Revista constructiilor nr 97 octombrie 2013

d i n s u m a rEditorial: Timp ireversibil! 3Constructori care vã aºteaptã

ERBAªU SA C2AEDIFICIA SA C4

PSC: Preocupãrile Europei pentru renovareaclãdirilor ºi mentenanþa reþelelor de transport ºi infrastructurã 4, 5Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (VII):Zone principale de activitate ºi de concept de rezolvare 6, 7HIDROCONSTRUCÞIA SA: Declaraþia de politicãîn domeniul calitãþii, protecþiei mediului,sãnãtãþii ºi securitãþii muncii, responsabilitãþiisociale ºi securitãþii informaþiei 8, 9IRIDEX: Poliurea - alternativã modernãpentru protecþia anticorozivãa structurilor metalice 10, 11Comportarea (în timp) a normativelor 12BOSCH: Oferte pentru o toamnã veritabilã 13MAPEI: 20 de ani de Mapelastic,20 de ani de succes în hidroizolaþii! 14 - 18KONE: Cablul din fibrã de carbon -o inovaþie ce deserveºte multiple necesitãþiale ascensoarelor din clãdirile-turn 19INJECTOFORAJ DRILLING TOOLS:Consolidarea terenurilor ºi a fundaþiilorcu maºini specializate 20, 21ROMDRIL prezintãmaºina de forat Casagrande C6XP 22, 23Metode perfecþionate de calcul ºi interpretare a încercãrilor complexe pe elemente de fundare în adâncime (III) 24 - 26EDILCOM: Armare profesionalã cu fibre din polipropilenã pentru betoane ºi mortare 28, 29Arhitecturã de interior ºi scenografie 30, 32PPTT: Reorientarea producãtorilorde tâmplãrie termoizolantãcãtre pieþe externe 33ALUPROF: Sisteme pentru protecþie solarã 34, 35KÖBER: Gama de lacuri protectoarepentru lemn 36, 373M: 3MTM NOVECTM 1230 - o soluþie sustenabilãpentru stingerea incendiilor 38, 39NAUE ROMANIA: SECUTEX® EDF -un material geocompozit nou pentru îmbunãtãþirea patului de fundare la cãile ferate 40, 41Standarde ºi reglementãri tehniceprivind protecþia lemnului pentru construcþii 42AZUR: Protecþia ºi decorarea lemnului 43CASOL: Sârmã lamatã tip NATOpentru securizarea perimetrelor 43SAMENT INTERNAÞIONAL – jucãtor noupe piaþa localã a trapelor de fum 45Personalitãþi româneºti în construcþii -Dan Mircea FRANGOPOL 46VIACON TECHNOLOGIES: Produse ºi servicii pentru infrastructura rutierã 47GEOBRUGG: Cum protejãm oamenii,infrastructura ºi proprietãþile împotriva torenþilor 47Soluþii de ancorare a compozitelor polimerice utilizate la consolidareagrinzilor din beton armat 48 - 52, 54, 55KOBO TECHNOLOGIES: Echipamente Leisterpentru sudarea geomembranelor 53CONTRACTOR reuneºte peste 300 de antreprenori de construcþii 56, 57EXPO TRAFIC la ediþia a patra 58, 59Drumurile României (II) 60 - 65

e d

!t

o r

i a

l Trec zilele, trec, vorbapoeþilor, ºi nimic, dar nimicnu atestã cã ceva, ceva seva întâmpla curând pentrurevigorarea situaþiei din sec-torul construcþiilor.

Politicienii tot „mestecã”vorbe care mai de care maitentante cã se va face cevapentru ca domeniul construcþiilor sã fie în continuare pârghiacreºterii economice.

De ce nu apar programe ºi, ca atare, nici rezultate, dinacest punct de vedere? Pentru cã, încã de la schimbareavechilor guvernanþi, cei ce au accedat la putere au ca priori-tate între obiectivele lor „problema alegerilor” europarla-mentare ºi mai ales a unui nou preºedinte al României.

Majoritatea timpului lor, al politicienilor desigur din Parla-ment, Guvern ºi partide este consacrat unuia ºi aceluiaºiscop, adicã puterea. ªi dacã s-ar putea pentru totdeauna.

„Aleºii” noºtri, de la toate nivelurile, când vin la „servici”ori stau ºi adorm meditând la zicala „n-ar fi rãu dacã ar fibine” ori fac câte ceva superficial pentru cã, vorba aia, „timpultrece, leafa merge, noi cu drag muncim”.

Simþind de mai multã vreme cã lucrurile se tot agraveazãîn sectorul construcþiilor, mai-marii acestei bresle au elaboratºi trimis celor ce sunt factori de decizie în þarã ºi la UE, multe,foarte multe programe cu puncte concrete prin care s-arputea redresa acest sector creându-se, astfel, locuri demuncã ºi ridicarea de obiective economice, sociale ºi cultural– sportive. O singurã mãsurã luatã de Guvern, bunã ºi ea,este cea care priveºte plata TVA la încasare. Toatã lumeaaºteaptã sã vadã ºi dacã îºi va face simþitã eficienþa macro-economic.

Spuneam de forurile europene care ar trebui sã fie maiferme cu rezolvarea problemelor construcþiilor din Româniapentru cã de multã vreme s-a constatat ºi de cãtre ele cãsituaþia a devenit criticã.

În fond, suntem parte componentã a UE ºi acest lucru nutrebuie sã le fie indiferent pe mai departe nici lor pentrucã orice regres în construcþiile din România afecteazã ºipotenþialul UE.

Breasla constructorilor din þara noastrã (ARACO ºi PSC)a ajuns sã trimitã „rugãminþi” forurilor europene pentru a dis-cuta ºi poate, chiar impune guvernanþilor români luareaunor mãsuri urgente de revigorare a construcþiilor.

Printre cele mai importante menþionãm:• Definirea ºi promovarea unui Program Naþional de

proiecte de interes naþional ºi regional pentru perioada 2013– 2015 cu menþiuni precise privind finanþarea, obiective, forþade muncã specificã.

• Îmbunãtãþirea urgentã a sistemului de achiziþii publiceþinând cont de doleanþele entitãþilor patronale ºi profesionalede profil.

• Promovarea urgentã a unui cod al insolvenþei.• Limitarea urgentã a riscului societãþilor de construcþii

privind imposibilitatea participãrii lor la proiectele exerciþiuluifinanciar 2014 – 2020 din cauza afectãrii severe a competi-tivitãþii lor ºi a dezechilibrãrilor acute financiare pe care lesuportã.

Aºadar, sã oprim trecerea timpului fãrã mãsuri ºi rezultatepentru cã totul este ireversibil.

Ciprian Enache

Timp ireversibil!

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� octombrie 20134

Preocupãrile Europei pentru renovarea clãdirilorºi mentenanþa reþelelor de transport ºi infrastructurã

Reporter: Aþi revenit de laBruxelles. Care a fost scopuldeplasãrii?Tiberiu Andrioaiei: Comisia Euro-

peanã este preocupatã, din ce în cemai mult, de elaborarea unor soluþiide dezvoltare în strânsã legãturã ºicomunicare cu mediul privat ºi, îngeneral, cu societatea civilã, consi-derând cã aceasta este formulaoptimã de a gãsi rãspunsuri func-þionale la problemele europenilor.Din punct de vedere al sectorului deconstrucþii, PSC, fiind în mod directimplicat în acest fenomen, esteinteresat sã asculte opinii, sã afleinformaþii despre trendul pe careeste înscrisã dezvoltarea construcþi-ilor ºi, în acelaºi timp, sã aibã ºansade a-ºi susþine interesele proprii.

R: Detaliaþi, vã rog.T.A.: PSC este membru activ în

Boardul UEPC – Uniunea Europeanãa Promotorilor Constructori ºi repre-zentãm acest for în diverse proiecte,

inclusiv la Comisia Europeanã, înDirecþia Generalã Întreprinderi ºiIndustrii, Unitatea “Politici industrialesustenabile ºi Construcþii”. Aici existãmai multe grupe de lucru, pe tema-tici, iar PSC reprezintã intereseleconstructorilor europeni în GrupulTematic 1: “Stimularea investiþiilor înrenovarea clãdirilor, infrastructurã ºiinovaþie”.

Prin prezenþa PSC în acest for,asigurãm accesul constructorilorromâni direct la entitãþile care decidviitorul constructorilor în Europa.Acest aspect trebuie conºtientizat ºifolosit, nu numai pentru a recepþionapasiv informaþii înainte de a fi preatârziu, ci ºi de o manierã activã, princontribuþie ºi comunicare cu repre-zentanþii constructorilor din celelalteþãri europene.

Am constatat cu prilejul acesteivizite la Bruxelles cã se pune accentdeosebit pe renovare ºi mentenanþã.Aceasta pentru cã, probabil, secautã o formulã de trecere de la dez-voltarea bazatã pe consum la aceeabazatã pe optimizare, deoarecepeste tot resursele sunt limitate ºitrebuie utilizate judicios. Tot aici seîncadreazã ºi interesul pentru ino-vare, ceea ce presupune obþinereade noi soluþii folosind resursele exis-tente.

Agenda zilei a cuprins urmãtoa-rele teme:

• În Pilonul 1 s-a discutat despreefectele reglementãrilor ºi ale condi-þiilor de finanþare asupra investiþiilorîn eficienþã energeticã (cazul reno-vãrii clãdirilor) ºi despre armo-nizarea investiþiilor în renovare cutrendul în sectorul construcþii.

