Revista Constructiilor - Nr. 109, Noiembrie 2014

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2ERBAªU SA C3AEDIFICIA CARPAÞI C4Editorial: Mizeria de sub… preº! 3Reabilitarea monumentului istoric„Cetatea Neamþ“ (I) 4, 5Hidroconstrucþia SA: Contribuþia la edificareasistemului hidroenergetic naþional (II) 6, 7O nouã Aulã a Universitãþii Politehnice Bucureºti 8, 9PSC: Promovarea intereselor bresleiconstructorilor din Româniaîn cadrul Uniunii Europene 10, 11ROMFRACHT SPEDITION: Armarea dispersãa betoanelor cu fibre din polipropilenã 12, 13LAFARGE ROMÂNIA, furnizor de produseºi soluþii pentru modernizareaAeroportului Militar Feteºti 14, 15IJF DRILLING SOLUTIONS: Sistemede ancorare pentru construcþii 16, 17GEOBRUGG AG: Lucrãri de stabilizareºi consolidare a versanþilor.Proiect Valea Tempi – Grecia 18, 19ZÜBLIN ROMÂNIA: Piloþi cu baza lãrgitã 20, 21Interpretarea rezultatelorobþinute prin penetrare dinamicã 22, 24, 25GEOSTRU SOFTWARE: Proiectareapalplanºelor metalice cu programul de calculSPW by GeoStru 26, 27SOLETANCHE BACHY: Sãnãtate ºi securitateocupaþionalã în fundaþii speciale 28, 29IRIDEX GROUP PLASTIC: Cristex Admix HD -aditiv pentru betoane cu dublã acþiune 30, 31ARACO: Scrisoare deschisã adresatãcandidaþilor la Preºedinþia României 34, 35Recunoºtinþã pentru calitate în activitateade construcþii - TROFEUL CALITÃÞII ARACO 37Consolidarea structurii de susþinerea Reactorului de Cracare Cataliticãdin cadrul Rafinãriei Petrobrazi Ploieºti (II) 38 - 43FERROBETON: Record pentru cea mai lungãgrindã de pod armatã ºi pretensionatã 45Utilizarea cenuºii de termocentralã captatã uscatla realizarea betoanelor rutiere 46 - 49ASTALDI - ASTALROM: Pasajul SuprateranBd. Mihai Bravu – Splaiul Unirii 50, 51Podurile: bolþi ºi arce (V) 52, 53ASTALDI - EUROCONSTRUCT TRADING `98 -RCV GLOBAL GROUP:Pasajul Subteran Piaþa Sudului, Bucureºti 54, 55FPSC: Am pierdut brãþara!? 56, 57ALUPROF ROMÂNIA: Obloanele MB-SUNSHADES- practice ºi estetice 58, 59Personalitãþi româneºti în construcþii -Mihai NÃVODARIU 60SOUDAL SRL, reprezentanta în Româniaa SOUDAL NV Belgia 61RIGIPS SAINT-GOBAIN: De 20 de ani,mai buni, mai durabili 62, 63ALGABETH: Cinci tipuri de piatrã naturalã,pentru locuinþe “verzi” 64, 65Calificarea clãdirilor în parametriide dezvoltare durabilã (II) 66 - 68, 70, 71SRAC: Evaluarea conformitãþii elementelormetalice cu rol structural 72, 73Laborator care „mãsoarã calitatea” cãilor ferate, drumurilor, porturilor, aeroporturilor… 74, 75Monitorizarea masivelor de pãmântºi a structurilor 76 - 80

e d

!t

o r

i a

l Noiembrie! O lunã în carese mai poate face ceva pen-tru însãnãtoºirea ecologicãa mediului în care trãim ºine desfãºurãm activitãþilecotidiene.

Un lucru atât de importantpentru sãnãtatea fiecãruiadintre noi dar mai alespentru “asanarea” condiþiilorinumane pe care trebuie sã le suportãm ca urmare a compor-tamentului bizar ºi nejustificat al celor pe care i-am ales sã neconducã pe o anumitã perioadã de timp.

Nu ºtiu cum se face, dar la finalul ultimelor mandate prezi-denþiale ºi parlamentare în loc sã fim mulþumiþi de prestaþiaaleºilor, avem de fãcut, din pãcate, numeroase reproºuri.

ªi aceasta pentru cã sub totalul perioadei de timp par-curse, cea mai mare parte a celor menþionate se rezumã la…tot felul de neîmpliniri ºi mai ales de… mizerii fãcute, de celemai multe ori, cu bunã ºtiinþã de cãtre oamenii trimiºi de noisã gestioneze treburile þãrii.

Bilanþul, apelând la o glumã dinainte de `89, a ajuns sãaibã trei componente: pãrþi pozitive (ioc), pãrþi negative ºi…lipsuri!

Concret!Noiembrie este anul acesta o lunã cu o semnificaþie

aparte dacã luãm în calcul faptul cã trebuie sã ne alegem“omul” din fruntea þãrii care sã conducã ºi sã gestioneze þarape un… cincinal.

Atmosfera preelectoralã a fost ºi continuã sã fie una din-tre cele mai imunde dacã þinem seama de mizeriile pe care learuncã unii pentru a-ºi crea posibilitãþi sporite de a accede la“tronul prezidenþial”.

Mizeriile pe care aceºtia le etaleazã fãrã scrupule au statascunse sub un… preº anume pentru a fi vânturate în cam-pania electoralã.

Unele dintre ele sunt, din pãcate poate, adevãrate, daranume ticluite pentru amãgirea potenþialilor alegãtori.

Acest lucru nu este îndeajuns pentru convingerea celor“pãþiþi” din plin pânã acum întrucât majoritatea pretendenþiloractuali la înalta demnitate nu vin sã ne prezinte ºi programeconvingãtoare de ce ne aºteaptã în viitor.

Toþi spun cã va fi mai bine, expresie suficient de vagã ºica atare neconvingãtoare dacã nu ne spun ºi cum se vaasigura acest deziderat.

Pentru a ne fi mai bine cred cã primul lucru care trebuiefãcut este sã anihilãm ceea ce ne-a umilit pânã acum, adicãtot ceea ce a dus la dezbinarea oamenilor, la îmbogãþireailegalã a unora (cu precãdere politicieni), la injustiþie sub mul-tiplele ei aspecte, la sãrãcirea accentuatã a celei mai maripãrþi a populaþiei, la situarea þãrii noastre în coada celoreuropene… etc.

În concluzie, dacã au apãrut, ºi au apãrut tot felul de mizeriiascunse sub… preº, acest lucru este datorat în primul rândfaptului cã nu construim suficient cantitativ ºi calitativ pentrua asigura locuri de muncã ºi, ca atare, venituri corespunzã-toare, nu asigurãm investiþii suficiente ºi viabile care sã ducãla o creºtere economicã progresivã capabilã sã valorificepotenþialul material ºi uman al þãrii, nu selectãm suficient dechibzuit pe cei corespunzãtori profesional ºi moral pentru aface lucruri eficiente. Ne dominã, de asemenea, uºurinþa dea opta pentru o anume persoanã în funcþie de ceea ce…primim tradiþional în campania electoralã (mici, bere, sarmaleºi, mai nou, piftie etc.). Cum s-ar spune mai direct, singuri ne-ofacem ºi apoi ne manifestãm nemulþumirile.

Ce ziceþi, n-ar fi mai bine ca în viitor sã avem cât maipuþine mizerii ºi cât mai multe împliniri?

Ciprian Enache

Mizeria de sub… preº!

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� noiembrie 20144

Reabilitarea monumentului istoric„Cetatea Neamþ“ (I)

Cetatea Neamþ (cunoscutã impro-priu sub titulatura Cetatea Neamþului)este o cetate medievalã din Moldova,aflatã la marginea de nord-vest aoraºului Târgu-Neamþ. Ea se aflãlocalizatã pe stânca Timuº de peCulmea Pleºului (numitã ºi DealulCetãþii), la o altitudine de 480 m ºi lao înãlþime de 80 m faþã de nivelulapei Neamþului. De aici, strãjuiavalea Moldovei ºi a Siretului, ca ºidrumul care trecea peste munte înTransilvania.

Cetatea Neamþ fãcea parte dinsistemul de fortificaþii construitîn Moldova la sfârºitul secolului alXIV-lea, în momentul apariþiei peri-colului otoman. Sistemul de fortifi-caþii medievale cuprindea aºezãrifortificate (curþi domneºti, mãnãstiricu ziduri înalte, precum ºi cetãþi deimportanþã strategicã) în scop deapãrare, întãrite cu ziduri din piatrã,valuri de pãmânt sau având ºanþuriadânci.

Cetatea a fost construitã la sfâr-ºitul secolului al XIV-lea de Petru I, afost fortificatã în secolul al XV-leade ªtefan cel Mare ºi distrusã însecolul al XVIII-lea (1718) din ordinuldomnitorului Mihai Racoviþã.

Cetatea Neamþ a fost inclusã, dinanul 2004, pe Lista monumenteloristorice din judeþul Neamþ, avândcodul de clasificare NT-II-m-A-10707.

În perioada 2007-2009, CetateaNeamþ a fost reabilitatã cu fondurieuropene, prin programul PHARE2004-2006 Coeziune Economicã ºiSocialã, la care s-au adãugat fondurialocate de Consiliul Judeþean Neamþ,în parteneriat cu Consiliul LocalTârgu Neamþ. Fondurile europeneau fost majoritare, cele douã instituþiinemþene având o contribuþie de 10%din valoarea lucrãrilor.

Studiul de fezabilitate ºi proiectultehnic au fost întocmite de un colectivcondus de arhitecþii Gheorghe Sionºi Corneliu Constantin, din cadrulInstitutului Monumentelor IstoriceBucureºti, iar executanþii lucrãrilorau fost SC Iasicon SA Iaºi ºi SCProconsult Company SRL Paºcani.

Cheltuielile de reabilitare s-auridicat la 2,5 milioane de euro. Pen-tru reabilitarea Cetãþii Neamþ, Aso-ciaþia Românã a Antreprenorilor deConstrucþii (ARACO) a decernat soci-etãþii Iasicon SA Iaºi „Trofeul CalitãþiiARACO“.

Antreprenor: IASICON SA, IaºiBeneficiar: CONSILIUL JUDEÞEAN Neamþ

în parteneriat cu PRIMÃRIA ORAªULUI Târgu NeamþProiectant general: EDILPROIECT SA, Piatra Neamþ

Proiectant de specialitate: INSTITUTUL NAÞIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� noiembrie 2014 5

Pentru început sã facem cunoº-tinþã cu câteva date despre compo-nentele iniþiale ale cetãþii ºi cuevoluþia schimbãrilor care au avutloc în cadrul lucrãrilor de reabilitare.S-au realizat: modernizarea drumu-lui de acces pornind cu stradaªtefan cel Mare, strada 1 Decembrieºi terminând cu Aleea Cetãþii; restau-rarea întregului ansamblu arhitec-tonic; iluminarea cãilor de acces ºi amonumentului; construcþia de noiclãdiri, care sã satisfacã cerinþelefuncþionale impuse; amenajareacelor trei parcãri existente înapropierea cetãþii; alimentarea cuapã ºi canalizarea.

Cetatea Neamþ a fost redatã cir-cuitului turistic naþional ºi inter-naþional la 4 iulie 2009. Au fostamenajate cu prilejul lucrãrilor dereabilitare 21 de încãperi, printrecare sala de sfat ºi judecatã, salaarmelor, închisoarea, camera deprovizii, sala de mese, paraclisul etc.În unele camere este recreatãatmosfera din vremurile trecute,atunci când cetatea era locuitã. Înîncãperea care servea ca închisoarese aflã patru manechine, imaginândrãufãcãtori legaþi cu lanþuri. În lunilede dupã deschidere, fortãreaþa a fostvizitatã zilnic de circa 500 de turiºti,iar sâmbãta ºi duminica de aproxi-mativ 2.000.

Monumentul Cetatea Neamþ esteconstruit din piatrã de râu (folositãatât ca elevaþie, cât ºi ca umpluturãa zidurilor), piatr[ de carierã (folositãla arcade, pervazuri, piloni ºi con-traforþi) ºi rocã de gresie verzuie.Între cetate ºi restul platoului se aflãun ºanþ de apãrare (pe latura denord). La început, în cetate sepãtrundea pe o poartã („poartamuºatinã“) aflatã pe la mijlocul zidu-lui nordic.

În ceea ce priveºte Fortul muºa-tin, acesta are forma unui patrulatercu laturi inegale: latura de nord are38,50 m, latura de sud 37,50 m,latura de est 47 m ºi latura de vest40 m. Zidurile lui sunt groase deaproape 3 m ºi aveau iniþial oînãlþime de circa 12-15 m, fiindsusþinute ºi consolidate în exteriorde 18 contraforþi puternici de formãprismaticã, ce corespund pe direcþiazidurilor interioare. În cele patrucolþuri ale fortului muºatin se aflã tur-nuri de apãrare, care nu sunt plasateîn exteriorul zidurilor ca la cetã-þile Suceava ºi ªcheia, construite înaceeaºi perioadã, ci încadrate directîn scheletul de ziduri.

În mijlocul fortului se afla o curteinterioarã largã, înconjuratã deîncãperi cu diferite întrebuinþãri:

• pe latura de est se aflauînchisoarea, monetãria, camera deprovizii ºi cuhnea (bucãtãria) - laparter ºi demisol - „neagra temniþã“,paraclisul „Sf. Nicolae“, camerã delocuit, camera pârcãlabului ºi cameradomniþelor - la etaj;

• pe latura de vest se aflau salaarmelor - la demisol ºi parter - salade sfat ºi judecatã, o salã de trecere,un iatac ºi o camerã de tainã - laetaj;

• pe latura de sud se afla un lapi-darium - la demisol ºi parter ºi oterasã - la etaj;

• pe latura de nord nu existauîncãperi, aici aflându-se doar zidulde incintã;

Încãperile din turnuri au plafoanesprijinite pe grinzi groase de stejar,iar celelalte aveau arcade boltiterealizate din cãrãmidã. În curteainterioarã se afla o fântânã. Majori-tatea încãperilor din cetate erau des-tinate soldaþilor, cetatea având rol de

apãrare, ea nefiind locuitã de domni-tor, de familia sa ºi de sfetniciapropiaþi, decât în caz de pericol. Înmod obiºnuit aici se aflau aproxima-tiv 300 de oameni. Cetatea era vul-nerabilã pe latura de nord, astfel cãîntre zidurile cetãþii ºi CulmeaPleºului a fost sãpat un ºanþ destulde adânc, ºanþ care trecea prin ime-diata apropiere a zidului, dupã cumau dovedit sãpãturile arheologice.

ªtefan cel Mare a poruncitsupraînãlþarea zidurilor cetãþii cucirca 6-7 m ºi construirea unui zidflancat de patru bastioane semicir-culare, pe latura de nord a fortuluimuºatin. Acest zid a încadrat o curteexterioarã.

Pentru a evita apropierea duºma-nilor de zidurile cetãþii ºi amplasareade bombarde în apropiere, ªtefancel Mare a tãiat legãtura dinsprecoama dealului, de la nord, printr-unºanþ de apãrare. În cetate se pãtrun-dea printr-un pod de acces arcuit, cuo parte fixã ºi o alta mobilã, sprijinitpe 11 piloni din piatrã, de formã pris-maticã, cu o înãlþime de circa 8 m.

Partea mobilã se afla pe porþi-unea de pod dintre ultimul pilon ºizidul bastionului ºi se putea ridica, încaz de primejdie, printr-un sistem descripeþi, dar odatã trecut de ea exis-tau douã capcane cu trape, cunos-cute ºi sub numele de „curse deºobolani“. Intrarea în fortul muºatinse fãcea printr-o poartã goticã, în arcfrânt, aflatã în turnul de nord-est.

Iniþial, la cetate se ajungea de peun drum care ocolea vârful Cerdacu-lui, pe care se aflau „pãrcane“, subformã de ºanþuri întãrite cu palisade.Drumul actual a fost construit abia înanul 1834, în timpul domniei luiMihail Sturdza. �

(Va urma)

La 15 noiembrie 1950 se dã publicitãþii Hotãrârea Consiliului de Miniºtri nr. 1182 cu privire la construirea centraleihidroelectrice de la Bicaz. Cu Ordinul Ministrului Energiei Electrice, Gheorghe Gaston Marin, nr. 596 din 30 noiem-brie 1950, Întreprinderea de Stat „Uzina Electricã Bistriþa – Stejar” (înfiinþatã cu câteva luni mai înainte) se trans-formã în Întreprinderea de Construcþii “Centrala Hidroelectricã V. I. Lenin”, cu sediul în Bicaz, având ca obiect deactivitate execuþia hidrocentralei cu acelaºi nume de pe râul Bistriþa. Evoluþia acestei întreprinderi este istoria firmeiHIDROCONSTRUCÞIA. Pe 2 august 1951 are loc inaugurarea oficialã a ºantierului.

Dupã zece ani, epopeea Bicazului se încheie cu punerea în funcþiune a barajului Izvorul Muntelui, cunoscutmai mult sub numele popular de barajul Bicaz, ºi a centralei hidroelectrice Stejaru, care astãzi poartã numele profe-sorului Dimitrie Leonida, iniþiatorul ºi promotorul cel mai perseverent al realizãrii acestui proiect. A fost primul proiecteconomic gigantic de pe teritoriul României.

În baza programului asumat de electrificare a României, la sfârºitul anilor ’50 ºi în cei care urmeazã se aprobãconstruirea altor câteva obiective hidroenergetice:

• Barajul Negovanu (jud. Sibiu) ºi suplimentarea puterii centralei hidroelectrice Sadu V (pusã în funcþiune în1955). Este primul baraj arcuit din beton, realizat de HIDROCONSTRUCÞIA;

• Un numãr de 12 hidrocentrale pe râul Bistriþa (jud. Neamþ ºi Bacãu), în aval de cea pusã în funcþiune la Bicaz,pânã la confluenþa Bistriþei cu Siretul de la Bacãu;

• Barajul din beton arcuit cu dublã curburã Vidraru (jud. Argeº), de pe râul Argeº, în tandem cu hidrocentrala sub-teranã de la Corbeni. La data realizãrii acestei amenajãri, într-o ierarhie mondialã din punct de vedere al caracteris-ticilor tehnice, barajul Vidraru se afla pe locul 5 pe plan european ºi 9 pe plan mondial. Astãzi, ierarhia s-amodificat doar pe plan mondial, acolo unde barajul ocupã locul 27;

• Barajul ºi lacul de acumulare Secu (jud. Caraº-Severin), de pe râul Bârzava, pentru alimentarea cu apã amunicipiului Reºiþa ºi a industriei metalurgice din localitate. Este primul baraj din beton cu contraforþi ciupercãdin România, realizat de HIDROCONSTRUCÞIA;

• Barajul arcuit din beton ºi lacul de acumulare a apei de pe râul Cerna, de la Cinciº (jud. Hunedoara), pentru ali-mentarea cu apã a Combinatului Siderurgic ºi a municipiului Hunedoara;

• Barajul ºi lacul de acumulare Bãlan (jud. Harghita), pe cursul superior al râului Olt, pentru satisfacerea cerin-þelor de apã potabilã ºi industrialã de la noua aglomerare minierã, respectiv exploatarea zãcãmântului de minereude cupru din dealurile care înconjurau satul Bãlan. Barajul „Mesteacãnul” Bãlan, realizat cu o dotare precarã, esteprimul baraj din anrocamente construit de HIDROCONSTRUCÞIA.

Execuþia acestor obiective este încredinþatã întreprinderii de la Bicaz care, prin H.C.M. nr. 837/29.06.1960,devine „Întreprinderea de Construcþii Hidroenergetice” (I.C.H.). Evoluþia persoanei juridice I.C.H. – Bicaz, încondiþiile dezvoltãrii investiþiilor hidroenergetice, a fost urmãtoarea:

• Prin H.C.M. nr. 200/24.03.1961, I.C.H. Bicaz este transferatã în Bucureºti, având ca obiect de activitate exe-cuþia lucrãrilor hidroenergetice din întreaga þarã.

• Prin Decretul nr. 162/1.04.1973, ca urmare a unor mãsuri organizatorice, întreprinderea se transformã în„Trustul de Construcþii Hidroenergetice” (T.C.H.), cu acelaºi obiect de activitate.

• Decretul nr. 92/1984 a stabilit alte mãsuri de reorganizare a activitãþii de construcþii la nivelul întregii economiinaþionale iar începând cu data de 1.04.1984, trustul se transformã în “Trustul Antreprizã Generalã de ConstrucþiiHidroenergetice” (T.A.G.C.H.) Bucureºti.

Contribuþia S.C. Hidroconstrucþia S.A. la edificarea sistemului hidroenergetic naþional (II)

ing. Mihai COJOCAR

Episodul de faþã este o continuare a articolului precedent în care v-am introdus în începuturile princi-palelor amenajãri hidroenergetice din România. Veþi face cunoºtinþã, cu aceastã ocazie, cu istoria firmeiHIDROCONSTRUCÞIA, de la “naºtere” pânã în zilele noastre, istorie care se identificã cu evoluþia valo-rificãrii potenþialului hidroenergetic al României, prin amenajarea complexã a principalelor râuri interioareºi a fluviului Dunãrea.

În acest sens, ne propunem o succintã prezentare a lucrãrilor de top executate de HIDROCONSTRUCÞIA,precum ºi a poziþiei acestora în amenajarea complexã a bazinului hidrografic din care fac parte, prezentarece va continua într-o succesiune de episoade viitoare.

• Prin Hotãrârea Guvernului nr. 1104 din 16.10.1990, T.A.G.C.H. se transformã în Societatea ComercialãHIDROCONSTRUCÞIA, societate pe acþiuni cu capital de stat. În anul 1995 majoritatea salariaþilor societãþii s-auconstituit în Asociaþia HIDROCON ºi, conform legislaþiei în vigoare la acea datã, au hotãrât achiziþionarea pachetuluiintegral de acþiuni de la Fondul Proprietãþii de Stat ºi de la Fondul Proprietãþii Particulare, devenind societate cucapital privat.

AMENAJAREA RÂULUI BISTRIÞA (JUD. NEAMÞ ªI BACÃU)Râul Bistriþa este primul râu din România care a fost amenajat integral pe cursul mijlociu ºi inferior. Amenajarea

a fost realizatã în patru etape, astfel:1. În perioada 1950-1962, un mare baraj la Izvorul Muntelui ºi o centralã principalã, centrala „Dimitrie Leonida”

de la Stejaru, în zona unde este concentratã cea mai mare parte de debit ºi de cãdere a râului. Pânã la amplasa-mentul barajului Bicaz, Bistriþa are un bazin de recepþie de 4.070 km2, de unde adunã un debit mediu de 50,7 m3/s,ºi unul maxim de 1.080 m3/s. Þinându-se cont de faptul cã, pe cei 125 km de curs mijlociu ºi inferior, exista o cãderede 372 m ºi un potenþial mediu de 1.200 kW/km, s-a ajuns la concluzia cã sectorul dispunea de multiple oportunitãþi,care se pot exploata prin producerea de energie electricã, regularizarea debitelor, prevenirea inundaþiilor, irigaþii,alimentãri cu apã etc.

2. A doua etapã de valorificare a condiþiilor oferite de cursul râului Bistriþa s-a realizat în perioada 1959 – 1966,având în lacul Izvorul Muntelui un cap de cascadã. Astfel, s-a conceput ºi executat, în aval de Stejaru, o salbã de12 centrale de joasã cãdere ºi putere medie, echipate cu turbine Kaplan, fabricate pentru prima datã în þarã. Dinpunct de vedere tehnic, în aceastã schemã de amenajare se disting trei sectoare caracteristice: Sectorul Pângãraþi– Piatra Neamþ, Sectorul Piatra Neamþ – Buhuºi, Sectorul Racova – Bacãu.

3. Între anii 1977 ºi 1980 s-a realizat etapa a treia, respectiv devierea unui debit de 4,10 m3/s din râul Bicaz înlacul Izvorul Muntelui, pentru care s-a realizat acumularea Taºca ºi o aducþiune între cele douã acumulãri.

4. Etapa a patra, începutã în 1989, cuprinde amenajarea râului Bistriþa în amonte de acumularea IzvorulMuntelui, pe sectorul Borca – Poiana Teiului, cu o lungime de 19,5 km, în 2 trepte, care vor totaliza o putere insta-latã de 30,50 MW ºi o producþie de energie electricã de 125 GWh/an. Dintre acestea, este pusã în funcþiune ame-najarea Topoliceni – Poiana Teiului, iar organizarea de ºantier ºi lucrãrile deja executate de la Pârâul Pintei – Galuse aflã în conservare.

Întreaga amenajare a râului Bistriþa dispune de o putere instalatã de 484,5 MW, producând, în anul hidrologicmediu, o energie în cantitate de 1.376 GWh/an.

Amenajarea hidroelectricã de la Izvorul Muntelui – Stejaru este principalul nod hidroenergetic din întreagaschemã de amenajare a râului Bistriþa ºi prima lucrare hidroenergeticã mare realizatã în România dupã cel de aldoilea rãzboi mondial.

Construirea Barajului Izvorul Muntelui a constituit o adevãratã ºcoalã de formare a specialiºtilor în domeniul con-strucþiilor hidrotehnice, atât la nivelul personalului tehnic, cât ºi al personalului muncitor din toate specializãrile.Specialiºtii formaþi la aceastã “ºcoalã” s-au rãspândit apoi în toatã þara, participând la realizarea amenajãrilor hidro-energetice de pe principalele râuri ale României.

Vom continua descrierea Barajului Izvorul Muntelui în episodul urmãtor. �(Va urma)

Schema amenajãrii râului Bistriþa


O nouã Aulã a Universitãþii Politehnice Bucureºti

prof. univ. dr. arh. Adrian SPIRESCU

Rememorând, vã amintim cãPolitehnica din Bucureºti este ceamai veche ºcoalã de ingineri dinRomânia. Rãdãcinile ei coboarãpânã la 1818, atunci când Gh. Lazãra întemeiat, în chiliile mânãstirii Sf.Sava, prima ºcoalã cu predare înlimba românã. La 1 octombrie 1864ia fiinþã ªcoala de Poduri ºi ºosele,Mine ºi Arhitecturã care, în 1881,este restructuratã sub denumirea deªcoala Naþionalã de Poduri ºiºosele, iar la 10 iunie 1920 a fostînfiinþatã ªcoala Politehnicã dinBucureºti.

Între 1885 ºi 1891 au fost con-struite clãdirile din str. Polizu,diversele corpuri fiind proiectate deLecomte de Nouilly, Cassien Bernard,Louis Blanc ºi Nicolae Cerchez.

Actualul campus de pe SplaiulIndependenþei, inaugurat în 1968, afost proiectat de un colectiv condusde Octav Doicescu. În siajul aces-tor predecesori iluºtri ºi în situl cutotul aparte al Politehnicii bucureº-tene, inserarea unei construcþii noi ºicompetitive este din start o provo-care de maximã exigenþã.

Conceptul urmãrit în realizareaobiectului arhitectural a pornit de lanucleul sãlii de conferinþe cu plancircular ºi s-a dezvoltat prin inte-grarea ei într-un volum piramidalcare îmbracã sala, permiþând, prinplanurile înclinate ale faþadelor, o ilu-minare proprie, optimã, care conferão bunã vizibilitate clãdirii biblioteciidin apropiere. Gândirea funcþionalã,care se poate defini ca „introvertitã”,induce o concentrare spre interior,atât la nivel formal, cât ºi metaforic.

Dupã cum ºtiþi, au trecut ani buni de când a apãrut pe harta Capitalei un campus studenþesc deamploare, l-am numit pe cel al Institutului Politehnic, ºi iatã cã forma ºi compunerea lui actualã “suferã” otransformare a configuraþiei prin apariþia unor construcþii noi. Se rãspunde, astfel, unor cerinþe legatedirect de evoluþia prezentã ºi mai ales, viitoare a învãþãmântului politehnic românesc.

Noile construcþii vin sã asigure condiþii moderne de pregãtire a viitoarelor cadre inginereºti. Una dintreaceste clãdiri (pentru cã sunt ºi altele în lucru), este noua Aulã a Universitaþii Politehnice Bucureºti, obiec-tiv pe care vi-l prezentãm cu toate elementele care definesc necesitatea, funcþionalitatea ºi modalitãþile derealizare tehnicã a acestui proiect.

Proiectant: SC CARPAÞI PROIECT SA BucureºtiConstructor: SC AEDIFICIA CARPAÞI SA Bucureºti


În interiorul unui volum unitar,funcþiunile aferente se distribuiespaþial pe patru niveluri: demisol,parter ºi douã etaje. Nucleul func-þional îl constituie sala de conferinþe,amplasatã în centrul de greutate alconstrucþiei, toate celelalte spaþiigravitând în jurul ei. S-a urmãrit odispunere fluentã a spaþiilor, atât înplan orizontal, cât ºi vertical,conectarea fiind realizatã prin inter-mediul scãrilor ample ºi al lifturilorpanoramice. Marele hol de la parterare destinaþii multiple: garderobã,grupuri sanitare, zona de aºteptare-discuþii cu celule alveolare, plasatãsub sala mare, un spaþiu multivalentcare permite organizarea de expoziþii,sesiuni ºtiinþifice ºi alte evenimente.

Iatã ºi câteva date care definesctehnic Aula din complexul Politehniciidin Bucureºti:

• Structura de rezistenþã este rea-lizatã dintr-un tub circular de betonarmat, cu diametrul de 34,00 metri,dispus pe conturul sãlii ºi o structurãmetalicã amplasatã perimetral înzona închiderilor exterioare de formãpoligonalã.

• Tubul cu pereþi de beton armat preiacele mai multe dintre sarcinile gravi-taþionale ale planºeului ºi toate sarci-nile seismice.

• Pe conturul tubului planºeelelaterale ale fiecãrui nivel sunt sus-þinute de structura perifericã metalicãcu stâlpi circulari ºi grinzi din profilemetalice.

• Structura orizontalã a sãlii esterealizatã dintr-un planºeu din betonarmat de 20 cm grosime care inter-secteazã pe contur pereþii circulari aitubului, de la cota -0.10 pânã la cota+7.90; placa de la cota -0.10 este

realizatã integral din beton. Plãcilefoyerelor de la cotele +3.00 ºi +8.00sunt din beton turnat peste tablãcutatã ºi grinzi metalice de sus-þinere. Structura orizontalã este for-matã dintr-o reþea de grinzi principale,fixate pe stâlpii din þeavã rotundã deφ50 cm ºi pe tubul de beton armat,având între ele grinzi secundare.

