articole, s-au orga-

nizat numeroase conferinþe de presã.

Acest subiect s-a dezbãtut, de ase-

menea, cu reprezentanþi ai guver-

nelor României care s-au perindat în

ultima perioadã.

Reamintesc cã evoluþia sectoru-

lui de construcþii dupã 1990 a fost

una foarte spectaculoasã, pentru cã

a înregistrat cea mai rapidã ºi mai

mare ratã de privatizare. Din vedetã

a creºterilor economice din anii

2006-2009, ea a devenit cenuºã-

reasa crizei economice dar, în ciuda

acestor oscilaþii la extreme, sectorul

construcþiilor este foarte responsabil

atât pentru viaþa cât ºi pentru buzu-

narul oricãrui cetãþean.

Aceste schimbãri majore au arun-

cat breasla constructorilor, de mai

multe ori, de la extaz la agonie ºi

invers. Astfel, s-au distrus unele

valenþe pe care acum, când ”loco-

motiva economiei” (am numit construc-

þiile) lipsitã de combustibil merge mai

încet, sperãm sã le revitalizãm.

O piaþã a constructorilor cu firme

decapitalizate, cu o forþã de muncã

cu pregãtire profesionalã precarã la

toate nivelurile (ceea ce a fãcut sã

aparã în aceastã lume “personajul

Dorel”), cu complexul intrãrii în com-

petiþie pe pieþe externe, cu ceea ce

presa a sesizat deseori a fi feno-

menul “licitaþii cu dedicaþie” etc. nu

poate sã îl lase insensibil nici pe

politicianul care, pe de o parte,

doreºte cât mai multe voturi iar pe

de altã parte, ar trebui sã fie mai

responsabil în ceea ce priveºte chel-

tuirea banului public ºi nici pe omul

de afaceri onest, care trebuie sã se

desfãºoare în aceastã piaþã, o piaþã

ce îi devine din ce în ce mai ostilã

dar care îi este necesarã ºi de unde

trebuie sã aducã bani la bugetul

statului.

Certificarea profesionalã a ope-

ratorilor din construcþii poate sã con-

stituie una dintre pârghiile care

contribuie la îmbunãtãþirea situaþiei,

cel puþin sub aspectul transparenþei

competenþei fiecãrei societãþi din

construcþii, ºi poate sã conducã la

sucombarea lui ”Dorel”.

Este evident cã, odatã stabilitnivelul de competenþã al fiecãreisocietãþi ºi aceasta fãcutã cunoscutãîn piaþã în mod transparent, dorinþade menþinere ºi/sau creºtere a profe-sionalizãrii superioare va stimulafirmele de construcþii sã fie într-opermanentã alertã de autodepãºire.

Nenumãratele întâlniri din mediulde afaceri al constructorilor au pusîn evidenþã cã certificarea profesio-nalã a operatorilor din construcþiieste foarte necesarã, ea reprezen-tând o cale de introducere a uneidiscipline ferme în aceastã piaþã, ºica urmare, o cale de a obþine calitateridicatã a lucrãrilor de construcþii.

Revin, ºi de aceastã datã, ºiîntreb: dacã mediul de afaceri dinconstrucþii, prin cele zece asociaþiiprofesionale ºi patronale, ºi-a unitforþele pentru promovarea unui actnormativ în acest sens, dacã minis-terul de reglementare în domeniuare, deja, un proiect de hotãrâre deguvern, atunci se pune, firesc, între-barea: cui îi este fricã de certifi-carea profesionalã a operatorilordin construcþii? �

Adriana IFTIME - director executiv FPSC

Adriana Iftime - director executiv FPSC

FEDERAÞIA PATRONATELOR SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.fed-psc.ro

Unul dintre principalele obiectiveale Uniunii Europene este definitgeneric EFICIENÞA ENERGETICÃprin reducerea consumului ºi diminu-area risipei de energie, iar sprijinulfinanciar prin fondurile speciale pentruîmbunãtãþirea eficienþei energetice seva dovedi decisiv pentru competitivi-tate, securitatea aprovizionãrii ºi res-pectarea angajamentelor asumate.

Existã un potenþial semnificativ dereducere a consumului, în special însectoarele mari consumatoare de ener-gie, cum sunt clãdirile, industria produ-cãtoare, transporturile etc. UniuneaEuropeanã s-a angajat sã reducã con-sumul anual de energie cu 20% pânãîn 2020. Pentru atingerea acestuiobiectiv se acþioneazã prin conºtienti-zarea ºi mobilizarea opiniei publice, afactorilor de decizie ºi a operatorilordin piaþã, precum ºi prin stabilireastandardelor ºi normelor de eficienþãenergeticã.

Legislaþia fiscalã naþionalã prevedeo serie de facilitãþi fiscale de care bene-ficiazã proprietarii de construcþii carereabiliteazã termic clãdirile, precum:scutirea de taxe la eliberarea certifica-tului de eficienþã energeticã ºi a autori-zaþiei de construcþie pentru lucrãrile dereabilitare termicã ºi scutire de impozitpe clãdire pe o perioadã determinatã.

Patronatul Societãþilor din Construcþii- Filiala Transilvania promoveazã ºi sus-þine, prin toate mijloacele (inclusiv PSCCentral), programul de reabilitare ter-micã prin îmbunãtãþirea eficienþei ener-getice la nivel local, regional ºi naþionalprecum ºi prin sprijinirea autoritãþilor ºiinstituþiilor implicate în atragerea defonduri europene nerambursabile.

Subliniem încã o datã necesitateaprioritizãrii ºi importanþa pe care oacordãm acestui proiect, prin implica-rea directã a Patronatului Societãþilordin Construcþii în sprijinirea constructo-rilor ºi antreprenorilor prin programe depregãtire a forþei de muncã, prin pro-movarea unei legislaþii tehnice specificeºi proactive, prin urmãrirea ºi sprijinireaintereselor membrilor patronatului. Men-þionãm implicarea patronatului în:

• proiecte privind forþa de muncã degenul - BUILD UP Skills - adicã dezvol-tarea ºi implementarea schemelor decalificare a montatorilor de sistemetermoizolante de anvelopã ºi de tâm-plãrie termoizolantã, cu scopul de aasigura calitatea ºi performanþã termicãfoarte ridicatã, cu consum de energieaproape zero;

• luarea de poziþii în cadrul iniþiati-velor legislative în favoarea mediuluide afaceri ºi a intereselor membrilorpatronatului;

• transparentizarea licitaþiilor publiceºi a achiziþiilor directe prin monitori-zarea ºi tragerea semnalelor de alar-mã în caz de derapaje;

• solicitarea ºi identificarea de sursede finanþare mai accesibile ºi mai ief-tine pentru constructori.

Mediul antreprenorial trebuie sãacorde un mai mare interes oportu-nitãþii numitã eficienþã energeticã, sãcontribuie mai consistent la eficienti-zarea intereselor ºi chiar sã punã opresiune mai mare, prin mecanismelespecifice breslei ºi nu numai, asuprafactorilor decizionali.

Îi aºteptãm alãturi de noi pe toþi ceiinteresaþi de crearea unui cadru maiactiv ºi competitiv în domeniul efici-enþei energetice. �

Preocupãri permanenteale antreprenorilor din construcþii

PSC - FILIALA TRANSILVANIA

Între principalele preocupãri permanente ale antreprenorilor din construcþii se regãsesc: obþinerea delucrãri, recuperarea creanþelor ºi asigurarea unei predictibilitãþi a evoluþiei pieþei. Pentru aceasta trebuie createpremise adecvate, deoarece o abordare pur reactivã rezolvã, de obicei, doar problemele imediate, dar de omanierã foarte costisitoare. Pentru „a merge înainte” mai trebuie ºi o oarecare pregãtire prealabilã, o abordareproactivã, care presupune contribuþia voluntarã a antreprenorului cu resurse materiale ºi nemateriale. Pentruun cost redus ºi o eficienþã mãritã, aceste eforturi se fac în grup, de o manierã centralizatã.

Patronatul Societãþilor din Construcþii – PSC – îºi deruleazã toate proiectele strict în scopul de a crea condiþii favo-rabile membrilor sãi, în special, ºi sectorului, în general. Pentru ca rezultatele obþinute sã fie strâns corelate cu rea-litãþile zilei ºi cu specificul firmelor membre, organizaþia pune un accent deosebit pe activitatea membrilor din filiale.

Dacã în numãrul anterior al Revistei Construcþiilor ºi-au exprimat opinia ºi preocupãrile firmele din FilialaPSC Sud-Est, astãzi este rândul colegilor din Filiala Transilvania sã îºi expunã punctul de vedere. Preºedintelefilialei, domnul Florin Brisc, este unul dintre antreprenorii care au înþeles repede utilitatea prezenþei firmelor înmediul asociativ, acolo unde se identificã ºi se susþine lista de interese comune ale acestora.

În rândurile de mai jos gãsiþi gândurile ºi agenda firmelor din Filiala Transilvania, comunicate dumneavoastrãde cãtre exponentul acesteia, domnul Florin Brisc.

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.psc.ro

Tiberiu ANDRIOAIEI - secretar general PSC

Florin Brisc - preºedinte PSC Filiala Transilvania

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþii are ovechime secularã. Cãrãmizile nearse (chirpici) au fostarmate cu paie tocate sau cu pãr de animale pentru aevita fisurarea ºi pentru a le oferi o rezistenþã sporitã larupere ºi umezealã. Extrapolarea s-a realizat de la argilãla ciment ºi, implicit, de la paie ºi pãr de animale la fibre.Datoritã creºterilor progresive de preþ la oþelul-beton pepiaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economiceelaborate s-a optat, ca soluþie modernã, simplã ºi efi-cientã, pentru folosirea ca armãturã în dispersie a fibrelorpolimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzãtoare ale aces-tor fibre în comparaþie cu fibrele metalice au dus la ocreºtere exponenþialã a utilizãrii ºi implicit a cererii acestuitip de material pe piaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard în anul1874, în SUA. Prin studiile sale în anii 40, inginerul românGogu Constantinescu introduce ºi detaliazã conceptulde beton armat cu fibre fiind printre promotorii nouluimaterial.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipropilenã purãprintr-un proces de extrudare clasicã (prin rãcire cu apã)pentru fibrele de tip MULTI ºi FIBRI care prin diverse pro-cese de transformare ajung la caractristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuã cutãierea la diferite dimensiuni începând de la 5 mm pânãla 70 mm, urmând a se ambala în saci de hârtie solubilãîn apã. În timpul tãierii fibrele sunt acoperite cu o peliculãsubþire de superplastifiant care le conferã o alunecaresuperioarã ºi libertatea de a se dispersa tridimensional întoatã masa amestecului, nemaifiind necesar a se adaugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Pe întregulparcurs al procesului tehnologic se efectueazã un controlal calitãþii riguros ºi sever, atât asupra materiilor prime uti-lizate ºi respectãrii parametrilor tehnologici cât ºi asupraproduselor finite, control efectuat în conformitate cuprevederile Manualului de Management al Calitãþi ISO9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nu secorodeazã, este rezistentã la alcalii, este antistaticã ºiantimagneticã, având o durabilitate practic nelimitatã. Latemperatura camerei este rezistentã la toþi solvenþiiorganici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtãþesc pro-prietãþile betonului simplu. Oportunitatea utilizãrii armãriicu fibre apare în situaþia folosirii unui procent mic dearmãturã sau în cazul armãrii constructive a betonuluiarmat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãrii defor-maþiilor din contracþii prin uscare sau din mãrirea rezis-tenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementele de con-strucþii solicitate dinamic, la care se poate mãri capaci-tatea de preluare a energiei din aceastã solicitare. Încazul unor lucrãri cu încãrcãturi mari sau la un ecarta-ment de îmbinare mãrit apare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor de armareEDIFIBER 3® are ca prim efect o creºtere semnificativã aindicelui de tenacitate. Fibrele de armare din poli-propilenã EDIFIBER 3® sunt folosite cu succes în substi-tuirea plasei sudate, la plãcile de beton, pardoseliindustriale, plãcile de fundare a cãilor de comunicaþii ºi apistelor aeroportuare precum ºi la alte aplicaþii, deoarecetoate elementele din beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentru majoritateamaterialelor de construcþii este mai micã decât solicitareastaticã. Betonul armat cu fibre este avantajos înrealizarea fundaþiilor de maºini cu solicitãri dinamice, afundaþiilor pentru liniile de tramvai datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amortizare ºi ladeformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are o mulþime deavantaje, dintre care amintim:

• asigurã o armare tridimensionalã în toatã masaamestecurilor, betoane sau mortare;

• eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensiunilor ºicontracþiilor, acestea fiind generatoare de rupere;

• creºte considerabil rezistenþa la uzurã, impact ºi lacicluri îngheþ-dezgheþ;

• reduce în mare mãsurã permeabilitatea betoanelor ºia mortarelor;

• fibrele de armare sunt practic neutre la agenþiichimici corozivi;

• mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoanelor ºi amortarelor eliminând segregarea, mustirea ºi tasarea;

• datoritã peliculei de superplastifiant de pe suprafaþafibrelor, betoanele ºi mortarele nu necesitã alþi aditivi.

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþa materialelor de construcþii încã din anul 2005 când a început poducþia fibrelor de armare din polipropilenã.În prezent firma acoperã toatã gama de armãturi sintetice, începând de la microfibre la macrofibre, toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au oarie extinsã, din care menþionãm:

• pardoseli industriale;• platforme exterioare, parcãri, piste betonate;• piste aeroportuare;• fundaþii la liniile de tramvai;• consolidãri cu beton torcretat ºi armat pentru tuneluri

ºi povârniºuri;• prefabricate pentru orice destinaþii;• fundaþii cu solicitare dinamicã mare;• conducte din beton;• ziduri de sprijin;• elemente subþiri de faþadã;• fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3® înlocuieºte

total sau parþial plasa sudatã în majoritatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine cont deurmãtoarele recomandãri:

• la amestecurile cu granulometrie mai micã de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi de pânã la 19 mm.

• la amestecurile cu granulometrie mai mare de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortare obiºnuiteeste de 1 kg/mc, cu toleranþa de ±10%.

Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în autobetoniere peºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al amestecului(beton sau mortar) se adaugã doza de fibre ºi se con-tinuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minute pânã la omoge-nizarea completã.

Datoritã sacului din hârtie solubilã în care sunt amba-late fibrele, se recomandã adãugarea fibrelor în autobe-toniere sau mixere cu tot cu ambalaj fãrã a fi desfãcut.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la preparareaoricãrui tip de beton, inclusiv al betonului fluid. Se poateutiliza pompa sau dispersorul de beton pentru aplicareabetonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnologia deobþinere a fibrei, se recomandã a nu se modifica raportulapã/ciment (A/C) corespunzãtor clasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, dozele deadaos al fibrelor vor fi stabilite de proiectantul de specia-litate, împreunã cu reprezentantul producãtorului ºi potajunge pânã la 2,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se livreazã

pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.


Avantajele utilizãrii fibrelor la armarea betoanelorec. Florin FLORIAN - director departament Fibre - Betoane, ROMFRACHT SPEDITION

Dupã cum bine se cunoaºte, armarea clasicã abetoanelor cu plasã de sârmã a fost ºi esteînlocuitã, treptat ºi cu mare succes, de armarea cufibre metalice ºi din polipropilenã pentru armaredispersã.

Din dorinþa de a veni în întâmpinarea construc-torilor, societatea noastrã, ROMFRACHT SPEDITION,a inclus noi tipuri de fibrã metalicã în gama sa deproduse. Prin punerea în funcþiune a celor patrulinii noi de producþie, am mãrit capacitatea de fabri-caþie la 2.800 tone pe lunã, ajungând pe prima po-ziþie în topul producãtorilor de fibrã metalicã dinþarã ºi printre cei mai mari din Europa.

Investiþiile noastre în acest domeniu nu seopresc aici, întrucât, în curând, va fi pusã în funcþi-une ºi prima linie de trefilare, cu o capacitate de300 tone/lunã. Ambiþiile noastre sunt, însã, ºi maimari ºi nu peste mult timp le vom oferi ºi alte sur-prize plãcute beneficiarilor noºtri.

Noile tipuri de fibre metalice, pe care le pro-ducem deja, sunt:

• FIBRE METALICE CU CIOCURI RFC 80/60,d = 0,75, l = 60 mm

• FIBRE METALICE CU CIOCURI RFC 65/60,d = 0,90, l = 60 mm

• FIBRE ONDULATE în gama d = 0,75 mm ....1,3 mm, l = 30 mm ... 60 mm.

Sã nu uitãm cã producem ºi fibrã metalicã cuciocuri RFC 45/50 (d=1mm, l=50mm), sortimentulcel mai des utilizat în þara noastrã, în sectorul con-strucþiilor.

Aceste tipuri de fibrã se dimensioneazã uºor, înfuncþie de mãrimea agregatelor din beton.

Interviu la emisiunea Casa - Construcþie ºi Design


Aºa cum specificam la începutul articolului, nicifibrele din polipropilenã nu sunt deloc de neglijat.Fibra Forþa Ferro este o fibrã de înaltã perfor-manþã, oferind maximum de durabilitate pe termenlung precum ºi îmbunãtãþiri structurale. Capaci-tatea de absorbþie în beton poate creºte cu multpeste fibra metalicã. Este folositã în aplicaþii de per-formanþã cum ar fi: pardoseli industriale, platformebetonate, parcãri, rampe încãrcare/descãrcare,produse prefabricate, cãptuºirea tunelurilor etc.Prin faptul cã împreunã cu materialele oferim ºisoluþia tehnicã, a fost posibil sã se realizezeproiecte de anvergurã cu aceste tipuri de fibre. Anultrecut, de pildã, s-au realizat zeci de mii de metripãtraþi de pardoseli cu fibrã Forþa Ferro.

Sã nu uitãm nici fibrele din polipropilenãEconoNet ºi SuperNet. Acestea sunt folosite ori-unde este nevoie de fibre cu performanþã supe-rioarã, cu scopul de a controla crãparea cauzatã decontracþie sau de temperaturã ºi pentru aîmbunãtãþi proprietãþile de durabilitate pe termenlung. Fibrele EcoNet ºi SuperNet sunt ideale pen-tru ºapele care se toarnã peste instalaþiile deîncãlzire în pardosealã.

Fibrele monofilament utilizate complementar cufibrele metalice, cu scopul de a preîntâmpina apa-riþia microfisurilor, cresc mult performanþa betonului.

Mai multe detalii gãsiþi pe site-ul nostru:www.fibre-polipropilena.ro.

Un alt produs cu o importanþã deosebitã estelacul sigilant Super Diamond Clear - rezistent lasare. Vânzãrile foarte mari ºi aprecierile utilizato-rilor noºtri, atât din domeniul industrial cât ºi din celcasnic, ne-au arãtat cã are o calitate excepþionalãîn exploatare.

Pentru a hidroizola fundaþii, pardoseli, tuneluri,piscine, terase, structuri marine, diguri, rezervoare,cilindri ºi structuri din beton etc., punem la dispo-ziþia utilizatorilor tehnologia pe bazã de cristalehidroizolante. Aceastã tehnologie asigurã costurireduse, uºurinþã în exploatare ºi garanþia uneihidroizolãri pe toatã durata de viaþã a betoanelor(www. hidroizolatiibeton.ro).

Existã trei moduri diferite de utilizare a acestorproduse:

A. Pot fi adãugate în amestecul de beton înmomentul pregãtirii sale (în instalaþia de betonatsau direct pe ºantier în betonierã).

B. Pot fi pulverizate ca praf ºi întinse pe betonulproaspãt.

C. Pot fi aplicate cu o pensulã sau pulverizate pebetonul nou sau vechi.

Se caracterizeazã ºi prin uºurinþa cu care pot fiutilizate în orice condiþii climatice.

Principalele avantaje ale tehnologiei pe bazã decristale hidroizolante sunt:

1. Permanenþa tratamentului2. Utilizare simplã3. Autosigilante4. Mãrirea duratei de viaþã a betonului5. Economie de manoperã ºi materiale în construcþii. �

www.fibre-polipropilena.rowww.hidroizolatiibeton.ro

Tel.: 021.256.12.08


Certificarea calificãrii tehnico-profesionalea operatorilor economici din construcþii

MOMENT DE IMPORTANÞÃ ISTORICÃÎN PROCESUL DE MODERNIZARE A CONCEPÞIEI ÎN DOMENIUL CONSTRUCÞIILOR

Ioan BURTEA - preºedinte QUALITY CERT SA

Constructorii francezi îºi amintesccu mândrie, dupã 65 de ani, faptul cãla 2 noiembrie 1949 Primul Ministrul alFranþei, împreunã cu Ministrul Recon-strucþiei ºi Urbanismului au înfiinþat ofi-cial în Franþa sistemul de certificare acalificãrii profesionale a întreprinde-rilor din construcþii.

În România, dupã 20 de ani de ladata la care s-a iniþiat prima acþiune deimplementare a unui sistem de certifi-care a calificãrii tehnico-profesionale aoperatorilor din construcþii, s-au par-curs trei etape importante, respectivprimul aviz favorabil al CTS- MLPTLla data de 28.03.1995, avizare favora-bilã în CTS MLPTL – Comitetul Tehnicde Specialitate nr. 1, a versiunii actua-lizate la data de 24.06.2002 ºi etapacea mai complexã, 2002 – 2014, dearmonizare a prevederilor privind certi-ficarea calificãrii tehnico-profesionalea operatorilor din construcþii cu legis-laþia europeanã, asigurându-se prelu-area prevederilor acestora într-unproiect de “Hotãrâre de Guvern”, careeste aliniat la cerinþele ºi practicileactuale utilizate de statele din UniuneaEuropeanã.

