Revista Constructiilor - Nr. 127, Iulie 2016

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2METROUL SA 17ERBAªU SA C3AEDIFICIA CARPAÞI SA C4DEKO PROFESSIONAL: Promoþie, 5 + 1 cadoula tencuielile decorativeDEKO T8300 ºi DEKO T8500 4, 5HIDROCONSTRUCÞIA SA: Contribuþiala edificarea sistemului hidroenergetic naþional (X).Acumulãrile: Galbenu, Petrimanu ºi Balindru 6, 7Penuria de specialiºti 8, 9IRIDEX GROUP PLASTIC: Laboratorde Analize ºi Încercãri în Construcþii - Grad II 10, 11SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII:FREELO - incintã circularã dualãde pereþi mulaþi pentru construireatunelului de vânt aerodinamic (I) 12 - 16, 18TIAB SA: Integrator de sistemepentru industrie, terþiar ºi infrastructurã 19TRACTOR PROIECT COMERÞ:Foraje orizontale de subtraversare 20, 21REDA: Profile pentru rosturiCosinus Slide® Joint 22, 23TROFEUL CALITÃÞII ARACO: Salãmultifuncþionalã de sport la Cluj Napoca 24NOVART ENGINEERING: Implementarea corectãa Building Information Modeling (BIM) 25Structurã de sprijin din pãmânt armat cu geogrilepentru consolidarea drumului de accesla pârtia de schi ºi telegondoladin municipiul Piatra Neamþ 26 - 28, 30, 31TOPO CAD VEST: EchipamenteleLight Weight Deflectometer (LWD)TERRATEST 5000 BLU cu tehnologieBluetooth ºi aplicaþie pentru smartphone 29GEOBRUGG AG: Stabilizarea versantuluiinstabil la staþia de epurare ape uzate Anina 32, 33ALUPROF SA: Pereþi de interior.Soluþii complexe corporate 34, 35Personalitãþi româneºti în construcþii -Mihail D. HANGAN (1897 - 1964) 36, 37TROFEUL CALITÃÞII ARACO: Imobilul de birouri„Green Gate“, 4s+p+11e+eteh.Sisteme de instalaþii 38, 40TROFEUL CALITÃÞII ARACO: Modernizareainstalaþiei de mãcinare a cãrbunelui la fabricade ciment Lafarge Ashaka, din Nigeria 42, 44ALMA CONSULTING: Arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã 45IPSOS ARMAT (II). Materiale componente 46, 47Plinul ºi golul în arhitecturã 48, 49Arhitecturã fãrã limite! (I) 50 - 52Expo Conferinþa Internaþionalã de ArhitecturãRIFF: Noutãþi din domeniul acoperiºurilor,sistemelor de izolaþie, faþadelor ºi pardoselilor 54Romanian Building Awards -Premiile naþionale pentru spaþiul construit 55Riscul seismic în construcþii. Responsabilitãþipentru inginerii constructori 56 - 61Cutremurul ºi construcþiile (III). Spicuiri 62 - 65

e d

!t

o r

i a

l

Odinioarã venea totomul în vestitul parc dincentrul Capitalei sã sebucure ºi el de ofertanaturii concretizate înverdeaþã, aer ºi lac pentruplimbarea cu barca. ªipentru a avea o amintireîºi „trãgea” ºi o pozã lafotograful ambulant care îndemna trecãtorii cu… foto laminut. Adicã timpul cât dura dorita imortalizare pe o hârtiealb-lucioasã. Bucuria acestuia era, însã, mare când pesteani o scotea din cutia de carton prãfuitã, o revedea, oadmira ºi o arãta familiei sau apropiaþilor lui. Sigur cãprivea cu nostalgie imaginile respective ºi suduia tim-pul care, nestând în loc, l-a ridat ºi încãrunþit.

Revenind la zilele noastre, exemplul de mai înainteeste depãºit de o tehnicã modernã, galopantã la careaproape nu putem þine pasul atât ca expresie cât ºi cadimensiuni.

Iatã cã am „scãpat” de aproape o lunã de zile de aºa-zisele alegeri locale ºi ne-am convins de ce este în stareo asemenea tehnicã modernã. Pe toate gardurile ºizidurile localitãþilor au atârnat tot felul de chipuri cuîndemnuri de a fi votaþi. Ele, îndemnurile adicã, seadresau însã naivilor care nici dupã un sfert de veac de„viaþã nouã” n-au „mirosit” cu cine au de-a face. ªi în iunietrecut recent cei din poze, cu rare excepþii, nu ne-aucreionat lucruri concrete, palpabile ce ni le vor oferi, odatãaleºi. Interesul lor era sã fie vãzuþi, restul nu conta. ªi aufost vãzuþi, unii chiar ºi votaþi. ªi cu asta, o sã vedeþi, circuls-a terminat ºi s-au stins luminile, adicã promisiunile ºiaºa vagi care vor intra mai curând decât se va crede înbãtrânul scrin. În schimb, dupã cum aþi constatat ºi dum-neavoastrã, vorbãria fãrã rost ºi temei continuã ca ºi cumalegerile nu s-au þinut încã, televiziunile ºi presa în ge-neral ocupându-ºi spaþiile de emisie sau de tipar cu acestsubiect. „Învingãtorii” savureazã performanþa. Sã vedem ºice vor face pentru a-ºi justifica încrederea ce li s-a acor-dat. „Învinºii” pun aproape totul pe seama „ghinionului”,cuvânt meºteºugit cu abilitate tot într-o campanie electoralãde „Întâiul om al þãrii” care la orice nereuºitã politicã,legislativã ºi administrativã apeleazã la miraculosul„ghinion”. ªi cu asta basta!

V-aþi tras oare rãsufla-rea dupã recentele alegeri?Este bine s-o faceþi. Pentrucã încã de pe acum auînceput comentariile desprece vor face unii sau alþii laalegerile din toamnã, celeparlamentare.

Aºadar, România estemereu în miºcare!Miºcarea racului, însã!

Ciprian Enache

„Foto“ la… minut !Ca-n Ciºmigiul bucureºtean al lui Caragiale !

Primele douã acumulãri sunt situ-ate pe râul Latoriþa, afluent de dreaptaal râului Lotru. Zona de izvorâre aacestuia se aflã în vecinãtatea vârfuluiUrdele din Masivul Pãrâng, la cota2.165 mdm. Lungimea sa este de29,1 km, având un bazin de recepþiede cca 201 kmp, cel mai importantafluent al sãu fiind pârâul Rudãreasa.

Râul Latoriþa se varsã în Lotru înzona localitãþii Valea Mãceºului, 7 kmmai la sud de cunoscuta staþiuneVoineasa.

Strânºi între cursul Latoriþei ºiLotrului, Munþii Latoriþei se constituieîntr-o plombã situatã între MasiveleParângului, Lotrului ºi Cãpãþânii.Legendele locului vorbesc despre oprea frumoasã fatã cu numele Latriþa, îndrãgostitã de unfugit haiduc, retras sub aparenþa unui cioban pe numeLotru, transformaþi în ape repezi care îºi unesc des-tinele, dupã ce înconjurã munþii pe drumuri paralele.

Poate nu e de prisos sã amintim cã, în vecinãtate, sedezvoltã Cheile Olteþului, cele mai înguste chei dinRomânia, minune geologicã ce oferã drumeþului expe-rienþa atingerii simultane a doua masive muntoase caresunt ajunse la micã distanþã, de 80 cm, unul de celãlalt.

Vechi drum de ocolire al vãmii de la Turnul Roºu,cheile ºi defileele zonei îºi au obârºia numelor maidegrabã în “lotrii” care evitau plata taxelor vamale, la tra-versarea spre ºi dinspre Transilvania.

Nivelul excesiv de coborât al talvegului râului Lotru aobligat Latoriþa la ferestruirea adâncã a munþilor, pentrua ajunge la gura de vãrsare, traversând aglomerãri deroci magmatice, calcare, gneise ºi ºisturi cristaline, cãlã-torului rezervandu-i-se o incursiune într-un vacarm depereþi surplombaþi, jgheaburi, hornuri, ace ºi tancuri,

peste care domnesc frumoase exem-plare de zadã ºi larice.

La altitudinea de 1.308 mdm cotãde coronament, ne gãsim în vecinã-tatea acumulãrii Galbenu, un lac cu2.800.000 mc de apã, pe care o trans-ferã gravitaþional, printr-o galerie lungãde 4 km, cãtre aducþiunea ce facelegãtura între staþia de pompare Petri-manu ºi lacul Vidra.

Barajul din beton în dublu arc, datîn folosinþã în anul 1974, are înãlþimeade 60 de metri, lungimea la corona-ment de 172 metri ºi un volum înglobatde 41.000 mc beton, fiind, dupã barajulBolboci, al doilea amplasament al uneilucrãri hidrotehnice mari, din punc-tul de vedere al altitudinii.

Contribuþia SC HIDROCONSTRUCÞIA SAla edificarea sistemului hidroenergetic naþional (X)

ACUMULÃRILE GALBENU, PETRIMANU ªI BALINDRU

Continuãm serialul privind lucrãrile hidrotehnice prin care SC HIDROCONSTRUCÞIA SA a contribuit laedificarea sistemului hidroenergetic naþional, prezentând, în articolul de faþã, acumulãrile Galbenu,Petrimanu ºi Balindru.

ing. ªtefan CONSTANTIN - SC HIDROCONSTRUCÞIA SA

:

Utilitatea construcþiei nu rezidãdoar în folosinþã energeticã, în ultimiiani frumuseþea peisajelor din zonãpotenþând dezvoltarea turismului deaventurã.

Acumularea Petrimanu, realizatãtot pe râul Latoriþa, adunã majoritateaapelor captate în reþeaua de aducþiunisecundare “sud”, de pe o suprafaþã de236 kmp. Numãrul captãrilor este de28, iar lungimea galeriilor de peste55 km, debitul captat fiind de cca.5,4 mc/sec. În total, reþeaua de sud areun numãr de 31 de captãri la firul apei,cu un debit de 7,5 mc/sec, lungimeaaducþiunilor fiind de peste 67 km, dincare 745 m traversãri.

Barajul Petrimanu este un baraj din beton în dubluarc, cu înãlþimea de 49 m, lungimea la coronament de190 m, cota acestuia fiind la altitudinea de 1.134 mdm.Barajul înglobeazã 56.000 mc de beton ºi capteazã oacumulare de apã de 2.500.000 mc.

Staþia de pompare Petrimanu, având o putere insta-latã de 31,5 MW, pompeazã volumul acumulat la oînãlþime de 185 metri, cu un debit de 14 mc/sec, printr-ogalerie care debuºeazã într-o altã galerie, gravitaþionalã,ce deverseazã în lacul Vidra. Pusã în funcþiune în anul1977, contribuie eficient la alimentarea bazinului Vidraºi, implicit, la asigurarea vârfurilor de sarcinã în sistemulnaþional ºi utilizarea eficientã a energiei.

Cea de-a treia acumulare, Balindru, face parte dinreþeaua de captãri secundare “nord”, amplasate pecursul Lotrului.

Cu o înãlþime de 42 m, lungimea la coronament de102 m ºi fiind situat la cota 1.034 mdm, barajul creeazãun lac cu volumul de 840.000 mc. Volumul propriu debeton înglobat în lucrare este de 13.000 mc ºi în compu-nerea amenajãrii existã o staþie de pompare ce transmite

un debit de 2 mc/s la o înãlþime de 314 m în galeria careleagã lacurile Jidoaia ºi Vidra.

Construit în anii 1977-1978, barajul adunã apeleBalindrului (afluent al Lotrului) ºi cele ale imisarilor sãi depe un bazin de 271 kmp. Barajul îndeplineºte trei roluriimportante: captarea ºi regularizarea undelor de viiturãapãrute la topirea zãpezilor, energetic (turbinele salegenereazã 9 MW), staþie de pompare ºi - foarte impor-tant – funcþioneazã ca un regulator de aluviuni, fiindsingura lucrare de acest tip de pe Lotru. Ca regulator dealuviuni, barajul reþine în cuveta lacului aluviunile, Lotrulplecând „de la zero încãrcare” în aval. Este ºi motivulpentru care în apele sale reci, repezi ºi curate îºi gãsescadãpostul specii de peºti endemice (în primul rândlostriþa – monument al naturii), pãstrãvi, clean ºi mreanã!

Amenajarea râului Lotru a avut, la vremea ei, consis-tenþa unui Proiect Naþional pe care SC HIDROCON-STRUCÞIA SA a ºtiut sã-l ducã la bun sfârºit. România aparticipat cu toate forþele la realizarea celor 7 acumulãri,prin 35,4 km de aducþiuni principale, conducte forþate ºicanale de fugã, trei uzine hidroelectrice, 3 microhidro-centrale, 83 de captãri la firul apei, 149 km de aducþiuni

secundare ºi canale cu secþiunedeschisã, 3 staþii de pompare, precumºi celelalte uvraje adiacente: drumuri,poduri, staþii electrice, amenajãrisociale ºi turistice din Bazinul râuluiLotru.

Poate cã nu ar fi lipsit de interes ca,în aceste momente de derutã naþio-nalã, când societatea civilã ºi deciden-þii se întrec în cãutarea unor proiectenaþionale, sã încercãm sã creionãm laTarniþa un nou Proiect Naþional, utilurmaºilor noºtri, proiect care sã joacerolul obiectivului ce canalizeazã toateenergiile þãrii, aºa cum în Statele Unitea fãcut-o, la vremea ei, iniþiativa luiRoosevelt de a se realiza “Hoover Dam”. �

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iulie 20168

Penuria de specialiºtiVictor POPA - Preºedinte CNCisC, Membru corespondent ASTR

Îmi aduc bine aminte cã, dupã1990, se afirma “sus ºi tare”, pe latoate televiziunile, cã þara are preamulþi ingineri (adicã specialiºti de careau nevoie acum investitorii ºi nunumai), dar nu avem suficienþi avo-caþi ºi economiºti.

Desigur cã, la aceste afirmaþii,societatea a rãspuns prompt. S-a mãritnumãrul de locuri la instituþiile unde sepregãteau aceste profesii, s-au înfi-inþat altele noi mult mai ademenitoare.Pe scurt, s-a pregãtit terenul pentru omutaþie socialã radicalã dinspre dome-niul productiv cãtre domeniul umanist.

Tinerii ºi-au îndreptat ºi ei privireacãtre acest domeniu, mai ales cã emult mai comod sã absolvi o facultateumanistã decât una de inginerie.

Concomitent au început sã disparãobiectele muncii pentru acei ce „um-pleau þara”, adicã pentru ingineri.Rând pe rând au început sã disparãfabrici ºi uzine de mare valoare prinaºa numita „privatizare”, total negân-ditã ºi nereuºitã.

Specialiºtii care existau din plin ºicare se formaserã cu multã greutates-au reorientat ºi ei cãtre alte activitãþi,de regulã comerciale, iar cei mai buniau plecat peste hotare, contribuind cusucces la creºterea PIB-ului altor þãri.

Dar nu numai industria a fost dis-trusã în mod iraþional, ci ºi agricultura,

care, deºi mai schiopãta, asigura,totuºi, hrana sãnãtoasã a societãþii.Prin reîmproprietãrirea, mai mult saumai puþin onestã, a þãranilor, concomi-tent cu deposedarea de mijloacelemecanizate de lucru a ogoarelor, des-fiinþându-se uzinele de tractoare ºi demaºini agricole, aceºtia au fost puºi înfaþa unei situaþii inedite, pe care nuºtiau ºi nu aveau cum sã o rezolve.Evident cã, în asemenea situaþii, audispãrut ºi specialiºtii din agriculturã,în acelaºi fel ca ºi cei din industrie.

Dar cea mai gravã acþiune cares-a petrecut dupã 1990 a fost înstrã-inarea aproape totalã a economieistrategice (exploatarea ºi distribuireagazelor ºi a petrolului, siderurgia ºimetalurgia, energia electricã, telefo-nia, exploatarea apelor ºi pãdurilor ºialtele).

Urmeazã înstrãinarea aurului ºi acelorlalte minerale preþioase ºi suntemtotal deposedaþi de tot ceea ce ar con-tribui la bunul trai al societãþii.

Auzim tot mai des spunându-se cã þara noastrã nu mai are specialiºti. Ba mai mult, ni se spune cã arveni investitorii strãini, dar noi nu mai avem specialiºti. Oare de ce fel de specialiºti au nevoie aceºtiinvestitori?!

Canalul Dunãre - Marea Neagrã cu ecluza ºi podul hobanat de la Agigea

Canalul Dunãre - Marea Neagrã ºi podul de la Murfatlar (Basarabi) Canalul Dunãre - Marea Neagrã cu podul de la Medgidia

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iulie 2016 9

Totul s-a facut sub ideea greºitã cãnoi nu am avea mijloace pentru mo-dernizarea lor ºi nici oameni compe-tenþi sã le conducã.

Nimic mai fals ºi mai eronat!Îmi aduc bine aminte cã, atunci

cand mi-am început activitatea profe-sionalã cu cca o jumãtatea de veac înurmã, în instituþia în care am fostrepartizat sã lucrez era o adevãratãemulaþie, o efervescenþã permanentãla toþi angajaþii de a se întrece unii pealþii ºi de a rãspunde cât mai binesarcinilor care le erau încredinþate.

Instituþia în care lucrau peste 1.200de salariaþi era condusã doar de undirector (ºi nu director general, cum arfi sã fie acum), ajutat de un directortehnic. Directorul era responsabil cubunul mers al întregii activitãþi a insti-tuþiei, având grijã de orice detaliu pen-tru ca rezultatele activitãþii sã fie câtmai bune ºi în continuã evoluþie. Direc-torul tehnic era atent la calitatealucrãrilor ºi la organizarea instituþiei,astfel încât aceasta sã fie asiguratã.

De fapt, atunci se formau ade-varaþii specialiºti dupã ce s-a vãzut cãmarile erori ale comunismului, între careºi eliminarea specialiºtilor pe motiv cãar fi servit regimul trecut, au contribuitla un mare eºec.

Sper sã nu se înþeleagã cumva cã,la vârsta mea, aº face apologia comu-nismului în care am trãit ºi activat omare parte a vieþii mele. Nicidecum,mai ales cã, având o „origine socialãnesãnãtoasã”, am fost un defavorizatal acelui regim. Dar am muncit cu

tragere de inimã ºi cu pasiune ºi amtrecut cu vederea problema cu ori-ginea socialã.

Trebuie sã recunosc cã a fostperioada cea mai fructuoasã din viaþamea ºi aceasta mi-a dat adevãratamulþumire. Trebuie, de asemenea, sãrecunosc cã imi este dor de acele vre-muri când mã gândesc câte obiectivede maximã anvergurã s-au realizatnumai cu mintea ºi cu munca oame-nilor noºtri, iar acum aud cã nu maiavem specialiºti.

Daca mã gândesc numai la con-struirea metroului bucureºtean într-operioadã de timp care acum pare denecrezut cu toate progresele tehniceexistente; la canalele navigabileDunãre - Marea Neagrã ºi Poarta Albã- Midia Nãvodari; la modernizareaalbiei Dâmboviþei în zona centralã aCapitalei; la podurile peste Dunãre dela Giurgeni - Vadu Oii ºi de la Feteºti ºi

Cernavodã; la nenumãratele cvartalede locuinþe ºi edificii social - culturale,amintind doar Circul de Stat, SalaPalatului, Expoziþia Naþionalã, CasaPresei ºi Casa Poporului, dar ºi multe,multe altele, concepute ºi executatenumai de specialiºti români, este sufi-cient sã demonstrez capacitatea de con-cepþie ºi de creaþie a acestora. Iar acumaflãm cã nu mai avem specialiºti!?

Scriu aceste rânduri cu mare deza-mãgire, în loc sã-mi vãd liniºtit dezilele pe care mi le-a mai fi hãrãzitCel de Sus, dar simt cã ceva s-a trezitla poporul nostru ºi poate, poateîncepe sã meargã pe calea cea bunã.

Am mai scris, dar evident cã nuþine nimeni cont de ceea ce spun eu,însã niciodatã nu se ºtie dacã nucumva cineva, care trebuie, citeºte ºiaceste rânduri.

Noi încã mai avem specialiºti, daraceºtia trebuie cãutaþi iar dacã nu suntsuficienþi, atunci trebuie formaþi.

Numai cu specialiºti þara poate ieºidin marasm.

Þara trebuie sã producã, trebuie sãconstruiascã.

Naþiunea trebuie sã devinã prepon-derent productivã ºi nu consumatoare.

Poporul român este muncitor, cre-ativ ºi productiv, dar trebuie folositeaceste calitãþi.

Toþi oamenii trebuie sã aibã delucru ºi sã nu mai fie þinuþi în ºomaj.Dar se poate pune întrebarea: de undeatâþia bani?

Dacã se produce, vor fi ºi bani!Totul este sã reuºim ca sfera productivãsã predomine faþã de cea de consum.

Cu siguranþã cã, în aceste condiþii,se vor întoarce ºi mulþi dintre spe-cialiºtii noºtri plecaþi peste hotare,completând, astfel, lacuna care s-aprodus. �Staþia de metrou Titan

Centrala hidroenergeticã Porþile de Fier II

LABORATORUL de analize ºi încer-cãri din cadrul SC IRIDEX GROUPPLASTIC SRL este autorizat ISC cugradul II de competenþã încã din anul2000 ºi rãspunde cererilor pieþei, prinefectuarea de încercãri specifice privindcalitatea materialelor ºi a lucrãrilor dindomeniul construcþiilor.

Sistemul de management al calitãþiiLaboratorului este conform cu prevede-rile SR EN ISO/CEI 17025:2005, labora-torul obþinând acreditarea RENAR încãdin anul 2007.

Domeniul principal de activitate allaboratorului constã în testarea materi-alelor de construcþii pentru domeniilegeotehnicã ºi teren de fundare, beton,beton armat ºi beton precomprimat,drumuri, materiale pentru betoane ºimortare etc.

Laboratorul funcþioneazã într-o clãdire nouã, în caresunt asigurate toate condiþiile de mediu ºi confort ºidispune de aparaturã de înaltã performanþã de ultimãgeneraþie, deservitã de personal cu experienþã ºi profe-sionalism dovedite, personal care cunoaºte ºi aplicã stan-dardele ºi normativele în vigoare.

Laboratorul are spaþii dedicate pentru fiecare activi-tate în parte, cum ar fi: stocarea ºi pregãtirea probelorsupuse încercãrilor, înainte ºi dupã încercare, o salã pen-tru efectuarea încercãrilor, o salã pentru înregistrãri, pre-lucrarea datelor ºi arhivare etc.

Testele executate de Laboratorul IRIDEX se fac atât înlocaþia permanentã, cât ºi in situ, prin deplasarea labora-torului mobil care dispune de toatã logistica necesarãpentru înfiinþarea unui laborator de ºantier ce poate asi-gura efectuarea tuturor testelor cu promptitudine.

Determinãri fizice ºi mecanice, geotehnicã ºi teren defundare• Determinarea caracteristicilor de compactare – Proctor• Determinarea limitelor de plasticitate• Determinarea granulometriei

Determinãri fizico-mecanice pe beton• Determinarea consistenþei betonului proaspãt• Determinarea rezistenþei la compresiune: epruvete betonîntãrit

• Determinarea rezistenþei la încovoiere: epruvete betonîntãrit

• Determinarea densitãþii betonului întãrit: ca atare• Determinarea rezistenþei la penetrarea apei sub presiune (impermeabilitate)

• Încercãri iniþiale (proiectare de reþete) (CP 012/1-2007)

Laboratorul de analize ºi încercãripentru geotehnicã ºi teren de fundare,

betoane ºi materiale din domeniul construcþiilor

Determinãri fizico-mecanice pe agregate• Determinarea coeficientului de aplatizare• Determinarea coeficientului de formã• Determinarea rezistenþei la sfãrâmare - Los Angeles• Determinarea rezistenþei la uzurã - Micro Deval• Determinarea granulometriei agregatelor• Determinarea masei volumice reale ºi a coeficientului de absorbþie• Determinarea clorurilor solubile în apã, prin metoda Mohr• Determinarea echivalentului de nisip

Determinãri fizico-mecanice pe ciment, pentru betoane ºi mortare• Determinarea rezistenþei mecanice a cimentului• Determinãri fizice ale cimentului

Determinãri fizico-mecanice pe aditivi, pentru betoane ºi mortare• Derminarea densitãþii la 20°C• Determinarea pH-ului• Determinarea conþinutului de material convenþional uscat

Testarea materialelor de construcþie, prin încercãri distructive ºi nedistructive(in situ)• Determinarea modulului de deformaþie liniarã, prin încercãri pe teren cu placa – LUKAS

• Determinarea capacitãþii portante cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman• Determinarea gradului de compactare• Determinarea densitãþii materialelor in situ• Determinãri beton proaspãt (prelevare beton proaspãt, determinare consistenþã, determinare aer oclus, pãstrare epruvete în condiþii standard, densitate beton proaspãt)

• Determinãri nedistructive combinate pe beton întãrit (cu sclerometrul, metoda cu ultrasunete - betonoscop, extragere carote).

Sistemul de calitate implementat de SC IRIDEX GROUP PLASTIC SRLimpune efectuarea frecventã a controalelor interne, în cadrul Laboratorului IRIDEX,prin utilizarea de materiale de control (soluþii etalon certificate, trasabile NIST –ex. Determinarea pH-ului), dar ºi prin participarea la evenimente externe, cum arfi la comparãri interlaboratoare sau încercãri de competenþã.

În ultimii 10 ani, Laboratorul IRIDEX a participat la programe complexe detestare, numite scheme de competenþã, pentru a-ºi evalua performanþa. Partici-parea la încercãri interlaboratoare pentru domeniul construcþiilor implicãanalizarea aceloraºi probe de cãtre mai multe laboratoare cu acelaºi profil.

Participarea la schemele de competenþã este un instrument valoros pentrulaborator, care îºi poate testa astfel eficienþa ºi demonstra calitatea rezultatelorfurnizate. Rezultatele foarte bune obþinute de Laboratorul IRIDEX la intercomparãridau o mãsurã a competenþei personalului, a calitãþii serviciilor prestate ºi adotãrilor tehnice, acestea fiind recunoscute ºi de cãtre organismele de acreditare. �


FREELOIncintã circularã dualã de pereþi mulaþi

pentru construirea tunelului de vânt aerodinamic (I)drd. ing. Cristian RADU, dr. ing. Árpád SZERZO, ing. Cristinel BÃTRÎNU, ing. Alexandru MÃGUREANU,

ing. Jean-Michel JEANTY - SBR Soletanche Bachy Fundaþii

FREELO este primul centru de agrement din Româniaºi din Europa de Est care oferã atracþii ºi experienþeunice: tunel de vânt aerodinamic, surf indoor ºi zonãde relaxare cu piscinã semiolimpicã, SPA, restaurantgourmet, boutique hotel ºi zonã de proiecþie video în aerliber (fig. 1). Clãdirea tunelului de vânt aerodinamic sedezvoltã într-un volum parþial subteran, pe o adâncimede 19,50 m sub cota terenului natural ºi parþial supra-teran, pe o înãlþime maximã de 17,00 m.