• Structura metalicã pentru ºarpantaacoperiºului este formatã din grinzicu zãbrele principale longitudinale ºigrinzi cu zãbrele secundare saugrinzi laminate; peste ele se prevãdpane metalice din profile laminatepentru susþinerea panourilor termo-izolatoare de închidere.

• Pereþii exteriori de închidere dinpanouri termoizolatoare sunt montaþipe o structurã de rigle metalice ori-zontale, fixate pe stâlpii perimetraliprin console metalice.

• Scãrile exterioare principalesunt realizate din beton armat, ca ºiscãrile interioare adiacente tubului,pânã la cota +3.00 m; restul scãrilorsunt, de asemenea, metalice.

• Lifturile panoramice au o struc-turã metalicã de susþinere.

• Pentru fundare a fost adoptatã osoluþie cu benzi continue, armate peambele direcþii. Zona de subsol,

realizatã integral din beton armat, con-stituie o bazã rigidã pentru întreagaconstrucþie.

• Pardoselile din spaþiile princi-pale, sala cu gradene cu capacitateade 1.200 de locuri, holurile (de accesîn salã, bufet, grupuri sanitare etc.),spaþiile grupurilor sanitare, precumºi scara principalã de acces suntgândite a fi din covoare poliuretanicecolorate. Ele se vor aplica pesteºapele helicopterizate ºi apoi, pesteºapele autonivelante, cu o grosimemedie de 6-8 mm. Acest sistem inova-tiv, care are în componenþã un stratinsonorizant poliuretanic lichid, cu ocapacitate de reducere a zgomotelorde pânã la 18 dB, asigurã confortulde utilizare, dar ºi parametrii impuºide studiul acustic.

• Faþadele clãdirii, pe toate celeºase faþete, propun un sistem defaþadã ventilatã personalizatã. Primaînchidere este metalicã, din panourisandwich termoizolate, iar cea de-adoua, din plãci de fibrociment. Dis-tanþa dintre cele douã faþade este decca. 10 cm iar desenul decupajelordin epiderma exterioarã este o trimi-tere la ideea de studiu ºi meditaþie.

• Cele douã faþade sunt coloratediferit, ca ºi faþadele bibliotecii dinvecinãtate. �


Promovarea intereselor breslei constructorilordin România în cadrul Uniunii Europene

PSC este bine reprezentat la nivelnaþional, fiind membru al FederaþieiPatronatelor Societãþilor din Con-strucþii - FPSC ºi al Uniunii Generale aIndustriaºilor din România.

La nivel internaþional, PatronatulSocietãþilor din Construcþii este mem-bru activ în cadrul Uniunii Europene aPromotorilor Constructori - UEPC,organizaþie care are o istorie lungã cedateazã din 1958, atunci când a fostfondatã ca o asociaþie internaþionalã înscopuri ºtiinþifice. Încã de la început,scopul UEPC a fost sprijinirea ºiapãrarea intereselor dezvoltatorilor ºiconstructorilor din Europa, pozi-þionându-se ca reprezentant al aces-tora în raport cu instituþiile europene.Se poate spune cã UEPC reprezintãun actor cheie în sectorul european alconstrucþiilor, participând activ la maimulte foruri UE, între care Forumul lanivel înalt privind Strategia pentrucompetitivitatea durabilã a sectoruluiconstrucþiilor ºi a întreprinderilor sale,promovat de Comisia Europeanã.

PSC reprezintã, susþine ºi promo-veazã interesele sectorului construcþi-ilor din România la nivel european,participând la întrunirile Comitetuluimixt, la Consiliul de Administraþie ºi lareuniunile Adunãrii Generale. Colaborãmcu ceilalþi colegi constructori din Uni-unea Europeanã în vederea monito-rizãrii ºi armonizãrii legislaþiei dindomeniu la nivel european, la acti-vitãþile de lobby pe probleme cheie, la

evenimentele din cadrul instituþiilorUE, dar ºi la implementarea proiectelorregionale. În acest sens, PSC a parti-cipat la întrunirea Consiliuluide Administraþie ºi la AdunareaGeneralã de la Wrocław, în perioada7 - 10 octombrie a.c., prin domnulsecretar general Tiberiu Andrioaiei,reprezentantul patronatului în grupulde lucru pentru eficienþa energeticãdin cadrul UEPC.

Tematicile discutate la aceastãîntrunire au fost cele privind: cotele deTVA, accesibilitatea ºi eficienþa energe-ticã, cu accent pe cea din urmã, încontextul importanþei articolului 9 alDirectivei 2010/31/EU, conform cãruiastatele membre trebuie sã elaborezeplanuri naþionale pentru creºtereanumãrului de clãdiri cu consum deenergie aproape egal cu zero. Acesteplanuri trebuie sã includã, printrealtele, aplicarea detaliatã în practicã adefiniþiei clãdirilor cu consum de ener-gie aproape egal cu zero (inclusiv unindicator numeric al consumului deenergie primarã, exprimat în kWh/m2

pe an), obiective intermediare privindîmbunãtãþirea performanþei energeticea noilor clãdiri pânã în 2015, precum ºiinformaþii cu privire la politicile financi-are sau alte mãsuri menite sã promo-veze acest principiu.

Scopul întrunirilor de acest fel esteacela de a crea mecanisme care sãpoatã asigura transferul de informaþiiºi know-how, pentru a ajuta statele

membre, în speþã România, sã punãîn aplicare directivele, precum ºi pen-tru a încuraja implementarea mãsurilorîn vederea economisirii energiei ºi pro-movãrii surselor de energie regenera-bilã la clãdirile existente.

Politica energeticã a UE trebuie sãasigure securitatea aprovizionãrii gos-podãriilor ºi a întreprinderilor la preþuriºi costuri accesibile ºi competitive.Acest aspect este deosebit de impor-tant pentru competitivitatea Europei, încontextul creºterii cererii de energiedin partea marilor economii ºi alnivelului ridicat al costurilor cu energia.Rãmân esenþiale, în continuare, diver-sificarea aprovizionãrii cu energie aEuropei ºi dezvoltarea resurselor ener-getice indigene, în vederea asigurãriisecuritãþii aprovizionãrii, a reduceriidependenþei energetice externe a UEºi a stimulãrii creºterii economice.

În ceea ce priveºte TVA-ul, încadrul reuniunii Comitetului Mixt dela Madrid, din luna mai a acestui an, s-aconvenit configurarea unui grup de

Accederea României la UE nu a fost ºi nu trebuie sã fie ceva formal, ci în primul rând o prezenþã ºi o activitatecare sã asigure o integrare în sistemul economic european, pe baze concurenþiale ºi de eficienþã. Dacã este sãprivim acest lucru din punct de vedere al þãrii noastre, esenþial este ca pe toate planurile vieþii economico-sociale sãpromovãm consecvent investiþiile, singurele care pot aduce potenþialul þãrii la nivel european.

Înþelegând un asemenea demers, Patronatul Societãþilor din Construcþii ºi-a propus ºi acþioneazã pentrupromovarea intereselor breslei constructorilor români în cadrul UE.

Date ºi fapte concrete inserãm din precizãrile dnei Raluca Hanþã, specialist comunicare ºi PR al PSC.

Tiberiu Andrioaiei - secretar general PSC

Raluca HANÞÃ, specialist comunicare ºi PR al PSC

lucru care sã pregãteascã lucrãrilepentru viitorul document referitor laaccesibilitate ºi a unui grup de lucru ceva elabora poziþia comunã a UEPC învederea revizuirii cotelor de TVA. Celmai probabil, Comisia Europeanã vapropune o directivã pentru îmbunã-tãþirea pieþei de bunuri ºi servicii acce-sibile persoanelor cu handicap ºi celorîn vârstã. Aceastã iniþiativã va includemãsuri obligatorii pentru promovareaachiziþiilor ºi armonizarea standardelorde accesibilitate.

UEPC subliniazã faptul cã reduce-rea cotelor de TVA pentru „locuinþelesociale“, ar trebui sã fie disponibilã, înmod egal, pentru furnizorii publici,semi-publici sau privaþi, pentru a asi-gura condiþii de concurenþã echitabile.Membrii UEPC ar putea fi afectaþi de oreformã a TVA-ului pentru locuinþe saupentru materialele de construcþii maiales în cazul în care o abordare efi-cientã a resurselor va fi aprobatãde Comisie. Comunicarea Comisiei

Europene din 6.12.2011 stabileºte ca-racteristicile fundamentale ce trebuiesã stea la baza noului regim de TVA,orientate pe trei direcþii esenþiale: TVA-ul trebuie sã devinã cât mai funcþionalpentru întreprinderi, sã fie mai eficientîn acþiunea de sprijinire a consolidãriifiscale a statelor membre ºi a creºteriieconomice durabile ºi sã ajute la sto-parea pierderilor uriaºe de venituricare au loc în prezent din cauzanecolectãrii TVA-ului ºi a fraudelor.

Considerãm cã recomandãrileGrupului Instituþiilor Financiare dinDomeniul Eficienþei Energetice - EEFIGsunt foarte utile iar aplicarea lor la situ-aþia actualã din þara noastrã ar aduceplusvaloare sectorului construcþiilor,un sector aflat, din pãcate, la nivelulminim al ultimilor 8 ani. În acest sens,sunt recomandate investiþiile în efi-cienþa energeticã, investiþii care aupotenþialul de a deveni un factor-cheieal competitivitãþii Uniunii Europene,

aducând plusvaloare economicã, ino-vare ºi sporind ocuparea forþei demuncã în sectorul construcþiilor, înstatele membre.

Pentru a realiza o renovare pro-fundã a clãdirilor, din punct de vedereal eficienþei energetice, factorii dedecizie ºi participanþii de pe piaþã tre-buie sã colaboreze pentru a extindemodelele de succes deja existente, întoate statele membre. Un alt factorimportant este utilizarea optimã a fon-durilor structurale ºi de investiþii 2014-2020, pentru a îndeplini obiectiveleconvenite, în temeiul directivei privindeficienþa energeticã.

Toate informaþiile ºi documen-tele rezultate din participarea PSCla întrunirea Consiliul de Adminis-traþie ºi la Adunarea Generalã de laWrocław vor fi fãcute publice pesite-ul www.psc.ro, putând fi astfelconsultate de cei interesaþi. �

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.psc.ro


Armarea dispersã a betoanelor cu fibre din polipropilenãec. Florin FLORIAN - director departament Fibre - Betoane, ROMFRACHT SPEDITION

De exemplu, Fibra Forta Ferro este o fibrã de înaltãperformanþã, oferind maximum de durabilitate pe termenlung, precum ºi îmbunãtãþiri structurale. Capacitatea deabsorbþie în beton poate creºte cu mult peste fibra me-talicã. Este folositã în aplicaþii de performanþã, cum ar fi:pardoseli industriale, platforme betonate, parcãri, rampeîncãrcare/descãrcare, produse prefabricate, cãptuºireatunelurilor etc. Prin faptul cã, împreunã cu materialele,oferim ºi soluþia tehnicã, a fost posibil sã se realizezeproiecte de anvergurã cu aceste tipuri de fibre. Anul tre-cut, de pildã, s-au turnat zeci de mii de metri pãtraþi depardoseli cu fibrã Forta Ferro.

Sã nu uitãm nici fibrele din polipropilenã EconoNet ºiSuperNet. Acestea sunt folosite oriunde este nevoie defibre cu performanþã superioarã, cu scopul de a controlacrãparea cauzatã de contracþie sau de temperaturã ºipentru a îmbunãtãþi proprietãþile de durabilitate pe ter-men lung. Fibrele EconoNet ºi SuperNet sunt idealepentru ºapele care se toarnã peste instalaþiile deîncãlzire în pardosealã.

Una dintre lucrãrilede bazã în orice con-strucþie sunt ºapele,suprafeþele plane din-tre stâlpii de rezistenþãai oricãrei construcþii.

ªtim cu toþii, însã,cã ºapele sunt „cuprobleme”. Armarea cuplase sudate, folositãîncã, nu are niciunefect în armarea ºape-lor, deoarece este oarmare localã, cu o efi-cienþã mult mai micã încomparaþie cu armareadispersã cu fibre meta-lice.

De fapt, ce aºteptãmde la o ºapã, mai alesde la cele turnate peste încãlzirile în pardosealã? Vrem,în primul rând, sã controlãm contracþiile termice, pentruca ºapa sã se pãstreze ºi sã ofere aplicaþia pentru carea fost conceputã. Iar pentru aceasta oferim o mare vari-etate de fibre. Dar, cum le alegem pe cele potrivite?

Fibrele pentru ºape sunt din categoria celor fibrilatecu maximum 19 mm lungime, gen EconoNet. Dupãnoua noastrã denumire, RoNet. Preþul produsului estenesemnificativ în raport cu efectele favorabile ale fibreiîn ºapã. Mai sunt unii constructori care folosesc pentruºape fibre monofilament tip Rawwhite, în loc de EconoNet.Nu este greºit, dar aceste fibre au cu totul alt rol înbeton. Ele eliminã microfisurile ºi durificã betonul, dar nuîl armeazã ºi nu controleazã termic ºapa. Deci, trebuiesã avem mare atenþie ce fibre utilizãm. La teraseleblocurilor este foarte uºor sã se toarne ºapele cu pun-guþele de 900 g de EconoNet. În acest mod, se poateconstata cã nu mai este nevoie sã urci plasa sudatã laetajul 10. De exemplu, la noua policlinicã privatã dinoraºul Pantelimon, de lângã Bucureºti, s-a folosit acesttip de fibre. Un alt exemplu în acest sens este Mega-Mall–ul care se construieºte acum în Bucureºti.

ec. Florin FLORIAN

De multe ori, în drumurile noastre prin þarã vedem ºi poate ºi admirãm numeroasele construcþii apãruteîn mai toate marile localitãþi. Ele poartã, de cele mai multe ori, amprenta noului ca arhitecturã, ca esteticã,dar ºi ca forme constructive. Din acest punct de vedere, nu ºtiu câþi dintre noi, cei neavizaþi suficient cuexigenþele unor asemenea lucrãri, ne gândim ºi din ce materiale ºi cu ce tehnologii au fost construite pen-tru a lua înfãþiºarea lor cotidianã. Arhitecþii, proiectanþii ºi constructorii, însã, sunt primii interesaþi sã lerealizeze, în condiþii de rezistenþã, funcþionalitate ºi eficienþã.

Prima coordonatã, deci, de care se þine seama la orice construcþie este rezistenþa în exploatare, încondiþiile dure ale naturii ºi, cu deosebire, ale seismicitãþii. Sigur, astãzi în lume sunt multiple soluþii deasigurare a acestui deziderat: rezistenþa. Din acest punct de vedere, fibrele din polipropilenã nu sunt delocde neglijat.


Pentru armare dispersã, ca înlocuitor al fibrelor meta-lice sau al plasei sudate, sunt folosite fibrele din gamaRoFero sau Forta Ferro. Acestea sunt fibre care, peplan mondial, au multiple aplicaþii, deoarece sunt fibre curezistenþã înaltã. Dacã în cazul fibrei metalice sunt 2.800pânã la 4.600 fire/kg, în cazul fibrelor din gama RoFerosau Forta Ferro sunt cca. 160.000 fibre/kg.

Fiind o soluþie viabilã din punct de vedere tehnic ºiceva mai ieftinã, aceste tipuri de fibre s-au folosit înRomânia la lucrãri de anvergurã, cum ar fi RAR-ul dinTârgu Mureº, Tecsa Business, magazinele Lidl, la cares-au turnat mii de metri pãtraþi de pardoseli industriale.ªi, în acest sens, se mai pot da multe exemple.

Ca un detaliu tehnic, este de apreciat comportamentulfibrelor în beton la diferenþe termice; este cazuldepozitelor frigorifice la care s-a folosit acest tip de fibrã.Þinând cont cã fibra din polipropilenã este inertã la oriceagresiune, ea poate fi utilizatã ºi în domeniul agricol, lasuprafeþele mari de depozite pentru furaje sau la fermelede animale, precum cele de la recentul ºantier dinjudeþul Cãlãraºi.

De reþinut o observaþie pentru cazul când folosim“puf-ul“ (jargonul pentru fibrele monofilament Rawwhite).În primul rând ele nu sunt fibre de armare, ci doar pen-tru controlarea contracþiei betonului. De aceea, acestefibre trebuie folosite în paralel cu alt tip de armare (fibremetalice, Forta Ferro sau plase sudate), ele fiind fabri-cate în 3 lungimi. Aceste fibre trebuie adaptate în funcþie

de agregatele cu care turnãm, de tipul de armare folositºi de condiþiile meteo. Aºadar, pentru a nu greºi lafolosirea fibrelor pentru armarea betonului ºi pentru aobþine eficienþa maximã, cu costuri cât mai scãzute, vã sfã-tuim sã contactaþi cu încredere specialiºtii ROMFRACHT,pentru a folosi dozaje optime ºi pentru a optimiza con-sumurile.

În ceea ce ne priveºte, ne preocupãm, în continuare,sã oferim nu doar fibrele, ci ºi soluþiile complete pentrurealizarea aplicaþiilor necesare clienþilor noºtri. �

www.fibre-polipropilena.rowww.fibre-metalice.ro

www.hidroizolatiibeton.roTel.: 021.256.12.08

Pentru a cunoaºte mai în amãnunt performanþele produselor noastre, vã rugãm sã vizitaþi noua noastrãplatformã www.fibre-polipropilena.ro care este, acum, mult mai prietenoasã,

ea fãcând posibilã interacþiunea online cu un specialist în domeniu!

Lucruri deosebite veþi putea afla ºi dacã, în perioada 19-24 ianuarie 2015,veþi participa la München la tradiþionalul târg BAU!


Sisteme de ancorare pentru construcþii

TTM tension technology srl oferã industriei

construcþiilor soluþii pentru urmãtoarele domenii:

• Sisteme de tensionare pentru structuri la: poduri,

viaducte ºi alte construcþii mari;

• Sisteme de mono toron ºi multi toron, aderente ºi

nonaderente, pentru plãci sau planºee;

• Sisteme de consolidare pentru aplicaþii geotehnice,

cum ar fi: tiranþi permanenþi ºi provizorii, în conformitate

cu norma EURO NORM EN 1537 – 2013, tiranþi perma-

nenþi / provizorii reinjectabili (I.R.), reinjectabili selectiv

(I.R.S.), detaºabili sau parþial detaºabili, tiranþi perma-

nenþi/provizorii cu aderenþã îmbunãtãþitã, dielectrici ºi cu

încapsulare totalã. Tiranþii sunt realizaþi din toron ºi barã;

• Sisteme de cabluri active ºi pasive „MS“;

• Echipamente specifice pentru montajul diverselor

piese ºi subansamble: pistoane, împinge-toron, unitãþi

de întindere, pompe de injecþie, pistoane speciale pentru

liniile de producþie ºi tãiere toroane;

• Sisteme accesorii destinate reducerii timpului de

montaj pe ºantier;

• Articulaþii stradale din cauciuc ºi oþel;

• Proiectarea ºi producþia de echipamente de sprijinpentru poduri (din oþel ºi elastomer);

• Articulaþii de expansiune pentru poduri ºi aplicaþiiindustriale;

• Sisteme de izolare antiseismicã (reþineri elastome-rice) pentru poduri ºi clãdiri.

TTM tension technology srl a obþinut în 2002 certi-ficatul ministerial atestat de „Circulara din 15 Octombrie1996 nr. 252 AA.GG./S.T.C.” pentru trei tipuri detoroane: T15, T15S ºi T15C.

TTM tension technology srl a fost prima firmã dinEuropa care a oferit posibilitatea de adoptare asistemelor de post tensiune cu toroane de secþiune

TTM tension technology srl este o companie înfiinþatã în anul 2001 specializatã în cercetarea, proiectareaºi fabricaþia sistemelor de ancorare. TTM tension technology face parte din grupul ORI MARTIN spa dinBrescia, care, încã de la începutul anilor 1900, activeazã în industria siderurgicã, producând oþeluri spe-ciale de înaltã calitate. Din 1960, ºi-a diversificat activitatea, intrând pe piaþa construcþiilor, unde a adusexperienþa acumulatã în domeniul siderurgic ºi produse derivate din aceastã ramurã.

TTM tension technology srl dispune de o capacitate puternicã de cercetare ºi dezvoltare, ceea ce afãcut ca, în doar opt ani de la înfiinþare, sã fie capabilã sã rãspundã solicitãrilor din industria construcþiilor.Principalul obiectiv al TTM tension technology srl este acela de a asigura o gamã largã de produse ºiservicii care, pornind de la producþia de oþel ºi toroane, ca prim derivat, sã poatã oferi soluþii calitativeadecvate ºi pentru lucrãri de mare anvergurã.

T15C (secþiune 165 mm2), trecând, astfel, de la toroanecu secþiunea de 140 mm2 la toroane cu secþiunea de165 mm2. Toronul T15 permite reducerea numãrului detoroane prezente în cabluri, micºorând astfel, cu o clasã,ancorajul. Sistemele oferite sunt în versiune toron ade-rent ºi toron non aderent.

Sistemele de post tensiune pentru ancoraje M ºi Dau obþinut certificarea CE, conform Directivei ETAG 013concretizatã în Acceptul tehnic european pentru sis-teme multi toron European Technical ApprovalB.T.E. ETA-09-0013 ºi certificarea CE 0969-CPD-002/09-PT.

Sistemele de post tensiune pentru ancoraje E, ED

ºi EX au obþinut certificarea CE, conform directivei

ETAG 013 concretizatã în Acceptul tehnic european

pentru Sisteme monotoron European Technical

Approval B.T.E. ETA-09-0012 ºi certificarea CE 0969-

CPD-001/09-PT.

Sisteme de post tensiune pentru planºee/plãci:

TTM tension technology srl a realizat sisteme extrem

de inovatoare, încapsulate, cu protecþie totalã împotriva

oxidãrii. Toate acestea au scopul de a oferi clienþilor pro-

duse din ce în ce mai durabile.

Din septembrie 2012, TTM tension technology are un reprezentant unic în România. Este vorba deIJF DRILLING SOLUTIONS SRL cu sediul în Bulevardul 1 Mai, Nr. 1294, Comuna Berceni, Cod Poºtal077020, Jud. Ilfov, România; Mobil: 0721.840.654; Fax: 037-810.7780, unde vã aºteptãm pentru oriceinformaþii despre produsele noastre. �


Lucrãri de stabilizare ºi consolidare a versanþilorPROIECT VALEA TEMPI – GRECIA

Salzmann HANNES – FREEFALL geotechnical engineering ZT GmbH

Valea Tempi este un defileu înnordul Tesaliei - Grecia, situat întreOlympus la nord ºi Ossa la sud.Valea are 10 kilometri lungime ºiprezintã, pe alocuri, zone mai

înguste de 25 de metri, cu versanþistâncoºi de aproape 500 de metriînãlþime, prin care curge râul Pineios,în drumul sãu spre Marea Egee.

Primele investigaþii ºi studii aufost realizate în 2007, iar în 2008s-au revizuit.

În decembrie 2010, din cauzaunor cedãri masive ale versanþilor,soldate cu victime omeneºti, drumuls-a închis. Urmare a acestui eveni-ment nefericit, autoritãþile au hotãrâtînceperea lucrãrilor de consolidare aversanþilor, prin implementarea pro-iectului deja existent.

Au fost stabilite etapele de imple-mentare a proiectului ºi s-a trecut ladeterminarea soluþiilor pentru fiecarezonã cu risc de prãbuºire.

Lucrãrile de consolidare au înce-put la 28 ianuarie 2011 cu etapelepregãtitoare pentru lucrul la înãlþime,în coardã:

• Crearea accesului sigur pânã învârful versantului;

• Aducerea echipamentului desalvare pe poziþii;

• Instalarea punctelor de prizã;• Instalarea corzilor de lucru pe

versant;• Identificarea zonelor cu risc de

cedare de sus în jos;• Fixarea echipamentului de foraj

ºi a materialelor;• Forarea pentru ancoraje;• Instalarea ºi fixarea ancorelor;• Instalarea plasei de protecþie;• Identificarea zonelor de risc de

la bazã;• Forarea ºi fixarea ancorelor

pentru barierele RXI împotriva cãde-rilor de pietre.

Pentru determinarea energiilordezvoltate de blocurile în cãdere,s-au fãcut simulãri, în urma cãrorabarierele împotriva cãderilor depietre sã poatã absorbi energiicuprinse între 100 kJ ºi 2.000 kJ.

Articolul de faþã se referã la soluþiile ºi etapele de execuþie a lucrãrilor de consolidare ºi protecþie aºoselei care se întinde de-alungul vãii TEMPI - Grecia. ªoseaua traverseazã o zonã muntoasã, cu riscmajor de cãderi de pietre de pe versanþii înalþi. Pentru cã ºi în România existã fenomene similare, vãprezentãm câteva dintre lucrãrile speciale executate la acest proiect pentru a fi cunoscute ºi eventualavute în vedere la lucrãri de acest gen.

Foto 1: Amplasare proiect

Foto 2: Eveniment decembrie 2010

Foto 3: Identificarea zonelor cu probleme Foto 5: Foraj pentru fixarea ancorajelorFoto 4: Zona de risc

cu etapizare lucrãri de consolidare

Toate lucrãrile de foraj s-auexecutat de echipe de alpiniºtiprofesioniºti cu instalaþii portabileuºoare de forat, la un diametru între76 mm – 90 mm pentru adâncimi deforaj între 2 m – 6 m, având olungime totalã de 12 km.

LUCRÃRI SPECIALEEXECUTATE

• Barierele împotrivacãderilor de pietre s-auinstalat cu ajutorul elicop-terului ºi a utilajului cubraþ telescopic;

• Sistemele de pro-tecþie – plase ancorateTECCO ºi SPIDER - s-auinstalat cu utilajul cu braþtelescopic;

• S-au instalat 2.000 mde bariere cu energii între100 kJ – 2.000 kJ;

• 3.000 mp plasã ancoratãtip TECCO ºi 6.000 mp deplasã tip SPIDER.

Beneficiarul a optat pen-tru soluþi i le prezentatemai sus datoritã rapiditãþiiîn instalare ºi a siguranþeipe care o oferã, durata deexploatare mare fiind unalt motiv important pentruaplicarea acestor soluþii. �

Geobrugg AG - Geohazard SolutionsStr. Zizinului, Nr. 2, Bl. 40, Sc. C, Ap. 3 - RO-500414 Braºov, România | Tel./Fax: +40 268 317 187 | www. geobrugg.com | [email protected]

Foto 10: Foraj cu instalaþie portabilã – pe trepied Foto 11: Instalare bariere Foto 12: Instalare plase ancorate

Foto 9: Amplasare bariere împotriva cãderilor de pietreFoto 8: Simulare cãderi de pietre: 100 kJ - 2.000 kJ

Foto 6: Detaliu de principiu. Soluþie aplicatã de consolidare a versantului (plasã ancoratã)

Foto 7: Fixarea ancorelor pentru rocã


Piloþi cu baza lãrgitã

Execuþia piloþilorForarea piloþilor se executã

sub protecþia noroiului bentoniticsau a polimerilor, cu respectareanormativului în vigoare pentrupiloþi SR EN 1536 - 2011. Pentruînceput, se executã pilotul pânãla cota din proiect avânddiametrul nominal din proiect desus pânã jos pe toatã lungimeaacestuia. Se schimbã sapa deforaj ºi se instaleazã, pe ti jautilajului, o sapã specialã de

supralãrgire, prevãzutã cu aripiextensibile reglabile ºi o cutie-re-zervor pentru evacuarea detritu-sului rezultat în urma supralãrgiriibazei pilotului.

Execuþia bazei lãrgiteExecuþia bazei lãrgite se face

prin introducerea succesivã asapei de supralãrgire a bazei,având setat diametru crescãtor lafiecare introducere, coroborat cuvolumul de material care poate fievacuat în cutia-rezervor a

Compania Züblin România are o experienþã de aproape 15 ani pe piaþa din România ºi benefi-ciazã de know-how-ul de peste 100 de ani al firmei „mamã” din Germania în domeniullucrãrilor speciale de fundare. Încã de la înfiinþare, Züblin România a fost promotorul celor mainoi tehnologii ºi echipamente din domeniul lucrãrilor geotehnice speciale în România, de labrevete naþionale pentru piloþi de var ºi jetgrouting pânã la urmãrirea electronicã, în timp real, apoziþiei ºi înclinaþiei panourilor pentru pereþi mulaþi. Astfel, Züblin România a ajuns sã fie primacompanie din România care a executat piloþi cu baza lãrgitã, într-unul din cele mai mari proiectedin Bucureºti.


acesteia. O atenþie deosebitãtrebuie acordatã curãþirii bazeisupralãrgirii pilotului, astfel încâtsuprafaþa rezultatã în urmasupralãrgirii sã fie netedã ºi fãrãdepozite de detritus, care potafecta capacitatea portantã finalãa pilotului.

Supralãrgirea se considerãrealizatã dupã parcurgerea tuturoretapelor de supralãrgire ºi curã-þare, conform caietului de sar-cini elaborat pe baza studiuluigeotehnic ºi a naturii terenului.

CaracteristiciPiloþii executaþi de Züblin

România au avut un diametru de1.060 mm, iar supralãrgirea bazeis-a efectuat la un diametru de2.640 mm. Lungimea totalã apiloþilor, inclusiv zona cu bazalãrgitã, a fost de aproximativ36,5 m.

În urma testelor efectuate pepiloþii cu baza lãrgitã la diametrude 2.640 mm, aceºtia au avut uncomportament foarte bun, chiarºi la o încãrcare de 1.200 tone, lacare deplasãrile au fost deordinul câtorva cm, în condiþiileunui teren argilos cu foarte puþinelentile de nisip.

Avantaje

Folosirea piloþilor cu baza lãr-

gitã a permis preluarea unor

încãrcãri mult mai mari, determi-

nate de suprastructura din beton

a construcþiei, ceea ce nu ar fi

fost posibil în condiþiile folosirii

unor piloþi obiºnuiþi, din cauza

numãrului foarte mare de piloþi

necesari într-un spaþiu limitat.

Utilizând acest tip de piloþi cu

baza lãrgitã s-a reuºit reducerea

numãrului piloþilor la aproape

jumãtate faþã de cei obiºnuiþi, cu

distanþe suficient de mari între ei,

astfel încât sã nu se influenþeze

reciproc, iar tasãrile finale ale

construcþiei sã fie mult reduse,

comparativ cu aceeaºi clasã de

construcþie.

ConcluzieFolosind tehnologii avangar-

diste se pot obþine economii

importante ºi construcþii cu com-

portament mai bun, atât în

condiþii normale de utilizare cât

ºi în cazurile limitã. �


Interpretarea rezultatelorobþinute prin penetrare dinamicã

dr. ing. Gabriela Brânduºa CAZACU, dr. ing. Cornel CIUREA, dr. ing. Gabriela DRÃGHICI -Universitatea Ovidius Constanþa

GEOLOGIA ZONEIAmplasamentul studiat aparþine

unitãþii structurale Dobrogea, masivulcentral-dobrogean.