Astãzi, la fel ca ºi în Franþa în anul1949, în România existã oportunitateade adoptare a unei “Hotãrâri deGuvern” în domeniul certificãrii calificãriitehnico-profesionale, atât GuvernulRomâniei cât ºi Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Administraþiei Publice, încadrul politicii de modernizare a legis-laþiei, având disponibilitatea pentru

crearea unui cadru legislativ, care sãpermitã valorificarea potenþialuluitehnic-organizatoric al constructorilordin România ºi sã asigure:

• introducerea unei legislaþii aliniatela prevederile Directivei 2004/18/CE ºiOUG 34/2006, precum ºi a standarde-lor internaþionale, europene, naþionaleprivind certificarea;

• simplificarea activitãþii de prese-lecþie la licitaþiile publice de cãtrecomisiile de licitaþie, prin eliminareanecesitãþii prezentãrii de documentejustificative privind competenþa teh-nicã, în cazul prezentãrii unui certificatde calificare tehnico-profesionalã;

• recunoaºterea, de cãtre comisiilede licitaþie, beneficiari etc. a compe-tenþei tehnice a operatorilor eco-nomici, la nivelul stabilit prin certificatulde calificare profesionalã;

• introducerea unui sistem naþionalunitar de evaluare ºi eliminare asubiectivismului în evaluarea compe-tenþei profesionale;

• simplificarea accesului operato-rilor economici cu activitate în con-strucþii la participarea la licitaþie ºi/sauadjudecarea de lucrãri;

• asigurarea accesului microîntre-prinderilor ºi/sau a întreprinderilorfamiliale, a întreprinderilor mici ºimijlocii, pentru preluarea de contracteprivind lucrãrile din domeniile/specia-litãþile pentru care sunt strict specia-lizate ºi pentru care deþin resursele ºitehnologiile adecvate;

• asigurarea participãrii, ca sub-antreprenori, la executarea de lucrãridin categoriile de importanþã A, B, C,în calitate de întreprinderi specializate,în cazul în care deþin acelaºi nivel derecunoaºtere a competenþei tehnicecu antreprenorul general;

• punerea la dispoziþia titularilor decredite, investitorilor, autoritãþilor con-tractante, prin publicarea în MonitorulOficial ºi/sau afiºarea pe site-ul Con-siliului Naþional de Certificare, a uneiliste oficiale cu operatorii economici cuactivitate în construcþii, certificaþi pedomenii, tipuri de construcþii, categoriide lucrãri, nivele de competenþe, caresã le permitã acestora selectarea celorcompetenþi ºi cu profil adecvat specifi-cului construcþiilor pe care doresc sã lerealizeze;

• alinierea la practicile ºi normeleeuropene în vigoare sau în curs deadoptare, utilizate la nivel european destatele care au introdus sistemul decertificare a competenþei profesionale;

• asigurarea unei baze concrete derecunoaºtere, de cãtre statele mem-bre UE, a competenþei profesionale aoperatorilor economici din România pebaza acordurilor încheiate de autori-tatea MDRAP cu autoritãþile de profildin alte state;

• participarea operatorilor econo-mici cu activitate de construcþii dinRomânia la adjudecarea de contracte,în condiþii de egalitate cu operatoriieconomici din alte state.

Istoria construcþiilor din România este marcatã de momente de o importanþã deosebitã, care au situat þaranoastrã în rândul statelor cu tradiþie din Europa, cu rol activ în modernizarea proceselor de construire.

Din anul 1832, de pe vremea Regulamentului Organic, ne reamintim cu mândrie de trei evenimente marcante,de primã importanþã: 1862 – înfiinþarea primului corp de inspectori generali de cãtre Domnitorul Alexandru IoanCuza, 1977 – adoptarea Legii 8 privind rezistenþa, stabilitatea, siguranþa în exploatare ºi durabilitatea construc-þiilor, 1995 – adoptarea Legii 10 privind calitatea în construcþii.

În prezent, 14 þãri europene cu tradiþie în construcþii, din care enumerãm Marea Britanie, Franþa, Germa-nia, Italia, Spania, Belgia, Portugalia, Grecia, au adoptat un sistem de Certificare a calificãrii tehnico-profesio-nale a întreprinderilor din construcþii, unele dintre acestea având o experienþã acumulatã pe parcursul a cca.60-100 de ani.

Condiþia fundamentalã pentruobþinerea acestor drepturi este aceeade aliniere a legislaþiei de certificare laprevederile standardelor europene SREN ISO/CEI 17021:2011, SR CLC/TS50349:2006, standardelor româneSR 13476-1:2003, SR 13476-2:2003,precum ºi a Legii 10/1995 privind cali-tatea în construcþii ºi a OUG 34/2006,aliniere efectuatã, deja, în mare parteîn cadrul legislaþiei aplicate în Româ-nia în activitatea de certificare.

În procesul de certificare, se urmã-reºte aplicarea unor tarife la niveleminime de tarifare, aprobate de autori-tate, care sã fie accesibile operatoriloreconomici, precum ºi evaluarea ope-ratorilor economici cu respectarea pre-vederilor stabilite prin OUG 34/2006 ºia Legii 10/1995.

Criteriile de certificare, conformprevederilor documentelor care stau labaza certificãrii, utilizate la nivelnaþional ºi european, sunt “criteriilejuridice-administrative”, “criterii finan-ciare” ºi “criterii tehnice” menþionate ºiîn OUG 34/2006, care sunt similare cucele practicate de celelalte state, fãrãdiferenþe semnificative în funcþie detradiþia din fiecare din aceste þãri.

Precizãm cã, pentru datele men-þionate în certificatele de calificare, nuva mai fi necesar sã se prezinte docu-mente care sã susþinã competenþelerespective, cu excepþia datelor la zicare sã ateste îndeplinirea criteriilorstabilite la art.180 din OUG 34/2006privind dreptul de participare la licitaþiapublicã, precum ºi a situaþiei econo-mico-financiare la data participãrii lalicitaþie.

Activitatea de certificare se deru-leazã numai de organisme de certifi-care desemnate de autoritate, carerãspund de corectitudinea evaluãrilorºi îndeplinesc condiþiile de imparþialitate.

Adoptarea Proiectului de Hotãrâreva contribui la asigurarea cadrului le-gislativ pentru participarea marilorcompanii, dar ºi a microîntreprinde-rilor, la adjudecarea de lucrãri, simpli-ficând ºi reducând la maximumnumãrul de documente justificative ºiinformaþiile solicitate, în prezent, la lici-taþiile publice ºi/sau în relaþiile directecu partenerii din sectorul privat.

Prevederile Proiectului de Hotãrârede Guvern asigurã accesul la certifi-care, pe durata limitatã, a întreprinde-rilor nou înfiinþate ºi nu impun condiþii

speciale pentru fundamentarea com-petenþei operatorilor economici, aces-tea fiind cele stabilite prin legislaþianaþionalã, ºi permit fundamentareadeþinerii dotãrii tehnice pentru apli-carea tehnologiilor, prin prezentareade contracte/convenþii.

Proiectul de Hotãrâre de Guvernare prevederi ºi cu privire la:

• emiterea de certificate ºi pentrugrupuri de operatori economici, careîncheie documente de asociere, învederea fundamentãrii, în comun, acompetenþei profesionale pe perioadade valabilitate a documentelor deasociere;

• extinderea domeniilor ºi modifi-carea clasei de tehnicitate, pe mãsuraîndeplinirii, la un nivel superior, a cri-teriilor de certificare.

Având în vedere importanþa actuluilegislativ care se propune pentruadoptare, precum ºi pentru susþinereaintroducerii sistemului de certificaretehnico-profesionalã, considerãmutilã formularea eventualã la e-mailul:[email protected], a opþiuniide principiu pentru promovarea actuluilegislativ. �


MEVA Schalungs-Systeme GmbH, cu sediul în Haiterbach/Germania este prezentã la nivel mondial prin cele 40de centre de distribuþie ºi 10 centre de logisticã. Cercetarea ºi dezvoltarea, producþia, logistica, tehnicile de aplicareºi distribuþie reprezintã o prioritate pentru companie. Logisticã caracterizatã prin optimizarea costurilor, a timpului ºia cantitãþilor, derulãri corecte ºi transparente, concepte convenabile de închiriere, asistenþã tehnicã pentru obþinereaunor rezultate mai bune la betonare: toate în favoarea clienþilor.

Multe din inovaþiile MEVA au devenit, în prezent, standarde în domeniile de specialitate, ca de ex. profilul închisde ramã, cleºtele de cofraj ºi piuliþa articulatã.

MEVA este primul producãtor de cofraje care utilizeazã în sistemele sale, la nivel mondial, placa alkus din mate-rial sintetic 100% fãrã conþinut de lemn ºi pentru care oferã garanþie de 7 ani.

MEVA oferã soluþii de cofraje pentru diverse domenii de utilizare în construcþii: construcþii civile, industriale,lucrãri de consolidare ºi renovare, lucrãri subterane ºi de infrastructurã, pereþi mulaþi, sprijiniri de maluri, ziduri desprijin, tehnicã de cãþãrare.

Numeroase sisteme de cofraje MEVA au fost ºi sunt utilizate la construirea multor obiective în România:stadionul ”Naþional Arena” Bucureºti, imobile multifuncþionale (Europe House, KPMG Victoria Park), hoteluri(Ramada Sibiu; Europa Eforie Nord), mall-uri (Cora Lujerului Bucureºti, Carrefour Tg. Jiu), staþii de epurare ºi tratarea apei (Ploieºti, Slatina), tuneluri (linia de metrou - Magistrala 4) ºi pasaje subterane (Râmnicu Vâlcea), lucrãri deconsolidare ºi renovare (Spitalul Colþea, Bucureºti), blocuri (cartierul rezidenþial Floreasca, imobil Str. GeorgeEnescu din Bucureºti).

AluStar - Sistemul de cofraj uºor

• Montare manualã, fãrã macara;• Cel mai bun raport greutate - performanþã al sistemelor de cofraje de 65 kg(270/90);• 60 kN/m2, 2 puncte de ancorare; înãlþimi de 135 cm, 270 cm, lãþimi de 90-20 cm.

StarTec - Sistemul universal pentru suprafeþe mari

• Cofraj universal robust, cu rame din oþel durabil;• 70 kN/m2, 2 puncte de ancorare; 4 înãlþimi: 90 cm, 135 cm, 270 cm ºi330 cm; lãþimi 240 cm – 20 cm.

Cofrare pe o singurã laturã - 4 soluþii inteligente pentru diverse înãlþimide diafragmã

• Consola de susþinere SK 80: pânã la 80 cm; • Consola de susþinere SK 150: pânã la 2 m;• Cadrul de susþinere STB 300: pânã la 3,30 m;• Cadrul de susþinere STB 450: cu elemente de supraînãlþare de 1,50 m pânãla înãlþimi de 12,00 m;• Sistemul modular STB este solid, rezistent la sarcini, compus din unitãþi desupraînãlþare de dimensiuni mici; supraînãlþare fãrã demontare la schimbareaînãlþimilor.

Sistemele de cofraje MEVAutilizate la obiectivele de construcþii din România

Alustar

StarTec

MEP - Eºafodajul modular

• Sistem flexibil pentru toate tipurile de cofraje pentru planºee;• Montare uºoarã, sigurã, rapidã;• Contravântuiri reglabile pentru orice distanþe între popi de la 90 cm la 300 cm;• Înãlþimi de planºee între 1,85 m ºi pânã la 21,00 m cu numai douã tipuri depopi;• Sistemul se preteazã la: suþinerea cofrajului de planºee, indiferent deînãlþime, mese cofrante în cazul suprafeþelor mari, susþinere grinzi ºi planºeemonolite sau prefabricate.

MevaFlex - Sistemul de cofraj convenþional pentru planºee

• Fãrã legãturi între sisteme, format din foaie cofrantã, grinzi din lemn ºi popi;• Flexibil, uºor de ajustat la partiuri simple ºi complexe;• Preþurile convenabile ale materialelor permit reducerea costurilor la manoperã;• Numãrul redus al componentelor reduce timpul de montaj.

Cofraj cãþãrãtor KLK 230: mai multe funcþii - un singur dispozitiv

• Platformã de lucru, platformã de cofrare, cofraj cãþãrãtor, cofraj cãþãrãtorbasculant cu cãrucior de transport, cofraj pe o singurã laturã;• Platformã cu lãþime de 230 cm.

LAB 130 - Platforma rapidã de lucru

• Corespunde normei DIN 4420, deci poate fi utilizatã pânã la grupa de plat-forme (4.300 kg/m2);• Ca platformã de lucru sau de protecþie: parapetul ºi supraînãlþarea cu grilajede protecþie integrate;• Ca schelã pentru acoperiº montatã simplu prin înãlþarea suplimentarã deparapet;• Ca platformã de compensare: platformã de colþ pentru toate unghiuriledrepte ºi obtuze.

KAB 190 - Platformã de lucru rabatabilã

• Platformã de lucru ºi protecþie (DIN 4420) cu podinã integratã ºi parapetrabatabil;• Platformã de lucru cu lãþimea de 190 cm;• Platformã cãþãrãtoare cu cofraj montat.

Space - Schela turn înaltã ºi stabilã

• Alternativã convenabilã ca preþ, sigurã ºi economicã comparativ cu varian-tele de sprijinire convenþionale;• Pentru construcþii verticale înalte de peste 35 m;• Segmente cu înãlþime de 300 cm ºi cu bazã pãtratã de 480 cm x 480 cm;• Prelungiri de 50 cm ºi 100 cm.

MEP

KAB 190

Space

KLK 230


(Continuare din numãrul anterior)

STUDII DE CAZS-au realizat o serie de studii

numerice, care urmeazã sã trateze

urmãtoarele probleme:

• validarea algoritmului de ampla-

sare optimã a amortizoarelor, în

domeniul neliniar de comportare;

• verificarea oportunitãþii reabi-

litãrii clãdirilor, prin introducerea

amortizoarelor vâscoase;

• mãsura în care amortizoarele

vâscoase reduc rãspunsul seismic

datorat cutremurelor de tip puls,

specifice sursei Vrancea;

• impactul asupra elementelor

structurii, datorat introducerii acestor

amortizoare în structurã.

Analizele dinamice neliniare aufost realizate cu programul de calculdinamic neliniar PERFORM 3D.Numãrul de modele analizate este18, compus din 6 structuri, trei dinbeton armat ºi trei din oþel. Pentrufiecare structurã s-au analizat câte3 modele, primul fãrã amortizoare,cel de-al doilea cu amortizoare dis-puse uniform ºi cel de-al treilea cu odistribuþie optimã a amortizoarelor.Fiecare model este supus la 7 acce-lerograme, scalat fiecare în mediepe 8 nivele, asociate unor intervalemedii de revenire. În total, au fostrealizate în jur de 1.000 de analizedinamice neliniare.

Prima structurã studiatã este dinbeton armat ºi este alcãtuitã exclusivdin cadre. Pentru toate structurile se

propune un nivel de amortizareechivalentã dezvoltatã de amorti-zoarele vâscoase de 25% pe bazacãreia se calculeazã o distribuþieuniformã de amortizoare (Cunif =

4.000 kNs/m). Pentru fiecare struc-turã cu n etaje se impun urmãtoarelecondiþii în algoritmul distribuþieioptime:

Pornind de la cele douã seturi de

condiþii ºi alegând un numãr de 400

de paºi, algoritmul de poziþionare

optimã conduce la distribuþia de

amortizoare prezentatã în figura 5.

În figura 5 (a) avem variaþia constan-

telor de amortizare cu pasul algorit-

mului, în timp ce în figura 5 (b) se

prezintã variaþia sensitivitãþii funcþiei

obiectiv. Algoritmul foloseºte prima

sensitivitate, crescând constanta de

amortizare a amortizorului cu cea

mai micã sensitivitate. Algoritmul se

repetã pentru fiecare din cele cinci

structuri calculate, obþinând, pentru

fiecare structurã, o distribuþie optimã

a amortizorilor vâscoºi.

În figura 6 (a) se prezintã variaþia

funcþiei obiectiv cu pasul algoritmu-

lui, în timp ce în figura 6 (b) se

observã variaþia amortizãrii echiva-

lente cu pasul algoritmului. Se

observã cã pentru distribuþia optimã

funcþia obiectiv este mai micã în

raport cu distribuþia uniformã în timp

ce în cazul amortizãrii echivalente

aceasta este mai mare în cazul dis-

tribuþiei optime.

Fig. 5: (a) Variaþia coeficienþilor de amortizare cu pasul algoritmului;b) Variaþia sensitivitãþilor cu pasul algoritmului

Fig. 6: (a) Variaþia funcþiei obiectiv cu pasul algoritmului;(b) Variaþia amortizãrii echivalente cu pasul algoritmului

Atenuarea rãspunsului seismicprin amplasarea optimã a amortizorilor vâscoºi (II)asist. univ. dr. ing. Andrei PRICOPIE, prof. univ. dr. ing. Dan CREÞU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

(8)

(9)



Algoritmul este folosit pentrutoate structurile propuse, rezultatelefiind similare. În tabelul 1 se pre-zintã principalele rezultate ale algo-ritmului de amplasare optimã.

Iatã rezultatele analizelor reali-zate. Presupunând cã distribuþiadeplasãrilor este una lognormalã,se calculeazã curbele IDA pentrudeplasãri.

În figura 8 avem curbele IDApentru driftul total (între bazã ºiultimul nivel): cu linii punctate fractiliicurbelor 16 ºi 84% pentru fiecaremodel în parte. Diferenþa în depla-sãri, pentru curbele medii, variazã, înfuncþie de factorul de scalare, de la26% ºi ajunge pânã la 57% în cazulfactorilor de scalare superiori. Înaceastã situaþie structura fãrã amor-tizoare este, practic, în stare decolaps. Diferenþele între distribuþiauniformã ºi cea optimã în termeni dedeplasãri sunt între 6% ºi 9%, înfuncþie de factorul de scalare, înfavoarea distribuþiei optime. Înfigura 8 (b) se prezintã forþele maxi-me din amortizoare pentru cele douãdistribuþii. Este evident cã pentru dis-tribuþia optimã forþele din amorti-zoare sunt superioare celor dinstructura echipatã cu amortizoaredistribuite uniform. Cu toate cã ladistribuþia uniformã sunt mai multeamortizoare decât în cazul dis-tribuþiei optime, amortizoarele folo-site în distribuþia optimã dezvoltãforþe superioare, disipând mai multãenergie. Diferenþele în forþe suntîntre 35-50%, în funcþie de nivelul descalare.

Se evalueazã în continuare nive-lul de performanþã în care segãseºte structura pentru fiecare fac-tor de scalare. Aceastã evaluare pre-supune indexarea stadiului fiecãruielement din structurã ºi, în funcþie deacesta, se calculeazã un indice (i)global de performanþã. Suplimentarse stabilesc o serie de limite pentrufiecare nivel de performantã.

NOI, NSV, NPC reprezintã numãrul

de elemente care au cel puþin oarticulaþie plasticã al cãrei nivel deperformanþã este de ocupare imedi-atã (OI), siguranþa vieþii (SV) ºirespectiv prevenirea colapsului (PC).Pentru structura de beton armat dinfigura 7, numãrul total de articulaþii

plastice este Nt = 29 iar limita pentru

nivelul de ocupare imediatã este

0,75, 1 pentru siguranþa vieþii ºi 2,1

pentru prevenirea colapsului. La

aceste valori se ajunge prin stu-

dierea mecanismelor de plastificare

specifice structurii. Din figura 9 se

observã scãderea indexului de per-

formanþã între modelul fãrã amorti-

zoare ºi cel cu amortizoare.

Fig. 9: Curba IDA pentru indexul de performanþã

Fig. 8: Curba IDA pentru: (a) drift total; (b) forþa maximã din amortizori

Fig. 7: Modelul beton cu 6 niveluri, distribuþia optimã

Tabelul 1: Reducerea funcþiei obiectiv, creºterea amortizãrii echivalente ºi reducerea numãrului de amortizoareîntre modelul cu distribuþia uniformã ºi distribuþia optimã

(10)




Dacã pentru modelul fãrã amorti-zoare, la IMR 475 de ani, structurase aflã în medie în zona de pre-venire a colapsului, pentru clãdireacu distribuþie uniformã aceasta seaflã în domeniul de siguranþã a vieþii,iar pentru distribuþia optimã chiar înnivelul de performanþã de ocupareimediatã.

În continuare s-a studiat impactulintroducerii amortizoarelor vâscoaseasupra elementelor de legãturã. Încazul structurilor alese se studiazãvariaþia forþei axiale în stâlpul adia-cent amortizorului. Se observã efectul

introducerii amortizoarelor, caracte-rizat prin creºterea forþei axiale, careeste cu atât mai evident pentru fac-torii de scalare superiori.

CONCLUZIIStudiile numerice de caz au

urmãrit influenþa amortizoarelorasupra rãspunsului structurii ºi, înspecial, asupra deplasãrii relative denivel. Acest aspect este consideratcel mai important din punctul devedere al algoritmului de optimizare,care are ca scop minimizareafuncþiei obiectiv ºi suma deplasãrilorrelative de nivel.

În tabelul 2 F.A., D.U., D.O.reprezintã acronime pentru modelulfãrã amortizoare, modelul echipat cuamortizoare cu o distribuþie uniformãºi respectiv, optimã. În liniile modeluluifãrã amortizoare sunt reprezentatedrifturile maxime, în linia corespun-zãtoare distribuþiei uniforme scãde-rea în procente între modelul fãrã

amortizoare ºi cel cu distribuþie uni-formã. Pentru alcãtuirea tabelului aufost luate în considerare rezultatelemedii. Din tabelul centralizator seobservã, în primul rând, scãdereaimportantã între modelul fãrã amorti-zoare ºi modelul cu o distribuþieuniformã a amortizoarelor. Pentrunivelul de amortizare echivalentã,introdus de amortizoarele vâscoase,se observã o scãdere în driftulmaxim în medie de 40%.

În ceea ce priveºte diferenþa din-tre distribuþia optimã ºi cea uniformã,aceasta variazã în funcþie de model.Variaþia depinde de înãlþimea struc-turii, astfel încât, pe mãsurã cestructura are mai multe niveluri, cuatât diferenþa dintre distribuþiaoptimã ºi cea uniformã scade de la7-10% la 1-2%. Cu toate cã dife-renþele în deplasãri între distribuþiaoptimã ºi cea uniformã ajung pentruunele structuri sã nu fie semnifica-tive (1-5%), trebuie reþinut cã struc-turile în care amortizoarele vâscoasesunt distribuite optim vor utiliza unnumãr redus de amortizoare (înmedie 30%). Rezultatele în deplasãrimaxime, date de distribuþia optimã,sunt egale ºi în general, superioaredistribuþiei uniforme.

Pentru a reprezenta influenþaintroducerii amortizoarelor în struc-turile studiate se reprezintã curbelede fragilitate [12]. Curbele de fragili-tate prezintã probabilitatea de depã-ºire a unei mãrimi de rãspuns, încazul de faþã indicele de perfor-manþã, a mai multor clãdiri cu struc-turi similare, pentru diferite niveluriale hazardului seismic. În figurile 11ºi 12 se prezintã valorile discreteobþinute pentru probabilitatea dedepãºire a nivelului de ocupare ime-diatã ºi curbele de fragilitate asoci-ate acestor valori, pentru structuriledin beton armat ºi oþel studiate.