În vederea construirii unei cuve din beton armat care vaasigura spaþiul necesar pentru introducerea echipa-mentelor din cadrul tunelului, soluþia adoptatã pentru spri-jinirea temporarã a excavaþiei constã într-o incintã celularãdualã, dispusã sub forma a douã zone circulare cu diame-tre diferite ale cercurilor, conectate printr-o zonã liniarã.Prin conceptul prezentat se obþine un sistem structural efi-cient din punct de vedere economic, al productivitãþii ºiadaptat caracteristicilor tehnice speciale ale proiectului.

Caracterul deosebit al sistemului de susþinere implicãºi numeroase aspecte notabile din punct de vedere alproiectãrii, execuþiei ºi al monitorizãrii geotehnice.Scopul prezentei lucrãri este de a analiza comportamentulunei astfel de incinte, precum ºi aplicabilitatea tipurilorde lucrãri ce implicã pereþi de incintã circulari autoportanþi.

Beneficiar: KEI DEVELOPMENT SAArhitectura: arh. Rãzvan BÂRSAN / WIGWAM DESIGN SRL

Proiectant structurã de rezistenþã: ROMAIR CONSULTING SRL, WIGWAM DESIGN SRLProiectant de specialitate incintã / fundaþii speciale: SBR SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII SRL

Verificatori atestaþi: ing. Lóránd SATA (Af), ing. Dan IANCU (A1, A2)Antreprenor General / Executant: SBR SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII SRL

Fig. 2: Concept arhitectural al proiectului (foto KEI Development) Fig. 3: Faþadã tunel de vânt (foto KEI Development)

Fig. 1: Concept centru de agrement FREELO (foto KEI Development)

´́

INTRODUCEREO parte a obiectivului FREELO, un concept inedit ºi

ambiþios de divertisment din Bucureºti, o reprezintãconstruirea unei cuve din beton armat subterane,care va încorpora echipamentele necesare pentru rea-lizarea unui tunel de vânt aerodinamic (fig. 2, 3).

Cota de fundare a cuvei se aflã la aproximativ 19,50 madâncime faþã de cota terenului, fiind astfel impusãadaptarea sistemului de sprijinire a excavaþiei la condi-þiile structurale ale cuvei ºi îndeosebi la condiþiile geoteh-nice ale amplasamentului (fig. 4).

Conformarea cuvei este una deosebitã din cauzagabaritelor necesar a fi considerate în conceptul struc-tural. Structura din beton armat îngropatã este configu-ratã sub forma unor celule rectangulare cu pereþiperimetrali de 1,20 m, respectiv 0,80 m grosime, nespri-jiniþi pe întreaga înãlþime în starea de exploatare a con-strucþiei, fãrã elemente orizontale de preluare aîmpingerii laterale a pãmântului, acest aspect având unimpact puternic asupra etapizãrii lucrãrilor de construcþie.

Þinând seamã de particularitãþile proiectului, soluþiileadoptate în mod uzual pentru sprijinirea excavaþiiloradânci nu au putut fi considerate sau adaptate în modperformant din punct de vedere al etapizãrii ºi al produc-tivitãþii sau al costurilor. Astfel, configurarea sistemuluide sprijinire a devenit o provocare dificilã din punct devedere ingineresc, atât din cauza adâncimii considerabilea excavaþiei, care depãºeºte cu aproximativ 50% - 80%adâncimile uzual proiectate în Bucureºti, cât ºi din cauza

necesitãþii de a adopta unele soluþii alternative, rareoriîntâlnite sau documentate în România.

Independent de proiectarea sistemului de sprijinire,studiul soluþiei a reprezentat un proces de documentare ºiconsultare a literaturii tehnice de specialitate ºi a lucrãrilorsimilare existente în lume, precum ºi a referinþelor tehnicedocumentate existente în baza de date a filialelor inter-naþionale Soletanche Bachy (fig. 5).

Fig. 4: Concept arhitectural al proiectului, secþiune longitudinalã

continuare în pagina 14��


CONDIÞII GEOTEHNICEAmplasamentul studiat aparþine, din punct de vedere

geomorfologic, de zona nordicã a Câmpiei Bucureºtiului,subunitate care face parte din Câmpia Munteniei.

Stratificaþia (fig. 6) evidenþiatã de cele douã forajeefectuate pe amplasament relevã o alternanþã uniformãa stratur i lor, dupã cum urmeazã:

• ±0,00 m ... -2,95 m – umpluturi, nisip prãfos galbencafeniu cu concreþiuni calcaroase;

• -2,95 m ... -13,00 m – nisipuri ºi pietriºuri deColentina;

• -13,00 m ... -14,00 m – praf argilos;• -14,00 m ... -16,00 m – nisip mediu galben cenuºiu cu

pietriº;• -16,00 m ... -24,00 m – argilã prãfoasã plastic vâr-

toasã, depozite intermediare;• -24,00 m... -31,00 m – praf nisipos argilos.

Din punct de vederehidrogeologic, prin lucrã-rile de epuismente ºi prinmonitorizarea piezome-tricã, s-a determinat pre-zenþa a douã orizonturiacvifere. Orizontul freaticsuperior, cantonat în com-plexul pietriºuri lor deColentina, este interceptatîn forajele geotehnice lanivelul aproximativ -4,00 m,raportat la cota ±0,00 m.

Orizontul freatic infe-rior, cantonat în stratulnisipurilor situate la adân-cimi mai mari de 24,0 m,cu nivel hidrostatic sub pre-siune pânã la cota -6,00 mraportat la ±0,00 m (aprox.18,00 m coloanã de apã),se dezvoltã pe întreaga suprafaþã a amplasamentului.Tavanul acestui acvifer este constituit dintr-un pachet denaturã argiloasã, strat cu permeabilitate redusã, careizoleazã comunicarea cu primul acvifer.

În ceea ce priveºte vecinãtãþile, pe douã dintre laturiexcavaþia este mãrginitã de strãzi cu circulaþie rutierã,care distanþeazã cele mai apropiate construcþii la mini-mum 30,00 m de conturul incintei ºi terenuri libere desarcini pe celelalte douã laturi.

Din punct de vedere al riscului geotehnic, conformnormativului NP 074-2014, „Normativ privind docu-mentaþiile geotehnice pentru construcþii”, proiectul estecaracterizat prin categoria de risc major, punctajul de 19puncte fiind determinat de existenþa pe amplasament aunor terenuri dificile, de necesitatea lucrãrilor de epuis-mente, de categoria de importanþã a lucrãrii ºi zonareaseismicã.

Categoria de risc geotehnic major a proiectului estegeneratã de prezenþa predominantã a unor pachete depãmânturi necoezive în litologia amplasamentului, pre-cum ºi de nivelul ridicat al apelor subterane cantonate încele douã acvifere. Cota orizontului freatic superior,întâlnit la -4,00 m, raportatã la cota finalã a excavaþiei,-19,35 m, impune necesitatea unei denivelãri a niveluluihidrostatic de aproximativ 15,00 m.

CONCEPTUL INCINTEI CIRCULAREÎn cadrul procesului de proiectare, au fost studiate

multiple soluþii de sprijinire a excavaþiei, printre care senumãrã ºi ancorajele în teren, metoda top-down, dis-punerea ºpraiþurilor orizontale, precum ºi alte soluþiiconsiderate ca fiind neperformante ºi dificil de imple-mentat în cazul prezentei lucrãri.

Soluþia optimã, adoptatã ºi implementatã, o repre-zintã dispunerea unor pereþi mulaþi care sã respecteconturul geometric al structurii ce va îngloba echipa-mentele tunelului de vânt.

Fig. 5: Lucrãri similare proiectate / executatede Soletanche Bachy pe plan internaþional.

The Sail @ Marina Bay, Singapore, D = 76,0 m, Hexc = 15,0 m (sus),Terminal Methanier, Dunkerque, Franþa, D = 16.0 / 27.5 m, Hexc = 53.5 / 16,5 m (jos)

Fig. 6: Stratificaþia amplasamentului

�� urmare din pagina 13


Geometria structurii interioare este împãrþiþã în douãzone denumite „camera de zbor” ºi „camera motor”,oferind, astfel, posibilitatea de a le înscrie în interiorul adouã celule circulare, cu razele de 8,95 m, respectiv7,50 m, fiind astfel posibilã prevederea pereþilor îngropaþiautoportanþi (fig. 7).

Avantajul principal al acestor celule circulare îl repre-zintã posibilitatea de a construi în interiorul uneiexcavaþii deschise, prin evitarea aglomerãrii incintei cusprijiniri metalice, eliminându-se astfel necesitatea dedispunere a acestora pe întreaga suprafaþã a incintei.

Cele douã celule circulare vor fi constituite dintr-unperete mulat cu grosimea de 60 cm, având cota bazei lanivelul -23,00 m. Celulele circulare vor fi intersectateprintr-o zonã de conectare realizatã prin dispunerea unuiperete mulat cu grosimea de 80 cm ºi cota bazei lanivelul -26,00 m. Zona de conectare, oblicã raportat laaxul de simetrie longitudinal al incintei, este paralelã culaturile pereþilor cuvei interioare, unde pe o lungime deaproximativ 4,00 m, întreaga adâncime a excavaþiei va fisprijinitã prin intermediul a 4 (patru) orizonturi deºpraiþuri metalice orizontale.

Dupã realizarea pereþilor mulaþi de contur, sub cotaexcavaþiei din zona de conectare au fost executatebarete din beton simplu, având rol de rigidizare supli-mentarã a incintei ºi de îmbunãtãþire a pãmântului înbaza peretelui mulat. Totodatã, la o cotã intermediarã,pe adâncimea excavaþiei s-a realizat o grindã perime-tralã din beton armat, prevãzutã pentru a oferi un plus derigiditate ansamblului incintei de sprijin ºi pentru a uni-formiza eventualele încãrcãri suplimentare provenite dineterogenitatea straturilor sau generate de suprasarciniletehnologice de la suprafaþa terenului.

Întrucât echipamentele din “camera motor” necesitão precizie înaltã a execuþiei ºi toleranþe minime de montaj,pentru a evita un posibil conflict dimensional generat deprocesul de execuþie al pereþilor de incintã ºi dimensi-unea pereþilor interiori ai structurii, pereþii mulaþi au fostdistanþaþi cu aproximativ 10,0 cm de conturul structuriiinterioare, distanþã ce reprezintã un cumul al deviaþiilorde verticalitate din execuþie ºi al deplasãrilor orizontalepreconizate. Din cauza tehnologiei de execuþie a pereþilormulaþi, conform standardului de execuþie SR EN 1538:2011„Execuþia lucrãrilor geotehnice speciale. Pereþi mulaþi”,abaterea de la verticalitate de 1,0% poate reprezenta,pentru adâncimea excavatã, o deviere aproximativãde 19,0 cm. Astfel, abaterea maximã a peretelui mulat afost restricþionatã la 0,5%, obþinutã uzual pe proiectesimilare ale Soletanche Bachy.

Pe baza tuturor particularitãþilor prezentate, dimen-sionarea elementelor, precum ºi verificãrile de rezistenþãºi stabilitate, au fost stabilite pentru stãrile limitã ultimeSTR ºi GEO în cele douã grupãri de calcul aferenteabordãrii 1 conform SR EN 1997-1:2004.

Din cauza adâncimii excavaþiei ºi a prezenþei orizon-tului acvifer inferior sub presiune, este necesarã ºi acor-darea unei atenþii deosebite verificãrilor de tip UPL înceea ce priveºte structura interioarã cât ºi verificãrilorHYD în vederea protejãrii fundului excavaþiei împotrivaruperii vetrei prin dispunerea lucrãrilor de epuismente.

În ceea ce priveºte etapizarea lucrãrilor de con-strucþie, sãpãtura respectã o desfãºurare uzualã. În cazuletapelor de construire a cuvei interioare, respectiv acoordonãrii cu execuþia structurii din beton armat, estenecesarã o corelare între etapele de demontare aºpraiþurilor ºi execuþia cuvei pe tronsoane prin preve-derea unor rosturi de turnare a betonului pereþilor cuveiºi detalierea corectã a armãturii, prin asigurarea continu-itãþii barelor de armãturã utilizând suduri în cochilie saucuple mecanice.

Suprasarcinile considerate în calculul iniþial al incinteiau fost ulterior modificate pe baza implicaþiilor tehnologiceºi a sistematizãrii terenului din jurul incintei. Limitãrileechipamentelor folosite în lucrare au impus necesitateaunor verificãri riguroase, un exemplu concret fiind repre-zentat de poziþionarea macaralelor, ale cãror capacitãþide utilizare sunt dependente de înclinarea braþului mobilºi de distanþa faþã de excavaþie.

Evaluarea împingerii laterale a pãmântuluiîn cazul incintelor circulare

În practica ingineriei geotehnice, în cazuri uzuale,incintele circulare de sprijinire a excavaþiilor adânci suntutilizate pentru realizarea puþurilor de acces pentru uti-laje de tip scuturi TBM, tuneluri, bazine sau rezervoare.

Mecanismul de preluare a eforturilor generate deîmpingerea masivului de pãmânt ºi a apei, în cazul struc-turilor circulare îngropate, este de transmitere a acestoraprin efectul de arc, ca ºi compresiune prin intermediulbetonului pereþilor mulaþi autoportanþi. Grosimea pere-telui mulat este dependentã de adâncimea excavaþiei,cu efect direct asupra solicitãrilor de compresiune. Toto-datã, grosimea peretelui mulat este determinatã înfuncþie de dimensiunea cercurilor, având efect directproporþional asupra împingerii laterale a pãmântului,transformatã în efort axial. Alegerea unui diametru supe-rior al celulei circulare se traduce prin amplificarea pre-siunii pãmântului, eforturile tangenþiale dintre particulelede pãmânt fiind reduse. Astfel, pentru incinte circulare cudiametru mare, distribuþia presiunii laterale a pãmântuluidevine similarã cu cea obþinutã în cazul calculului înstare planã de tensiune ºi deformaþii.

Zonele circulare de perete mulat se realizeazã dinpanouri, dispuse tangent la cercurile care vor înscriestructura cuvei interioare (fig. 7). În vederea obþineriiunui comportament de arc în cazul pereþilor dispuºi cir-cular, verticalitatea excavaþiei ºi alinierea panourilor ºi arosturilor este obligatorie ºi necesarã, fiind obþinutã prinintermediul grinzilor de rost CWS (Continuous WaterStop), brevetate de Soletanche Bachy, utilizate ca ghidajpentru echipamentele de sãpat (fig. 9).

Fig. 7: Conceptul structurii de sprijin a excavaþiei



Abaterea de la verticalitate a douã panouri adiacente,executate deviat în direcþii opuse, poate genera o lipsãde continuitate a grosimii peretelui considerat în calcul,existând posibilitatea de a reduce grosimea finalã aperetelui mulat de la dimensiunea teoreticã de 60,0 cm,la aprox. 41,0 cm reali (60,0 cm – 2 x 0,5% x 19,50 m).Considerarea acestui scenariu influenþeazã verificarea lacompresiune a peretelui mulat, prin comparaþie cu efor-turile axiale calculate (fig. 8).

Zonele de rost ale panourilor adiacente sunt zonepentru care nu poate fi dispusã armãtura continuã, însãefectul forþei de compresiune este unul favorabil,împiedicând desfacerea rosturilor.

Pe baza literaturii tehnice de specialitate, se constatãcã numeroºi autori au studiat influenþa pãmântuluiasupra incintelor circulare de sprijinire a excavaþiiloradânci, prin metode precum metoda elementului finit(2D ºi 3D), metoda echilibrului limitã sau prin intermediulunor modelãri centrifuge.

Testele ºi calibrãrile modelãrilor centrifuge ºi com-paraþia cu modelele utilizate în analiza efectuatã prinmetoda elementului finit relevã cã evaluarea presiunii la-terale a pãmântului bazatã pe metode uzuale de calcul(exemplu teoria Rankine) oferã valori supraestimate.

Aceastã evaluare, obþinutã în urma studiilor parame-trice, indicã efectul de arc dintre particulele pãmântuluica fiind predominant dependent de unghiul de frecareinternã al pãmântului ºi dediametrul celulei circulare.

Determinarea valorilorreale ale presiunii dinîmpingerea pãmântuluipentru întreaga incintã,precum ºi studierea com-portamentului acesteia, suntesenþiale atât pentru dimen-sionarea economicã astructurii de sprijin, cât ºipentru proiectarea judici-oasã a excavaþiei adâncidin punct de vedere alriscului geotehnic major,implicaþiile asupra succe-su lu i p ro iec tu lu i f i indînsemnate (fig. 11).

STUDIUL SOLUÞIEI ADOPTATEDimensionarea sistemului de sprijinire a excavaþiei

a fost stabilitã pe baza modelãrii numerice, utilizândmetoda elementului finit, prin programul de calcul dedi-cat aplicaþiilor geotehnice, Plaxis 2D (fig. 12, 13). S-arealizat analizã de tip bidimensional în stare planã detensiune ºi deformaþii, precum ºi analizã axisimetricã,pentru evaluarea precisã a eforturilor ºi deformaþiilorgenerate de geometria deosebitã a excavaþiei.

Modelul axisimetric este utilizat în cazul struc-turilor circulare, cu secþiuni uniforme ºi încãrcãri dis-tribuite în jurul axei centrale de rotaþie. Premisele debazã sunt starea identicã de tensiune ºi de deformaþii înorice direcþie radialã ºi uniformitatea litologiei. Utilizareaacestui tip de analizã constã în definirea unui modelbazat pe elemente finite, cu douã grade de libertatetranslaþionale atribuite fiecãrui nod.

În ceea ce priveºte parametrii de calcul utilizaþi,aferenþi modelelor constitutive ale pãmântului Mohr-Coulomb ºi Hardening Soil, aceºtia au fost determinaþipe baza studiului geotehnicdisponibil realizat pe am-plasamentul studiat, pre-cum ºi prin intermediuldatelor disponibile pentrustratificaþii similare dinBucureºti, din literatura despecialitate sau pe bazaunor criterii empirice. Ana-lizele utilizând cele douãmodele au fost efectuatepentru obþinerea unui stu-diu comparativ amãnunþit.

Fig. 11: Noþiuni teoretice - studii asupraincintelor circulare din literaturã

Fig. 12: Model de calcul axisimetric

Fig. 9: Geometrie rost tehnologic (stânga); Grindã de rost CWS (dreapta)

Fig. 8: Considerarea efectului conturului poligonal înscris cercului teoretic

Fig. 10: Imagine din timpul execuþiei pereþilor mulaþi




Calculul numeric, bazat pe metoda elementului finit,permite simularea atât a etapelor relevante ale exca-vaþiei, cât ºi a rigiditãþii elementelor de sprijinire, precumºi posibilitatea de includere în model a lucrãrilor de con-struie a structurii interioare.

În vederea menþinerii unui grad de siguranþã sporitproiectãrii, a fost studiatã influenþa aspectelor favorabile(grinda de solidarizare menþionatã anterior, sistemati-zarea pãmântului la nivelul terenului etc.), însã, în modconservativ, aceste aspecte nu au fost considerate încalculul de dimensionare.

Întrucât analiza bidimensionalã nu poate surprindetotalitatea efectelor ce pot surveni fiecãrei etape de exe-cuþie, au fost studiate ºi modele tridimensionale ale incinteiprin intermediul aplicaþiilor dedicate de calcul (fig. 15).

Suplimentar, incinta de sprijin a fost studiatã ºi cuunele programe uzuale de calcul structural, prin apli-carea manualã a suprasarcinilor externe pe peretelemodelat. Deºi calculul structural nu oferã o imaginefidelã a comportamentului incintei dintr-o serie de motiveprecum lipsa unor elemente de interfaþã, lipsa posibi-litãþii de definire a modelelor constitutive ale pãmântuluisau lipsa unor condiþii realiste de încastrare, acesteaoferã, totuºi, o imagine de ansamblu a comportamentuluiglobal al incintei (fig. 16). Studiul confirmã comporta-mentul preconizat prin utilizarea programelor de calculgeotehnic ºi oferã un plus de încredere proiectãrii.

Un aspect notabil, relevat de studiul tridimensional, îlreprezintã împingerea pãmântului din zona de conectare apereþilor circulari, influenþatã de diametrele celulelor,acþionând în mod diferit în zona de descãrcare a forþelor decompresiune.

Forma de celulã dualã, conectatã printr-o zonã desecantare, prezintã douã dezavatanje din cauza geome-triei. Pe zona de secantare, dispunerea pereþilor mulaþiparalel cu pereþii structurii interioare genereazã unghiuridiferite de descompunere a forþelor de împingere apãmântului, transmise ca forþe de compresiune prinbetonul peretelui mulat circular. Deºi diferenþa dintre celedouã diametre nu este semnificativã, împreunã cugeometria structurii de sprijin, forþa de împingere pe zonade conectare se traduce printr-un efect global de torsiuneal întregii structuri, dovedit ºi prin mãsurãtorile prevãzuteîn cadrul programului de monitorizare (fig. 17).

(Va urma)

Fig. 13: Model de calcul bidimensional

Fig. 14: Imagine din timpul execuþiei lucrãrilor de excavaþiedin interiorul incintei

Fig. 15: Model de calcul 3D studiat (rezultate)

Fig. 16: Model 3D de calcul – sistem de sprijinire executat

Fig. 17: Tendinþa de deformare a incintei – model numeric studiat



Foraje orizontale de subtraversareMembrã a grupului BAUER, firma

germanã ABS Trenchless GmbH estespecializatã în fabricaþia de instalaþii,scule ºi accesorii pentru foraje orizontalede subtraversare, folosind sistemul deforaj cu melc continuu, ABS (Auger BoringSystem).

În cazul în care este necesarã tre-cerea unor conducte pe sub o cale fera-tã, o intersecþie dintr-un oraº, sau chiarpe sub o autostradã sau un râu, fãrã a seperturba traficul sau activitatea în zonã,ABS Trenchless GmbH oferã o soluþierapidã, sigurã ºi ieftinã.

Se sapã douã incinte, una de start ºicealaltã de sosire, de o parte ºi de alta azonei respective, la adâncimea la carese va introduce conducta. În incinta destart se introduce echipamentul de forajorizontal, care se poziþioneazã pe ºinespeciale, bine ancorate în sol. Grupulhidraulic de putere, care acþioneazã echi-pamentul de foraj, rãmâne la exterior.

Instalaþiile ABS dezvoltã forþe deîmpingere de pânã la 3.100 kN ºi cupluride pânã la 100 kNm. Pot executa forajecu diametre de la 100 mm la 1.520 mm,pe distanþe de pânã la 100 m.

Forajul se poate executa cu sau fãrãghidare.

Forajul fãrã ghidare se executã înspecial pentru distanþe de foraj mai mici.Dupã ce suportul de susþinere a echipa-mentului de foraj a fost bine poziþionatpe direcþia doritã, se executã forajul îninteriorul tuburilor de protecþie. Materi-alul excavat de capul de sãpare estetrimis înapoi în incinta de start de cãtreelicea continuã a burghiului de foraj.

Forajul cu ghidare constã în intro-ducerea, în prima fazã, a unei coloanede ghidare, cu un cap de sãpare special,tãiat asimetric, care, prin foraj, preseazãmaterialul rezultat în pereþii gãurii forate.

Direcþia este controlatã printr-unsistem optic de mãsurare a unghiurilor,cu camerã de luat vederi, denumitteodolit ºi este urmãritã pe un monitor.Sistemul de ghidare cu control opticpermite o precizie de foraj de max.20 mm, pe o distanþã de 100 m. În fazaa doua, capul de foraj montat pe secþi-unea de burghiu cu elice continuãîncepe forarea la diametrul dorit, îninteriorul tubului de protecþie, înaintândîmpreunã cu acesta pe coloana de ghi-dare introdusã anterior.

Materialul forat este eliminat princonducerea lui cãtre incinta de pornirede cãtre elicea continuã a burghiului deforaj, de unde este scos cu ajutorul unorcontainere speciale. Operaþia se repetãintroducând o nouã secþiune de burghiuîmpreunã cu un alt tub de protecþie. Înfuncþie de natura lucrãrii, tuburile din oþel

pot fi sudate între ele ºi sã rãmânã dreptsuport de protecþie prin care vor fi tre-cute conductele noi sau cablurile nece-sare. Pe mãsurã ce se introduc tuburilenoi, din PVC, destinate lucrãrii respec-tive, tuburile de protecþie pot fi scoaseprin împingere.

Cele mai solicitate instalaþii de forajorizontal de subtraversare sunt înprezent modelele ABS 600, ABS 800 ºiABS 1200. Ca urmare, aceste instalaþiisunt supuse cu prioritate unor proceduride modernizare ºi optimizare.

Astfel, modelul ABS 600 este produsîn douã variante. Pe lângã modelul stan-dard, este fabricat ºi un model special,ABS 600 SV, pentru foraje de subtraver-sare din incinte reduse, cu diametremaxime de 2.000 mm, incinte ce pot fi

circulare dar ºi rectangulare. Datoritãconstrucþiei modulare, acest modelpoate fi adaptat ºi pentru structuri maimari, cu lungimi de pânã la 12 m, putândlucra astfel cu tuburi de protecþie culungimi mult mai mari.

Modelul ABS 600 dezvoltã o forþã deîmpingere de 970 kN, un cuplu de 21 kNmºi poate fora la diametre de pânã la620 mm. Poate fi dotat cu un scaun late-ral pentru operator, sau cu un post deconducere confortabil integrat.

Modelul ABS 800 dezvoltã o forþã deîmpingere de 1.265 kN, un cuplu de27,8 kNm ºi poate fora la diametre depânã la 1.020 mm ºi lungimi de pânã la100 m. Forþele sunt transmise direct,fãrã pierderi în transmisii intermediaresau în mai multe motoare de acþionare.Grupul de foraj poate fi demontat uºorde pe suportul sãu, prin desfacerea anumai opt ºuruburi, asigurând o greutateminimã de transport. O altã dotare foarteutilã este posibilitatea montãrii unui troliucu cablu, care permite retragerea rapidãa unitãþii de foraj.

Grupul de putere, HA 800, amplasatîn afara incintei de sãpare, este acþionatde un motor diesel Deutz, de 85 kW.