• În Pilonul 2 s-a tratat problemaTEN (Reþeaua de transport Pan-Europeanã) ºi racordarea facilitãþilorla aceasta, precum ºi problema inves-tiþiilor în mentenanþa infrastructurii –trend ºi abordãri.

R: Temele sunt incitante! În ce

mãsurã vã intereseazã?

T.A.: Practic, pe lângã problema

optimizãrii se doreºte evitarea

investiþiilor inutile sau ineficiente (de

exemplu, se cautã articularea costu-

lui renovãrii cu durata de amortizare

a investiþiei), precum ºi asigurarea

dezvoltãrii pe toate palierele eco-

nomice, aºa încât sã se regãseascã,

în acest proces, atât firmele mari cât

ºi cele mici.

R: Care sunt efectele vizate pen-

tru România?T.A.: În domeniul renovãrii dorim

obþinerea unor mãsuri care sã deblo-cheze programul de eficientizareenergeticã a clãdirilor, în condiþiile încare ultimele evaluãri aratã cã avem

De mai multã vreme, PSC, prin reprezentanþii sãi, conlucreazã cu partenerii europeni pentru eficienti-zarea, ºi în România, a activitãþilor din sectorul construcþiilor. O astfel de situaþie a fost ºi recenta vizitã laforurile europene întreprinsã de dl Tiberiu Andrioaiei, vicepreºedinte al PSC.

Pentru informarea celor interesaþi iatã, succint, referiri fãcute de interlocutorul nostru.

Tiberiu Andrioaiei - vicepreºedinte PSC

Tiberiu ANDRIOAIEI - vicepreºedinte PSC

de anvelopat cca 8,5 milioane deunitãþi locative, ceea ce ar echivalacu cca 7 miliarde de euro fonduripuse în circulaþie. Aici trebuie sãintervenim prin reformarea întreguluiprogram naþional, program care sãcuprindã, între altele, restructurarealegislaþiei existente ºi îmbunãtãþireaacesteia, în conjuncþie cu o nouãmatrice a surselor de finanþare. Înacest sens, avem propria noastrãexperienþã ºi oportunitatea de afolosi expertiza de bunã practicã acelorlalte þãri europene.

Prin accesul direct la forurileeuropene putem sã contribuim cuinformaþiile care se potrivesc cuspecificul local al problemei ºi carene pot ajuta. Dorim sã facilitãm ºi

accesul la fondurile europene care

sunt destinate acestui proces. În ceea ce priveºte infrastructura,

sunt douã teme mari care preocupãconstructorii din România: elaborareaunor programe naþionale pentrurecondiþionarea infrastructurii exis-tente, care la noi este învechitã ºiasupra cãreia nu s-a mai intervenitde mulþi ani din lipsã de fonduri, pre-cum ºi mult aºteptata dezvoltare ainfrastructurii de transport în Româniaºi racordarea ei cu cea europeanã ºinon-europeanã. Este binecunoscutºi se afirmã frecvent la Bruxellesfaptul cã racordarea facilitãþilor dinorice colþ al Europei la reþeaua detransport înseamnã dezvoltare, nuatât prin nivelul investiþiei în sine câtprin factorul de multiplicare pe care îladuce. În acest sens, România se

aflã într-o situaþie favorabilã fiindpoziþionatã ca o poartã a Europeicãtre ºi dinspre Asia, OrientulMijlociu etc. Noi trebuie sã înþelegemacest rol ºi trebuie sã facem tot posi-bilul pentru a folosi aceastã fereastrãde oportunitate. Este ºi în interesulRomâniei, dar ºi al Europei în gene-ral, sã susþinã tot ceea ce presupuneexport ºi re-export.

R: Cum pot cei interesaþi sã se im-plice în demersul dumneavoastrã?T.A.: Aºa cum spun întotdeauna:

activ, alãturi de ceilalþi constructoricare sunt deja angrenaþi. MembriiPSC au acces gratuit la aceste infor-maþii, care îi pot ajuta în a-ºi creionastrategiile proprii de dezvoltare ºi auposibilitatea sã contribuie cu acelepuncte de vedere despre care con-siderã cã le pot crea premise pentruatingerea propriilor obiective. �

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr.70, bl. J4, Sc. 4, Ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.psc.ro


acad. prof. dr. arh. Romeo - ªtefan BELEA, membru corespondent al Academiei Române

Zona personalului artistic ºi cea destinatã susþinerii

tehnice a spectacolului sunt zone distinct exprimate în

partiu, evitându-se contacte ºi intersectãri între ele (cu

unele excepþii, ca, de exemplu, atelierele de croitorie,

cizmãrie, ateliere ce necesitã contacte ocazionale de

probe).

Ultima zonã, cea administrativã, asigurã, în bunã

mãsurã, legãtura ºi coordonarea între toate zonele

descrise.

Personalul artistic are la dispoziþie cabine de una,

douã ºi mai multe persoane având mese speciale pentru

machiaj, mobilier de odihnã (pat, canapea, fotolii), grup

sanitar propriu, zonã de depozitare a costumelor specta-

colului din ziua respectivã.

Cabinele sunt amplasate în imediata vecinãtate a

scenelor (prin intermediul salonului de regrupare - alipit

scenei).

În funcþie de numãrul sãlilor de spectacol, sunt asigu-

rate cinci sãli de repetiþii, dintre care una este echipatã

pentru sport, trei au dimensiunile, în plan, ale celui mai

mare spaþiu de joc (cel al scenei mari) ºi o salã de

dimensiuni mai mici.

Pe terasa a douã corpuri ale Teatrului Naþional

Bucureºti sunt prevãzute terenuri de sport (volei,

baschet, tenis, badmington) care permit menþinerea

condiþiei fizice a actorilor.

Tot la nivelul terasei este amplasatã biblioteca per-

sonalului artistic, o bibliotecã, cea a Teatrului Naþional

Bucureºti, foarte bine dotatã, cu exemplare rare, remar-

cabile.

Pentru zona de relaxare este prevãzut un club cu

locuri de luat masa (restaurant), bowling, biliard, tenis de

masã etc.

Întreg ansamblul de dotãri pentru personalul artistic

este destinat sã-i asigure acestuia parcurgerea cât mai

confortabilã a multor ore petrecute în localul teatrului (de

la 10.00 -10.30 dimineaþa - repetiþii pânã dupã specta-

colul de scenã).

*

* *

Vom încheia, cu acest articol, seria analizelor zonelor funcþionale principale de activitate ºi de concept

de rezolvare în cadrul proiectului Teatrului Naþional „I. L. Caragiale“ Bucureºti.

Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (VII)ZONE PRINCIPALE DE ACTIVITATE ªI DE CONCEPT DE REZOLVARE

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� octombrie 2013 7

Zona de susþinere ºi pregãtire a spectacolului este

divizatã în douã – una ocupatã, în mare parte, de ate-

lierele mari de producþie (tâmplãrie, mecanicã, picturã,

butaforie, tapiþerie, spãlãtorie, curãþãtorie, boiangerie)

care sunt grupate, între ele existând independenþe ºi

interdeterminãri, zonã amplasatã între scenele mari ale

construcþiei ºi la nivelul acestora, iar cealaltã ocupatã de

restul atelierelor, grupate ºi ele, din motive similare

(cizmãrie, croitorie, broderie, decoraþii etc.) ºi amplasate

astfel încât sã fie facilitat accesul actorilor pentru probe

ºi încercãri.

O funcþiune extrem de importantã în teatru o au

depozitele de decoruri, de recuzitã ºi costume,

amplasate în imediata vecinãtate a scenelor sãlilor de

spectacol, cu o circulaþie pe orizontalã ºi verticalã (lifturi

de mari dimensiuni) cât mai lesnicioasã.

*

* *

Zona administrativã este dispusã astfel încât sã per-

mitã o deplasare facilã a angajaþilor în orice punct al

teatrului.

Un nivel este destinat directorilor, care au asigurate

legãturi imediate cu funcþionarii din subordine.

Poate cã ar trebui sã ne oprim asupra caselor de

bilete, o zonã controlatã, de contact direct cu publicul,

case de bilete care dispun, în imediata vecinãtate, de

intimitate ºi de o zonã de marketing.

*

* *

Foarte pe scurt, acestea sunt, în mare parte, zonele

necesare, existente într-un teatru de astfel de dimen-

siuni, reale ºi simbolice, cum este Teatrul Naþional

Bucureºti.

*

* *

Ultimul articol va analiza conceptul care a stat la baza

elaborãrii volumetriei ºi ansamblului volumetric format

din Teatrul Naþional Bucureºti, Hotelul Intercontinental ºi

clãdirile existente în Piaþa Universitãþii.

(Va urma)

TNB - ieri...

TNB - azi...

ªantierul TNB

TNB - mâine...

Poliurea – o alternativã modernãpentru protecþia anticorozivã a structurilor metalice

ing. Cristian Tãnase

Tehnologia poliureei aplicatã prin pulverizare este una dintre cele mai recente ºi mai în vogã tendinþe din domeniul protecþiiloranticorozive, în special în cazul protecþiei conductelor metalice ºi în general ca protecþie/peliculã anticorozivã. Poliurea combinãproprietãþile extreme de aplicare cum ar fi întãrirea rapidã, chiar ºi la temperaturi scãzute (-300C), ºi rezistenþa la umiditate cu pro-prietãþi fizice excepþionale: duritate, flexibilitate, rezistenþã la rupere ºi întindere, rezistenþã chimicã ºi la imersie în apã. Acestecaracteristici îi conferã o bunã rezistenþã la îmbãtrânire ºi abraziune. Sistemul are un conþinut de solide de 100%, ceea ce-l faceconform cu cele mai stricte cerinþe privind emisia de compuºi organici volatili. Datoritã timpului rapid de întãrire tehnologia a fostadoptatã în multe domenii, inclusiv la protecþii anticorozive, membrane impermeabile, peliculizãri ºi în general ca un sistem anti-coroziv eficace.