Se poate aprecia cã algoritmul depoziþionare optimã produce rezultatebune ºi în domeniul neliniar de com-portare. În ceea ce priveºte posibili-tatea de a folosi amortizoare pentru

Tabelul 2: Deplasãrile maxime ºi diferenþele de deplasãri între modele în funcþie de factorul de scarã

Fig. 10: Curba IDA pentru forþa axialã în stâlp

Fig. 11: Curba de fragilitate pentru nivelul O.I.(Structuri din beton armat)

Fig. 12: Curba de fragilitate pentru nivelul O.I.(Structuri metalice)


reabilitarea seismicã a structurilorrezultã cã, pentru construcþii curegim scãzut de înãlþime, folosireaamortizoarelor vâscoase poate con-duce la o consolidare cu intervenþiiminime asupra structurii de rezis-tenþã existente. În cazul construcþi-ilor cu regim de înãlþime mai ridicat,când masele structurii devin multmai importante, trebuie sã se acordeo atenþie sporitã elementelor de careamortizoarele sunt legate ºi, cel maiprobabil, acestea vor avea nevoie deo consolidare suplimentarã. Chiar ºiîn aceste condiþii, datoritã niveluluiredus de intervenþii, reabilitãrile cuamortizoare vâscoase liniare pot ficonsiderate o soluþie viabilã ºi pen-tru aceste clãdiri.

BIBLIOGRAFIE[1] KELLY T., In-Structure Damp-

ing and Energy Dissipation. Welling-ton: Holmes Consulting Group, 2001;

[2] TAKEWAKI I., Building Con-trol with Passive Dampers, OptimalPerformance Based Design for

Earthquakes. Kyoto: Jon Wiley &Sons (Asia), 2009;

[3] PRICOPIE A. GH., CREÞU D.,„Rehabilitation of Existing Structuresusing Optimal Viscous DamperPlacement in the Seismic and SoilConditions of Romania“, in 15 WorldConference on Earthquake Engi-neering, Lisbon, september 2012;

[4] CONSTANTINOU M. C.,SYMANS M. D., „ExperimentalStudy of Seismic Response of Build-ings with Supplemental FluidDampers,“ Struct. Design Tall Build-ings 2, pp. 93-132, 1993;

[5] DARGUSH G. F., SOONG T. T.,Passive Energy Dissipation Systemsîn Structural Engineering. New York,John Wiley & Sons, 1997;

[6] PEKCAN G., CHEN S. S.,MANDER J. B., „The SeismicResponse of a 1:3 Scale Model R.C.Structure with Elastomeric SpringDampers,“ Earthquake Spectra 11,pp. 249-267, 1995;

[7] VANMARCKE E. H., GAS-PARINI D. A., „Report 2 SimulatedEarthquake Motions Compatiblewith Prescribed Response Spectra,“Cambridge, 1976;

[8] PEER GMSM, „Evaluation ofGround Motion Selection and Modifi-cation Methods: Predicting MedianInterstorey Drift Response of Build-ings,“ Chico, California, 2009;

[9] NAUMOSKI N., „ProgramSYNTH: Generation of ArtificialAccelerograms Compatible with Tar-get Spectrum,“ 1998;

[10] Seismosoft, SeismoMatch v1.3.0, 2011;

[11] M. ROMERO MARTINEZRODRIGO, „An optimum retrofitstrategy for moment resisting frameswith nonlinear viscous dampers forseismic applications,“ EngineeringStructures 25, pp. 913-925, 2003;

[12] A. PRICOPIE, „Atenuarearãspunsului seismic prin folosireaamortizoarelor vâscoase”, teza dedoctorat, UTCB, septembrie 2012. �

(Din AICPS Review nr. 3/2012)


INJECTOFORAJ DRILLING TOOLS este o societateromâno-italianã, cu capital integral privat, orientatãcãtre un domeniu modern, dar puþin exploatat profe-sional în þara noastrã: consolidarea terenurilor ºi afundaþiilor cu maºini specializate.

Societatea, în calitate de importator unic, furni-zeazã maºini pentru foraj ale producãtorului italianCOMACCHIO.

De asemenea, firma importã utilaje second-hand,le recondiþioneazã ºi le pune în vânzare la preþuriatractive, beneficiind de o experienþã vastã a perso-nalului specializat în ºantierele de profil din Italia ºiElveþia. În plus, cu ajutorul specialiºtilor instruiþi înþarã ºi în fabrica din Italia, INJECTOFORAJ DRILLINGTOOLS acordã asistenþã tehnicã permanentã ºi servicetuturor clienþilor sãi.

Piloþi CFA, diam. 600 mm - MC40, Bucureºti Foraj pentru puþ apã, diam. 250 mm - GEO 405, Craiova

Foraj pentru geotermie - GEO 602, Mediaº

Foraj de cercetare hidrogeologicã - MC 12, Ocnele Mari

Piloþi CFA, diam. 1080 mm - MC 40, Iaºi Piloþi CFA, diam. 600 mm - MC 40, Bucureºti Piloþi CFA, diam. 600 mm - MC 40, Iaºi

Foraj puþ apã, diam. 400 - GEO 900, Ploieºti Piloþi de îndesare, diam. 400 mm - MC 40, Constanþa


Misiunea inginerului constructor în societatedr. ing. Victor POPA – preºedinte CNCisC,

membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România

Am trecut brusc dupã 1990 de lao societate superproductivã, bazatãpe “supraplanificare”, la o societatede consum bazatã pe economia depiaþã, despre care nu prea ºtiamcum funcþioneazã. Dar ºi una ºicealaltã s-au bazat pe excese ºiniciodatã excesele nu sunt bune.

Prima s-a bazat pe exces de pro-ducþie, care conducea la aºa-ziselestocuri supranormative, inutile darconsumatoare de materii prime, demateriale, energie ºi forþã de muncãfãrã acoperire în “valoare”. Cea de-adoua se bazeazã pe exces de con-sum, dar fãrã producþie.

La lipsa producþiei autohtone s-aajuns pe douã cãi: prin devalizareaindustriei, cu repercusiuni negativeºi asupra celorlalte ramuri ale eco-nomiei, cu precãdere asupra agricul-turii, transporturilor, energiei etc., ºi,implicit, prin diminuarea drasticã anumãrului de ingineri ºi a calitãþiiacestora, cu efecte negative asupracercetãrii, concepþiei ºi producþiei însine.

Lipsa producþiei impune importuricostisitoare de produse necesare ºinu întotdeauna de cea mai bunã calitate.Lipsa producþiei se datoreazã, evi-dent, lipsei inginerilor ºi unei orien-tãri greºite asupra menirii lor. Aºa seface cã bruma de ingineri buni caremai erau în þarã ºi-au gãsit ºi eicalea spre alte zãri ºi produc acolo,cu mult succes, ceea ce ºi nouãne-ar fi de mare folos.

Inginerii constructori sunt ceicare concep ºi realizeazã infrastruc-tura socio-economicã, respectiv fun-damentul pe care se clãdeºteîntreaga viaþã a societãþii. Fãrã unfundament corect ºi solid nu sepoate concepe nici o activitate socio-culturalã, economicã, politicã sau deorice altã naturã, de calitate. Nicicategoria inginerilor constructori nua rãmas neafectatã de noua ori-entare profesionalã ºi mai ales, demodul cum a fost folositã (ºi încãmai este) aceastã profesie.

Aº menþiona doar un exempluconcludent: când s-a licitat realiza-rea pasajului Basarab din Bucureºti,primarul general de la acea vreme aafirmat public cã nu va încredinþaaceastã investiþie firmelor româneºti,pentru cã nu avem ingineri capabilipentru o asemenea lucrare. Nimicmai fals în aceastã gândire, uitândcã lucrãri grandioase s-au realizat înþarã numai prin gândirea ºi forþeleproprii ale inginerilor români. Aº amin-ti doar câteva dintre aceste lucrãri ºianume: podul rutier peste Dunãre laGiurgeni – Vadu Oii, o adevãratãoperã de artã în domeniu (fig. 1);podurile combinate de cale feratã ºiºosea de la Cernavodã tot pesteDunãre ºi de la Feteºti peste braþulBorcea (fig. 2); podul suspendat dela Gogoºu peste braþul DunãreaMicã cu deschiderea record în þarãde 240 m (fig. 3); sistemele hidroe-nergetice ºi de navigaþie (SHEN) peDunãre de la Porþile de Fier I ºi II(fig. 4), plus toate celelalte sute delucrãri hidrotehnice impresionante

Este bine cunoscut faptul cã bunãstarea unei societãþi este în strânsã legãturã cu gradul de dezvoltareeconomicã al acesteia, grad de dezvoltare care se bazeazã, în principal, pe producþie, adicã pe crearea debunuri materiale. Procesele de producþie sunt strâns legate de munca ºi activitatea inginerilor, respectiv aacelor oameni care concep ºi realizeazã toate cele necesare existenþei oamenilor.

Schimbãrile petrecute în þara noastrã dupã decembrie 1989 au produs ºi o modificare radicalã a struc-turii profesionale din societate, ca urmare a noilor orientãri apãrute odatã cu noua orânduire statalã.

Pãrerile cã þara noastrã ar avea prea mulþi ingineri ºi prea puþini economiºti ºi avocaþi au fãcut ca tineriisã-ºi îndrepte paºii cãtre aceste profesii, care lipseau þãrii ºi din ce în ce mai puþin cãtre profesiile produc-tive. Aºa se face cã acum avem un exces de profesii umaniste ºi o mare lipsã de profesii inginereºti.

Fig. 1 Pod rutier peste Dunãrela Giurgeni – Vadu Oii

Fig. 2 Noile poduri dunãrenela Cernavodã

Fig. 3 Podul suspendat Gogoºude la Porþile de Fier II



din þarã (Bicaz, Vidraru, Paltinu etc.);metroul bucureºtean – iarãºi olucrare de excepþie (fig. 5); canalelenavigabile Dunãre – Marea Neagrãºi Poarta Albã – Midia, Nãvodari cusuperbele lor poduri în soluþii uni-cat în þarã (fig. 6); Casa Poporului –una dintre cele mai impresionanteconstrucþii civile din lume (fig. 7) etc.

Sã ne amintim cã ºi în vremurimai îndepãrtate România a avutingineri de talie mondialã, care auconceput ºi realizat lucrãri deose-bite, de mare valoare. Este suficientsã vorbim de remarcabilul pod decale feratã, al inginerului românAnghel Saligny, de la Feteºti – Cer-navodã, executat în doar cinci ani ºidat în folosinþã la sfârºitul sec. alXIX-lea (1895) (fig. 8).

Am avut ingineri constructoristrãluciþi ºi apreciaþi pe plan inter-naþional, care ºi-au îndeplinit misiu-nea cu mult succes, precum ElieRadu, Gogu Constantinescu, EmilPrager ºi mulþi alþii care le-au urmat.Þara noastrã s-a bucurat ºi de unînvãþãmânt de prestigiu în domeniulformãrii ºi pregãtirii inginerilor con-structori. Este suficient sã amintimªcoala Naþionalã de Poduri ºi ªoselede la Bucureºti, întemeiatã cãtresfârºitul sec. al XIX-lea dupã mode-lul renumitei ªcoli Naþionale dePoduri ºi ªosele din Paris, care apus bazele înfiinþãrii tuturor instituþi-ilor de învãþãmânt superior forma-toare de ingineri constructori din þaranoastrã. Acestea s-au bucurat deprofesori strãluciþi, recunoscuþi peplan internaþional, precum GheorgheDuca – primul director al ªcoliiNaþionale de Poduri ºi ªosele, Con-stantin Mironescu – mentorul acesteiºcoli timp de 16 ani, dar ºi reputaþiiprofesori care au continuat formareaºi pregãtirea a numeroase serii deprestigioºi ingineri constructori, pre-cum: Ion Ionescu-Bizeþ, GheorgheFilipescu, Dan Mateescu, CristeaMateescu, Radu Voinea, ConstantinAvram, Panaite Mazilu, Radu Agent,Andrei Caracostea, George Cãlin,Alexandru Ciºmigiu, Mihail Hangan,Marius Petrescu, Radu Priºcu, IoanStãnculescu, Iosif Kraus, Dan Ghio-cel, Laurenþiu Nicoarã, Stelian Doro-banþu, Nicolai Þopa, Mihai Ifrim,Nicolae Posea, Horea Sandi ºi mulþi,

mulþi alþii dintr-o listã mult prealungã. Toate aceste date informativedovedesc tradiþia ºi valoarea învã-þãmântului tehnic superior din þaranoastrã, valoarea ºi posibilitãþile realeale inginerilor constructori români.

Neîncrederea în inginerii noºtri ºiîncredinþarea tuturor lucrãrilor mariexclusiv firmelor strãine a condus (ºiacest fenomen continuã sã se adân-ceascã) la falimentarea multor insti-tuþii ºi întreprinderi de prestigiu, cuefecte total defavorabile, chiar dezas-truoase pentru economia României.

În majoritatea þãrilor lumii, dacão firmã strãinã doreºte sã lucreze peteritoriul lor, este obligatã sã se aso-cieze cu o firmã autohtonã, care, deregulã, este leader. Noi suntem oexcepþie ºi efectele se cunosc. Cul-mea este cã firmele strãine careactiveazã la noi îºi realizeazãlucrãrile tot cu ingineri români ºi forþãde lucru autohtonã, dar plata estederizorie.

Nu am nimic împotrivã ca firmelestrãine sã lucreze în România. Dim-potrivã, chiar este de dorit, dar nu îndetrimentul economiei româneºti.

Concluziile care trebuie sã sedesprindã din aceastã succintãprezentare ar fi urmãtoarele:

• economia þãrii trebuie sã sebazeze mai mult pe producþie ºi nunumai pe consum, creându-se pre-misele ºi condiþiile necesare îndepliniriiacestui deziderat – bazându-se, cumai multã încredere, pe capacitateaºi spiritul creativ al inginerilor români;

• inginerii români sunt capabili sãîndeplineascã, cu succes, toate res-ponsabilitãþile care le revin, atât îndomeniile de concepþie ºi cercetare,cât ºi de execuþie;

• menirea inginerului în societateeste de a produce, sprijinind, astfel,eficient economia þãrii, iar locul luieste la conducerea proceselor deproducþie;

• misiunea inginerului constructoreste aceea de a contribui, cu toatãenergia ºi priceperea, la dezvoltareadurabilã ºi solidã a infrastructurii dinþara sa, conºtient cã aceasta consti-tuie fundamentul pe care se bazea-zã viaþa ºi activitatea societãþii dincare face parte. �

Fig. 4 SHEN pe Dunãre la Porþile de Fier I

Fig. 6 Pod hobanat peste Canalul Dunãre –Marea Neagrã la Agigea

Fig. 7 Casa Poporului (Parlamentul României)

Fig. 8 Podul “Carol I” peste Dunãre(Anghel Saligny), 1895, Cernavodã

Fig. 5 Metroul bucureºtean, staþia Titan


Toate sculele cu acumulatori folo-sesc acelaºi încãrcãtor.În timpul încãrcãrii, celulele din acu-mulatori se încãlzesc ºi prin urmare,din când în când, trebuie sã serãceascã.Sistemul de rãcire activã din încãr-cãtorul C4/36-350 ventileazã celu-lele din acumulatorii Hilti în timpulîncãrcãrcãrii, reducând, astfel, duratade încãrcare.

Cu o gamã variatã de scule cuacumulator, adaptate pentru a satis-face cât mai bine nevoile dumnea-voastrã, puteri perfect potrivite pentruaplicaþiile pe care le aveþi ºi cea maiavansatã tehnologie pentru acumu-latorii Litiu-ion (Hilti CPC), încãrcã-toarele ºi sculele sunt concepute,pânã la ultimul detaliu, pentru putereºi performanþe superioare, cu o dura-bilitate de neegalat.

Zboarã prin orice aplicaþie cu tehnologia HILTI CPC litiu

Pilot automatSistemul Hilti CPC monitorizeazã electronic fiecarecelulã, ceea ce este decisiv pentru durata mare deviaþã a acumulatorului.

Autonomie ridicatãCelulele de 3,6 V, care încorporeazã cea mai avansatãtehnologie, garanteazã un numãr mai mare de încãr-cãri ºi o duratã de viaþã sporitã a acumulatorului.

Cockpit displayAcumulatorii litiu cu tehnologia Hilti CPC dispun deled-uri de indicare a stãrii de încãrcare, leduri care vãcomunicã ce cantitate de “combustibil” mai aveþi în“rezervor” în orice moment.

Protecþie la impactSpecial concepuþi pentru a rezista la utilizarea peºantiere, acumulatorii litiu CPC ºi sculele fãrã fir Hiltiau carcase ranforsate din fibrã de sticlã, cu membranede cauciuc pentru protecþie suplimentarã ºi robusteþemai mare.


Soletanche Bachy

Soletanche Bachy este un antreprenor general în domeniul geotehnicii ºi ingineriei civile.

Lansat ca specialist în tehnologii de injectare a pãmânturilor, în timp ºi-a însuºit o gamã completã de metode ºi

tehnologii specifice ingineriei geotehnice, fundaþiilor speciale, lucrãrilor subterane, lucrãrilor de îmbunãtãþire a

terenurilor sau de tratare ºi control al poluãrii.

Arta de a construi o fundaþie este la fel de veche ca lumea însãºi, dar desãvârºirea sa ºtiinþificã, mai exact, geo-

tehnicã, s-a declanºat abia din anii 1920. Soletanche ºi Bachy, fondate în 1947, respectiv 1927, au fost pionierii

acestei noi discipline ºi, în doar trei generaþii, au perfecþionat ºi lansat cele mai multe inovaþii tehnice, care au revo-

luþionat tehnologiile din domeniul fundaþiilor speciale. Fuziunea lor, în anul 1997, a consolidat poziþia de lider în

acest sector. Dupã mai multe decenii de expansiune auto-finanþatã, Soletanche Bachy realizeazã o cifrã de afa-

ceri de 1,4 miliarde de euro, numãrând peste 8.000 de angajaþi, localizaþi în 50 de þãri.

Din cele 60.000 de proiecte, finalizate cu succes în peste 100 de þãri, se pot menþiona: etanºarea ºi repararea

marilor baraje; ziduri de protecþie pentru centralele nucleare; tunelele de metrou pentru cele mai multe oraºe; cele

mai adânci fundaþii, pentru cele mai înalte turnuri din Asia, Europa ºi Orientul Mijlociu; restaurarea monumentelor

istorice; cele mai ambiþioase structuri maritime, precum ºi o multitudine de lucrãri de micã anvergurã, care

demonstrezã capacitatea tehnicienilor ºi inginerilor de a rãspunde la cerinþele variate ale pieþelor locale.

Motto-ul „BAZEAZÃ-TE PE NOI / BUILD ON US“ exprimã spiritul dinamic al companiei, care evidenþiazã valori

larg acceptate, cum sunt: siguranþa persoanelor, fiabilitatea produselor, stabilitatea structurilor, excelenþã tehnicã

ºi inovaþie.

Prezenþa firmei în România începe în anii ‘70, cu ocazia construcþiei docurilor uscate de la Mangalia ºi a

metroului bucureºtean, filiala datând din 1992.

Domeniul de activitate autohton cuprinde incinte (Piaþa Universitãþii, Casa Radio, Sediu Poliþia de frontierã, Park

Lake Plaza, City Business Center), reabilitãri de baraje (Vârºolþ – Sãlaj), proiecte de infrastructurã (By Pass

Caransebeº, Suceava, DJ100M, Pod CF Tiºiþa), proiecte industriale ºi comerciale (Baumax, Decathlon, Saint

Gobain, Dedeman, Lidl, Holcim, Sefar) ºi parcuri eoliene (Casimcea, Corugea, Mihai Viteazu, Chirnogeni, Grãdina,

Gemenele, Alizeu). �


(Continuare din numãrul anterior)

PROBLEME SPECIFICEALE ZONEI BUCUREªTI.

PLATFORMA DE GESTIUNE SIMPAProbleme specifice zonei Bucureºti

Hidrostructurile de micã ºi medieadâncime din zona oraºului Bucureºtisunt cantonate în depozitele cuater-nare pleistocen - holocene ale Plat-formei Moesice. Acestea se prezintãsub forma unui monoclin cu încli-nare, de ordinul a 50 - 70 cãtre N,direcþia generalã de curgere a apelorsubterane fiind cãtre S - SE.

Pe toatã grosimea pachetului destrate cuaternare s-au identificat maimulte orizonturi stratigrafice, în urmã-toarea succesiune, pornind de labazã cãtre suprafaþa terenului:

• Stratele de Frãþeºti (SF);• Complexul marnos lacustru (CM);• Stratele de Mostiºtea (SM);• Orizontul argilelor intermediare

(OI);• Pietriºurile de Colentina (PC);• Formaþiunea loessului (Luturile

de Bucureºti) (FL);• Depozitele antropice (DA).Acviferele bine delimitate în pa-

chetul de roci cuaternare sunt:• Stratele de Frãþeºti (1-3 strate)

notate cu simbolurile A,B,C;• Acviferul de Mostiºtea;• Acviferul Pietriºurilor de Colentina;• Acvifere superficiale cantonate în

depozitele teraselor râurilor Dâmbo-viþa ºi Colentina, precum ºi în aluviu-nile din luncile celor douã râuri.

Pentru cercetãrile în curs dedesfãºurare în cadrul ProiectuluiSIMPA, intereseazã în mod deosebitacviferele cunoscute sub numele dePietriºurile de Colentina ºi Stratelede Mostiºtea. Ambele acvifere men-þionate se extind sub suprafaþaterenului, pânã la adâncimea maximãde cca 30,00 m.

Spectrul hidrodinamic natural alzonei, cu descãrcare generalã cãtreS - SE, este intens modificat ºi dis-torsionat de factorul antropic, carecapãtã permanent forme noi demanifestare (extinderea reþelei demetrou, amenajarea complexã arâului Dâmboviþa, pereþi mulaþi pen-tru fundaþii adânci, creºterea numã-rului de puþuri de exploatare aacviferelor etc.).

Platforma SIMPAPlatforma de gestiune a apelor

subterane din mediul sedimentar înzone urbane - SIMPA îºi propunerealizarea unui program de gestiunea resurselor hidrogeologice din zonaBucureºti, care sã contribuie la omai bunã cunoaºtere geologicã,geotehnicã ºi hidrogeologicã a sis-temului acvifer Moesic, în scopulunei mai bune gestionãri a sa.

În zona aleasã pentru studiu, cade altfel ºi în alte zone din þarã,existã foarte puþin control asupralucrãrilor realizate în subteran sau alucrãrilor de investigare ºi de exploa-tare a resurselor de apã. Acest faptduce la dificultãþi de gestiune, dar ºila probleme de interpretare a unornoi investigaþii, din cauza necunoaºteriiinteracþiunilor care pot exista. Datfiind volumul mare de investigaþiirealizate în zona Bucureºti, existã ocantitate mare de informaþii legatede structura terenului si a acviferelor,fãrã a fi însã organizatã ºi struc-turatã.