Cel mai puternic este modelul ABS1200, care dezvoltã o forþã de împingerede 3.100 kN ºi un cuplu de 100 kNm,putând fora la diametre de pânã la1.520 mm.

Cel mai nou dezvoltat este Sistemulde foraj controlat pentru rocã durã,CRB 100.

Folosirea sistemului optic de ghidareasigurã deviaþii de la direcþia stabilitã dedoar câþiva milimetri. Antrenarea se facecu prãjini având pereþi dubli. Tubulinterior antreneazã sapa cu role. Tubulexterior permite reglarea continuã adirecþiei de foraj.

Spaþiul dintre tubul interior ºi celexterior este folosit pentru circulaþiasoluþiei de bentonitã, care are rolul de arãci sapele, de a transporta materialulforat, dar ºi de a stabiliza pereþii gãuriiforate. Folosirea unei telecomenzi per-mite o observare permanentã a maºinii.Dupã acest foraj pilot, gaura poate filãrgitã la diametre mai mari, cu sculediverse, în funcþie de material.

Cea mai micã dintre instalaþii esteMini HDD, folositã în special pentrulucrãri de branºare la reþele existente, înzone aglomerate. În funcþie de sol poateexecuta foraje cu pânã la 200 mmdiametru ºi 70 m lungime.

ABS Trenchless GmbH asigurã ºiechipamentele auxiliare necesare exe-cuþiei lucrãrilor, precum: capete detragere, sape de foraj, remorci pentruechipamente, precum ºi sistemul BEN-TOVAC de preluare ºi evacuare alichidelor de foraj folosite. �

Pentru comandarea unei instalaþii ABS Trenchlesscontactaþi distribuitorul pentru România, firma TRACTOR PROIECT COMERÞ SRL din Braºov


Pardoseli fãrã rosturidiplomat ing. Dan BEJAN - preºedinte SC REDA SRL

Pardoselile moderne de astãzi nu mai prezintã “bine-cunoscutele” rosturi tãiate, soluþia pentru compensareacontracþiei betonului în timpul uscãrii sale aplicatã demult timp, mai precis din anii 1980. Rosturile tãiaterezolvau, însã, doar în parte problema fisurãrilor necon-trolate ale pardoselilor. Ele puteau fi doar „sigilate“ laumiditate dar fãrã protecþia lor mecanicã ºi în exploatareconstituiau discontinuitãþile de la care porneau fisuri ºidesprinderi din pardosealã ºi de aici degradarea totalã apardoselii. La un plot de 900 mp se regãseau cca 300 mde rosturi tãiate, “motiv de slãbiciune” a integritãþiipardoselii!

Astãzi pardoselile sunt turnate în ploturi de cca 1.000 mpfãrã rosturi, delimitate doar de profile de rost ºi cu rol decofraj de turnare. Armarea cu fibre sporeºte integritateabetonului pe întreaga suprafaþã a fiecãrui plot turnat.

Dupã o experienþã în domeniu de peste 20 deani, firma HENGELHOEF CONCRETE JOINTSdin Belgia oferã soluþii de ultimã generaþie pentruprofilele de rost.

Prin Patentele Europene pe care le deþine,HENGELHOEF CONCRETE JOINTS oferã soluþiide profile de rost sinusoidale, ce asigurã protec-þia mecanicã a rosturilor ºi transferul sarcinilor

pardosealã – profil – pardosealã linear, fãrã ºocuriprovocate de “efectul de joantã”, atât de accentuat ºidestructiv la transportoarele cu roþi mici ºi dure. Transferulse face, deci, distribuit pe întreaga lungime a rostului, fãrãeforturi concentrate în tot felul de armãturi transversale.

Primul client important care a beneficiat de acesteprofile a fost TOYOTA, urmat de AUDI, DHL, IKEA,VW, CATERPILLAR, BRIDGESTONE, DAIMLER,CONTINENTAL TIRES . Astãzi ele sunt prezenteºi în ROMÂNIA, la beneficiari ca LIDL, PENNY,DRAEXLAYER, MEGA IMAGE ºi alþii.

Profilele sinusoidale au avut ºi ele o evoluþie proprie.Iniþial, profilele erau de tip Omega cu “nut ºi feder” dupãcare au urmat profilele Delta ceva mai zvelte (fig. 1).

Fig. 1

Pardoseala este suportul principal al întregii activitãþi din parcuri logistice ºi industriale. O pardosealã perfectproiectatã ºi executatã asigurã o duratã de viaþã sporitã, costuri de întreþinere reduse, o vitezã de transport ºio siguranþã sporite. Costurile de întreþinere ale utilajelor de transport sunt ºi ele mai reduse iar zgomotele ºi vibra-þiile produse la trecerea peste rosturi pot fi practic eliminate, determinând condiþii mai bune de muncã.

Aºadar, calitatea pardoselilor se rãsfrânge direct asupra activitãþii desfãºurate în spaþiile respective.

Ultima generaþie o reprezintã, însã, profilele CosinusSlide® joints pe care încercãm sã le prezentãm în conti-nuare (fig. 2).

Cosinus Slide® Joint este un profil cu o structurãfoarte robustã ºi economicã, de 14 kg/m, aproape lajumãtate faþã de un profil din generaþiile anterioare ºi,deci, mai ieftin. Forma sa permite îmbinarea celor douãploturi prin “împletirea“ pe întreaga lungime ºi supra-punerea lor alternativã sinusoidalã, decalatã pe douãplanuri verticale. Se asigurã, astfel, trecerea linã pesterost, fãrã vibraþii ºi fãrã reducerea vitezei în dreptul ros-tului! Se fabricã în trei variante de material, oþel, oþel gal-vanizat ºi oþel inox ºi pentru pardoseli groase de la 12 cmla peste 30 cm.

HENGELHOEF CONCRETE JOINTS, împreunã cuINTERNATIONAL JOINT TECH ENGINEERING - Belgia,asigurã gratuit, pe baza datelor transmise de benefi-ciari, proiectarea ºi verificarea pardoselilor în ceea cepriveºte armarea, rostuirea, profilele de rost necesare ºidispunerea lor, cu verificarea atât a comportãrii laîncãrcãrile statice uniform distribuite sau concentratecât ºi la traficul dat de mijloacele de transport utilizate.Beneficiarii au, astfel, singurul profil garantat la condiþiilelor de exploatare.

Invitãm pe toþi cei interesaþi, beneficiari, proiectanþi ºiconstructori, sã parcurgã materialele prezentate ºi pesite-ul www.hcjoints.be, acolo unde, pe lângã docu-mentaþii ºi referinþe, gãsiþi ºi pagini video concludenteprivind tehnicitatea produselor prezentate, precum ºitehnologii pentru reparaþiile rosturilor, capitol pe care îldezbatem într-un articol viitor.

Pentru alte detalii vã stau la dispoziþie ºi eu,Dan BEJAN, [email protected] sau telefon +40744545415.�

Fig. 2

PROFILE PENTRU ROSTURI COSINUS SLIDE® JOINT


Salã multifuncþionalã de sport la Cluj Napoca

Sala Polivalentã, proiectatã deDICO & TIGÃNAª, a fost construitã deasocierea de firme condusã de con-structorul sibian CON-A.

Structura a fost conceputã de spe-cialiºtii SC PLAN 31 RO, instalaþiile aufost executate de NISAL, iar dotãrilesportive, asigurate de INTERSPORT.

Beneficiarul lucrãrii este PrimãriaMunicipiului Cluj-Napoca.

Sala Polivalentã este o clãdire mul-tifuncþionalã, care la comandã îºipoate schimba configuraþia pentru agãzdui competiþii sportive sau marievenimente culturale.

Sala este omologatã pentru bas-chet, volei ºi handbal. De asemenea,Sala Polivalentã poate gãzdui com-petiþii internaþionale de box, artemarþiale, karate, gimnasticã, scrimã,tenis de masã, tenis de câmp sau bad-minton. Capacitatea sa variazã de la6.100 de locuri, în cazul unui meci dehochei ºi pânã la 9.700 de locuri, încazul meciurilor de box; în cazul unorconcerte sau congrese profesionale,numãrul spectatorilor poate ajungepânã la 10.000.

Sala Polivalentã are un parkingsubteran de 443 de locuri, din care 18rezervate persoanelor cu dizabilitãþi.Un centru media le este dedicat jur-naliºtilor, reporterilor, comentatorilor ºiechipelor TV. Sportivii au, la rândul lor,toate facilitãþile impuse de regula-mentele internaþionale.

Sala Polivalentã este o adevãratãbijuterie a sportului ºi divertismentului.A fost construitã pe baza unei teh-nologii de înalt nivel. Are suprafeþe dejoc la standarde internaþionale pentruo paletã extrem de largã de sporturi,pardosealã demontabilã ºi tribune

retractabile care permit amenajareaunei scene. În plus, complexul dispuneºi de o salã separatã pentru antrena-mente.

PERFORMANÞEÎN PROIECTARE ªI EXECUÞIE

Clãdirea, proiectatã de DICO &ÞIGÃNAª, a fost gânditã în aºa felîncât sã fie atât plãcutã vizual ºi inte-gratã în peisaj alãturi de stadionul ClujArena din vecinãtate, cât ºi multi-funcþionalã ºi izolatã optim din punctde vedere termic ºi fonic.

Totodatã, construcþia executatã deCON-A ºi asocierea de firme deþine unrecord: este clãdirea civilã din Româ-nia cu cele mai lungi grinzi metalice,având 73 de metri deschidere liberã,dimensiuni care mai sunt întâlnite doarla hangarele avioanelor.

„În urmã cu 40 de ani, în 1974, laBucureºti se inaugura o salã poliva-lentã cu 5.300 de locuri. A fost nevoiesã mai treacã patru decenii pentru caacest record sã fie depãºit. Ne simþimonoraþi sã fim constructorii care aurealizat aceastã performanþã ºi careoferã nu doar Clujului, ci întregii þãri,un spaþiu dedicat performanþei ºi exce-lenþei în sport” - spune preºedintelegrupului CON-A, ing. Mircea Bulboacã.

La construirea ei au lucrat 1.100 deoameni, însumând mai mult de260.000 de ore de muncã.

Spectacolul de pe teren va fi com-pletat de proiecþiile pe un video box deultimã generaþie. Patru ecrane cuLED-uri de 5 metri pe 3 metri, similarecelor folosite în NBA, vor oferi posibili-tatea transmiterii în direct a meciului,difuzãrii unor reluãri ale fazelor dis-putate ºi vor contribui la animareaatmosferei la alte tipuri de evenimente. �

Antreprenor General: Asocierea SC CON-A SRL, SC INTERSPORT SRL, SC NISAL SRL

Beneficiar: PRIMÃRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCAProiectant: SC DICO & ÞIGÃNAª SRLProiectant de specialitate: SC PLAN 31 RO SRLSubantreprenori: SC NISAL SRL - lucrãri de instalaþii mecanice

Indiferent cã este vorbade un investitor, proiectant,executant de lucrãri sauutilizator final, implemen-tarea BIM în cadrul orga-nizaþiei sau la nivel deproiect are întotdeaunadrept scop reducerea cos-turilor de investiþie sauoperaþionale ºi eficienti-zarea business-ului princreºterea competitivitãþii ºiadaptarea la noile realitãþiale pieþei construcþiilor.

În aceste condiþii, cum realizãm un model informa-þional integrat al construcþiei utilizând instrumente, precumRevit, ArchiCAD, MagiCAD, Graitec Advance Design,pentru modelarea tuturor specialitãþilor în vederea utili-zãrii acestuia pe întreg ciclul de viaþã al construcþiei?

Cum asigurãm ca informaþia aferentã unui elementde construcþie sau de instalaþie, odatã creatã ca obiectinteligent BIM în faza de proiectare conceptualã, sã fieutilizatã eficient, cu dezvoltarea de rigoare din punct devedere al nivelului de detaliere graficã (LOD - Level ofDetail) ºi al nivelului de informaþie (Level of Information -LOI), atât în fazele de proiectare tehnicã, ofertare, con-tractare, execuþie, recepþie cât ºi în faza de operare ºimentenanþã?

Cum asigurãm trecerea uºoarã a informaþiei din fazade investiþie în fazele de operare ºi mentenanþã?

Metodologia BIM de livrare a unui proiect de con-strucþii oferã rãspunsuri la toate aceste întrebãri.Deoarece BIM nu înseamnã doar modelarea 3D aproiectelor de construcþii ci un mai bun management alinformaþiei în livrarea proiectului, primul pas, I-ul dinBIM, ar trebui sã fie specificarea cerinþelor informa-þionale ale beneficiarului, respectiv Employer’s Infor-mation Requirements (EIR).

EIR poate fi privit ca o temã de proiectare mult maicuprinzãtoare, care abordeazã atât proiectarea, respec-tiv crearea modelului BIM, cât ºi execuþia, specificândinformaþia ce trebuie livratã în cadrul proiectului (modeleBIM, planºe, specificaþii), standardele ºi procesele cetrebuiesc adoptate în livrarea proiectului (PAS1192).

BIM înseamnã, de asemenea, colaborare întrepãrþile implicate în proiect, aceasta realizându-se prinutilizarea de standarde deschise, precum Industry Foun-dation Classes (IFC) ºi platforme de colaborare ca View-point for Projects, pentru asigurarea unui mediu comunde gestionare a datelor, Common Data Environment(CDE), aspect esenþial în livrarea BIM a proiectelor.

Mai multe informaþii gasiþi la adresa:http://www.4projects.ro/#!viewpoint-for-projects/czc3

La nivel mondial BIM este considerat cel mai modernmod de a livra un proiect de construcþii, clãdiri sauinfrastructurã, fiind în strânsã legãturã ºi facilitândtendinþe concurente precum smart/green buildings,smart cities/grids ºi big data pentru spaþiul construit.�

Implementarea corectãa Building Information Modeling (BIM)

SC NOVART ENGINEERING SRLB-dul. Lacul Tei, Nr. 1-3 (în clãdirea ISPE), Et. 6, Camera 619-621, Sector 2, Bucureºti

Tel.: +40 722 405 744 | Fax: +40 358 816 467Email: [email protected] | www.4projects.ro | www.novartengineering.ro

Parisian Views: proiect livratutilizând instrumente BIM

Sursa: PAS 1192-2:2013 Specificaþie pentru managementul informaþional pentru faza investiþionalã în proiectele de construcþiiutilizând building information modeling – Nivele de definiþie pentru proiecte de clãdiri

NOVART ENGINEERING asigurã consultanþã investitorilor în implementarea BIM la nivel de proiect deinvestiþie, portofoliu de investiþii sau de active construite, cât ºi servicii de management, utilizând cele maimoderne instrumente pentru livrarea BIM a proiectelor.


Structurã de sprijin din pãmânt armat cu geogrilepentru consolidarea drumului de acces

la pârtia de schi ºi telegondola din municipiul Piatra Neamþdr. ing. Rãzvan CHIRILÃ, dr. ing. Dan CARASTOIAN, ing. Silviu PRISECARIU - SC PROEXROM SRL Iaºi

prof. univ. dr. ing. Nicolae BOÞU - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ Iaºi,Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

STUDIU DE CAZPrezentul studiu de caz evidenþi-

azã implementarea unei structuri desprijin din pãmânt armat cu geogrile,pentru consolidarea unei porþiuni dedrum care face legãtura între oraºulPiatra Neamþ ºi pârtia de schi ºitelegondola situatã pe platoul dealu-lui Cozla [2].

AmplasamentulAmplasamentul studiat este situ-

at în partea de nord a municipiuluiPiatra Neamþ, pe dealul Cozla,reprezentând terminaþia sudicã amunþilor Stâniºoara, cu o înãlþimede 679,0 m, el permiþând accesulcãtre Cercul Gospodinelor ºi lapunctul de plecare al pârtiei de schi.

În aceastã zonã, drumul este atât înrambleu cât ºi în debleu, în funcþiede relieful versantului, ambele cuînãlþimi variabile.

Vegetaþia forestierã este rãspân-ditã pe aproximativ 90% din supra-faþa versantului, formatã din speciirezistente la secetã: pin, salcâm,ulm, carpen, iar în subarboret: sânger,lemn câinesc, mãceº.

Având în vedere cã amplasa-mentul se gãseºte în imediatavecinãtate a terasei pârâului Bistriþa,terenul de fundare este alcãtuit,pânã la adâncimi de 5 - 6 m, dintr-undepozit aluvionar granular constituitdin pietriº cu bolovãniº ºi nisip mare.Sub acest depozit aluvionar se gã-sesc depozite paleogene, alcãtuitedin gresii ºi calcare, considerate fun-damentul tehnic al zonei.

Din punct de vedere tehnic,raionarea climaticã a teritoriuluinaþional încadreazã municipiulPiatra Neamþ în urmãtoarele zone:

• presiunea de referinþã a vântului,mediatã pe 10 minute qref = 0,5 kPa,conform NP 082-04 [8];

• valoarea caracteristicã a încãr-cãrii din zãpadã pe sol S0,k = 2,0 kN/m2,conform CR 1-1-3-2005 [9].

Conform reglementãrii tehnice„Cod de proiectare seismicã - Partea l- Prevederi de proiectare pentruclãdiri“ indicativ P 100-1/2006, zona-rea valorii de vârf a acceleraþieiterenului pentru proiectare, în judeþulNeamþ, pentru evenimente seismiceavând intervalul mediu de recurenþãIMR = 100 ani, are valoarea ag = 0,20 gºi perioada de control (colþ) Tc aspectrului de rãspuns Tc = 0,70 sec.

Cantitãþile ridicate de precipitaþiidin anumite perioade ale anului ºisuprafeþele de teren cu pante depeste 30%, au produs de-a lungultimpului, pe amplasamentul descris,mai multe fenomene de alunecare,eroziune de adâncime ºi eroziune desuprafaþã.

De pildã, în perioada mai - iunie2010, din cauza precipitaþiilor abun-dente ºi a colmatãrii rigolelor drumu-lui, apa s-a infiltrat în fisurile ºimicrofisurile deluviului, acesta s-aînmuiat ºi a declanºat alunecãri carepuneau în pericol desfãºurarea, încondiþii de siguranþã, a traficului pe

Prin conlucrarea a douã materiale cu proprietãþi diferite, unul natural (material granular necoeziv sauslab coeziv) ºi unul artificial (geosintetic), se formeazã conceptul de pãmânt armat, concept dezvoltat înultimii 30 - 35 de ani pe plan mondial ºi naþional. Aceste tipuri de structuri sunt considerate a fi de greutate,capabile sã suporte împingerile exercitate de masivul de pãmânt aflat în spatele lucrãrii. Materialul deumpluturã folosit trebuie sã fie capabil sã preia eforturile de compresiune ºi forfecare apãrute, iar efor-turile de întindere vor fi transmise armãturilor (materialelor geosintetice), prin frecare în zonele de contactdintre acestea. Punerea în operã a pãmântului armat cu materiale geosintetice se realizeazã printr-o alter-nanþã de straturi de pãmânt compactat ºi armãturã.

Introducerea geosinteticelor sub formã de armãturi pentru preluarea eforturilor de întindere a revo-luþionat conceptul de pãmânt armat.

Dezvoltarea lucrãrilor de pãmânt armat prin folosirea materialelor geosintetice a dus la posibilitatea derealizare a unor structuri de sprijin abrupte, verticale, reabilitarea terenurilor alunecate, ramblee, diguri,îmbunãtãþirea terenurilor de fundare.

Pentru consolidarea masivelor afectate de fenomene de instabilitate se pot folosi diferite tipuri de armã-turi (metalice, geosintetice, geogrile) sau diferite tipuri de parament (blocuri prefabricate din beton, struc-turi metalice, geogrile întoarse sau geosintetice), asociate cu materialul de umpluturã [1].

Fig. 1: Zona de drum afectat de alunecãri


drumul de acces cãtre telegondolã ºipârtia de schi.

Alunecarea avea lungimea deaproximativ 60 m, lãþimea de 23 m -28 m ºi o diferenþã de nivel de 26 m.Dupã producerea alunecãrii, înpartea dreaptã a drumului au fostdepozitate resturi de materiale deconstrucþii ºi umpluturi din excava-þiile altor lucrãri, având un efect ne-gativ prin încãrcarea versantului.

Prin alunecãrile ºi surpãrile deteren care au avut loc, se punea înpericol circulaþia pe sectorul de drumanalizat, iar eroziunea produsãînrãutãþea condiþia de instalare ºidezvoltare a vegetaþiei forestiereprotectoare.

Investigaþii geotehnicePentru precizarea condiþiilor geo-

tehnice, în zona alunecãrii de terenau fost executate urmãtoarele lucrãride prospectare [3]:

• un foraj geotehnic, notat cu F03,pânã la adâncimea de 12,00 m -executat la baza alunecãrii;

• un foraj geotehnic, notat cu F04,pânã la adâncimea de 7,00 m - exe-cutat în zona drumului;

• 9 penetrãri dinamice, notate cuPD13-PD21, pânã la adâncimea de4,00 m.

Corelarea celor douã foraje geo-tehnice a scos în evidenþã existenþaunei alunecãri mai vechi, în masacãreia s-a produs alunecarea actu-alã, prin determinarea planului dealunecare la adâncimea de cca.3.50 m în interiorul masivului, înmasa deluviului.

Litologia terenului, conform fora-jelor geotehnice, a fost urmãtoarea:

Forajul F03:• 0,00 – 1,20 m - sol vegetal;• 1,20 – 2,40 m - argilã prãfoasã

cafeniu - gãlbuie;• 2,40 – 3,60 m - praf argilos gal-

ben - cafeniu;• 3,60 – 3,90 m - sol vegetal fosil;• 3,90 – 4,70 m - argilã prãfoasã

galben - cafenie cu zone vineþii;• 4,70 – 6,20 m - argilã galbenã

cu zone vineþii;• 6,20 – 7,30 m - praf nisipos argi-

los gãlbui cu zone vineþii;• 7,30 – 8,50 m - praf argilos gal-

ben - cafeniu cu zone ruginii;• 8,50 – 9,80 m - praf nisipos argi-

los gãlbui cu zone ruginii;• 9,80 – 11,70 m - praf argilos gãl-

bui cu zone cenuºii cu fragmente degresie;

• 11,70 – 12,00 m - eluviu (argilãmarnoasã cenuºie cu eflorescenþede sulfaþi).

Forajul F04:• 0,00 – 2,50 m - deluviu (argilã

cenuºie gãlbuie cu zone ruginii,fragmente ºi blocuri de marnocalcarºi gresie);

• 2,50 – 3,40 m - deluviu (argilãmarnoasã bituminoasã cenuºie);

• 3,40 – 5,60 m - deluviu (argilãmarnoasã cenuºie cu fragmente demarnocalcar ºi eflorescenþe de sulfaþi);

• 5,60 – 7,00 m - eluviu (argilãmarnoasã cenuºie cu eflorescenþede sulfaþi).

În forajul F03 a fost interceptat laadâncimea de 7,60 m un acviferfreatic, a cãrui grosime era de apro-ximativ 4,10 m. În forajul F04, exe-cutat în partea de amonte aalunecãrii de teren, nu a fost întâlnitniciun acvifer freatic.

În forajul F03, prin interceptareasolului fosil la adâncimea de 3,60 m– 3,90 m ºi din observaþiile pe zonadin amonte de alunecare, s-a pus înevidenþã existenþa unei alunecãrimai vechi, în masa cãreia s-a produsalunecarea actualã.

Soluþia de consolidare proiectatãPentru punerea în siguranþã a trafi-

cului ºi asigurarea stabilitãþii cãii deacces cãtre pârtia de schi ºi telegon-dolã, a fost proiectatã, ca soluþie deconsolidare, o structurã de sprijin dinpãmânt armat cu geogrile. În continu-area structurii de sprijin cãtre bazaalunecãrii au fost proiectate încã patrubanchete din pãmânt armat cugeogrile, cu lãþime variabilã [2].

Dimensiunile structurii de sprijinºi tipul geogrilei au fost determinateprintr-un calcul manual, conformnormativelor în vigoare ºi cu ajutorulprogramului de calcul GEOSTRU,modul MRE.

Înãlþimea structurii de sprijin afost impusã de urmãtoarele condiþii:

• condiþii geotehnice - reprezen-tate de necesitatea depãºirii stratuluide umpluturã (deluviile de pantã) ºifundarea structurii în stratul stabil,constituit din eluviu (argilã mar-noasã cu eflorescenþe de sulfaþi),întâlnit la adâncimea de cca. 5,00 m(forajul F04);

• condiþii de amplasament influ-enþate de geomorfologia zonei;

• condiþii de proiectare - sem-nificã respectarea dimensiunilor ºicotelor proiectate ale drumului.

Realizarea lucrãrilor a început cuexecuþia banchetelor din pãmântarmat, cu lãþime variabilã, din parteade aval, urmând ca, dupã finalizareaacestora, sã se treacã la execuþiastructurii de sprijin propriu-zise, cuparament de protecþie din plasesudate tip STNB.

Fig. 2: Deºeuri de materiale de construcþiedepozitate în zona alunecatã

Fig. 4: Amplasarea forajelor geotehnice (F03, F04)ºi a penetrãrilor dinamice (PD13+PD21)

Fig. 3: Aspecte reprezentative ale situaþiei din teren



Structura de sprijin este dispusãimediat lângã acostamentul dreaptaal drumului proiectat, având rolul dea-l consolida ºi de a prelua încãr-cãrile transmise din trafic.

Structura de sprijindin pãmânt armat cu geogrileRealizarea structurii a implicat

execuþia unei sãpãturi în terenulexistent, pânã la cota terenului bunde fundare (eluviu constituit dinargilã marnoasã cu eflorescenþe desulfaþi), apoi realizarea umpluturii depãmânt armat cu geogrile.

S-a început de la bazã, pe unteren nivelat ºi compactat cu cilindrulcompresor cu un strat de geogrilã,dupã care s-a aºezat un strat de balast,în aºa fel încât, dupã compactare,

grosimea acestuia sã fie de 0,25 m(grad de compactare minim 95%);s-a aºezat al doilea strat de balastcompactat în grosime de 0,25 m,dupã care s-a întors geogrila

inferioarã peste cele douã straturi debalast. Lãþimea geogrilei este cu0,50 m mai mare decât lãþimeabanchetei, plus înãlþimea stratului debalast, pentru a permite întoarcereaacesteia pânã la stratul superior dearmare.

Paramentul de protecþie al struc-turii se realizeazã cu plase sudatetip STNB 08 100 mm x 100 mm, pre-vãzute pe partea inferioarã cu geo-reþele ºi un strat de pãmânt vegetalînsãmânþat.