Geologia terenului este urmãtoarea:• la suprafaþã, un strat de pãmânt

vegetal cu grosimi cuprinse între0,50 m ºi 1,20 m;

• urmeazã un strat de loess galben,umed, plastic vârtos spre tare;

• succesiunea litologicã continuãcu o alternanþã de straturi alcãtuitedin praf argilos, argilã prãfoasã, une-ori loess, umede, plastic vârtoasespre tare;

• urmeazã un complex format dinargile cafenii, roºcate ºi verzi, umed,tare;

• forajele ºi penetrãrile au fostoprite în stratul de ºist verde, întâlnitla adâncimi care variazã între 2,00 mºi 30 m.

Din cauza apariþiei stratului de ºistverde la cote diferite, straturile enu-merate mai sus au grosime variabilã

sau pot sã nu fie prezente în toateforajele executate pe amplasament.CARACTERISTICILE PENETROMETRULUI

ªI CORELAÞIILE FOLOSITE PENTRUDETERMINAREA PARAMETRILOR

GEOTEHNICIPenetrãrile dinamice au fost efec-

tuate cu instalaþia SCPT TG 63-200PAGANI, care are greutatea berbecu-lui egalã cu 73 kg, înãlþimea de cãderea berbecului este de 0,75 m,diametrul conului de 51,00 mm,unghiul vârfului de con este de 900,lungimea prãjinilor egalã cu 1 m,numãrul de lovituri pentru pãtrun-derea conului pe adâncimea de 30cm - fN(30), coeficient corelaþional1,15.

Corelaþiile geotehnice utilizatepentru determinarea parametrilorgeotehnici, la interpretarea rezulta-telor penetrãrilor dinamice efectuateîn terenuri coezive, sunt prezentateîn continuare.

Coeziunea nedrenatã a fostdeterminatã cu urmãtoarele relaþii:Terzaghi - Peck (1948); Benassi &Vannelli - corelaþiile au fost determi-nate pentru penetrometre SUNDA;Sanglerat - argile prãfoase-nisipoasepuþin coezive; Terzaghi - Peck, core-laþia este valabilã pentru argilenisipoase-prãfoase NC cu Nspt<8,argile prãfoase cu o plasticitatemedie, argile marnoase fisurate;(U.S.D.M.S.M.) U.S. Design ManualSoil Mechanics - coeziunea a fostdeterminatã pentru argile prãfoase ºiargile cu o plasticitate micã ºi medie;Schmertmann, relaþiile sunt valabilepentru argile ºi nisipuri argiloase cuNc = 20 ºi Qc/Nspt = 2; Fletcher,relaþia este valabilã pentru argile deplasticitate medie-scãzutã; Houston- argilã de plasticitate medie-ridicatã;Shioi - Fukuni 1982, valabilã pentruterenuri puþin coezive ºi plasticitatemicã, argilã de plasticitate medie-ridicatã Begemann.

Modul Edometric (Mo)Stroud ºi Butler au sta-bilit relaþiile pentru pãmân-turile cu plasticitatemedie ºi micã (Ip < 20) ºipentru pãmânturile argi-loase de plasticitatemedie - crescutã; Trofi-menkov, Mitchell ºiGardner, Modul pentrupãmânturile argiloase ºiprafuri argiloase; Buis-mann - Sanglerat, valabi-lã pentru argile compacte(Nspt < 30) medii ºi moi(Nspt < 4) ºi argilenisipoase (Nspt = 6-12).

Pentru realizarea unor parcuri de centrale eoliene, destinate producerii energiei electrice, parcurisituate în Dobrogea, s-au efectuat studii geotehnice în conformitate cu prevederile din Normativul NP074/2002 - „Normativ privind principiile, exigenþele ºi metodele cercetãrii geotehnice a terenului de fundare“.

În acest articol prezentãm o serie de comparaþii între valorile parametrilor mecanici, obþinute prinefectuarea încercãrilor pe probe prelevate din ºtuþuri ºi valorile obþinute din interpretarea rezultatelorpenetrãrilor dinamice supergrele (DPSH).

Penetrãrile dinamice au fost realizate cu Utilajul GEO - EASY 10 iar interpretarea rezultatelor s-a efec-tuat cu programul GeoStru, software profesional pentru inginerie geotehnicã, geologicã, hidrologie ºiîncercãri în teren.

Tabelul 1: Parametrii fizici

Tabelul 2: Parametrii mecanici

continuare în pagina 24��


PARAMETRII GEOTEHNICIAI PÃMÂNTURILOR

Pentru pãmânturile supuse analizei,valorile minime ºi maxime ale para-metrilor geotehnici obþinuþi în labora-tor sunt prezentate în tabelele 1 ºi 2.Astfel, în Tabelul 1 sunt prezentaþi

parametrii fizici ai pãmânturilor iar înTabelul 2, parametrii mecanici.

REZULTATELE OBÞINUTEDIN INTERPRETAREA PENETRÃRILOR

Valorile obþinute din interpretarearezultatelor penetrãrilor dinamice alecoeziunii ºi ale modulului edometric de

deformaþie pentru stratele geologicedin amplasamentul studiat au fostreprezentate grafic în Figurile 1-6.

Astfel, au fost utilizate notaþiile:• pentru coeziune: Seria l - Terzaghi

- Peck, seria 2 - Sanglerat, seria 3 -Terzaghi - Peck (1948), seria 4 -U.S.D.M.S.M, seria 5 - Schmertmann1975, seria 6 - Benassi & Vannelli(Sunda), seria 7 - Fletcher, Argilla diChicago, seria 8 - Houston, seria 9 -Shioi - Fukui, seria 10 - Begemann,seria 11- De Beer;

• pentru modulul edometric dedeformaþie: seria 1 - Stroud & Butler(1975), seria 2 - Trofimenkov (1974),Mitchell & Gardner, iar seria 3 - Buis-man - Sanglerat.

Cu linie roºie sunt delimitatedomeniile valorilor obþinute în labo-rator pentru pãmânturile analizate.

CONCLUZIIEste cunoscut faptul cã valoarea

rezistenþei dinamice pe con esteinfluenþatã de natura ºi caracteristi-cile fizico-mecanice ale terenului, deadâncimea de cercetare, de prezenþaapei subterane, de succesiuneastratelor, de caracteristicile utilajului,de viteza de penetrare, de prezenþaconcreþiilor calcaroase sau de pre-zenþa fragmentelor de diferitedimensiuni ale rocii ce alcãtuieºtestratul de bazã, care apar în imedi-ata apropiere a acestuia.

Analizând rezultatele prezentateîn graficele de mai sus se constatãcã valorile obþinute prin prelucrareadatelor penetrãrilor dinamice pentrucoeziune, care se încadreazã îndomeniul rezultatelor obþinute prinîncercãri de laborator sunt: seria l -Terzaghi - Peck, seria 3 - Terzaghi -Peck (1948), seria 4 - U.S.D.M.S.Mºi seria 9 - Shioi - Fukui.

Rezultatele obþinute folosindrelaþiile de corelaþie ale celorlalþiautori indicã valori foarte mari alecoeziunii, valori care depãºesc limi-tele obþinute pentru aceleaºi tipuri depãmânturi în laborator.

De asemenea se observã cã, cucât procentajul de argilã din compo-ziþia pãmânturilor este mai mare, cuatât rezultatele obþinute prin inter-pretarea penetrãrilor dinamice suntmai apropiate de cele obþinute înlaborator.

Analizând graficele în care suntprezentate valorile modulului edo-metric de deformaþie, se poate

Fig. 1: Valorile coeziunii pentru loess

Fig. 2: Valorile coeziunii pentru argila prãfoasã

Fig. 3: Valorile coeziunii pentru argilã

Fig. 4: Valorile Modulului de deformaþie edometric pentru loess

�� urmare din pagina 22

observa cã valorile obþinute cu rela-þiile de corelaþie - seria 2 Trofi-menkov (1974), Mitchell & Gardnerºi seria 3 - Buisman - Sanglerat sunt

foarte apropiate de valorile obþinuteprin încercãri de laborator, iar va-loarea obþinutã cu Seria l - Stroud &Butler (1975) este foarte apropiatã

de valorile obþinute prin încercãri delaborator pentru modulul edometricde deformaþie pe probe inundate.

Dacã în cazul pãmânturilor nisi-poase, penetrarea dinamicã poatefurniza valori ale parametrilor mecaniciai pãmânturilor apropiate de reali-tate, în cazul pãmânturilor argiloaseaceste valori ridicã mari semne deîntrebare mai ales în ceea cepriveºte coeziunea pãmânturilor.

În concluzie, testele de penetrarese pot folosi la completarea studiilorgeotehnice dar nu pot înlocui efectu-area forajelor geotehnice ºi deter-minarea parametrilor geotehnici înlaborator.

Testele de penetrare trebuieefectuate în paralel cu forajele geo-tehnice ºi încercãrile de laboratorclasice pentru a putea, în acest mod,calibra diagramele de penetrare ºirelaþiile de corelaþie ºi a le „mula“ peterenul din amplasamentul studiat.

BIBLIOGRAFIE1. G. B. CAZACU, Tezã de doctorat;2. C. CIUREA, Tezã de doctorat;3. Coduri, normative ºi Standarde

româneºti în vigoare;4. Studii geotehnice. �

Fig. 5: Valorile Modulului de deformaþie edometric pentru argilã prãfoasã

Fig. 6: Valorile Modulului de deformaþie edometric pentru argilã


Proiectarea palplanºelor metalicecu programul de calcul SPW by GeoStru

Editat de Geostru Software

Metoda elementului finit (FEM)care foloseºte coeficientul derigiditate (prezentatã mai jos),reprezintã, în momentul de faþã,metoda cea mai eficientã ºiraþionalã pentru analiza ºi proiec-tarea pereþilor de susþinere.

Metoda se poate aplica în cazulpereþilor de susþinere nesprijiniþisau sprijiniþi ai excavaþiilor. Eadeterminã diagrama deplasãrilorlaterale, presiunile pasive asupranodurilor, momentele de încovoiereºi solicitãrile asupra ancorajelor.

Se pot considera ancoraje multi-ple, dispuse pe mai multe nivele ºise poate efectua un studiu parame-tric pentru optimizarea poziþiei anco-rajului. Prin intermediul analizei sedeterminã poziþia centrului de pre-siune, considerând mecanismulrezistent efectiv care depinde deinteracþiunea dintre teren ºi perete,în loc sã se introducã ipoteze arbi-trare cu privire la presiunea pasivã,

aºa cum se procedeazã în cazulmetodelor clasice. În metoda clasicãa echilibrului limitã, se determinãadâncimea de încastrare apelând laconsideraþii de staticã a corpului,folosind calcule relativ complicate ºimomentele de încovoiere.

La începutul anilor ’50 s-a obser-vat cã momentele de încovoiere ast-fel obþinute erau prea mari, aºa încâtRowe (1952) a propus metode pen-tru reducerea valorii în funcþie de unteren nisipos sau argilos.

Metoda coeficientului de rigidi-tate furnizeazã direct momentelereduse, care se obþin cu ajutorul pro-cedeului propus de Rowe.

Se opereazã cu ecuaþiile:P = A ⋅⋅ F | e = AT ⋅⋅ X | F = S ⋅⋅ eÎnlocuind, se obþine:F = S ⋅⋅ AT ⋅⋅ X | P = A ⋅⋅ S ⋅⋅ AT ⋅⋅ Xdin care se determinã

X = (ASAT)-1P, ce reprezintãvectorul deplasãrilor gene-ralizate ale peretelui de

susþinere (translaþii ºi rotaþii).Cunoscând deplasãrile în fiecarenod, momentele ºi reacþiile nodale(forþele arcurilor elastice) se pot cal-cula astfel:

F = S ⋅⋅ AT ⋅⋅ X În figura 1 este ilustratã con-

venþia de numerotare a gradelor delibertate (X), precum ºi forþeleinterne (F) ºi externe (P) careacþioneazã asupra elementelor.

STUDIU DE CAZIntervenþie de sprijinire a uneiexcavaþii pentru construirea

unui centru comercialîn Valle d’Aosta, Italia

În urmãtorul studiu de caz s-arealizat verificarea la stãri limitãultime ULS (Ultimate Limit State),conform Eurocode 7-8, a unui peretede sprijinire a unei excavaþii, alecãrui caracteristici geometrice seregãsesc în figura 2.

Fig. 1 Fig. 2

Stratigrafia este compusã dindouã strate cu interfaþa la cota -4.0 m,cu parametrii geotehnici caracte-ristici afiºaþi în tabelul 1.

Unghiul de frecare teren - perete:parte activã δak = 160, parte pasivãδpk = 120. Nivel freatic: amonte -1 m,aval -5,4 m.

Structura este realizatã dintr-unprofil de oþel (Frodingham 3N), cuurmãtoarele caracteristici:

• Modul elastic de rezistenþã,Wel = 1.688 cm3/m;

• Modul plastic de rezistenþã,Wpl = 1.900 cm3/m;

• Oþel tip S355 GP cu limita decurgere 355 MPa.

Analiza palplanºei a fost efectu-atã folosind programul de calculSPW produs de GeoStru Software.Principalele rezultate de calcul suntafiºate în tabelele 2 ºi 3.

Programul SPW permite uninput rapid, procesare eficientã adatelor ºi rezultate sigure pentruo proiectare performantã, de ceamai bunã calitate. ��

Tabelul 1: Caracteristici geotehnice ale stratelor depozitului

Tabelul 2: Adâncimea de încastrare

Tabelul 3: Deplasãri ºi momente încovoietoare maxime


În domeniul fundaþiilor speciale, un domeniu puternic mecanizat, condiþiile de lucru sunt severe, riscul acciden-telor este poate mai ridicat decât în construcþiile civile la lucrul la înãlþime.

Dacã aruncãm o privire asupra piramidei accidentelor (piramida Bird), vedem o legãturã statisticã între situaþiilepericuloase / comportament neglijent ºi accidentele grave / fatale.

TF este un indicator care reflectã numãrul accidentelor asociate cu incapacitate de muncã raportat la 1 milion deore lucrate. Scopul grupului Soletanche Bachy este de a menþine TF sub valoarea de 6, apoi reducerea acestuia la 2.Pentru SBR acest indicator este egal cu 0, în anul 2014.

Identificarea ºi înregistrarea eventimentelor aflate la baza piramidei, analiza lor ºi apoi, luarea mãsurilor corec-tive aferente, reduc numãrul accidentelor aflate spre vârful piramidei.

Angajamentul managementului Soletanche Bachy cu privire la Politica referitoare la Sãnãtate ºi SecuritateOcupaþionalã este clar definit: �� ZERO accidente ��.

Una dintre mãsurile implementate de SBR o reprezintã editarea unui „Ghid de prevenire ºi protecþie”, denumitprintre angajaþi „Paºaport SSM” ºi care se gãseºte pe fiecare ºantier ºi în buzunarul fiecãrui angajat.

Scopul acestuia este de a-i sensibiliza pe oameni în ceea ce priveºte:• riscurile cele mai importante la care pot fi expuºi ºi pe care le pot întâlni atunci când lucreazã pe ºantierele ºi

în zona de lucru ale SBR Soletanche Bachy Fundaþii, atât în ceea ce priveºte securitatea muncii, cât ºi aspectelede mediu;

• regulile de comportament care trebuie respectate în privinþa securitãþii în muncã, sãnãtate ºi ocrotirea mediului.SBR Soletanche Bachy Fundaþii depune efort pentru realizarea urmãtoarelor acþiuni, pentru a îmbunãtãþi perfor-

manþele sale în domeniul sãnãtãþii ºi securitãþii:• Luarea tuturor mãsurilor posibile pentru reducerea riscurilor de accidentare, atât în ceea ce-i priveºte pe anga-

jaþii noºtri, cât ºi pe celelate pãrþi implicate în activitãþile noastre (beneficiari, subcontractori etc.);

Despre sãnãtatea ºi securitatea ocupaþionalã sau sãnãtatea ºi securitatea muncii (SSM) se vorbeºte rar.Deºi avem cu toþii Politici referitoare la SSM, Angajamente ale managementului în privinþa SSM ºi respectãmlegislaþia în vigoare. Semnale de alarmã se trag ºi discuþii au loc doar în cazul accidentelor fatale.

Un rãspuns posibil la întrebarea „de ce nu le prevenim – analizãm – evitãm?”, ar fi „pentru cã nucredem cu adevãrat în utilitatea acestor mãsuri”. Un superior ajuns într-un ºantier, care nu se echipeazãcorespunzãtor (sau deloc) fie ºi numai pentru o vizitã scurtã asupra lucrãrilor, nu poate avea pretenþii de laechipa sa (ingineri ºi muncitori) sã poarte echipament de protecþie, fãrã a ne referi ºi la comportamentuladecvat menþinerii sãnãtãþii ºi securitãþii ocupaþionale. Însã, putem merge mai departe: un ministru ºi unprimar care participã la inaugurarea unui ºantier – de exemplu într-o excavaþie deschisã deja executatã –sunt filmaþi ºi dau declaraþii purtând cel mult o cascã?

Sãnãtate ºi securitate ocupaþionalãîn fundaþii speciale

ing. Lóránd SATA - director tehnic, SBR Soletanche Bachy Fundaþii

• Asigurarea metodelor adecvatede control asupra riscurilor asociate cupracticile noastre de lucru;

• Asigurarea de resurse suficientepentru menþinerea nivelului perfor-manþelor în domeniul sãnãtãþii ºi secu-ritãþii, stabilit în companie;

• Furnizarea ºi menþinerea de sis-teme de lucru sigure, care nu implicãniciun risc pentru sãnãtate, securitateºi bunãstarea companiei ºi angajaþilornoºtri;

• Furnizarea de informaþii, instrucþiuni, instruiri ºi supraveghere pentru angajaþii noºtri, corespunzãtoare rolului ºiresponsabilitãþilor fiecãruia în cadrul organizaþiei;

• Crearea unei culturi pozitive în domeniul sãnãtãþii ºi securitãþii ocupaþionale în companie ºi promovarea aces-teia ca prioritatea noastrã principalã în toate domeniile de activitate;

• Promovarea activã a implicãrii angajaþilor în aspectele sãnãtãþii ºi securitãþii ocupaþionale ºi nivelul de perfor-manþã în acest domeniu, la nivel de companie.

Un accident de muncã poate distruge în câteva secunde nu doar viaþa lucrãtorului ci ºi pe cea a familiei sale;astfel este afectatã ºi compania noastrã. Accidentele nu se întâmplã din senin: majoritatea lor au drept cauzãImprudenþa, Neglijenþa, Neatenþia.

Succesul în domeniul securitãþii ºiprevenirii se obþine prin conºtien-tizarea celor implicaþi în procesul deproducþie. Securitatea ºi prevenirea nufrâneazã producþia; dimpotrivã, con-duc la creºterea profitabilitãþii ºiprosperitãþii companiei. �

Selecþie din Paºaport SSM – SBR Soletanche Bachy Fundaþii

Selecþie din ºantiere Soletanche Bachy


Reabilitarea barajului Dopca, jud. Braºov

Acumularea Dopca este ampla-satã ºi executatã pe pârâul ValeaMare, afluent de stânga al râului Olt,la 1,5 km de localitatea Dopca,comuna Hoghiz, judeþul Braºov, înapropierea drumului forestier.

Ea a fost executatã în perioada1985-1988, datã în exploatare în1993 ºi pusã în funcþiune în anul1995.

Scopul principal al acumulãrii îlconstituie alimentarea cu apã pota-bilã a zonei Rupea – Homorod ºiatenuarea viiturilor, cu regularizareadebitelor pe pârâul Valea Mare.

Barajul este amplasat la contac-tul zonei deluroase a podiºului Tran-silvaniei cu munþii Perºani.

Principalele caracteristici alebarajului sunt:

• înãlþimea maximã – 18 m;• lungimea la coronament – 175 m

(lãþime coronament=5 m);• taluzuri: amonte – 1:2,5; aval –

1:2,5;

• suprafaþa bazinului hidrografic –de recepþie – 29,7 km2;

• debitul de apã multianual –0,259 m3/s;

• volum util (NNR) – 0,73 mil m3.Mãsurile de reabilitare a bara-

jului constau în:• realizare saltea de drenaj pe

taluzul aval;• impermeabilizarea mãºtii din

dale de beton existente, cu folie dinpolietilenã de 2 mm, fixatã pe ungeotextil cu o greutate de 400 gr/m2;

• realizare estacadã pentru mane-vrarea ºi întreþinerea stavilei;

• realizare cabinã pentru închide-rea ºi protejarea estacadei;

• consolidarea zidului pe maluldrept al canalului rapid;

• înlocuirea a trei piezometre col-matate;

• realizarea etanºãrii în profunzimea pragului deversor. �

Antreprenor: SC APASCO MÃNECIU PrahovaBeneficiar: A.N. Apele Române Administraþia Bazinalã de Apã OltProiectant: SC AQUACON PROIECT SA Sibiu


Scrisoare deschisã adresatã candidaþilor la Preºedinþia Românieipe tema situaþiei agravante cu care se confruntã

sectorul de construcþii din România

Stimate domnule / doamnã candidat(ã),

Este obligaþia mea sã vã aduc la cunoºtinþã ºi dreptul Dumneavoastrã de a fi informat asupra degradãriisubstanþiale a situaþiei economico - sociale cu care sectorul de construcþii este confruntat în ultimii 7 ani.

Dacã în 2008 sectorul realiza 15,7 miliarde de Euro, cu cca 414.000 de angajaþi, în ultimii ani cifra de afaceri s-apoziþionat fluctuant în jurul a 9,5 miliarde Euro, în timp ce numãrul de angajaþi s-a apropiat periculos de 300.000.Nu putem uita nici fluxurile consistente de muncitori migranþi, care au fost nevoiþi sã plece în Italia, Spania, Irlandaºi mai nou în Germania, Anglia sau Israel.

Degradarea continuã a echilibrelor necesare acestui sector de activitate sunt confirmate ºi în 2014,cel puþin de:

1. Alocãri insuficiente ºi incoerente pentru investiþii publice ºi greutãþi considerabile în operaþionalizarea pro-gramelor cu finanþare comunitarã;

2. O perioadã medie de recuperare a creanþelor de 9-12 luni, într-un contrast regretabil faþã de Directiva comuni-tarã privind plãþile întârziate, implementatã anul trecut în legislaþia internã;

3. O legislaþie a achiziþiilor publice aplicatã nepermis, de multe ori în mod abuziv, de cãtre entitãþile achizitoare,abuz care continuã ºi în materie de condiþii contractuale;

4. Menþinerea, aproape iraþionalã, a criteriului preþului cel mai scãzut ca determinant, ceea ce compromite, decele mai multe ori, nivelurile de performanþã calitativ-tehnicã necesare;

5. Manifestarea prea extinsã a intereselor politice directe în alocãrile de lucrãri, fapt generator de fraude ºi mani-festãri în planul corupþiei;

6. Un nivel mediu al profitabilitãþii, negativ în ultimii ani;7. O epidemie de insolvenþe ºi ulterior, falimente, generate, în principal, de reducerea fluxurilor financiare ºi mai

ales, de neplata datoriilor pentru serviciile prestate;8. Menþinerea, la cote modeste, a nivelurilor de salarizare cu efecte negative pe termen mediu ºi lung în planul dina-

micii de personal ºi al programelor de pregãtire profesionalã, cu impact negativ direct asupra competitivitãþii societãþilor;9. O alterare contextualã regretabilã a imaginii asociate sectorului, de multe ori cu sprijinul mass media, prin

prezentarea incompletã a realitãþii complexe din acest sector economic.Motivele majore, care au determinat acest demers epistolar, þin de riscurile semnificative pe care vi le semnalãm,

în sensul cã un sector de construcþii decapitalizat, cu competitivitãþi limitate, nu îºi poate juca rolul determinant înceea ce înseamnã operaþionalizarea diverselor programe sectoriale cu finanþare comunitarã sau intervenþiile deurgenþã necesare în caz de calamitãþi naturale tip inundaþii sau cutremure.

Sectorul nu solicitã subvenþii de niciun fel, ci doar ca programele asumate politic sã fie finanþate ºi susþinute înmod consecvent, pe o legislaþie corectã, aplicatã onest, fãrã imixtiunea preferinþelor politice ºi în condiþii asumate decompetitivitate ºi calitate.

Este regretabil sã observãm cã, în Strategia de competitivitate recent lansatã în dezbatere publicã de MinisterulEconomiei, sectorul de construcþii este subiectul unei amnezii de neînþeles.

Fãrã societãþi de construcþii competitive nu vãd cum vom putea sã dezvoltãm în anii urmãtori infrastructurile detransport, de energie, de mediu, de sãnãtate, de învãþãmânt sau de eficientizare energeticã a clãdirilor publice sauprivate! Cine crede cã toate acestea se pot face doar cu societãþi din alte þãri europene se înºealã în mod nepermis!

Vã adresãm pe aceastã cale rugãmintea directã de a introduce pe agenda Dumneavoastrã politicã temaviitorului sectorului de construcþii din România ºi a soluþiilor legislative ºi economico-sociale necesare petermen scurt.

Dintre propunerile noastre, vã prezentãm mai jos, succint, un prim set de mãsuri necesare:1. Promovarea ºi asumarea anualã ºi multianualã a unor programe de investiþii sectoriale, transparente ºi substanþiale;2. Implemenatarea, cât mai rapidã, în legislaþia internã, a Directivei achiziþiilor publice adoptatã de instituþiile

comunitare în ianuarie 2014;

3. Implementarea, în legislaþia internã, a „Ofertei tehnico-economice cea mai avantajoasã“ drept criteriu de bazãîn locul „Preþului cel mai scãzut“, în baza Directivei comunitare 2014/24/DE;

4. Reimplementarea urgentã, în legislaþia internã, a Condiþiilor contractuale FIDIC, demers promovat de ARACOºi ARIC (Asociaþia Romanã a Inginerilor Consultanþi) alãturi de MFE de acum 2 ani însã nefinalizat;

5. Promovarea, în legislaþia internã, a Certificãrii obligatorii a capabilitãþilor tehnice ºi umane ale operatorilor dinsectorul de construcþii, aºa cum se practicã în þãrile dezvoltate din UE;

În completarea acestor mãsuri necesare existã ºi alte propuneri sectoriale, pe care putem sã le discutãm încondiþiile în care veþi aprecia demersul nostru legitim, ca necesar de preluat în dezbatetere publicã în perioada cam-paniei electorale ºi apoi, susþinut în plan politic guvernamental.

Îndrãznim sã credem cã nu veþi accepta sacrificarea competenþelor tehnice ºi umane ale unui sector economicde interes strategic, în orice þarã atentã la viitorul sãu, cu o tradiþie confirmatã în deceniile secolului trecut ºi cu unpotenþial concret de redinamizare a economiei naþionale!

Vã stãm la dispoziþie, în acest sens, cu specialiºtii noºtri ºi sperãm cã înþelegeþi raþionalitatea ºi utilitatea acesteiscrisori publice ºi cã sunteþi /veþi fi alãturi de cei care au construit în România ºi doresc sã facã acest lucru într-omanierã complexã ºi profesionistã în anii care ne stau în faþã!

ARACO (Asociaþia Romanã a Antreprenorilor de Construcþii) este asociaþie profesionalã ºi patronalã înfiinþata în1990, având reprezentativitate sectorialã în baza legislaþiei actuale, membrã fondatoare a Casei Sociale aConstructorilor din 1998 ºi membrã a Federaþiei Europene a Industriilor de Contructii CFIEC) din 1995.

Cu consideraþie,Laurenþiu PlosceanuPreºedinte ARACO

ASOCIATIA ROMANA A ANTREPRENORILOR DE CONSTRUCTII Str. Alexandru Papiu Ilarian nr. 17, et. 2, Sector 3, Cod postal 031691 - Bucuresti

Tel.: 021 316 78 96, 021 316 78 97 | Fax: 021 312 96 26E-mail: [email protected] | Web: www.araco.org


Modernizare piaþã alimentarã ºi agrementare fluxuri de circulaþieîn zona Halei Centrale Iaºi – Pasaj pietonal Sfânta Vineri

Investiþia este amplasatã în zonacentralã a Municipiului laºi, în sitistoric protejat, str. Anastasie Panu,pe un teren în suprafaþã de cca.1.960 mp. Construcþia Pasajului pie-tonal, aparþinând ansamblului HaleiCentrale a municipiului laºi, finalizatîn execuþie, face legãtura pietonalãîntre HALA CENTRALÃ ºi strãzileAnastasie Panu (fostã uliþã Sf. Vineri)ºi Sf. Lazãr (fosta str. Cizmãriei).

Construcþia Pasajului Pietonaleste amplasatã sub strada AnastasiePanu. Lucrãrile de execuþie a Pasa-jului Pietonal au fost sistate în urmadescoperirii pe amplasament, în situlistoric menþionat, a unor vestigiiarheologice, constând în zidurileunei construcþii de mari dimensiuni,de cca. 30 m x 15 m, datate ca fiinddin sec. XVII - XVIII, dar cu iniþieridin sec. XVI, prezentate în „RAPORTDE CERCETARE ARHEOLOGICÃPREVENTIVÃ“ întocmit de arheologdr. Stela Cheptea.

Zona centralã a municipiului Iaºicoincide cu centrul istoric al aces-tuia, lucru evidenþiat în documentescrise, numeroase cãrþi, tratateistorice, hãrþi ºi imagini fotograficede epocã. În decursul timpului, con-strucþiile vechi au fost afectate deincendii, cutremure, iar în zona dedemisol fundaþiile, pivniþele acestora

erau elemente peste care se refãceamereu partea superioarã. Construc-þia monument a suferit aceste modi-ficãri în timp. Operaþii mai mari demodificare a sitului au apãrut dupãanul 1900, o datã cu necesitatea lãr-girii strãzilor ºi în special dupã celde-Al Doilea Rãzboi Mondial, cândîntreaga zonã centralã a fost sistema-tizatã. Zona istoricã a fost afectatãcel mai puternic de sistematizareadin anii 1969-1976, când practic aufost retrasate vechile strãzi, unelefiind mult lãrgite, iar construcþiilevechi au fost demolate ºi au fostrealizate construcþiile actuale.

În scopul protejãrii, conservãrii,restaurãrii ºi valorificãrii vestigiilorarheologice s-au studiat mai multevariante. S-a ales varianta pãstrãriiintegrale a urmelor acestei clãdiri,curãþirea ei de inserþii fãrã valoare,consolidarea, restaurarea ºi punereala dispoziþia publicului vizitator.Unele zone, dacã va fi posibil, vorputea cãpãta funcþiuni comerciale,ca expoziþii temporare diverse, vân-zãri de suveniruri etc.