În scurt timp poliurea va deveni alternativa preferatã la materialele pe bazã de polimeri organici utilizaþi în mod curent la pro-tecþia conductelor metalice, datoritã bunei rezistenþe la coroziune, etanºeitãþii la apã ºi aer, rezistenþei la salinitate, imunitãþii lavariaþii mari ale pH-ului, stabilitãþii fizice la temperaturi ridicate ºi performanþelor excepþionale în combinaþie cu protecþiilecatodice, în special la conducte metalice îngropate.

Acest articol vine în sprijinul factorilor de decizie cu argumente care explicã de ce poliurea purã furnizatã de IRIDEX GROUPPLASTIC este alegerea corectã ca sistem de protecþie anticorozivã, în special în cazul conductelor metalice. Cerinþa minimã aunei vopsele de protecþie este sã stopeze procesul de coroziune pe toatã durata de viaþã proiectatã însã, deoarece de cele maimulte ori conductele rãmân în uz mult timp dupã expirarea acestei durate, un obiectiv mai realist ar fi stoparea coroziunii pedurata efectivã de funcþionare. În mod inevitabil vopselele se deterioreazã în urma expunerii la eforturi externe sau ca urmare aunor procese de degradare pe termen lung care afecteazã constituenþii acestora. Aceºti factori conduc de obicei la apariþiadefectelor în filmul de protecþie ºi la expunerea conductei metalice la acþiunea mediului înconjurãtor, însã acest risc de coroziuneeste ºi poate fi controlat prin protecþia catodicã.

Polimerii pe bazã de poliuree au fost concepuþi în scopul de a concura cu produsele trilaminate de tip FBE, 3LPP ºi 3LPE,asigurând performanþe mai ridicate ºi preþuri competitive. Procesele de aplicare sunt simple ºi eficiente iar echipamentele uti-lizate au costuri accesibile comparativ cu cele utilizate la FBE, trilaminate ºi alte tehnologii similare, ca sã nu mai menþionãm ros-turile de aplicare inerente, eliminate în cazul poliureei.

Poliurea este caracterizatã de multe proprietãþi esenþiale care o recomandã ca o vopsea anticorozivã eficace.

Rezistenþa la apã este poate cea mai importantã caracteristicã deoarece apa, ca solvent universal, în combinaþie cu altemateriale, poate forma medii foarte corozive cu puternic efect de deteriorare asupra substraturilor de oþel. Gradul extrem deredus de absorbþie a apei ºi de transfer al vaporilor de apã reprezintã caracteristici esenþiale prin care poliurea se impune ca obarierã eficace pe care puþine alte sisteme o pot egala.

Rezistenþa dielectricã este o caracteristicã cheie a poliureei care ajutã la întreruperea circuitului electric format în timpulreacþiei de coroziune ºi o recomandã ca peliculã rezistentã la coroziune prin rezistenþa sa mare la deplasarea electronilor.Poliurea are o rezistenþã dielectricã de peste 16 kV ceea ce, în combinaþie cu absorbþia scãzutã de apã, o fac idealã ca peliculãanticorozivã.

Înalta rezistenþã a poliureei la transferul ionilor este o caracteristicã de dorit a vopselelor pentru a preveni pãtrunderea ionilorde clor, sulf, a altor tipuri de ioni, care accelereazã fenomenul de coroziune. Rezistenþa la trecerea ionilor este un factor careinfluenþeazã rezistenþa chimicã iar poliurea are o bunã rezistenþã la substanþe chimice având pH-ul între 4 ºi 12, dar în special încazul substanþelor alcaline.

Aderenþa ridicatã a poliureei previne problemele legate de variaþia gradienþilor de temperaturã, de osmozã ºi electro-osmozã,ºi de menþinerea integritãþii pentru durate mari de timp, îmbunãtãþind astfel durabilitatea peliculei de protecþie. Totodatã,aderenþa ridicatã previne exfolierea.

Un sistem elastomeric bine formulat pe bazã de poliuree are bune rezistenþe la abraziune, la impact, la exfoliere, iar pierdereade material la testarea cu cilindrul C17 este < 6 mg, valoare cel puþin comparabilã sau mai bunã faþã de cele mai multe sistemeanticorozive utilizate în prezent.

O altã caracteristicã care face ca poliurea sã fie un sistem unic este rezistenþa la îmbãtrânire ºi menþinerea pe termen lung aproprietãþilor fizice, o calitate în plus, care o recomandã ca sistem de protecþie anticorozivã pe termen lung. O poliuree bineformulatã îºi va menþine dupã îmbãtrânire 90% din proprietãþile iniþiale.

O foarte bunã protecþie anticorozivã pentru conducte din oþel se realizeazã prin combinarea poliureei furnizate de IRIDEXGROUP PLASTIC cu o protecþie catodicã. Pelicula de poliuree asigurã rezistenþa iniþialã principalã împotriva coroziunii iar ulte-rior, în cazul deteriorãrii acesteia, protecþia catodicã va servi la prevenirea apariþiei coroziunii în zonele rãmase expuse. Dete-rioarea în timp a vopselelor de protecþie este un fenomen ce apare la toate conductele protejate cu vopsele tradiþionale însã, încazul poliureei, riscul de deteriorare este minim sau nu se produce deloc, cu excepþia cazurilor de manipulare defectuoasã. �


Comportarea (în timp) a normativeloring. Mihail-Bogdan DABIJA - director general al SC CONSPROIECT SA – Ploieºti

Primul contact cu cuvântul „nor-mative” eu l-am avut în anii facultãþii,atunci când regretatul profesor DanDumitrescu ne preda calculul beto-nului armat dupã o “cãrþulie” cu co-perþi albastre: “Normativ condiþionatde calcul la stãri limitã”.

Personal (ºi or mai fi fost ºi alþiica mine) nu am fost prea impre-sionat - ca sã nu zic interesat - deacele prevederi dar am cãutat sã facrost de cartea respectivã, cu gândulcã îmi va folosi cândva. Asta seîntâmpla la mijlocul anilor 60 dinsecolul trecut (!!??) ºi dupã ce amtrecut prin micul purgatoriu alºantierului (obligatoriu în acei ani),mi-am vãzut cu ochii visul de lucraîntr-un institut de proiectãri în con-strucþii. Acolo, surprizã, se lucra lacalculul elementelor de beton armatdupã STAS 1546-50, care avea, înprincipiu, stadiul de rupere deºi încãdin 1967 apãruse STAS 8000/67 –“Calculul elementelor de betonarmat ºi beton precomprimat.Metoda la stãri limitã”.

Din spusele ºefilor ºi colegilor deatelier am aflat cã aplicarea lui“1546” e tranzitorie ºi, deci, nu încãl-cãm nicio lege dacã lucrãm dupã el.În fapt, Metoda de calcul la ruperese dovedise necorespunzãtoare, caurmare a progresului tehnic în alcã-tuirea elementelor de beton armat ºimai ales prin apariþia ºi dezvoltareabetonului precomprimat. În plus, seimpusese ºi necesitatea ca, pelângã verificarea siguranþei la rupe-re a construcþiei, sã se analizezeºi comportarea în exploatare.

Poate atunci, odatã cu apariþiaacestei metode, a apãrut ºi “sãmânþa”viitoarei Comisii din care cu onoarefac parte. Acest lucru ar fi trebuit sã-lºtiu dacã eram mai atent la toatecuvântãrile pe care le-a þinut dlpreºedinte de onoare dr. ing. FelicianEduard Ioan Hann. Mea culpa ºiscuze domnului preºedinte!

Mie, ca proiectant, nu mi-a fost greusã abandonez “calculul la rupere” ºisã trec la “stãri limitã” mai ales cãexista în sistem obiceiul bun sã se facãfrecvente seminarizãri pe aceastãtemã, unele chiar cu profesori de laInstitutul de Construcþii Bucureºti.Folosind un termen actual, Stasul8000 a fost up-gradat (împreunã cuSTAS 10102-75) prin apariþia STAS10107/0-76 ºi înlocuit, mai târziu, cuSTAS 10107/0-90.

Dar cum ne-am “comportat” noifaþã de acele norme? Factori ca:etica profesionalã, controlul ierarhicºi autocontrolul sau fluxul informa-þional care ne parvenea prin publi-caþiile (mult mai puþine ca acum,dar fãrã… reclame!) au contribuit laimplementarea, cu succes, a acelornorme.

Totul ar fi fost foarte frumos dacãîn paralel cu aceste norme nu ar ficirculat ºi vestitele “directive“, carene spuneau sã facem cât mai multeeconomii prin respectarea “indicilorde consum” la metal, ciment etc.pentru fiecare tip de structurã, ampla-sament, tip de construcþie etc. Înaceastã situaþie, trebuia sã împaci“capra” (citeºte norma tehnicã) cu“varza” (citeºte micºorarea treptatã aindicilor de consum)!

Pentru comportarea proiectanþilorde structuri în aceastã materie ei tre-buie felicitaþi ºi daþi exemplu gene-raþiilor actuale - numai cine a trãitacele vremuri poate sã înþeleagã“lupta”continuã pe care o dãdeam cucei care ne verificau „la sânge”atunci când proiectul era gata. Tre-buia sã recurgem la fel de fel de arti-ficii, unele vecine cu înºelãtoria, casã putem sã convingem „specialistul”cã se respectau indicaþiile preþioasevenite, periodic, de la „cabinete“.