Existenþa unei platforme de ges-tiune care sã ofere informaþii legatede tot ceea ce înseamnã mediu sub-teran în aceastã zonã este de mareutilitate pentru toþi actorii din dome-niu: autoritãþi, proiectanþi, executanþietc. De asemenea, o astfel de plat-formã va oferi posibilitatea realizãriiunor studii mai detaliate atunci cândse doreºte execuþia unei noi construcþiiîn subteran, pentru a lua în calcul câtmai multe interacþiuni posibile.

În acest cadru, una dintre etape oreprezintã corecta caracterizare astraturilor geologice prin parametriihidrogeologici ºi geotehnici. În acestscop, s-au utilizat date de arhivã ºis-au realizat studii referitoare în spe-cial la caracterizarea din punct devedere al coeficientului de perme-abilitate, ºtiut fiind cã acesta este unparametru foarte sensibil ºi cãdiferitele metode de determinare ducla rezultate foarte diverse. Pe bazaacestor studii, se va putea atribui ovaloare corectã a coeficientului depermeabilitate pentru fiecare strat.

De asemenea, pornind de ladiferitele date punctuale, este nece-sarã o extrapolare ºi o extinderespaþialã a valorilor la întreg volumulde pãmânt, uneltele necesare, pentruacest lucru, fiind incluse pe platformã.

Modelarea prezentatã în acestarticol reprezintã un exemplu de uti-lizare a datelor posibil a fi gãsite peplatformã pentru a analiza un caz dat.

MODELAREA INTERACÞIUNIILUCRÃRI SUBTERANE - APÃ SUBTERANÃ

PE PERIMETRUL PILOTPerimetrul analizat

Perimetrul analizat este amplasatpe partea stângã a râului Dâmboviþaºi ocupã o suprafaþã de forma unuipatrulater, cu vârfurile în puncteleCasa Radio, Catedrala Sf. losif,Hotel Novotel ºi Operetã (una dintrelaturi - Casa Radio - Operetã - fiindchiar Splaiul Independenþei) (fig. 7).

Fig. 7: Perimetrul analizat

Interacþiunea teren - ape subterane -lucrãri de infrastructurã, în zonele urbane (II)

prof. univ. dr. ing. Loretta BATALI, prof. univ. dr. ing. E. MARCHIDANU, drd. ing. Georgiana FRUNZÃ -Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Facultatea de Hidrotehnicã,

Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþiiconf. univ. dr. ing. Alexandru DIMACHE, º. l. dr. ing. Iulian IANCU - Universitatea Tehnicã de Construcþii

Bucureºti, Facultatea de Hidrotehnicã, Departamentul de Hidraulicã ºi Protecþia Mediului


Pe baza datelor de arhivã s-au întoc-mit profilele litologice pe care au fostseparate complexele litologice:

1. DA - orizontul depozitelor an-tropice;

2. FL - orizontul formaþiunii loes-sului;

3. PC - complexul pietriºurilor deColentina;

4.AI - orizontul argilelor intermediare;5. NM - complexul nisipurilor de

Mostiºtea;6. CM - complexul marnos;7. SF - complexul stratelor de

Frãþeºti.În figura 8 sunt prezentate profilele

litologice create în cadrul modelului.Pe baza mãsurãtorilor de nivel al

apei subterane, disponibile în fora-jele avute la dispoziþie, s-a încercatdeterminarea hidroizohipselor ºi adirecþiei de curgere în zona peri-metrului analizat, pentru freatic.Reprezentarea spaþialã a hidroizo-hipselor are un anumit grad deaproximare, având în vedere cãforajele ºi mãsurãtorile de nivel s-aurealizat la perioade diferite de timp(fig. 9). Cu toate acestea, compa-rând hidroizohipsele obþinute astfel,cu o hartã a hidroizohipselor lanivelul municipiului Bucureºti, s-aobservat o destul de bunã corespon-denþã, atât spaþialã, cât ºi valoricã.

Analiza spectrului hidrodinamicdin zona perimetrului pilot aratã oaccentuare a drenãrii apei freaticecãtre drenul colector care acompani-azã canalul amenajat al râului Dâm-boviþa, pe porþiunea cuprinsã întrepodul Haºdeu ºi staþia de metrouIzvor.

Pe baza datelor ºi a modelului s-aumai putut trasa:

• harta cu hidroizofreate;• harta cu izopachite a întregului

complex ºi a fiecãrui acvifer;• harta cu izoperme;• harta de distribuþie a transmisi-

vitãþii.Modelarea interacþiuniicu lucrãrile subterane

Pentru exemplificarea modelãriiinteracþiunii cu lucrãrile subteranedin cadrul perimetrului pilot analizat,s-a considerat zona „Casa Radio“, însuprafaþã de cca. 4,5 ha, delimitatãde: râul Dâmboviþa, str. ConstantinNoica (în continuarea Cãii Cotroceni),Calea Plevnei ºi strada ªtirbei Vodã.În amplasamentul studiat se doreºte

modelarea efectului fundaþiei, alecranului etanº ºi al sistemului dedrenaj al clãdirii „Casa Radio“asupra regimului apelor subterane.Datele de bazã utilizate în cadrulmodelãrii au constat din principalelecaracteristici constructive ale incintei(poziþia în plan a ecranului de tipperete mulat, adâncimea pe care seva executa ecranul, grosimea ecra-nului, cota de fundare), studiul geoteh-nic ºi hidrogeologic din amplasamentulanalizat ºi date geologice ºi hidroge-ologice din cadrul platformei SIMPA.

Metoda de studiu aplicatã pentrumodelarea efectului fundaþiei asupraregimului apelor subterane din zonãa fost modelarea matematicã. Încadrul acestei metode, regimul demiºcare al apei subterane se sta-bileºte prin rezolvarea numericã aecuaþiei generale de miºcare a apeiprin medii permeabile, fiind propusã,ca metodã, metoda elementelorfinite.

Ipotezele de calcul adoptate aufost: miºcare permanentã plan-ori-zontalã ºi miºcare permanentã plan-verticalã. Cele douã acvifere „pietriºurilede Colentina“ ºi „nisipurile de Mos-tiºtea“ s-au modelat independentunul de celãlalt, construindu-se,pentru fiecare, câte un model plan-orizontal independent.

Programul de calcul utilizat înrezolvarea ecuaþiei generale demiºcare a apei prin medii permeabileeste InfilDIL 3, elaborat în cadrulDepartamentului de Hidraulicã ºiProtecþia Mediului. Acesta permiteanaliza curgerii fluidelor eterogene

în regim permanent ºi poate fi utilizatatât pentru modele matematice planverticale, cât ºi pentru cele plan ori-zontale, folosind metoda elementuluifinit.

Variantele de modelare analizate,pentru punerea în evidenþã a influ-enþei fundaþiei asupra regimului decurgere a apelor subterane în zonã,au fost:

Varianta 1 - ecranarea integralã,fãrã drenaj, a incintei de execuþie afundaþiilor, atât în „Pietriºurile deColentina“, cât ºi în „Nisipurile deMostiºtea“;

Varianta 2 - ecranarea integralãa incintei de execuþie a fundaþiiloratât în „Pietriºurile de Colentina“ câtºi în „Nisipurile de Mostiºtea“, con-comitent cu execuþia unui sistem dedrenaj în interiorul incintei ºi a unuisistem de drenaj - epuisment înexteriorul incintei;

Varianta 3 - este similarã vari-antei 2, cu excepþia luãrii în conside-rare a unei „ferestre de alimentare“naturalã în baza gropii de fundare.

Fig. 9: Spectrul hidrodinamic al curgerii apelorfreatice din acviferul de pe partea stângã a râului

Dâmboviþa cãtre albia amenajatã

Fig. 8: Profile geotehnice în zona perimetrului analizat



Domeniul de calcul pentru mo-delul plan orizontal a fost discretizatîntr-o reþea de elemente finite, pen-tru ambele acvifere, reþea ce are 915elemente ºi 969 de noduri (fig. 10 a).Ecranul de etanºare este modelat cudouã rânduri de elemente finite.Domeniul de calcul pentru modelulplan-vertical a fost discretizat într-oreþea de elemente finite alcãtuitãdin 576 de elemente ºi 629 noduri(fig. 10 b).

Drenajul interior ºi exterior al in-cintei s-a modelat prin condiþia demargine „potenþial impus Hi“, în careHi reprezintã cota nivelului subterance se doreºte a fi realizat. Se men-þioneazã cã modelul nu a luat în con-siderare pierderea suplimentarã desarcinã hidraulicã, ce se realizeazãla intrarea apei în puþ.

Calarea modelului plan orizontala presupus reproducerea, prin mo-delul elaborat, a stãrii celor douãacvifere (Colentina ºi Mostiºtea). Cametodã de calare s-a utilizat „meto-da de debite“. În cadrul acesteimetode s-au impus în toate nodurilereþelei de elemente finite potenþia-lele Hn mãsurate în starea actualã aacviferelor. Cu aceste potenþialenodale au rezultat debitele nodaleQn, care intrã sau ies (în funcþie desemnul lor + sau -) din acvifer, înregimul actual (fig. 11).

Pentru simularea variantei 1 demodelare (ecranarea integralã, fãrãdrenaj a incintei) s-au utilizat urmã-toarele date:

• potenþial impus Hi = nivelul ac-tual în toate nodurile modelului depe latura care simuleazã traseulDâmboviþei;

• transmisivitatea T = 0,01 m2/ziîn toate elementele care simuleazãtraseul ecranului de tip perete mulat;

• transmisivitatea T = 20 m2/zi,respectiv T = 136 m2/zi în restul ele-mentelor care simuleazã acviferul deColentina, respectiv pe cel deMostiºtea;

• debite impuse Qi = debitele careintrã/ies din acvifere în situaþia actu-alã ºi care s-au determinat prinoperaþiunea de calare.

Modelul a furnizat valorile poten-þialelor hidraulice în toate noduriledomeniului de miºcare al apei subte-rane pentru acviferul de Colentina ºipentru acviferul de Mostiºtea (fig. 12).

Analizând rezultatele furnizatede modelele celor douã acvifere, seconstatã urmãtoarele:

• prin ecranarea incintei de fun-dare, fãrã mãsuri de drenaj pe exte-rior, se produce ridicarea niveluluiapei subterane (acvifer Pietriºuri deColentina) în zona din vecinãtateaincintei; întrucât efectul de ecranarenu este un fenomen temporar, ci elva exista pe toatã durata deviaþã a construcþiei respective, estede aºteptat ca acest fenomen sãinfluenþeze negativ lucrãrile exis-tente din vecinãtate; fenomenul deridicare a nivelelor subterane semanifestã pe trei din laturile incinteiºi anume, pe latura dinspre CaleaPlevnei ridicãri în limitele (1,5 m – 4 m),pe latura dinspre str. Constantin Noicaridicãri în limitele (0,1 m - 2,3 m) ºipe latura dinspre „Casa Radio“ridicãri în limitele (0,1 m - 1,5 m); nusunt ridicãri semnificative ale poten-þialelor hidraulice în interiorul incinteide fundare.

• în cazul acviferului Nisipurilorde Mostiºtea, ridicãrile sunt cuprinseîn limitele (0,2 m - 1,2 m) ºi se mani-festã pe laturile dinspre CaleaPlevnei ºi str. Constantin Noica; înacest acvifer se semnaleazã ºiridicãri posibile ale potenþialelorhidraulice în interiorul incintei de fun-dare; aceste ridicãri variazã în limi-tele (3 m - 3,6 m).

În varianta 2 (ecranarea integralãa incintei concomitent cu execuþiaunui sistem de epuisment în interi-orul incintei ºi a unui sistem dedrenaj în exteriorul incintei) s-au uti-lizat urmãtoarele date de modelare,pe lângã datele folosite în varianta 1:

• nivele impuse în nodurile caresimuleazã drenurile (Hi = 64,20 -64,60 mdM în acviferul de Colentinaºi Hi = 56,4 - 56,5 mdM în acviferulde Mostiºtea);

• nivele impuse în nodurile caresimuleazã drenurile exterioare (Hi =nivelele cu cca. 2,0 m mai mici decâtnivelele din regimul actual ale acelo-raºi noduri).

Fig. 11: Distribuþia potenþialelor hidraulice în regim actual:a) acvifer Pietriºuri de Colentina; b) acvifer Nisipuri de Mostiºtea

Fig. 12: Distribuþia potenþialelor hidraulice în ipoteza ecranãrii incintei fãrã mãsuri de drenaj -acvifer Pietriºuri de Colentina ºi Nisipuri de Mostiºtea

Fig. 10: Discretizarea domeniului de calcul - model plan-orizontal




Analizând rezultatele furnizate demodelele celor douã acvifere pentruvarianta 2 (fig. 13) se pot trage urmã-toarele concluzii:

• pentru acviferul Pietriºurilor deColentina, în exteriorul incintei,potenþialele hidraulice se reduc faþãde s i t ua þ i a ac tua lã , cu va lo r icuprinse între 1 m ºi 2 m; în interiorulincintei se realizeazã nivele ale apeisubterane în limitele 62,40 - 62,20 mdM;debitul total care trebuie epuizat princele 10 puþuri de drenaj interior pro-puse este relativ redus ºi are valoa-rea de cca. 0,50 l/s; debitul total cetrebuie epuizat prin sistemul dedrenaj exterior este de cca. 1,23 l/sdin care cca. 0,55 l/s pe linia CaleaPlevnei ºi cca. 0,68 l/s pe linia CasaRadio;

• în cazul acviferului Nisipuri deMostiºtea în exteriorul incintei poten-þialele hidraulice se reduc faþã desituaþia actualã, cu valori de cca. 2,0 m;în interiorul incintei se realizeazã ni-vele în jurul valorii de 56,4 - 56,6 mdM;debitul total ce trebuie epuizat princele 10 puþuri de drenaj interior pre-vãzute este relativ redus ºi are valoride cca. 6,2 l/s; debitul total ce tre-buie epuizat prin sistemul de drenajexterior este de cca. 14,5 l/s din carecca. 6,0 l/s pe linia Calea Plevnei ºi8,5 l/s pe linia Casa Radio.

Pentru varianta 3 (ecranareaintegralã a incintei cu drenaj interiorºi exterior ºi cu „fereastrã de ali-mentare“) s-au realizat douã mo-dele: un model plan-vertical (fig. 14),pentru simularea efectului de între-rupere a stratului de argilã în careeste încastrat ecranul de etanºare;pe acesta s-au determinat debitelecare, ocolind ecranul de etanºare pela baza lui, ajung sã alimenteze „fe-reastra“ din baza excavaþiei, debitece au servit ca date de intrare înmodelul plan orizontal, pentru simu-larea ferestrei ºi un model plan-ori-zontal al acviferului de Mostiºtea, încare se poate resimþi efectul „feres-trei“. Datele de modelare utilizate înaceastã ipotezã de execuþie au fostidentice cu cele folosite în varianta 2,la care s-a adãugat condiþia de debitimpus, distribuit în nodurile caremodeleazã fereastra.

Analizând rezultatele furnizate demodelul plan-orizontal al acviferuluide Mostiºtea (fig. 14), se constatãcã în exteriorul incintei potenþialelehidraulice se menþin cu cca. 2,0 mmai jos decât cele din regimulactual, iar în interiorul acesteia serealizeazã nivele în limitele 56,4 -57,2 mdM. Debitul total ce trebuieepuizat prin sistemul de drenaj inte-rior creºte ºi are valoarea de cca.12,7 l/s, din care cca. 6,5 l/s estedebitul de alimentare prin „fereas-trã“. Debitul total ce trebuie epuizatprin sistemul de drenaj exteriorrãmâne la valoarea de cca. 14,5 l/s,din care cca. 6,1 l/s pe linia CaleaPlevnei ºi cca. 8,5 l/s pe linia CasaRadio.

Din analiza rezultatelor pentrucele trei variante modelate se pottrage urmãtoarele concluzii:

• în varianta l are loc o ridicare anivelului apelor subterane în raportcu nivelele actuale în ambele acvi-fere; în acviferul de Colentina ridi-carea este mai mare, ajungând pânãla 4,0 m iar în acviferul de Mostiºteaeste mai micã, ajungând pânã la1,2 m; în ambele acvifere cele maimari ridicãri se manifestã, în ordine,pe laturile Calea Plevnei, CasaRadio ºi str. Constantin Noica;

• în varianta 2, în ambele acviferese realizeazã pe exterior nivele cucca. (1 - 2 m) mai coborâte decât înregimul actual;

• în varianta 3 se obþin rezultatesimilare cu cele din varianta 2, cuexcepþia debitului extras prin drena-jul interior care creºte la valoarea decca. 12,7 l/s, prin aportul de cca. 6,5 l/sal ferestrei.

Modelarea, în cele trei variante,pune în evidenþã efectul fundaþiei„Casa Radio“ asupra regimului decurgere al apelor subterane în zonã,cu implicaþii directe asupra lucrãrilorsubterane din vecinãtate.

CONCLUZIIApele subterane din mediul urban

reprezintã un mediu de risc, avândîn vedere atât sensibilitatea lor, câtºi multiplii factori perturbatori careapar într-un astfel de mediu. Corectalor gestionare este un deziderat relativdificil de îndeplinit, mai ales într-ozonã de dezvoltare urbanã accentu-atã ºi, în ceea ce priveºte uneleaspecte, chiar haoticã, cum esteBucureºtiul.

Proiectul SIMPA „Platformã degestiune a apei subterane din mediulsedimentar în zone urbane“, iniþiatde UTCB, reprezintã un pas impor-tant în aceastã direcþie, scopul sãufiind realizarea unei platforme GISde gestionare a datelor existente.

Fig. 13: Distribuþia potenþialelor hidraulice în ipoteza ecranãrii incintei ºi a prevederii sistemului dedrenaj interior ºi exterior - acvifer Pietriºuri de Colentina ºi Nisipuri de Mostiºtea

Fig. 14: Distribuþia potenþialelor hidraulice, în ipoteza ecranãrii incintei ºi a prevederii sistemului dedrenaj interior ºi exterior, cu fereastrã de alimentare în argilele intermediare - acvifer Pietriºuri de

Colentina ºi Nisipuri de Mostiºtea


În cadrul acestui proiect, compo-nenta geotehnicã intervine în modulde caracterizare a terenului de fun-dare din punct de vedere geotehnicºi al parametrilor hidraulici (conduc-tivitate hidraulicã), precum ºi prinmodelarea ºi cuantificarea interacþi-unilor care apar între lucrãrile subte-rane impermeabile ºi apa subteranã.

Articolul de faþã prezintã proble-mele de interacþiune din mediul sub-teran urban dintre lucrãrile inginereºtiºi apa subteranã, ilustrate prinexemple, pentru a atrage atenþiaasupra necesitãþii luãrii lor în consi-derare atunci când se proiecteazãlucrãri noi. Studiul de caz prezentat(zona Casa Radio) atrage atenþiaasupra importanþei modelãrii influ-enþei lucrãrilor proiectate asupraregimului apelor subterane, precumºi asupra modului în care o astfel demodelare ar trebui efectuatã.

Cercetarea a fost realizatã încadrul proiectului „Platformã de ges-tiune a apei subterane din mediulsedimentar în zone urbane - SIMPA“finanþat de ANCS, autorii fiind mem-bri ai echipei proiectului condus dedl ºef lucr. dr. ing. Radu Gogu.

Autorii þin de asemenea sã mul-þumeascã SC Popp ºi Asociaþii, dluiing. Tudor Saidel ºi SC ISPIF, dluiing. Traian Ghibuº pentru datelefurnizate.

BIBLIOGRAFIE1. VÁZQUEZ-SUÑÉ, E., SÁNCHEZ-

VILLA, X., CARRERA, J., „Introduc-tory review of specific factorsinfluencing urban groundwater, anemerging branch of hydrogeology,with reference to Barcelona, Spain“ -Hydrogeology Journal (2005) 13: pp.522-533 (2005);

2. POWERS, J. P., CONVIN, A.B., SCHMALL, P. C., KAECK, W. E.,„Construction dewatering and ground-water control. New methods andapplications“ John Wiley and Sons,637 p. (2007);

3. BREYSSE, D., KASTNER, R.(coord.), „Sols urbains“, Ed. Lavoisier,Paris, 462 p. (2003);

4. HAYASHI, T., TOKUNAGA, T.,AICHI, M., SHIMADA, J., TANIGUCHI,M., „Effects of human activities andurbanization on groundwater envi-ronments: An example from the aquifersystem of Tokyo and the surrounding

area“, Science of the total environ-ment 407 72009, pp. 3165 - 3172(2009);

5. ZANFIR, M., Sinteza ºi inter-pretarea datelor geotehnice ºi hidro-geologice pentru Combinatul ArcelorMittal Galaþi“, Lucrare de disertaþiesub îndrumarea prof. Loretta Batali,UTCB, (2010);

6. DIMACHE, A. et al., Proiectparcaj NORD“ (2010);

7. POPA, H., MANEA, S., CIOR-TAN, R., Permeable embedded wallenclosure for a multistoreyed park-ing in Bucharest, Romania“, Pro-ceedings of the XlIIth Danube -European Conference on Geotech-nical Engineering, Ljubljana, Slove-nia 2006, pp. 671 - 676 (2006);

8. DIMACHE, A. et al, , Proiectdrenaj pentru parking Unirea“,(2004);

9. DIMACHE, Ghe. et. al., „Studiullucrãrilor de drenaj pentru realizareafundaþiilor complexului hotelier dinzona Plevnei - Casa Radio ºi efectul lorasupra regimului apelor subterane“,(2007). �


Pasajul rutier subteran Piaþa Presei Libereing. Gheorghe BURUIANÃ - CONSITRANS

Din punct de vedere geotehnic ºihidrogeologic, zona în care sesitueazã obiectivul de investiþie estecaracterizatã de existenþa unorstructuri sedimentare tipice deterasã, constituite din depoziteloessoide (prafuri, prafuri argiloase)ºi depozite aluviale de tip nisip ºipietriº, în care staþioneazã straturiacvifere.

Dupã cum este bine cunoscut,din cauza intensitãþii traficului, înzona Piaþa Presei Libere se producdese blocaje în trafic, cel mai intenstrafic fiind pe direcþia Ploieºti -Bucureºti, urmat de direcþia Ploieºti– Mãrãºti. Un aport de trafic importantprovine ºi de pe B-dul Poligrafiei.