Toatã zona centralã, rezervatãmonumentului, va fi delimitatã de cir-culaþia pietonalã printr-un perete desticlã, scenografia obþinutã din zidurilede piatrã ºi luminile ºi umbrele înmiºcare policromã v-a asigura oimagine specialã pietonilor în trecere.

Acolo unde, din necesitãþi func-þionale, s-a renunþat la o parte dinzidãria de piatrã, ea se va regãsi ca„amprentã“ la nivelul pardoselii. La nive-lul strãzii, vor exista douã intrãri -ieºiri cu scãri ºi escalatoare, prote-jate de intemperii. �

Antreprenor: SC CONEST SABeneficiar: Primãria Municipiului IaºiProiectant general: SC M.V.M. CONSTRUCT SRLCercetare arheologicã: Academia Românã filiala Iaºi,

Centrul de istorie ºi civilizaþie europeanã


Recunoºtinþã pentru calitateîn activitatea de construcþii

Drumul de glorie al armatei româneîn Primul Rãzboi Mondial

Mausoleul MãrãºeºtiAntreprenor general: SC DEDAL BAHAMAT SRL

Galaþi - lider de asociere; SC NS CONSART ‘96 SRL;SC AG GRUPINSTAL SRL


Mausoleul SovejaAntreprenor general: SC DEDAL BAHAMAT SRL



Mausoleul FocºaniAntreprenor general: SC DEDAL BAHAMAT SRL



Mausoleul MãrãºtiAntreprenor general: SC DEDAL BAHAMAT SRL


Floreasca Park - ansamblu de clãdiri de birouri2s+p+6e+et.

Antreprenor general: SC BOG’ART SRL

Floreasca Park - ansamblu de clãdiri de birouri2s+p+6e+et.

Antreprenor de specialitate: SC IAMSAT MUNTENIA SA

Imobil de birouri d+p+5e Cluj-NapocaAntreprenor: SC ACI CLUJ SA

Hermes Business Campus - clãdirea BAntreprenor general: SC OCTAGON CONTRACTING

& ENGINEERING SA

Centrul multifuncþional Craiova - pavilion centralAntreprenor: Asocierea SC RECON SA - lider de

asociere; SC ROMELECTRO SA; SC MITLIV SRL

Lucrãri de instalaþii extindere halã de producþie cuclãdire de birouri ºi platforme tehnice Fabrica de

Þigarete PloieºtiAntreprenor instalaþii: SC TIAB SA

Construcþia infrastructurii rutiere ºi feroviarede acces la podul peste Dunãre de la Calafat - Vidin

Subcontractor de specialitate instalaþii feroviare:SC IMSAT SA

Staþie de epurare FeldioaraAntreprenor general: SC HIDROCONSTRUCÞIA SA -

suc. Moldova Bacãu

Staþia de sortare ºi tratare mecanobiologicã adeºeurilor din cadrul CMID Iridex Bucureºti

Antreprenor: SC IRIDEX GROUPIMPORT EXPORT SRL

Ca în fiecare an, spre sfârºitul lui, ARACO, breasla care întruneºte o mare parte dintre participanþii la activitateade investiþii (arhitecþi, proiectanþi, constructori ºi furnizori de tehnologii ºi materiale de construcþii) organizeazã oîntâlnire de tradiþie, unde are loc un bilanþ al activitaþii societãþilor cuprinse în sistemul sãu, precum ºi stabilirea unordirecþii de acþiune pentru viitor.

Aºadar, vã informãm cã Asociaþia Românã a Antreprenorilor de Construcþii - ARACO a programat pentrudata de 27 noiembrie 2014, orele 10:00, Reuniunea Consiliului Central, la Complexul Expoziþional ROMEXPOdin Capitalã - sala Madgearu.

Programul evenimentului este urmãtorul:• Raportul Comitetului Director - perioada noiembrie 2013 - noiembrie 2014;• Festivitatea decernãrii Trofeului Calitãþii ARACO, ediþia a 19-a, pentru lucrãrile verificate si avizate de Comisia

de Specialiºti ai ARACO în acest domeniu.În cele ce urmeazã inserãm, spre a fi cunoscute, firmele care vor primi acest trofeu pentru ceea ce au realizat în

anul trecut. Lucrãrile premiate le vom prezenta detaliat în numerele viitoare ale revistei.


(Continuare din numãrul anterior)

SOLUÞIA DE CONSOLIDAREA STRUCTURII

Soluþia de consolidare implicã:• Crearea unor elemente de tip

“ºaibã rigidã” în plan orizontal(fig. 12), care, momentan, nu existã,pentru a uniformiza transmitereaeforturilor orizontale la stâlpi. Întrucâtnu se pot dispune în interior (dincauza existenþei reactorului), acesteelemente se vor monta în exteriorulstructurii, la fiecare nivel de grinziprincipale ale structurii.

• Consolidarea stâlpilor (fig. 13, fig. 14) prin sudarede tole din oþel cu grosimi 30-50 mm.

• Înlocuirea grinzilor existente cu grinzi mult mairigide – IPE 600 (fig. 15), conectate cu stâlpii consolidaþiprin îmbinãri / noduri rigide, grinzi care sã fie capabile sãstabilizeze stâlpii pentru a împiedica flambajul acestora,flambaj specific cadrelor cu noduri deplasabile.

• Se creeazã, astfel, un sistem structural de tip“moment-frame”.

• Diagonalele structurii s-au pãstrat pe poziþiile loriniþiale, dar s-au înlocuit cu altele, cu secþiune adaptatãcorespunzãtor la eforturile care trebuie preluate conformanalizelor structurale (Tv 180x180x10).

• Noile diagonale nu vor fi continue (din nod – în nod)ci vor fi întrerupte. În zona de întrerupere se vor montaamortizori vâscoºi (pe lungimea diagonalei) – (fig. 10).

• Intervenþii locale la nivelul fundaþiilor ºi aparatelorde fixare ale stâlpilor metalici în fundaþii.

• Masa adiþionalã, montatã la cota +36,27, se vademonta ºi se va evacua (împreunã cu amortizoriivâsco-elastici care conecteazã aceastã masã cu structura).

NOTÃ: Stâlpii celulei scãrii ºi liftului necesitã ºi eiunele consolidãri, însã de mult mai micã amploare ºi,pentru evidenþierea mai bunã a intervenþiilor majore,acestea nu au mai fost arãtate în figura 13.

Consolidarea stâlpilor celulei reactorului presupunechesonarea lor prin adãugarea de table sudate (fig. 14).Grinzile celulei reactorului se vor înlocui cu grinzi cusecþiune IPE-600 sau echivalente ca rigiditate ºi rezis-tenþã (fig. 15).

Consolidarea structurii de susþinere a Reactorului de CracareCataliticã din cadrul Rafinãriei Petrobrazi Ploieºti

prin transformarea structurii metalice în sistem de tip cadre cu noduri rigideºi sporirea amortizãrii structurii folosind amortizori vâscoºi (II)

ing. Ionuþ VASILESCU - Dir. tehnic, Popp & Asociaþii Consulting Engineersing. Emil TÃNASE - Popp & Asociaþii Consulting Engineers

Fig. 10: Schema de modificare ºi consolidarea cadrului structurii

Fig. 11: Schema sistemului structural modificat ºi consolidat

Fig. 12: Introducerea, la fiecare nivel, a unei grinzi cu zãbrele, dezvoltate înplan orizontal pe cele 3 laturi libere ale structurii (axele RA, RC ºi R3), pe o

distanþã de 2 m în afara structurii principale


Secþiunea criticã de fundaþie, dintre reac-tor ºi regenerator, se va putea consolida prinadãugarea de lamele din fibrã de carbon lapartea superioarã (solicitarea criticã estecea de încovoiere prin care fibra superioarãa fundaþiei este întinsã; pentru solicitare deîncovoiere în sens opus – cu fibra superioarãa fundaþiei comprimatã).

Toate modificãrile de noduri, guºee etc.au presupus operaþiuni de sudare pe ºantier.

Conform reglementãrilor Rafinãriei Petro-brazi ºi legislaþiei în vigoare, pentru astfel deplatforme industriale, protecþia la foc a ele-mentelor structurale este obligatorie pânã laînãlþimea de minimum 6 m sau douã niveluri.

Din acest motiv, dar ºi pentru asigurarea unei rigiditãþisuficiente la acþiunea vântului, nu s-au dispus amortizorivâscoºi pe primele douã niveluri. La primele niveluri alestructurii s-a pãstrat sistemul zãbrelit, cu diagonale “cla-sice”, dimensionat în domeniul elastic de com-portare.

SCENARIUL DE LUCRU ªI ETAPELE DE CALCULSoluþia cu amortizori vâscoºi a permis ca structura

consolidatã sã fie verificatã în domeniul elastic. S-a adop-tat un factor de comportare q = 1,5 (comportare elas-ticã), ce implicã asigurarea cã restul elementelorstructurale nu vor suferi deformaþii plastice sau degra-dãri semnificative.

Intoducerea amortizãrii vâscoase suplimentare esteo problemã inginereascã cu grad ridicat de dificultate.

Se pune întrebarea iniþialã - „Care este necesarul deamortizare pentru a putea satisface dezideratele cerute?”

ETAPA I - ANALIZA SPECTRALÃCU DETERMINAREA AMORTIZÃRII ÞINTÃ

S-au realizat iniþial analize spectrale, iterativ, utilizândspectre de rãspuns scalate la diferite valori ale fracþiuniidin amortizarea criticã, pentru determinarea valorii careconduce la rezultate favorabile ºi stabilirea, astfel, a uneiamortizãri þintã.

Comentariu: La momentul semnãrii contractului deproiectare ºi realizãrii proiectului, codul seismic în vigoareera P100-1/2006.

Fig. 13: Stâlpii celulei reactorului, care se vor consolida

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16: Adãugare de lamele din fibrã de carbon, la partea superioarã a fundaþiei Fig. 17continuare în pagina 40��


Dupã mai multe iteraþii s-a determinat faptul cã amor-tizarea þintã, pentru a putea satisface cerinþele din temã,trebuie sã se situeze între 20%-25%.

Comentariu: Valoarea amortizãrii þintã determinatãîn stadiile de început ale proiectului a fost stabilitã la25%, dar, pe parcursul desfãºurãrii proiectului, ne-aufost comunicate o serie întreagã de încãrcãri supli-mentare, de date ºi informaþii care au fost implementate,în consecinþã, în model. Totodatã, pe mãsurã ce s-auefectuat iteraþii de analizã, s-a realizat ºi modelarea trep-tatã a secþiunilor consolidate ale structurii metalice. Într-ofazã finalã a analizelor spectrale, valoarea þintã a fracþiu-nii din amortizarea criticã a fost de 20%.

NOTÃ: pentru structura consolidatã au rezultatperioadele proprii fundamentale de vibraþie T1 = 1,88 s,T2 = 1,75 s.

ETAPA II - ANALIZA DE TIP TIME HISTORYNELINIAR MODAL

A urmat, apoi, rafinarea modelului ºi designul efectival secþiunilor necesar a fi consolidate, utilizând, în para-lel, atât rezultatele analizelei spectrale cât ºi analiza detip Time History Modal (cunoscutã ºi ca Fast NonlinearAnalysis - FNA).

În aceastã etapã, pentru analizele dinamice s-aufolosit 3 seturi de accelerograme generate artificial.

S-au stabilit poziþiile amortizorilor pe structurã ºi s-audeterminat, estimativ, constantele de amortizare nece-sare, conform metodologiei FEMA 356, dupã care s-aîncãrcat construcþia cu input de tip accelerograme com-patibile cu spectrul elastic de amplasament (pentru situ-aþia actualã s-a utilizat spectru elastic cu amortizareelasticã 2%).

Forþa din amortizori este datã de ecuaþia F = C ⋅ vα

în care:• C reprezintã constanta de amortizare• v reprezintã viteza relativã între capetele amortizorului• α reprezintã exponentul amortizãrii. Pentru cazul α = 1

se considerã o amortizare liniarã, în timp ce pentru α ≠ 1se considerã o amortizare neliniarã.

Pe baza calculelor de predimensionare, s-au stabilitvalorile constantei de amortizare pentru amortizoriliniari. Ulterior, aceasta a fost convertitã în valoarea afe-rentã amortizorilor neliniari ºi a fost ajustatã în urma maimultor paºi de analizã.

S-a operat cu un exponent al amortizãrii a folosit deproducãtorii europeni: a = 0,15.

ETAPA III - ANALIZA DE TIP TIME HISTORYNELINIAR – INTEGRARE DIRECTÃ

A urmat, apoi, etapa de rafinare a modelului, de veri-ficãri finale de detaliu ºi de completare a analizelordinamice cu încã 4 seturi de accelerograme artificiale,folosindu-se, deci, în final, 7 seturi de accelerograme.Totodatã, în aceastã etapã, s-au realizat ºi analizedinamice neliniare de tip direct-integration (foarte mariconsumatoare de timp de analizã).

S-a plecat de la structura dimensionatã ºi configuratãîn etapa II, cu inputul artificial descris mai sus, dupã cares-a fãcut verificarea efectivã a structurii de rezistenþã întermeni de verificãri de rezistenþã ºi deformabilitate.

În final, dupã rafinarea calculelor, utilizând maximul aºapte accelerograme sintetice, au rezultat urmãtorii para-metri pentru amortizorii vâscoºi:

Toate accelerogramele generate au fost compatibilecu spectrul de rãspuns elastic, conform P100/1-2006(fig. 19).

ETAPA IV - VERIFICAREA AMORTIZÃRII GLOBALEÎN STRUCTURÃ

Ca o ultimã verificare ºi confirmare a soluþiei, s-a cal-culat amortizarea globalã rezultatã în structurã:

unde WD ºi WS sunt reprezentate în figura 20. Considerând un sistem cu “N” grade de libertate dina-

micã, fracþiunea dinamortizarea criticãa sistemului sepoate defini ca:

ξef = ξ0 + ξd (8)unde ξ 0 es te

fracþiunea de amor-tizare a sistemuluiNGLD fãrã amorti-zori si ξd este fracþi-unea de amortizarece revine amortizo-rilor adãugaþi.

Fig. 20: Definirea energiei disipate într-un ciclu demiºcare armonicã - WD ºi a energiei maxime dedeformaþie elasticã – WS a unui sistem cu 1GLD

echipat cu dispozitiv cu amortizare vâscoasã

Fig. 18

Fig. 19: Încadrarea valorilor medii ale spectrelor accelerogramelor generateîn limitele 90%-110%, raportate la spectrul de rãspuns elastic



Amortizarea vâscoasã adãugatã a rezultat:

Amortizarea totalã ca fracþiune a amortizãrii critice:ξ = 2% + ξD = 19%.

Comentariu: Amortizarea þintã a fost de cca. 20%fracþiune din amortizarea criticã ºi s-a atins o valoare decca. 19%. Aceasta nu trebuie, însã, interpretatã ca o va-loare exactã, ci ca o indicaþie asupra nivelului global deamortizare.

Câteva rezultate ale analizelor structurale

În urma consolidãrii, greutatea construcþiei se modificã– faþã de situaþia actualã din teren – conform tabelului 2.

Figurile 27 ºi 28 prezintã Comportarea amortizo-rilor vâscoºi (exemplificare pentru 1 amortizor).

S-au dispus, în total, 17 amortizori vâscoºi (8 pe direcþialongitudinalã ºi 9 pe direcþia transversalã).

Urmãtorii parametri au rezultat pentru amortizori (s-a

operat cu un exponent al vitezei a = 0,15):• Forþa maximã:

deplasare amortizor (stroke) s = ±50 mm;

• Viteza maximã:

constanta de amortizare C = 350 kN (s/m)0,15

Câteva detalii din proiect sunt prezentate în figura 29.

Fig. 21

Fig. 22

Fig. 23

Fig. 24

Tabelul 2

Fig. 25

Fig. 26



TEME DE CERCETARE ÎN CURSÎn paralel cu analizele aferente situaþiei seismice s-au

realizat ºi analize statice liniare pentru încãrcãri static

echivalente din vânt. Fiind un calcul static liniar, nu s-a

putut conta pe amortizori ºi nu s-a putut cuantifica apor-

tul lor real ºi la acþiunea vântului. De fapt, verificãrile de

rezistenþã ºi deplasãri din vânt s-au fãcut pe structura

consideratã ca sistem “moment-frame” fãrã amortizori.

La ora actualã, aspectele legate de efectul amortizo-

rilor vâscoºi de limitare a deplasãrilor laterale, din acþi-

unea vântului ca acþiune dinamicã sunt încã în analizã

într-un proces amãnunþit de cercetare în cadrul biroului

nostru, în colaborare ºi cu ajutorul unei echipe de con-

sultanþi formatã din prof. dr. Federico Perotti ºi prof.

asist. dr. Luca Martinelli, din cadrul Politehnicii din

Milano – Catedra de Staticã, Dinamicã ºi Teoria Struc-

turilor. Le mulþumim pe aceastã cale pentru implicarea în

proiect ºi suportul acordat.

CONCLUZIIS-a verificat structura de rezistenþã care susþine reac-

torul, þinând cont de sporul de greutate adus de modifi-

carea acestuia.

S-au analizat diverse soluþii de

consolidare a structurii astfel încât

sporul de încãrcãri gravitaþionale

sã poatã fi preluat de structurã, dar

mai ales sã fie asigurat un nivel

suficient de siguranþã a structurii

de susþinere a reactorului la acþiuni

seismice. Prin “suficient” se

înþelege “în acord cel puþin cu

nivelul de performanþã impus de

normele în vigoare, ca prag mini-

mal”.

S-a evaluat impactul pe care

modificãrile propuse îl vor avea

asupra acestei structuri, gradul de

asigurare la risc seismic al struc-

turii, care va fi încãrcatã cu forþele

transmise de noul reactor (modifi-

cat), dar ºi comportarea structurii

sub acþiunea vântului.

Ca abordare, datã fiind impor-

tanþa deosebitã a obiectivului, pre-

cum ºi cerinþa Clientului de a se

obþine – prin mãsuri de consolidare

– o construcþie cu o duratã de viaþã

de 50 de ani (ca o construcþie

Fig. 27

Fig. 28

Fig. 29: Detalii din proiect


nouã), s-a considerat absolut necesar ca, prin soluþia de

consolidare, sã se obþinã încadrarea construcþiei în

Clasa de Risc Seismic IV, cu un indicator R3≥1.

Au fost analizate diverse metode ºi soluþii de inter-

venþie ºi reabilitare seismicã. În urma analizelor a rezul-

tat cã singura soluþie posibilã (atât din punct de vedere

teoretic cât ºi practic) de reabilitare ºi consolidare a

structurii este de a îi spori amortizarea (prin introducerea

de amortizori vâscoºi), concomitent cu modificarea

parþialã a sistemului structural dintr-unul de tip “zãbrelit”

/ contravântuit, în unul de tip cadre cu noduri rigide

(“moment frame”). În acelaºi timp, stâlpii structurii vor fi

consolidaþi prin adãugarea de tole metalice, iar grinzile

fie vor fi consolidate în mod similar, fie vor fi înlocuite cu

unele noi, mult mai rigide, astfel încât sã asigure stabili-

tatea cadrului.

S-a vizat ºi s-a obþinut o amortizare globalã (fracþiune

din amortizarea criticã) de cca. 20%.

Structura de oþel a fost dimensionatã astfel încât sã

rãmânã în domeniul elastic de comportare (q = 1,5).

Soluþia conduce la efecte extrem de benefice, nu

numai din punct de vedere al posibilitãþilor de consoli-

dare la faþa locului, ci ºi din punct de vedere al efectului

asupra fundaþiilor existente, acolo unde posibilitãþile de

intervenþie erau extrem de limitate.La nivelul fundaþiilor s-a realizat o intervenþie cu nivel

scãzut de dificultate din punct de vedere practic.La momentul publicãrii prezentului articol, lucrãrile de

execuþie sunt în curs de desfãºurare.BIBLIOGRAFIE

• BEÞEA ªTEFAN, VEZEANU GEORGE, Soluþii alter-native pentru structuri din oþel cu contravântuiri centrice(2009). A 4-a Conferinþã Naþionalã de Inginerie Seismicã;

• CRÃIFÃLEANU IOLANDA-GABRIELA, Modele neliniarecu un grad de libertate în ingineria seismicã (2005);

• HWANG J.S., Seismic Design of Structures withViscous Dampers (2002). International Training Programsfor Seismic Design of Building Structures;

• FEMA 356, Prestandard and Commentary for theSeismic Rehabilitation Of Buildings (2000);

• FEMA 273, NHERP Guidelines for Seismic Rehabi-litation of Buildings (1997);

• TREVOR E. KELLY – Holmes Design Group,In-Structure Damping and Energy Dissipation (2001),www.holmesgroup.com;

• MARCU DRAGOª, Rãspunsul activ al structurilorla acþiuni dinamice prin utilizarea amortizorilor cu masãadiþionalã (2001). �

Record pentru cea mai lungã grindã de podarmatã ºi pretensionatã

FERROBETON aduce în România experienþa interna-þionalã a grupului CRH în domeniul execuþiei de ele-mente din beton prefabricat ºi precomprimat.

FERROBETON îºi desfãºoarã activitatea într-o fabricãsituatã lângã Ploieºti, în apropierea ºoselei de centurã.Unitatea de producþie are o capacitate de 2.200 de mcpe lunã ºi a fost construitã în 2008, dupã modelul imple-mentat în Belgia ºi în Polonia. Dotatã cu cea mai nouãtehnologie pentru fabricarea betonului, staþia propriepoate produce beton de înaltã clasã pânã la C80/95.Liniile de producþie au lungimi de 120 metri ºi 180 demetri, permiþând turnarea elementelor cu lungimi depânã la 60 de metri, într-o perioadã scurtã de timp.

Fabrica dispune de laborator propriu, în cadrul cãruiasunt pregãtite reþetele de beton, sunt controlate ingredi-entele (agregate, ciment, armãturã) ºi se executã testelegenerale ale elementelor prefabricate, pentru a asiguracalitatea impusã de normele în vigoare. Manipulareaelementelor este asiguratã de poduri rulante, cu ocapacitate totalã de 180 de tone.

FERROBETON deþine recordul de grindã de podarmatã ºi pretensionatã, de 40 de metri lungime, carepoate fi vãzutã la pasajul Mihai Bravu din Bucureºti.

Gama de servicii ºi produse oferite de companieinclude atât partea de proiectare, producþie, transport ºimontaj al elementelor prefabricate, cât ºi proiectarea ºiexecuþia structurilor din beton monolit.

FERROBETON România contribuie la realizarea, însistem prefabricat, a întregii suprastructuri aferentediverselor poduri, nu doar prin grinzile pretensionate ºiprin predale, lise de trotuar ºi parapeþi tip «New Jersey».O dovadã sunt produsele livrate pentru centura Lugojului,centura Constanþei, Autostrada A2 ºi Autostrada Deva –Sibiu.

Toate produsele realizate de FERROBETON Româniasunt însoþite de certificate de calitate CE. De altfel,FERROBETON România deþine certificãri pentru con-trolul producþiei diverselor elemente prefabricate dinbeton precomprimat pentru construcþii civile, industriale ºiagricole. �


Utilizarea cenuºii de termocentralã captatã uscatla realizarea betoanelor rutiere

dr. ing. Bogdan ANDREI - director general, PROEX CONSTRUCT SRL, vicepreºedinte ROMCENprof. dr. ing. Mihai DICU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti – Facultatea C.F.D.P.

ing. Nicolae POPESCU - ºef Secþie Cazane CET GOVORA SA, preºedinte ROMCEN ing. Ludovic ZELICI - director tehnic calitate CET Govora SA, vicepreºedinte ROMCEN

Betoane rutiere cu lianþipe bazã de ciment Portland

ºi adaos de cenuºã de termocentralã,captatã uscat la electrofiltre

Condiþiile dificile de solicitare lacare sunt supuse structurile rutierecu îmbrãcãminþi din beton de ciment,atât în ceea ce priveºte traficul cât ºidin punct de vedere al acþiunii facto-rilor climatici, impun o atenþie sporitãdin partea constructorilor de dru-muri. Astfel, betoanele de ciment uti-lizate la realizarea îmbrãcãminþilorrutiere trebuie sã se caracterizezeprintr-o serie întreagã de proprietãþiimpuse de natura condiþiilor în carelucreazã ºi anume: rezistenþa marela încovoiere ºi ºoc, contracþii mici,permeabilitate scãzutã, rezistenþe laumiditate ºi gelivitate, modul deelasticitate relativ ridicat ºi uzurã prinfrecare redusã. În plus, betonul rutiertrebuie sã aibã capacitatea de a sedeforma elastic sub acþiunea soli-citãrilor variabile în timp, iar camãrime, caracteristice traficului lacare este supus.

Aceste cerinþe sunt cel mai bineîndeplinite de cimenturile cu conþinutridicat de alit (C3S) ºi fazã feritalumi-naticã (C4AF) având ºi un conþinut

de aluminat tricalcic (C3A) sub 6%.Existenþa unor contracþii mici alecimentului este deosebit de impor-tantã deoarece influenþeazã pozitivalte proprietãþi importante ale sale,cum ar fi: permeabilitatea, rezistenþala îngheþ-dezgheþ repetat, ºi chiarcomportarea în raport cu solicitãrilemecanice la care este supus (trafic).

În condiþiile prezentate mai sus,apare o întrebare: este cenuºa determocentralã capabilã sã substi-tuie, parþial ºi cu succes, cimentulîn construcþia de drumuri? Pentrua rãspunde la aceastã întrebare tre-buie, însã, parcurs un drum cu ade-vãrat lung.

Cenuºa, rezultatã ca subprodusdin activitatea energeticã a centra-lelor termoelectrice, este o pulberefinã, alcãtuitã, în special, din particulevitroase de formã sfericã, particuleprovenite din arderea cãrbunelui pul-verizat. Aceastã cenuºã are propri-etãþi puzzolanice ºi este alcãtuitã, înprincipal, din SiO2 ºi Al2O3, conþinu-tul de SiO2 reactiv fiind de cel puþin25% din masã, aºa cum este definitºi descris în EN 197-1, iar sumaconþinutului de SiO2, Al2O3 ºi Fe2O3

nu trebuie sã fie mai micã de 70%din masã.

Pentru realizarea unor betoanerutiere care sã rãspundã exigenþelorde exploatare ulterioare punerii înoperã, NE 014-2002 prevede:

• utilizarea cimenturilor de tip CD 40sau CEM I 42,5 R sau I 42,5 N,respectiv CEM I 32,5 R.

• folosirea de agregate concasate,criblurile fiind agregatele recoman-date pentru obþinerea unor betoanerutiere de calitate.

• folosirea aditivilor plastifianþi ºiantrenori de aer, care sã ajute laîndeplinirea criteriilor de durabilitate.

• realizarea unor amestecuri vâr-toase, cu un conþinut scãzut alraportului A/C, de max. 0,45 pentrubetoanele cu granulozitate continuã.

Dezvoltarea unei infrastructuri adecvate de transport, precum ºi modernizarea celei existente, impungãsirea unor soluþii de finanþare dar ºi utilizarea unor materiale mai ieftine, eventual locale, având învedere cã amploarea unor astfel de programe necesitã consumuri de agregate naturale, lianþi etc., dificilde asigurat din sursele tradiþionale. În acest sens, urmând exemplul þãrilor dezvoltate ºi încadrându-se înreglementãrile UE privind legislaþia de mediu, România va trebui sã gãseascã rapid variante de folosire, laasemenea construcþii, a unor deºeuri rezultate din activitãþile industriale, între care, cenuºa de termocen-tralã mai ales cã aceasta este în prezent ºi va fi ºi în viitor o sursã importantã de poluare, prin cantitãþilemari în care rezultã ºi prin suprafeþele de teren necesare depozitãrii ei în halde.

Într-un raport al European Coal Combustion Products Association (ECOBA) se aratã domeniile ºigradul de utilizare al cenuºii de termocentralã, în care construcþia de drumuri ocupã, alãturi de industriacimentului ºi a fabricãrii betonului, ponderea cea mai importantã în reciclarea acestui subprodus (fig. 1).

Fig. 1: Utilizarea cenuºii de termocentralãîn construcþii - ECOBA 2008


CONDIÞII EXPERIMENTALEÎn cadrul protocolului de labora-

tor, studiul efectuat a avut în vederecenuºa de termocentralã captatãuscat (cenuºa zburãtoare), provenindde la electrofiltrele centralei CETGovora S.A. În prezent, aceastãtermocentralã (prima ºi singura dinRomânia), are implementat un sistem

de omologare a cenuºii conform SREN 450-1 + A1:2007, „Adaos de tip IIpentru producþia de beton“.

În scopul stabilirii capacitãþiiliante a cenuºii de termocentralãprovenind de la CET Govora ºi aposibilitãþii obþinerii de betoanerutiere cu un dozaj redus de ciment,s-au realizat douã betoane cu

acelaºi dozaj de liant (335 kg/m3) ºiun raport apã/liant care sã asigure oconsistenþã a betonului proaspãtcaracterizatã prin metoda tasãriicorespunzãtoare unei valori de30 ± 10 mm.

Unul dintre betoane a fostpreparat cu ciment Portland de tipCEM I 42,5 R, iar la celãlalt o partedin ciment a fost înlocuitã cu o canti-tate echivalentã de cenuºã.

Reþeta a fost una care sã asi-gure, prin proiectare, obþinerea unuibeton tip BcR 4,5, în cazul folosiriiunui ciment de tip CEM I 42,5 R, aºadupã cum este prezentat în tabelul 1.

Materialele utilizate în cadrul pro-gramului experimantal pot fi carac-terizate astfel:

• nisip sort 0-4, reprezentândpartea finã a scheletului mineral, cuprovenienþã din balastierã;

• cribluri sorturile 4-8 / 8-16 ºi 16-25,bazalt, cu provenienþa de la CarieraValea Bogãþii, comuna Hoghiz – jud.Braºov;

• ciment I 42,5 R Holcim Câmpulung,performanþele sale fiind redate înTabelul 2;

• cenuºã de termocentralã cap-tatã uscat de la CET Govora S.A.,pentru folosirea ca adaos de tip II înbetoane (Tabelul 3);

• aditiv superplastifiant tip Sika -ViscoCrete 1040 policarboxilateter;

• aditiv antrenor de aer tip Sika -LPS A-94 tenside sintetice;

• apã, provenind din reþeaua deapã potabilã.

Betoanele au avut, în stareproaspãtã, o consistenþã corespun-zãtoare unei tasãri de 3 cm.