În diverse NP-uri ni se indicafolosirea cât mai multor materialelocale ca: paiele, pleava, lutul, piatranaturalã, lemnul CR (construcþii rurale)astfel încât consumurile sã scadãcât mai mult dar… fãrã a se impietaasupra rezistenþei ºi stabilitãþii con-strucþiilor.

Ceea ce ni se pãrea paradoxal ºidureros, totodatã, era faptul cã,dupã cutremurul din 4 martie 1977,când s-a vãzut cum s-au comportatconstrucþiile la un seism puternic, aînceput sã funcþioneze uitarea („escrisã în legile omeneºti?”). Dar oareera uitare, cu rezultatul cã au înce-put sã curgã iar solicitãrile de a semicºora consumurile!

A rãmas de pominã o anumetelefonogramã/scrisoare venitã de la“centru” prin care se specifica pre-cum cã la acele construcþii avariatela cutremur trebuie intervenit numaipânã la aducerea la situaþia dedinainte de cutremur (a intrat în fol-clor cu denumirea de „vopsitorii anti-seismice!“).

Aºadar, efectul normelor asupracomportãrii proiectanþilor, în anii dedinainte de 1990, a fost unul benefic,cãci a însemnat o pregãtire continuã,o strãduinþã creatoare în gãsireaunor soluþii care sã facã structurilecât mai performante dar sã ºirãspundã acelor „comandamentepolitice” ale vremii, astfel încâtproiectele respective sã poatã sã„treacã”, sã se materializeze înteren. Dacã strãduinþele noastre nuau fost în zadar se va vedea la probaultimã care va fi: urmãtorul cutremurmajor.

Despre efectele produse dupã1990, las pe alþi colegi, mai tineri,sã-ºi spunã punctul de vedere. �

De atâta amar de ani discutãm, analizãm, uneori criticãm comportarea, în timp, a construcþiilor sau/ºi amaterialelor componente ale acestora dar niciodatã nu ne-am pus problema (cel puþin dupã ºtirea mea)cum s-au comportat normele tehnice (normative, standarde, directive) în timp, sau mai bine zis cumne-am comportat noi, cei ce le-am avut tot timpul ca instrumente de lucru ºi obligaþie de aplicare.

ing. Mihail-Bogdan DABIJA


20 de ani de Mapelastic,20 de ani de succes în hidroizolaþii!

Unul dintre produsele care susþin afirmaþiile de maisus, recunoscut de profesioniºtii din domeniu (ingineri,constructori, arhitecþi, distribuitori, aplicatori), fiind utilizatîn cadrul marilor proiecte este Mapelastic. Mapelasticeste, însã, binecunoscut ºi publicului larg deoarece rãs-punde exigenþelor tuturor beneficiarilor.

Din 1992 pânã în prezent, Mapelastic a fost folositla impermeabilizarea ºi protejarea a peste 300 demilioane de m2 suprafeþe din întreaga lume,dovedindu-se un succes pe termen lung atât datoritãuºurinþei în aplicare, cât ºi garanþiei oferite de sistem.

Ce este ºi ce calitãþi are Mapelasticpentru domeniul construcþiilor

• Este un mortar bicomponent pe bazã de ciment,care conþine agregate selecþionate cu granulaþie finã, adi-tivi speciali ºi polimeri sintetici în dispersie apoasã, dupão formulã dezvoltatã în laboratoarele de cercetare Mapei;

• Se utilizeazã la hidroizo-larea ºi protejarea împotrivainfiltraþiilor de apã astructurilor din beton, atencuielilor ºi ºapelorpe bazã de cimentla: terase ºi balcoa-ne, bãi, piscine, poduri ºi via-ducte, baraje, structuri subterane,rezervoare ºi bazine de apã.

Datoritã conþinutului ridicatde rãºini sintetice, precum ºicalitãþii acestora, stratul întãrit de Mapelastic prezintã oaderenþã excelentã pe toate suprafeþele suport precumºi rezistenþã ridicatã la efectul nociv al razelor UV. Deasemenea, Mapelastic garanteazã o duratã lungã deviaþã a suprafeþelor protejate ºi impermeabilizate cuacest produs, chiar dacã ele sunt localizate în zone cucondiþii de climã vitrege, zone de coastã cu un conþinutridicat de sãruri în atmosferã sau în zone industrialeunde în special aerul este poluat.

• Rãmâne constant flexibil în orice condiþii atmos-ferice, chiar ºi la temperaturi foarte joase de -20 0C.

• Oferã o protecþie timp de peste 50 de ani asuprafeþelor din beton la acþiunea CO2 (carbonatare).

• Un strat de 2,5 mm de Mapelastic reprezintãechivalentul a 30 mm de beton împotriva acþiunii agre-sive a clorurilor.

• Respinge acþiunea clorurilor ºi sulfaþilor prezenþi înapa de mare.

• Protejeazã împotriva atacului chimic al sãrurilor pebazã de clorurã de sodiu sau calciu folosite pentrudezgheþ, substanþe care cauzeazã îmbãtrânirea pre-maturã a betonului din construcþii.

MAPEI este, astãzi, unul dintre cei mai mari producãtori din lume de adezivi ºi substanþe chimice pen-tru industria construcþiilor. Grupul Mapei deþine, în prezent, 64 de fabrici ºi 68 de filiale în care se reali-zeazã o gamã de peste 1.400 de produse care au însumat în 2012 o cifrã de afaceri de 2 miliarde de euro.

Tradiþia ºi experienþa sunt douã atribute care definesc marca MAPEI ºi care l-au caracterizat de-a lungultimpului. În cei peste 75 de ani de existenþã, grupul MAPEI a investit permanent în cercetare, în dezvoltareade produse ºi tehnologii noi. Aceste eforturi s-au reflectat în calitatea materialelor de construcþii oferite,care au condus în final la câºtigarea încrederii consumatorilor.

continuare în pagina 16 ��


Mapelastic respectã directivele normei europeneEN 1504-9 (“Produse ºi sisteme pentru protecþia ºirepararea structurilor din beton - Definiþii, cerinþe, con-trolul calitãþii ºi evaluarea conformitãþii. - Principii gene-rale de utilizare a produselor ºi sistemelor”) ºi cerinþelenormei europene EN 1504-2 acoperiri (C) conform prin-cipiilor PI, MC ºi IR (“Sisteme de protecþie pentrusuprafeþe din beton”).

Prin amestecarea celor douã componente ale setuluiMapelastic, se obþine un produs fluid ºi uºor de aplicat,de pânã la 2 mm grosime, într-un singur strat, chiar ºi înplan vertical. Datoritã consistenþei plastice, poate fi apli-cat atât manual, cât ºi prin pulverizare, reducându-setimpii de execuþie ºi obþinându-se un nivel de finisarecare nu necesitã tratamente ulterioare.

Particularitatea mortarului de impermeabilizareMapelastic, în cadrul lucrãrilor de hidroizolare ateraselor ºi balcoanelor, provine din posibilitateaaplicãrii stratului protector direct peste o pardosealãveche (gresie, marmurã, mozaic etc.). Aceasta oferãavantaje majore în ceea ce priveºte timpul de execuþie ºidebarasarea materialului de tip deºeu. În plus, finisajeleceramice sau din piatrã naturalã se pot instala directpeste stratul hidroizolant, care, în timp, ajutã la pre-venirea apariþiei eflorescenþelor (sãrurilor) în rosturi.Se asigurã, astfel, o protecþie împotriva acþiunilor dãunã-toare asupra structurii ºi a ºapei pe bazã de ciment.

Montarea finisajelor ceramice sau din piatrã naturalãpe hidroizolaþia Mapelastic este posibilã datoritã ade-zivilor îmbunãtãþiþi Mapei.

Mapelastic este un sistem în care sunt incluse pro-duse destinate diverselor tipuri de aplicaþii, de la pro-tecþia marilor structuri din beton la utilizarea în cadrullucrãrilor subterane.

Toate produsele din gama Mapelastic sunt descriseîn detaliu pe site-ul www.mapei.ro.

În jurul lumii cu MapelasticPeste 300 de milioane de m² de suprafeþe hidroizolate,din Malaezia pânã în România.

Vã prezentãm, în continuare, cele mai importante lucrãri, selectatedintre miile de proiecte care au fost realizate din 1992 pânã în prezent.

Turnurile gemene Petronas• Kuala Lumpur • MalaeziaHidroizolarea bãilor din turnuri, înainte demontarea mozaicului cu KERABOND + ISOLAS-TIC (Realta Mapei nr. 38).

1997

Barajul Sabbioni • Valea Formazza • Italia Repararea ºi hidroizolarea barajului din beton. Lucrãrile de reparaþie au fostefectuate cu MAPEGROUT SM.

1996

ªantierul naval Fincantieri • Sestri Ponente • ItaliaLucrãri de reparaþie la digul de beton cu MAPEGROUT MS ºi hidroizolareastructurii (Realta Mapei nr. 41)

1998

Gare du Midi • Bruxelles • Belgia Hidroizolarea substraturilor ºi montajul marmurei recompuse pe pardosealaperoanelor cu GRANIRAPID (Realta Mapei nr. 27).

1992

�� urmare din pagina 14


Arena sportivã Budapesta • Budapesta • UngariaHidroizolarea tuturor bãilor din complexul sportiv, înainte de instalarea finisaju-lui ceramic pe pardosealã ºi pereþi, cu ADESILEX P9 (Realta Mapei nr. 65)

2003

Hilton Hotel • Dubrovnik • CroaþiaRefacerea teraselor ºi piscinelor cu o hidroizolaþie specialã. Aplicarea ulte-rioarã a plãcilor ceramice a fost fãcutã cu KERAFLEX MAXI.