Georeþelele au avut funcþiaantierozionalã cu rol temporar, pânãcând se dezvoltã vegetaþia.

S-a format, astfel, la faþa struc-turii de pãmânt armat, un taluz cupanta generalã de 1:1 ºi înãlþimeade 3,00 m, o terasã cu lãþimea de2,50 m, urmatã de un taluz cu pantageneralã de 1:1 ºi înãlþimea de 4.00 m.

Fig. 6: Profil transversal cu soluþia proiectatã

Fig. 7: Detaliu A - Realizare banchetãdin pãmânt armat

Fig. 8: Detaliul C - Parament de protecþiedin plase sudate tip STNB

Fig. 9: Plasã sudatã tip STNB ºi georeþea cu rol de protecþie antierozionalã

Fig. 5: Plan de situaþie cu soluþii proiectate



RevoluþionarulTERRATEST 5000 BLU

TERRATEST 5000 BLU revoluþi-onezã domeniul de testare a graduluide compactare al solului cu placãdinamicã de sarcinã, deoarece esteprimul aparat de acest gen din lumecare nu foloseºte cabluri pentru trans-ferul datelor. Mãsurãtorile sunt trans-mise prin Bluetooth de la placa de

sarcinã la computerul de mãsurare,smartphone sau tabletã.

Este un avantaj imens pe ªantie-rele de construcþii, deoarece com-puterul de mãsurare nu mai trebuieplasat lângã componentele mecanice.Astfel, nu vã stã în cale niciun cablupentru transferarea datelor.

TERRATEST 5000 BLU este adec-vat pentru utilizarea pe orice teren,deoarece operarea fãrã cablu duce laevitarea deteriorãrii „punctului slab” alaparatului – conectorul de pe placa desarcinã. Fãrã cablu = nicio problemã!

Avantaje:• Inovaþie mondialã: Bluetooth –

cablurile nu vã incomodeazã în timpulmãsurãtorilor;

• Inovaþie mondialã: aplicaþie pen-tru sistemul de operare Android –puteþi controla aparatul Light WeightDeflectometer prin intermediul tele-fonului sau al tabletei;

• Inovaþie mondialã: navigare vocalã– instrucþiunile vocale vã îndrumã de-alungul procesului de mãsurare;

• Rezistent la apã la fiecare utili-zare datoritã capacului de sticlã;

• Sistem GPS cu imagini preluateprin satelit;

• Imprimantã integratã pentru listarerapidã;

• Stick de memorie USB pentrutransferul convenþional al datelor încomputer;

• Memorie internã pentru stocareaimediatã a rezultatelor testelor;

• TERRATEST 2.0 – software noupentru PC, pentru analiza ºi manage-mentul rezultatelor;

• 1 an garanþie de la producãtor.

Echipamentele Light Weight Deflectometer (LWD) „TERRATEST 5000 BLU” sunt cele mai inteligente aparatede testare cu placã dinamicã de sarcinã din lume ºi primele care utilizeazã tehnologia Bluetooth + o apli-caþie pentru smartphone ºi navigare vocalã.

TERRATEST 5000 BLU efectueazãtestele pentru determinarea calitãþii com-pactãrii cu placa dinamicã de sarcinãîntr-un mod foarte confortabil, utilizândtehnologia Bluetooth. TERRATEST 5000BLU este primul deflectometru din lumecare transmite wireless datele de la placade sarcinã la dispozitivul de mãsurare,smartphone sau tabletã. Acesta este unmare avantaj pe ºantierele de construcþii,deoarece niciun cablu nu incomodeazãprocedura de testare. Deci, farã cabluri,fãrã probleme!

Mai multe detalii gãsiþi pe:www.placa-dinamica.ro

SC Topo Cad Vest SRLStr. Ion Creangã, 26C/26, 330011, Deva, jud. Hunedoara, România B-dul Ghica Tei, nr. 155, Sector 2, BucureºtiMobil: 0727.575.246 | E-mail: [email protected], [email protected] E-mail: [email protected]


Lãþimea geogrilelor a fost vari-abilã, în funcþie de lãþimea banchetei(5,50÷7,00 m). Suprapunerea armã-turilor în acelaºi plan a fost deminimum 1,00 m, fiind legate cu ele-mente din material plastic.

Tipul de geogrilã luat în conside-rare a avut urmãtoarele caracteristici:

• material din polietilenã de înaltãdensitate;

• greutate - minimum 850 g/m2;• rezistenþa la întindere - minimum

150 kN/m.Umplutura s-a realizat din balast

sort 0 - 71 mm, cu unghi de frecareinternã de minimum 30°, compactatla umiditatea optimã, determinatã înlaborator prin încercarea Proctor.

Lucrãri de protejarea structurii din pãmânt armatStructura de sprijin de lângã

acostamentul drumului a fost prote-jatã cu plase sudate tip STNB φ8, cuochiuri 100 mm x 100 mm, prevãzute,pe partea inferioarã, cu georeþele curol de protecþie antierozionalã ºi unstrat de pãmânt vegetal însãmânþat.

Georeþelele sunt realizate dinpolietilenã cu adaos de cca. 2%negru de fum pentru protecþie contrarazelor UV ºi 0,25 ÷ 0,75% aditivi(antioxidanþi, lubrifianþi).

Acestea au urmãtoarele propri-etãþi fizice:

• densitate între 0,933 – 0,941 g/cm3,în funcþie de procentul de negru defum ºi de aditivii conþinuþi;

• grosime - minimum 5 mm;• masa - minimum 700 g/m2;• forma ochiurilor este rombicã,

cu unghiuri între 60° - 80°.Acest sistem de protecþie are

avantajul cã se potriveºte cu mediuldin zona studiatã, plasele sudatedevenind aproape invizibile dupãcreºterea vegetaþiei.

Lucrãri de interceptare ºi evacuare(drenaj) a infiltraþiilor în corpulumpluturii de pãmânt armat

Conform studiului geotehnic, înforajul F04 nu s-au interceptatniveluri freatice sau curenþi sub-terani. De aceea, problemele dedrenaj care pot interveni sunt doarde natura infiltraþiilor de apã pluvialã.Din cauza caracterului permeabil alumpluturii ºi a riscului de dezvoltarea unor gradienþi hidraulici peste

valoarea criticã, drenajul a fost asi-gurat prin dispunerea de filtreinverse cu lungimi de 6 m - 7 m,amplasate din 5 m în 5 m, transver-sal pe structura de sprijin.

Pentru banchetele din pãmântarmat din zona aval, drenajul s-aasigurat cu saltele drenante dispusepe profilul sãpãturii, transversal pedirecþia banchetelor, filtre inverse culungimi de cca. 8 m, dispuse din 5 mîn 5 m ºi un filtru longitudinal petoatã lungimea lucrãrii (49 m).

Drenul orizontal cu filtru invers afost amplasat pe fundul sãpãturii înjurul unui tub PVC riflat cu φ = 110mm, cu deschiderea fantelor sub ununghi de 180° ºi o pantã de curgerede 2%. Drenul va colecta infiltraþiileºi le va evacua sub o pantã de 2% înºanþurile de suprafaþã dispuse înlungul lucrãrii.

ªanþurile deschise au rol de aintercepta apa din precipitaþii de lasuprafaþa terenului ºi de colectarede la drenurile orizontale, cu evacu-are dirijatã cãtre un emisar natural.

Criterii de proiectarePentru a realiza faza de pro-

iectare a unei structuri de sprijin dinpãmânt armat estenecesarã cunoaºtereaprealabilã a unor dateprincipale privind natu-ra ºi starea terenului înzona lucrãrii, caracte-risticile climatice debazã, prezenþa apei desuprafaþã ºi a celeisubterane, prezenþa sub-stanþelor chimice agre-sive, durata de exploatareprevãzutã, natura ºicaracteristicile materi-alelor componente [1].

Dimensionarea lucrãrilor de con-strucþii din pãmânt armat se bazeazãpe conlucrarea structuralã dintreumplutura compactatã ºi armãturilepoziþionate în interior, cu formareade straturi elementare.

În vederea dimensionãrii trebu-iesc luate în considerare urmã-toarele douã aspecte esenþiale alecomportãrii masivului de pãmânt [1]:

• Valorile de calcul pentru celedouã materiale constituente suntselectate astfel încât forþa de întin-dere în armaturã ºi rezistenþa laforfecare a pãmântului sã se mobi-lizeze simultan;

• Starea de echilibru sã fie asigu-ratã la un nivel al deformaþiilor înstructurã corespunzãtor limitei desiguranþã.

Metodele de calcul pentru astfelde structuri au fost dezvoltate pentrusituaþiile ce caracterizeazã metodapentru starea limitã ultimã (SLU) ºistarea limitã a exploatãrii normale(SLEN).

Pentru proiectarea geotehnicã,prin verificarea stãrilor limitã, s-arespectat standardul SR EN 1997 -1:2004 [4] cu specificaþia cã stãrilelimitã pot sã aparã atât în teren, câtºi în structurã, sau prin cedare com-binatã în structurã ºi teren.

Pentru determinarea valorilor deproiectare au fost respectateprevederile din SR EN 1990:2004[5], GP 093 - 06 [6], SR EN 1997 -1:2004 [4], P134 - 95 [7].

Caracteristicile geotehnice alematerialelor sunt:

• Greutatea volumicã a terenuluidin spatele pãmântului armat:γ1 = 17,80 kN/m3, caracteristicilemecanice: φ1 = 6,06°; c1 = 7,70 kPa;

Fig. 11: Modelarea structurii în programul de calcul. 1 - Terenul naturaldin spatele structurii proiectate; 2 - Terenul de fundare; 3 - Umpluturã

armatã

Fig. 10: Detaliu B - Filtru invers


• Greutatea volumicã a terenuluide fundare: γ2 = 18,46 kN/m3, carac-teristicile mecanice: φ2 = 11°; c2 =18,30 kPa;

• Greutatea volumicã a umpluturiiarmate: γ3 = 19,00 kN/m3, caracteris-ticile mecanice: φ3 = 30°; c3 = 0 kPa.

Verificarea la starea limitã ultimã(SLU) a structurii de sprijin armatãcu geogrile a fost realizatã conformSR EN 1997:1 - 2004 prin 4 combi-naþii de încãrcãri (A1+M1+R1,A2+M2+R2, A1+M1+R2, (A1 sauA2)+M2+R3) [8]. Pentru evitareaatingerii stãrilor limitã amintite, suntadmiºi coeficienþi parþiali de sigu-ranþã pentru caracteristicile materi-alului, încãrcãri ºi grupãrile deîncãrcãri.

Pentru asigurarea rezistenþei laîntindere a armãturii în faza deproiectare a reieºit ca armãturã ogeogrilã cu rezistenþa caracteristicãla tracþiune de minimum 150 kN/m.

S-a ales dispunerea uniformã aarmãturilor la o distanþã de 0,50 m.

Rezultã:

Coeficientul fm adoptat are învedere o duratã de viaþã proiectatã astructurii de minimum 100 ani.

CONCLUZIIConcepþia de pãmânt armat, în

raport cu structurile clasice, prezintão comportare favorabilã la compre-siune, întindere ºi forfecare.

Aceste tipuri de lucrãri oferã posi-bilitatea de execuþie prin metodediferite, în funcþie de tipurile dearmãturi utilizate (metalice, geosin-tetice, geogrile), de parament (blocuriprefabricate din beton, structuri me-talice, geogrile întoarse sau geosin-tetice) ºi de materialul de umpluturã(necoeziv sau slab coeziv).

Prin folosirea unui soft specializatpentru efectuarea verificãrilor, sepoate face rapid analiza mai multorvariante ºi alegerea structurii optime.

Folosirea acestui tip de lucrareare un avantaj ºi din punct devedere arhitectural, prin eviden-þierea vegetaþiei specifice zonei lafaþa structurii de sprijin.

BIBLIOGRAFIE1. IRINA LUNGU, STANCIU A.,

BOÞI N., Probleme Speciale deGeotehnicã ºi Fundaþii. EdituraJunimea, Iaºi (2002);

2. SC PROEXROM SRL IAªI -Proiect tehnic nr.660/Oct.2011 -Consolidare drum acces telegondolãpoziþia Poiana Þapului. Octombrie2011;

3. SC ALCRO TRADE SRL PIA-TRA NEAMÞ - Studiu Geotehnic -Dezvoltarea infrastructurii turisticepe masivul Cozla, Municipiul PiatraNeamþ, Judeþul Neamþ - Alunecãride teren pe drumul de acces sprevârful masivului Cozla - Etapa I,August 2011;

4. Eurocod 7: Proiectarea geo-tehnicã. Partea l, SREN 1997:1 -2004;

5. Bazele proiectãrii structurilor,SREN 1990:2004;

6. Ghid privind proiectareastructurilor de pãmânt armat cumateriale geosintetice ºi metalice,GP 093 - 06;

7. Ghid pentru proiectarealucrãrilor ce înglobeazã materialegeosintetice, P134 - 95;

8. Cod de proiectare. Bazeleproiectãrii ºi acþiuni asupra con-strucþiilor. Acþiunea vântului, NP 082-04;

9. CR 1-1-3-2005 - Cod deproiectare. Evaluarea acþiunii zãpe-zii asupra construcþiilor. �


Construirea staþiei de epurare a oraºului Anina s-adecis sã se facã pe valea Gârliºtei. Amplasamentul seaflã într-o zonã îngustã, puternic accidentatã, cu ver-sanþi formaþi din straturi de gresii cu înclinarea concor-dantã cu panta ºi intercalaþii de argilã. Excavaþiile înversant, necesare pentru asigurarea amplasamentuluistaþiei de epurare ºi a cotei platformei, s-au executat lapiciorul versantului, fapt care a condus la reducerea sta-bilitãþii generale. Atunci când excavaþia a atins cota dinproiect s-a declanºat fenomenul de instabilitate, care s-amanifestat prin fracturarea ºi alunecarea masei de rocã(foto 1). Alunecarea a fost favorizatã ºi de prezenþa

argilei ºi a apei provenite din precipitaþii ºi este de tipconsecventã, suprafaþa de cedare înclinând în acelaºisens cu stratificaþia.

Situaþia descrisã mai sus a impus luarea unor mãsuriimediate de prevenire ºi protecþie împotriva maseloralunecãtoare. Adoptarea mãsurilor de protecþie a avut labazã un studiu care, în urma investigaþiilor geoelectricecare au avut drept scop obþinerea de informaþii desprealunecarea de teren, a permis conturarea în spaþiu ºisuprafaþã a structurii litologice, materializatã prin valoriale rezistivitãþii. Realizarea unor tomografii geoelectricede mare rezoluþie pe diferite profile a dus la identificareazonelor cu potenþial ridicat de alunecare (fig. 1).

Având masa alunecãtoare conturatã spaþial, s-a tre-cut la analiza stabilitãþii globale (fig. 2), precum ºi ainstabilitãþilor superficiale (fig. 3), luând în considerareefectul pozitiv, stabilizator, al soluþiei propuse: sistemactiv de stabilizare executat din plasã de oþel de înaltãrezistenþã ancoratã. Componentele sistemului de stabi-lizare sunt: plasa din oþel ºi elementele de conectare,plãcile de ancoraj, tijele de ancoraj, cablurile perimetralede bordare ºi ancorele flexibile.

Elementul principal al sistemului îl constituie plasadin oþel aliat de înaltã rezistenþã (rezistenþa minimã latracþiune 1.770 N/mm2) care are o protecþie anticorozivã

Stabilizarea versantului instabilla staþia de epurare ape uzate Anina

ing. George CORBESCU – Project Manager Departamentul Tehnic, GEOBRUGG AG GEOHAZARD SOLUTIONS

Excavarea unei porþiuni de teren de la piciorul versantului, pentru realizarea amplasamentului staþiei deepurare ape uzate menajere Anina, a condus la apariþia unor fenomene de instabilitate. Din cauza acesteisituaþii, antreprenorul general al lucrãrii a fost nevoit sã treacã la remedierea ºi stabilizarea zonelor afec-tate, prin mãsuri adecvate de prevenire ºi protecþie, care au constat în instalarea unui sistem performantde plase ancorate.

Foto 1: Masa alunecãtoare formatã din gresii alterate, puternic fisurate Fig. 1: Interpretarea valorilor rezistivitãþii - Profil ERT 1 Nord

performantã de tip Aluminiu – Zinc, ceea ce îi conferã oduratã de viaþã de ordinul zecilor de ani. Plasa îmbracãîn mod optim suprafaþa neregulatã de rocã ºi faciliteazãlibera alegere a poziþionãrii ancorelor, permiþând, astfel,adaptarea idealã a ancorajului, conform situaþiei ºi topo-grafiei specifice proiectului.

Sistemul stabilizeazã activ terenul, prin strângereapiuliþei tijei de ancoraj la o forþã predefinitã luatã în calculîn faza de proiectare, în cazul de faþã aceasta fiind de50 kN. Sistemul oferã asigurare împotriva cedãrilor înplan paralel cu panta, precum ºi împotriva cedãrilorlocale între tijele de ancoraj iar împreunã cu ancorajul,garanteazã stabilitatea generalã. Este asiguratã otensionare externã, activã, a suprafeþei, cu o forþãmedie de 5 kN/m2. Sistemul este protejat împotrivarazelor UV ºi nu necesitã întreþinere dupã instalare.

Din considerente de stabilitate globalã, lungimilede ancoraj rezultate au fost de pânã la 8 m. Având învedere natura terenului, s-au propus tije de ancoraj tipbarã plinã Gewi D=32 mm. Solicitãrile combinate au dustijele, în cel mai defavorabil caz, la o solicitare de pânã la99% din capacitatea lor portantã. În urma analizei insta-bilitãþilor de suprafaþã, a rezultat necesitatea adoptãriiplasei Tecco® G65/3 (65 mm reprezentând diametrul cer-cului înscris în ochiurile romboidale ale plasei iar 3 mmgrosimea sârmei plasei) ºi a unei dispuneri în ºah atijelor de ancoraj într-un caroiaj de 2,80 m x 2,80 m.

Pentru a asigura o rezistenþã sporitã (suprafaþã sufi-cientã de contact între coloana de ciment ºi teren) a con-lucrãrii ansamblului tijã - coloanã de ciment - teren, s-aadoptat un diametru exterior al forajului Øext = 90 mm.

Odatã decisã soluþia, s-a trecut la pregãtireasuprafeþei în vederea stabilizãrii (rãnguire ºi curãþare),urmatã de execuþia ancorajelor (foto 3). Tehnologia deforaj utilizatã a fost de tip roto-percutant iar materialul deinjecþie de tip suspensie de ciment. Dupã ce suspensiade ciment a atins rezistenþa minimã conform proiect, s-atrecut la montarea ºi interconectarea panourilor de plasãiar ulterior la fixarea plãcilor de ancoraj, urmatã de strân-gerea piuliþelor tijelor la momentul corespunzãtor forþeistabilite în proiect. Astfel, s-a asigurat continuarea însiguranþã a lucrãrilor la staþia de epurare eferentãoraºului Anina.

Experienþa relevã faptul cã stabilizarea versanþilor ºia taluzurilor cu sisteme flexibile cu plase din oþel deînaltã rezistenþã ancorate constituie o soluþie modernã,demnã de luat în considerare la acest gen de aplicaþii,soluþia prezentând o serie de avantaje nete comparativcu cele clasice, adânc înrãdãcinate în conºtiinþaproiectanþilor. �

Fig. 2: Analiza stabilitãþii globale

Fig. 3: Analiza instabilitãþilor superficiale

Foto 3: Realizarea forajelor Foto 4: Sistemul de stabilizare parþial instalat


În depãrtare, un oraº de sticlãÎn þara noastrã apar din ce în ce mai multe clãdiri de

birouri ºi comerciale proiectate dupã principiul arhitecturiispaþiului deschis. Foarte populare sunt clãdirile de interespublic, la care se folosesc faþade din sticlã ce permitrealizarea unor construcþii mari cu interiorul scãldat delumina soarelui. O asemenea tendinþã se contureazã ºi dinmodul de proiectare a spaþiilor din interiorul acestor clãdiri,care necesitã tipuri diferite de pereþi de compartimentare.Pe piaþã existã o ofertã bogatã de produse cu ajutorulcãrora suprafaþa utilã poate fi personalizatã ºi modelatã,dar ºi reorganizatã în funcþie de cerinþele fiecãrei firme.

ALUPROF pune la dispoziþia clienþilor soluþii care permitadaptearea spaþiilor pentru birouri în funcþie de necesitãþilefirmelor. Folosind sistemele noastre, se pot crea pereþi decompartimentare universali ºi se pot amenaja interioareelegante de birouri din sticlã securizatã sau vitrine care,cu siguranþã, adaugã un plus renumelui firmei, indiferent detipul activitãþii desfãºurate.

Adaptare ºi modificare la îndemânãPereþii din sticlã folosiþi la amenajarea unor sãli

spaþioase de conferinþã sau a birourilor se pot construi cusistemul MB-45 OFFICE. Este vorba de pereþi uºori, însãrezistenþi, la care se pot monta uºi cu una sau douãdeschideri. În plus, datoritã funcþionalitãþii lor, se potdemonta de la îmbinãri ºi reinstala pentru a rearanja interi-orul, în acest mod putând schimba unghiul ºi funcþia con-strucþiei.

În spaþiile de birouri, acolo unde izolarea acusticã estefoarte importantã, se recomandã montarea pereþilorMB-80 OFFICE cu douã foi de sticlã. Aceºtia pot fi umpluþicu geamuri, plãci de mobilã sau plãci din gips-carton cugrosimea de 75 mm.

Adâncimea ºi construcþia sistemului fac posibilã intro-ducerea între geamuri a jaluzelelor, obþinând, astfel, sepa-rarea unei pãrþi din spaþiu de restul interiorului. Deasemenea, aceastã soluþie permite introducerea prinperete a cablurilor ºi montarea de prize electrice.

În practicã, posibilitatea de a folosi aceastã soluþie laspaþiile comerciale este oarecum nelimitatã ºi datoritã fap-tului cã unghiul de refracþie al peretelui poate fi între 90° ºi180°, ceea ce permite orice tip dorit de construcþie demaximum 5,5 m.

MB-80 OFFICE, cel mai nou sistem de pereþi despãrþi-tori dubli ALUPROF, se foloseºte la compartimentãrile inte-rioare ale clãdirilor de interes public. La acest sistem se potfolosi diferite tipuri de miez, translucid sau opac, saujaluzele de interior. În plus, sistemul permite montarea, îninteriorul pereþilor, a instalaþiilor electrice ºi de hardware alebiroului. Asemenea pereþi sunt recomandaþi în special acolounde este necesarã o mai bunã izolare fonicã.

Esteticã ºi siguranþãUrmãtoarea noutate din sortimentul de pereþi de compar-

timentare pe care îi oferã ALUPROF clienþilor sãi o constituiepereþii etanºi translucizi rezistenþi la foc, executaþi pe bazasistemului MB-78EI. Cu acest sistem se pot realiza compar-timentãri interioare fãrã profile verticale vizibile de separare

Pereþii de interior ALUPROFSOLUÞII COMPLEXE CORPORATE

La identificarea vizualã a unei firme conlucreazã mai multe elemente, de la tipul logo-ului ºi funcþionalitateapaginii de internet, pânã la modul în care aratã sediul în care ajung clienþii. Orice firmã trebuie, deci, sã acorde oatenþie deosebitã esteticii biroului sau spaþiului de vânzare. Din acest motiv, ALUPROF oferã clienþilor sãisisteme de compartimentare interioarã cu ajutorul cãrora se pot crea construcþii din sticlã moderne ºifuncþionale, care vor deveni, cu siguranþã, cartea lor de vizitã.

Bozena RYSZKA – SC ALUPROF SA


a modulelor de perete, pereþi caracterizaþi printr-o rezistenþãmare la foc. Funcþia anti-incendiu este obþinutã prinmontarea între foile de sticlã a unui miez din silicon expan-dabil ignifug de doar 4 mm. Siliconul folosit este disponibil întrei variante de culoare: negru, gri ºi alb.

Sistemul de pereþi etanºi MB-78EI permite proiectareade compartimentãri cu înãlþimea de pânã la 3,6 m, modu-lele putând avea o lãþime de 1,8 m. Încercarea comporta-mentului la foc a fost efectuatã de Institutul de Cercetãri înConstrucþii ºi s-a aplicat asupra peretelui cu marginealiberã, care nu are limitele lungimii maxime a peretelui.

Sistemul de pereþi etanºi rezistenþi la foc MB-78EI per-mite proiectarea ºi construirea mai multor suprafeþe inte-rioare de pereþi despãrþitori. Modulele transparente facposibilã amenajarea unor construcþii care creeazã impresiaopticã de mãrire a spaþiului. În plus, datoritã proprietãþilorsale ignifuge, acest sistem asigurã siguranþa ºi izolareazonelor de incendiu din clãdire, precum ºi condiþiile nece-sare evacuãrii în caz de incendiu.

Vitrine la nivel înaltÎn cazul aranjãrii spaþiului de compartimentare cu pereþi

ºi uºi din sticlã, se recomandã sistemele MB-EXPO ºiMB-EXPO MOBILE. Specific acestor sisteme este, în

primul rând, elementul portant executat din sticlã securizatãfixatã în profile cu cleme. Cu acest produs se pot montapereþi cu înãlþimea maximã de pânã la cca. 4 metri ºi culãþimea uºilor de 140 de centimetri. În cazul celei de-a douasoluþii, înãlþimea maximã a foilor de uºi poate fi tot de4 metri, însã lãþimea poate atinge un metru ºi jumãtate.Ambele soluþii permit folosirea geamurilor securizate cugrosimea de 8, 10 ºi 12 mm.

În plus, MB-EXPO permite finisarea suprafeþelor dealuminiu ale profilelor ornamentale din ambele pãrþi ale ele-mentului construit (bicolor). Sistemele permit, de aseme-nea, o reorganizare mai uºoarã a încãperilor ºi reîmpãrþireaspaþiului interior.

În concluzie, cu sistemele ALUPROF se vor putea exe-cuta pereþi ficºi, uºi cu una sau douã deschideri din sticlãîntreagã, precum ºi segmente de uºi parcate ºi armonice,pentru magazine, centre comerciale, târguri ºi spaþii debirouri.

Sistemele MB-EXPO ºi MB-EXPO MOBILE sunt foarteuºoare ºi elegante, cu lãþimea profilelor fixã, indiferent degrosimea sticlei, care poate fi între 8 mm ºi 12 mm.Înãlþimea maximã obþinutã a construcþiei poate fi de 4 metri.Pe lângã funcþionalitate ºi rezistenþã, aceste sisteme sedisting printr-o esteticã rafinatã ºi datoritã garniturilordiscrete de etanºare. �


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIMihail D. HANGAN (1897 - 1964)

Profesorul Mihail Hangan esteconsiderat pãrintele betonului armatdin România.