În consecinþã, pentru fluidizareatraficului este necesar sã se eliminepunctele de conflict (coliziune), ceeace înseamnã ca traficul sã se inter-secteze la niveluri diferite. În situaþiade faþã ar putea fi trei niveluri:

• nivelul 1, situat subteran, pentrupasaje inferioare;

• nivelul 2, constituit din sensulgiratoriu existent ºi arterele rutierecare converg în acesta;

• nivelul 3, situat deasupra arte-relor rutiere existente.

Dupã cum este ºi firesc, reali-zarea unui pasaj suprateran în zonaPieþei Presei Libere este contraindi-cat, deoarece se creeazã un aspectinacceptabil faþã de imaginea actu-alã a peisajelor ºi construcþiilor exis-tente, motiv pentru care rezolvareafluidizãrii traficului trebuie realizatãprintr-un pasaj subteran (nivelul 1) ºiprin menþinerea actualelor bulevardeºi strãzi, cât ºi a sensului giratoriuexistent (nivelul 2). Astfel, rezultã cãrampele de acces la pasajul rutiersubteran, pe un anumit sens de cir-culaþie, trebuie sã fie situate lateral

bulevardelor, în scopul menþineriipeisajelor existente, iar pentru sen-surile opuse de circulaþie sã sefoloseascã actualele bulevarde ºisensul giratoriu.

Lucrãrile se vor desfãºura pesuprafeþe care aparþin domeniuluipublic.

Dupã cum se ºtie, ªoseaua Kise-leff a fost realizatã în jurul anului1835, iar Parcul a fost inaugurat la21 septembrie 1847. Forma defini-tivã peisagisticã a Grãdinii Publice(adicã a Parcului) a fost datã decãtre arhitectul vienez Carl FriedrichMayer în anul 1843; deci, totul s-aîntâmplat în urmã cu circa 170 deani. Se face aceastã precizaredeoarece ceea ce se va realiza înanul 2014 (adicã, în anul în curs) înPiaþa Presei Libere trebuie sã aibãcel puþin aceeaºi perspectivã de 170de ani.

LUCRÃRI DE DRUM În prezent, ªoseaua Bucureºti-

Ploieºti este compusã din 2 pãrþicarosabile de 12 m lãþime fiecare,despãrþite de un spaþiu verde de 2 mlãþime, adicã are 6 benzi de circu-laþie, iar ªoseaua Kiseleff are 3 pãrþicarosabile de: 9,50 m; 10,5 0m; 9,50 mlãþime, despãrþite de spaþii verzi.

Având în vedere cã pasajul rutiersubteran ºi rampele de acces seinterpun într-o reþea stradalã, ele-mentele geometrice ale traseului, înplan orizontal ºi în profil longitudinal,cât ºi alte elemente, sunt proiectateîn conformitate cu prevederile STAS10144-3/91 ”Strazi - Elemente geo-metrice, prescripþii de proiectare”,cu urmãtoarele precizãri:

• ªos. Bucureºti – Ploieºti, cu 6benzi de circulaþie ºi ªos. Kiseleff,cu 8 benzi de circulaþie, fac parte,

conform STAS-ului menþionat, dinCategoria I de strãzi, viteza de bazãfiind de V = 60 km/h;

• B-dul Mãrãºti, cu 4 benzi de cir-culaþie (2 benzi pe sens) se înca-dreazã, conform aceluiaºi STAS, înCategoria a II-a de strãzi, cu vitezade bazã de V = 50 Km/h.

Traseul, în plan orizontal, sedesprinde din primele 2 benzi de cir-culaþie existente de pe ªos. Bucureºti-Ploieºti, printr-o curbã la dreapta curaza de R = 720 m; în subtraver-sarea sensului giratoriu existent,traseul se bifurcã pe douã direcþii:

• spre ªos. Kiseleff, racordân-du-se la primele douã benzi de circu-laþie existente (spre Arcul de Triumf),cu o razã de R = 700 m;

• spre B-dul Mãrãºti, printr-unaliniament urmat de o curbã ladreapta cu raza de 700 m; revineprintr-un aliniament în zona centralãa pãrþii carosabile existente.

Cele 2 aliniamente, dinspre Plo-ieºti ºi spre Kiseleff se racordeazã(sub sensul giratoriu existent) cu unarc de cerc cu R = 380 m (razacurentã), la capete având racordãriprogresive (clotoide) cu lungimea del = 55 m fiecare.

În plan orizontal, traseul descriscu elementele geometrice menþionatemai înainte oferã o serie de avantajeimportante din punct de vederetehnic, cât ºi economic ºi anume:

• fluidizarea traficului, datoritãarcului de cerc central cu R = 380 m(racordat la capete cu arce progre-sive – clotoide) ºi a arcelor de cerccu mãrimea razelor, la desprindereadin ªos. Bucureºti – Ploieºti cuR = 720 m ºi revenirea în ªos. Kise-leff cu un arc de cerc cu R = 700 m;

Obiectivul de investiþii intitulat Pasaj Rutier Subteran Piaþa Presei Libere este situat la convergenþaarterelor rutiere: ªoseaua Kiseleff, ªoseaua Bucureºti – Ploieºti, B-dul Mãrãºti, B-dul Poligrafiei ºi B-dulExpoziþiei, artere care fac parte din reþeaua principalã stradalã din partea de nord a municipiului Bucureºti.Pasajul rutier subteran este situat la subtraversarea sensului giratoriu existent, iar rampele de acces, înafara pãrþilor carosabile actuale, în partea dreaptã a acestora (sens Kiseleff).


• secþiunea pasajului rutier sub-teran ºi a rampelor de acces, petoatã lungimea, este constantã ºianume cu lãþimea între zidurile verti-cale de: 0,50 + 7,80 + 0,50 = 8,80 m,pe direcþia Ploieºti-Kiseleff ºi de 0,50+ 4,50 + 0,50 = 5,50 m pe direcþiaPloieºti-Mãrãºti;

• spaþiile verzi afectate se potreface pe terenurile nou create, situ-ate în vecinãtatea rampelor deacces la pasajul rutier subteran,stânga sau dreapta ºi anume, întrepãrþile carosabile existente (sau tro-tuare) ºi rampele de acces la pasajulrutier subteran. În acest fel, prinplantaþiile ce se vor realiza în spaþiilenou create, se obþin perdele deprotecþie care creeazã un aspectpeisagistic mult mai atractiv decâtaspectul actual.

Traseul, în profil longitudinal,în conformitate cu prevederileaceluiaºi STAS 10144-3/91: ram-pele de acces la pasaj au declivitãþide 4%, pentru viteza de proiectareV = 60 km/h (pe direcþia Ploieºti –Kiseleff) ºi de 5%, pentru viteza deproiectare V = 50 km/h (pe direcþiaMãrãºti), curbele de racordare con-vexe având mãrimea razelor deR = 2.000 m, 2.800 m ºi 3.000 m, ºicele de racordare concave (sub sen-sul giratoriu existent) de R = 3.350 m.

Traseul, în profil transversal,se prevede cu lãþimile precizate înCAIETUL DE SARCINI care a stat labaza întocmirii OFERTEI TEHNICEºi în conformitate cu prevederile dinOFERTA TEHNICÃ DE PROIEC-TARE ªI EXECUÞIE ºi anume:

• pe sensul de circulaþie Ploieºti-Kiseleff, lãþimea pãrþii carosabile de7,80 m, între bordurile ridicate alespaþiilor de siguranþã;

• spaþii de siguranþã de 0,50 mlãþime fiecare, pe partea stângã ºipe partea dreaptã;

• pe ramura rutierã Mãrãºti, lãþi-mea pãrþii carosabile de 4,50 m întrebordurile ridicate ale spaþiilor de si-guranþã;

Amenajarea, în spaþiu, a supra-feþei pãrþii carosabile, conformprevederilor aceluiaºi STAS, se pre-vede pentru viteza de V = 60 km/h,pe direcþia Ploieºti-Kiseleff ºi V = 50km/h pentru ramura rutierã Mãrãºti.



LUCRÃRILE STRUCTURALELA PASAJUL SUBTERAN

ªI LA RAMPELE DE ACCES Lucrãrile structurale proiectate

constau în:a. Ziduri de sprijin ºi radierul

corespunzãtor, în zonele rampelorde acces la pasajul rutier sub-teran, acestea fiind de douã tipuri:

• ziduri de sprijin clasice din betonarmat cu parament vertical ºi radiercomun, constituindu-se ca o struc-turã de semicasetã deschisã lapartea superioarã;

• ziduri de sprijin din pereþi mulaþidin beton armat pentru pereþi cuparament vertical cu înãlþimeacuprinsã între 3 m ºi 7 m; radierulrampelor este alcãtuit din betonarmat cu o grosime minimã de 0,60 mpe zona zidurilor de sprijin clasice ºio grosime minimã de 0,80 m pezona zidurilor de sprijin din pereþimulaþi.

b. Pasaj rutier subteran curamificaþiile spre ªos. Kiseleff ºiB-dul Mãrãºti.

Pasajul rutier subteran propriu-zis are o secþiune închisã de formãrectangularã, pereþii pasajului fiindrealizaþi din pereþi mulaþi din betonarmat cu grosimea de 80 cm.

Radierul din beton armat este deminim 80 cm grosime, iar la parteasuperioarã – plafonul, care este rea-lizat dintr-o placã din beton armat,are grosimea tot de 80 cm.

În ceea ce priveºte caseta,aceasta are o secþiune variabilã peînãlþime ºi lãþime, datoritã pantelortransversale ale pãrþii carosabile, câtºi datoritã faptului cã pasajul rutiersubteran, sub sensul giratoriu exis-tent, se bifurcã spre ªos. Kiseleff ºiB-dul Mãrãºti; în interiorul casetei seasigurã un gabarit minim, pe înãl-þime, de 5,00 m.

Dupã execuþia pereþilor mulaþi dinbeton armat, se va realiza placasuperioarã, tot din beton armat, careleagã pereþii mulaþi formând astfelun cadru. În interiorul incintei astfelrealizatã, dupã atingerea rezistenþeiminime a betonului, se va proceda laexcavarea terenului pânã la cotaintradosului radierului.

Tipuri pasaj Piaþa Presei �� urmare din pagina 49

Suprafaþa exterioarã a radierelorva fi prevãzutã cu hidroizolaþiespecificã pentru poduri.

Colectarea ºi evacuarea apelorpluviale de pe rampe ºi din interiorulpasajului rutier subteran se reali-zeazã printr-un sistem de colectareºi evacuare cu guri de scurgere,cãmine de vizitare, staþie de pom-pare ºi conducte.

RELOCAREA ªI PROTEJAREAUTILITÃÞILOR

Utilitãþile care trebuie relocatesau protejate sunt: alimentarea cuapã ºi canalizarea apelor menajereºi pluviale; reþelele de distribuþie agazelor naturale; reþelele de fibrãopticã NETCITY; reþelele de fibrãopticã NETCITY Telecom; reþelelede fibrã opticã ORANGE; reþele tele-comunicaþii Romtelecom.

ALTE LUCRÃRI Staþiile de autobuz, faþã de situ-

aþia nou creatã, au fost reamplasateastfel încât transportul public sã nufie afectat.

Trotuarele ºi pistele pentrubicicliºti au fost astfel proiectate

încât sã fie protejate faþã de desfã-ºurarea circulaþiei.

Siguranþa circulaþiei este asigu-ratã prin indicatoare ºi marcajeamplasate în conformitate cu preve-derile legale, în acelaºi timp imple-mentându-se, prin acest proiect, ºiun sistem de management al traficu-lui compatibil cu Bucharest TrafficManagement System.

Pasaj pietonal care subtraver-seazã ªos. Kiseleff, în zona Pavili-onului H.

Pasajul respectiv se va realizadin casete din beton armat cu ungabarit pe verticalã de 2,40 m ºi pe olãþime de 5,00 m. Acesul în pasajulpietonal se va realiza prin inter-mediul scãrilor din beton armat, dis-tanþa dintre pereþii rampei de accesfiind de 4,00 m; se prevãd ºi accesepentru persoane cu dizabilitãþi.

Se menþioneazã cã pasajul exis-tent care subtraverseazã sensulgiratoriu în zona Kiseleff se menþine,cu excepþia subtraversãrii B-dulMãrãºti.

Iluminat public se prevede petoatã lungimea pasajul rutier sub-teran, pe rampele de acces lapasajul subteran ºi în interiorulpasajului pietonal.

CONCLUZIISe poate afirma cã Obiectivul de

investiþie “Pasaj Rutier SubteranPiaþa Presei Libere”, pe care Primã-ria municipiului Bucureºti urmeazãsã-l realizeze, are o importanþãdeosebitã pentru participanþii latrafic, deoarece se rezolvã o proble-mã esenþialã ºi anume, fluidizareatraficului la intersecþia a patru artereprincipale din partea de nord amunicipiului Bucureºti, intersecþierutierã care mai înseamnã ºiPOARTA NR.1 de intrare în capi-tala þãrii.

Mai trebuie menþionat ºi traficulcare provine nu numai de pe cel maiimportant Drum Naþional ci ºi celgenerat de existenþa AeroportuluiInternaþional Henri Coandã, situat înimediata vecinãtate a municipiului. �

Acoperiºuri ignifuge vitrate

Cu ajutorul sistemelor de faþade MB-SR50 EI ºi EI MB-SR50N, puteþi sã realizaþi vitrareaacoperiºului cu clasa de rezistenþã la foc REI20 / RE30, conform PN-EN 13501-2 + A1: 2010.

Profilele de montanþi ºi traverse, care, în acoperiº, joacã rolul de grinzi principale ºi grinzi ori-zontale, sunt îmbinate corect una cu cealaltã ºi formeazã o structurã de tip grilã din aluminiu,montatã pe structura clãdirii cu ajutorul suporþilor corespunzãtori. Similar sistemelor frontale debazã, aceste profile sunt fixate cu ajutorul inserþiilor ignifuge, care reprezintã un profil din alu-miniu acþionând ca o armãturã ºi protejat cu panouri din materiale ignifuge. Soluþia standard nunecesitã un suport adiþional de tipul oþelului.

Testele de foc, realizate cu douã metode: plane ºi înclinate, au asigurat clasificarea acoperiºu-rilor cu o înclinare de 0° la 80° faþã de orizontalã. În aceastã structurã pot fi folosite grinzile principale, cu o adâncime de 85 + 225 mm ºi grinzileorizontale, cu adâncimea de 65 mm + 189,5 mm. Ferestrele sunt încorporate în canelurile devitrare ale grinzilor principale ºi ale celor orizontale, precum ºi în banda de prindere, fixatã deprofilele grinzii de susþinere. În acest sistem, este posibil sã aplicaþi vitrarea, grosimile variind dela 36 mm la 52 mm. Dimensiunile maxime ale geamului sunt de 2.100 mm x 1.100 mm, darmodificarea acestor dimensiuni este acceptatã dacã nu existã depãºiri ale suprafeþei maximea geamului. Geamul ignifug poate fi folosit într-un set împreunã cu orice sticlã introdusã în sistempe exterior. Acoperiºurile ignifuge vitrate pot fi combinate cu faþadele verticale MB-SR50 EIºi EI MB-SR50N.

Acoperiºurile ignifuge MB-SR50 EI ºi MB-SR50N EIsunt clasificate de cãtre ITB

sub Nr. 1036/11/R35NP.


Secþiune transversalã a coamei acoperiºului

ACOPERIªURI IGNIFUGE VITRATE

Secþiune transversalã a acoperiºului combinat cu o faþadã de incendiu


Þigle ceramice

CREATON este liderul de piaþã înzona þiglelor ceramice plane ºi unuldintre cei mai de seamã producãtoride þiglã presatã din Europa.

Varietatea impresionantã detipuri ale þiglei CREATON este obþi-nutã în cele 18 fabrici, din 11 locaþii,situate în Germania, Ungaria ºiPolonia. Din aceste unitãþi de pro-ducþie pornesc cãtre întreagaEuropã nu numai þiglele împreunãcu accesoriile aferente ci ºi o seriede alte produse ceramice pentruplacarea pardoselilor ºi a faþade-lor, ceea ce aratã dorinþacompaniei de a aborda pro-iecte complexe, unitare,în care argila sã aibã unrol definitoriu.

Datoritã varietãþiide modele º iculori ale þiglelorse obþine osinergieîntre

acoperiº ºi diversele stiluri de arhi-tecturã, de la abordarea medite-raneeanã la cea nordicã, de laromanic la baroc ºi, totodatã, suntpuse în evidenþã viziunile moderneasupra volumelor ºi suprafeþelor.

Avantajele importante

ale unui acoperiº din

þiglã ceramicã Creaton:

• Rezistenþã sporitã la ciclurile

îngheþ-dezgheþ (peste 150

cicluri)

• Duratã de viaþã mare (80-

150 de ani)

• Ecologic – fabricat din

materii prime 100% naturale

• Bun izolator termic ºi fonic

• Permite “respiraþia” naturalã

a casei

• Rezistenþã mecanicã sporitã

la fenomene precum gheaþã

ºi vânt

• Pretabil pentru orice

acoperiº cu o pantã între 100

ºi 900

• Rezistã la temperaturi ridi-

cate (incendii)

• Rezistã la razele solare ultra

violete (UV)

• Combinaþie mare ºi unicã de

modele ºi culori

• Rezistã la ploi acide, la

excremente de pãsãri etc.

Cu toate cã este folositã în construcþii încã de pe timpul romanilor,þigla ceramicã a rãmas, de atunci ºi pânã în zilele noastre, una dintrecele mai bune soluþii pentru acoperirea clãdirilor. Deºi a avut parte demulte modificãri de-a lungul anilor (de stil, de compoziþie, de pro-ducþie etc.), þigla ceramicã a rãmas, practic, opþiunea cea maidezirabilã în acoperirea clãdirilor. Acest lucru se observã mai ales pepiaþa imobiliarã, unde clãdirile acoperite cu þiglã ceramicã sunt con-siderate mai valoroase, în primul rând datoritã rezistenþei ºi durabi-litãþii acestui material, dar ºi datoritã aspectului elegant pe care îlconferã acesta oricãrei clãdiri.

CREATON propune noi conceptecare îmbinã mai multe elemente:

• aspectul, de la cromaticã ºi fi-nisaj la încadrarea în arhitecturageneralã;

• rentabilitatea, reflectatã deraportul preþ / duratã de exploatare aþiglei;

• dimensiuni mari ale unor sorti-mente de þiglã, ceea ce are ca rezul-tat eficienþa procesului de montaj ºireducerea costurilor aferente, indu-sã de dimensionarea redusã a nece-sarului de structurã lemnoasã;

• utilizarea accesoriilor ceramiceºi din alte materiale, pentru o sigu-ranþã sporitã împotriva acþiunilor fac-torilor climatici cât ºi pentru uºurinþaaccesului pe acoperiº.

O caracteristicã a þiglei ceramiceeste aceea cã, spre deosebire dealte materiale (metal, lemn etc.), nuîºi pierde din aspectul plãcut odatãcu trecerea timpului, ci, dimpotrivã,acoperiºul capãtã o personalite maiputernicã. Nu numai cã þigla cera-micã rezistã intemperiilor, dar chiarîºi îmbunãtãþeºte calitãþile datoritãacestora. În plus, acest materialeste ecologic, fiind produs din argilãnaturalã ºi nu are în compoziþieagenþi chimici, deci impactul asupramediului este minim. Fiind un ele-ment de design, culoarea þiglei aleseva influenþa radical aspectul final alclãdirii pe care va fi montatã þigla.Datoritã numãrului variat de opþiunipe care le aveþi la dispoziþie, ale-gerea culorii perfecte pentru aco-periºul dumneavoastrã nu este oproblemã.

Programul de accesorii originalede la CREATON asigurã un acoperiºfuncþional ºi estetic. Deºi în aparenþãbanale, accesoriile pot fi un factordeterminant în ceea ce priveºteaspectul final dar ºi pentru durabili-tatea acoperiºului. Þiglele de trecerepentru panouri solare, antene sauconducte sanitare, þiglele de aerisire,sistemele parazãpezi sau treptele deacces pe acoperiº º.a., sunt toateaccesorii care asigurã fiabilitate,durabilitate ºi siguranþã. �

Profilul companiei

Profilul companiei noastre uneºte toatã echipa CREATON în jurul filo-

zofiei în care serviciile cãtre client sunt de cea mai mare importanþã.

Numele CREATON devine, în acest context, un mesaj de calitate ºi ino-

vaþie. Angajaþii noºtri extrem de motivaþi, tehnologia pe care o folosim,

relaþiile sãnãtoase cu mediul înconjurãtor demonstreazã cã am fãcut foarte

mult pentru a ajunge sã satisfacem cerinþele unei mãrci de renume în

domeniul acoperiºurilor. Vom continua sã ne înscriem pe acest trend de

piaþã ºi sã demonstrãm, permanent, calitatea specialã a produselor

noastre.• Toate produsele CREATON oferã caracteristici perfecte ºi siguranþã

pentru acoperiºuri.

• Politica de investiþii orientatã cãtre viitor garanteazã dezvoltarea

parteneriatelor ºi întãrirea poziþiei pe piaþã.

• Calitatea de înaltã clasã, consultanþa completã ºi service-ul exemplar

sunt esenþiale pentru a satisface cerinþele clienþilor.

• Având angajaþi competenþi, reuºim sã stabilim relaþii puternice ºi

durabile cu clienþii noºtri.

• Acceptãm cu încredere concurenþa corectã ºi vrem sã ne diferenþiem

de ea într-un mod pozitiv.

• Fiecare angajat se identificã cu obiectivele companiei ºi aduce

contribuþii active la succesul viitor al acesteia.

• Vom oferi în mod regulat, cu deschidere ºi onestitate, informaþii despre

noi, despre activitãþile ºi obiectivele noastre.

• Prin îmbunãtãþirea continuã a produselor ºi proceselor de producþie,

dar ºi prin deja recunoscuta putere de inovaþie, CREATON e determinatã

sã rãmânã fidelã viziunii de a „da tonul” pentru „marca acoperiºurilor creative”.