2006

Aqua Dome • Längenfeld • AustriaHidroizolarea ºi instalarea finisajelor ceramice în piscine ºi bãi cu ADESILEXP9 (Realta Mapei nr. 19)

2004

Reþeaua feroviarã de mare vitezã• Milano - Torino • Italia

Construcþia ºi hidroizolarea cãminelor în diferite via-ducte. MAPEBAND TPE ºi ADESILEX PG4 au fostutilizate la impermeabilizarea rosturilor structurale.

2000

Muzeul Guggenheim • New York • SUAClãdirea simbol a arhitecturii moderne readusã lasplendoarea sa originalã datoritã produsuluiMAPELASTIC. Dupã tratamentul de hidroizolare,suprafeþele exterioare din beton au fost protejatecu un finisaj din elastomer (Realta Mapei Int. nr. 27)

2008

continuare în pagina 18 ��

Complexul rezidenþial Siusi • Milano • ItaliaHidroizolarea balcoanelor ºi refacerea pardoselilor: instalarea de gresieporþelanatã cu ADESILEX P4 (Realta Mapei nr. 34)

2004


Podul Malpensa 2000 • ItaliaRepararea structurii din beton a viaductului ºi hidroizolarea înainte de aplicareastratului final de protecþie ELASTOCOLOR PAINT (Realta Mapei Int. Nr. 38)

2011

Hotel Europa • Eforie Nord Hidroizolarea piscinelor din interior ºi exterior ºi instalarea finisajelor ceramice.Piscina interioarã este umplutã cu apã de mare, care este un agent agresivpentru beton sau suprafeþele din ciment. Piscina exterioarã este umplutã cuapã dulce, dar amplasatã într-un mediu ostil, cu cicluri de gelivitate peperioada iernilor.În baza urmãririi comportamentului în timp al lucrãrilor de impermeabilizare ºiplacare, ºi în baza garanþiei date pe lucrãri, executantul se declarã mulþumitcã dupã 10 ani, piscinele se prezintã într-o stare de mentenanþã foarte bunã.

2003

Viaductul Valea lui Stan • ArgeºConsolidarea structuralã cu mortare de reparaþii speciale ºi þesãturi din fibrãde carbon, protecþia anticorozivã a structurii din beton ºi hidroizolarea ºi pro-tejarea suprafeþei împotriva agresiunii agenþilor atmosferici. Fiind vorba despre o structurã cu boltã flexibilã din beton armat, dublu încas-tratã, cu tablier rigid, hidroizolaþia are ºi capacitatea de preluare a fisurilor,atât a celor dinamice (clasa B4.2: deschiderea fisurilor de la 0,2 pânã la0,5 mm), cât ºi a celor statice (clasa A5: deschiderea fisurilor de pânã la2,5 mm). Întregul sistem de protecþie a fost aplicat în proporþie de 90%mecanizat, folosind pompe speciale.

2011

Produsele Mapei au început sã fie utilizate în cadrul proiectelor locale dupã anul 1990, fiind importate la acea vremede cãtre distribuitorii autorizaþi, care comercializau finisaje ceramice ºi care au înþeles nevoia pieþei de materiale auxiliare.În decursul acestor ani, produsele din gama Mapelastic (Mapelastic, Mapelastic Smart si Mapelastic Foundation)au fost folosite la numeroase lucrãri de impermeabilizare ºi protecþie a suprafeþelor din beton, asigurând o rezis-tenþã excelentã în timp.

În România,

Parcul de distracþii Ferrari World • Dubai • Emiratele Arabe UniteHidroizolarea ºi placarea piscinelor cu plãci porþelanate ºi mozaic folosindKERABOND T ºi KERAFLEX MAXI (Realta Mapei Int. Nr. 35)

2009



Consolidarea terenurilorºi a fundaþiilor cu maºini specializate

INJECTOFORAJ DRILLING TOOLS S.R.L. este

o societate româno-italianã, cu capital integral privat,

orientatã cãtre un domeniu modern, dar puþin

exploatat profesional în þara noastrã: este vorba de

consolidarea terenurilor ºi a fundaþiilor cu maºini

specializate.

Societatea noastrã, în calitate de importator unic,

furnizeazã maºini pentru foraj fabricate de producã-

torul italian COMACCHIO.

COMACCHIO Srl, cu sediul în Riese Pio X (TV),

se situeazã printre primele companii la nivel naþional

ºi internaþional în ceea ce priveºte producþia de

instalaþii de foraj pentru diametre mici ºi medii.

INJECTOFORAJ DRILLING TOOLS S.R.L. va participa, împreunã cu clienþii sãi, în perioada

8 -11 octombrie la a 5-a ediþie a evenimentului “Dealer Meeting & Open House”. Evenimentul, care va

avea loc la sediul COMACCHIO SRL din Treviso, Italia, va prilejui clienþilor noºtri ocazia de a participa

la prezentarea ultimelor noutãþi ºi inovaþii, precum ºi la demonstraþii ºi la turul fabricii COMACCHIO.

Urmãtorul numãr al revistei va cuprinde noutãþile prezentate

în cadrul evenimentului “Dealer Meeting & Open House”.


Romdril prezintã maºina de forat Casagrande C6XP

Noua versiune este dotatã cu uncalculator PLC (PLC controller) careprezintã informaþiile imediate privindstarea valvelor hidraulice, a para-metrilor motorului, a filtrelor ºi poziþieigeometrice a maºinii. Hidraulica este“load sensing”, ceea ce înseamnã cãfiecare miºcare a cilindrilor hidraulicieste direct proporþionalã cu miºcarealevierelor de control.

Gradele de libertate ale maºinii aufost upgradate, datoritã unui sistemintermediar de poziþionare a mastului,manevrat de 2 cilindri auxiliari. Greu-tatea maºinii a fost uºor micºoratã, caºi dimensiunile ei, pentru un acces maifacil pe ºantiere (puncte de lucru).

C6XP are douã capete rotativecare permit acþionarea prãjinilor într-unsens ºi a tubulaturii în celãlalt sens,permiþând forarea tubatã în condiþiioptime, astfel încât solul sã nu seînþepeneascã între tuburi ºi prãjini.

Maºina Casagrande C6XP faceparte din campania de înlocuire ºiînnoire a întregii game de echipamenteproduse de firma Casagrande SpaItalia. Având în vedere toate acesteaspecte, precum ºi faptul cã proiectuleste de ultimã orã, maºina Casa-grande C6XP reprezintã un etalon pen-tru echipamentele de acest gen, eadepãºind în caracteristici tehnicetoate celelalte utilaje similare ale altorproducãtori.

FUNCÞIONALITÃÞILE MAªINII– UTILIZÃRI

• Studii geotehniceDatoritã existenþei unui cap rotativ

tip T1200 6V care furnizeazã 530 rpm,maºina este perfect adaptatã pentrustudii geotehnice cu eºantionare. Forþade extragere foarte mare (82,5 kN)permite extragerea probelor de sol dela adâncimi de aproximativ 100 m,lucru neuzual la maºinile de studiigeotehnice. De asemenea, pe maºinãpoate fi adaptat un sistem de testare asolului la penetrarea staticã sau dina-micã, în sistem wire-line, pentru extra-gerea probelor de sol de la adâncimide 300-500 m.

În scopul executãrii eºantionãrii,maºina este utilatã cu o pompã dedebit mic ºi presiune mare, absolutnecesarã unui asemenea procedeu.Aceasta permite utilizatorului sã ajun-gã la punctul de lucru cu o maºinãcompactã, dotatã cu toate elementelenecesare operaþiunii.

Echipa necesarã pentru execu-tarea de studii geotehnice este formatãdin maxim trei persoane, dintre careuna este operatorul iar celelalte douãmanevreazã prãjinile ºi carotierele.

• MicropiloþiPot fi executaþi în varianta cu ºnec

(ºnecul putând fi plin sau gol pedinãuntru, permiþând astfel injectareaîn acelaºi timp cu forarea) sau cuprãjini ºi scule de forat (tricoane, trilamesau sistem odex) cu excentric.

Pentru executarea micropiloþilormaºina este dotatã cu o pompã depresiune micã ºi debit mare. În acestecondiþii acþionarea maºinii este extremde uºoarã ºi nu mai este nevoie de oaltã pompã auxiliarã pe ºantier.

Adâncimea micropiloþilor poate fimare, deºi, în mod normal, aceºtia nudepãºesc 20 m adâncime. Înclinareamicropiloþilor se poate face la oriceunghi, datoritã posibilitãþii multiple deajustare a mastului maºinii.

Dotarea maºinii cu o menghinã de400 mm oferã posibilitatea execuþieiunui diametru maxim al micropiloþilor

Maºina Casagrande C6XP este ultima variantã a liniei C6, care reprezintã un standard internaþional pentrumaºinile de forat micropiloþi ºi ancore. De-a lungul istoriei Casagrande, s-au vândut peste 2.000 de astfel deutilaje. Maºina a fost reproiectatã integral, cãpãtând denumirea de C6XP (extra power) ºi îmbinând cele maimoderne tehnologii în materie de mecanicã, hidraulicã ºi electronicã.


la aceastã dimensiune. Micropiloþii potfi executaþi în sistem tubat sau numaicu prãjini, în funcþie de situaþia solului.La micropiloþii tubaþi se foloseºte unadaptor care, cu acelaºi cap rotativ,rãsuceºte ºi prãjinile ºi tubulatura înacelaºi timp.