Tabelul 1: Stabilirea compoziþiei betonului rutier

Tabelul 2: Caracteristicile cimentului I 42,5 R

Tabelul 3: Caracteristicile cenuºii de termocentralã ca adaos pentru betoane: CET Govora

Fig. 2: Consistenþa betonului prin metoda tasãrii



Au fost confecþionate probe pris-matice de 15 cm x 15 cm x 60 cm,cubice de 15 cm x 15 cm x 15 cm ºirespectiv cilindrice cu generatoareade 30 cm ºi diametrul de 15 cm. Pro-bele au fost vibrate timp de un minut,decofrate dupã 24 de ore ºi pãstrate,apoi, în laborator în cuve cu apã, la otemperaturã controlatã de 20±2 0C, operioadã de 28 de zile, dupã care aufost supuse încercãrilor.

Încercãrile efectuate asupra pro-belor au avut în vedere:

• determinarea densitãþii aparente;• determinarea vitezei ultrasonice

(fig. 3);• determinarea permeabilitãþii P810;• rezistenþa la încovoiere (fig. 4);• rezistenþa la întindere din înco-

voiere; • rezistenþa la compresiune (fig. 5);• determinarea modulului de elas-

ticitate;• determinarea rezistenþei la

îngheþ-dezgheþ repetat, G 100.Aspectul structurii betonului întãrit

(repartiþia agregatelor în structurã,

tipul de rupere prin agregat, omoge-nitatea, densitatea ºi distribuþia porilor),aºa cum poate fi observat în urmaîncercãrii la încovoiere, este redatsugestiv în figura 6. Aceasta puneîn evidenþã o structurã omogenã ºicompactã a materialului ºi relie-feazã, totodatã, o bunã comportarela încercãrile fizico-mecanice, încorelaþie cu rolul pentru care a fostproiectat.

Pentru a avea o imagine deansamblu asupra caracteristicilor fi-zico-mecanice ale celor douã tipuride betoane din cadrul studiului, cuciment ºi respectiv cu ciment ºiadaos de cenuºã de termocentralã,betoane analizate în Laboratorulpentru Materiale de Construcþii alUniversitãþii Tehnice de ConstrucþiiBucureºti, sunt prezentate înTabelul 4 performanþele celor douãreþete de beton în comparaþie cureglementãrile tehnice în vigoare(„Normativ pentru executarea îmbrã-cãminþilor rutiere din beton deciment în sistem cofraje fixe ºiglisante“, indicativ NE 014-2002).

Fig. 3: Determinarea vitezei ultrasonicepe epruvete prismatice

Fig. 4: Determinarea rezistenþeila încovoiere pe epruvete prismatice

Fig. 5: Determinarea rezistenþei la compresiune

Fig. 6: Imagine asupra aspectului structurii betonului întãrit

a. Beton cu ciment Portland b. Beton cu ciment ºi adaos de cenuºã Fig. 7: Determinarea modulului de elasticitate

Tabelul 4: Caracteristicile fizico-mecanice pe betonul întãrit


CONCLUZIIValorile ridicate ale rezistenþei la

încovoiere Rinc ale celor douã tipuride beton (7,7 N/mm2 pentru reþetamartor, beton cu un dozaj de 335 kg/m3

ciment I 42,5 R, respectiv, 8,3 N/mm2

pentru cea cu un dozaj de ciment de285 kg/m3 ºi un adaos de cenuºã de50 kg/m3) aratã o depãºire cu mult aclasei pentru care au fost proiectate:BcR 4,5 pentru care valoarea nor-matã a Rinc este de 4,5 N/mm2.

Rezistenþa la compresiune este,de asemenea, cu mult peste preve-derile standardizate (60 N/mm2 pen-tru betonul cu ciment ºi respectiv70 N/mm2 pentru betonul cu cimentºi adaos de cenuºã, faþã de 40 N/mm2,conform reglementãrilor) iar valoriledensitãþii de peste 2.400 kg/m3 punîn evidenþã realizarea unor betoanecompacte, cu o bunã distribuþie ascheletului mineral, omogene, faptevidenþiat ºi de vitezele ultrasoniceºi rezultatele obþinute la determina-rea gradului de impermeabilitate.

De asemenea, rezultatele experi-mentale au pus în evidenþã urmã-toarele:

• la acelaºi dozaj de liant (335 kg/m3),valorile rezistenþei la încovoiere, caºi cea a rezistenþei la compresiune,pentru betonul cu adaos de cenuºã(285 kg ciment ºi 50 kg cenuºã) suntsuperioare betonului cu ciment cuaproximativ 7%, respectiv 15%;

• pãtrunderea de doar 0,4 cm aapei în masa betonului la 8 atmos-fere (P810), aratã o bunã com-portare la îngheþ-dezgheþ repetat,fapt evidenþiat ºi de cele 100 de ciclurila care au fost supuse probele.

Determinãrile asupra betonuluicu adaos de cenuºã de termocen-tralã, provenind de la CET Govora,cenuºã care, aºa dupã cum a fostprecizat anterior, este supusã unuiproces tehnologic de obþinere pentrua putea fi utilizatã ca adaos de tip II,au arãtat cã acesta are o bunã com-portare în raport cu rolul ºi locul sãuîn structurã, dupã cum a fost proiec-tat. Totodatã, valorile uºor ridicateale unor caracteristici, faþã debetonul cu ciment, sugereazã buneproprietãþi de durabilitate.

O analizã economicã aratã cã sepot obþine reduceri importante alepreþului betonului ºi chiar ale preþuluiîn ceea ce priveºte realizarea înansamblu a unor structuri rutiere cuîmbrãcãminþi din beton, prin redu-cerea grosimilor dalelor, pe seamabunei comportãri ºi a caracteristicilorsemnificativ sporite în raport cu valo-rile normate, ca urmare a utilizãriiunui adaos de cenuºã de termocen-tralã, cenuºã care, însã, trebuie sãrespecte rigorile unui flux tehnologicde obþinere a ei, în conformitate cureglementãrile standardizate.

BIBLIOGRAFIE*** SR EN 450-1 +A1: „Cenuºã

zburãtoare pentru beton. Partea 1:Definiþii, condiþii ºi criterii de confor-mitate“;

*** NE 014-2002: „Normativ pen-tru executarea îmbrãcãminþilorrutiere din beton de ciment în sistemcofraje fixe ºi glisante“;

*** STAS 4032/1-90: „Lucrãri dedrumuri. Terminologie“. �


Pasaj Suprateran Bd. Mihai Bravu – Splaiul UniriiDUPÃ NUMAI 12 LUNI, DEMONSTRAÞIE CÃ SE POATE!

Project Manager Ioan COSTINEA - Astaldi România S.p.A.

Constructorul, Asocierea J.V.Astaldi S.p.A. – Astalrom S.R.L., areuºit, printr-o mobilizare exemplarã,sã finalizeze lucrãrile.

La data apariþiei prezentului arti-col se vor fi terminat ºi dat în folo-sinþã cele douã pasaje supraterane,de aproximativ 745 ml fiecare.

ªi totuºi, nu au lipsit problemelelegate de execuþie, generate adeseade starea vremii (frig, ninsoare,îngheþ) sau de intemperii (ploi, carede regulã întârzie execuþia unorlucrãri), culminând cu inundaþiile dinnoaptea de 4/5 mai, atunci cândnivelul apei din precipitaþii în zonaºantierului a depãºit pe alocuri 1metru, provocând suficiente pagube(vezi foto 1, 2).

Apoi, au apãrut o serie întreagãde alte situaþii neprevãzute, necu-noscute, cum ar fi prezenþa înºantier a unor reþele de electricitate,canalizare, telecomunicaþii neºtiutesau ºtiute pe alt amplasament ºicare au necesitat devieri de reþeasau lucrãri de protecþie ce au recla-mat timp.

Execuþia fundaþiilor pilelor culeeP8 ºi P9 ale podului metalic în arc afost îngreunatã ºi întârziatã dincauza existenþei fie a unui cablu deînaltã tensiune, care a necesitat 6 lunipentru achiziþionarea din Japonia(P8), fie a reþelei de canalizare deapã ºi termoficare plasate submasive de beton armat, fãrã nicionoimã, cine ºtie din ce perioadã,care au îngreunat relocarea acestorutilitãþi (vezi foto 3).

Pentru recuperarea întârzierilorcauzate de aceste neprevãzute,Constructorul a instituit un programde lucru în ture de zi ºi noapte, be-neficiind ºi de colaborarea foartebunã cu furnizorii de prefabricate(ERGON Ploieºti) sau de structurãmetalicã (grinzi ºi arce) (AsociereaMartifer – Baurom). Toate acestea s-aumontat pe timp de noapte, cu traficoprit sau deviat, reuºindu-se, astfel,încadrarea în termenul convenit cuBeneficiarul, Primãria MunicipiuluiBucureºti.

Constructorul, Asocierea J.V.Astaldi S.p.A – Astalrom, în calitatede Antreprenor General, mulþumeºtetuturor celor care au contribuit larealizarea, chiar înainte de termencu aproximativ 1 lunã, a acestuiobiectiv: Primãria MunicipiuluiBucureºti, Betarmex – ProiectantulGeneral, Group Primacons – Con-sultantul Execuþiei ºi, de asemenea,Furnizorilor ºi Subantreprenorilor:CRH Structural Concrete – Ergon,Asocierea Martifer – Baurom, SCGama SRL, SC NDA Pro ConsultingSRL, SC Wenge SRL, SC ForetisSRL, SC Sonaco SA, SC ElektraInvest SA, SC Sicor SRL, SC UTISRL, SC Vertatel SA, SC Fox Forestºi tuturor celorlalþi pe care nu i-ammenþionat aici.

De asemenea, apreciem, în moddeosebit, înþelegerea de care au datdovadã riveranii, societãþile comer-ciale din vecinãtate ºi locatarii dinzonã.

Articolul publicat în Revista Construcþiilor, în numãrul din noiem-brie 2013, cu referire la execuþia Pasajelor Supraterane Bd. MihaiBravu – Splaiul Unirii, 2x745 m lungime, se încheia astfel:

“Lucrarea va fi finalizatã în decembrie 2014. Nutrim convingerea cãtermenul pentru darea în folosinþã va fi respectat, astfel încât circulaþiaîn zonã sã fie fluidizatã iar cetãþenii Capitalei sã beneficieze deîmbunãtãþirea traficului pe care aceastã investiþie o poate asigura”.

ªi iatã cã aceastã dorinþã, care însemna la acea datã o speranþãexprimatã de toatã lumea, se împlineºte.

Foto 2Foto 1 Foto 3

Pentru fluidizarea traficului s-auexecutat 2 pasaje supraterane pesteRâul Dâmboviþa, în zona de inter-secþie Splaiul Unirii cu ªoseauaMihai Bravu ºi Calea Vãcãreºti, câteunul pentru fiecare sens de depla-sare. Cele douã pasaje suprateraneîncadreazã superior denivelat liniilede tramvai existente. Pentru circu-laþia rutierã la nivelul inferior, s-auamenajat benzi adiacente, de oparte ºi de alta pe toatã lungimeapasajelor noi, pentru accesul înintersecþia existentã de pe SplaiulUnirii.

Pasajul este amplasat asfel:• Are ca punct de plecare B-dul

Mihai Bravu, în dreptul strãzii PeneºCurcanul (staþia de metrou MihaiBravu);

• Traverseazã Râul Dâmboviþa ºiintersecþia Vãcãreºti cu Mihai Bravu;

• Se încheie pe Calea Vãcãreºti,în dreptul blocului C2.

Dimensiuni de gabarit:• Lungime totalã pasajul 1 –

730,53 m – Calea Vãcãreºti – MihaiBravu;

• Lungime totalã pasajul 2 –745,09 m - Mihai Bravu – CaleaVãcãreºti;

• Lãþime parte carosabilã ºi pod:7,80 m;

• Lãþime totalã pasaj: 9,00 m;• Cantitate oþel beton: 2.000 tone;• Cantitate beton: 14.000 mc. Infrastructura Infrastructurile sunt fundate indi-

rect pe piloþi foraþi din beton armatcu diametrul de 1.50 m, lungime de30,00 m, solidarizate la partea supe-rioarã cu radiere din beton armat, cuînãlþime de 1,50 m ºi 2,00 m.

• Piloþi foraþi: 120 buc.SuprastructuraPasajele sunt realizate din grinzi

prefabricate din beton precompri-mat, cu armãturã aderentã cu lun-gimi între 33,30 m ºi 39.00 m ºiînãlþimi constante de 1,80 m.

În secþiune transversalã se uti-lizeazã 4 grinzi prefabricate, soli-darizate la partea superioarã printr-oplacã de suprabetonare, turnatãpeste predale din beton armat.

Grinzi prefabricate - 88 buc.Podul principal este realizat din

douã arce paralele metalice, cutiranþi verticali jos ºi tabliere mixte,formate din grinzi principale longitu-dinale ºi antretoaze metalice solida-rizate cu o placã de suprabetonareturnatã peste platelajul metalic pepredale de beton armat.

Parametrii geometrici ai struc-turii de rezistenþã a podului pe arce:

• Dechidere arc: 103,30 m;• Secþiune variabilã arc: 1.750 mm

x 1.000 mm la cheie – 750 mm x2.900 mm la naºtere;

• Sãgeatã arc: 15 m;• Distanþa interax între arce în

secþiune transversalã: 13,00 m;• Lãþimea totalã a tablierului:

16,00 m;• Grinzi longitudinale principale

profile compuse: 1.750 mm x 1.500 mm;• Grinzi transversale metalice la

2.900 mm distanþã interax;• Sistem de tiranþi metalici verti-

cali la 8.700 mm distanþã cudiametrul de 70 mm;

• Cantitate oþel: 2.276 tone. �

DESCRIEREA GENERALÃ A LUCRÃRILOR

Pentru detalii suplimentare, persoanã de contact - ing. Ioan Costinea, Project Manager Astaldi: [email protected]



Cãrãmida, un material folositfoarte mult la construcþia fundaþiilor, azidurilor, bolþilor, coºurilor ºi plan-ºeelor, a fost utilizatã într-o mãsurãmai redusã, la execuþia podurilorboltite, de obicei în plin cintru.

La poduri s-a folosit ºi se folo-seºte cãrãmida plinã, foarte binearsã, de regulã dreptunghiularã sauîn panã, pentru coºuri ºi bolþiºoare.

Pe reþeaua de drumuri din þaranoastrã se aflã în exploatare unnumãr relativ redus de poduri în plincintru, încastrate, din cãrãmidã.

Se pot da ca exemplu câtevapoduri ºi anume:

1. Podul peste Canalul Timiº -Bega, la Coºteiu, boltã dublu încas-tratã, cu deschidere de cca. 14 m ºisãgeata de cca. 3,50 m, cu timpaneºi parapet din ziduri de cãrãmidã -Foto 2; acest pod a rãmas în circu-laþie pânã la executarea celui actualde pe DN 6, km 504+764. În ansam-blu, zidãria de cãrãmidã are degra-dãri reduse, cu o bunã conservare -Foto 3 ºi 4.

Probabil, podul a fost dat înexploatare în anul 1758 - Foto 1, înacelaºi timp cu amenajarea hidro-tehnicã din aval pentru derivaþiaCanal Bega din râul Timiº. Lucrãride menþinere în stare de viabilitate aamenajãrilor hidrotehnice ºi a con-strucþiilor anexã au mai fost execu-tate în anii 1860 ºi 2007.

2. Drumul Naþional 6 traverseazãbalta – lac, în apropiere de locali-tatea Vãceni, judeþul Teleorman, lakm 65+121, pe un pod în soluþiaboltã în plin cintru, cu luminã de 6,20 mºi boltã de 0,50 m. Bolta ºi timpanelesunt executate din zidãrie de cãrã-midã combinatã cu zidãrie de piatrãde talie la marginile bolþii, soclurilede la culei ºi bordura trotuarelor -Foto 5.

Podul are o parte carosabilã de8,15 m, cu borduri de siguranþã de0,87 m ºi o lungime totalã de 22,40 m.A fost dat în circulaþie în anul 1918.

3. La km 12+185 de pe DN 5,Bucureºti - Giurgiu, la Jilava, o valecu scurgere localã nepermanentãeste traversatã de un pod cu luminãde 7,30 m ºi lungimea de 14,00 m.

Podul a fost construit în douãetape, pentru douã benzi de circu-laþie, cu o boltã din cãrãmidã con-struitã în anul 1899 ºi lãrgit la patrubenzi cu lãþimi simetrice, cu elementedin beton armat.

Marginile bolþii, elevaþiile de lafundaþiile culeelor ºi timpanele aufost construite din zidãrie de piatrãde talie - Foto 6. Anul execuþiei esteîncrustat pe bolþarul din piatrã de lacheie -1899 - Foto 7.

4. Drumul Naþional 6 traverseazãValea Mare, la km 386+980, laMehadia, pe un pod din zidãrie decãrãmidã, boltã dublu încastratã, cuo deschidere de 11,60 m ºi lungimede 18,25 m, construit în anul 1910 -Foto 8.

Podul este realizat în totalitatedin zidãrie de cãrãmidã – Foto 9 ºi 10.

Podurile: bolþi ºi arce (VI)PODURILE BOLTITE DIN ZIDÃRIE DE CÃRÃMIDÃ

Foto 1: Amenajarea hidrotehnicã pentru derivaþiaCanalului Timiº - Bega, la ramificaþia din râul Timiº

Foto 2: Pod peste Canalul Timiº - Bega pe DN 6,km 504+764, la Coºteiu

Foto 4: Pod peste Canalul Timiº - Bega.Vedere amonte

Foto 7: Pod peste scurgere, la Jilava, construit în1899. Inscripþie la cheie

Foto 6: Pod peste scurgere, la Jilava, DN 5,km 12+185. Boltã dublu încastratã din zidãrie din

cãrãmidã ºi margini din zidãrie din piatrã prelucratã

Foto 5: Pod peste baltã - lac la Vãceni, DN 6, km65+121. Boltã dublu încastratã ºi timpane din

zidãrie de cãrãmidã ºi zidãrie din piatrã

Foto 3: Pod peste Canalul Timiº - Bega. Boltãdublu încastratã cu timpane ºi ziduri întoarse din

zidãrie de cãrãmidã


Are degradãri majore localizateîn special la boltã ºi timpane aval -Foto 10 ºi 11, în condiþiile în care afost reabilitat cu o placã generalã din

beton armat - Foto 9. Degradãrile latimpane pot fi motivate de infiltraþiilecare se produc în zona timpanelor,la cheie, în mare mãsurã, din cauzaîngheþului-dezgheþului. Aceste degra-dãri favorizeazã prãbuºirea timpanelor.Exemplu: timpanele podului pesteDoftana, la Bãneºti.

5. În zona localitãþii Mehadia, lakm 388+412, DN 6 traverseazã ovale cu scurgere localã neperma-nentã, pe un pod cu boltã dubluîncastratã, din zidãrie de cãrãmidã,cu deschidere de 5,60 m ºi lungimeade 22,40 m, construit în anul 1910 -Foto 12.

Fundaþiile au fost executate dinzidãrie de piatrã iar elevaþiile dincãrãmidã – Foto 13.

Suprastructura podului aredegradãri la zidãria de cãrãmidã, lazidãria din piatrã, de la timpane -Foto 12 ºi la fundaþii - Foto 13 ºiFoto 14.

Podul are o parte carosabilã de6,80 m ºi nu a fost reabilitat.

6. DN 57 traverseazã pârâulCaraº, la km 163+839, în zona loca-litãþii Grãdinari, judeþul Caraº-Se-verin, pe un pod din zidãrie decãrãmidã cu trei deschideri, bolþidublu încastrate. Din datele D.R.D.P.Timiºoara, podul a fost construit înanul 1730 cu parte carosabilã de5,00 m fiind în exploatare pânã înanul 1965. În Foto 15, 16 ºi 17 suntprezentate imagini cu starea saactualã. Fiind scos din circulaþie, lapod nu s-au mai fãcut lucrãri deîntreþinere ºi consevare. Se apreci-azã cã podul de la Grãdinari este celmai vechi din zona Banatului.

Pe reþeaua de drumuri din Româniamai sunt ºi alte poduri în soluþia bolþidublu încastrate din zidãrie decãrãmidã, cu degradãri localizate înspecial în zona de la intrados lacheie.

(Va urma)

Foto 8: Pod peste Valea Mare, la Mehadia, DN 6, km386+980. Vedere aval

Foto 9: Pod peste Valea Mare, la Mehadia. Boltãdublu încastratã din cãrãmidã, lãrgitã cu placã

generalã din beton armat

Foto 10: Pod peste Valea Mare, la Mehadia.Degradãri, crãpãturi ºi dizlocãri la boltã

Foto 12: Pod peste scurgere, la Mehadia, pe DN 6,km 388+412. Vedere aval - zidãrie degradatã la timpane

Foto 13: Pod peste scurgere, la Mehadia.Degradãri de fundaþie

Foto 14: Pod peste scurgere, la Mehadia.Boltã din cãrãmidã la cheie - podul nereabilitat

Foto 15: Pod peste pârâul Caraº, la Grãdinari, DN57, km 163+839. Boltã dublu încastratã din

cãrãmidã - dezafectat

Foto 16: Pod peste pârâul Caraº, la Grãdinari.Vedere generalã pod dezafectat -

construit în anul 1730

Foto 17: Pod peste pârâul Caraº, la Grãdinari.Boltã dublu încastratã din zidãrie din cãrãmidã

Foto 11: Pod peste Valea Mare, la Mehadia.Crãpãturã longitudinalã la boltã, cu dizlocare


Cel mai mare proiect de infrastructurã urbanãconstruit din fonduri europene

PASAJUL SUBTERAN PIAÞA SUDULUI, BUCUREªTIing. Ion DEDU - director executiv, Primãria Municipiului Bucureºti / DTDSC,

ing. Grigorie VERENCIUC - director de proiecting. Mirko ROSSON - director adjunct de proiect

- Asocierea Astaldi S.p.A - Euroconstruct Trading '98 - RCV Global Group

Pasajul este situat la intersecþiadintre Strada Niþu Vasile, ªos. Olte-niþei ºi Calea Vãcãreºti, zonã cereprezintã un nod nevralgic pentrucirculaþia rutierã spre centrul oraºului.

Intersecþia este strãbãtutã de liniide tramvai ºi troleibuz ºi de un marenumãr de treceri pietonale din cauzaprezenþei în zonã a unui centru co-mercial, a magazinelor, bãncilor ºistaþiei de metrou.

Pentru a fluidiza traficul în inter-secþie ºi a asigura continuitateainelului principal al Municipiului

Bucureºti, este în curs de execuþieun pasaj rutier subteran pe direcþiaStr. Niþu Vasile – Calea Vãcãreºti.

Pasajul rutier are o lungime totalãde 356 m, din care:

• Rampa Vãcãreºti, 111 m, cudouã rampe independente, câte unape fiecare sens de circulaþie, cu des-chidere de 8,0 m, fiecare avândpartea carosabilã de 7,0 m (2 benzide circulaþie) ºi câte douã trotuarecu lãþimea de 0,5 m fiecare;

• Rampa Niþu Vasile, cu o lungimede 160 m, este o rampã unicã cu

câte douã benzi de circulaþie pesens, cu deschidere de 15,8 m, încare este inclusã o parte carosabilãcu lãþime de 14 m (4 benzi de circu-laþie: câte douã pe fiecare sens), unseparator de trafic de 0,8 m ºi douãtrotuare pe margini, cu lãþimea de0,5 m fiecare;

• Partea subteranã are o lungimede circa 85 m.

De asemenea, la intersecþia Calea

Vãcãreºti – ªos. Olteniþei – Str. Niþu

Vasile se vor realiza lucrãri de

Beneficiar: PRIMÃRIA MUNICIPIULUI BUCUREªTIAntreprenor General: Asocierea ASTALDI S.p.A. –

EUROCONSTRUCT TRADING `98 –RCV GLOBAL GROUP

Proiectant General: TECNIC CONSULTING ENGINEERING

Îmbunãtãþirea continuã a circulaþiei vehiculelorºi necesitatea de a reduce timpul de deplasare, dintr-unpunct în altul al oraºului, reprezintã una dintreprovocãrile cele mai mari ale unei Capitale moderne.

Oraºul Bucureºti a rãspuns acestei provocãri ºiprin implementarea proiectelor de modernizare ainfrastructurii rutiere, între care se numãrã ºirealizarea pasajului subteran din Piaþa Sudului.

modernizare a carosabilului ºi trotu-

arelor, asigurându-se, în sensul

giratoriu existent, patru benzi de cir-

culaþie. Adiacent rampelor pasajului

rutier se vor realiza bretele cu câte

douã benzi pe sens, atât pe Calea

Vãcãreºti cât ºi pe str. Niþu Vasile.

Pentru a elimina interferenþa din-

tre circulaþia vehicularã ºi traficul

pietonal se vor executa, în paralel,

patru pasaje subterane. Douã dintre

acestea sunt paralele cu pasajul

rutier în sens longitudinal, un altul în

sens transversal pe strada Niþu

Vasile, la intersecþia cu Strada

Secuilor ºi celãlalt, de-a lungul ªos.

Olteniþei, care leagã peroanele

staþiei de tramvai aflate pe ªos.

Olteniþei de metrou.

Toate lucrãrile de mai sus vor fi

executate în paralel cu lucrãrile de

relocare ºi protejare a utilitãþilor exis-

tente din zonã.

Pentru realizarea lucrãrilor sunt

prevãzute urmãtoarele activitãþi prin-

cipale:

• Execuþia a circa 12.000 mp de

pereþi mulaþi cu grosime de 0,6 m ºi

cu adâncime variabilã între 5 m ºi 18 m;

• Sãpãturi de circa 60.000 mc;

• Execuþia structurii de rezistenþã

a pasajului rutier ºi a celor pietonale,

pentru care se vor folosi circa

30.000 mc de beton ºi 3.200 tone de

oþel;

• Execuþia piloþilor cu D = 400 mm

ºi adâncime de 10 m, pe o lungime

totalã de circa 6.000 ml.

Proiectul este cofinanþat din fon-

duri europene iar execuþia lucrãrilor

a fost atribuitã Asocierii Astaldi

S.p.A. – Euroconstruct Trading `98 –

RCV Global Group.

Lucrãrile au început în luna iunie

2014 ºi vor fi finalizate în 18 luni. �

Pentru detalii suplimentare, persoanã de contact - ing. Grigorie Verenciuc, Project Manager Astaldi: [email protected]


Am pierdut brãþara!?

Este bine ºtiut cã înþelepciuneapopoarelor se cumuleazã în timp ºila un moment dat, pentru a fi trans-feratã generaþiilor viitoare, se con-centreazã în fraze scurte, pline deesenþã pe care le invocãm ca fiindvorbe populare, proverbe, pilde saufilozofii etc.

Mã voi opri la una dintre acesteînþelepciuni, deosebit de importantãîn profesia noastrã de constructori, ºianume: “Meseria este brãþarã de aur”.

Când îmbrãþiºãm o meserie saualta, la vârsta la care nu ne estefoarte clar ce dorim sã facem înviaþã, poate nici nu ne trece prinminte sã ne gândim la aceastã filo-zofie, dar, odatã cu trecerea timpuluiºi creºterea responsabilitãþii noastreîn ceea ce facem, ne dãm seama devaloarea acestui adevãr. Faptul cã,prin meseriile din construcþii, se rea-lizeazã edificii de care depinde con-fortul nostru, al tuturor, în cel mailarg sens ºi nu numai, ba chiar viaþanoastrã acasã, la serviciu, pe ºosea,la spital, la club sau oriunde existãun edificiu, ar trebui sã atragãatenþia ºi sã ne facã sã reflectãmîndelung la ceea ce înseamnãimportanþã acestor meserii.

Încerc sã aduc în atenþia cititorilorrevistei acest subiect, pentru cã îlconsider pe cât de important, pe atâtde neglijat de sistemul nostru deînvãþãmânt ºi pregãtire profesionalã,încât a fost posibilã crearea de per-sonaje precum Dorel, personaj careîncearcã, ºi reuºeºte uneori, sãarunce câte o umbrã pe activitateanoastrã.

ªi pentru cã eu aparþin uneigeneraþii care a construit foarte multîn þara aceasta, în alte condiþii decât

cele de azi, nu pot sã nu fac com-paraþii sau sã ignor unele repere dinexperienþa de odinioarã.

Primul indicator la care aº facereferire este numãrul de angajaþi dinacest sector: 800.000 înainte de 1990,cca. 460.000 în perioada de boomimobiliar postdecembrist ºi cca250.000 în prezent.

Scãderea interesului pentru inves-tiþii din zona resurselor publice, cât ºiþinerea la distanþã a investiþiilor pri-vate prin nepromovarea Parteneria-tului Public - Privat (care în situaþiaactualã ar fi trebuit sã fie într-oexplozie), ca sã nu mai vorbimdespre neaccesarea fondurilor euro-pene, au condus la scãderea drama-ticã a personalului angajat în construcþii.

Dar dacã ne-am obiºnuit cuideea cã investiþiile în România s-auinstalat pe o curbã permanentdescrescãtoare, poate cã într-o zi, ominte luminatã va avea curajul sãîntoarcã aceastã direcþie ºi sã nepoziþionãm acolo unde ne-ar fi locul,adicã la 12-15% din PIB ºi lucrurilese pot transforma peste noapte.

Mai rãmâne, însã, o problemãcare este greu de realizat: calitateaforþei de muncã, modul în carepregãtim meseriaºii.

MESERIA este definitã ca fiind„complexul de cunoºtinþe obþinuteprin ºcolarizare ºi prin practicã,cunoºtinþe necesare pentru exe-cutarea anumitor operaþii de trans-formare ºi prelucrare a obiectelormuncii, sau pentru prestarea anumi-tor servicii.”

Aceastã definiþie ne obligã sã neraportãm, neapãrat, la ºcolarizare,care implicã sistemul de învãþãmânt,ºi apoi la practicã realã, unde seimplicã patronatul, prin pârghiile pecare le are la dispoziþie.

Auzim foarte des întrebarea: dece s-au desfiinþat ºcolile profesionale?

Poate cã nu aº fi ales sã scriudespre aceastã temã dacã nu aº fiauzit de curând aceastã întrebarepusã la un post de televiziune, chiarde un politician de onoare implicat însistemul de învãþãmânt. Prin urmare,de ce s-au desfiinþat ºcolile profe-sionale ºi ce s-a pus în locul lor?

În acelaºi context, cu ceva timpîn urmã, am fost luatã prin sur-prindere atunci când un respectabildomn profesor de la UniversitateaTehnicã de Construcþii m-a întrebat:„Ce ne facem cu aceºti absolvenþi aiFacultãþilor de Construcþii, care laabsolvire nu ºtiu nimic?“ I-am rãspunssurprinsã cã aceastã întrebare tre-buia sã vinã de la mine spre mediuluniversitar ºi nu invers.