S-a nãscut în anul 1897 laBotoºani. Cursurile primare ºi celeliceale le-a urmat în oraºul natal. Înanul 1916 s-a înscris la ªcoalaNaþionalã de Poduri ºi ªoseleBucureºti, transformatã, ulterior, înªcoala Politehnicã, pe care aabsolvit-o în anul 1922.

Activitatea a început-o la Soci-etatea Edilitatea din Bucureºti, undea lucrat pânã în anul 1931, afirmân-du-se ca un inginer deosebit de ta-lentat ºi capabil sã rezolve cele maivariate probleme din domeniul con-strucþiilor, dovedind o deosebitãatracþie pentru studiul betonuluiarmat. Tot în aceastã perioadã,1924-1925, a urmat ªcoala supe-rioarã de Electricitate din Paris.

Între anii 1932-1940, a funcþionatca ºef al Serviciului de construcþii laSocietatea C.A.M., iar între anii 1941-1946, la Ministerul Lucrãrilor Publice,ca inginer ºef ºi apoi director alDirecþiei construcþiilor.

Între anii 1945-1950 a fost con-silier tehnic al Bãncii de Stat, întreanii 1949-1954 a fost consilier con-ducãtor al unei grupe de proiectarela IPROMET, iar între anii 1955-1960a activat în calitate de consilier laIPC, IPROIL, IPCT etc. ºi în comisi-ile de avizare ale CSCAS.

Începând cu anul 1947, prof.Mihail Hangan a participat, cainginer specialist, la marile lucrãri deconstrucþii cu caracter republican, înspecial la lucrãrile industriale.

A întocmit numeroase proiecte ºia condus colective de proiectare ºilucrãri de execuþie. Dintre acesteamenþionãm: tunelul aerodinamic ºicorpul I al Institutului Politehnic,Institutul de Cercetãri Chimice,Comitetul de Stat al Planificãrii,ultimele patru etaje ale Bãncii deStat - toate din Bucureºti, rezervoa-rele de apã din Câmpina, Câmpu-lung, Satu Mare, Silistra, CombinatulCarbochim din Cluj, Fabrica devagoane Arad, Combinatul semicocsCãlan, Combinatul industriei lemnu-lui Gãlãuþaº etc.

Activitatea de dupã anul 1944 aprofesorului Mihail Hangan a fostdeosebit de rodnicã, contribuindplenar la numeroase construcþiirealizate în România.

Munca didacticã în învãþãmântulsuperior a început-o în anul 1926, laªcoala Politehnicã Bucureºti, caasistent al prof. Ion lonescu. În anul1929 a trecut, ca asistent, la cursulde Beton armat, fiindu-i încredinþatãºi predarea cursului. Din anul 1929pânã în anul 1964, a predat cursulde Beton armat la ªcoala Poli-tehnicã ºi apoi la Institutul de Con-strucþii - Facultatea de ConstrucþiiCivile ºi Industriale, unde a fostnumit conferenþiar în anul 1931, pro-fesor în anul 1938 ºi ºef al Catedreide Beton armat.

De asemenea, a predat cursul deBeton armat ºi la Facultatea de Con-strucþii din Institutului Politehnic Cluj-Napoca.

Prof. Mihail Hangan a pus bazeleLaboratorului de Beton armat de laªcoala Politehnicã ºi apoi la Institu-tul de Construcþii Bucureºli.

În anul 1938 a susþinut doctoratulcu lucrarea: Contracþia betonului ºiinfluenþa sa asupra aderenþei,recunoscându-i-se titlul ºtiinþific dedoctor în anul 1953. De menþionatcã, între anii 1926-1929, a funcþionatca ºef de lucrãri ºi conferenþiar ºi laInstitutul Electrotehnic al Univer-sitãþii Bucureºti.

În cei aproape 40 de ani de acti-vitate didacticã, prof. Mihail Hangana avut un rol hotãrâtor în introdu-cerea ºi dezvoltarea ºtiinþei ºitehnicii betonului armat, contribuind,în cea mai mare mãsurã, la for-marea inginerilor ºi cercetãtorilorconstructori din þara noastrã, fiedirect, fie prin intermediul cursurilor,manualelor ºi articolelor publicate.

Profesorul Mihail Hangan esteautor a peste 60 de lucrãri publicateîn þarã ºi strãinãtate ºi a numeroasecursuri ºi manuale litografiate sautipãrite, dintre care citãm: Betonarmat. Norme ºi tabele pentru calcul,1945; Poduri de beton armat, 1946;Prefabricate în construcþii de betonprecomprimat, 1950; Fundaþiile con-strucþiilor de beton armat, 1952;Betonul armat. Introducere în alcã-tuirea ºi calculul structurilor statice,1955; Betonul armat. Studii, schiþe,detalii, 1957; Betonul armat. Con-strucþii industriale, 1958; Construcþiide beton armat. Introducere în alcã-tuirea ºi calculul structurilor statice,1963; Poduri industriale din betonarmat, 1961, de un real folos stu-denþilor ºi inginerilor constructori.

Volumul Beton armat. Construcþiiindustriale a avut o deosebitã impor-tanþã pentru studenþii ºi inginerii con-structori din þarã, fiind apreciat ºi înalte þãri, ca una dintre puþinele cãrþicare prezintã, în mod general ºi uni-tar, construcþiile industriale din betonarmat ºi beton precomprimat.

Profesorul Mihail Hangan a avutpreocupãri deosebite ºi în dome-niul cercetãrii ºtiinþifice, studiindprobleme teoretice cu aplicaþiidirecte în practicã. Dintre lucrãrile,apreciate ºi în strãinãtate, citãm:Grinzi continue pe reazeme late;Calculul stâlpilor de cadre supra-puse din beton armat, þinându-seseama de legãturile elastice; Calcu-lul rapid al rezervoarelor cilindrice (încolaborare); Calculul structurilorstatic nedeterminate în domeniulplastic etc.

În afara acestor lucrãri, profesorulMihail Hangan a participat cu comu-nicãri la diferite sesiuni ºtiinþifice, con-grese, în þarã sau în strãinãtate, cu

rezultate dintre cele mai bune. Oactivitate laborioasã a avut MihailHangan ºi la elaborarea de norma-tive, standarde ºi prescripþii în con-strucþii, precum ºi la stabilireasoluþiilor de proiecte tip.

De menþionat participarea sa laelaborarea primelor prescripþii pen-tru proiectarea ºi executarea con-strucþiilor din beton armat (încolaborare cu prof. Ion lonescu, ing.Anton Chiricuþã, acad. prof. CristeaMateescu).

Prof. Mihail Hangan a unit ºcoalacu profesiunea de inginer într-un totarmonios ºi fecund. A adus în dome-niul betonului armat ºi mai ales alconstrucþiilor din beton armat con-tribuþii importante, ajutând la dez-voltarea ºi progresul acestei tehniciîn þara noastrã. Stãpânea tehnicaproiectãrii construcþiilor din betonarmat la nivelul cel mai înalt, datoritãcunoºtinþelor sale teoretice, experi-enþei ºi simþului ingineresc înnãscut.

În cei 67 de ani de existenþã, pro-fesorul Mihail Hangan a fost deopo-trivã dascãl ºi pãrinte, coleg ºi prieten.

Patriot ºi iubitor de þarã, profeso-rul Mihail Hangan ºi-a dãruit întreagacapacitate ºi forþã creatoare afirmãriiºtiinþei ºi tehnicii româneºti... Oculme a ºtiinþei betonului armat înRomânia.

A fost creatorul ºcolii betonuluiarmat ºi construcþiilor de betonarmat din România ºi va trãi prinlumina operei ºi a împlinirilor sale,prin cei care gândesc ºi realizeazãbetonul în patria sa.

Marele profesor, inginer ºi omMihail Hangan, mentor a 40 de ge-neraþii de ingineri, a decedat în anul1964, rãmânând în istoria ºtiinþei ºitehnicii betonului armat din Româniaun nume de referinþã - întemeietorde ºcoalã!

(în colaborare cu Victor Popescu)

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii –

autor Hristache Popescu)


Imobilul de birouri „Green Gate“, 4s+p+11e+eteh- sisteme de instalaþii -

Proiectul, care include 4 nivele desubsol, parter, mezanin, 11 etaje ºietaj tehnic retras, a fost dezvoltat defirma Group Holding Company dinRepublica Cehã. Antreprenorulgeneral al lucrãrilor pentru acestansamblu de birouri a fost firmaBog’art, iar IAMSAT Muntenia acontractat ºi executat lucrãrile deinstalaþii. Proiectul DDE de instalaþiipentru acest obiectiv a fost realizatde MC GENERAL CONSTRUCT.

Green Gate este, în principal, unimobil de birouri de categorie A,având ºi spaþii cu funcþiuni anexe ºiparcare. Clãdirea încorporeazã unconcept flexibil de proiectare a insta-laþiilor ºi are numeroase facilitaþicare se combinã pentru a furniza unmediu de lucru sãnãtos.

HVAC. Centrala termicã, echipatãcu 3 cazane BUDERUS LOGANO,serveºte întregul imobil ºi eamplasatã într-un spaþiu specialamenajat în etajul tehnic. Cele 3cazane, alimentate cu gaze natu-rale, funcþioneazã în cascadã,

pornirea ºi oprirea lor depinzând degraficul de reglaj prestabilit ºi intro-dus în controller-ul centralei, înfuncþie de variaþia temperaturii exte-rioare ºi de temperatura pe tur aagentului termic. Evacuarea gazelorarse se face independent la fiecarecazan, prin câte un coº de fum Jere-mias, Ø500 mm. Sarcina de rãcire aclãdirii e acoperitã cu ajutorul a 4chillere CARRIER rãcite cu aer,amplasate în staþia de frig, la etajultehnic al imobilului. Iarna, chillerelepot funcþiona free cooling. Aerulproaspãt e tratat centralizat prin 4centrale GEA în nivelul tehnic.

Centralele de tratare sunt prevã-zute cu recuperator rotativ ºi umidifi-care izotermã cu aburi a aeruluiintrodus, cu economie semnificativãde energie. Instalaþiile de automati-zare asigurã parametrii tuturorechipamentelor din centralele mon-tate în etajul termic, constituind, ast-fel, un sistem BMS.

Încãlzirea ºi rãcirea la nivelulspaþiilor interioare este asiguratã cu

Antreprenor General: BOG’ARTAntreprenor lucrãri instalaþii: IAMSAT MUNTENIABeneficiar / Investitor: GROUP HOLDING COMPANY - Republica CehãProiectant General: BOG’ARTProiectanþi instalaþii: MC GENERAL CONSTRUCT, ALTER EGO ENGINEERINGLider proiect: BOG’ART



ajutorul ventiloconvectoarelor GEA ºiCARRIER amplasate în plafonulfals. Aerul proaspãt e introdus înîncãperi prin grile de ventilaþie lanivelul plafonului fals.

Pentru evitarea propagãrii fumu-lui în clãdire ºi pentru a facilita eva-cuarea persoanelor ºi intervenþiapompierilor, în eventualitatea pro-ducerii unui incendiu, s-au prevãzutinstalaþii de evacuare a fumului dinzonele cu risc de incediu ºi instalaþiide presurizare pentru cãile protejate.Astfel, evacuarea fumului din parcãrise face cu ventilatoare NOVOVENTmontate pe terasã, iar presurizareacãilor de acces cu ventilatoareSODECA prevãzute cu convertizoarede frecvenþã. Adãposturile de apã-rare civilã s-au prevãzut cu instalaþiide filtro-ventilaþie.

SANITARE. Sursa de apã pota-bilã se asigurã prin cele 2 branºa-mente la reþelele existente în zonãaparþinând Apa Nova. Pentru cerin-þele de debit, presiune ºi sigu-ranþã în exploatare, s-a executat ostaþie de hidrofor, adiacentã unuirezervor din beton pentru apã pota-bilã, de 60 mc, amplasat în subsolul2 al clãdirii. Din conducta de branºa-ment se alimenteazã: gospodãriade apã pentru stins incendiu, gos-podãria de apã potabilã, instalaþia dealimentare cu apã potabilã din sub-soluri (alimentatã cu by-pass ºi dinstaþia de hidrofor). Gospodãria deapã potabilã este constituitã din: re-zervor de acumulare de 60 m3,grupul de pompare WILO, format dindouã electropompe active cu turaþievariabilã ºi o pompã de rezervã,recipient de hidrofor cu membranã,de 1.000 litri, rezervor de apã pota-bilã ºi de incendiu monitorizateBMS.

Distribuirea apei se face pe o sin-gurã zonã de presiune de 8,5 bar, cureductoare de presiune pe primeleniveluri ale clãdirii (subsol 1, parterºi primele 3 etaje). Apa caldã mena-jerã se preparã în boilere electricemontate la fiecare grup sanitar. Con-torizarea apei potabile se face pefiecare grup sanitar în parte, pespaþiile tehnice ºi pe fiecare chiriaº.Apometrele sunt cu monitorizare laBMS.

ELECTRICE. Alimentarea cuenergie electricã se asigurã prin 3posturi de transformare: trei transfor-matoare de 1.600 kVA pentru alimen-tare „normalã“ ºi 1 grup electrogenCATTERPILLAR de 1.250 kVA pen-tru consumatorii „vitali“. Cele 3 trans-formatoare alimenteazã 3 tablourigenerale cu cuplã între ele. În mo-mentul avariei unui transformatorsarcina normalã va fi preluatã de alttransformator, cuplarea-decuplareaºi delestarea fãcându-se prin BMS.

Consumatorii „vitali” vor fi alimen-taþi de un UPS (sursã de tensiuneneîntreruptibilã) de 30kVA de tip line-interactive, cu rolul de a preluainstantaneu alimentarea tablourilorde curenþi slabi.

Clãdirea beneficiazã de sistemede curenþi slabi complexe: instalaþiide supraveghere, detecþie ºi alar-mare la incendiu, comasate cu insta-laþia de avertizare noxe în parcaje,instalaþii de date-voce, instalaþie decontrol acces, instalaþie de suprave-ghere video, instalaþie antiefracþie,instalaþie de adresare publicã.

Imobilul de birouri Green Gatereprezintã o lucrare de referinþãpentru IAMSAT MUNTENIA, exe-cutatã în condiþii de foarte bunãcalitate. �



Modernizarea instalaþiei de mãcinare a cãrbuneluila fabrica de ciment Lafarge Ashaka, din Nigeria

Fabrica de ciment Ashaka, deþi-nutã de Grupul Lafarge, este situatãîn statul Gombe, în regiunea deNord-Est a Nigeriei.

Fabrica este formatã din: o cari-erã de calcar aflatã în apropiereafabricii, douã mori cu bile pentrumãcinarea fãinii, douã linii de clinkerde 1.200 tone pe zi (cu proces uscat,cu preîncãlzitor ºi rãcitor satelit),douã mori de ciment (cu circuitdeschis) cu rolã presoare, silozuri deciment cu sistem de încãrcare vracºi secþie de însãcuit, douã mori cubile pentru mãcinare cãrbune.

IMSAT SA (membrã a GrupuluiSNEF) a avut în administrare proiec-tul la cheie (EPC), care a inclusmodernizarea atelierului de mãci-nare a cãrbunelui prin alimentaredirectã. Scopul principal a fostcreºterea procentului de substituirea pãcurii cu cãrbune mãcinat de la40% la 80%. Cãrbunele furnizat deminele din apropiere are o valoare a

compuºilor volatili de aproximativ38%. Proiectul a fost realizat fãrãsubantreprenori locali (cu excepþiapãrþii de beton).

Fabrica folosea în procesul deardere pãcura, combustibil care estefoarte scump în regiunea de nord-est a Nigeriei, din cauza costurilorde transport în timp ce preþul arderiicu cãrbune este mult mai scãzut.

În proiect au fost prevãzute douãsilozuri intermediare cu transportpneumatic ºi dozare pentru cãr-bunele mãcinat, în apropierea fie-cãrui arzãtor, pentru fiecare linie declinkerizare (conform normelor ATEX).

Proiectul la cheie realizat deIMSAT a inclus: proiectarea de bazãºi de detaliu, achiziþionarea echipa-mentelor (silozuri, dozare cãrbune,clapete de siguranþã etc.), proiec-tarea detaliatã civilã a structurilormetalice, a inertizãrii, proiectareaelectricã, inclusiv instrumentaþie ºianalizoare de gaz (fabricate în

Antreprenor General: IMSAT SASubantreprenori: BSP ENGINEERING - ItaliaLider proiect: IMSAT SABeneficiar: ASHAKACEM (Grupul Lafarge)Proiectant General: IMSAT SAProiectanþi de specialitate: IMSAT SA



Franþa de Grupul SNEF), livrareaechipamentelor, structurilor metalice,a staþiei de compresoare ºi a sub-staþiei electrice deja montate încontainere, expedierea echipelormecanice ºi de electrice pentru exe-cuþia ºi supravegherea montajului înºantier ºi pentru efectuarea testelorºi punerea în funcþiune.

Investiþia a constat din: introdu-cerea a douã silozuri de stocareîntre atelierul de mãcinare ºi celedouã arzãtoare ale fiecãrui cuptor(conform normelor ATEX), trans-portul pneumatic între atelierul demãcinare a cãrbunelui ºi silozuri,dozarea cãrbunelui pentru arzã-toare, instalaþia electricã / automa-tizãrile / instrumentaþia ºi integrareaîn arhitectura fabricii, inertizarea ºianalizoare de gaz pentru CO ºi O2.Acestea au fost proiectate ºi fabri-cate într-unul din atelierele SNEF dinFranþa. Echipamentul a fost livratîntr-un container de mici dimensiuni,incluzând ºi sistemul de ventilaþie ºiaer condiþionat.

Silozurile de cãrbune: au fostexecutate în ºantier, folosind un uti-laj special care fabricã silozurilespiralat.

Platforma de beton: compania arealizat douã gãuri în platformã debeton folosind un echipament spe-cial de tãiere a betonului la nivelularzãtoarelor (evitând structura meta-licã), pentru a susþine silozurile decãrbune. Aceasta a dus la reducereacantitãþii de structurã metalicã nece-sarã pentru susþinere. În acest fels-a redus ºi durata de montaj.

Instalaþia electricã, automati-zarea, instrumentaþia: toatã insta-laþia electricã, automatizãrile ºiinstrumentaþia aferente substaþieielectrice au fost livrate deja montateºi testate în containere metalice,totul fiind executat în atelierul IMSATde la Giurgiu. Au fost livrate douãcontainere cu MCC, dulapuri elec-trice ºi PLC-uri (automate programa-bile), un container pentru analizoarede gaz ºi un container cu echipa-mentele pentru aer comprimat(staþie compresoare). Analizoarelede gaz au fost, de asemenea, fabri-cate de cãtre Grupul SNEF. Termenulde implementare în ºantier a fostunul foarte scurt. Datoritã faptului cãprobele au fost fãcute în atelierul dela Giurgiu, au fost deplasaþi maipuþini oameni în ºantier.

Proiectul a fost coordonat cu suc-ces între personalul românesc alIMSAT ºi subcontractorul local pen-tru lucrãrile civile. În perioada de vârfau lucrat cca 50 de persoane înºantier, inclusiv managementul deºantier (mecanic ºi electric) ºi unresponsabil cu securitatea muncii.Pe durata opririi atelierului demãcinare, personalul a lucrat îndouã schimburi, pentru a acceleralucrarea în ºantier.

Instalaþia este în funcþiune depeste un an ºi rata de substituirede 80% a fost realizatã ºi pãstratã(uneori atingând ºi 85%). Coope-rarea strânsã cu Clientul a dus lasuccesul acestui proiect, în spe-cial þinând cont de amplasareaîndepãrtatã a ºantierului. �



Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


IPSOSULÎn funcþie de materia primã utili-

zatã, acesta poate fi natural sau arti-ficial. Ipsosul natural se obþine prindeshidratarea rocii de gips.

Sulfatul de calciu hidratat existãnatural sub douã forme stabile: una,cu nivelul cel mai înalt de hidratare -gipsul (CaSO4 x H2O), iar cealaltã -anhidritul natural (CaSCM).

Între aceste douã forme stabile,sulfaþi de calciu industriali, care aurezultat din arderea gipsului, prezin-tã forme variate de hidratare. Ele sedeosebesc prin structura lor crista-linã ºi prin reactivitate ºi suntobþinute în condiþii specifice deardere (temperaturã, presiunea vapo-rilor de apã).

GIPSULEste un dihidrat care indicã faza

naturalã, mineralã (CaSO4 x 2H2O),formulã proprie ºi pentru gipsul artifi-cial (gips chimic ºi gips rezidual).

Gipsurile artificiale sunt subpro-duse ce rezultã din fabricaþia acidu-lui fosforic (fosfogips), aciduluifluorhidrical (fluorogipsuri), aciduluiboric (borogipsuri) sau a altor pro-duse: organogipsuri, titanogips, sul-fogipsuri, sodogipsuri, gips salin etc.

Gipsul cristalizeazã în sistemulmonoclinic. La scarã molecularã elprezintã o structurã lamelarã, folialã,în care alterneazã un strat de apã ºidouã straturi de sulfat de calciu.

Gipsul natural se prezintã subdiverse forme, mai mult sau mai puþinpure:

• forma cristalizatã: selenit, mari-englass (sticlã Marien), gips lenticu-lar, gips rozetã etc.

• forma microcristalizatã saugranularã: alabastru, gips zaharoid,fibros, pulverulent.

Gipsul exploatat este o rocã com-pactã sau cu granule fine, adesea fãrãparticularitãþi cristaline aparente.

Gipsul pur este rar. Mai frecvent,el se gãseºte amestecat cu impu-ritãþi variabile ca numãr ºi proporþii,în funcþie de amplasarea carierei.Impuritãþile sunt: calcare, argilã,silice, dolomitã, anhidrit natural.

Gipsul rehidratat din ipsos seprezintã sub formã de cristale binedefinite, având aspect de ace pre-lungite sau scurte, cu defecte decristalizare. Acest gips are o porozi-tate mãritã din cauza eliminãrii apeiîn exces din procesul de amestecare.

Pentru utilizãri industriale aleipsosului obþinut din gips (naturalºi/sau artificial), în vederea unei dis-persii minime a parametrilor pro-dusului rezultat, este necesarãobþinerea unei materii prime cu mi-nimum de impuritãþi.

Din punct de vedere tehnologic,ipsosul industrial tip α, preparat princalcinarea gipsului spre 140°C,conþine o anumitã proporþie de ipsos

tip α de joasã presiune. Acesta estecazul în care arderea se face în cup-toare, la presiune atmosfericã, þinândcont de gradienþii de temperaturã ºipresiune ai vaporilor de apã în masasupusã calcinãrii.

Atunci când tipul α este supusunei mãcinãri excesive ipsosul tip αevolueazã spre ipsos tip β, micro-poros. Acesta este un argument alfaptului cã tipurile de ipsos nu diferãdecât prin stadiul lor de cristalizare.

Ipsosul tip α, prin textura sacristalizatã compactã, permite ra-poarte de amestecare A/l mai micidecât ipsosul tip β. Liantul întãrit(tip α) prezintã caracteristici meca-nice ridicate. În schimb ipsosul tip βare avantajul fabricãrii în instalaþiisimple ºi cu costuri mai scãzute.

DESHIDRATAREA GIPSULUI.ASPECTE FIZICO-CHIMICE

Observaþii cu caracter ºtiinþific ausemnalat cã deshidratarea gipsuluise face în doi timpi, primele 3/4 dinapa combinatã fiind mult mai uºor deeliminat decât ultimul sfert.

În cazul transformãrii gipsului,sub efectul cãldurii degajate, au fostdeterminate temperaturile la careopereazã cele douã transformãri(timpii de deshidratare) observateexperimental.

Un prim palier, la temperatura de128°C, corespunde deshidratãrii gip-sului în ipsos. Al doilea palier, spre

IPSOS ARMAT (II)Materiale componente

prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI, dr. ing. Ionel VIDRAªCU

Ipsosul armat se compune din ipsos, armãturã (fibrã de sticlã, carton), apã ºi diverºi aditivi.Fiecare component influenþeazã, într-o anumitã proporþie, caracteristicile compozitului, urmare a

procesului specific de fabricaþie ºi a rolului componentului în compozit.Proprietãþile materialelor componente sunt grupate în: mecanice, fizice, tehnologice (care surprind

modul de comportare a materialelor la diferite procese tehnologice de confecþionare ºi montaj) ºi chimice(capacitatea de a rezista sau de a reacþiona la acþiunea diverºilor agenþi chimici).

Pentru a putea compara între ele modurile de comportare ale unor materiale diferite, testele trebuiefãcute cu probe de aceleaºi dimensiuni, în condiþii similare, ceea ce a impus standardizarea proceselor deîncercare. În laborator s-a urmãrit ca modul ºi condiþiile de încercare sã se apropie de condiþiile reale dinexploatare.

Necesitatea încercãrilor mecanice de rezistenþã este evidentã ºi datoritã faptului cã rezistenþa realã derupere a unui material nu se poate determina cu exactitate prin calcul; ea se obþine prin încercãri experi-mentale, care permit stabilirea limitelor de solicitare în diverse situaþii practice.


163°C, semnificã transformareaulterioarã a ipsosului în sulfat de cal-ciu anhidru. Se concluzioneazã cãtemperaturile de descompunere alecelor doi hidraþi sunt cele pentrucare presiunea vaporilor este egalãcu presiunea atmosfericã. Odatã cucreºterea temperaturii, viteza dedescompunere este mai mare.

Ulterior, au apãrut opinii diferiteasupra temperaturii de descom-punere a gipsului, acestea datorân-du-se dificultãþilor privind determinareaexactã a temperaturilor de ardere, gip-sul fiind slab conducãtor de cãldurã,iar transformarea producându-se cuo absorbþie importantã de cãldurã(115-120 cal/gr CaSO4 x 2H2O).Rezultã cã, dacã se arde gipsul îngranule mari, temperatura este mairidicatã la suprafaþã decât în centru.Apare necesitatea determinãrii tem-peraturii de descompunere pe gra-nule mai mici.

Cinetica de descompunere a gip-sului permite definirea factorilor careafecteazã viteza reacþiilor ºi deter-minarea cantitativã a condiþiilor opti-me de obþinere a produsului.

S-a arãtat cã procesul de des-compunere izotermã a gipsului la170°C se abate de la regulilecineticii chimice pentru reacþiilemonomoleculare. Prin experimentãris-a evidenþiat influenþa impuritãþilorasupra desfãºurãrii reacþiei dedescompunere. Presiunea vaporilorinfluenþeazã deshidratarea pentrucele douã etape, apoi se micºoreazã.