Pentru executarea micropiloþilorsunt necesari un operator, doi munci-tori pentru manevrarea prãjinii ºi scule(cu ajutorul vinciului auxiliar furnizatspecial) ºi unul sau doi muncitori pen-tru execuþia ºi introducerea armãturii.

• Jet grouting (injecþie rotativã delapte de ciment la max. 700 bari)

Maºina este perfect adaptatã pen-tru douã prelungiri ale mastului, cu aju-torul cãrora se poate ajunge la oadâncime de jet grouting de 18 m.

Tot pentru aceastã operaþiunemaºina are un sistem electronic ºi untimer care coreleazã viteza de rotaþiecu presiunea ºi debitul de injecþie.Pentru completarea sistemului de jetgrouting se pot achiziþiona, ulterior,buncãrul, mixerul, agitatorul ºi pompade injecþie.

Numãrul de operatori necesari estede 6-8, în funcþie de complexitatealucrãrii.

• AncoreUnul dintre scopurile pentru care

maºina a fost proiectatã este execuþiaancorelor. Acestea pot fi date în oricedirecþie, permiþând execuþia unei cãide acces de dimensiuni reduse carelimiteazã, astfel, costurile.

Ancorele pot fi executate cu ºnecsau cu prãjini tubate sau netubate.Datoritã prezenþei pe maºinã a douãpompe, oricare dintre ele poate fifolositã, de asemenea, pentru injec-tarea bulbului de beton. Este elimi-natã, astfel, din nou necesitatea uneipompe auxiliare pe ºantier.

Pot fi executate, în acest mod,maxim 12 ancore pe zi, în funcþie deadâncime, sau un numãr mai mare încazul execuþiei de ancore autoforante.

• Puþuri de apãForþa de extracþie, deosebit de

mare, a acestei maºini de 13 tone per-mite execuþia puþurilor de apã pânã lao adâncime de 150-180 m. Pentruaceasta se foloseºte pompa de pre-siune micã ºi debit mare ºi metoda cuprãjini. Tubulatura poate fi utilizatãdoar în cazul depãºirii a 1-3 straturi deapã freaticã.

Orice fel de sol poate fi foratindiferent de caracteristicile lui, înfuncþie de sculele utilizate. Pentruaceastã operaþiune sunt necesari un

operator, doi muncitori pentru mane-vrarea prãjinilor ºi alþi doi pentru insta-larea finalã a þevilor din pvc, filtrului demãrgãritar ºi a pompei de apã.

Datoritã eficienþei maºinii, execuþiaunui puþ complet poate fi terminatãîn doar douã zile. Maºina a fostproiectatã la dimensiuni mici ºi cu unmotor cu zgomot redus ºi emisie scã-zutã de noxe, tocmai pentru a permiteaccesul în locuri urbane aglomerate.

• Puþuri geotermaleMaºina este perfect proiectatã ºi

pentru puþuri geotermale (97 m adân-cime, 152 mm diametru), putând exe-cuta un puþ în maxim o zi. Pentruexecutarea lui sunt necesari un opera-tor ºi doi muncitori pentru manevrareatubulaturii ºi a prãjinilor. ªi în acestcaz, datoritã cuplului de rotaþie foartemare de 13,5 kNm ºi a forþei de ex-tracþie, de asemenea mari, de 82,5 kN,se poate fora în orice condiþii de sol.

Aceastã tehnicã este foarte utili-zatã în ultima vreme, datoritã eficienþeitermice pe care o oferã clãdirilor,respectiv reducerea cu cel puþin 70% acantitãþii de energie necesarã iarnapentru încãlzire ºi vara pentru rãcire.

Datoritã calculatorului de pe maºinã,opþiunea de instalare a unei tele-comenzi radio, pentru toate opera-þiunile, este foarte ieftinã ºi uºor derealizat, putând fi accesibilã, în funcþiede cerere sau de experienþa opera-torului, pentru orice utilizator.

În concluzie, aceastã maºinã repre-zintã cel mai perfecþionat echipamentdin domeniul sãu, fiind chintesenþaîndelungatei experienþe a firmeiCasagrande, precum ºi a tuturor uti-lizatorilor sãi, care, prin feed-back-ulpermanent cu producãtorul, au permisînglobarea într-o singurã maºinã atuturor cerinþelor lor. �


(Continuare din numãrul anterior)

CALCULUL GRUPULUI DE BARETE

ÎN CONLUCRARE CU RADIERUL

ªI STRUCTURA, PE BAZA PARA-

METRILOR DETERMINAÞI

PRIN ÎNCERCÃRI OSTERBERG

Descrierea modelului de calcul

Încercãrile de probã furnizeazã

informaþii cu privire la capacita-

tea portantã ºi comportamentul

sub încãrcare al piloþilor, respectiv

a baretelor izolate. Totuºi , în

infrastructura construcþiei ansamblul

de piloþi sau barete lucreazã ca un

grup. Zonele de influenþã ale acestor

elemente de fundare de adâncime

interfereazã, iar aceastã influenþã

reciprocã se reflectã prin „efectul de

grup“.

O altã influenþã majorã asupra

comportamentului grupului de barete

o are interacþiunea teren-structurã.

Astfel, pentru a elimina cât mai

multe din aceste incertitudini se

recurge la o modelare completã a

grupului de barete, în programul de

element finit anterior menþionat,

Plaxis 3D.

Având în vedere clasa de impor-

tanþã a structurii analizate, s-a con-

siderat ca fiind necesar sã se

modeleze întreaga infrastructurã.

Pereþii deºi din subsolurile clãdirii

reprezintã un aport de rigiditate la

încovoiere greu de neglijat.

În cele ce urmeazã sunt prezen-

tate succint date referitoare la struc-

tura analizatã (fig. 18 ºi 19).

Geometria complexã a acestei

structuri are ca rezultat apariþia unei

excentricitãþi a centrului masic faþã

de centrul de rigiditate. Structura

este supusã unei înclinãri sub efec-

tul rezultantei forþelor în gruparea

fundamentalã de încãrcare. Aceastã

caracteristicã face necesarã deter-

minarea cât mai precisã a tasãrilor,

ºi în special a tasãrilor diferenþiale

care pot duce la depãºirea rotirii

maxime admise ºi eforturi supli-

mentare în infrastructurã.

Baretele au fost amplasate direct

sub poziþia elementelor structurale

verticale principale din infrastructura

Metode perfecþionate de calcul ºi interpretarea încercãrilor complexe

pe elemente de fundare în adâncime (III)ing. Tudor SAIDEL, ing. S. DRÃGHICI, ing. Ion RÃILEANU -SC Popp & Asociaþii Inginerie Geotehnicã SRL*, Bucureºti

prof. univ. dr. ing. Anatolie MARCU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

Fig. 18: Vedere ansamblu structurã Turn Fig. 19: Secþiune schematicã Turn

* Comunicarea a fost prezentatã la a XII-a Conferinþã Naþionalã de Geotehnicã ºi Fundaþii (Iaºi, 2012), fiind elaboratã în perioada când autorii erau angajaþila SC POPP & ASOCIAÞII Inginerie Geotehnicã SRL.


Turnului, iar dimensiunile lor au

rezultat pe baza forþelor transferate

de acestea la nivelul superior al

radierului. Conform acestui principiu

dimensiunile baretelor ºi dispunerea

lor au rezultat ca în figurile 20 ºi 21.

Modelarea structurii analizate

În realizarea modelului folosit

pentru simularea numericã s-au uti-

lizat parametrii geotehnici calibraþi în

etapa anterioarã. Pentru compor-

tarea terenului s-a folosit modelul de

comportare „Hardening soil“ [7].

Elementele structurale din cele

douã subsoluri au fost modelate cu

elemente predefinite în programul

Plaxis 3D, denumite „plate“, iar

baretele au fost introduse ca ele-

mente de volum. Modelarea s-a rea-

lizat în cele douã versiuni disponibile

ale programului Plaxis 3D, Plaxis 3D

Foundation ºi Plaxis 3D 2011.

Introducerea nucleelor de beton

armat s-a fãcut pentru a þine seama

de rigiditatea relativã sporitã a aces-

tora în raport cu infrastructura.

Rezultate obþinute în urma modelãrii

Un accent important s-a pus pe

determinarea tasãrilor ºi a rotirii rela-

tive. În figura 24 sunt redate valorile

tasãrii sistemului radier-barete, iar în

figura 25 se aratã eforturile axiale în

corpul baretelor. Distribuþia neuni-

formã a tasãrii se datoreazã unei

încãrcãri adiacente Turnului. Aceastã

încãrcare provine din construirea

unei alte clãdiri de birouri P+5E.

CONCLUZII

În cazul structurilor înalte, care

transmit elementelor de fundare încãr-

cãri axiale ºi transversale mari,

încercarea convenþionalã a elemen-

telor de fundare de adâncime este difi-

cil de aplicat ºi uneori, chiar imposibil.

În astfel de cazuri este indicatã apli-

carea metodei Osterberg, metodã dez-

voltatã la începutul anilor ‘90.

Fig. 23: Simulare numericã în Plaxis 3D Foundation

Fig. 21: Caracteristici secþionale barete

Fig. 22: Model complet Plaxis 3D 2011

Fig. 20: Plan dispunere barete

continuare în pagina 26��


Existã o bunã corelare între

rezultatele obþinute în urma încer-

cãrii ºi cele obþinute din simulãrile

numerice ale celor douã teste Oster-

berg efectuate pe baretele de probã.