Mi-am adus aminte cã nici eu nuºtiam mare lucru despre execuþie înmomentul în care am venit cudiploma în mânã pe ºantier darfãcusem ceva practicã obligatorie peºantier în timpul facultãþii iar sistemuloferea o perioadã de stagiaturã(3 ani pentru inginer ºi 2 ani pentrusubinginer), perioadã în care absol-ventul îºi consolida cunoºtinþele ºiînvãþa cu adevãrat meseria.

Adriana IFTIME - director executiv FPSC

Adriana Iftime

Sigur cã acest sistem nu maipoate funcþiona, dar o îmbunãtãþire asituaþiei actuale este posibilã, iarpentru aceasta existã soluþii, trebuiedoar sã fim ascultaþi cu interes.Apropo, media parlamentarilor dinRomânia cu pregãtire profesionalãde constructor (inginer constructor,arhitect, inginer de instalaþii etc.)este de cca. 30 pe mandat. Ceramurã a economiei mai are oasemenea susþinere? Oare mediulde afaceri nu a ºtiut sã foloseascãacest lucru sau, odatã ajunºi acolo,domnii constructori - parlamentaridevin doar politicieni? Pot sã spuncã ºi una ºi alta!

Federaþia noastrã este hotãrâtãsã reia acþiunea de introducere peagenda de lucru a acestor parlamen-tari, a problemelor specifice activitãþii

noastre. Cine ni se alãturã? Vã invitpe toþi cei care aveþi ceva de spus sãveniþi alãturi de noi în demersurile pecare le vom face în acest sens.

ªi fãrã a face o dizertaþie în legã-turã cu frumuseþea acestei meserii,întreb, pe bunã dreptate, ce altãmeserie este la fel de optimistã? Deºieste o meserie grea, dependentã, înmare mãsurã, de factori ce nu pot ficontrolaþi de om, expusã excesivprivirilor trecãtorilor implicaþi ºi neim-plicaþi, pricepuþi ºi nepricepuþi, aceastãprofesie trebuie sã-ºi dezvãluietainele cãtre cât mai mulþi tineri.

Constructorii trebuie sã-ºi regã-seascã „brãþara de aur” pe care auarãtat-o lumii, atât înainte de 1990,atunci când erau respectaþi pe ºan-tierele din Germania, Israel, Irak,

Libia etc, cât ºi dupã aceastã datã,când au fost deschizãtori de drumurispre ºantierele din Europa.

Sã nu uitãm cã, în meseria deconstructor, nu se acceptã produsulnumit rebut!

ªi acum, vã invit la un moment dereflectare: sunt convinsã cã oriceom, creºtin sau nu, credincios sauateu a avut curiozitatea sã citeascãîn Cartea Sfântã sau mãcar sã fi auzitspunându-se: „Când Dumnezeu azidit lumea...” sau”... Iubirea luiDumnezeu este zidirea” ºi exem-plele în care se foloseºte cuvântul azidi sunt numeroase.

Sã conºtientizãm cã practicãm omeserie cu mesaj divin ºi este impe-rios necesar sã repunem brãþara deaur pe braþul constructorului român. �

FEDERAÞIA PATRONATELOR SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.fed-psc.ro

OBLOANELE MB-SUNSHADESOFERITE DE ALUPROF ROMÂNIA

Obloanele MB-SUNSHADES asigurã o protecþie excelentã împotriva soareluiconferind, totodatã, peretelui exterior aspectul sãu natural. Soluþia constã dintr-oramã cu lamele sau panouri aranjate diagonal. Executate din aluminiu extru-dat, componentele sunt foarte rezistente la condiþiile mediului exterior ºi nunecesitã niciun fel de renovare de-a lungul anilor, fiind, din acest punct devedere, mult mai eficiente decât structurile din PVC sau lemn. Profilele ramelorsunt subþiri ºi uºoare, dar având o rezistenþã corespunzãtoare, ceea ce per-mite fabricarea din ele atât a obloanelor pentru geamuri, cât ºi a celor pentruuºile de la curþile interioare.

Obloanele ALUPROF sunt o opþiune pentru cei care cautã soluþii practice ºi, totodatã, estetice.Obloanele pot fi executate în aceeaºi culoare cu pereþii exteriori sau cu ferestrele sau pot fi folosite caun accent în plus pe perete. Date fiind nenumãratele variante oferite de tehnologia acoperirilor deco-rative ºi protectoare din aluminiu, MB-SUNSHADES sunt perfecte pentru a fi utilizate în diferite tipuride construcþii: în clãdirile tradiþionale se pot îmbina perfect cu textura asemãnãtoare lemnului, iar înclãdirile moderne se poate prefera o combinaþie de culori asemãnãtoare cu cea a geamurilor, caresunt mai interesante atunci când geamurile ºi uºile sunt tot din aluminiu.


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIMihai Nãvodariu

S-a nãscut la 2 noiembrie 1930 înPiatra Neamþ.

Dupã absolvirea, în anul 1949, aLiceului Petru Rareº din localitate, aurmat Institutul de Construcþii Bucureºti- Facultatea de Construcþii Civile ºiIndustriale, devenind inginer în 1953.

Încã de când era student, a fostangajat la IPROMET ºi la ProiectBucureºti, având, ca mentori, pe pro-fesorii Victor Popescu, Mihai Hangan,Nicolae Drogeanu ºi alþi specialiºti deînaltã þinutã profesionalã.

În perioada 1953-2005 a activat laProiect Bucureºti ca proiectant, ºef decolectiv, ºef de proiect, ºef de secþie,consilier CTE, expert ºi verificatorproiecte. În paralel, a fost profesor laªcoala Tehnicã de Arhitecturã, asis-tent la Facultatea de Construcþii Civile(1963-1982) ºi verificator proiecte laCSCAS (1963-1977).

Ca proiectant, a realizat: ComplexulCinematografic Buftea, locuinþe încartierele Vatra Luminoasã, BucureºtiiNoi, Buftea, bd. Ion ªulea, blocMagheru IFA, str. Uverturii, lancului,Colentina, Cotroceni 5-7, PantelimonP + 14E, Spitalul Clinic Municipal (con-solidare), Magazinul Bucur Obor, Ma-gazinul Unirea, Piaþa Delfinului (cupolãmetalicã D = 50 m), Policlinica Grozovici,Sala de Sport Giuleºti etc.

La toate proiectele realizate, afolosit elemente de noutate. Exemple:Sala de Sport Giuleºti are structuraperifericã în cadre din beton armat ºiacoperiºul (42,0 m x 42,0 m) metalic,alcãtuit din bare dispuse la 450 faþã delaturile sãlii, îmbinate în noduri sferice.Reþeaua superioarã a acestei sãli areelementele dispuse la 2,12 m, iarreþeaua inferioarã este rãritã la 4,24 m.Soluþia se caracterizeazã prin redu-cerea eforturilor în zona centralã,datoritã încastrãrii structurii pereazeme; consum redus de metal prinreducerea numãrului de bare la parteainferioarã; folosirea unui singur tip denod sferic; reducerea diametrelorcapetelor barelor, direct, prin laminare;structura livratã din fabricã sub formãde ferme triunghiulare rezemate pecontur ºi pe un turn central ºi baresuplimentare.

Un alt proiect este cel al SpitaluluiUniversitar Bucureºti, cel mai marespital din þarã, având 1.540 paturi.Alcãtuit din patru tronsoane carevibrau independent, cu stâlpi ºidiafragme flexibile cu goluri mari ºiplanºee dalã, a fost consolidat cu unnucleu central ºi diafragme periferice,care au solidarizat cele patru tron-soane ºi cu diafragme suplimentare.

Menþionãm cã blocul Magheru IFAcu S + P + 9E (1954) a fost primaclãdire din þarã proiectatã antiseismicîn concept dinamic.

Dupã seismul din martie 1977, aparticipat la acþiunile de reabilitare aclãdirilor avariate, elaborând relevee,expertize ºi proiecte de consolidare(Spitalul de Urgenþã, MagazineleBucur Obor ºi Unirea, Spitalele Uni-versitar, Panduri, Clinic Dr. Al. Obre-gia, bloc Patria, Teatrul Nottara, ºcoli -24 clase, locuinþe Colentina, Boteanu,Calea Victoriei, Facultatea de Medi-cinã Generalã etc.).

Remarcãm soluþia de consolidareadoptatã la spitalele de Urgenþã Flo-reasca (1977) ºi Panduri (2000), prinproiectarea ºi realizarea unor structurisuplimentare, perifierice, exterioare,din beton armat, cu menþinerea în func-þiune a spaþiilor medicale interioare.

O realizare remarcabilã a ing.Mihai Nãvodariu este procedeul ºiagregatul Cofraj spaþial, care a facilitatrealizarea clãdirilor etajate, în zoneseismice, din beton armat monolit (cuviteza de 1-2 apartamente pe zi), încondiþii superioare celor construite dinelemente prefabricate (eliminândfabricile de prefabricate, transporturile,montajul cu îmbinãri nesigure careslãbesc structurile etc.). S-au realizat,astfel, mii de apartamente folosind unset de cofraje de dimensiunile uneicamere deplasate pe ºine în exteriorºi cu macara turn (Invenþie nr.49339/1966: Procedeu ºi agregat decofraj spaþial pentru executarea con-strucþiilor din beton armat monolit,care pot fi conformate antiseismic).

Proiectele realizate au necesitatexperimentãri cu numeroase elementede noutate tehnicã, studii ºi încercãri

pe modele pentru clãdiri cu P + 36E,experimentarea faþadelor uºoare cortinã(1972); structuri din blocuri mari; pano-uri mari ºi elemente spaþiale din betonarmat prefabricat.

Ing. Mihai Nãvodariu a fost premiatla concursurile CSCAS: pentru stâlpidin beton precomprimat pentru liniielectrice ºi pentru construcþii demonta-bile. A publicat numeroase articole ºicartea „Manualul de construcþii ºiinstalaþii pentru liceele industriale”(1980).

Bogata sa experienþã a fostprezentatã la numeroase conferinþenaþionale ºi internaþionale, printre care,Secþiunea 41 (UNESCO) - Clãdiriînalte (Moscova 1971); Urbanism ver-tical (Paris, 1972); International Asso-ciation for Shell and Spatial Structures(IASS Bucureºti - 2005).

A fost decorat cu diferite ordine ºimedalii ºi este membru al IASS.

Menþionãm cã a practicat sportulde performanþã, cucerind titlul de cam-pion naþional ºcolar la schi în anul1948, multiple titluri de campionnaþional la yachting ºi locul 4 la Cam-pionatul Est-European de Yachting.

Ing. Mihai Nãvodariu s-a dovedit a fiunul dintre cei mai buni proiectanþi: intu-itiv, prolific, inventiv, dovedind înalt profe-sionalism în abordarea problemelortehnice puse de realizarea a numeroaseclãdiri importante din Bucureºti.

Este pionier al arhitecturii struc-turale integral inginereºti, urmãrindprincipiile inginerului-arhitect, liber sãse exprime în urbanism, în concepþiade ansamblu, în compoziþie, volumetric,în soluþiile estetice ºi în tehnologia deexecuþie.

La virtuþiile de bun specialist, adã-ugãm: inteligenþa, cultura, sinceritatea,probitatea, umanitarismul - exemplu înslujba binelui ºi a adevãrului -, argu-mente care îl situeazã în rândul perso-nalitãþilor de seamã în construcþii dinþara noastrã.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii,autor Hristache Popescu)


SOUDAL SRL, reprezentanta în România a SOUDAL NV BelgiaSOUDAL este un producãtor independent de

spume poliuretanice, izolanþi, adezivi ºi benzihidroizolante, cu 16 unitãþi de producþie pe 6 conti-nente. Cifra de afaceri a Grupului SOUDAL estimatãpentru 2014 este de 570 mil. Euro, iar ca numãr deangajaþi, cifra este mai mare de 2.100.

Un segment important în gama de produse SOUDALo reprezintã hidroizolanþii ºi adezivii pentru acope-riºuri. Pe piaþa din România SOUDAL furnizeazã toatãgama de produse fabricate destinate acoperiºurilor.

Bandã hidroizolantã bituminoasã – SOUDABANDBandã bituminoasã autoadezivã pe suport de folie

aluminiu destinatã izolãrii coamelor înclinate, coºurilorde fum, jgheaburilor, luminatoarelor etc. Culori: aluminiu,teracotã, grafit, RAL8017. Role de 10 m cu lãþimi de 5 cm,7,5 cm, 10 cm, 15 cm, 22,5 cm, 30 cm.

Bandã butilicã – BUTYBANDBandã butilicã autoadezivã pe suport folie aluminiu

sau plumb destinatã izolãrii jgheaburilor, luminatoarelor,halelor metalice etc. Culori: aluminiu ºi plumb. Role de10 m cu lãþimi de 7,5 cm, 10 cm, 15 cm, 30 cm.

Bandã acrilicã expandabilã - SOUDABAND ACRYLBandã burete expandabil autoadezivã pentru izo-

larea doliilor, rosturilor în pereþi etc. impregnatã cusoluþie acrilicã. Role de diferite lungimi (4-10 m) ºi lãþimi(10-30 mm).

Mastic bituminos pentru acoperiºuri – ROOFREPAIRMastic izolant pe bazã de bitum cu aderenþã pe

suprafeþe bituminoase uºor de utilizat cu un pistol desilicon. Poate fi aplicat chiar ºi pe suprafeþe umede(chiar sub apã). Preia miºcãri pânã la 10%.

Mastic profesional pentru acoperiºuri – AQUAFIXIzolant plasto-elastic cu aderenþã pe orice suprafaþã,

inclusiv cele umede sau sub apã. Ideal pentru reparaþiide urgenþã sau ca izolant obiºnuit pe vreme ploioasã.Este gata de lucru ºi se aplicã uºor cu ajutorul unui pis-tol de silicon. Total transparent, uºor de aplicat ºi finisat,preia miºcãri mai mari de 10%. Bunã rezistenþã încondiþii critice. Conþine solvenþi. Foarte bunã aderenþãpe orice material, chiar ºi sub apã. Rezistent UV. Nu seaplicã pe polistiren.

Adeziv - izolant þigle ceramice - COLOTUILLEColotuille este un mastic poliuretanic monocompo-

nent cu elasticitate înaltã, pentru fixarea suplã a þiglelorceramice sau din beton, înlocuind cu succes cuiele,

mortarul ºi cimentul la fixarea þiglelor ceramice. Uºor deaplicat, fãrã turnare, excelentã aderenþã pe cãrãmidã,ciment ºi beton.

Adeziv - izolant tablã zincatã - COLOZINCMastic adeziv pe bazã de MS Polymer® destinat lipirii

zinc pe zinc, cât ºi a marii majoritãþi a materialelor deconstrucþii. Poate fi utilizat ºi ca izolant pentruacoperiºuri. Excelentã aderenþã pe marea majoritate asuprafeþelor (chiar umede). Se poate vopsi. Completneutru din punct de vedere chimic. Culoare gri-zinc.Rezistent la apã ºi razele ultraviolete.

Pastã hidroizolantã ranforsatã cu fibre sintetice –WASSERSTOP

Pastã hidroizolantã, ramforsatã cu fibre sintetice pen-tru reparat acoperiºuri, cu aderenþã chiar pe suprafeþeumede. Rezistenþã mare UV ºi la fluctuaþiile de tempe-raturã. Culoare inalterabilã. Rãmâne elasticã dupãuscare. Excelentã aderenþã pe marea majoritate asuprafeþelor (ca bitum vechi de 1 an, þigle ceramice,zinc, metal, PVC...), chiar ºi umede. �


De 20 de ani, mai buni, mai durabili

20 de ani de istorie în România,20 de ani de tradiþie ºi durabilitate

Respectând unul dintre principalele obiective alegrupului Saint-Gobain, acela de a inova constant pentrua crea un Habitat durabil pentru consumatori, multe din-tre acþiunile companiei sunt strâns legate de dezvoltareaºi lansarea unor produse inovatoare, care sã preîn-tâmpine nevoile de pe piaþã referitoare la eficienþa ener-geticã, la acþiunile de sustenabilitate ºi la protejareamediului înconjurãtor.

Produsele Rigips® sunt prezente în foarte multe situ-aþii ale vieþii noastre, chiar dacã, de cele mai multe ori,acest lucru poate trece neobservat. În fiecare an Saint-Gobain a reuºit sã introducã pe piaþã, cu succes, noisoluþii pentru pereþi, podele, finisaje ºi tavane, revolu-þionând, astfel, forma unor obiective importante din viaþa

noastrã: centrele comer-ciale, teatrele, spitalele,clinicile ºi spaþiile desti-nate educaþiei, pânã laforma pe care o aucasele în care locuim.

Unul dintre principa-lele obiective ale gru-pului Saint-Gobain estedezvoltarea ºi lansareade produse inovatoare,care sã rãspundãproblemelor tot maipregnante de eficienþãenergeticã, creºteredurabilã ºi protecþie amediului înconjurãtor.

Fiind una dintre cele mai inovatoare companii din Top100, Saint-Gobain investeºte constant în cercetare, ast-fel cã 20% din produsele aflate în portofoliu nu existauacum 5 ani.

Istoria recentã a Saint-Gobain Rigips este marcatãde o serie de lansãri de produse revoluþionare, precum:mini-placa Rigips® 600 - folositã în renovãri ale spaþiilorde mici dimensiuni; placa Rigips® Fonic – folositã, înspecial, pentru a îmbunãtãþi acustica spaþiilor mici;panoul Rigitherm – realizat din gips ºi polistiren, idealpentru izolaþiile termice; plãcile Rigidur – pentru struc-turile de rezistenþã mai ales ale clãdirilor din sistemuleducaþiei, al sãnãtãþii, dar ºi ale clãdirilor din sistemulturistic.

Pentru a realiza un proiect reuºit, folosirea unui sis-tem complet Rigips® - plãci, profile ºi accesorii - careasigurã o rezistenþã mai mare în timp a lucrãrii estefoarte importantã. Dar calitatea excelentã a produselor

Poate unul dintre cele mai cunoscute lucruri despre Rigips® este cã, la nivel internaþional, termenul aajuns sã defineascã toate produsele de tip gips-carton folosite în construcþii. Puþinã lume se gândeºte,însã, la istoria companiei al cãrei nume a devenit atât de popular la nivel mondial ºi la cei 120 de ani detradiþie în realizarea ºi comercializarea unor produse ºi servicii de calitate.

În 1894 apar pe piaþã primele produse din gips-carton, prezentate de faimosul inventator, designer ºiom de afaceri Augustin Sackett. În România, Saint-Gobain Rigips este lider pe piaþa materialelor de con-strucþie pe bazã de ipsos. Succesul companiei este datorat profesionalismului cu care este abordatã ºirezolvatã fiecare problemã în parte, motiv pentru care se poate spune cã Rigips® a devenit, pe lângã ter-menul folosit pentru produsele din gips-carton, ºi un sinonim pentru cuvântul calitate.

Ateneul Român, Bucureºti

Crystal Tower, Bucureºti

trebuie dublatã de utilizarea adecvatã a acestora ºi deun montaj corespunzãtor. De aceea, în cele douãdecenii de prezenþã pe piaþa din România, Saint-GobainRigips a investit continuu în creºterea nivelului decunoºtinþe ºi aptitudini ale celor ce lucreazã cu pro-dusele sale, precum ºi în educarea viitorilor specialiºti.Astfel, compania organizeazã periodic traininguritehnice, teoretice ºi practice pentru partenerii noºtri, înspaþiile lor sau ale noastre, iar în toate etapele realizãriiunui proiect asigurãm consultanþã, prin intermediul ser-viciului de vânzãri ºi al consultanþilor tehnici.

Din luna martie a.c. compania a început ºi un pro-gram educaþional, printr-o serie de prezentãri teoretice ºi

practice la liceele pro-fesionale ºi la facul-tãþ i le de prof i l dinIaºi, Cluj ºi Bucureºti,urmând ca programulsã continue pe parcur-sul întregului an ºi înalte centre universitaredin þarã.

Pentru a veni în aju-torul partenerilor sãi,Saint-Gobain Rigips arealizat ºi un catalogcomplet, în care prezen-tãm toate soluþiile con-structive oferite decompania noastrã, iarconsultanþii tehnici ºi echipa de vânzãri sunt pregãtiþi sãfurnizeze informaþii detaliate despre oricare dintreaceste soluþii.

În cei 20 de ani de istorie pe piaþa autohtonã, pro-dusele Rigips® au fost folosite pentru renovarea ºi con-struirea multor edificii cu rezonanþã: Sky Tower ºiPromenada Mall, World Trade Center, Hotelul AthénéePalace Hilton, Ateneul Român, Teatrul Naþional dinBucureºti, Spitalul Grigore Alexandrescu, Clinica ReginaMaria, dar ºi Hotelul Continental din Sibiu ºi HotelulCentral Plaza din Piatra Neamþ. �

Hotel Pullman, Bucureºti

Teatrul Naþional Bucureºti


Cinci tipuri de piatrã naturalã, pentru locuinþe “verzi”Vrei sã locuieºti sãnãtos? Piatra naturalã este unul dintre materialele ecologice care, folosite în construcþii, protejeazã

sãnãtatea locuitorilor, dar ºi mediul înconjurãtor. Piatra naturalã nu are emisii nocive ºi este protectoare cu sãnãtateaoamenilor datoritã compoziþiei fizico-chimice a majoritãþii rocilor. Clãdirile construite din materiale naturale nu polueazãmediul înconjurãtor nici pe timpul funcþionãrii lor ºi nici dupã sfârºitul duratei de viaþã, atunci când sunt demolate,deoarece materialele pot fi reciclate sau recondiþionate în proporþie majoritarã. În plus, piatra este “sãnãtoasã” deoarecelasã pereþii sã respire ºi nu poate fi atacatã de rozãtoare sau acarieni. Cele mai indicate, pentru un mediu sãnãtos, sunttravertinul, granitul, marmura, calcarele ºi ardezia.

TravertinulTravertinul se numãrã printre cele mai sãnãtoase pietre pentru mediul unei locuinþe, deoarece

se formeazã la gura unor izvoare minerale, în special termale bicarbonatate, care ies din calcaresau traverseazã roci bogate în carbonat de calciu. Se poate spune, chiar, cã este o rocã cu propri-etãþi terapeutice ºi cu o energie echilibratã.

Suprafaþa plãcilor de travertin are o structurã specificã, cu gãuri ºi ºanþuri: acestea nu sunt semnede uzurã, ci adâncituri formate geologic, adicã „lãcrimarele” care strãbat straturile de rocã. Ele pot fiutilizate ca atare sau, în cazul bãilor sau al blaturilor de bucãtãrie, pot fi chituite, iar suprafaþa ºlefuitã.

Travertinul se gãseºte în douã variante: spongios poros, alb ºi uºor ºi compact care este alb, gri,gãlbui sau brun ºi cu straturi alternative.

GranitulExtrem de apreciat de constructori ºi utilizatorii finali, este renumit pentru duritatea sa (al doilea

dupã diamant) ºi rezistenþã la erodare. Este impermeabil la apã, puþin afectat de vânt, ploaie saude ciclurile îngheþ-dezgheþ; de aceea, este folosit atât la interior, cât ºi la exterior. Granitele seformeazã în magma bogatã în silicaþi din adâncurile pãmântului ºi sunt aduse aproape de suprafaþãde miºcãrile tectonice, unde se rãcesc treptat. Originea magmaticã ºi procesul de solidificare suntcei doi factori care conferã duritatea recunoscutã a pietrei.

Este roca cea mai rãspânditã în scoarþa terestrã, ºi de aceea costurile sale sunt accesibile. Esteutilizat la placarea zonelor cu trafic greu (strãzi sau alei), la spaþii industriale sau comerciale intenscirculate ori pentru amenajãri rezidenþiale în care este nevoie de o rezistenþã crescutã la uzurã, zgâriere ºi spargere. În com-paraþie cu asfaltul ºi alte materiale care cresc efectul de serã al oraºelor, granitul se dovedeºte o alegere mult mai inspiratã ºi deduratã pentru astfel de lucrãri urbane.

MarmuraNu este protectoare doar cu locuinþa, ci ºi cu mediul, încã de la extragerea ei din cariere, unde

nu sunt folosiþi explozivi, deoarece marmura e fragilã ºi se poate sparge repede. Maºini de mareprecizie taie ºanþuri în stâncã, apoi, cu ajutorul unor pene ºi utilaje se desprind blocurile de mar-murã, care ulterior sunt debitate cu ferãstraie speciale.

Calitãþile fizice ºi ecologice ale marmurei (colorit, rezistenþã, uºurinþa tãierii, omogenitate, trans-parenþã, porozitate scãzutã) apar ca urmare a procesului de formare a rocii în scoarþa terestrã.

Marmura este o rocã metamorficã non-lamelarã, compusã din carbonat de minerale recrista-lizate, cel mai adesea calcit (forma cristalinã a carbonatului de calciu) sau dolomit.

Marmura albã este cea mai apreciatã, deoarece apare în urma recristalizãrii unui calcit sau dolomit foarte pur. Marmura careconþine hematit este de culoare roºiaticã sau neagrã, cea care conþine limonit este galbenã iar cea care conþine “impuritãþi” demagneziu sau siliciu este de culoare verde. Practic, orice marmurã este o “colecþie” de pietre semipreþioase ºi minerale, cu efectpozitiv asupra mediului ambiant, atât energetic, cât ºi prin esteticã.

CalcareleReprezintã o gamã de roci foarte diversificate din punct de vedere al calitãþilor fizice ºi aspectului.

Calcarele din rocã masivã, compactã, sau cele cu structurã porfiricã (numite “marmore”) nu trebuieconfundate cu roca poroasã, numitã cretã. Cea din urmã este o rocã moale, care se utilizeazã înalte industrii, nu în construcþii.

Compoziþia sa îl face un material prietenos cu mediul, contribuind ºi el la reducerea efectului deserã sau a poluãrii. Calcarul este compus, în mare parte, din calcite ºi aragonite. Mai poate avea urmede argile, dolomite, cuarþ, gips etc. Calcarul care conþine un procent ridicat de argile este numit marnã.Calcarul care are în compoziþie, în proporþii diferite, elemente organice este numit calcar bituminos.

În construcþii se foloseºte roca masivã, cu o duritate ce variazã foarte mult de la o rocã la alta. Per ansamblu, este mai puþindurã decât alte roci. Nu se poate compara cu granitul, marmura sau travertinul, dar compenseazã prin rezistenþa bunã la ciclurileîngheþ-dezgheþ (asemãnãtoare cu cea a rocilor vulcanice) sau prin posibilitatea de a fi foarte uºor compactat atunci când estevorba despre lucrãri de tasare sau specifice construcþiilor de drumuri ºi poduri. Pe de altã parte, este o piatrã mai ieftinã, datoritãfaptului cã este foarte rãspânditã în naturã.

ArdeziaEste foarte apreciatã de constructorii de locuinþe verzi, în care primeazã materialele naturale ºi

aspectul rustic sau tradiþional. Ardezia este un tip de gresie argiloasã, cu granule fine, care sepoate desface uºor în foi subþiri. Aceastã despicare naturalã din structura ei creeazã texturi intere-sante, variaþii de colorit ºi umbre, care o fac interesantã inclusiv pentru acoperiºuri, creând unaspect inedit de solzi de peºte, înlocuind cu succes þigla. Arhitecþii ºi decoratorii o preferã tocmaipentru aspectul natural ºi rustic pe care îl oferã. Cel mai adesea este folositã sub formã de dalepentru pardoseli, care trebuie protejate de umiditate, dar ºi la acoperiºurile caselor. �



STUDII DE CAZCLÃDIRI CU STRUCTURÃ METALICÃ

În cele ce urmeazã prezentãmdouã studii de caz pentru clãdiri careutilizeazã oþelul la structura princi-palã de rezistenþã ºi îl combinã cudiferite materiale ºi soluþii pentrupereþi, acoperiºuri ºi planºee, cuscopul de a obþine clãdiri de înaltãperformanþã termo-energeticã.

Studiu de caz 1CASA MODULARÃ

În ultima perioadã, arhitecþii, ingi-nerii ºi utilizatorii sunt în cãutareasoluþiilor economice pentru sistemelede locuinþe. În acest context, caselecu structurã metalicã au devenit osoluþie viabilã în multe dintre þãrileeuropene, incluzând România.

Pe lângã criteriul economic, unadintre problemele ridicate de acestesisteme structurale este legatã deimpactul asupra mediului. Studiul decaz prezintã o soluþie inovativãstructurã-anvelopã, care permiteflexibilitatea partiþionãrii, construcþiamodularã, fabricarea ºi construirearapidã, precum ºi diversificareasoluþiilor pentru structura planºeelorºi a anvelopei.

Proiectul a fost dezvoltat încadrul Affordable Houses Project,coordonat de firma ArcelorMittal ºiUniversitatea din Liège, în anul2009. În cadrul proiectului au fost

prezente opt echipe din Portugalia,Cehia, România, Polonia, Suedia,Brazilia, India ºi China [5], [6].

Conceptul arhitectural dezvoltatde arh. Mihai Muþiu se bazeazã pedezvoltarea unei amprente rectan-gulare de bazã, de 5,60 m x 13,40 m,care oferã un prim modul de 75 m2

pentru o unitate de nivel. Construcþiape douã nivele, cu acoperiº terasã,are o arie construitã de 150 m2,respectiv o arie utilã de 124.41 m2.

Figura 3 prezintã vederea 3D aunui modul, iar figura 4, planurileconstrucþiei. O dezvoltare ulterioarãa clãdirii este posibilã prin adãu-garea unui al doilea modul prin adiþieorizontalã, sporind, în acest mod,aria totalã.

Sistemul de construcþie propus,aºa cum este prezentat în figura 3,constã din: (1) structurã în cadre dinprofile laminate; (2) structurã secun-darã din montanþi cu elementeformate la rece (sau din lemn) rigidizate

cu OSB; (3) diverse sisteme deînvelitoare; (4) structurã de planºeudin beton uºor, turnat pe table profi-late trapezoidale; (5) loggia cu doipereþi vitraþi, cu structurã din alu-miniu sau PVC; (6) fundaþii ºi placãdin beton; (7) acoperiº terasã sau înpantã.

Structura a fost proiectatã luândîn considerare condiþiile seismice ºiclimatice specifice municipiului Timi-ºoara. Încãrcãrile considerate înproiectare sunt în conformitate cunormativele în vigoare în anul 2009.