Deshidratarea gipsului trece liniarde la un regim chimic la unul dedifuzie, atunci când dimensiuneagranulelor creºte. În acest proces,energia de activare se micºoreazã lajumãtate.

Hidratarea ipsosului -bazele fizico-chimice

În cadrul mecanismelor prizei sepot distinge trei etape succesive:

• fenomenul chimic de hidratare;• fenomenul fizic de cristalizare;• fenomenul mecanic de întãrire.Procesul fizic de cristalizare se

explicã prin faptul cã gipsul este maipuþin solubil decât ipsosul, o soluþiesaturatã de ipsos fiind suprasaturatãîn raport cu gipsul. Acesta precipitã,ceea ce permite soluþiei sã dizolve onouã cantitate de ipsos. Hidratareaipsosului, la microscop, aratã cã acefine de gips se formeazã în spaþiileumplute cu apã.

Mecanismele prizei pot fi expli-cate prin teoria coloidalã ºi teoriacristalizãrii.

Teoria coloidalã. Priza ipsosuluieste consideratã ca un procescoloidal, care rãmâne sub formãintermediarã de gel. Adãugândacizii, ionii având rolul de accelera-tori sau de întârzietori, se ajunge larezultate care coincid cu cele obser-vate în procese coloidale similare,ca gelificarea ºi flocularea. Mecanis-mul prizei ºi întãririi ipsosului sebazeazã pe reacþia de tip solid -lichid, ionii de H- ºi de hidroxid OH+

intrând în reþeaua cristalinã a ipso-sului pentru a forma gipsul.

În cazul particulelor ultrafine desemihidrat, pãtrunderea ionilor pânãla cristal este uºoarã ºi acesta setransformã imediat în gips. Înschimb, particulele mari se acoperãde un strat de hidrat ce împiedicãpãtrunderea ionilor H- ºi OH+ ºi careeste cauza perioadei de inducþie.Când aceastã peliculã atinge ogrosime criticã, stratul se rupe, dincauza volumului molecular mare algipsului ºi dã naºtere la cristalite.Aceastã rupturã este sursa germe-nilor de cristalizare ºi a unei noisuprafeþe de semihidrat.

Gipsul format în prima parte areacþiei este gipsul amorf. El sedizolvã rapid pentru a da o soluþiesuprasaturatã în raport cu cristalelede gips amorf. Structura cristalelorevolueazã spre cea a cristalelor degips bine formate, a cãror solubilitateeste mai scãzutã. Din aceastãcauzã, mãrimea cristalelor de gipscreºte, în acelaºi timp cu viteza dedizolvare a gipsului amorf, pânãcând el se dizolvã complet. Într-unasemenea stadiu, viteza este contro-latã de reacþia semihidratului cu apa.

Un alt argument al acestei teoriieste cã semihidratul nu se dizolvãdirect. Se formeazã, în schimb, undihidrat coloidal, ce se dizolvã formândo soluþie în care cristalele micro-scopice de gips se încruciºeazã.

Teoria cristalizãrii a fost elabo-ratã cu ajutorul microscopiei opticeºi electronice (1952), constând înurmãtoarele aspecte:

• priza ipsosului se realizeazãprintr-un proces de soluþie - recris-talizare;

• deºi mãrimea cristalelor variazã,acelaºi tip de cristale este format, înfuncþie de condiþiile experimentale,în soluþie diluatã sau în pastã normalã;

• adãugarea de acceleratori sauîntârzietori afecteazã viteza dedizolvare a ipsosului;

• niciun indiciu nu lasã posibili-tatea presupunerii formãrii unei fazecoloidale.

HIDRATAREA IPSOSULUIEste un fenomen exotermic.

Curba de creºtere a temperaturii înfuncþie de timp, curbã ce caracte-rizeazã viteza de hidratare a ipsosu-lui, este de forma unei sinusoide. Peea se observã o primã creºtere atemperaturii, care semnificã supra-punerea a douã fenomene: cãldurade înmuiere ºi reacþia de hidratare aanhidritului solubil, eventual prezentîn ipsos. Urmeazã o perioadã deinducþie, mai lungã sau mai scurtã,care corespunde formãrii germenilorde cristalizare, plecând de la soluþiasuprasaturatã în gips. Se observã,apoi, o creºtere progresivã a cris-talelor de gips, plecând de la ger-menii ce se dezvoltã cu degajare decãldurã. În absenþa întârzietorilor deprizã, tot hidratul se transformã îndihidrat în mai puþin de douã ore,ºtiind cã o mare proporþie (95%)este hidratatã în circa 30 de minute.

ROLUL TEMPERATURIIÎN HIDRATAREA IPSOSULUI

Micºorarea temperaturii tinde sãreducã viteza de dizolvare, cât ºidifuzia de ioni de calciu ºi sulfat.În acelaºi timp, pentru numeroaseipsosuri, densitatea spaþiilor favora-bile cristalizãrii se mãreºte odatã cumicºorarea temperaturii ºi, în plus,solubilitatea ipsosului creºte. Tempe-ratura exercitã o influenþã marcantãasupra structurii ipsosului întãrit.

În final, priza ipsosului este înso-þitã de o variaþie de volum, carepoate fi sub formã de umflare sau decontracþie. Existã variaþii de volumde origini diferite: din reacþia chimicãde hidratare sau din fenomenelefizice, cum ar fi variaþiile de tempe-raturã ºi umiditate.

(Va urma)


Plinul ºi golul în arhitecturãarh. diplomat Laurenþiu Corneliu BRÂNZEANU

Ce înseamnã de faptgolul în arhitecturã?

Foarte simplu: uºa este calea deacces, fereastra este legãtura dintreinterior ºi exterior, iar plinul un spaþiude protecþie.

Sticla a fost un material care afascinat dintotdeauna omenirea.

Sticla umple, de fapt, golul cuceva care creeazã, în acelaºi timp, odeschidere ºi o barierã între interiorºi exterior.

În lucrãrile de arhitecturã medie-valã, celebrele ferestre gotice alecatedralelor filtrau lumina. În arhitec-tura modernã golurile au devenit maiîndrãzneþe, sticla cãpãtând valenþaunui material de construcþie alãturide betonul armat, dar ºi alãturi dematerialele clasice: piatrã ºi lemn.

Arhitectura contemporanã a fãcutun pas înainte. Structurile metalice,care permit deschideri generoase,au creat premisele folosirii sticlei la

realizarea faþadelor întregi. Estevorba de faþadele tip pereþi cortinã,faþadele uºoare cu montaj în pano-uri, care la rândul lor pot fi dinsticlã ºi cu structurã autoportantã.

Important este ca, în alegerea solu-þiilor, sã se þinã cont de factoriiînconjurãtori.

Sticla este un material cu greutateredusã, grosime redusã în comparaþiecu pereþii tradiþionali, rapiditate înmontaj, bun grad de izolare, înfuncþie de calitatea soluþiei de geamtermopan alese dar, în acelaºi timp,trebuie þinut cont de comportarea înexploatare, siguranþã la foc, rezis-tenþã la ºocuri ºi la vânt, suprafaþamaximã admisã ºi mulþi alþi factoricare sunt analizaþi în detaliu defirmele de specialitate.

Folosirea sticlei ºi a pereþilor cor-tinã s-a extins în domeniul investi-þiilor industriale, clãdirilor pentrubirouri ºi construcþii administrative,clãdirilor pentru bãnci ºi mai puþin laconstrucþiile de locuinþe unde pro-gramul ºi preþul de cost, relativ mairidicat, au permis utilizarea pereþilorcortinã doar la clãdiri reprezentative.

Spuneam într-un articol anterior cã mie îmi place o definiþie pe care o dãdea arhitecturii Le Corbusier.Acesta spunea cã arhitectura este „jocul savant al volumelor sub luminã”.

Dar volumele sunt puse în valoare de jocul între plin ºi gol, de culoare, de calitatea finisajelor, toateacestea contribuind la conturarea ansamblului.

Încã de la primul pas al actului de creaþie, arhitectul, influenþat de solicitãrile beneficiarului, le trece ºiprin filtrul propriu, analizând comanda socialã ºi în contextul natural, economic, climatic. Arhitectul segândeºte la volumul total dar ºi la ponderea suprafeþelor vitrate în masa generalã a imobilului.

Astãzi, de pildã, noi folosim, dupã pãrerea mea, în exces sticla în construcþii. Acest fapt poate fi expli-cabil pentru o naþiune care timp de peste 50 de ani nu a folosit sticla decât ca element decorativ înconstrucþii. Numai cã ºi arhitectura golului, atunci când este seacã ºi nu mai are la bazã compoziþia,devine, practic, arhitecturã industrialã.


Dar sticla este folositã azi ºi laamenajãri interioare, compartimen-tãri interioare flexibile, închidereaunor spaþii interioare tip atrium,pereþi decorativi etc.

În final, expresia plasticã a faþa-delor, coordonarea arhitecturalã aelementelor structurale, raporturileîntre plin ºi gol, culoarea, atât a sti-clei cât ºi a elementelor de susþinerecontribuie determinant la conturareaconcepþiei proiectului de arhitecturã,coroborat cu exigenþele de urbanism.

Proporþia plin - golÎn funcþie de condiþiile climatice

specifice þãrii noastre, la imobilelepentru locuinþe predominã plinul.Golul - fie cã este fereastrã sauuºã - asigurã doar comunicarea cu

exteriorul ºi rezolvã, în general,necesitatea pãtrunderii luminii natu-rale, esenþialã pentru viaþã, a ven-tilãrii, aerisirii spaþiului interior.

Este adevãrat cã existã ºiexcepþii legate de deschiderea spreun punct de interes (peisaj natural,curte interioarã decorativã etc.) încare un întreg perete se transformãîn sticlã ºi lasã sã pãtrundã parcãelementul exterior în cadrul inte-rior creat, cu atât mai mult cu câttehnologiile moderne au gãsit ºicãi de rezolvare a încãlzirii acestorpereþi de sticlã, atât de discret încâtnu le poþi observa la prima impresieînsã, bineînþeles, cu costurile afe-rente majorate la execuþie ºi întimpul utilizãrii.

OBIECTIVECU CARACTER SOCIO-CULTURALLa acest tip de obiective, nevoia

de reprezentare a condus la domi-nante în fiecare din sensuri: ori pre-dominã plinul, ori predominã golul,dar de fiecare datã pe suprafeþemari, la o scarã care sã impresionezeºi sã dea importanþã obiectivului.

OBIECTIVEPENTRU COMERÞ ªl SERVICII

Prin funcþiunea lor, acest tip deconstrucþii trebuie sã te invite sãintri, sã apelezi la serviciile propuseºi de aceea golul trebuie sã pre-domine în partea direct legatã depublicul consumator de servicii, iarplinul trebuie sã ascundã funcþiileanexe de prelucrare, depozitare etc.

OBIECTIVECU CARACTER INDUSTRIAL

Prin definiþie, un obiectiv indus-trial este creat cu mult pragmatism,golul având doar rol strict funcþional:iluminat, ventilare, cale de evacuareîn caz de pericol etc. De aceea,proporþia plin - gol depinde direct defluxul tehnologic ce determinãsuprafaþa de plin ºi gol. �


ARHITECTURÃ FÃRÃ LIMITE ! (I)

CHINA CENTRAL TELEVISION(CCTV)

Clãdirea postului naþionalde televiziune din China a fostproiectatã de doi renumiþiarhitecþi europeni: Rem Kool-haas din Olanda ºi OleScheeren din Germania.

Imobilul este format dindouã turnuri laterale înclinate,îndoite la 90° în partea de susºi de jos, unite printr-o pasarelãuriaºã de 13 etaje ºi formândpractic un tub continuu.Aºadar, o buclã cu 6 secþiuniorizontale ºi verticale creeazão grilã neregulatã care are, întotal, 44 de etaje ºi 234 mînãlþime.

Construcþia, începutã în2004 ºi finalizatã în 2008, acostat cca 600 milioane euro.

KRZYWY DOMEK – SOPOT (POLONIA)„Casa strâmbã” a fost proiectatã de arhitecþii Szotyns-

kich ºi Zaleski care s-au inspirat din desenele lui Ian

Marcin Szaucer, renumit ilustrator al cãrþilor pentru copii.

Construcþia clãdirii, care mai este denumitã ºi „Casa

cocoºatã”, a început în ianuarie 2003 ºi s-a terminat la

finalul aceluiaºi an.

Clãdirea este, de fapt, un hotel care face parte din

Centrul comercial „Rezident”, la parterul clãdirii

funcþionând spaþii comerciale ºi o salã de jocuri.

De-a lungul timpului, arhitecþii ºi constructorii au proiectat ºi construit numeroase edificii, nu numaidurabile ºi funcþionale dar ºi spectaculoase din punct de vedere arhitectural.

Unele dintre ele au provocat numeroase controverse fiind considerate, mai degrabã, ciudate ºi urâte.Ele au rãmas, totuºi, puncte de referinþã în istoria arhitecturii ºi au devenit obiective turistice admirateastãzi de milioane de vizitatori.

Asemenea edificii ieºite din comun s-au înmulþit, practic, în ultimele decenii când betonul, oþelul, sticlaºi alte materiale au devenit mult mai ofertante pentru creatorii unor asemenea obiective cu totul deosebite.

Într-un serial de articole cu care debutãm în acest numãr al revistei, ne propunem sã vã prezentãmunele dintre aceste construcþii ºi sã vã provocãm la o dezbatere privind limitele arhitecturii astãzi.

China Central Television (CCTV)

Krzywy Domek (Sopot, Polonia)


PODUL INCHEON (COREEA DE SUD)

Podul Incheon are 21,8 km lungime, cu 6 benzi de circulaþie, legând localitatea Songdo de Aeroportul

Internaþional Incheon.

Este cel mai lung pod din Coreea de Sud ºi al 5-lea pod ca lungime din lume, legat de cabluri. Pilonii care susþin

podul au o înãlþime de 230,5 m.

A fost construit în 5 ani cu costuri totale de cca 1,4 mld dolari.

Este proiectat sã reziste la vânturi cu viteze de 72 m/sec ºi cutremure pânã la 7°.

Are un design remarcabil care îl face extrem de

spectaculos ºi noaptea. De altfel, britanicii de la

„Construction News” îl considerã a fi în „Top 10

minuni arhitecturale ale lumii moderne”.

AEROPORTUL DIN LYON (FRANÞA)Proiectantul sãu, renumitul arhitect spaniol

Santiago Calatrava, a conceput clãdirea princi-

palã inspirându-se din imaginea unei pãsãri

pregãtitã sã-ºi ia zborul.

Douã arce de cerc, lungi de 120 m, pornesc

dintr-un punct convergent ºi se ridicã, precum

douã aripi, spre cer ajungând la o înãlþime de

40 m. Apoi, cele douã arce imense coboarã ºi se

întâlnesc într-un punct ce

reprezintã ciocul pãsãrii,

acolo unde se af lã

peroanele de acces la

d iverse serv ic i i de

transport.

Aºadar, încã o con-

strucþie din oþel ºi sticlã

configuratã de cunoscu-

tele arce pentru folosirea

cãrora, în proiectele sale,

Santiago Calatrava este

celebru.

Podul Incheon (Coreea de Sud)

Aeroportul din Lyon (Franþa)

Aeroportul din Lyon (Franþa)

Podul Incheon (Coreea de Sud)



AGORA THEATRE (LELYSTAND, OLANDA)Teatrul Agora din Lelystand,

Olanda, a fost proiectat de arhitectulBen van Berkel de la societatea „UnStudio” din Amsterdam.

La acest proiect putem afirmacã vedeta a fost culoarea. Anvelopaexterioarã, cu multe faþete în unghiuriascuþite ºi cu planuri ieºite în afarã,acoperitã cu panouri din oþel ºi alu-miniu în culori de galben ºi portocaliu,atrage atenþia ºi ºocheazã privitorul.Aceiaºi „beþie de culori” o regãsim ºi îninterior, acolo unde predominãculoarea apusului de soare la jaluzeleexterioare, alb-rozul pentru foaier ºivioletul în alte spaþii.

Teatrul are douã sãli, una de 700de locuri, alta de 200, câteva foaiereinterconectate sau separate, o cafe-nea, un restaurant ºi alte spaþii multi-funcþionale.

OLD LINCOLN HIGHWAY (PENNSYLVANIA, SUA)În multe cazuri, la proiectarea unei clãdiri arhitecþii se inspirã din viaþa

de zi cu zi, imitând diverse obiecte cu care venim în contact.Aºa se face cã apar asemenea construcþii care imitã, de pildã, o gheatã

sau un pantof. La aceastã „Old Lincoln Highway” din Pennsylvania – SUA,situaþia este, poate, explicabilã. Proprietarul, Mahlon Haines, era comerciantde pantofi ºi a vrut sã aibã o clãdire inspiratã din propria activitate. La început,construcþia finalizatã în 1948 a fost o casã de oaspeþi iar dupã moarteaproprietarului a fost transformatã în muzeu.

CASA PANTOF (AFRICA DE SUD)Mai degrabã „Casa gheatã” este opera arhitectului ºi patronului de hoteluri

Ron Van Zyl, care a construit în 1990 pentru a-ºi adãposti în ea, într-un micmuzeu, sculpturile din lemn.

SHOE CHURCH (TAIWAN)În sfârºit, Shoe Church este, de fapt, o bisericã cu

înãlþimea de 17 m ºi lãþimea de 11 m. Construcþia ei, înTaiwan, a fost inspiratã de un obicei local, conform cãruia,pentru a avea noroc în cãsnicie, mireasa trebuie sã intreîn bisericã încãlþatã cu pantofi cu toc.

Sigur cã o asemenea construcþie poate deveni ºi unpunct de atracþie pentru turiºti ºi mai ales pentru alteperechi care ar dori sã porneascã în cãsnicie cu dreptul.

(Va urma)

Agora Theatre (Lelystand, Olanda)

Agora Theatre (Lelystand, Olanda) Agora Theatre (Lelystand, Olanda)

Shoe Church (Taiwan)

Shoe House (Africa de Sud)

Old Lincoln Highway (Pennsylvania - SUA)



Noutãþi din domeniul acoperiºurilor, sistemelor de izolaþie,faþadelor ºi pardoselilor, la Expo Conferinþa RIFF 2016

Bucureºti, 21 - 22 noiembrie 2016

Expo Conferinþa RIFF va avea locla Bucureºti, pe 21 ºi 22 noiembrie2016.

Prezentãrile din programul RIFFvor aduce în centrul atenþiei structuriinovative de faþade, proiecte deacoperiºuri ºi sisteme de izolaþiefolosite la cele mai reprezentativeclãdiri recent construite, noile tendinþeºi soluþii folosite pentru pardoseli.

Proiectele vor fi prezentate din per-spective diferite, a arhitectului, dar ºi aconstructorului.

RIFF Bucureºti 2016 va aduceîmpreunã peste 250 de arhitecþi,proiectanþi, constructori ºi beneficiari,lideri de pe piaþa construcþiilor, com-panii cu soluþii tehnologice de ultimãgeneraþie pentru acoperiºuri, sisteme de izolaþie, faþadeºi pardoseli.

Expo Conferinþa RIFF face parte din programul deformare profesionalã continuã pentru arhitecþi ºi esteorganizatã împreunã cu Ordinul Arhitecþilor din România(OAR), fiind prezidatã de arh. ªerban Þigãnaº, preºedin-tele OAR.

Expo Conferinþa Internaþionalã de ArhitecturãRIFF (Roofs, Insulations, Façades, Floors) -Acoperiºuri, Sisteme de izolaþie, Faþade ºi Pardoselieste un eveniment cu un program dens ºi complex,incluzând sesiuni plenare oficiale ºi douã sesiuni tema-tice: „Faþade & Sisteme de izolaþie“ ºi „Acoperiºuri -Pardoseli & Sisteme de izolaþie“.

Expo Conferinþa Internaþionalã de ArhitecturãRIFF va gãzdui ºi Expoziþia proiectelor nominalizate laRomanian Building Awards – Premiile Naþionalepentru Spaþiul Construit.

Simultan cu RIFF, în aceeaºi locaþie, va fi organizatãExpo Conferinþa COTRACTOR a antreprenorilor dinconstrucþii, care va reuni: companii din domeniu, contrac-tori, ingineri de structuri, arhitecþi, investitori ºi dezvolta-tori imobiliari, investitori din sectorul public ºi privat.

CONTRACTOR 2016 reprezintã o adevãratã oportu-nitate de a întâlni noi parteneri ºi colaboratori, de a iden-tifica noi proiecte ºi posibilitãþi de investiþii.

Expo Conferinþa Internaþionalã de Arhitectura RIFF(Roofs, Insulations, Façades, Floors) - Acoperiºuri,Sisteme de izolaþie, Faþade ºi Pardoseli este organi-zatã de ABplus Events, fãcând parte dintr-o serie deevenimente de amploare dedicate arhitecturii ºi con-structorilor, organizate începând din 2010 în România,Polonia ºi Ungaria: LAUD - Arhitecturã Peisagisticã ºiInfrastructurã Urbanã, INGLASS - Arhitectura ºi Ingine-ria Sticlei, GIS - Arhitecturã ºi Design Interior, RIFF -Acoperiºuri, Sisteme de izolaþie, Faþade ºi Pardoseli ºiCONTRACTOR. �

Expo Conferinþa Internaþionalã de Arhitecturã RIFF (Roofs, Insulations, Façades, Floors) - Acoperiºuri,Sisteme de izolaþie, Faþade ºi Pardoseli - este unul dintre cele mai importante forumuri dedicate celor mairecente exemple de bunã practicã din arhitectura europeanã.

Pentru noutãþi ºi informaþii, accesaþi:http://bucharest.ieriff.eu , www.share-architects.com


RISCUL SEISMIC ÎN CONSTRUCÞIIResponsabilitãþi pentru inginerii constructori

Mircea MIRONESCU, Adrian Mircea STÃNESCU, Teodor BROTEA,Radu COMÃNESCU, Daniel PURDEA, Mircea Vlad STÃNESCU - SC MIRO GRUP SRL

Prioritãþileîn reducerea riscului seismic

în Bucureºti ºi restul þãriiPentru capitala þãrii, aºa cum

rezultã din listele oficiale alePrimãriei Municipiului Bucureºti,sunt identificate construcþii însuprafaþã totalã de 3.665.296 mpîncadrate în clasele de risc seismicRsI – pericol public, RsI, RsII ºiurgenþele I, II, III, conform norma-tivului P100/1-1992, echivalate cafiind RsI ºi RsII, dupã ultimul normativîn vigoare, P100/3-2008.

Dintre acestea, considerate priori-tatea P1 sunt cele construite înaintede 1940, având înãlþimea mai marede P+4 ºi o suprafaþã totalã de800.593 mp, prioritatea P2, cele con-struite înainte de 1940, cu înãlþimeamai micã de P+4, având o suprafaþãde 943.424 mp, iar prioritatea P3,cele construite dupã 1940, indiferentde înãlþime, având o suprafaþã totalã1.921.279 mp.

Dacã se considerã cã riscul seis-mic în Bucureºti este 2/3 din riscultotal pe þarã ºi cã 2/3 din teritoriulþãrii are risc seismic ridicat, atuncisuprafaþa totalã cu prioritãþile P1,P2, P3 pentru întreaga þarã este de3.665.296 x 4/3 = 4.887.061 mp,ceea ce înseamnã un cost aproximatde 1.800.000.000 ÷ 2.000.000.000euro. Din aceastã sumã, pentru

prioritatea P1, la nivelul întregii þãri,rezultã 534.000.000 euro iar pentruBucureºti 400.300.000 euro. Mai tre-buie subliniat cã, în construcþiile pri-oritatea P1, în Bucureºti, locuiescaproximativ 20.000 de persoane.

În aceste condiþii, intervenþiile dereparare ºi consolidare sunt justifi-cate atâta timp cât costul lor nudepãºeºte 0,65 din valoarea deînlocuire a construcþiei respective,ceea ce înseamnã aproximativ500÷700 euro/mp.

Un adevãr crud este cã sumelede mai sus nu vor putea fi suportatede cãtre proprietarii actuali ai aparta-mentelor din aceste construcþii iarajutorul statului trebuie sã func-þioneze în acest caz, atâta timp câtla noi nu se poate vorbi de o soci-etate capitalistã, statul fãcându-iproprietari pe majoritatea locatarilor,fãrã ca aceºtia sã poatã susþine oasemenea proprietate; de fapt, statula scãpat de povara unor asemeneaproprietãþi.

Implicaþiile altor categorii socio-profesionale, în afara constructorilor,în Programul de reducere a riscului

seismic ºi alte diferite problemeAºa cum rezultã pentru Bucureºti,

în lista construcþiilor cu risc seismicsunt construcþii monumente istoricesau zone protejate.

Sunt multe clãdiri, în special celemai înalte de P+4, construite înaintede 1940, la care, din punct devedere economic, este justificatãdezafectarea ºi înlocuirea lor cu oconstrucþie nouã.

Pentru realizarea intervenþiilor lacare ne-am referit, arhitecþii sunt ceicare trebuie sã aibã rolul principal înproblemele de urbanism iar ºefii deproiect ºi proiectanþii de specialitate,pentru proiectele intervenþiilor sauale construcþiilor noi, care le înlocu-iesc pe cele dezafectate.

Pentru ca programul de inter-venþii sã fie eficient este necesar ca,în majoritatea cazurilor, clãdirile încare se intervine sã fie evacuatetotal sau parþial, în aºa fel încât sãse poatã acþiona fãrã restricþii deprogram ºi protecþii suplimentare dediferite naturi.

Este necesarã, deci, asigurareaunui stoc tampon de locuinþe, aºacum s-a procedat în cazul celordouã blocuri din Piaþa Splaiului dinBucureºti, în care sã fie mutaþilocatarii din clãdirile în care se facintervenþiile.

O problemã la fel de importantãeste aceea a atractivitãþii pentruantreprizele serioase, care trebuieantrenate în campania de intervenþiiprin tarife rezonabile ºi selectãri pecriterii de performanþã, de calitate ºinu doar de cost.

Societatea civilã din România a fost sensibilizatã, din nou, în privinþa riscului seismic, dupã tragiculaccident de la “Colectiv” ºi dupã ce a fost activatã legea 20/1994 prin legea 282/2015 privind riscul seismicRsI, pericol public.

Riscul seismic ºi, implicit, siguranþa oamenilor ºi a construcþiilor este o problemã în care este implicatãîntreaga societate a unei þãri în care acþiunea seismicã este semnificativã. Totuºi, dintre palierele societãþii curesponsabilitãþi directe în privinþa reducerii riscului seismic, cel profesional al constructorilor este cel mai evident.