În urma comparaþiei valorilor

rezistenþei pe bazã si rezistenþei la

frecare lateralã determinate din

încercare ºi cu cele propuse de NP

123:2010, s-au observat urmãtoarele:

• valorile rezistenþei unitare pe

suprafaþa lateralã rezultate din încer-

care sunt superioare celor propuse

de normativ; aceasta certificã faptul

cã valorile recomandate sunt aco-

peritoare;

• în privinþa rezistenþei pe bazã,

nu s-a putut obþine, din încercare,

rezistenþa ultimã calculatã conform

NP 123:2010; graficul rezistenþei pe

bazã confirmã faptul cã rezistenþa pe

bazã a rãmas în domeniul liniar.

Scopul calibrãrii rezultatelor încer-

cãrilor Osterberg cu rezultatele

simulãrilor numerice a fost deter-

minarea, printr-un calcul invers, a

parametrilor geotehnici semnificativi

care guverneazã comportamentul

terenului.

Setul final de parametri a fost

folosit pentru dimensionarea fun-

daþiei structurii analizate. Rezultatele

obþinute din simulãrile numerice care

utilizeazã modele evoluate de com-

portare a pãmântului prezintã un

grad ridicat de încredere.

BIBLIOGRAFIE1. NP 045-2000, Normativ privind

încercarea în teren a piloþilor de

probã ºi a piloþilor din fundaþii, 2000;

2. ENGLAND M., Bidirectional

static load testing - State of the art,

Loadtest, UK, 2003;

3. FLEMING K. et. al, Piling engi-

neering, third edition, Taylor & Francis,

London, 2009;

4. NP 123:2010, Normativ privind

proiectarea geotehnicã a fundaþiilor

pe piloþi, 2010;

5. SR EN 1997-1:2004, Eurocod 7:

Proiectarea geotehnicã. Partea 1:

Reguli generale, 2004;

6. BRINKGREVE R.B.J., Plaxis

3D Foundation, version 2, Delft

University of technology and

PLAXIS bv., 2011;

7. SAIDEL T. et. al, Modele

evoluate ºi parametrii geotehnici

necesari pentru calculul terenului de

fundare în conlucrare cu infrastruc-

turile adânci, A Xll-a Conferinþã

Naþionalã de Geotehnicã ºi Fundaþii,

Iaºi, 20-22 septembrie 2012. �

Fig. 24: Valorile tasãrii la nivelul radierului în gruparea de încãrcãri de lungã duratã

Fig. 25: Diagramele de efort axial în barete în gruparea de încãrcãri de lungã duratã


Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþii are ovechime secularã. Cãrãmizile nearse (chirpici) au fostarmate cu paie tocate sau cu pãr de animale pentru aevita fisurarea ºi pentru a le oferi o rezistenþã sporitã larupere ºi umezealã. Extrapolarea s-a realizat de la argilãla ciment ºi, implicit, de la paie ºi pãr de animale la fibre.Datoritã creºterilor progresive de preþ la oþelul-beton pepiaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economiceelaborate s-a optat, ca soluþie modernã, simplã ºi efi-cientã, pentru folosirea ca armãturã în dispersie a fibrelorpolimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzãtoare ale aces-tor fibre în comparaþie cu fibrele metalice au dus la ocreºtere exponenþialã a utilizãrii ºi implicit a cererii acestuitip de material pe piaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard în anul1874, în SUA. Prin studiile sale în anii 40, inginerul românGogu Constantinescu introduce ºi detaliazã conceptulde beton armat cu fibre fiind printre promotorii nouluimaterial.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipropilenã purãprintr-un proces de extrudare clasicã (prin rãcire cu apã)pentru fibrele de tip MULTI ºi FIBRI care prin diverse pro-cese de transformare ajung la caractristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuã cutãierea la diferite dimensiuni începând de la 5 mm pânãla 70 mm, urmând a se ambala în saci de hârtie solubilãîn apã. În timpul tãierii fibrele sunt acoperite cu o peliculãsubþire de superplastifiant care le conferã o alunecaresuperioarã ºi libertatea de a se dispersa tridimensional întoatã masa amestecului, nemaifiind necesar a se adaugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Pe întregulparcurs al procesului tehnologic se efectueazã un controlal calitãþii riguros ºi sever, atât asupra materiilor prime uti-lizate ºi respectãrii parametrilor tehnologici cât ºi asupraproduselor finite, control efectuat în conformitate cuprevederile Manualului de Management al Calitãþi ISO9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nu secorodeazã, este rezistentã la alcalii, este antistaticã ºiantimagneticã, având o durabilitate practic nelimitatã. Latemperatura camerei este rezistentã la toþi solvenþiiorganici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtãþesc pro-prietãþile betonului simplu. Oportunitatea utilizãrii armãriicu fibre apare în situaþia folosirii unui procent mic dearmãturã sau în cazul armãrii constructive a betonuluiarmat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãrii defor-maþiilor din contracþii prin uscare sau din mãrirea rezis-tenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementele de con-strucþii solicitate dinamic, la care se poate mãri capaci-tatea de preluare a energiei din aceastã solicitare. Încazul unor lucrãri cu încãrcãturi mari sau la un ecarta-ment de îmbinare mãrit apare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor de armareEDIFIBER 3® are ca prim efect o creºtere semnificativã aindicelui de tenacitate. Fibrele de armare din poli-propilenã EDIFIBER 3® sunt folosite cu succes în substi-tuirea plasei sudate, la plãcile de beton, pardoseliindustriale, plãcile de fundare a cãilor de comunicaþii ºi apistelor aeroportuare precum ºi la alte aplicaþii, deoarecetoate elementele din beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentru majoritateamaterialelor de construcþii este mai micã decât solicitareastaticã. Betonul armat cu fibre este avantajos înrealizarea fundaþiilor de maºini cu solicitãri dinamice, afundaþiilor pentru liniile de tramvai datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amortizare ºi ladeformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are o mulþime deavantaje, dintre care amintim:

• asigurã o armare tridimensionalã în toatã masaamestecurilor, betoane sau mortare;

• eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensiunilor ºicontracþiilor, acestea fiind generatoare de rupere;

• creºte considerabil rezistenþa la uzurã, impact ºi lacicluri îngheþ-dezgheþ;

• reduce în mare mãsurã permeabilitatea betoanelor ºia mortarelor;

• fibrele de armare sunt practic neutre la agenþiichimici corozivi;

• mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoanelor ºi amortarelor eliminând segregarea, mustirea ºi tasarea;

• datoritã peliculei de superplastifiant de pe suprafaþafibrelor, betoanele ºi mortarele nu necesitã alþi aditivi.

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþa materialelor de construcþii încã din anul 2005 când a început poducþia fibrelor de armare din polipropilenã.În prezent firma acoperã toatã gama de armãturi sintetice, începând de la microfibre la macrofibre, toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au oarie extinsã, din care menþionãm:

• pardoseli industriale;• platforme exterioare, parcãri, piste betonate;• piste aeroportuare;• fundaþii la liniile de tramvai;• consolidãri cu beton torcretat ºi armat pentru tuneluri

ºi povârniºuri;• prefabricate pentru orice destinaþii;• fundaþii cu solicitare dinamicã mare;• conducte din beton;• ziduri de sprijin;• elemente subþiri de faþadã;• fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3® înlocuieºte

total sau parþial plasa sudatã în majoritatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine cont deurmãtoarele recomandãri:

• la amestecurile cu granulometrie mai micã de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi de pânã la 19 mm.

• la amestecurile cu granulometrie mai mare de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortare obiºnuiteeste de 1 kg/mc, cu toleranþa de ±10%.

Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în autobetoniere peºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al amestecului(beton sau mortar) se adaugã doza de fibre ºi se con-tinuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minute pânã la omoge-nizarea completã.

Datoritã sacului din hârtie solubilã în care sunt amba-late fibrele, se recomandã adãugarea fibrelor în autobe-toniere sau mixere cu tot cu ambalaj fãrã a fi desfãcut.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la preparareaoricãrui tip de beton, inclusiv al betonului fluid. Se poateutiliza pompa sau dispersorul de beton pentru aplicareabetonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnologia deobþinere a fibrei, se recomandã a nu se modifica raportulapã/ciment (A/C) corespunzãtor clasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, dozele deadaos al fibrelor vor fi stabilite de proiectantul de specia-litate, împreunã cu reprezentantul producãtorului ºi potajunge pânã la 2,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se livreazã

pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.

Arhitecturãde interior ºi scenografie

Spectacolul oferit de arhitecturã,

la scara unei epoci sau a unei na-

þiuni, se particularizeazã în intimi-

tatea unui interior, fie cã este vorba

de un interior cu caracter public sau

de unul privat.

În situaþia în care se doreºte o

amenajare de interior realã, modul

de abordare a problemei, privit din

punctul de vedere al arhitectului,

poate fi asemãnat cu munca sce-

nografului. Aceasta deoarece, în

ambele cazuri, se creeazã ºi se

gândeºte un ambient, real sau ima-

ginar, pentru un scop determinat,

respectiv crearea de ambianþã inte-

rioarã. Avem de-a face, astfel, cu un

spectacol dorit de un public ce îºi

imagineazã o scenografie persona-

lizatã.

Avem, în locuinþa noastrã, interi-

orul pe care îl dorim, frecventãm

interioarele care ne oferã confor-

tul nostru vizual ºi o armonie

ambientalã spre care tindem.

Aceastã armonie ambientalã este

perceputã în toate cele trei dimensi-

uni ale ei, adãugându-se o a patra ºi

anume timpul, care va fi apreciat de

utilizatorii spaþiilor în succesiunea

acþiunilor lor.