Un alt scop al proiectanþilor a fostrealizarea eficienþei termo-energe-tice. Pentru aceasta au fost conside-raþi mai mulþi factori: (1) temperaturainterioarã ºi calitatea aerului; (2) izo-larea termicã; (3) protecþia laumezealã, (4) ventilaþia pasivã ºiumbrirea; (5) acþiunea terasei vitrate,ca zonã tampon ºi (6) dispunereaunor luminatoare pentru a realizaventilarea casei cu un singur nivel.

Fig. 3: Vedere 3D a unui modul de casã: (a) conceptul arhitectural; (b) conceptul structural

Fig. 4: (a) Plan parter ºi (b) plan etaj

Calificarea clãdirilorîn parametrii de dezvoltare durabilã (II)

conf. dr. ing. Adrian CIUTINA, prof. dr. ing. Viorel UNGUREANU, prof. dr. ing. Daniel GRECEA,prof. dr. ing. Dan DUBINÃ - Universitatea „Politehnica“ din Timiºoara,

Departamentul de Construcþii Metalice ºi Mecanica Construcþiilor


Pentru a putea identifica impactulpe care îl are casa cu structurãmetalicã asupra mediului, în cadrulcentrului de cercetare CEMSIG alUniversitãþii Politehnica Timiºoara afost efectuat un studiu comparativ detip LCA pentru structura proiectatã înpatru variante distincte, fiecare din-tre ele având propriul sistem struc-tural [5], [6], conform descrierilor demai jos.

Pentru analiza de impact asupramediului au fost considerate urmã-toarele stadii LCA: (a) faza de con-struire; (b) faza de construire, plusfaza de debarasare ºi (c) faza deconstruire, faza de debarasare, plusmentenanþa pe parcursul ciclului deviaþã, calculatã pentru o perioadã de50 de ani.

Fiecare sistem structural a fostproiectat considerând aspecte par-ticulare:

(1) Structura metalicã din profilelaminate: conform prezentãrii de maisus.

(2) Structura din cadre din ele-mente formate la rece. În acest cazsistemul structural constã din:

• fundaþii izolate sub stâlpi, legatecu grinzi de fundare ºi placã dinbeton;

• structurã metalicã din cadre dinprofile formate la rece (profile tipC150);

• structurã secundarã realizatã cumontanþi din profile formate la rece(profile C150 dispuse la o distanþãde 600 mm), rigidizate prin plãciOSB la interior ºi exterior;

• structurã uºoarã de planºeurealizatã din plãci OSB, dispusepeste tablã profilatã trapezoidal;

• sistemul de învelitoare ºi loggiadublu vitrate cu cadre din aluminiu;

• acoperiº terasã, izolat termic ºihidro, dispus peste tablã profilatãtrapezoidal.

(3) Structurã din cadre de lemn,realizatã pe acelaºi principiu cu casadin profile uºoare formate la rece.În acest caz, structura de rezistenþãdin lemn este extinsã pânã la nivelul2. Structura secundarã ºi anvelopastructurii este realizatã identic cucea pentru structura din profileuºoare.

(4) Structura din zidãrie. Repre-zintã soluþia clasicã pentru reali-zarea caselor, cu ziduri din cãrãmizicu goluri (25 cm) ºi stâlpiºori, izolate

termic cu polistiren. Sistemul de fun-daþii este asigurat prin fundaþii con-tinue sub pereþi ºi placã din betonarmat. Planºeele de la etaj ºi deacoperiº sunt, de asemenea, dinplãci de beton armat de 13 cm.

Procesul de proiectare a struc-turilor a urmãrit aceleaºi planuri arhi-tecturale, aceeaºi locaþie ºi aceleaºiîncãrcãri utile ºi climatice. Deasemenea, proiectarea a urmãritatingerea unor condiþii similare pen-tru mediul interior.

Detaliile pentru componenþa ºistratificaþia macro-componentelor con-siderate în analiza de impact asupramediului sunt prezentate în [6]. Pen-tru analiza LCA a fost necesarã eva-luarea cantitãþilor de materiale pentrufiecare tip de structurã în parte.

Analiza comparativã de impact afost efectuatã considerând progra-mul SimaPro [2]. Pentru simplificareamodelului analizat, analiza de inven-tar a fost efectuatã considerândurmãtoarele condiþii de margine:

• sistemele electrice ºi de încãl-zire nu au fost integrate în analizã,deoarece contribuie, cu acelaºiimpact, asupra mediului;

• transportul materialelor nu afost luat în considerare, deºi valorile(în special masele transportate) suntdiferite pentru diferitele sistemestructurale;

• consumabilele domestice (apã,gaz, electricitate) nu au fost conside-rate în analiza de impact;

• energia folositã pentru con-strucþie (macarale ºi utilaje de ºan-tier) nu a fost inclusã în analizacomparativã.

Pentru analiza LCA, elementeleconstructive au fost considerate înconcordanþã cu listele de materialerezultate din procesul de proiectare,respectiv stratificaþiile pereþilor. Pen-tru a face mai uºoarã introducereamaterialelor în programul de analizã,acestea au fost integrate în maimulte macro-componente:

• materiale pentru infrastructurã:beton ºi bare de armare, straturilede pietriº ºi nisip, folia împotrivavaporilor, polistiren extrudat, beton ºibare de armare a plãcii din beton;

• materiale constitutive pentrusuprastructurã: conform sistemuluide construcþie: (1) profile laminate ºi

beton uºor, plus tabla profilatã;(2) profile metalice formate la rece ºielemente de montanþi, tabla profilatãpentru planºeu; (3) structura dinlemn; (4) zidãrie ºi planºee din beton;

• materiale pentru structurasecundarã: montanþii pentru struc-tura realizatã din profile laminate;

• materiale integrate în anvelopã:placãrile cu OSB, izolaþia termicãpentru zidurile interne ºi externe,izolaþiile hidro (incluzând foliile depolietilenã) etc. pentru structurilemetalice ºi din lemn, sistemul de izo-lare termicã pentru structura dinzidãrie;

• materiale integrate în finisaje:finisaje exterioare (tip stucco) ºi inte-rioare (vopsea acrilicã), plãci dingips-carton pentru pereþi ºi tavanesau tencuialã, uºi interioare, pereþiivitraþi, sisteme de finisaj cald (inte-rior) respectiv rece (exterior) etc.

În afara sistemului constructivconsiderat, o clãdire necesitã, peparcursul ciclului de viaþã, lucrãri dementenanþã. Aceste lucrãri poti fi dediferite tipuri ºi reprezintã un aspectimportant din viaþa unei construcþii.În anumite situaþii, materialele pot fischimbate de mai multe ori în timpulciclului de viaþã. În general, într-oanalizã de tip LCA integrarealucrãrilor de mentenanþã este relativgreu de realizat deoarece scenariilefãcute în avans nu corespund întot-deauna realitãþii. Totuºi, pentru aputea face un studiu LCA complet alstructurilor analizate, a fost conside-rat urmãtorul scenariu (vãzut ca omentenanþã planificatã), în decursulunei durate de serviciu de 50 de ani:

• 9 decoraþii interioare (la fiecare5 ani);

• 4 schimbãri ale finisajelor inte-rioare (la fiecare 10 ani);

• 4 schimbãri ale sistemului dehidroizolaþie (la fiecare 10 ani);

• 3 redecorãri exterioare (lafiecare 12,5 ani);

• 3 schimbãri ale sistemelor sani-tare pentru bãi ºi bucãtãrii: gresie,mobilier (la fiecare 12,5 ani);

• 1 schimb al sistemului electric ºide încãlzire (la fiecare 25 de ani);

• 1 schimb al sistemului de aco-periº (la fiecare 25 de ani);

• 1 schimb al sistemului de izo-lare termicã (la fiecare 25 de ani).



Cantitãþile de materiale conside-rate pentru faza de mentenanþã aufost calculate folosind aceleaºicondiþii de margine ºi cele dedebarasare ca în cazul materialelorde construcþie [7].

Trebuie specificat faptul cã, încazul structurilor metalice ºi dinlemn, schimburile de materialedatorate mentenanþei conduc la pãs-trarea, în faza finalã, numai a sis-temului structural, în timp cecelelalte elemente structurale suntschimbate cel puþin o datã în cei 50de ani. În cazul casei tradiþionalescenariul de mentenanþã se reducela nivelul schimbului de tencuialã, alsistemului de izolaþie termicã ºiparþial al sistemului de acoperiº.Pentru niciuna dintre structuri nu afost considerat un scenariu dementenanþã la infrastructurã.

Este evident faptul cã într-o abor-dare pe ciclu de viaþã nu poate fiexclus procesul de debarasare amaterialelor la sfârºitul ciclului deviaþã. În mod normal, destinaþiafinalã a deºeurilor materialelor deconstrucþii reprezintã o problemã înfiecare þarã, dar poate diferi ºi de lazonã la zonã. Pentru scopul studiuluiprezentat în aceastã lucrare, deba-rasarea materialelor, la sfârºitulciclului de viaþã, a fost gânditã cafiind în concordanþã cu condiþiilecurente din România pentru refo-losire, reciclare ºi debarasare finalã.

Figura 5 prezintã rezultateleobþinute din analiza de tip LCA casumã directã a fazelor de construire,de mentenanþã ºi de debarasare.Toate rezultatele sunt oferite în„eco-puncte“, pentru a obþine rezul-tate finale unitare ºi comparabile.

Metoda folositã în analiza de impacteste Eco-indicator ‘99 [4].

Ca o concluzie generalã seremarcã faptul cã, atât în cazul ana-lizei pentru faza de construire cât ºipentru analiza LCA globalã, impactulpentru aproape toate categoriile estemai mare pentru structura din zidãrie.În comparaþia scorului global (figura5 dreapta), structurile metalice (6096,respectiv 6481 eco-puncte) prezintãun avans în faþa structurii din zidãrie(7192 eco-puncte), în timp ce scorulclãdirii cu structurã din lemn repre-zintã media celorlalte trei soluþii.

Studiul efectuat conduce la urmã-toarele concluzii:

• soluþiile de construcþie din oþel(cu elemente laminate sau cu profileformate la rece) reprezintã o alterna-tivã bunã soluþiilor clasice de con-strucþie din zidãrie, atât din punctulde vedere al siguranþei cât ºi dinpunctul de vedere al dezvoltãriidurabile. Din acest punct de vederetoate soluþiile în cadre conduc la unimpact mai mic asupra mediului încomparaþie cu structura din zidãrie;

• faza de mentenanþã a soluþiilormetalice ºi respectiv lemn este multmai complexã decât pentru soluþia

din zidãrie. În analiza de impact,mentenanþa joacã un rol important;

• existã trei categorii de impactcare reprezintã cea mai mare partedin scorul global de impact: (i) folo-sirea combustibililor fosili, prin uti-lizarea energiei în faza de producþie;(ii) emisiile de substanþe anorganicecare sunt nocive respiraþiei - tot carezultat al utilizãrii energiei, respec-tiv (iii) utilizarea terenului în specialîn cazul structurii din lemn. Acestecategorii aratã, practic, direcþia caretrebuie urmatã pentru limitareaimpactului asupra mediului.

Studiu de caz 2BLOC DE APARTAMENTE

Studiul de caz prezintã un blocde apartamente construit în anul2007 în Timiºoara, România, pebaza unui proiect de arhitecturã con-ceput de arh. Mihai Muþiu [7, 8].Structura este realizatã din profile deoþel ºi planºee uºoare (vezi fig. 6).Mai multe soluþii de proiectare inova-tive au fost folosite în cadrul proiec-tului. O atenþie deosebitã a fostacordatã aspectelor legate de pro-iectarea de ansamblu ºi detaliu, pre-cum ºi pentru soluþiile de închidere,inclusiv performanþa termo-ener-geticã.

Fig. 5: Rezultatele analizei LCA pentru comparaþia sistemelor structurale, fazele de construire, de mentenanþã ºi de debarasare:pe categorii de impact (stânga), respectiv scor global (dreapta)

Fig. 6: Arhitecturã, structura în timpul construcþiei ºi vedere finalã a clãdirii




Referitor la analiza de impactasupra mediului s-a efectuat unstudiu comparativ, numai pentrufaza de construire, pentru structurarealizatã în douã soluþii: (a) structurãmetalicã în cadre ºi (b) structurã încadre de beton armat.

Analiza de impact asupra mediu-lui a fost realizatã cu ajutorul pro-gramului de calcul SimaPro [2],program utilizat, pe scarã largã, înanaliza de mediu ºi LCA, carefoloseºte baza de date Ecoinvent [3].Analiza a considerat doar fazele deproducþie a materialelor ºi faza deconstruire.

Analiza inventarului a fost reali-zatã în conformitate cu condiþiile lalimitã ale sistemului. În consecinþã,s-au considerat urmãtoarele limite(condiþii de margine):

• nu au fost luate în considerarefinisajele (spre exemplu zugrãveala,finisajele planºeului, uºile, feres-trele, respectiv instalaþiile electrice ºipentru încãlzire);

• transportul nu a fost considerat;• consumul de apã / gaz / energie

electricã nu a fost considerat;

• energia utilizatã pentru faza deconstruire (cum ar fi energia pentrumacarale ºi alte utilaje) nu a fostinclusã în comparaþie.

Trebuie remarcat cã, pentruinventar, din cauza lipsei de infor-maþii pentru procesele ºi materialeledin România s-au folosit valorilemedii europene. Pentru calculareaimpactului clãdirii asupra mediului,materialele de intrare au fost luate înconsiderare în funcþie de elementeleconstructive: (1) pereþi exteriori; (2)pereþi interiori; (3) planºeu; (4)acoperiº; (5) fundaþie-infrastructurã.

Pentru a simplifica procesul deintroducere a datelor de intrare amaterialelor de construcþii în progra-mul de calcul SimaPro, au fost calcu-late valorile medii pentru greutateamaterialelor, pe suprafaþã de ele-ment constructiv. Acestea au fostestimate pentru fiecare tip de ele-ment construct iv, dupã cumurmeazã: greutatea totalã a materi-alelor (rezultat din extrasele demateriale) a fost împãrþitã la supra-faþa totalã a elementului constructiv(în mp); în acest fel, rezultatul final

reprezintã o medie pe metru pãtratal elementului constructiv, care ulte-rior se poate înmulþi cu suprafaþatotalã de element constructiv.

Figura 7 prezintã impactul pentrufaza de construire, la construcþia custructurã metalicã, pe baza datelorde intrare (listele de materiale), darconsiderând condiþiile de marginemenþionate mai sus.

Toate rezultatele sunt prezentateîn „eco-puncte“ (Pt) [4], care exprimãsarcina totalã de mediu a unui pro-dus sau proces, pe baza datelor dela o evaluare a ciclului de viaþã, înscopul de a avea rezultate unitare ºicomparabile.

Metoda utilizatã pentru analizade impact este Eco-indicator ‘99 [4].Rezultatele sunt date pe categorii deimpact (figura 7 stânga, respectivpe elemente constructive în figura 7dreapta). Se poate observa cã pen-tru structura analizatã, impactulmajor provine din utilizarea com-bustibililor fosili, deoarece acesteresurse sunt folosite pentru fabri-carea materialelor de construcþie latoate nivelurile. De asemenea, valoriimportante ale impactului sunt înre-gistrate pentru emisiile respiratoriianorganice ºi ecotoxicitate. În ceeace priveºte rezultatele evaluate peelemente constructive, impactulmajor corespunde pereþilor exterioriºi infrastructurii. Aceste elementeconstructive sunt mari consumatoarede resurse ºi, de asemenea, au unmare impact asupra sãnãtãþii umane.

Figura 8 prezintã rezultatelecomparaþiei directe pe categorii deimpact ale analizelor sistemelorstructurale considerate: oþel, respec-tiv structura echivalentã din beton. Fig. 8: Impactul asupra mediului pentru blocul de locuinþe - reprezentare „scor unic“

Fig. 7: Impactul asupra mediului: categorii de impact respectiv elemente constructive - structura metalicã


Din rezultatele analizelor reiesefaptul cã structura din beton are unimpact mai mare asupra mediuluipentru aproape toate categoriile deimpact (cu singura excepþie a sub-stanþelor eco-toxice) ºi conduce laun scor global (graficul interior) maimare decât impactul structurii meta-lice cu aproape 50%. Cu toate aces-tea, ºi în acest caz, rezultateletrebuie interpretate mai degrabã cavalori orientative decât ca valoriexacte dar demonstreazã, în modcert, faptul cã structurile metaliceoferã performanþe de mediu bunecomparativ cu structurile din beton.

CONCLUZIICu siguranþã cã toate rezultatele

prezentate în studiul de caz suntobþinute þinând cont de o serie largãde ipoteze ºi scenarii. Schimbândunele dintre aceste scenarii, rezul-tatele ar putea fi diferite. În orice caz,rezultatele prezentului studiu aratãfoarte clar faptul cã sistemelemoderne pentru clãdirile rezidenþialepot conduce la soluþii viabile, înconsens cu ideea dezvoltãrii dura-bile ºi „prietenoase“ cu mediul încon-jurãtor. În mod sigur, acest tip de

analize vor fi, în viitor, parte a proiec-tãrii integrate a clãdirilor, care, pelângã calculele structurale ºi eco-nomice, trebuie sã acopere aspectelede impact asupra mediului.

BIBLIOGRAFIE[1] The Chartered Institute of

Building - CIOB. Sustainability andConstruction, www.ciob.org.uk;

[2] SimaPro 7 - „Software anddatabase manual“. Amersfoort, TheNetherlands, 2008, www.pre.nl;

[3] Ecoinvent Centre 2000 -Ecoinvent data vl. 3, Final reportsEcoinvent 2000, No. 1-15, SwissCentre for Life Cycle Inventories,Dübendorf, online at: www.ecoinvent.ch;

[4] Eco-indicator’99 2000 - Eco-indicator ’99 - Manual for Designers.A damage oriented method for LifeCycle Impact Assessment, online at:http://www.pre.nl/download;

[5] DUBINÃ, D., UNGUREANU, V.,CIUTINA, A., ÞUCA, I, MUÞIU, M.Sustainable detached family house -case study. Journal of Steel Con-struction. Design and Research.2010, Vol. 3, pp. 154-162;

[6] DUBINÃ, D., UNGUREANU,V., CIUTINA, A., MUÞIU, M., GRECEA,

D. Innovative sustainable steel fram-ing based affordable house solutionfor continental seismic areas. Pro-ceedings of the First InternationalConference on Structures and Archi-tecture, ICSA 2010, Guimaraes, Por-tugal, 21-23.07.2010, pp. 367-368+CD;

[7] UNGUREANU, V., CIUTINA,A., DUBINÃ, D. Sustainable steelframed building - Case study. Pro-ceedings of the 6th European Confer-ence on Steel and CompositeStructures. August 31 - September2, 2011, Budapest, Hungary;

[8] UNGUREANU, V., CIUTINA,A., DUBINÃ, D. Life cycle analysisof a steel framed building in Romania.Proceedings of the InternationalConference: Sustainability of Con-structions - Towards a better builtenvironment. 3-5 February 2011,Innsbruck, Austria, pp. 341-350.

*** Lucrare inclusã în vol. „Tendinþeactuale în ingineria structurilor metalice.Lucrãrile celei de-a XIII-a ConferinþeNaþionale de Construcþii Metalice,Bucureºti, 21 - 22 noiembrie, 2013“. �


Evaluarea conformitãþiielementelor metalice cu rol structural

Georgeta NEAGU - Manager CPF, SRAC CERT

Marcajul CE este singurul marcaj de atestare a confor-mitãþii unui produs de construcþii din domeniul reglementat, cuperformanþa declaratã în relaþie cu caracteristicile esenþiale. Încazul elementelor metalice structurale, marcajul CE semnificãconformitatea acestor produse faþã de caracteristicile esenþialemenþionate în anexa ZA a standardului european armonizatSR EN 1090-1 „Execuþia structurilor de oþel ºi structurilor dealuminiu” Partea 1: „Cerinþe pentru evaluarea conformitãþii ele-mentelor structurale”.

De asemenea, producãtorul trebuie sã îndeplineascãcondiþiile specifice procesului sãu de fabricaþie, aºa cum suntdescrise în standardele de execuþie SR EN 1090-2 „Cerinþetehnice pentru structuri din oþel” ºi respectiv, SR EN 1090-3”Cerinþe tehnice pentru structuri din aluminiu”.

Elementele metalice care intrã sub aceastã evaluare pot fiatât elemente structurale de serie sau de non-serie, cât ºi subforma unor seturi.

Aceste elemente pot fi fabricate din semifabricate laminatela cald sau formate la rece sau din produse componenteobþinute prin alte tehnologii. Astfel, pot fi executate din secþi-uni/profile cu diferite forme, produse plate (table, foi, benzi),bare, piese turnate, piese forjate din oþel ºi din aluminiu, nepro-tejate sau protejate împotriva coroziunii prin acoperire sau prinalt tratament de suprafaþã.

Cerinþele standardului SREN1090-1 nu se aplicã la evalu-area conformitãþii elementelor utilizate pentru tavane suspen-date, ºine sau traverse pentru sisteme de cale feratã.

Conform anexei ZA a acestui referenþial, elementele struc-turale din oþel sau din aluminiu sunt certificate dupã sistemulde evaluare ºi verificare a constanþei performanþei 2+ (con-trolul producþiei în fabricã).

SRAC CERT este organism notificat de Comisia Euro-peanã, sub numãrul de identificare „NB 2003“ conformRegulamentului(UE) nr. 305/2011, pentru certificareaacestor elemente metalice utilizate în diverse lucrãri deconstrucþii cu rol structural.

În cazul evaluãrii acestor produse în sistemul 2+, se stabi-lesc urmãtoarele sarcini pentru producãtor ºi pentru organis-mul notificat:

1. Sarcini ale producãtorului:1.1 Evaluarea performanþei elementului structural, pe

baza încercãrilor (inclusiv a eºantionãrii conform Tabel 1 dinreferenþial), a calculelor, a valorilor tabelare sau a documen-taþiei descriptive a produsului respectiv, ºi determinarea pro-dusului-tip.

Pentru aceasta, producãtorul trebuie sã aleagã una dintrecele patru metode de declarare a performanþei prevãzute înstandard (ZA3.2; ZA3.3; ZA3.4 sau ZA3.5). În funcþie demetoda aleasã, producãtorul va stabili nivelul sau clasa de per-formanþã pentru minimum una sau mai multe caracteristiciesenþiale, ºi anume, pentru: toleranþe la dimensiuni ºi formã;sudabilitate; tenacitatea la rupere; capacitate portantã; rezis-tenþa la obosealã; deformaþia la starea limitã de exploatare;rezistenþa la foc; reacþia la foc; substanþe periculoase; rezis-tenþa la ºoc; durabilitate.

1.2 Controlul producþiei în fabricã include:• Stabilirea clasei de execuþie solicitatã la certificare, con-

form tabel B.3 din SR EN 1090-2. Producãtorii cu certificareaelementelor structurale în clasa EXC3 au capabilitate de a fa-brica ºi în clase de execuþie inferioare EXC1 ºi EXC2; respectiv înclasa EXC2, au capabilitate ºi pentru fabricaþia în clasa EXC1.

• Implementarea procedurilor sistemului CPF, inclusiv celereferitoare la sudurã, atunci când este aplicabil.

În tabelul A.3 din SR EN 1090-2 sunt menþionate cerinþelepentru fiecare clasã de execuþie privind documentaþia de exe-cuþie, produsele componente, procesele de debitare, fasonare,gãurire, decupare, asamblare, sudare, montare , inspecþii, încer-cãri ºi corecþii ale neconformitãþilor. De exemplu, pentru clasa deexecuþie EXC3, cerinþele privind sudura sunt conform EN ISO3834-2 „Cerinþe de calitate pentru materiale metalice îmbinateprin sudurã” - „Cerinþe de calitate complete”.

• Calificarea ºi responsabilitãþile personalului care executãsudurã. Coordonatorul procesului de sudurã trebuie sã fie cali-ficat conform prevederilor EN ISO 14731, sudorii conform EN287-1 ºi operatorii sudori conform EN 1418.

• Procedee de sudare care depind de clasa de execuþie,materialul de bazã ºi gradul de mecanizare.

1.3 Încercarea eºantioanelor prelevate în unitatea deproducþie de cãtre producãtor în conformitate cu planul deîncercãri prestabilit conform tabelului 2 din SR EN 1090-1.

2. SRAC - organism notificat pentru certificarea con-trolului producþiei în fabricã decide cu privire la emiterea,restricþionarea, suspendarea sau retragerea certificatului deconformitate a controlului producþiei în fabricã, pe baza rezul-tatelor urmãtoarelor evaluãri ºi verificãri pe care le efectueazã:

• Inspectarea iniþialã a unitãþii de producþie ºi a con-trolului producþiei în fabricã:

SRAC verificã dacã rezultatele ITT iar, unde este cazul, ºirezultatele ITC, sunt în concordanþã cu domeniul de utilizare,cu produsul-tip ºi cu materialele utilizate.

De asemenea, SRAC trebuie sã verifice dacã producãtoruldispune ºi de toate resursele necesare, în primul rând deechipamente de producþie ºi personal competent, care sã asi-gure conformitatea produsului.

Dacã procesul de fabricaþie se referã ºi la sudurã, SRAC vaverifica îndeplinirea cerinþelor conform seriei de standarde ISO3834 ºi a clasei de execuþie solicitate de producãtor. Certifi-catul de sudurã va conþine urmãtoarele informaþii: domeniul deaplicare ºi standarde aplicabile; clasa(e) de execuþie; proce-deu(e) de sudare; material(e) de bazã; coordonator responsabilcu sudarea, conform EN ISO 14731.

Certificatul de conformitate al controlului producþiei în fabricã,pentru elemente metalice structurale, eliberat de SRAC în regimnotificat, va cuprinde niveluri sau clase de performanþã ale aces-tui produs, utilizãrile sale preconizate ºi metodele de marcaj CE.

• Supravegherea, evaluarea ºi examinarea continuã acontrolului producþiei în fabricã:

SRAC verificã periodic, prin eºantionare, dacã sistemul decontrol al producþiei în fabricã este menþinut de producãtor astfelîncât sã asigure menþinerea nivelurilor sau claselor de calitate,aºa cum le declarã producãtorul în declaraþia sa de performanþã. �

Începând cu 01 iulie 2014, conform prevederilor art 17 alin. (5) din Regulamentul (UE) nr 305/2011, toate elementeledin oþel ºi din aluminiu utilizate în lucrãri de construcþii cu rol structural pot fi introduse pe piaþa europeanã numai dupãce producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat emite o declaraþie de performanþã ºi aplicã marcajul CE pe produs.


Laborator care „mãsoarã calitatea”cãilor ferate, drumurilor, porturilor, aeroporturilor…

Elvira DUMITRESCU, Gabriela ANDRIEª - Laboratorul Central Construcþii CCF Bucureºti

Frumuseþea vieþii este în ochiicelui care priveºte, iar dacã vrei sãcunoºti lucrurile, trebuie sã lepriveºti de aproape.

Omul poate fi fericit numai prinînþelepciune ºi cumpãtare, el trebuiesã fie prietenul pãmântului, sã-liubeascã, sã-l cerceteze, sã-l îngri-jeascã…

“Crosul” nostru obligatoriu – cro-sul vieþii, se face între medii de viaþãdiferite, ruralã ºi orãºeneascã, întreoameni simpli ºi mai puþin simpli, pedrumuri, pe uliþele satelor, pe “dru-murile de fier” - drumul înseamnãviaþã, frumos ºi bine, un drum bun vaaduce frumos ºi bine oamenilor.

Cel mai mare înþelept al Chinei,Lao Tze, spunea: “Omul urmeazãcãile pãmântului / Pãmântul urmeazãcãile cerului / Cerul urmeazã cãileDrumului cel Mare / Iar Drumul celMare urmeazã propriile sale cãi.”

Acum 1900 de ani, pe pãmântulnostru, împãratul Traian a construitdrumuri care sã uºureze dezvoltareavieþii economice ºi stãpânirea teri-toriilor.

O hartã anticã, „Tabula Pentinge-riana”, pãstratã în original la bibli-oteca din Viena, cuprinde aproape200.000 km de drumuri, din care76.000 km erau imperiale, fãcute deTraian. Porþiuni de drumuri, cu aºazisele “pietre milenare “, se mai gã-sesc ºi azi în nordul României laPorolissum – în Maramureº, precumºi urme ale podului lui Traian, con-struit între anii 103 – 105, urme carese mai pãstreazã pe cele douãmaluri ale Dunãrii ºi în albie.

Au trecut peste pãmântul acestaromânesc bogat multe valuri de“iubitori” ai pâinii, vinului ºi aurului

nostru. De la apariþia primei locomo-tive cu aburi din lume, în 1825, prin-cipatele române au reuºit sã înceapãconstrucþia liniei CF Bucureºti-Giurgiu,care a urgentat înlocuirea drumurilorde pãmânt, în anul 1867, iar în 1868a apãrut prima lege de construire ºiîntreþinere a drumurilor împietruite.

Dupã apariþia cãilor ferate ºi aprimelor locomotive, în anul 1825,gazetele din Þara Româneascã ºiMoldova povesteau de “trãsurile cuaburi” care umblã pe drumurile dinEnglitera, Franþa ºi Germania.

În gazeta “Muzeul Naþional” din3 iunie 1836, Petrache Poenaruaminteºte de acest lucru, iar în 1846se construieºte prima linie din România:Baziaº – Oraviþa.

Încã din cele mai vechi timpuriale istoriei societãþii omeneºti auexistat reglementãri legale, menitesã creeze un sistem de asigurareadecvat condiþiilor timpului, pentruobþinerea garanþiilor de calitate.

Se poate vorbi de episodul cele-bru al descoperirii principiului luiArhimede, din necesitatea stabiliriiconþinutului real în aur al coroaneiexecutate pentru Hieron, stãpâni-torul Siracuzei.

Garanþiile calitãþii erau stimulateprin sisteme de legislaþii, darpedepsele pentru nerespectareacalitãþii produselor erau severe. Suntcunoscute prevederile drastice alecodicelui de legi ale lui Hamurabiprivind responsabilitatea constructo-rilor de case, în eventualitateadegradãrii sau dãrâmãrii lor dupãdarea în exploatare.

În þara noastrã au apãrut în seco-lul trecut condiþii care reclamau dez-voltarea laboratoarelor oficiale deîncercãri de materiale.

Un drum lung de strãdanie, degândire creatoare, de eforturi, o can-titate imensã de muncã, presãratã,adeseori, cu jertfe ºi mai multe actede eroism ale zecilor ºi sutelor de miide constructori au fãcut o parteînsemnatã a avuþiei naþionale.