Dintre constructori, responsabilitãþi juridice directe le au inginerii experþi, verificatorii ºi proiectanþii destructuri. În situaþia pierderilor de vieþi omeneºti, cazurile în justiþie sunt de naturã penalã. Aceasta în con-textul în care riscul seismic pentru oameni ºi construcþii este definit legal prin normativele ºi codurileînsuºite de executiv prin ordine de ministru.

În afara incertitudinilor inerente în definirea riscului în coduri ºi normative, intervin ºi incertitudinile asoci-ate aplicãrii corecte a codurilor ºi normativelor, atât din punct de vedere tehnic cât ºi al corectitudinii morale.

În capitolele urmãtoare vom descrie problemele prioritare pentru reducerea riscului seismic înBucureºti ºi restul þãrii, considerând cã în Bucureºti este concentrat 2/3 din riscul seismic al þãrii ºi cã 2/3din teritoriul þãrii noastre are un risc seismic ridicat. În continuare vom arãta ºi care sunt implicaþiile altorcategorii socio-profesionale în problemele de reducere a riscului seismic.


Problemele de evaluare a risculuiseismic pentru oameni ºi construcþiiºi intervenþiile cele mai cunoscute,

utilizate pentru repararea ºi consoli-darea construcþiilor cu risc ridicatEvaluarea riscului seismic pentru

oameni ºi construcþiile existente acãpãtat un caracter ºtiinþific dezbãtutîn cadrul societãþilor ºi a fost apoireglementatã tehnic ºi juridic, practicdupã cutremurul din 1971 din SUA.La noi, aceasta s-a întâmplat mai alesdupã cutremurul din 4 martie 1977.

În cazul construcþiilor noi, proiec-tarea lor dupã norme a început teo-retic dupã 1941, iar practic dupã1963, atunci când a apãrut un nor-mativ mai evoluat pe aceastã temã,respectiv P13/63.

Un alt salt în evoluþia codurilor ºia cunoaºterii a intervenit în 1978,dupã cutremurul din 1977, atuncicând s-a iniþiat seria normativelorP100, pentru ca în 1992 sã aparã înP100-92 capitolele 11 ºi 12, în caresunt luate în considerare ºi con-strucþiile existente. În aceste capitoledin P100/92 a fost adoptat coeficien-tul R, care este raportul între capaci-tatea ºi necesarul cerut unei structurisupuse unei acþiuni seismice. Con-ceptul era teoretic cunoscut, darfolosirea ºi aplicarea lui în practicãnu a fost ºi nu este la fel de clarã înmulte cazuri, atunci când ne referimla acþiunea seismicã pentru con-strucþii existente.

Structurile de rezistenþã ale con-strucþiilor, în care sunt incluse ele-mentele structurale ºi nestructurale,au, în general, la toate acþiunile, unrãspuns care se materializeazã prinforþe ºi deformaþii, adicã prin lucrumecanic sau energie. În acelaºitimp, rãspunsul unei structuri a con-strucþiei, mai ales la acþiunile seis-mice puternice, se produce practic,în majoritatea cazurilor, în domeniulelasto-plastic ºi numai în foartepuþine cazuri în domeniul elastic.Acest aspect face ca exprimarearaportului R numai din punct devedere al capacitãþii, respectiv alnecesarului de rezistenþã, sã fie, demulte ori, neconcludentã dacã nueste exprimat în conjucþie cu defor-maþiile, adicã prin conceptul de lucrumecanic, energetic. Cu toate difi-cultãþile de evaluare doar prin acestindicator R, el a fost ºi este în conti-nuare un procedeu practic inginerescde exprimare unitarã a vulnerabi-litãþii la acþiunile seismice ºi þinând

seama de clasele de importanþã ºiexpunere, la evaluarea riscului seis-mic pentru oameni ºi construcþii.

În P100-92, capitolele 11 ºi 12,folosirea indicatorului R sau grad deasigurare asociat stãrii limitã ultimea condus la stabilirea unui prag minimal valorii sale, respectiv Rmin = 0,5,adicã jumãtate din valoarea uneiconstrucþii noi, pentru clasa III deimportanþã, iar pentru acele con-strucþii care au acest grad de asigu-rare mai mic de 0,5 s-au stabiliturgenþele I, II ºi III care au R = 0,15;0,15÷0,25; 0,25÷0,35. Pentru claselede importanþã I, Rmin = 0,70, la careUI este chiar acest indicator, iar pen-tru clasa II de importanþã Rmin = 0,6,cu UI = 0,30 iar UII, R = 0,3÷0,6.

În urma aplicãrii acestor preve-deri, a criticilor ºi unor noi concepte,în 1996 a apãrut o modificare ºi ocompletare a capitolelor 11 ºi 12 dinP100/92, în care a fost precizatconþinutul expertizelor ºi în care aufost arãtate metodele de evaluarecalitativã ºi cantitativã (prin calcul) ºiconceptul claselor de risc seismic,patru la numãr, RsI ÷ RsIV. În funcþiede clasa de importanþã ºi expunere,acestea exprimã nivelul de pierderea capacitãþii de rezistenþã ºi defor-maþie a construcþiilor ºi a capacitãþiide protecþie a acestora pentru viaþasau rãnirea oamenilor la un cutremurcu caracteristicile ºi intensitateacutremurului de calcul din normele învigoare la data cutremurului.

Aceastã etapã era aceea care afãcut ºi la noi trecerea de la evalu-area riscului seismic pe baza stãrilorlimitã, la etapa evaluãrilor pe bazãde criterii ºi niveluri de performanþã.Datoritã faptului cã, în modificareadin 1996, gradul de asigurare R acãpãtat un caracter orientativ, clasifi-carea se face acum împreunã cuevaluarea calitativã.

Din cauza introducerii bulinelorroºii pe construcþiile cu RsI, s-a creatideea cã obligativitatea interven-þiilor este numai pentru aceste con-strucþii iar faptul cã în cazul unuiseism pot produce efecte în dome-niul public face necesarã interzi-cerea funcþionãrii în spaþiile unorconstrucþii din aceastã clasã de riscseismic.

Trebuie subliniat cã, în continu-are, gradele minime de asigurare lamodificarea din 1996 au rãmas ace-leaºi, 0,7 pentru clasa I, 0,6 pentruclasa II, 0,5 pentru clasele III ºi IV.

Din 2008, cu aplicabilitate prac-ticã din 2009, a intrat în vigoare unnormativ prevãzut efectiv pentruconstrucþii existente din seria P100,sub denumirea de P100/3-2008. Înacest normativ, clasele de risc seis-mic sunt descrise în aproximativacelaºi fel ca în vechiul normativ,gradul minim de asigurare notat R3cãpãtând valori în intervalele: RsI < 0,35;RsII = 0,35 ÷ 0,65; RsIII = 0,66 ÷ 0,90;RsIV = 0,91 ÷ 1,0. Hazardul, adicãintensitatea acþiunilor, exprimatã prinacceleraþiile din spectrele de pro-iectare, este acela din P100/1-2006,cu obligativitatea consolidãrii pentruconstrucþiile cu R3 < 0,65, sursaVrancea, sau R3 < 0,70 pentru sursaseismicã Banat.

P100/3-2008 a introdus explicitcriteriile de performanþã, stabilindniveluri de performanþã corelate custãrile limitã asociate pentru care, pelângã cerinþele date de hazardulseismic, este descrisã ºi metodolo-gia de evaluare a capacitãþilor, expri-mate din punct de vedere alrezistenþei, cât ºi deformabilitãþii cutrei niveluri de evaluare prin calcul.

Referindu-se, în cuprinsul norma-tivului, la standardele de betonarmat STAS 10107/0-90 ºi metalSTAS 10108-75, face ca acesta sãfie în vigoare ceea ce ajutã la deter-minarea capacitãþilor elementelordin beton armat, mai ales la calcululmecanismului de rupere din forþãtãietoare.

Cu ajutorul celor trei metode deevaluare prin calcul, echivalentulvechilor metode simplificate, decomplexitate medie ºi avansatã,aduse la nivelul de cunoaºtere alanului 2008, normativul corect apli-cat este un element de mare ajutorîn evaluãrile cu aceeaºi mãsurã ariscului seismic.

În viitorul apropiat va trebui sã sefacã unele corecturi, pentru a înde-pãrta unele mici ambiguitãþi în felulîn care este cuantificat R3 cudiferitele metode ale normativului,iar în viitorul îndepãrtat, pentru risculseismic la care se referã, va trebuisã se treacã la un nivel superior decalcul probabilistic, plecând de la cri-teriile ºi nivelurile de performanþã.

În decursul anilor în care a apãrutpreocuparea pentru evaluarea, princalcul, a structurilor din zone seis-mice cu intensitate semnificativã, încolectivul nostru au fost întrebuinþatediferite concepte ºi metode de calcul.



Înainte de 1940 nu se fãceauevaluãri prin calcul în care sã fieinclusã acþiunea seismicã. Pentruconstrucþii din beton armat sefolosea beton mãrcile B100 ÷ B120,oþel beton echivalent OB37, stâlpiise dimensionau cu rezistenþe admisi-bile (100 ÷ 120)/3 = 33 ÷ 40 daN/cm2,cu procente de armare longitudinale0,8÷1%, etrieri φ6 ÷ φ8 la pas de25 cm ÷ 50 cm. Pereþii ºi elementeledin zidãrie portantã sau pereþii deînchidere sau despãrþitori se con-struiau din cãrãmidã C50 ÷ C100 iarmortarul se prepara, în general, culiant de var M4 ÷ M10. Planºeeleerau executate cu elemente dinlemn, grinzi metalice cu bolþiºoaresau beton la partea de jos a grinzilorI metalice sau plãci din beton armatcu grosime de 8 cm ÷ 10 cm, flexibilesau foarte flexibile.

Dupã 1940, practic dupã rãzboi,din 1945 pânã în 1963-1965, a fost operioadã în care a fost fãcutã evalu-area prin calcul la forþe static echiva-lente pentru acþiunea seismicã, cuprocent de 5% din greutatea con-strucþiei. Betoanele au fost din mãrciB120 ÷ B200, oþel beton echivalentOB37 ºi PC52, armãri transversalecel mult la procente de 0,2% cores-punzãtoare forþelor tãietoare de cal-cul, cãrãmizi C50 ÷ C100, mortar culiant de var ºi adaos de cimentmarca M10 ÷ M25.

Dupã 1965 pânã în 1978, evaluã-rile pentru construcþii în zonele seis-mice s-au fãcut dupã un normativC13/63, cu zonarea þãrii în funcþie deintensitãþile seismice din scara Mer-calli, cu grade care descriu efecteleproduse de cutremure. Bucureºtiul,de pildã, a trecut de la gradul IX lagradul VIII, apropiindu-se de coeficienþiiseismici de calcul de 2,0% ÷ 5,0%,adicã 0,02 ÷ 0,05 din greutateaconstrucþiilor. În schimb, a fost îmbu-nãtãþitã abordarea conformãriistructurilor în zonele seismice,modul de alcãtuire ºi detaliere, cali-tãþile materialelor, betoane B150 ÷B200, oþel beton OB37, PC52,PC60, cãrãmizi C50 ÷ C100,mortare M10 ÷ M25 cu lianþi de var ºiciment.

Fig. 1 ÷ 6

Tabel 1: Caracteristici mecanice zidãrie (Rc = rezistenþa medie de rupere a zidãriei)

Fig. 7

Tabelul 2



În practicã, stâlpii cadrelor sepredimensionau cu rezistenþe 0,25Rbpentru stâlpii centrali, 0,2Rb pentrustâlpii de margine, 0,15Rb pentru stâl-pii de colþ, Rb fiind marca betonului.

Au fost folosite, din pãcate, dincauza economiilor de materialeimpuse, tehnologii ca aceea a cofra-jelor glisante, cu defecte de continui-tate a betonãrii pereþilor sau armãriide pereþi structurali din beton armatla structuri ale blocurilor înalte P+8 ÷P+10, cu zone armate numai la mar-gini, cu benzi de bordaje, adicã zoneale acestora în mijlocul panourilordin beton simplu.

În acea perioadã, calculele efec-tuându-se parþial sau total manual,determinãrile de deformaþii sefãceau în cazuri rare, iar normanoastrã nu avea prevedere pentrudriftul general sau de nivel.

Folosind metoda Mutto pentrucadre sau un program propriu decalcul pentru pereþii structurali, noiam determinat ºi capacitãþile dedeformaþii, comparându-le cu cerinþade 1/1.000 ÷ 1/1.200 pentru defor-maþiile relative sau driftul pentru sta-diul elastic dupã normele franceze,sau 1/300 ÷ 1/500 pentru stadiulultim în domeniul elasto-plastic,dupã codul american UBC.

Dupã 1978 au apãrut conceptele,tehnicile ºi metodele de calcul mo-derne, în corelaþie cu acumulãrile dinexperienþa cutremurelor care s-ausuccedat în lume ºi la noi ºi astfel aapãrut seria normativelor P100/1-1992, P100/1-1996, P100/1-2006,P100/3-2008, în fine, P100/1-2013.

În acea perioadã noi am avutdiferite contribuþii la cunoaºtereametodelor moderne de evaluare aconstrucþiilor existente ºi am propusºi întrebuinþat modelãri ºi metode decalcul originale.

La conferinþa COPISE din 1975de la Bucureºti am prezentat unmodel original de înfãºurãtoare aunui calcul biografic pânã la stadiulde mecanism de plastifiere a struc-turilor, pentru a avea o evaluare acapacitãþilor, combinat cu o analizãdinamicã directã pentru determina-rea necesarului structurilor pentrucare s-a efectuat calcul biografic.

Subliniem cã, cu aceastã metodã,am realizat expertizãri ºi intervenþiipe construcþii avariate de cutremuruldin 1977, înaintea apariþiei metodeispecifice de rãspuns ºi a progra-melor de tip Pushover.

Fig. 8

Fig. 9

Fig. 10

Fig. 11



În buletinul AICPS - 2/2000 [1]am sintetizat o metodã de evaluarepentru construcþii existente, careînsuma propuneri succesive fãcutepânã la data publicãrii acesteia.

Organizarea ºi principiile metodeiconstau din urmãtoarele:

Erau recomandate trei pãrþi alemetodei pe principiul trierii: primaparte, metoda simplificatã, dupãcare urmeazã metoda de complexi-tate medie ºi în fine, metoda avan-satã, care pot fi comparate cumetodele 1, 2 ºi 3 din P100/3-2008.

În evaluarea construcþiilor exis-tente se studia atunci numai starealimitã de colaps a acestora.

În momentul de faþã, în SUA, prinultima propunere de cod, modelP58-1, P58-2, acest principiu esteadoptat datoritã faptului cã este maipuþin afectat de incertitudini.

În cadrul metodei AICPS –2/2000 era detaliat, prin metoda decomplexitate medie, calculul biogra-fic original ºi analiza dinamicãdirectã cu o singurã masã sau aspectrelor de rãspuns în deplasãrirealizatã încã din 1978, metoda decalcul pentru structurile din elementede zidãrie în planul pereþilor ºi per-pendicular pe planul pereþilor ºi oprimã propunere privind conceptulde performanþã, ocupare imediatã,

operaþional, siguranþa vieþii, pre-venirea colapsului (fig. 1÷11).

În numãrul 3/2004, buletinulAICPS [2], am prezentat o metodãde evaluare prin calcul bazatã pe treicriterii de performanþã pentru resta-urarea construcþiilor de patrimoniuarhitectural, ocupare imediatã, opera-þional, împreunã cu siguranþa vieþii ºiprevenirea colapsului (fig. 12 ÷ 13).

Aceastã propunere a precedatceea ce s-a adoptat în prevederilenormativului P100/3-2008 pentruconstrucþiile existente.

În etapa actualã, aplicarea pre-vederilor normativului P100/3-2008este obligatorie pentru evaluareariscului seismic al construcþiilor dinþara noastrã iar evaluarea analiticãprin calcul este aceea care defineºtepractic riscul seismic al construcþiilorexistente.

Trebuie subliniat cã, pentru fiecarecaz în parte, este recomandat sã seaplice ceea ce se numeºte trierea,mai întâi metoda 1 de evaluare ana-liticã prin calcul ºi apoi metodele 2ºi 3, dupã caz, iar cel mai bine dacãse poate metoda 3, care presupuneun calcul de tip pushover. În acestcaz, pentru realizarea pushoverului,este raþional sã se aplice numai dis-tribuþia triangularã a eforturilor, res-pectiv deformaþiile.

Deoarece multe dintre progamelecare pot realiza pushoverul au difi-cultãþi în luarea în considerare a

influenþei eforturilor ºi deformaþiilorde forfecare, alternativ, se poateîntrebuinþa modelul de calcul propusde noi, care presupune direct luareaîn considerare a acestei influenþe.

În prezent, în SUA, cele maifolosite normative ºi coduri pentruevaluarea riscului seismic suntASCE 7-2010 [3] pentru construcþiinoi ºi ASCE 41-06 [4] pentru con-strucþii existente, echivalentul înconcepte ºi metode de calcul cuP100/1-2006 ºi P100/3-2008.

Dupã o perioadã de 10 ani destudii în programe federale de am-ploare pentru conceperea de coduri,în prezent sunt propuse coduri caresã se apropie cât mai mult de nivelulsuperior de calcul probabilistic,aceasta prin metodologia expusã înP-58-1; P-58-2 / 2012 [5].

În [6] noi am arãtat cercetãrile ºitendinþele de aplicaþii practice înacest domeniu, întreprinse în SUA ºiEuropa.

În motivarea principiilor care staula baza noii metodologii din SUA sespune:

a) “Sã se creeze noi procedee decuantificare a performanþelor pentruconstrucþiile noi ºi cele existente.”

b) “Sã modifice procedeele actuale,pentru a evalua performanþele bazatepe parametri de rãspuns global, atâtatimp cât rãspunsul componentelorindividuale nu controleazã predicþiaperformanþelor globale ale structurilor.”

În FEMA P-695, care a pregãtitP-58-1 ºi P-58-2, se spune:

“În general riscul pentru sigu-ranþa vieþii (de exemplu probabili-tatea de pierderi de vieþi omeneºti,periclitarea vieþii sau rãniri) este difi-cil de evaluat cu acurateþe din cauzaincertitudinilor procentului de pierderiumane date de colaps, sau a incerti-tudinilor ºi mai mari în evaluareaefectului cãderilor ºi al avarierilorpânã la rupere, în afara colapsului.”

Colapsul structurilor poate con-duce la un numãr variabil de pierderiumane, depinzând de variatele tipuride construcþii, de numãrul de per-soane ºi de modul de ocupare.

Tabelul 3: Date de intrare pentru evaluare prin calcul

Fig. 12

Fig. 13



În consecinþã, se urmãreºte maidegrabã decât “protecþia vieþii” sã seasigure o protecþie uniformã a siste-mului structural.

Aceasta este o revenire la calcu-lul direct pentru prevenirea colapsu-lui, pe care noi l-am arãtat din 1978pânã în prezent, materializat în toatearticolele publicate de-a lungul aces-tor ani, sintetizate în [1] – AICPS2/2000 ºi îmbunãtãþite în [7] sau [8],(fig. 14, 15 ºi tabelul 3, respectivfig. 16 ºi 17) pentru metodele deintervenþii structurale prin reparaþiisau consolidãri structurale pentruconstrucþii obiºnuite sau acelea caresunt monumente istorice sau apar-þinând patrimoniului arhitectural.

CONCLUZIIProblemele de reducere a riscului

seismic pentru oameni ºi construcþii,în special în cazul construcþiilor exis-tente, au fost dezvoltate la noi înspecial dupã cutremurul din 4 martie1977. Pentru acestea din urmã afost elaborat un normativ specializat,P100/3-2008, conform cãruia con-strucþiile încadrate în clasele de riscseismic RsI ºi RsII trebuie, în modobligatoriu, consolidate.

Programele de consolidare iniþi-ate dupã 1992 ºi mai ales dupã1996, atunci când au apãrut con-ceptele de clase de risc seismic, au

stabilit ca prioritare intervenþi-ile pentru clasa de risc seis-mic RsI, în special acelea careprezintã pericol public. Acestaspect a creat confuzie înprivinþa obligativitãþii inter-venþiilor pentru construcþiileexistente, fapt ilustrat ºi deprevederile legii 282/2015,care a interzis activitatea doarpentru anumite clãdiri din clasa Ide risc seismic, respectiv celecare prezintã pericol public.

Incertitudinile ºtiinþifice pri-vind evaluarea riscului seismicpentru oameni ºi construcþii,legate de o lipsã a prezentãriiexplicite de cãtre autoritãþi, înconjuncþie cu un studiu spe-cial privind riscul seismic aºacum este reflectat în normeleexistente în România, cu dezbatereaacestui subiect de mare importanþã,produce confuzii, aºa cum am arãtatmai înainte. Din pãcate, aceste con-fuzii asupra riscului seismic ºi lipsaunor prevederi clare adoptate princonsensul mediului academic ºi pro-fesional de specialitate, aprobateprin dezbateri publice de întreagasocietate, lasã responsabilitateatotalã asupra constructorilor, maiales a experþilor, verificatorilor deproiecte ºi proiectanþilor de struc-turã, care rãspund din punct devedere juridic, pânã la acuzaþii denaturã penalã în cazul pierderilor devieþi omeneºti.

Dupã pãrerea noastrã, pânã laelaborarea unor noi prevederi, nor-mativul P100/3-2008, cu unele miciîmbunãtãþiri, poate fi aplicat pentru operioadã de timp intermediarã, fãrãsã se mai modifice cerinþele dehazard actuale, cu riscul acceptat deo societate care sperãm cã va per-forma din punct de vedere eco-nomic, pentru a-ºi putea permiteniveluri de risc seismic adecvatesocietãþilor dezvoltate.

BIBLIOGRAFIE1. Metoda pentru evaluarea

analiticã prin calcul a construcþiilorasupra acestora din punct de vederestructural, M. MIRONESCU ºi alþii,Buletin AICPS 2/2000;

2. Alegerea soluþiilor de inter-venþii structurale, în cadrul lucrãrilorde restaurare, pentru construcþiile depatrimoniu arhitectural, M. MIRONESCUºi alþii, Buletin AICPS 3/2004;

3. Minimum Design Loads forBuildings and Other Structures,ASCE-SEI 7-10;

4. Seismic Rehabilitation ofExisting Buildings, ASCE/SEI 41-06;

5. Seismic Performance Assess-ment of Buildings, volume I –Methodology FEMA P-58-1/sept.2012, volume II – ImplementationGuide, FEMA P-58-2/sept. 2012;

6. Abordãri noi privind evaluãrileprin calcul pentru determinarea vul-nerabilitãþii construcþiilor existente,M. MIRONESCU ºi alþii, RevistaAICPS 3/2011;

7. Reactualizãri ale problemelorlegate de evaluãrile prin calcul ºiintervenþiile structurale la construcþiiexistente cu structuri de zidãrienearmatã, M. MIRONESCU ºi alþii,Revista AICPS 4/2013;

8. Intervenþii structurale de repa-raþii ºi consolidare pe baza princi-piilor de restaurare, reflectate înreglementarea armonizatã cerinþelorICOMOS ºi SREN, M. MIRONESCUºi alþii, Revista AICPS 4/2014. �

Fig. 16

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 17: Model bielã - tirant


(Continuare din nr. 126, iunie 2016)

În cele ce urmeazã ne propunemsã examinãm care sunt mãsurile cese pot lua pentru a evita, pe câtposibil, deteriorãrile produse decutremure asupra construcþiunilor,precum ºi modul cum trebuie con-duse reparaþiile clãdirilor vãtãmate,pentru a obþine construcþiuni capa-bile sã reziste nu numai la solicitãrilenormale la care pot fi supuse, dar ºila eventuale repetãri ale cutremurului.

Problema astfel pusã are maimulte aspecte, care toate trebuiescavute în vedere atunci când estevorba sã dãm o soluþie practicã. Ast-fel, întâi trebuie sã avem în vedereproblema pur tehnicã a realizãrii deconstrucþii capabile sã reziste lasolicitãrile produse de cutremure.Soluþia tehnicã, însã, trebuie sã fieeconomicã ºi în concordanþã cumijloacele financiare de care dis-punem, cu materialele ce le putemgãsi la îndemânã ºi în fine, cu lucrã-torii pe care îi putem gãsi. Adeseoriaceste trei din urmã consideraþiuniprimeazã chiar asupra celei tehnice,care, deºi cea mai importantã, esteadeseori cea mai grea de realizatpracticeºte. Astfel, la noi în þarã posi-bilitãþile financiare ale marii majo-ritãþi a sinistraþilor sunt atât dereduse încât, de cele mai multe ori,se pune problema dacã cel sinistratîºi poate face un adãpost, iar nicide-cum o casã, fie chiar de calitateacelei ce a avut. Dacã adãugãm încãimposibilitatea în care ne gãsim de aafla unul din materialele strict indis-pensabile, cum este fierul, sau greu-tatea de aprovizionare ºi transport aaltor materiale ca varul, cimentul,nisipul, ne putem face o idee decomplexitatea problemei. În fine, tre-buie sã adãugãm greutatea de agãsi proiectanþi capabili ºi în specialcorecþi, pentru a studia ºi a da osoluþiune adecvatã, precum ºi de aputea afla lucrãtori, conºtiincioºi ºipricepuþi, care sã execute o lucrarebunã.

Sã examinãm aspectul tehnic alchestiunii, cel care ne intereseazã înprimul rând.

Am vãzut în prima parte a expu-nerii, cã oricare ar fi construcþiunea,sub acþiunea zguduirii produsã decutremur construcþia, în totalitateaei, capãtã miºcãri. Cum orice trecereîn stare de miºcare nu se poate facefãrã prezenþa unei forþe, prima pro-blemã ce se va pune va fi de a deter-mina forþa care acþioneazã diferitelepãrþi ale clãdirii ce se miºcã. Pornindde la anumite ipoteze am putea sãdeterminãm felul solicitãrilor diferi-telor pãrþi ale unei construcþiuni casã ne dãm seama de rezistenþa cese dezvoltã în interiorul ei. Pentru aputea, însã, efectua practic acestecalcule trebuie sã recurgem lanumeroase simplificãri ºi ipoteze;totuºi, chiar ºi în aceste cazuri, cal-culele sunt extrem de laborioase ºilungi. De aceea s-a recurs la osoluþie mai simplã ºi practicã.