Creaton & Eternit SRLB-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 2B, Sector 1, Bucureºti, România

Tel.: +40 21 26 92 174 | Fax: +40 21 26 92 175www.creaton.com.ro


RHEINZINK – SISTEM FÃLÞUITTehnica falþului vertical dublu reprezintã o evoluþie a

falþului vertical simplu. Cunoscut în literatura tehnicã despecialitate încã din anul 1899, acest sistem este primulales pentru acoperiºuri cu pante de la 5° pânã la 35°. Aici,numele de “falþ dublu” defineºte unul dintre tipurile clasicede îmbinãri longitudinale ale fâºiilor de tablã adiacente. Cuo înãlþime de 25 mm, falþul vertical este etanº la ploaie fãrãalte mãsuri suplimentare. Falþul vertical dublu, fabricat dinpanouri preprofilate, a câºtigat recunoaºterea internaþio-nalã. Falþurile sunt pliate ºi închise manual sau cu o maºinãde fãlþuire. Forme personalizate, cum ar fi convexe sauconcave sau panouri curbe conice sunt produse fãrã dificul-tate. Datoritã unei multitudini de detalii, falþul vertical dublusubliniazã atât designul tradiþional cât ºi arhitectura mo-dernã. Falþul în unghi drept se obþine prin simpla închiderea unui pliu. Este o soluþie particularã pentru suprafeþele vizi-bile din cadrul proiectelor cu pantã înclinatã mai mare de350 ºi la fel de utilizatã la parapeþi rotunzi, atice sau lucarne– cu aplicaþie clasicã verticalã sau diagonalã, sau chiar ori-zontalã. Efectul vizual creat oferã o linie mai pronunþatãfaþã de falþul dublu, cu un rezultat mai vibrant, mai distinctivpentru proiecte cu suprafeþe placate mari.

Avantajele sistemului fãlþuit:• Posibilitatea de a obþine forme individuale• Utilizabil la acoperiºuri cu pantã micã• Lungimi de fâºii de pânã la 10 m (lungimi mai mari

posibile în urma consultãrilor)• Produs ecologic, durabil ºi fãrã întreþinere periodicã,

pentru acoperiºuri

RHEINZINK – SISTEM CU SOLZISolzii au devenit o soluþie din ce în ce mai popularã

pentru învelitori. Solzii mici RHEINZINK, cu forme ascuþitesau pãtrate, asigurã soluþii estetice, chiar ºi pentrugeometrii complexe ale construcþiilor. Lucarne, coºuri defum ºi alte elemente de contur pentru acoperiº reprezintãdoar o parte din domeniul de aplicare. Solzii mariRHEINZINK au o eficienþã deosebitã atât la învelitorile demari dimensiuni, cât ºi la placãrile de faþade. Aceºti solzide dimensiuni crescute reprezintã o dezvoltare a solzilormici ºi prezintã o atracþie specialã nu doar datoritã rezulta-tului optic, ci ºi datoritã avantajelor constructive. Utilizânddimensiuni diferite de solzi, se deschid linii noi de designpentru faþade. Versiunea naturalã a materialului contribuieºi mai mult la un design aparte, prin patinarea naturalã dela lucios la oxidat, nuanþa fiecãrui solz diferã, iar rezulatuleste remarcant.

Un material de mare valoare: titan-zinc – “made in Germany”!Ce valoare au cele mai bune materiale în lipsa creativitãþii?Ce valoare are cea mai bunã idee nepusã în practicã?Materialele care încurajeazã creativitatea ºi dau formã ideilor sunt necesare pentru soluþii individuale. Serviciile deconsultanþã nu cautã doar perfecþiunea tehnicã ºi fizicã, ci vizeazã ºi nevoia de esteticã.

RHEINZINK oferã toate posibilitãþileNumele nu înseamnã doar un standard pentru un material unic ºi creativ destinat construirii de învelitori sau faþade.Numele garanteazã, totodatã, servicii deosebite de implementare a ideii, indiferent dacã aveþi un proiect mare saumic. Materialul RHEINZINK este extrem de maleabil ºi convinge prin estetica sa atemporalã ºi compatibiliatea cuorice mediu arhitectural. Mai mult, cerinþele pentru construcþii durabile cu material natural sunt complet îndeplinite.RHEINZINK nu necesitã deloc îngrijire sau întreþinere periodicã. Cu un ciclu de viaþã pentru mai multe generaþii, seobþine o balanþã ecologicã absolut exemplarã.Vã oferim soluþii unice pentru proiecte unice. Cu o gamã largã de produse pentru învelitori, faþade ºi diverse alte sistemede montaj, RHEINZINK asigurã soluþia perfectã pentru orice design.

Avantajele sistemului cu solzi:• Caroiaje individuale pentru învelitori utilizând dimensi-

uni personalizate de solzi• Versatilitate maximã atât la învelitori cât ºi la faþade• Utilizabil la acoperiºuri cu pantã micã sau abruptã• Montaj eficient pe baza gradului înalt de prefabricare• Produs ecologic durabil ºi fãrã întreþinere periodicã

pentru acoperiºuri

STRATIFICAÞIA ªI IMPORTANÞA VENTILAÞIEILA ÎNVELITORI ªI FAÞADE

Învelitorile RHEINZINK trebuie concepute astfel încâtsã fie ventilate în permanenþã. Gurile de aerisire trebuiepoziþionate astfel încât diferenþa de nivel dintre acestea sãfie maxim posibilã. Datoritã acestei cerinþe, gurile deabsorbþie pentru aer sunt de obicei în zona streaºinii, iarcele de evacuare a aerului se gãsesc în zona coamei.

Stratificaþia acoperiºului ventilat de la exterior lainterior:

1. Învelitoare din tablã RHEINZINK®

2. Asterealã din scândurã3. Strat de ventilare4. Membranã de hidroizolaþie cu difuzie5. Strat de izolaþie termicã6. Cãprior7. Panouri de construcþii din material lemnos8. Barierã contra vaporilor, cu protecþie UV

Zona de streaºinã

Zona de coamã


Arhitectul britanic David Kohnprezintã interiorul anului 2013, în aprilie, la Bucureºti

Compania londonezã David KohnArhitects a proiectat ºi amenajat anultrecut apartamentul „The Carrer Avino”din Barcelona, pentru care a ºicâºtigat trofeul „Interiorul anului 2013”,la categoria Rezidenþial a FestivaluluiInternaþional de Arhitecturã, Design ºiAmenajãri Interioare Inside, desfã-ºurat în Singapore. Punctul de atracþieal locuinþei este o pardosealã moza-icatã realizatã din placi triunghiularede gresie, care îºi schimbã treptatculoarea, de la verde la roºu, dintr-uncapãt în celãlalt al apartamentului.Acest proiect reflectã oraºul Barcelonaºi, potrivit arhitectului, este un omagiuadus oraºului.

Pe lângã acest renumit ºi apreciatproiect putem menþiona alte douãlucrãri ale arhitectului: „A room for Lon-don”, un proiect realizat cu ocaziaJocurilor Olimpice, unde oamenii aufost invitaþi sã petreacã o noapte în

camera de deasupra Londrei ºi „Sky-room. Barul de pe acoperiº”, un pro-iect ingenios, numit de cãtre specialiºti„o micã bijuterie arhitecturalã”. Proiec-tul a constat în realizarea unui bar peacoperiºul unei clãdiri de birouri, dinAnglia.

Biroul de arhitecturã David KohnArhitects (DKA) este recunoscut ºiapreciat la nivel internaþional, fiind dis-tins cu premii improtante, precum:RIBA, D&AD, New London, CondeNast ºi Design of the year în anul

2012. În anul 2010 David Kohn aprimit decoraþia de „One - off HouseArhitect of the year”, iar în 2009 titlul„Young Arhitect of the year”. Deasemenea, DKA este nominalizat lacategoria UK Interior Architect of theYear Award 2013.

La GIS 2014, alãturi de David Kohnparticipã arhitecþi ºi designeri care ausemnat interioarele premiate din ulti-mul an, câºtigãtori ai concursurilorinternaþionale la secþiunile: birouri,hoteluri, baruri, restaurante, spa-uri,rezidenþial, sport, bãi ºi multe altele. �

În perioada 7-8 aprilie 2014 va avea loc la Bucureºti cea de-a patra ediþie a Expoconferinþei Inter-naþionale de Arhitecturã GIS, unde arhitectul britanic David Kohn va prezenta, în calitate de invitat special,interiorul anului 2013.

Expoconferinþa de Arhitecturã de Interior, Design, Mobilier ºi Iluminat GIS face parte din seria expoconferinþelor internaþionale de arhitecturã ºi antreprenoriatorganizate de ABplus Events, alãturi de INGLASS, LAUD, RIFF ºi CONTRACTOR.

Data, locaþia: 7-8 aprilie 2014, BucureºtiStructura evenimentului: expoconferinþã - sesiuni plenare, workshop-uri specializate, expoziþie tematicãOrganizatori: ABplus Events, Ordinul Arhitecþilor din RomâniaSponsori: ABB, BASFPartener media principal: IglooPartener de comunicare: ZeppelinPartener Media Online: Spaþiul ConstruitParteneri media: Arhitectura, Arhitext, Roarhitect, Inspirationist, Revista Construcþiilor, Pardoseli Magazin, Spa Magazin, Mansarde ºi Acoperiºuri, E-architect, ArchiloversWebsite: www.iegis.roContact: [email protected]

David Kohn


Termoizolaþie de înaltã performanþãCel mai bine, întotdeauna pe cãpriori

Termoizolaþie optimã: aplicare rapidã ºi sigurã

O termoizolaþie pe cãpriori oferã ambele avantaje. Se va

monta, în mod simplu, din exterior, precum o manta

închisã peste construcþia acoperiºului ºi se va fixa mecanic

cu ajutorul ºuruburilor speciale Bauder prin contraºipci.

• BauderPIR - termoizolaþie de înaltã performanþã

Diferitele tipuri de elemente termoizolante BauderPIR

fac posibil montajul a trei sau mai multe straturi dintr-o

singurã operaþie.

• Cea mai bunã capacitate de izolare

Stratul de acoperire de pe partea inferioarã acþioneazã

peste cãpriori sau asterealã sub forma unui strat etanº la

aer. Pe partea superioarã se aflã un strat din material

textil sau o membranã cu bitum polimer care, datoritã

îmbinãrilor autoadezive, funcþioneazã ca un al doilea

plan de conducere a apei. Între cele douã straturi se

aflã, protejat, stratul termoizolant din spumã poliure-

tanicã durã.

Termoizolaþie pe cãpriori

Efectul termoizolator:

• sub formã de manta termoizolatoare

închisã, fãrã punþi termice

• protecþie pentru întregul acoperiº

Tehnica de construcþie:

• grosimea termoizolaþiilor, în funcþie

de necesar

• construcþii vechi, fãrã dublarea ter-

moizolaþiei suplimentare de sub cãpriori

• la construcþiile noi, potenþial de economisire cu cãpriori dimensionaþi static

Aplicare:

• straturi funcþionale într-un singur proces de montaj

• fãrã acþionare asupra spaþiului din interior

+ Soluþia idealã: rapidã, precisã ºi economicã

Termoizolaþie între cãpriori

• punþi termice în zona cãpriorilor• solicitãri asupra acoperiºului prin

fluctuaþii de temperaturã /umeazealã

• grosimea stratului de termoizolaþie,limitatã de înãlþimea cãpriorilor

• pentru construcþiile vechi, adesea,termoizolaþiile între cãpriori nu suntsuficiente pentru a îndeplini ce-rinþele normelor privind eficienþaenergeticã ºi sunt necesare mãsuri suplimentare de termoizolare

• în cazul construcþiilor noi rezultã costuri suplimentare, deoareceînãlþimea cãpriorilor trebuie sã fie dimensionatã în funcþie de grosimeatermoizolaþiei necesare

• montajul se realizeazã din mai multe operaþii, adesea din interior, încondiþii de spaþiu de manevrare redus

• zgomot ºi murdãrie în spaþiul locuit din cauza montajului.

–Dezavantaje: pierderi de cãldurã, complicat.

Sistem complet pentru

acoperiºuri cu învelitoare

metalicã

O soluþie tehnicã sofisticatã de ame-

najare a acoperiºurilor ºarpantã este

folosirea învelitorilor metalice pe

bazã de titanzinc, cupru, aluminiu,

inox sau oþel zincat.

• BauderPIR MDE îmbinã termoizo-

laþia ºi stratul suport format dintr-o

placã din fibre de lemn.

• Peste aceasta, se recomandã mem-

brana BauderTOP Vent NSK, cu

utilizare ca strat de separaþie, perme-

abilã la difuzie ºi autoadezivã pe cusã-

turã. Stratul special, sub forma unui

tricot, împiedicã blocarea umezelii

prin ventilare iar învelitoarea metalicã

va fi protejatã. BauderTOP Vent NSK BauderPIR MDE


Teatrul Naþional de Operetã “ION DACIAN”,în curând în casã nouã!

Pânã la momentul prezentãrii în Revista Construcþiilor,Teatrul Naþional de Operetã din Bucureºti a parcurs undrum lung ºi plin de probleme de tot felul.

Demolat în “Epoca de Aur” ºi mutat din sediul sãutradiþional, teatrul a primit, provizoriu, una dintre sãlileTeatrului Naþional Bucureºti, cu promisiunea de a fimutat, curând, într-un sediu nou. Acest “provizorat” adurat pânã în prezent.

În perioada postrevoluþionarã Teatrul de Operetã aprimit în folosinþã SALA OMNIA, fosta salã de ºedinþe aPartidului Comunist, salã care urma sã fie amenajatã ºidotatã pentru a satisface nevoile teatrului. Proiectul dereamenajare a sãlii “Omnia” nu a fost, însã, finalizat dinmotive tehnice.

Pânã în urmã cu aproximativ un an, TEATRULNAÞIONAL DE OPERETÃ ”ION DACIAN” a funcþionatîn clãdirea TEATRULUI NAÞIONAL Bucureºti, la rândullui aflat, în acest moment, în plinã modernizare ºirefuncþionalizare. Pe perioada lucrãrilor de construcþii lasãlile Teatrului Naþional, activitatea TEATRULUI NAÞIONALDE OPERETÃ a fost întreruptã, drept care a fost nece-sarã gãsirea unei soluþii urgente pentru relocarea activ-itãþii acestuia.

La nivelul factorilor de decizie s-au analizat mai multevariante de rezolvare a situaþiei create. Dintre acestea,

au fost luate în considerareºi aprofundate douã, ºi anume:

• varianta mutãrii activitã-þii TEATRULUI NAÞIONALDE OPERETÃ într-o locaþieexistentã, neutilizatã în pre-zent, amenajatã prin lucrãride modernizare, echipare,refuncþionalizare a clãdirii(spaþiului) respective.

• varianta edificãrii unuisediu nou, adecvat derulãriiactivitãþilor specifice ºi ampla-sat pe un teren disponibil.

Din analizele efectuate arezultat ca fezabilã a douavariantã, care, din punct devedere tehnico-economic, satisface, în totalitate, cerin-þele beneficiarului.

În primul moment a fost agreatã soluþia construiriiunui sediu provizoriu, compus dintr-un mare cort ºicâteva containere pentru grupuri sanitare, garderobe,anexe tehnice etc., sediu utilizat pânã la momentul con-struirii unui teatru nou. În acest sens, a fost derulat unproces de prospectare a pieþei externe ºi a fost aleasã,datoritã experienþei în domeniu, firma Trekwerk dinOlanda.

Trekwerk a fãcut o ofertã ºi au fost aprobate, de cãtreminister, fondurile ºi terenul necesare realizãrii con-strucþiei. Pe parcursul derulãrii discuþiilor referitoare laedificarea noului sediu, a fost propusã idea realizãrii peacelaºi amplasament, în limita aceloraºi fonduri alocatepentru realizarea teatrului cort provizoriu, a unui sediupermanent. Trekwerk a elaborat o propunere de proiectpe care a prezentat-o decidenþilor români, propunerecare a fost aprobatã ºi s-a trecut la faza urmãtoare: ela-borarea proiectului, conform legislaþiei române, aproba-rea proiectului ºi construirea clãdirii, cu ajutorul unorfirme româneºti.

“Faþa… culturalã” a Bucureºtiului cunoaºte, de câþiva ani, prefaceri înnoitoare, constând în construireasau modernizarea unor edificii cu destinaþii spirituale atât de îndrãgite de iubitorii de artã. Este vorba, înprincipal, de lãcaºurile care gãzduiesc spectacole de teatru ºi operetã, unde þara noastrã are o valoroasãtradiþie, pusã în scenã de generaþii de excepþie de actori, autori de lucrãri ºi regizori.

V-am prezentat în Revista Construcþiilor, pe parcursul mai multor numere, monumentala lucrare de con-solidare ºi modernizare a Teatrului Naþional Bucureºti, lucrare mult accesatã pe site-ul publicaþiei noastrepentru multitudinea ºi varietatea informaþiilor furnizate.

Continuãm sã rãspundem interesului dumneavoastrã pentru astfel de lucrãri edilitare, prezentând înacest numãr al revistei o nouã construcþie semnificativã pentru un gen foarte gustat de melomani -opereta. Este vorba de noul sediu al Teatrului Naþional de Operetã “Ion Dacian”, lucrare la care sereferã, în continuare, arhitectul Eliodor Popa.

arh. Eliodor Popa


Proiectantul român a susþinut, de asemenea, vari-anta a doua, cea a edificãrii unui sediu nou, permanent,pentru TEATRUL NAÞIONAL DE OPERETÃ, aceastafiind varianta care poate oferi colectivului teatrului celemai bune posibilitãþi de manifestare, la standardeledorite de întregul colectiv.

În baza propunerii olandeze ºi în limita fonduriloraprobate, am trecut la întocmirea unui proiect, care sãcorespundã aspiraþiilor colectivului teatrului, aºteptãrilorspectatorilor, legislaþiei române, oraºului Bucureºti ºisitului în care a fost amplasat, proiect cât mai repre-zentativ pentru un “Teatru Naþional”.

Au fost elaborate mai multe variante, eliminându-se,pe parcurs, cele considerate necorespunzãtoare, studiulrezumându-se, în final, la o singurã soluþie, care a fostprezentatã spre avizare, a fost aprobatã ºi s-a trecut ladetalierea ei.

Avantajele soluþiei propuse constau în urmãtoarele: • amplasamentul avantajos, în centrul oraºului, în

imediata apropiere a noului sediu al Bibliotecii Naþionalea României, al Camerei de Comerþ, pe un teren liber deconstrucþii, oferind condiþii optime ca amplasament ºiposibilitãþi de construire.

• realizarea unui sediu nou, gândit ºi edificat conformnoilor concepte de realizare a spectacolului, cu metode,tehnologii ºi echipamente moderne, care oferã condiþiiideale montãrii spectacolelor, precum ºi realizãrii efec-tive a construcþiei, concept modern de realizare, echi-pamente, tehnologii, spaþii moderne, corelate cu artaspectacolului.

• îndeplinirea, prin construirea unei clãdiri specifice,a unor dorinþe vechi ale colectivului TEATRULUI DEOPERETÃ ION DACIAN, de a-ºi desfãºura activitateaîntr-un sediu propriu, corespunzãtor noilor tendinþe.

• dotarea oraºului Bucureºti, a zonei urbanistice deamplasare, cu un obiectiv arhitectural modern, cu arhi-tecturã caracteristicã zonei, încadratã în sit ºi în armoniecu acesta.

Clãdirea TEATRULUI DE OPERETÃ este o construc-þie modernã, realizatã pe suprastructurã metalicã,infrastructurã din beton armat, închideri perimetrale ter-moizolate, tâmplãrie performantã, finisaje ºi tratamenteacustice în acord cu normele în vigoare ºi funcþiuneaadãpostitã de fiecare spaþiu în parte.

Funcþionalitatea clãdirii, îndelung dezbãtutã, estemodernã, permite multiple genuri de manifestãri sce-nice, de la cele clasice pânã la cele contemporane, dis-pune de dotãri ºi echipamente care servesc totalspectacolul.

Din motivele expuse mai sus ºi dupã multe discuþii cuspecialiºtii ºi factorii de decizie, a rezultat necesitatearidicãrii unei construcþii noi care sã rãspundã exigenþeloractuale ale spectacolelor de operetã ºi musical, precumºi ale altor genuri de spectacole înrudite sau asemãnãtoare.

Proiectul elaborat pentru Teatrul de Operetã rãs-punde solicitãrilor de acest gen deoarece propunerileconþinute în el se ridicã la nivel european ºi s-au nãscutprin consultãri cu specialiºti de marcã, atât autohtoni câtºi strãini, rezultând un concept pe care îl prezentãm,foarte pe scurt, în cele ce urmeazã.



Pe un teren liber de construcþii,în suprafaþã totalã de 10.366,00 mp,pus la dispoziþie de Ministerul Cul-turii ºi Patrimoniului Naþional, se con-struieºte noul sediu al TEATRULUIDE OPERETÃ.

Cu o suprafaþã desfãºuratã de6.381,50 mp distribuitã pe 3 nivele,clãdirea cuprinde urmãtoarele func-þiuni:

La subsol (suprafaþã 2.008,00 mp):• zona pentru repetiþii orchestrã,

compusã din sala de repetiþii pentruorchestrã, cabine individuale derepetiþii muzicieni, cabine comunebãrbaþi, femei;

• depozite costume, cizmãrie,spãlãtorie, croitorie, audio-video, depozit partituri muzicale;

• spaþii tehnice, centrala termicã, centrale de venti-laþie, hidrofor, pompe sprinklere, atelier mecanic, spaþiutehnic sub scenã pentru mecanica de scenã, rezervoareapã, grupuri sanitare;

• fosa pentru orchestrã;• adãpost apãrare civilã;• circulaþii orizontale ºi verticale.La parter (suprafaþã 2.946,50 mp):• windfang, foayer, garderobã, bar, casã de bilete,

librãrie partituri;• salã spectacol 550 locuri;• scena, buzunare scenã;• sala repetiþii cor, cabine coriºti, cabine soliºti cor, cabinã

dirijor, coafurã, machiaj, regrupãri;• restaurant, bucãtãrie, anexe, terasã restaurant;• circulaþii orizontale ºi verticale, grupuri sanitare.La etaj (suprafaþã 1.427,00 mp):• supanta foayer, bar, grupuri sanitare public, club copii;• cabine tehnice salã spectacol;• cabine actori, odihnã balet;• salã repetiþii balet cu vestiar ºi grupuri sanitare;• birouri conducere teatru, producãtori, personal tehnic;• pasarele tehnice perimetru turn scenã;• circulaþii orizontale ºi verticale, grupuri sanitare.

Toate spaþiile enumerate sunt amplasate într-un fluxlogic, care se subordoneazã activitãþii predominante ainvestiþiei, ºi anume spectacolului. Amplasarea funcþiu-nilor s-a fãcut respectându-se principiul funcþionãrii per-fecte ºi al neinfluenþãrii negative a unei funcþiuni de cãtrealtã funcþiune.

Arhitectura interioarã cât ºi cea exterioarã sunt mo-derne, conceptul propus încadrând clãdirea atât în situlconstruit al zonei cât ºi în trendul arhitecturii contempo-rane practicate în Europa.