Dar, fãrã laborator nu se poate!Iatã cã, acum 140 de ani, Alfons

Saligny, fratele lui Anghel Saligny,profesor ºi cercetãtor în domeniulîncercãrilor de laborator ale materi-alelor de construcþii, a înfiinþat, pelângã ªcoala Naþionalã de Poduri ºiªosele din Bucureºti, primul labora-tor pentru analize ºi încercãri demateriale din România – fiind dotatºi organizat la nivelul celor mai mo-derne laboratoare ale timpului.

Profesor inginer Scarlat Varnav,director al acelei ºcoli, descrie labo-ratorul compus din urmãtoarele sãli:cabinet pentru încercãri de calorime-trie, cabinetul profesorului ºef al la-boratorului, salã pentru un motor degaz de 4 cai putere, laborator deanalize pur ºtiinþifice, laborator pen-tru încercãri industriale, o camerãpentru balanþe de precizie, o altapentru spãlat ºi curãþat aparateleîntrebuinþate, o salã mare cu mesepentru experienþele elevilor-ingineri.

În primii trei ani, s-au fãcut analizeºi încercãri caracterizate în BuletinulSocietãþii Politehnice ca fiind exem-ple de conºtiinciozitate ºi minuþiozi-tate, fiind calificate ca indiscutabile ºiinatacabile prin contraexpertize.

Nu se poate concepe cea maimicã lucrare în construcþii fãrã unmijloc de mãsurare a calitãþii materi-alelor utilizate ºi a produsului finit.

Distinsele autoare ale rândurilor pe care vi le supunem atenþiei ne-au surprins (desigur plãcut) cumodul original de a „vinde” cititorilor publicaþiei noastre date, informaþii ºi aprecieri demne de a rememoraevoluþia unora dintre cele mai necesare cãi de comunicaþie, nelipsite în viaþa noastrã: drumurile rutiere,cele de pe cãile ferate, apariþia ºi dezvoltarea porturilor ºi aeroporturilor.

Citindu-le, veþi descoperi ºi un alt mod de a prezenta un subiect fie el ºi de specialitate.Redacþia


Nu se poate concepe nicio societatede construcþii cu un NUME fãrã unlaborator pentru studii, cercetãri ºiaplicaþii directe în producþie, astfel:

1. Un laborator cu aparaturãadecvatã, personal ºcolarizat ºi auto-rizat - mãsoarã, examineazã, încearcã,etaloneazã, determinã caracteristi-cile ºi performanþele materialelorsau produselor pentru construcþii.

2. Laboratorul de încercãri înconstrucþii - emite rapoarte tehnice,studii în ramura construcþiilor, certi-ficã conformitatea materialelor deconstrucþii prin rezultate valide dinpunct de vedere tehnic.

Trebuie sã se facã evaluareaconformitãþii ºi supravegherea pieþeipentru toate produsele introduse sauutilizate în România pe baza prin-cipiilor:

• competenþã ºi imparþialitate;• transparenþã ºi credibilitate;• independenþã;• asigurarea confidenþialitãþii ºi

pãstrarea secretului profesional;• reprezentarea intereselor publice;• contribuþia la promovarea prin-

cipiului liberei circulaþii a produselor.Sistemul calitãþii în construcþii se

compune ºi din:• calitatea produselor folosite în

construcþii;• agremente tehnice ale produse-

lor respective;• autorizarea ºi acreditatrea labo-

ratoarelor.Normal ºi necesar este ca un

ºantier în deschidere sã organizeze,în primul rând, laboratorul, grupulsanitar ºi în cele din urmã biroulDirectorului etc...

Spaþiile ºi condiþiile de mediupentru amenajarea laboratoarelor deorice tip trebuie sã asigure o activi-tate normalã conform normelor desecuritate ºi a celor atestate de nor-mativele româneºti.

Trebuie respectate fluxurile, spa-þiile de depozitare, arhivare, infor-mare, pregãtire profesionalã ºi, înfinal, asigurarea securitãþii, confi-denþialitãþii etc.., condiþiile de tem-peraturã ºi umiditate trebuie rigurosrespectate în funcþie de felul încer-cãrii din încãpere.

Organizarea laboratorului, din punctde vedere al personalului, asigurãîncadrarea acestora cu atribuþii ºiresponsabilitãþi, þinându-se cont derelaþii funcþionale ºi reprezentare,stabilirea competenþelor.

Fondat în anul 1969 ºi cunos-cut de-a lungul timpului sub maimulte denumiri, LABORATORCENTRAL CONSTRUCÞII CCF SRLare, ca principalã activitate, efec-tuarea verificãrii calitãþii lucrãrilorºi materialelor de construcþii, atâtîn laborator cât ºi pe teren.

Pe parcursul celor peste 45 deani de activitate, laboratorul a parti-cipat la lucrãrile de realizare aTransfãgãrãºanului, Metroului dinBucureºti ºi Palatului Parlamentului,culminând cu lucrãrile moderne dinultimii ani, precum Pasajul supra-teran Basarab, Pasajul superiorpeste calea feratã la Otopeni, Dru-mul Naþional Bucureºti – Braºov,Autostrada Bucureºti – Constanþa,Reabilitarea staþiei de epurare a apeiBucureºti, Aeroportul InternaþionalSibiu, reabilitãri de drumuri naþionale ºiconstrucþii de autostrãzi în România.Experienþa dobânditã ne-a calificatdrept unul dintre cele mai apreciateºi mai cãutate laboratoare, fiindsolicitaþi pentru toate tipurile de con-strucþii: civile, industriale, edilitare,drumuri ºi poduri, porturi, aeroporturiºi cãi ferate.

Colectivul nostru de specialiºti ºi-acâºtigat reputaþia ºi în ceea cepriveºte elaborarea agrementelortehnice pentru materiale ºi sistemede construcþii ºi realizarea încer-cãrilor necesare pentru certificareade produse, precum ºi a reþetelorpentru diferite tipuri de betoane, mix-turi asfaltice, pãmânturi stabilizate ºiîncercãri de mediu.

Principalele servicii oferite delaborator sunt:

• Încercãri fizico-mecanice ºichimice, în locaþie proprie ºi peteren, pentru stabilirea calitãþii realea materialor ºi produselor pentruconstrucþii, în baza prevederilorstandardelor româneºti ºi europene:teren de fundare, agregate de balas-tierã ºi carierã, piatrã spartã ºifasonatã, anrocamente, lianþi ºipãmânturi stabilizate, cimenturi, mor-tare, betoane, elemente de zidãrie,pavele dale, borduri, oþel beton,bitum ºi lianþi bituminoºi, filer, mixturiasfaltice, mastic, produse pentru col-matarea rosturilor, membrane hidro-izolante, noroi bentonitic; încercãride mediu pe sol, apã ºi în aer.

• Încercãri în vederea stabiliriistãrii tehnice a construcþiilor sau ele-mentelor de construcþii existente:

încercãri nedistructive pentru struc-turi de beton, carotaj sonic pentrucoloane din beton, încercãri prinimpedanþã mecanicã, încercãri pecarote extrase din lucrare.

• Realizarea de reþete pentru:mortar, beton, pãmânt ºi balast sta-bilizat, mixturã asfalticã.

• Interpretarea rezultatelor obþinutepe probele de beton ºi mixturiasfaltice prelevate de la staþiile depreparare ale acestora ºi din lucrare.

• Elaborarea de agremente tehnicepentru: pereþi de etanºare, învelitori,finisaje, protecþii anticorozive ºi spe-ciale, tencuieli, pardoseli, hidroizolaþii,membrane, pãmânturi stabilizate culianþi hidraulici, materiale reciclabile(beton concasat, zgurã de oþelãrie etc.)

Laborator Central ConstrucþiiCCF SRL deþine:

• Certificat de acreditare RENARnr. LI 366, pentru efectuarea activi-tãþii de încercãri în domeniul materi-alelor ºi produselor pentru construcþii;

• Autorizaþie ISC nr. 2055 din03.06.2010 ca laborator de grad Ipentru efectuarea de încercãri ºideterminãri;

• Autor izaþ ie AFER ser ia ALnr. 294/2006 – R3, ca laborator pen-tru încercãri ºi verificãri specificeproduselor feroviare;

• Notificare la Comisia Europeanã(nr. notificare NB 1874);

• Abilitare pentru elaborarea deAgremente Tehnice în Construcþiidin 31 martie 2011;

• Certificat de Autorizare nr. AAZ26/2014 emis de Autoritatea Aero-nauticã Civilã Românã pentru pres-tarea în domeniul aeroportuar atestãrilor tehnice pe materiale ºi pro-duse pentru construcþii precum ºi asu-pra factorilor de mediu (apã, aer, sol);

• Certificat SRAC nr. 9295 / 19decembrie 2012 emis pentru activi-tãþi de testare ºi analizã tehnicã pemateriale ºi produse pentru construc-þii; determinãri ºi analize tehnice asuprafactorilor de mediu (apã, aer, sol).

Constructorii scriu prea puþindespre lucrãrile lor, nu prea au avuttimp sã publice monografiile lucrã-rilor, dar rãmâne dovada celor con-cepute ºi fãcute de înaintaºii noºtri –“unii fac istoria ºi alþii o scriu”. �

„Cãlãtoria de o mie de mile începecu un pas. Niciun pas nu s-a fãcut înistorie fãrã ajutorul pasiunii. Pasiunileau învãþat pe oameni raþiunea.Pasiunea înaltã.” (Mihail Eminescu)


Monitorizareamasivelor de pãmânt ºi a structurilor

dr. ing. Andrei Constantin OLTEANU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,Facultatea de Cãi Ferate, Drumuri ºi Poduri, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii

MSc. ing. Cristina TOMªA - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii

Stabilitatea taluzurilor ºi versan-þilor este o problemã inginereascãimportantã, fiind legatã de:

• dezvoltarea infrastructurii întransporturi (autostrãzi, reabilitãri dedrumuri ºi cãi ferate, linii de metrou,tuneluri, aeroporturi ºi canale navi-gabile);

• exploatãri miniere la zi;• construcþia complexelor hidro-

energetice (diguri, baraje de materi-ale locale);

• amenajarea depozitelor cudeºeuri industriale ºi menajere;

• realizarea construcþiilor civile ºiindustriale;

• acþiuni antropice, care inducpierderea stabilitãþii versanþilor naturali.

De regulã, cauza principalã a pro-ducerii instabilitãþii masivelor de rocãsau pãmânt constã în depãºirearezistenþei la forfecare, pe conturulvolumului de material aflat înmiºcare, în contact cu terenul stabil.

Din cauza condiþiilor specificegeologico-geografice, România faceparte din categoria þãrilor cupotenþial ridicat de producere aalunecãrilor de teren. În figura 1 seprezintã o zonare a teritoriului þãriinoastre din punct de vedere al risculuiproducerii alunecãrilor de teren [1].

Zonele potenþial favorabile alu-necãrilor de teren sunt cele din uni-tatea geomorfologicã a Subcarpaþilor(dealurilor). În aceste zone, în care

structura de formare (încreþire),corelatã cu petrografia (elemente defliº) în climat temperat umed, cu pre-cipitaþii peste medie, sunt factoriifavorizanþi ai unor modificãri morfo-mecanice, care pot schimba echilibrulfizico-static al depozitelor componen-te, în structuri cu înclinãri ce depã-ºesc 300 - 400.

Fenomenele de alunecare dinzonele subcarpatice nu au suprafeþeextinse. Sunt, însã, situaþii în careele afecteazã construcþii, cãi decomunicaþie, reþele de distribuþie(apã, electricitate, gaze, telefonie),cu efecte asupra situaþiei socio-eco-nomice a zonelor în incidenþã.

Pentru determinarea elementelorprincipale ale unei alunecãri deteren, ca ºi pentru monitorizareacomportãrii în timp a zonelor cupotenþial ridicat al produceriialunecãrilor de teren, se utilizeazã,de regulã, mãsurãtorile topo-foto-grammetrice, piezometrice, înclino-metrice ºi de penetrare staticã.Pentru analiza litologiei sunt nece-sare foraje geotehnice, dublate,atunci când este posibil, de încercãride penetrare staticã (fig. 2 ºi 3).

Mãsurãtorile înclinometrice suntfoarte utile, atât în procesul de moni-torizare a zonelor instabile cât ºipentru stabilirea, respectiv dimen-sionarea, lucrãrilor de consolidare încazul alunecãrilor active.

În figura 3 este prezentatãschematic modalitatea de efectuarea mãsurãtorilor. Acestea se fac cuun pendul electronic introdus într-untub cu secþiune canelatã (a), care sedeformeazã odatã cu deplasarea

Un segment important al oricãrei lucrãri geotehnice este acela care se referã la monitorizarea masivelorde pãmânt în scopul înþelegerii naturii fenomenului de instabilitate ºi al determinãrii evoluþiei factorului derisc ºi hazardului la alunecare.

Lucrarea de faþã prezintã metodele acþiunii de monitorizare, care cuprinde mãsurãtori topografice, incli-nometrice ºi piezometrice. Aceste date sunt utilizate la verificarea ipotezelor de proiectare a lucrãrilor deconsolidare, pentru a preveni declanºarea unui fenomen de instabilitate, care sã afecteze vecinãtãþile con-struite ºi comunitãþile. Lucrarea prezintã, de asemenea, un studiu de caz privind alunecãri de teren în zonade nord a României – la amenajarea hidroenergeticã Cãtãmãrãºti, judeþul Botoºani.

Fig. 1: Zonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului producerii alunecãrilor de teren [1]


pãmântului pânã la secþiunea cores-punzãtoare planului de alunecare.Se mãsoarã, astfel, unghiuri ºi secalculeazã deplasãri pe orizontalã(b). Vectorul rezultant al deplasãrilorpe cele douã direcþii, la suprafaþaterenului, indicã direcþia dupã careare loc deplasarea volumului depãmânt instabil (c). INSTRUMENTE DE MONITORIZARE -

INCLINOMETRULAcest instrument se foloseºte în

întreaga lume de mai bine de 50 ani.Evaluarea datelor, însã, ºi proce-durile de corecturã s-au îmbunãtãþitprin noi cunoºtinþe ºi prin introduce-rea programelor de graficã ºi analizã.Corectarea rezultatelor înclinome-trice, pentru erorile sistematice, nueste pe deplin înþeleasã pânã înprezent ºi nu este o practicãcomunã.

Înclinometrele sunt folosite lamonitorizarea miºcãrilor laterale alepãmântului, în zonele cu alunecãride teren ºi ramblee. Sunt folosite, deasemenea, la monitorizarea deplasã-rilor structurilor: ziduri de sprijin,culee, conducte supuse anumitorîncãrcãri etc.

Instalarea înclinometrelor sepoate face în urmãtoarele scopuri:

• Investigaþii de teren - investi-gaþiile geotehnice de teren implicãevaluãri ale rezistenþei ºi stabilitãþiipãmântului. Înclinometrele monito-rizeazã miºcarea, o mãsurã directãa stabilitãþii, deci sunt folosite des îninvestigaþiile de teren. Instalat pelocul propus al unui dig, un încli-nometru poate detecta miºcãrileunui plan de alunecare. Planul dealunecare poate cauza problememai târziu, atunci când rezervoruldin spatele digului este umplut iarpresiunea apei din pori, de-a lungulplanului de forfecare, creºte.

• Verificarea presupunerilor dinfaza de proiectare - înclinometrulpoate fi instalat pentru a verificadacã miºcãrile actuale ale structuriicorespund cu acelea prezise în fazade proiectare. De exemplu, un încli-nometru poate fi instalat în spateleunui zid de sprijin pentru a se veri-fica dacã acesta se deplaseazã,atunci când este complet încãrcat,peste o valoare limitã propusã.Dacã înclinometrul înregistreazãvalori mai mari, proiectantul poatemodifica secþiunile viitoare ale zidu-lui ºi poate impune noi mãsuri pentrucea realizatã.

• Determinarea necesitãþii pentrumãsurãtori corective - înclinometrelesunt instalate pentru a urmãri ampli-tudinea, direcþiile, ºi viteza miºcãrii.Aceastã informaþie ajutã inginerii sã

determine necesarul de mãsurãtoricorective. De exemplu, un departa-ment de proiectare autostrãzi poateavea în vedere alunecãrile deteren care pun autostrada în pericol.

Fig. 2: Investigaþiile de teren pentru monitorizarea ºi stabilirea elementelor unei alunecãri de teren [2] ºi [3]

Fig. 3: Mãsurãtori înclinometrice ([2] ºi [4]). a) Schema generalã de lucru; b) Prelucrarea rezultatelormãsurãtorilor; c) Utilizarea mãsurãtorilor înclinometrice pentru determinarea direcþiei alunecãrii



S-ar putea sã nu existe, însã, fon-duri sau forþã de muncã pentru a lestabiliza pe toate. Prin monito-rizarea alunecãrilor de teren cuînclinometrele, inginerii pot identi-fica ameninþãrile cele mai grave ºipot stabili prioritãþile mãsurilor destabilizare.

• Monitorizarea performanþelorpe termen lung - înclinometrele suntinstalate pentru monitorizarea ºidetectarea, pe termen lung, a schim-bãrilor condiþiilor de teren sau dinstructurã. De exemplu, un construc-tor care reparã zidul de sprijin alunei autostrãzi poate bloca acciden-tal sistemul de drenaj, cauzândcreºterea presiunii apei din pori înspatele zidului. O monitorizare derutinã a înclinometrului poate detectadeplasarea pãmântului din spatelezidului, înainte ca acesta sã devinãvizibil.

• Monitorizare de siguranþã - înmod special, înclinometrele caresunt monitorizate continuu pot aver-tiza, în timp util, asupra cedãriicatastrofice. Asemenea sisteme potfi instalate lângã autostrãzi, cãi ferateºi conducte sau alte obiective deinteres ridicat care traverseazã zonecu alunecãri de teren.

STUDIU DE CAZMONITORIZAREA VERSANTULUI

DREPT AL ACUMULÃRIICÃTÃMÃRÃªTI, JUDEÞUL BOTOªANI

Reperii de monitorizare au fostmonitorizaþi înclinometric ºi piezo-metric în perioada iulie 2010 -octombrie 2011. Poziþia reperelor demonitorizare este indicatã în figura 4,prin raport cu elementele acumulãriiCãtãmãrãºti ºi versantul drept alacesteia. Reperii de monitorizaresunt amplasaþi pe versantul drept alacumulãrii, cu excepþia celui identifi-cat ca S2.4 care este instalat în cor-pul barajului.

Datele mãsurãtorilor sunt expri-mate prin:

• identificare tubulaturã (tub încli-nometric) de monitorizare ºi tip demonitorizare efectuatã;

• valori mãsurate pe douã direcþiiortogonale, pe întreaga adâncime atubulaturii înclinometrice;

• valorile vectorilor deplasare,rezultanþi pe direcþia amonte - avalîn general, conform cu panta versan-tului;

• plan de situaþie cu identificareavalorii, direcþiei ºi sensului vectoruluideplasare, la diferite cote absolute;

• secþiuni transversale, cu indi-carea valorii vectorului deplasare învaloarea absolutã, în funcþie deadâncimea monitorizatã a secþiunii,având, ca referinþã, cota absolutã;

• observaþii cu privire la stareatubulaturii ºi modul de efectuare amãsurãtorilor.

Adâncimile de la care au fost pre-luate datele monitorizãrii sunt expri-mate în valori absolute. Faþã dedatele mãsurãtorilor topografice din2009 se identificã o coborâre gene-ralã a suprafeþei zonei monitorizate.Acest lucru se poate identifica ºi dinfaptul cã aproape toate tuburile „aurãmas suspendate“ la partea supe-rioarã (terenul s-a deplasat spaþialiar tuburile au rãmas „blocate /încastrate la partea inferioarã“) (fig. 5).

Mãsurãtorile înclinometrice ºipiezometrice au avut ca reper deînregistrare cota superioarã a tubu-laturii, care, faþã de terenul natural(terasament baraj sau suprafaþã ver-sant), este cu 30 - 70 cm mai ridicatã.Prelucrarea datelor mãsurãtorilor,sub forma valorilor maxime dedeplasãri (pe cele douã direcþiiortogonale A0 - A180 ºi B0 - B180respectiv vector deplasare), s-a rea-lizat de la adâncimea de 1,0 m faþãde reperul de înregistrare date.

Rezultatelemãsurãtorilor piezometrice

Rezultatele mãsurãtorilor nivele-lor de apã, în tuburile înclinometriceinstrumentate ca piezometre, suntprezentate valoric în Tabelul 1.

Datele înregistrate indicã o cobo-râre a nivelelor de apã subteranãcomparativ cu mãsurãtoarea dindecembrie 2011, cu pânã la 2,0 m,în general. Sunt, însã, ºi cazuri par-ticulare, cum ar fi S2.1, S2.3 ºi S3.3,unde nivelul a rãmas aproximativacelaºi sau a urcat cu pânã la 30 -40 cm. Aceastã situaþie trebuie inter-pretatã în raport cu sistemele dedrenaj instalate în versant.

Fig. 4: Zona Barajului Cãtãmãrãºti ºi amplasarea reperilor de monitorizare înclinometricã ºi piezome-tricã - utilizare Hartã Google ºi informaþia topograficã (plan de situaþie)

furnizatã de Beneficiar [5]

Tabelul 1: Rezultatele mãsurãtorilor piezometrice



Observaþii ºi concluziidesprinse din prelucrarea datelor

acþiunii de monitorizareRezultatele mãsurãtorilor indicã

deplasãri în masivul de pãmântmonitorizat (versant). La nivelulterenului natural, pentru vectoruldeplasare în valoare absolutã, rezul-tatele sunt cele din tabelul 2.

Rezultatele cu privire la vectoriideplasare (deformaþiile în masivulde pãmânt - versant), deplasãrileînregistrate (valoarea maximã abso-lutã), evoluþia direcþiei ºi sensuluivectorului deplasare, ca ordin demãrime, sunt conforme cu poziþiaacestora pe versant, în raport cupanta generalã a acestuia.

Prelucrarea datelor mãsurãtorilorînclinometrice cu privire la vectoruldeplasare maxim la nivelul terenuluinatural este prezentatã în Figura 6.

Rezultatele indicã o direcþie ge-neralã de deplasare a versantului, înpartea sa superioarã, conform cupanta lui generalã.

Ordinul de mãrime, pentru vec-torul deplasare la nivelul terenului,creºte dinspre amonte cãtre aval.Cele mai mari valori ale deplasãrilorse înregistreazã pentru linia demonitorizare din vecinãtatea acu-mulãrii (sistemele S1.3, S2.3 ºi S3.3).

Prelucrarea graficã a datelorprivind deplasãrile în versant acondus la curbele (linii) de egalãdeplasare reprezentate în figura 7.Harta de deplasãri prezentatã poatefi îmbunãtãþitã, în mãsura în careexistã pe versant ºi alþi reperi moni-torizaþi, cel puþin topografic.

Curbele de egalã deplasareprezentate se pot modifica la fiecareetapã de mãsurãtoare.

Prelucrarea lor, de la etapã laetapã, este utilã pentru identificareaevoluþiei deformaþiilor în suprafaþãpentru versant.

Curbele de deplasare prezentatetrebuie verificate cu situaþia dinteren cu referire la posibile fisuri înversant, în special în partea aval aacestuia. Asemenea fisuri necesitãînchidere, pentru a se evita infil-trarea apelor meteorice ºi activareade noi miºcãri ale masivului.

Prelucrarea datelor mãsurãtorilorînclinometrice pe verticala sistemu-lui de monitorizare a permis identifi-carea adâncimilor de la care tuburileînclinometrice pot fi considerate (lanivelul acestei etape de mãsurãtori)ca fiind încastrate. Curbe de egalãadâncime plan de încastrare suntprezentate în figura 8.

Criteriul de stabilire a cotei deîncastrare este cel corespunzãtor uneideplasãri (la respectiva cotã) subvaloarea de 2,0 mm, pe ambeledirecþii de monitorizare.

La nivelul acestei etape de moni-torizare, dupã valoarea adâncimii la

care terenul poate fi considerat sta-bil, fenomenele de instabilitate pen-tru versantul drept al amenajãriiCãtãmãrãºti pot fi încadrate la„alunecãri de micã adâncime laalunecãri adânci“.

În Tabelul 3 este prezentatã va-loarea vitezei de deplasare a versan-tului în suprafaþã, vitezã exprimatã înmm/an pentru intervalul de timpcuprins între mãsurãtorile 1 ºi 2,perioada decembrie 2010 - octom-brie 2011. Rezultatele obþinute pen-tru toate sistemele de monitorizareînclinometricã indicã încadrareafenomenelor de instabilitate din ver-santul drept al Amenajãrii Cãtãmãrãºtiîn categoria alunecãrilor de terenextrem de lente (curgere lentã).

Cu privire la rezultatele mãsurã-torilor topografice, în raport cu rezul-tatele acþiunii de monitorizareînclinometricã ºi cu datele preluate

Fig. 5: Zona Barajului Cãtãmãrãºti [5]

Tabelul 2

Fig. 6: Direcþia ºi valoarea maximã a vectoruluideplasare la nivelul terenului natural(terasament - pentru corpul barajului)

Fig 7: Curbe de egalã deplasare la nivelul terenuluinatural - versant [5]

Fig. 8: Linii de egalã adâncime zonã de încastrare atuburilor înclinometrice (zonã de teren stabil) [5]



de pe teren (cartare geologicã -inginereascã), se impun urmãtoareleobservaþii:

• la data efectuãrii ultimei mãsu-rãtori de monitorizare pe versant seputeau observa fisuri cu deschiderecentimetricã (fig. 9), paralele cu linii-le de poziþionare a sistemelor demonitorizare;

• toate sistemele de monitorizareprezentau tubul înclinometric însuprafaþã ca fiind „suspendat“împreunã cu placa de beton;

• urmare a valorilor obþinute pen-tru vectorul deplasare, din acþiuneade monitorizare înclinometricã ºi cusituaþia raportatã în teren (cu privirela morfologie) în raport cu cel dinacþiunea de monitorizare topograficã,se impune efectuarea unei etapesuplimentare de mãsurãtori topo-grafice care sã includã ºi sistemulfisural din versant.

Concluziile obþinute ca urmare aefectuãrii acþiunii de monitorizare astãrii de deformaþii a versantuluiAcumulãrii Cãtãmãrãºti ºi a nivelelorde apã subteranã pot fi sintetizatedupã cum urmeazã:

• în versant se înregistreazãdeplasãri a cãror valoare maximã

este de 4,0 cm la nivelul terenuluinatural;

• deplasãri în versant se înre-gistreazã ºi pe direcþie orizontalã (înplan) pânã la adâncimi cuprinseîntre 8,0 m ºi 11,0 m;

• pe suprafaþa versantului seînregistreazã dezvoltarea fisurilorcu deplanare ºi deschideri centime-trice (deplasare spaþialã a suprafeþeiversantului);

• ordinul de mãrime al vitezelorde deplasare înregistrate încadreazãdeplasãrile masivului de pãmânt încategoria „alunecãrilor extrem de lente“;

• ordinul de mãrime al adâncimiide la care sistemele de monitorizarepot fi considerate ca fiind încastrateîncadreazã miºcarea masivului depãmânt la categoria „alunecãri demicã adâncime la alunecãri adânci“;

• direcþia de deplasare este trans-versalã Acumulãrii Cãtãmãrãºti iarsensul de deplasare al masivului depãmânt este amonte - aval, conformcu panta versantului;

• nivelul apei subterane a scãzut,în general, cu pânã la 2,0 m dar suntºi cazuri particulare, cum ar fi zoneleunde nivelul a rãmas aproximativacelaºi sau a urcat cu pânã la 30 - 40 cm.

CONCLUZIIUrmare a prezentãrii rezultatelor

studiului de caz se subliniazã necesi-tatea investigaþiilor de teren de tipulinstrumentãrii cu sisteme de moni-torizare deformaþii / eforturi / nivelede apã, ca elemente principale aleactivitãþii de urmãrire a amplasa-mentelor cu risc din punct de vedereal alunecãrilor de teren. Rezultateleacestor investigaþii sunt foarte utilepentru:

• prognozarea comportãrii unorversanþi stabili sau în echilibru limitã,ca urmare a modificãrilor geomorfo-logice induse de realizarea unorplatforme de cãi de comunicaþie,inundare pentru crearea unor lacuride acumulare etc.;

• cuantificarea efectului unorlucrãri de consolidare (drenaje, deca-pãri, umpluturi, sprijiniri) în cazulunor tronsoane reprezentative alealunecãrilor de teren active de anver-gurã; pe baza rezultatelor obþinute sepot schimba soluþiile adoptate iniþialºi se pot proiecta lucrãri eficiente,atât din punct de vedere al stabilitãþiiversantului cât ºi din punct devedere economic;

• instituirea unui sistem de infor-mare ºi alertã în cazul în careevoluþia deformaþiilor sau nivelelorde apã indicã posibilitatea apariþieiunei astfel de situaþii;

• confirmarea prezumþiilor deproiectare cu privire la lucrãrile desprijin, lucrãrile de terasamente saude epuizmente efectuate;

• calibrarea modelelor de calculutilizate la proiectarea ºi dimensio-narea lucrãrilor efectuate în scopulasigurãrii condiþiilor de stabilitate aleamplasamentului / lucrãrii de moni-torizat.

BIBLIOGRAFIE1. MARCHIDANU, E., „Geologie

inginereascã cu elemente de pro-tecþia mediului geologic ºi geologieturisticã“, Ed. Tehnicã, 2005;

2. OLTEANU, A. C. “Note de curs“;3. DUNNICLIFF, J. „Geotechnical

lnstrumentation for monitoring fieldperformance“, John Wiley & Sons,Inc., 1988;

4. Documentaþii Durham GeoSlope Indicator etc.;

5. OLTEANU, A. C., TOMªA C.,„Monitorizare Inclinometricã ºi Piezo-metricã pentru obiectivul AcumulareCãtãmãrãºti“, Contract 275 / 2010UTCB. �

Tabelul 3: Viteza de deplasare a versantului în suprafaþã - sistem de referinþã mãsurãtoare realizatã înluna decembrie 2010

Fig. 9: Sistem de fisuri identificat în amplasament la data efectuãrii acþiunii de monitorizare [5]


Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informa-þiile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, detitlul articolului, dupã cuvinte cheie etc.De asemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. dr. ing. Dan Dubinãconf. dr. ing. Adrian Ciutinaprof. dr. ing. Viorel Ungureanuprof. dr. ing. Daniel Greceaprof. univ. dr. arh. Adrian Spirescuing. Ionuþ Vasilescuing. Emil Tãnasedr. ing. Bogdan Andreiprof. dr. ing. Mihai Dicudr. ing. Andrei Constantin OlteanuMsc. ing. Cristina Tomºadr. ing. Felician Eduard Ioan Hann

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

Documents

Revista Constructiilor - Nr. 109, Noiembrie 2014