Sub acþiunea undelor seismiceconstrucþiunile capãtã miºcãri ce potfi descompuse în cele 2 componentecaracteristice: verticale ºi orizontale.Aceste miºcãri se atribuie unor forþeverticale ºi orizontale care, dupãprincipiul lui d’Alembert, sunt egaleºi de sens contrar cu forþele deinerþie ce se opun acestor miºcãri.Aceste forþe de inerþie nu sunt însãdecât produsul masei corpurilor prinacceleraþiile miºcãrii cu semnulschimbat. Ar trebui, deci, sã se deter-mine componentele verticale ºi ori-zontale ale acceleraþiilor produse înclãdire de unda seismicã.

Ipoteza simplificatoare ce se faceeste de a considera cã întreagaconstrucþiune, sub acþiunea undeiseismice, capãtã, în totalitatea ei,acceleraþia undei seismice. Pe bazaacestei ipoteze simplificatoare seconsiderã cã o construcþiune estesolicitatã în timpul unui cutremur deo serie de forþe orizontale ºi verticaleegale cu masa corespunzãtoareînmulþitã cu acceleraþia maximã datãde unda seismicã avutã în vederepentru calcul.

Astfel, pentru o clãdire capabilãsã reziste la acþiunea unui cutremurde gradul IX, cu o acceleraþie ma-ximã de 100 cm/sec2, se calculeazãclãdirea ca solicitatã, în afarã deforþele obiºnuite, la acþiunea unorforþe orizontale ºi verticale egale cuG/g x 100 cm/sec2, respectiv cuaproximativ a zecea parte din greu-tatea proprie. Ipoteza aceasta atâtde simplistã nu dã dificultãþi de apli-caþie atunci când este vorba de forþaverticalã, cãci nu face altceva decâtmicºoreazã sau mãreºte, în anumiteproporþii, efectul greutãþii. Când esteînsã vorba de efectul componenteiorizontale, atunci aspectul se schim-bã iar soluþia practicã a problemei este,în genere, grea.

În practicã, ipoteza s-a arãtatsatisfãcãtoare. Concluzia unanimã acercetãrilor fãcute în regiunile careau fost bântuite de cutremur au arã-tat cã, construcþiunile dimensionatepentru a putea rezista la forþa orizon-talã s-au comportat foarte bine;stricãciunile, chiar atunci când s-auprodus, fiind de foarte micã impor-tanþã.

Din punct de vedere mecanic,problema realizãrii unor construcþi-uni capabile sã reziste la cutremurse reduce la execuþia de construcþi-uni putând sã reziste la forþe supli-mentare verticale ºi orizontale,reprezentând o fracþiune din greu-tatea lor proprie.

Astfel enunþatã, problema poatecãpãta o serie de soluþiuni. Douãpuncte de vedere însã pot fi înve-derate în alegerea soluþiunilor:construcþia trebuie sã fie rigidã sauelasticã? ªi ca sã precizãm mai

prof. Aurel A. BELEª

Cutremurul ºi construcþiile (III)- spicuiri -


practic aceasta sã ne reamintim, dinfabulele copilãriei, cazul trestiei ºi alstejarului. ªi una ºi altul înfruntãvântul ºi furtuna, dar pe când trestiase îndoaie ºi rezistã, stejarul semenþine drept ºi rezistã. În aceastãprivinþã pãrerile sunt împãrþite; ten-dinþa generalã, ca ºi experienþa, nefac sã înclinãm spre rigiditate.

Aceasta este problema mecanicãa construcþiunilor aºa-zis antiseis-mice. Fiecare þarã, þinând seamabineînþeles de împrejurãrile locale, oîmbracã într-o formã adecvatã situ-aþiei specifice. Sunt însã o serie decondiþii esenþiale care fixeazã soluþi-unea economicã a acestei probleme.

În primul rând este tendinþa de aavea solicitãri ale undei seismice câtmai reduse iar în al doilea rând, caefectul forþelor complementare dez-voltate asupra construcþiunilor sã fiecât mai redus.

Prima necesitã o aºezare peterenuri cât mai solide, adicãterenuri ce nu amplificã efectulcutremurului iar cea de a douareclamã reducerea, cât mai mult, aînãlþimilor. Am vãzut justificareamecanicã a acestor douã condiþiunisi nu mai revenim asupra lor.

ªi dispoziþia în plan a clãdiriijoacã un rol important. Clãdirile deformã dreptunghiularã în plan ºi câtmai apropiate de forma pãtratã aurezistat mai bine decât cele de alteforme. Astfel, se atribuie formei înL a clãdirii Najai din Tokio ºi formeineregulate a clãdirii Societãþii Japo-neze Optice distrugerea accentuatãprodusã de cutremurul din 1923.

În fine, trebuie sã urmãrim caplanºeele sã aibã centrul lor degreutate cât mai aproape de centrulde elasticitate, aºa cum am vãzutanterior.

Acestea ar fi, în liniile lor gene-rale, principiile pe care trebuie sã leavem în vedere la alcãtuirea con-strucþiunilor antiseismice. Rãmâne sãvedem acum în ce mod se respectãîn practicã aceste principii ºi cumsunt ele stabilite în diversele normeale þãrilor bântuite de cutremure.

Cum am vãzut, trebuie întâi sãcãutãm ca amplasamentul clãdirii sãfie ales astfel ca efectul cutremuruluisã fie cât mai redus.

În Italia, în aceastã privinþã, seprevede cã anumite terenuri, cumsunt terenurile de umpluturã, cele de

structurã eterogenã, aluvionare, ebul-mentele, marginile apelor trebuiescevitate.

În America, Grecia ºi Chile, forþaorizontalã la care se calculeazã esteîn funcþie de rezistenþa terenului.Astfel, în prescripþiunile codului deconstrucþii propus pentru coastelePacificului se prevede cã, pentruclãdirile având fundaþia pe un terence rezistã la 2 tone pe picior pãtrat(2,2 kg/cm2), forþa orizontalã la carese calculeazã clãdirea va fi de7x1/2% din încãrcarea verticalã, iardacã rezistenþa terenului scade sub2 tone pe picior pãtrat, forþa orizon-talã va fi de 10% iar codul denumit«Palo Alto Code», utilizat în regiunilePalo Alto, San Bernardino, Sacra-mento, Santa Barbara, Klamath,Alhambra etc. din America, prevedepentru:

• σ > 2 tone/picior2 (2,2 kg/cm2)forþa orizontalã egalã cu 0,2 G;

• 2 tone/picior2 < σ < 4 tone/picior2

forþa orizontalã egalã cu 0,15 G;• σ > 4 tone/picior2 (4,4 kg/cm2)

forþa orizontalã egalã cu 0,10 G.Dupã Jung, «Kleine Erdbeben-

kunde», asemenea norme ar fiadoptate ºi în Grecia ºi Chile.

Este remarcabil cã nu am gãsitnicio indicaþie de vreo restricþie în cepriveºte coborârea fundaþiilor pânãla stratul acvifer, deºi influenþa aces-tui strat este unanim recunoscutã.

Dacã la Bucureºti nu avem decâtpentru regiunea din vecinãtateaDâmboviþei problema straturilor sen-sibile la cutremur, pentru alte regiuniale þãrii aceastã problemã se puneiar o examinare a terenului din acestpunct de vedere este absolut nece-sarã. Afarã de indicaþiuni generale,ca cele italiene bunãoarã, ar fi greude dat specificãri precise în cepriveºte alegerea terenurilor.

Cred cã noile metode de investi-gaþie a terenurilor, pe baza încer-cãrilor dinamice, astfel cum suntpreconizate de Hertwig, ar putea daindicaþiuni asupra modului de com-portare a terenurilor la cutremure. Lanoi, însã, lipseºte ºi aparatura nece-sarã ºi personalul de specialitate,care sã fie în mãsurã sã facã astfelde cercetãri. De aceea, în situaþiaactualã, cred cã ne-am putea mul-þumi cu indicaþiuni generale asupra

terenurilor ºi în special cu observa-þiunile directe fãcute cu ocaziacutremurului, pe baza cãrora, regiu-nile ce au suferit vizibil din cauzaterenului sã fie evitate. PentruRomânia, celebrul seismolog Sieberg,în urma vizitei fãcute la noi dupãcutremur, a întocmit o hartã a regiu-nilor de sensibilitate mare. Trebuiesã observ, însã, cã aceastã hartãeste prea generalã pentru a puteascoate concluziuni practice. În totcazul, acest fapt aratã dificultatea dea se putea întocmi o astfel de hartã.

O concluziune ar fi ca sã secalculeze clãdirile ce au fundaþie înterenuri de rezistenþã slabã ºi careajung pânã la stratul acvifer, pentrusolicitãri orizontale mai puternice ºisã se ia mãsuri speciale pentru asi-gurarea unei rigiditãþi transversalemai pronunþate.

Al doilea element ce trebuie avutîn vedere pentru reducerea efectuluicutremurului este limitarea înãlþi-milor. În aceastã privinþã restricþiu-nile sunt universale în toate þãrile curegiuni seismice. Am vãzut cãaceasta se justificã atât prin creº-terea forþelor tãietoare, cât ºi prinaceea a momentelor încovoietoare,în funcþie de înãlþime.

La Tokio se limiteazã la 50picioare (15,25 m) înãlþimea clã-dirilor din zidãrie, ºi la 100 picioare(30,50 m) aceea a clãdirilor comer-ciale cu schelet de rezistenþã.

În Italia, unde regiunile seismicesunt împãrþite în douã categorii,regiuni de intensitate mai mare for-mând categoria I-a ºi regiuni deintensitate micã formând categoria aII-a, avem urmãtoarele restricþiunipentru clãdiri de zidãrie:

• Înãlþimea de la nivelul strãzii lapartea superioarã, pentru case dinzidãrie: categoria I – 10 m, categoriaII – 20 m;

• Pe strãzi înclinate: categoria I –17,50 m, categoria II – 21,50 m;

• Aceasta corespunde la: catego-ria I – 4 etaje, categoria II – 5 etaje.

Pentru înãlþimi mai mari trebuieautorizaþia consiliului superior delucrãri publice.

Construcþiunile din lemn nu pot aveanicãieri o înãlþime mai mare de 8 m.

Pentru construcþiunile din zidãriese prevãd încã o serie de restricþiuniîn ce priveºte înãlþimea, dupã felulzidãriei ºi al materialului utilizat.



Astfel, pânã la 2, respectiv 3 etaje, sepoate întrebuinþa piatrã brutã; celecu 3, respectiv 4 etaje, trebuie sã fiedin cãrãmidã sau din piatrã cioplitã,iar mortarul peste tot din ciment.

În Italia, pe lângã limitarea înînãlþime, se prevede distanþa minimãîntre case în funcþie de înãlþimea lor,ceea ce, de altfel, stabileºte ºi olegãturã între lãþimea strãzilor ºiînãlþimea caselor. Astfel, se fixeazãca înãlþime maximã a clãdirilor 1x1/2din lãþimea strãzilor. Bineînþeles cãpentru Italia, cu strãzile înguste aleoraºelor ei, aceastã condiþie consti-tuie o importantã abatere de lavechile obiceiuri locale.

Distanþa minimã între case esteegalã cu 1/2 din înãlþimea caselor ºicel puþin 4 m, abateri neputând fi ad-mise decât cu aprobãri speciale. Oserie de specificãri stabilesc, chiar înaceste cazuri, distanþele minime,precum ºi obligaþiunea vecinilor pen-tru a se evita accidente.

În tot cazul, observãm cã existã otendinþã generalã pentru reducereaînãlþimilor ºi pentru izolarea con-strucþiunilor una în raport cu alta,spre a evita accidentele secundarece se pot produce prin surparea con-strucþiunilor sau ºi numai princãderea unor pãrþi din zidãrie.

Desigur cã ºi la noi ar fi foarterecomandabilã o mãsurã de limitare aînãlþimilor de construcþie, care s-avãdit absolut necesarã în Bucureºti.Regulamentul actual, care fixeazãînãlþimea la corniºe în funcþie delãrgimea strãzii, este în genere eludatprin aprobãrile comisiunii zise spe-ciale, care gãseºte motive pentruorice cerere ce i se adreseazã cusuficiente insistenþe. Dovada o consti-tue cele 47 m ale Carltonului sau cele13 etaje al blocului din Brezoianu 7,iar rezultatul practic ni l-a arãtatcutremurul din 10 noiembrie 1940.

Sã examinãm acum ce mãsuriconstructive trebuie sã luãm pentru aasigura o mai bunã rezistenþã aclãdirilor la acþiunea cutremurului.Fãrã îndoialã, rezistenþa fundaþieijoacã un rol important asupra pãrþiisuperioare a clãdirii, astfel cã, înprimul rând, trebuie sã ne asigurãmde o bunã fundaþie. În aceastã pri-vinþã se recomandã o fundaþie adâncãºi continuã sub toatã clãdirea.

Presiunea admisibilã pe teren nutrebuie sã fie prea mare. Normele

Italiene prevãd ca presiunea sã nutreacã 2 kg/cm2, în afarã de terenurilede stâncã. Aceste norme prescriuîncã pentru fundaþie execuþia con-tinuã cu legãturi între fundaþii, iar încaz de terenuri de umpluturã unradier general. In America, la SanFrancisco, s-a constatat cã clãdirileavând fundaþie adâncã, pe piloþi, auavut mai puþin de suferit decât clã-dirile cu fundaþie mai puþin adâncã.

Trebuie sã observ însã cã sta-bilirea fundaþiei ia nivelul pãturii ac-vifere subterane poate avea un efectrãu asupra clãdirii. Studii în aceastãdirecþie nu am gãsit nicãieri.

O mãsurã preconizatã cu ocaziacutremurului din Crimeia, de la 26 iu-nie ºi 12 septembrie 1929 ºi adop-tatã la unele clãdiri dupã cutremur afost de a izola fundaþiile de jur împre-jur, sãpând un ºanþ în jurul lor, ºanþcare s-a umplut cu zgurã.

Aceastã idee s-a adoptat prinanalogie cu mãsura preconizatãpentru evitarea zdruncinãturilor pro-duse de circulaþia de pe strãzi. Ideeas-ar justifica prin aceea cã, redu-cându-se suprafaþa lateralã de con-tact a fundaþiilor cu pãmântul, undelesuperficiale, care sunt mai mari lasuprafaþã, sunt amortizate prindeformaþia zgurii, iar energia trans-misã de undã asupra clãdirii estemai micã. Trebuie sã recunoaºtemcã, în afarã de cazul citat dinCrimeia, nu am vãzut aceastãmãsurã preconizatã de niciun autor.

Trecând acum la elevaþia clãdi-rilor, am vãzut cã metoda universaladmisã este de a calcula clãdirile lasolicitarea unor forþe verticale supli-mentare ºi a unor forþe orizontale,intensitatea acestora fiind în funcþiede gradul de cutremur la care voimsã reziste clãdirea.

În Japonia, dupã cutremurul din1920, s-a prescris ca clãdirile sã fiecalculate pentru o forþã verticalã ºiorizontalã de 1/10 din greutate, res-pectiv corespunzãtor unei acceleraþiide 98 cm/sec2.

Din cauza unor accidente graveproduse la poduri, pentru acesteas-a prevãzut a fi calculate la un sur-plus de sarcinã verticalã de 1/6 G1adicã 164 cm/sec2 acceleraþie verti-calã ºi 1/3 G = 327 cm/sec2 accele-raþie orizontalã. Date mai preciseasupra normelor de aplicaþie a aces-tor prescripþiuni ne lipsesc.

Am arãtat mai înainte care ar fiprincipiile adoptate în unele þãri caAmerica, Grecia, Chile, pentru a sta-bili componentele acceleraþiei supli-mentare, în funcþiune de rezistenþaadmisibilã a terenului de fundaþie.

În America de Nord gãsim încãdiferite prescripþiuni dupã regiuni.Formula generalã, în care toateaceste prescripþiuni pot fi înglobate,are tipul: F = C x (Gp + K x Gm) undeF este forþa orizontalã la care se cal-culeazã construcþia; C este coefi-cientul depinzând, dupã caz, de felulfundaþiei sau presiunea admisibilãca bunãoarã în San Francisco ºiField Act, sau dupã destinaþia clãdiriica în Los Angeles; Gp este greutateaproprie a construcþiunei în porþiuneaconsideratã; Gm este greutatea mobilã,valorile pentru sarcinile mobile fiindspecificate pentru diferitele regiuni ºiK este un coeficient depinzând dedestinaþia construcþiei.

Pentru dimensionarea construcþi-unilor sunt date de diferitele pres-cripþiuni arãtate mai sus, rezistenþeadmisibile pentru diversele tipuri desolicitãri admise.

Cu ocazia construcþiei noului podde la San Francisco la Oakland, s-aþinut seama ºi de acþiunea cutremu-rului. Dupã comunicãrile fãcute deN. C. Raab ºi H. C. Wood pentru cal-culul acestui pod, s-a admis o accele-raþie orizontalã de 0,1 g, o perioadãde vibraþie de 1,5 sec, deci o ampli-tudine de 5,6 cm. Deºi durata deoscilaþie a undelor seismice pare a fimai micã, s-a admis aceastã valoarepe motivul cã eforturile dezvoltate înconstrucþie, pentru aceastã duratãde oscilaþie, sunt mai mari decâtacelea pentru durate mai scurte.

Pentru calculul pilelor s-a avut învedere ºi presiunea dezvoltatã deapã ºi de mal, pe baza unor studiispeciale fãcute de H. Westergaard ºiT. V. Karman. Pentru cable s-a mãrittensiunea de ancorare cu 10%, iarpentru restul tablierului efectul cutre-murului a fost foarte mic în compara-þie cu acþiunea vântului. În general,solicitãrile produse de cutremur nuau influenþat dimensiunile construc-þiunii decât în micã mãsurã ºi sporulde cost este evaluat sub 5%.

În Italia, pentru construcþiunile dinbeton armat ºi cele cu schelet me-talic, se prevãd urmãtoarele: pentruacþiunea componentei verticale a



acceleraþiei produsã de cutremur severificã construcþia pentru o încãrcã-turã egalã cu greutatea proprie plus1/3 din încãrcarea accidentalã, totulmajorat cu 40% pentru construcþiu-nile din categoria I-a ºi 25% pentrucele din categoria Il-a, cu condiþia catotalul sã nu fie sub suma greutãþiiproprii plus greutatea accidentalã.

Formula ar fi deci:FI = 1,4(Gp – Gm/3)FII = 1,25(Gp – Gm/3)unde Gp este greutatea proprie ºi

Gm încãrcarea accidentalã.Pentru solicitarea orizontalã se

vor aplica maselor diferitelor pãrþi aleclãdirii forþe depinzând de accelera-þia seismicã transmisã de cutremur.Forþele acestea se considerã apli-cate în cele douã sensuri, longitudi-nale ºi transversale.

Raportul între forþele orizontale ºicele verticale, corespunzãtoare ma-selor asupra cãrora lucreazã, se valua egal cu 0,10 pentru clãdirile dincategoria I-a ºi 0,05 pentru cele dincategoria II-a ºi se vor aplica, indife-rent de înãlþimea clãdirii ºi numãruletajelor. La evaluarea forþelor orizon-tale, sarcinile accidentale se vorlimita la 1/3 din acelea maximeadmise pentru calculul construcþiu-nii. La calcule nu se va socoti caacþionând simultan ºi încãrcareaverticalã ºi cea orizontalã.

Ca rezistenþe pentru armãturile be-tonului armat se va lua 1.400 kg/cm2

pentru oþelul moale ºi 2.000 kg/cm2

pentru oþelul dur. La clãdirile dinzidãrie se va avea în vedere numaisolicitarea verticalã.

Acestea ar fi solicitãrile suplimen-tare la care ar trebui calculate îndiferitele þãri construcþiunile în regiu-nile bântuite de cutremur.

Pentru a putea examina mai îndetaliu modul de execuþiune aldiferitelor tipuri de construcþiuni,separãm iarãºi clãdirile în cele 2tipuri: cu schelete de rezistenþã ºicele din zidãrie masivã.

La construcþiunile în schelete derezistenþã aplicarea suplimentelorde forþe verticale sau a forþelor ori-zontale nu prezintã dificultãþi teore-tice. Construcþiunile vor fi admise cafiind încastrate în fundaþii care vorprimi reacþiunile orizontale.

Din punct de vedere al calculului,se pot utiliza metodele uzuale. Înspecial pentru solicitãrile orizontale

diferiþi autori japonezi, americani, ita-lieni preconizeazã utilizarea metode-lor aproximative care dau, în genere,rezultate acoperitoare.

Nu putem insista asupra nume-roaselor metode preconizate, însã îngenere se recomandã a se neglijaefectul rigidizant al zidurilor transver-sale. În ceea ce priveºte repartiþiaforþelor orizontale aplicate la capulstâlpilor, aceasta se poate faceadmiþând cã planºeul de la capulstâlpilor este suficient de rigid înplanul sãu pentru a repartiza totali-tatea forþelor orizontale proporþionalcu rigiditatea fiecãrui stâlp.

Rigiditatea se poate defini cainversul deformaþiei elastice. Ea poatefi consideratã ca produsã de momen-tul încovoietor ºi dacã voim sã fimmai exacþi ºi de forþa tãietoare.

Δx = Δmi + Δlacl == Fh3/I2E.l + I2Fh/GΩunde F este forþa acþionând la

capul stâlpului, h înãlþimea stâlpului,E ºi G coeficienþii de elasticitate, Imomentul de inerþie al secþiunii ºi Ωsecþiunea stâlpilor.

Circulara italianã admite negli-jarea deformaþiei produsã de forþatãietoare, pe când în America se þineseama de ea.

Cu ocaziunea cutremurelor dinJaponia ºi America s-a constatat cãclãdirile cu cadre de rigidizare calcu-late pentru presiunea orizontalã avântului s-au comportat relativ binela acþiunea cutremurului ºi de aceeas-a pus întrebarea dacã calculul lapresiunea vântului nu ar fi suficient.

Este evident cã, pentru solicitãrimici ale cutremurelor, surplusul derezistenþã dat de calculul la pre-siunea orizontalã a vântului joacã unrol important. Dacã þinem, însã,socotealã cã presiunea vântului esterelativ micã ºi cã ea se exercitãnumai pe una din feþele clãdirii,vedem cã existã o deosebire sensi-bilã între solicitãrile datorate forþelororizontale ale vântului ºi acelea alecutremurelor.

Cercetãrile lui Robins Flemingdin America aratã cã, pentru un imo-bil proiectat în Guatemala, adoptândun coeficient seismic de 1/10, soli-citarea prin cutremur a fost mai multdecât dublul aceleia produsã prinacþiunea unui vânt de 30 pfunzi pepicior pãtrat (146,410 kg/cm2) ºiatrage atenþia asupra erorii mari ce

s-ar face pentru calculul construcþiu-nilor dacã s-ar asimila acþiuneacutremurului cu o astfel de presiunede vânt pentru solicitãri de cutre-mure ca cel din San Francisco.

Cu ocazia cercetãrilor fãcute înAmerica dupã cutremurul din SanFrancisco din 1906, Freeman aratãcã fãcându-se calcule comparativepentru diverse construcþiuni întrepresiunea de vânt prescrisã acolo de15 pfunzi pe picior pãtrat, adicã73,237 kg/m2 ºi forþa orizontalã datãde un coeficient de seismicitate de1/10, solicitãrile în acest din urmãcaz ar fi de 5 – 10 ori mai mari cacele produse de vânt.

H. D. Dewell, calculând pentru 3clãdiri mari din San Francisco soli-citãrile Fν produse de o presiune devânt de 15 pf/picior pãtrat ºi o soli-citare Fc orizontalã de 1/10 din greu-tate a obþinut urmãtoarele rapoartecorespunzãtoare laturii mari aclãdirii:

• Pentru clãdiri:- Crocker First National Bank de

22,8 m x 48,6 m ºi 51,8 m înãlþimecu schelet metalic: Fc/Fν = 8,65

- Standard Oil Building în formãde L de 93,59 m înãlþime cu scheletmetalic: Fc/Fν = 9,30

- Humboldt Bank Building, sche-let din beton armat de 15,29 m x51,81 m ºi 52,10 m înãlþime cu douãturnuri de 70,40 m: Fc/Fν = 4,34

Este drept cã, în unele cazuri, laclãdiri înguste, pentru presiuni devânt mai mari ºi grade de seismici-tate reduse, putem obþine forþe ori-zontale apropiate între cele date depresiunea vântului ºi de forþele seis-mice orizontale. Totuºi acþiunea lorpoate fi diferitã. Aceasta, mai alescând se are în vedere cã forþele ori-zontale produse de cutremur potavea orice direcþiune, ºi cã repartiþiaforþelor transmise printr-un planºeutrebuie fãcutã þinând seama ºi depoziþia centrului de greutate în raportcu centrul de rigiditate.

Totuºi, pentru grade de seismici-tate reduse, un calcul la solicitareaorizontalã a vântului constituie pen-tru construcþia respectivã o garanþiede rezistenþã apreciabilã la cutremur.De altfel, cum se aratã în anchetelefãcute în Japonia ºi America, multedin clãdirile care au rezistat, fuse-serã dimensionate la acest fel desolicitare.

(Va urma)

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se dis-tribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importantesocietãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare de materiale, instalaþii, scule ºi utilajepentru construcþii, beneficiari de investiþii, instituþii centrale aflate înbaza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materialeºi tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, inter-viuri, comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care seconfruntã societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea deconstrucþii, prezentãri de firme, informa-þii de la patronate ºi asociaþiile profesio-nale, sfaturi economice ºi juridice etc.

Întreaga colecþie a revistei tipãrite, înformat .pdf, poate fi consultatã pe site-ulnostru www.revistaconstructiilor.eu.În plus, articolele de prezentare a mate-rialelor, tehnologiilor, utilajelor ºi echipa-mentelor publicate în Revista Construcþiilorsunt introduse ºi în site-ul nostruwww.revistaconstructiilor.eu, sitecare are în prezent între 500 ºi 700 deaccesãri pe zi. Totodatã, dupã pos-tarea acestor articole pe site, ele sunttransmise, sub formã de newsletter, lapeste 20.000 de adrese de email dinsectorul construcþiilor, adrese aflateîn baza noastrã de date.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Corespondent Ileana CRISTEAUSA HOWARD

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneiprof. univ. dr. ing. Nicolae Boþuing. Mircea Mironescuing. Adrian Mircea Stãnescudr. ing. Victor Popadr. ing. Rãzvan Chirilãdr. ing. Dan Carastoianing. Silviu Prisecariudr. ing. Ionel Vidraºcuarh. Laurenþiu Brânzeanu

R e d a c þ i a

050663 – Bucureºti, Sector 5ªos. Panduri nr. 94

Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 30 lei (TVA) = 180 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,050663 – ªos. Panduri nr. 94, Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23, Sector 5, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

Documents

Revista Constructiilor - Nr. 127, Iulie 2016