Materialele utilizate sunt potrivite funcþiunii adãpos-tite de clãdire, se înscriu în bugetul alocat ºi oferã posi-bilitatea unei execuþii rapide ºi uºoare.

Datoritã topografiei terenului amplasarea construcþieis-a fãcut folosind particularitãþile acestuia ºi realizând, înpartea de vest, spre Dâmboviþa, o coborâre “pe teren“ aunor terase care oferã, pe viitor, posibilitatea amenajãriiunui teatru în aer liber.

În zona esticã a amplasamentului s-au propus unnumãr de 46 locuri de parcare proprii, platforme ºi aleicarosabile pentru accesul facil al spectatorilor, perso-nalului de deservire al teatrului, precum ºi maºinilor deintervenþie. �

Proiectant general: SC Carpaþi Proiect SRL, Bucureºti, arh. Eliodor Popa, ºef proiect, arh. Ovidiu Anca, arh.Luminiþa Popa, arh. Diana Duminicã, arh. Mircea Boengiu, arh. Tudor Vespremeanu, ing. Constantin Marin,ing. Camelia Vulpaº, ing. Neculai Grigoraº, ing. Roxana Croitoru, ing. Cristian Tepordei, ing. Victor Voroneanu,ing. Mihnea Caravia, ing. Daniela Drãghici

Consultant acusticã: SC Sonobel, Bucureºti, conf. dr. ing. Mariana Cristina Stan

Proiectant structurã ºi închideri metalice: SC Lindab SRL, ªtefãneºtii de Jos, Ilfov, ing. Florentina Marin,ing. Gheorghe Volintiru, ing. Ioan Fãrcaº; SC Gordias SRL, Cluj Napoca, ing. Zsolt Nagy, ing. D. Candale, ing. L. Gilia,ing. A. Manea; SC Profesional Construct SRL, Bucureºti, prof. dr. ing. Ioan Paul, ing. Rodica Enescu,ing. Maria Dãscãlescu, ing. D. Drãgan

Proiectant mecanicã de scenã: Trekwerk, Olanda, Olof Aerts, ing. Bas Leeftink, ing. Marco van Leeuwen

Proiectant curenþi slabi: SC Helinick SRL, Bucureºti, ing. ªtefan Ciuntu

Antreprenor general: Trekwerk, Olanda

Subantreprenori: SC Aedificia Carpaþi, Bucureºti; SC Lindab SRL, ªtefãneºtii de Jos, Ilfov; SC MobiconProdimpex SRL, Bucureºti.



Algabeth pentru constructoriAlgabeth are încredere în calitatea materialelor saleEºti constructor? La noi gãseºti resursele de care ai nevoie!

ªtim cã, în calitate de constructori, aveþi nevoieîntotdeauna atât de materiale prefinisate pentruºantier, cât ºi de informaþii despre tehnici specialede montaj ºi, mai ales, de garanþia cã produsulmontat v-a fost furnizat conform specificaþiilor teh-nice pe care le-aþi solicitat.

Cunoaºteþi, desigur, cât este de dificil ca un mate-rial sã ofere esteticã ºi viaþã lungã, în acelaºi timp.ªtiþi, însã, cã, folosind piatra naturalã, nu mai tre-buie sã fiþi constrânºi în a face sacrificii în detrimen-tul frumuseþii sau al practicului. Marmura, granitul,travertinul, onixul, bazaltul ºi alte roci valoroaseoferã funcþionalitate, longevitate, frumuseþe, ele-ganþã, stil ºi personalitate oricãrui spaþiu.

În meseria dumneavoastrã, cu siguranþã, veþi alegeîn numeroase situaþii piatra naturalã, ca fiind

cea mai bunã opþiune într-o serie de aplicaþii. Vã

dovedim cã puteþi sã aveþi încredere în serviciile

noastre. Rãmâneþi alãturi de noi pentru a avea cele

mai bune materiale de construcþie ºi pentru a fi

mereu la curent cu cele mai noi produse, tehnici de

lucru, informaþii ºi servicii utile. �

Algabeth pentru arhitecþiAlgabeth sprijinã inovaþia arhitecturalã

Eºti arhitect? Noi îþi sprijinim proiectele!

Orice gen de proiecte aþi realizat ca arhitect, cu si-guranþã piatra naturalã s-a numãrat printre reco-mandãrile dumneavoastrã în repetate rânduri ºi încele mai variate aplicaþii. Nu este, deci, nevoie sãvã vorbim despre fiabilitatea, calitatea, estetica ºi

raportul echitabil preþ/personalizare pe care vi-laduce piatra naturalã, aceastã veritabilã dovadã destil ºi de grijã pentru mediul construit.

Vã mulþumim, aºadar, cã faceþi parte din comuni-tatea arhitecþilor interesaþi de frumuseþea pietreifurnizate de Algabeth. Firma noastrã vã þine lacurent cu cele mai noi produse, vã oferim informaþiiºi materiale documentare, care pot fi utile în mese-ria dumneavoastrã.

Vã stãm la dispoziþie ori de câte ori aveþi întrebãriaccesând site-ul nostru, www.algabeth.ro, pentru afi la curent cu cele mai recente oferte sau lucrãriAlgabeth. O serie de ilustraþii cu lucrãrile noastre vãvin în ajutor pentru a vã inspira în ceea ce faceþi. �


Consolidare, restaurare ºi modernizareSecþia de istorie-arheologiea Muzeului Olteniei Craiova

MUZEUL OLTENIEI CRAIOVAeste o clãdire monument istoric, con-struitã în primii ani ai secolului alXX-lea pe o suprafaþã de 3.329 metripãtraþi. Stilul clãdirii poate fi încadratîn curentul neoromânesc al începu-tului secolului al XX-lea, cu influenþeolteneºti în repertoriul decorativ.

Având în vedere cã în decursulanilor s-au întâmplat numeroasecutremure, s-a impus elaborareaunui proiect de restaurare ºi consoli-darea clãdirii în anul 2008.

Din punct de vedere arhitectural,au fost refãcute decoraþiunile pari-etale ale stucaturilor, dupã mulajeleprelevate. Pereþii, plafoanele ºi de-coraþiile au fost vopsite în nuanþeleobþinute în urma cercetãrii strati-grafice. O importanþã deosebitã s-aacordat restaurãrii treptelor din pia-trã de Geoagiu, balustradelor din fierforjat ºi mâinii curente din lemn a“scãrii de onoare”.

În holul central au fost refãcutepardoselile din mozaic cu motivedecorative ºi au fost restaurate uºilecu rame ºi tãblii din lemn. Tâmplãriaexterioarã, din lemn stratificat cugeam termopan, realizatã în atelierulpropriu, contribuie la pãstrarea arhi-tecturii clãdirii.

Acoperiºul tip ºarpantã, cu scheledin lemn ºi învelitoare de þiglã, a fostrefãcut în întregime, partea de nordfiind consolidatã cu o structurã meta-licã, rezultând ºi spaþii suplimentarepentru birouri.

La împrejmuire s-a decapat ºirevopsit grilajul decorativ, pãstrându-secaracterul autentic al acestuia.

Plastica arhitecturalã interioarã aspaþiilor de expunere a pãstrat sim-plitatea iniþialã, pentru a pune în valoa-re exponatele.

Sistemul de consolidare a con-stat în:

• Întãrirea ºi completarea struc-turii existente din pereþi de zidãrie decãrãmidã, prin placarea pe o singurãfaþã cu beton armat turnat;

• Consolidarea pereþilor longitudi-nali interiori dintre încãperi ºi coridorºi a unor pereþi transversali interiori,cu cãmãºuieli subþiri de 6 cm gro-sime pe ambele feþe ale peretelui;

• Injectarea, cu mortar de ciment,a tuturor fisurilor identificate dupãdecopertare;

• Realizarea de ºaibe orizontaleprin înlocuirea planºeelor din lemncu planºee din beton armat;

• Suprabetonarea bolþilor de cãrã-midã ale planºeului de peste subsol;

• Consolidarea planºeului de pesteetaj, în zona turnului;

• Scãrile secundare s-au refãcutdin beton armat;

• Consolidarea peretelui turnuluidintre scarã ºi fosta salã de festivi-tãþi, prin cãmãºuiri subþiri de 6 cm dinmortar-beton;

• Pentru eradicarea igrasiei s-auexecutat: centurã continuã din betonimpermeabil peste nivelul maxim alpânzei freatice, executarea hidroizo-lãrii la exterior a pereþilor subsoluluiºi a pereþilor de contur ºi s-au aplicatprocedee chimice de uscare a pere-þilor prin metoda FREEZETECH. �

Antreprenor general-lider: SC RECON SA CraiovaAsociat: SC ATLAS SASubcontractant: UTI CONSTRUCTION & FACILITYBeneficiar: Consiliul Judeþean DoljProiectant general: SC PROIECT BUCUREªTI SA


1. Considerãm utilã Revista Construcþiilor

pentru specialiºtii în domeniu; este nevoie de

aceste informaþii pentru a putea avea o privire de

ansamblu asupra sectorului. Companiile româ-

neºti trebuie sã fie permanent informate cu

noutãþile apãrute pe plan naþional ºi european,

sectorul construcþiilor aflându-se într-o perioadã

de dezvoltare ºi adaptare la normele UE.

2. Am dori ca în revista dumneavoastrã sã

gãsim ºi informaþii despre norme ºi legi apãrute

în sectorul construcþiilor, dar ºi o secþiune dedi-

catã proiectelor aflate în desfãºurare sau chiar

încheiate, în care sã fie descrise materialele uti-

lizate, utilajele specializate, metodele de con-

strucþie folosite etc.

De asemenea considerãm importantã

includerea proiectanþilor ºi arhitecþilor în targetul

cititorilor ºi dorim sã gãsim ºi informaþii legate de

sectorul lor de activitate: interviuri, norme de

proiectare, criterii pentru a obþine o construcþie

eficientã energetic ºi care sã corespundã

normelor impuse de directiva UE 2020. Revista

Construcþiilor ar putea deveni, astfel, un suport

comun de comunicare ºi informare între cele

douã sectoare care se intersecteazã ºi au nevoie

de sprijinul reciproc.

3. Deºi în România existã o nevoie acutã de

dezvoltare în ceea ce priveºte piaþa construc-

þiilor, atât în infrastructurã cât ºi în segmentul

rezidenþial, cea mai importantã provocare cu

care se confruntã sectorul construcþiilor este cea

de ordin financiar. Plãþile sunt întârziate din

cauza condiþiilor grele de creditare oferite

firmelor de construcþii. Bãncile creditoare au un

comportament opresiv faþã de majoritatea IMM-

urilor ºi în mod deosebit, vizavi de cele implicate

în ramura construcþiilor. Astfel, instituþiile de cre-

ditare nu sprijinã activitatea firmelor, cãrora, deºi

îºi plãtesc la timp toate datoriile, nu le acceptã

niciun fel de reeºalonare a datoriilor, pentru a le

uºura efortul financiar în aceastã perioadã de

crizã. Rezultatul este cã firme viabile sunt duse

la faliment, poate chiar în mod intenþionat, de

cãtre bãnci.

Alte mãsuri necesare revigorãrii sectorului

de construcþii trebuie sã vizeze aspecte legate

de contracþia pieþei construcþiilor noi, de strategi-

ile neproductive ale statului faþã de mediul privat

– concomitent cu alungarea marilor dezvoltatori

din România. Mentalitatea generalã, existentã la

nivelul instituþiilor guvernamentale ºi al celor

locale, nu este de conºtientizare a nevoilor de

dezvoltare a investiþiilor, de sprijin ºi ajutor pentru

investitori. Este o mentalitate învechitã, pãgu-

boasã ºi de blocare. Instituþiile guvernamentale

de profil trebuie sã sprijine competitivitatea durabilã

a sectorului de construcþii, care s-a confruntat cu

multe provocãri în ultima perioadã. Nu în ultimul

rând, pe fondul scãderii puterii de cumpãrare a

populaþiei, producãtorii români de materiale de

zidãrie au trebuit sã reducã progresiv preþurile de

vânzare ale produselor, începând cu anul 2010,

perioadã care coincide ºi cu majorarea TVA, care

a devenit una dintre cele mai împovãrãtoare taxe

din Europa. Peste 90% din proiectele noi sunt

reprezentate de investiþii în construcþii private

unifamiliale. O cotã semnificativã în dezvoltarea

acestui sector o genereazã investiþiile muncito-

rilor români care lucreazã în strãinãtate.

Creºterea cotei TVA este motivul principal pentru

scãderea drasticã a remiterilor de valutã cãtre

România dupã anul 2010. În Europa media cotei

TVA este de 20%, muncitorul român fiind mai

interesat, în aceste condiþii, sã consume sau

sã-ºi investeascã economiile în alte þãri europene.

Considerãm cã scumpirea transportului este

descurajatoare în ceea ce priveºte extinderea

zonelor de distribuþie, mulþi producãtori fiind con-

strânºi sã îºi desfãºoare activitatea în arealele

din proximitatea unitãþilor de producþie.

Organizaþia Patronalã a Producãtorilor de

BCA „Pro BCA” subliniazã importanþa înlocuirii

fondului locativ existent, învechit, cu clãdiri noi,

eficiente din punct de vedere energetic, aºa cum

prevãd ºi normele europene. În acest sens este

îmbucurãtoare decizia de a trece de la programul

„Prima Casã” la „Noua casã”, acesta fiind un

impuls pentru mediul construcþiilor în anul curent

ºi, totodatã, pentru a putea rãspunde solicitãrii

de a avea pânã în 2020 cât mai multe construcþii

cu un consum de energie cât mai mic. �

Noi ºi cititorii noºtri! (III)Primim în continuare ecouri la nr. 100 al Revistei Construcþiilor cu opinii ale cititorilor noºtri privind

existenþa ºi viitorul publicaþiei, dar ºi despre necesitatea reconsiderãrii viitorului sectorului construcþiilordin þara noastrã. Aceste opinii sunt un rãspuns la cele trei întrebãri adresate managerilor din construcþii:

1. Cum apreciaþi ºi cât de utilã vã este Revista Construcþiilor?2. Ce aþi dori sã cuprindã ea în viitor?3. Ce credeþi cã ar trebui fãcut pentru revigorarea sectorului de construcþii din România?În numãrul de faþã inserãm opiniile dlui Niculae Duºu, preºedintele Organizaþiei Patronale a Producãtorilor

de BCA „Pro BCA”.

Niculae Duºu

Compania SOUDAL este unul dintre cei mai mari producãtori din lume de etanºanþi ºi adezivi. Înfiinþatã în 1966 înTurnhout, Belgia, SOUDAL deþine, la ora actualã, un numãr de 12 unitãþi de producþie, localizate în Belgia, Germania,Polonia, China, India, Chile ºi cea mai recentã în Slovenia.

Pe lângã produsele tradiþionale, cum ar fi spumele poliuretanice, izolanþi siliconici, acrilici, poliuretanici, hibrizi, gamacompletã de adezivi gata de lucru, benzi hidroizolante, SOUDAL produce ºi o serie de sisteme complete cu aplicaþii în indus-tria construcþiilor. Din aceastã categorie face parte sistemul de montaj profesional al ferestrelor SOUDAL WINDOW SYSTEM.

Ca urmare a apariþiei diferitelor sisteme de izolare a clãdirilor, s-a constatatcã cele mai mari pierderi de cãldurã se produc prin rosturile dintre tâmplãrie ºizidãrie. Acest fapt se datoreazã lipsei de protecþie a spumei poliuretanice, careeste afectatã de vaporii de apã proveniþi atât din interiorul cât ºi din exteriorulclãdirilor, ceea ce genereazã apariþia mucegaiului în pereþi.

SOUDAL WINDOW SYSTEM protejeazã complet stratul izolant al feres-trelor, reducând, astfel, pierderile de cãldurã. Sistemul este compus din: gamacompletã de spume poliuretanice, folii de protecþie pentru interior ºi exterior,izolanþi speciali, diverse accesorii pentru aplicare.

Soudal produce cea mai variatã gamã de spume poliuretanice cu aplicare normalãcu adaptor pai, cu pistol clasic sau Click&Fix®, sistem patentat, ºi Genius Gun®, un sis-tem unic care combinã proprietãþile aplicãrii spumei poliuretanice cu adaptor pai ºi pistol.

Proprietãþile spumelor poliuretanice SOUDAL se adapteazã perfect oricãror cerinþedin proiectul tehnic al clãdirilor. Constructorii îºi pot alege în funcþie de aceste cerinþeuna dintre urmãtoarele tipuri:

• Spuma Poliuretanicã Professional 60 formula iarnã sau varã - volum de expandarepânã la 60 litri;

• Spuma Poliuretanicã Maxi formula iarnã sau varã - volum de expandare marepânã la 70 litri;

• Spuma poliuretanicã Low expansion cu volum mic de expandare ºi factor mãrit de izolare termicã datoritã densitãþii crescute;• Spuma poliuretanicã flexibilã Flexifoam® cu factor mare de izolare termicã ºi, în special, fonicã pânã la 60 dB;• Spuma poliuretanicã bicomponentã Soudafoam 2K, cu întãrire rapidã pânã la 30 minute;• Spuma poliuretanicã Comfort Genius Gun® practic, cu un pistol la fiecare tub de spumã ºi formula All Season pentru toate

anotimpurile. Foliile antivapori produse de SOUDAL sunt de douã tipuri:• Folia SWS pentru interior, care nu permite accesul vaporilor în stratul izolant de

spumã atât din interiorul profilului (vapori creaþi de puntea termicã dintre zidãrie ºiramalele ferestrelor) cât ºi din interiorul camerei (studiile au arãtat cã, de exemplu,într-o încãpere, 4 persoane pot produce doar prin respiraþie pânã la 14 litri de apã subformã de vapori într-o singurã zi);

• Folia antivapori pentru exterior, care permite evacuarea vaporilor din stratul izolantde spumã cãtre exterior ºi nu permite vaporilor din atmosferã pãtrunderea în stratul de spumã. Foliile au un strat autoadeziv pentrulipire pe profil ºi un strat autoadeziv din butil pentru lipire pe zidãrie, fiind foarte uºor de montat.

Sistemul mai cuprinde Benzi de izolare acrilice autoexpandabile de diferitedimensiuni, care pot înlocui folia de exterior atunci când montajul acesteia nu esteposibil: de exemplu, atunci când termosistemul clãdirii este deja montat iar profilulferestrei este acoperit de termosistem din exterior.

Pentru finisaj complet, SOUDAL oferã o gamã variatã de izolanþi acrilici ºi sili-conici, cum ar fi Masticul acrilic pentru interior ºi Siliconul Neutru Silirub2® pentruexterior, în diferite culori, inclusiv cele mai uzuale culori RAL. Silirub2® este un siliconcomplet neutru din punct de vedere chimic ºi este special conceput astfel încât profilul tâmplãriei sã nu fie afectat decaracterul acestuia.

Reprezentanþa din Romania, SOUDAL SRL are în stoc permanent toate componentele sistemuluiºi este la dispoziþia clienþilor pentru orice detalii ºi informaþii tehnice suplimentare.

SOUDAL WINDOW SYSTEMMONTAJUL PROFESIONAL AL FERESTRELOR

SOUDAL SRL - Reprezentanþa în România a SOUDAL NV BelgiaCalea Dârzei 86A, Comuna Crevedia, Jud. Dâmboviþa

Tel./Fax: 021 351 58 04 | www.soudal.ro | www.fixall.ro | www.montajulcald.ro


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIRomeo CIORTAN

S-a nãscut la 1 aprilie 1941 înConstanþa.

Dupã terminarea Liceului AnaIpãtescu din localitate, a urmat Fa-cultatea de Hidrotehnicã a Insitutuluide Construcþii Bucureºti, pe care aabsolvit-o în anul 1963.

Activitatea de proiectare adesfãºurat-o la IPTANA, începânddin anul 1963 pânã în prezent,deþinând funcþiile: inginer proiectant(1963 - 1968); inginer proiectantprincipal (1968 - 1970); inginerproiectant principal gr. III (1970 -1976); inginer proiectant principalgr. II (1976 - 1985); inginer proiec-tant principal gr. I (1985 - 1991),inginer specialist - director al Divizieide lucrãri hidrotehnice ºi portuare(1991 - 2003), director generaladjunct (2001 - 2004), consilier(2004 - prezent).

În cei aproape 45 de ani deproiectare ºi conducere a proiectãriila IPTANA, a realizat numeroaselucrãri, dintre care inserãm:

• portul Constanþa Nord: diguri,cheuri, teritorii, cãi de rulare, plat-forme, bazine ºi ºenale, fundaþii declãdiri;

• portul Constanþa Sud: plan ge-neral, diguri, cheuri, teritorii, platfor-me, bazine ºi ºenale;

• portul Mangalia: plan general,diguri, cheuri, teritorii, platforme,bazin ºi ºenal, fundaþii ale unor con-strucþii;

• porturi fluviale: Giurgiu, Tulcea,Turnu Severin, Galaþi, plan general,cheuri, teritorii, protecþii de mal, dra-gaje, cãi de rulare etc.;

• porturi turistice;• terminale portuare: contai-

nere, minereu, mãrfuri generale,cereale, Ro-Ro, pasageri, gazelichefiate etc.;

• lucrãri privind protecþia mediu-lui: managementul deºeurilor în Por-tul Constanþa (soluþii, costuri ºiorganizare); depozit ecologic dedeºeuri, depozit de deºeuri pericu-loase, incinerator de deºeuri; cerinþepentru o navã de depoluare a

acvatorului unui port; lucrãri de pro-tecþie ºi consolidare a falezei portuare(Constanþa); decolmatãri de lacuri(Costineºti, Neptun); documentaþiiprivind impactul asupra mediului ºisoluþii pentru diminuarea acestuiapentru diferite obiective: diguri, ter-minale, depozite de deºeuri (Con-stanþa, Tulcea, Midia, Sulina etc.);documentaþii privind realizarea unorlucrãri pentru colectare, transportulºi depozitarea deºeurilor solide ºilichide rezultate din activitatea portu-arã (Constanþa); realizarea de exca-vaþii adânci fãrã a perturba regimulapelor subterane (incintã drenantã lamagazinul Unirea Bucureºti); exper-tize: rezervorul de 10.000 mc pentruapã potabilã la Brãila ºi Ploieºti;expertizarea ºi verificarea unor do-cumentaþii privind pragurile de fundpentru protecþia unor poduri; elabo-rare normativ: cerinþe de proiectare,execuþie ºi monitorizare a excava-þiilor adânci în zonele urbane; exper-tizare: amenajarea unei dane depasageri pe braþul Sf. Gheorghe;zone libere portuare; amenajãricostiere, marine: amenajãri ale fale-zei la Costineºti, protecþia contraeroziunii litoralului, lãrgirea ºi pro-tecþia plajei în staþiunea Venus,studiu privind comportarea lucrãrilorde protecþie a plajelor etc.; amena-jarea zonei de plajã în zona Con-stanþa; amenajarea falezelor în zonaConstanþa - Agigea etc.; regularizãride râuri în zonele lucrãrilor pentrutransport: rectificãri, protecþii de mal,praguri în aval de poduri; ºantierenavale: docuri uscate, cheuri dearmare, bazine, platforme etc.;

• platforme de foraj marin pentruexploatarea þiþeiului: transport, insta-lare, batere piloþi etc.;

• conducte subacvatice la Midia,Isaccea, Canal Dunãre - Marea Neagrã.Portul Constanþa Nord


Elemente din betonprefabricat ºi precomprimat

Gama de servicii ºi produse oferitã de FerrobetonRomânia cuprinde atât elemente prefabricate (proiectare,producþie, transport ºi montaj) cât ºi structuri din betonmonolit (proiectare ºi execuþie), asigurând, astfel, clienþiloropþiuni atractive din punct de vedere economic ºi tehnic.

Dotatã cu cea mai nouã tehnologie pentru fabricareabetonului, staþia proprie poate produce beton de înaltãclasã pânã la C80/95. Capacitatea staþiei de beton estede 22,5 metri cubi pe orã. Liniile de producþie au lungimide 120 metri ºi 180 de metri, permiþând turnarea ele-mentelor cu lungimi de pânã la 60 de metri, într-operioadã scurtã de timp.

Fabrica dispune de laborator propriu, în cadrul cãruiasunt pregãtite reþetele de beton, sunt controlate ingredi-entele (agregate, ciment, armãturã) ºi se executã testelegenerale ale elementelor prefabricate, pentru a asiguracalitatea impusã de normele în vigoare.

Manipularea elementelor este asiguratã de podurirulante cu o capacitate totalã de 180 de tone.

Deþinãtorul recordului de grindã de pod, armatã ºipretensionatã la 40 metri lungime, Ferrobeton Româniaa livrat, recent, grinzile pentru prima parte a pasajuluirutier Mihai Bravu din Bucureºti, grinzi cu lungimi între33,5 ºi 39 metri.

Ferrobeton România contribuie la realizarea, în sistemprefabricat, a întregii suprastructuri aferente diverselorpoduri nu doar prin grinzile pretensionate, dar ºi prinpredale, lise de trotuar ºi parapeþi tip «New Jersey».O dovadã sunt produsele livrate pentru centura Lugoju-lui, centura Constanþa, autostrada A2 ºi autostrada Deva– Sibiu.

Toate produsele realizate de Ferrobeton Româniasunt însoþite de certificate de calitate CE. De altfel,Ferrobeton România deþine certificãri pentru controlulproducþiei diverselor elemente prefabricate din betonprecomprimat pentru construcþii civile, industriale ºiagricole. �

Producãtor cu experienþã în domeniul execuþiei elementelor din beton prefabricat ºi precomprimat,Ferrobeton România este noua denumire a firmei CRH Structural Concrete. Societatea îºi desfãºoarãactivitatea în spaþiul construit, în 2008, la marginea Ploieºtiului, în apropierea ºoselei de centurã, dupãmodelul altor fabrici din grupul CRH, precum cele din Belgia ºi Polonia. Cu acest model, CRH aduce înRomânia „know-how-ul” acestor producãtori, cu o vastã experienþã în domeniul elementelor din betonprefabricat ºi precomprimat.


Realizarea proiectelor a impusadoptarea a numeroase soluþii con-structive cu elemente originale,unele constituind brevete de invenþiisau inovaþii: structuri de tip chesonplutitor din beton armat pentrupodurile fluviale; sisteme de blocuride ancoraj, executate sub nivelulapei, fundate pe piloþi cu înclinaremare, pentru tragerea navelor pecalele de lansare; cheu maritim demare înãlþime din blocuri eficientedin beton simplu de tip evidat; infra-structuri de cheuri fluviale dincoloane de beton armat; piloþi pre-fabricaþi din beton armat de lungimimari (24 m) fãrã îmbinãri; voaluri ºiecrane de etanºare de mare adân-cime, în diferite tipuri de terenuri;tiranþi definitivi de mare capacitate înmediu agresiv; perfecþionãri alemetodelor de calcul pentru digurilede adãpostire cu parament vertical ºitaluzat, construcþii de acostare cuelemente de descãrcare, cãile derulare pe traverse pentru macaraleleportuare, platformele portuare etc.

Pe baza proiectelor elaborate deprof. Romeo Ciortan au fost realizate- pentru prima datã în þarã -numeroase lucrãri ºi amenajãri castructuri marine: diguri la adâncimide 24 m ºi cu înãlþime totalã de34 m, cheuri cu adâncimi de acos-tare de 19 m, destinate navelor demare tonaj de pânã la 165.000 tdw;chesoane plutitoare cu greutãþi depeste 3.500 t; terminale specializate:terminalul pentru trafic de minereu,cocs, cãrbune, echipat cu utilaje demare capacitate, terminalul multi-funcþional, terminalul de cereale cusisteme moderne de încãrcare-descãrcare ºi stocare a cerealelor,terminalul de bitum; ºantiere navale:

docuri uscate pentru construcþii ºireparaþii de nave pânã la 250.000 tdw,incinte de lucru adânci, de maridimensiuni, excavate sub nivelulmãrii etc.

Pentru sistemul de foraj marin aelaborat documentaþii în premierã,privind transportul ºi instalarea, înlargul mãrii, a structurilor metalice,precum ºi pentru instalarea con-ductelor pe fundul mãrii, utilizândinstalaþii special concepute (ele-mente originale pe plan mondialcare au fost brevetate).

Prof. Romeo Ciortan a efectuat ºinumeroase expertize, dintre careamintim: starea de viabilitate a con-strucþiilor de acostare în porturilemaritime ºi porturile dunãrene; avari-ile produse digului în larg din portulConstanþa; avariile produse de dife-rite furtuni; comportarea docuriloruscate: Constanþa, Mangalia, Galaþi;avariile produse danelor 79 ºi 80 dincauza manevrei greºite a navelor,avarii produse digului de larg dincauza coliziunii cu navele Paris ºiYou-Xiu, avarii produse cheuluidanei 69 din cauza coliziunii cu navaSimge ºi cheului danei 58, din cauzacoliziunii cu nava Hisar, rezervoarede apã de 20.000 mc în Ploieºti,Brãila etc.

Este verificator ºi expert autorizatMLPAT în domeniul construcþiilor ºiamenajãrilor hidrotehnice, a por-turilor ºi platformelor marine ºi îndomeniul protecþiei mediului (1994).

Activitate ºtiinþificã. Principaleleprobleme abordate ºi soluþionate încercetarea ºtiinþificã sunt: strategiadomeniului privind amenajãrile por-tuare ºi pentru navigaþie; amenajãripentru ºantiere navale; promovareasistemelor vamale suspensive;

promovarea sistemului de transporttransmodal; realizarea infrastructuriiportuare ºi pentru navigaþie; pro-tecþia mediului înconjurãtor în raportcu activitãþile portuare ºi de navi-gaþie - primele studii de acest genîntocmite în þarã; probleme aleingineriei costiere; lucrãri pentru sis-temul de foraj marin etc.

De asemenea, a colaborat cuinstitute de cercetare, proiectare sauconsultanþã din strãinãtate, pentruîntocmirea, în cooperare, de studiiasupra dezvoltãrii infrastructuriivizând transporturile navale, în pro-grame naþionale, elaborarea derecomandãri tehnice privind com-pactarea dinamicã intensivã aumpluturilor portuare, calculul cheu-rilor din virole de mare diametru,dimensionarea digurilor cu profil deechilibru etc.

Menþionãm cã a întocmit docu-mentaþii ºi oferte pentru lucrãri dinstrãinãtate: baze navale, terminale,dane, sisteme de alimentare cu apã,docuri, porturi (pescãresc, turistic),ºantiere navale, bazine etc. (în Irak,Turcia, Iordania, Azerbaidjan, Repu-blica Moldova, Georgia).

Titlul ºtiinþific de doctor inginer l-aobþinut în anul 1979, cu teza: Tipurieconomice de construcþii hidrotehniceportuare.

Amintim cã a efectuat ºi unelespecializãri în strãinãtate în dome-niile: terminalelor de containere (Jica,Japonia); ingineriei costiere (Univer-sitatea Naþionalã din Bahia Blanca,Argentina), cât ºi în þarã pe diferiteprobleme.

Activitatea didacticã: asistent ºiºef de lucrãri asociat la Catedra deconstrucþii hidrotehnice a Institutuluide Construcþii Bucureºti (1963 -1973); conferenþiar ºi profesor aso-ciat la Catedra de construcþii hidro-tehnice ºi Catedra de geotehnicã ºifundaþii a Institutului de ConstrucþiiBucureºti, respectiv UTCB (1973 -2001).

În afara activitãþii la seminarii ºiproiecte, a predat cursurile: Cãi na-vigabile ºi porturi; Regularizãri derâuri; Amenajãri portuare ºi pentruºantiere navale; Amenajãri ºi struc-turi portuare; Construcþii portuare ºipentru foraj marin; Inginerie costierã.ªantierul naval Constanþa


Menþionãm cã a predat ºi la Uni-versitatea Ovidius Constanþa, cursurile:Calculul structurilor maritime; Ame-najãri costiere, Inginerie costierã, caprofesor asociat (din 1997) ºi titular(din 2001 - prezent).

A predat ºi în strãinãtate: cursuriîn domeniul construcþiilor portuare laInstitutul de Inginerie Portuarã dinOdessa (1990); cursul Coridoare denavigaþie la Universitatea Tehnicãdin Buenos Aires, Argentina (1977).

Activitatea publicisticã: A publi-cat peste 160 de lucrãri în revisteledin þarã ºi strãinãtate sau prezentatela diferite manifestãri ºtiinþifice inter-naþionale. De asemenea, a publicat9 cãrþi (autor sau coautor), dintrecare amintim: Betonul ºi betonularmat în România, cap. Cãi naviga-bile ºi porturi (coautor), Ed. Tehnicã,1969; Porturi maritime ºi fluviale, Ed.Tehnicã, 1984; Inginerie de sistem,automatizãri ºi informaticã în trans-porturi feroviare, navale ºi aeriene(coautor), Ed. Tehnicã, 1989; Ame-najãri portuare, Ed. Ovidius Uni-veristy Press, Constanþa, 2001;

Inginerie costierã. Morfologia ºi pro-tecþia þãrmului marin, Ed. ConstantArt, 2003; Structuri portuare, Ed.Universitãþii Ovidius, Constanþa,2003.

A realizat 4 invenþii ºi 10 inovaþii.Inserãm invenþiile (coautor): Sistemconstructiv pentru echilibrarea zidu-rilor de cheu; Zid de cheu dinchesoane; Procedeu pentru realizareadigurilor de limitare a teritoriilorcâºtigate asupra mãrii; Procedeu deancorare ºi tirant pretensionat pen-tru aplicarea procedeului.

Prof. Romeo Ciortan este mem-bru al mai multor asociaþii profesio-nale din þarã ºi strãinãtate, dintrecare amintim: reprezentantul Românieila Asociaþia Permanentã a Congre-selor de Navigaþie; membru al Soci-etãþii Internaþionale de MecanicaPãmânturilor ºi Inginerie Geoteh-nicã; membru al Societãþii Inter-naþionale de Geosintetice; membrucorespondent al Academiei de ªtiinþeTehnice din România.

Activitatea sa a fost recunoscutãºi pe plan internaþional la: Congresul

Asociaþiei Internaþionale a Congre-selor de Navigaþie - subiectele:Gestiunea porturilor maritime ºi flu-viale, ºi Concepþia ºi construcþialucrãrilor ºi instalaþiilor portuare(Sevilla, 1994); Conferinþa euro-peanã privind navigaþia pe distanþescurte (Bergen, Norvegia, 1996).

O activitate de proiectare remar-cabilã, cu lucrãri care au îmbogãþit,în special, portul Constanþa. Deremarcat diversitatea lucrãrilor dar,mai ales, soluþiile originale adoptate;documentaþii ºi oferte pentru lucrãridin diferite þãri.

De menþionat ºi cercetãrile ºtiinþi-fice referitoare la protecþia mediuluiînconjurãtor în raport cu activitãþileportuare ºi de navigaþie - conside-rate printre primele de acest gen dinþarã.

Devotat profesiei, cu capacitatede sintezã, cu dragoste de semeni,prof. Romeo Ciortan a scris o paginãfrumoasã în istoria ºtiinþei ºi tehniciiromâneºti în construcþii.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii,autor Hristache Popescu)


Biserica cu hramul “Sf. Ioan Botezãtorul”din ansamblul mãnãstirea Mãxineni – judeþul Brãila

Biserica cu hramul Sf. IoanBotezãtorul, din cadrul ansambluluiMãnãstiresc Mãxineni, amplasatã înjudeþul Brãila, în dreptul satuluiLatinu, face parte din categoria edi-ficiilor ridicate la începutul secoluluial XVII-lea. Lucrãrile executate aurecuperat, integral, acest edificiufoarte valoros al arhitecturii medie-vale din Þara Româneascã, caredeschide de fapt, seria Marilor Cti-torii ale Voievodului Matei Basarab.

Planul Bisericii se compune din:pridvor, pronaos, naos cu 2 absidelaterale ºi altar, desfãºurate pe osuprafaþã de 169.5 mp.

Lucrãrile de consolidare ºirestaurare au constat din:

• consolidarea fundaþiilor prinintroducerea unei reþele de grinzi debeton armat la nivelul infrastructurii;

• consolidarea structurii cu ele-mente verticale de beton armatînglobate în zidãrie ºi ancorate înreþelele de grinzi de la nivelul infra-structurii ºi de la nivelul acoperiºului,ce susþin cele trei turle;

• reîntregirea zidurilor prin meto-de specifice - þesere, taselãri ºiinjectãri – cu cãrãmida de epocã

furnizatã de SICERAM Sighiºoara,respectând originalul ºi în ceea cepriveºte dimensiunile ºi alternanþadintre asizele de cãrãmidã ºi ros-turile de mortar;

• refacerea celor trei turle din ele-mente de lemn ecarisat îmbinateprin cepi ºi plãtuiri în coadã de rân-dunicã, finisate la interior cu tencuielipe ºipcã cu mortar de epocã de tipfrescã, iar la exterior cu panouri tip“aquapanel”;

• tencuielile interioare ºi exteri-oare pe ziduri executate cu mortarde var, nisip ºi câlþi tocaþi, vor fisuport perfect pentru componenteleartistice care readuc imaginea origi-narã a Bisericii;

• Restaurarea ancadramentelordin piatrã la uºi ºi ferestre ºi refa-cerea ancadramentelor lipsã dinpiatrã de Nãieni cu respectareamodelelor existente ºi descoperite înurma studiilor ºi sãpãturilor arheo-logice;

• Refacerea bolþilor ºi arcelor dincãrãmidã de epocã cu reconstrucþiaimpostelor din piatrã de Nãieni;

• Refacerea paramentului ºi mo-denaturii originare prin extrageri ºicompletãri de cãrãmizi noi de epocã,de forma ºi profilatura corespunzã-toare;

• Învelitoarea s-a realizat dinolane ceramice de epocã montatepe ºipci din lemn;

• Tâmplãria montatã s-a execu-tat, în cadrul secþiei de fabricaþie afirmei, din lemn de stejar triplu strati-ficat cu geam termopan, iar uºa dinlemn masiv de stejar model deepocã. �

Antreprenor: SC DEDAL BAHAMAT SRL GalaþiBeneficiar: Mãnãstirea Mãxineni - Arhiepiscopia Dunãrii de Jos GalaþiFinanþator: Ministerul Culturii ºi Cultelor – O.N.M.I. - Bucureºti,

Mãnãstirea Mãxineni ºi Consiliul Judeþean BrãilaProiectant: SC RESTITUTIO SRL Ploieºti

ASOCIAÞIA INGINERILOR CONSTRUCTORI PROIECTANÞI DE STRUCTURI (AICPS)anunþã organizarea:

CELEI DE A XXIV-a CONFERINÞE NAÞIONALE A.I.C.P.SJoi 22 mai 2014 ºi Vineri 23 mai 2014

World Trade Center – Hotel Pullman – Bucureºti - Sala New York

PROGRAMUL CONFERINÞEI

Joi - 22 mai 2014• 9.00-15.30 - Prezentãri tehnice ºi ºtiinþifice

TITLURILE ªI AUTORII lucrãrilor, precum ºi titlurile profe-sionale ale celor care doresc sã prezinte comunicãri laConferinþa Naþionalã AICPS, vã rugãm sã ne fie transmise pânãla data de 8 aprilie 2014 prin e-mail la: [email protected];

Prezentarea completã va fi inclusã în Revista AICPS, carese va distribui în cadrul Conferinþei, iar termenul de transmiterea articolelor pentru publicare în revistã este 14 aprilie 2014.

Vineri - 23 mai 2014 9.00-12.30• Acordarea PREMIILOR AICPS• Acordarea Diplomei ºi Medaliei dr. ing. Petru VERNESCU• Acordarea Diplomelor OPERA OMNIA• Acordarea Premiilor SIKA-AICPS• Acordarea Premiilor Radu AGENT• Activitatea AICPS

Vã informãm, în cele ce urmeazã, cu privire la hotã-rârea Consiliului de Conducere AICPS de a se acorda ºi înanul 2014 PREMIILE ASOCIAÞIEI INGINERILOR CON-STRUCTORI PROIECTANÞI DE STRUCTURI (AICPS).

Regulamentul privind desfãºurarea concursului pentruacordarea premiilor poate fi obþinut de la AICPS prin email:[email protected], sau de pe site-ul: www.aicps.ro.

Vã rugãm sã transmiteþi înscrierile la concurs PREMIIAICPS pânã la 8 aprilie 2014, pe adresa AICPS: ªos.Pandurilor nr. 94, corp. B, et. 1, sector 5, Bucureºti, tel./fax:021/412.02.04, e-mail: [email protected].

Prezentarea documentaþiei (art. 7) în faþa juriului se va faceeºalonat pe baza unei programãri, începând cu 8 aprilie 2014.

Prezentarea sinteticã a lucrãrii pentru a fi publicatã înRevista AICPS, care se va distribui la Conferinþa Naþionalã, vãrugãm sã ne fie transmisã pânã la 14 Aprilie 2014.

Consiliul de Conducere AICPS vã invitã sã participaþi laacest concurs pentru a se prezenta public lucrãrile dumnea-voastrã deosebite ºi a se face cunoscut nivelul ridicat al capa-citãþii Dvs. profesionale ºi calitatea proiectelor elaborate.

Acordarea Diplomei ºi Medaliei dr. ing. Petru VERNESCUSe va acorda, ºi în acest an, un premiu special dr. ing. Petru

VERNESCU pentru o lucrare a tinerilor ingineri pânã în 38 ani.Aºteptãm, cu interes, înscrierile dumneavoastrã, pânã la datade 8 aprilie 2014, aºteptãm titlul ºi autorii proiectului înscris lapremiul special dr. ing. Petru VERNESCU.

Acordarea Diplomelor OPERA OMNIAPentru activitate îndelungatã ºi meritorie privind proiec-

tarea structurilor pentru construcþii, promovarea ºtiinþei ºitehnicii structurilor pentru construcþii ºi contribuþii meritorii laactivitatea AICPS, Consiliul de Conducere AICPS va acordaDiplome OPERA OMNIA, cu ocazia celei de a XXIV-aCONFERINÞE NAÞIONALE.

ªefii filialelor AICPS, societãþile de proiectare ºi membriiAICPS sunt rugaþi sã transmitã pânã la 8 aprilie 2014 în scris,prin fax: 021.412.02.04 sau email: [email protected] sau lasediul AICPS, propuneri pentru acordarea Diplomelor OPERAOMNIA.

Pentru acordarea Premiilor SIKA-AICPS se vor trimitepropuneri pânã la data de 8 aprilie 2014.

Pentru acordarea Premiilor „RADU AGENT” dl. arh. DanAGENT va trimite propunerile premiilor RADU AGENT laAICPS pânã pe data de 8 aprilie 2014.

EXPOZIÞIECu ocazia desfãºurãrii celei de-a XXIV-a Conferinþe

Naþionale a AICPS în perioada joi 22 mai 2014 - vineri 23 mai2014 (pe parcursul celor douã zile), AICPS va organiza o mini-expoziþie de proiecte, lucrãri de construcþii deosebite execu-tate, materiale de construcþii, software pentru construcþii,edituri de cãrþi ºi reviste tehnice.

Societãþile de proiectare, societãþile de construcþii, furnizoriide materiale, furnizorii de programe IT, software pentru con-strucþii, edituri de cãrþi ºi reviste, se pot înscrie, în baza unuicontract de sponsorizare cãtre AICPS.

AICPS va pune la dispoziþie mese de expunere pentrucataloage, prospecte, CD-uri, publicaþii, flyere etc.

ÎNSCRIERILE se pot face pânã la 8 aprilie 2014.

Tema Conferinþei: „PROIECTAREA STRUCTURILOR PENTRU CONSTRUCÞII ÎN LUMINA NOILOR NORME ªI RIGORILE ACESTORA”

INFORMAÞII:

Informaþii suplimentare privind prezentarea lucrãrilor, acordarea premiilor, organizarea expoziþiei, înscrieri sponsori etc.,se pot obþine de la secretariatul AICPS:

ªos. Panduri nr. 94, corp B, et.1, camera 19 (incinta AEDIFICIA CARPAÞI) sect. 5, Bucureºti Tel./Fax.: (021) 412.02.04; Mobil: 0788.35.96.96

Email: [email protected]

Participarea la cea de a XXIV-a CONFERINÞÃ NAÞIONALÃ AICPS este gratuitã!

Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informaþi-ile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, detitlul articolului, dupã cuvinte cheie etc.De asemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Eugeniu Marchidanuprof. univ. dr. ing. Dan Creþuprof. univ. dr. ing. Loretta Bataliconf. univ. dr. ing. Alexandru Dimacheasist. univ. dr. ing. Andrei Pricopiedr. ing. Victor Popaarh. Eliodor Popadr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndrd. ing. Georgiana Frunzãº. l. dr. ing. Iulian Iancu

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

Documents

Revista Constructiilor - Nr. 102, Aprilie 2014