Arhitectura de interior trebuie sã

ofere cât mai multe posibilitãþi de

variabilitate ºi de adaptabilitate a

ambianþelor arhitecturale. Ea trebuie

sã þinã cont de tot ceea ce înseamnã

schimbãri în mediul înconjurãtor, de

modificãrile biologice sau fiziologice,

de statutul social al locatarilor, de

temperamentele, cultura ºi gradul de

educaþie al acestora. Toate acestea

se pot schimba ºi transforma în

perioade mai scurte sau mai lungi de

timp.

Datoritã schimbãrii viziunilor, a

înnoirilor tehnice ºi tehnologice ºi

datoritã apariþiei tendinþelor noi în

estetica arhitecturii, existã ºi dorinþa

utilizatorilor de modificare a vechilor

interioare, uneori si abandonarea lor

stilisticã. Toate aceste transformãri

putem sã le înscriem în ceea ce

numim uzura moralã a arhitecturii ºi

înlocuirea cu noile aspiraþii.

Amenajãrile interioare pot cãpãta,

cel mai lesne, dimensiuni sceno-

grafice. Un prim exemplu de

menþionat este amenajarea Barului

Muzeu H.R. Giger numit Alien Bar.

Giger este desenatorul personajului

Alien din filmul cu acelaºi nume iar

barul este decorat în acelaºi stil.

Aºa cum o scenografie bunã

rãspunde perfect cerinþelor filmului

pentru care a fost creatã, aºa ºi o

amenajare reuºitã este reprezenta-

tivã pentru beneficiarul ei. Varianta

idealã este aceea în care beneficia-

rul se regãseºte pe sine în fiecare

colþiºor al locuinþei sale, iar locuinþa

corespunde cerinþelor ºi nevoilor lui.

Alien Bar proiectat de H. R. Giger

arh. drd. Cristia CHIRA


Urmãtorul proiect (Rainbow house)

se remarcã prin culorile puternice,

prin mobilele supradimensionate ºi

mai ales prin faptul cã toate aceste

elemente creeazã un imens loc de

joacã în interior.

Poþi foarte uºor sã te pierzi dupã

câteva minute de stat în acest spaþiu

înconjurat de suprafeþe reflectante,

cum ar fi pereþii lucioºi sau acoperiþi

de oglinzi, totul, în jur, strãlucind cu

maximã intensitate.

Chiar ºi podelele par sã se miºte,

datoritã designului lor mesmerizant,

care poate sã zguduie cu uºurinþã

echilibrul unui adult.

Printr-o gaurã din podeaua dor-

mitorului matrimonial de la etaj se

poate coborî, cu uºurinþã, în sufra-

gerie, pe un tobogan.

Patul matrimonial se poate roti în

funcþie de dorinþa proprietarului sãu:

spre televizor, spre grãdina exte-

rioarã sau spre imensa cadã din

mijlocul dormitorului.

Piesa principalã a sufrageriei este

o imensã canapea galbenã, numai

bunã pentru joacã ºi care îºi poate

modifica foarte uºor forma.

Scara în spiralã conþine toate

culorile curcubeului iar culoarea par-

doselilor este anunþatã de aceastã

scarã. Pe pardoseli ne apare dese-

nat un parchet supradimensionat ºi

colorat diferit. �

Rainbow house (Casa curcubeu)


Reorientarea producãtorilorde tâmplãrie termoizolantã cãtre pieþe externe

Având în vedere trendul descres-cãtor, din ultimii ani, al cererilor detâmplãrie pe piaþa internã cu toateneajunsurile colaterale (falimente,disponibilizãri masive de personal,insolvenþe, reduceri de taxe ºiimpozite importante la bugetul destat etc.) a devenit imperios nece-sarã gãsirea unor soluþii de stabi-lizare a situaþiei ºi de menþinere înexploatare a capacitãþilor exceden-tare de producþie, rãmase active înurma prelungitei crize economice dinRomânia ºi nu numai.

În acest sens, putem remarca fap-tul cã începând cu anul 2010, opera-torii economici întreprinzãtori, care ausesizat cã economia nu are perspec-tiva unei redresãri aºteptate, auinvestigat pieþe externe din zonaeuro, cum ar fi Italia, Franþa, Belgia,Olanda, Cehia ºi chiar Germania,dar ºi pieþe cu potenþial din afarazonei, cum sunt Elveþia, Canada,Israel, Congo ºi chiar Coreea deSud. În urma acestor investigaþii aufost identificate condiþii legate de cali-tatea ºi cerinþele pe care trebuie sãle îndeplineascã produsele furnizate,(marcaj CE, performanþe impuse denormele þãrii respective, personalcalificat pentru montaj, asigurareatransportului ºi altele).

Din acest punct de vedere, PPTTa venit în sprijinul celor interesaþi cuacþiuni punctuale precum acordareade consultanþã în vederea implemen-tãrii procedurilor care trebuie realizate

(CPF, teste periodice) pentru apli-carea marcajului CE. De asemenea,autorizarea Centrului de evaluarea competenþelor profesionale aleoperatorilor, prin care companiile îºipot evalua ºi certifica muncitori înmeseriile de confecþioneri de tâm-plãrie din PVC ºi aluminiu, geam ter-moizolator ºi montatori tâmplãrietermoizolantã, contacte cu agenþiileeconomice de pe lângã ambasadeledin Olanda, Belgia, Portugalia, Franþa,Italia ºi alte þãri în vederea realizãriiunor misiuni economice în care ceiinteresaþi pot obþine personal infor-maþiile dorite ºi pot stabili contactedirecte cu potenþiali beneficiari avândºi sprijinul agenþiei. Totodatã, au fostobþinute infomaþii privind opþiunilepartenerilor strãini faþã de tipul detâmplãrie dorit: PVC, aluminiu, lemnstratificat, tipuri de vitraje, precum ºipreþuri practicate pentru aceste pro-duse în þara respectivã.

Toate aceste acþiuni au marcat înultimii trei ani o evoluþie ascendentã,care, în baza datelor furnizate deINS, marcheazã, la sfârºitul trimes-trului I - 2013, o valoare cumulatã aexportului, pe ultimele 12 luni, de78,38 milioane euro, din care peste86% reprezintã tâmplãria din PVC,9% lemn ºi restul aluminiu (cu rezer-va cã din datele statistice o parte dintâmplãria din aluminiu a fost expor-tatã ca fiind confecþie metalicã fãrã ase preciza materialul ºi din acest motivnu a fost luatã în calcul).

Acest volum de export reprezintãcca 30% din producþia realizatã, lanivel naþional, pe perioada analizatã(320 - 325 mil. euro) ºi evidenþiazã,implicit, posibilitatea de creºtere aacestui volum prin acþiuni comuneale unor operatori economici care auacumulat experienþã în domeniu.Aceºtia pot contracta lucrãri devolum mare, prin înfiinþarea unorreprezentanþe în þãrile cu potenþial ºi,totodatã, pot contribui la relansareape plan intern a acestui segmenteconomic, cu toate implicaþiile carederivã din acest proces.

PPTT se declarã un parteneractiv ºi implicat în acest proces derelansare a industriei de tâmplãrietermoizolantã ºi va acorda tot spri-jinul necesar companiilor solicitante.Procedând aºa, PPTT îi ajutã ºiîndrumã pe toþi cei care compunaceastã breaslã sã nu stea pasivi laceea ce se întâmplã pe aceastãpiaþã pentru cã, la o adicã, nu-i maipoate salva nimeni. ªi unii dintre eiau înþeles acest lucru ºi acþioneazãîn consecinþã! �

ing. Harilaus KILAIDITIS, director executiv PPTT

Pentru a rezista exigenþelor unei economii concurenþiale, producãtorii ºi prestatorii de servicii din sec-torul construcþiilor trebuie sã fie, în permanenþã, atenþi la mersul activitãþilor din domeniul respectiv, peîntreaga grilã, de la producþie pânã la oferta cãtre potenþialii beneficiari. Acest lucru este necesar pentru cãviaþa economicã înregistreazã fenomene uneori neaºteptate ºi trebuie sã te adaptezi lor.

Harilaus Kilaiditis - director executiv PPTT

PATRONATUL PRODUCÃTORILOR DE TÂMPLÃRIE TERMOIZOLANTÃBd Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, et. 8, ap. 130, Bucureºti, Sector 3Tel.: +4 021-311.16.30 | Fax: 021-311.80.10 | Mobil 0723-178.215

E-mail: [email protected] | Web: www.pptt.ro

Un nou sistem din aluminiumarca ALUPROF

SECUTEX® EDF - un material geocompozit noupentru îmbunãtãþirea patului de fundare

la cãile ferate

O soluþie posibilã pentru evitareadeteriorãrii premature a prismului depiatrã spartã (foto 1) este folosireaunor elemente suplimentare, care sãcreascã elasticitatea sistemului.

Geotextilele neþesute sunt folosite,de mult timp, în lucrãrile de reabilitareºi construcþie a cãilor ferate, ajutândla îmbunãtãþirea performanþei aces-tora pe termen lung, datoritã funcþiilorde filtrare, separare ºi drenaj pe carele îndeplinesc simultan.

NAUE GmbH & CO. KG a dezvoltatun nou produs - Secutex® EDF - carese instaleazã sub prismul de piatrãspartã ºi care are ca efecte:

• Creºterea elasticitãþii liniei decale feratã ºi reducerea uzurii meca-nice a agregatelor la solicitãri ciclice

• Asigurarea unui filtru stabil întreprismul de piatrã spartã ºi stratul deformã sau stratul de pozare

• Drenarea apelor din precipitaþii• Protejarea stratului de pozare

Secutex® EDF este compus din

trei straturi: primul este un geotextil

robust, neþesut, din polipropilenã,

consolidat mecanic prin interþesere,

cu rol de protecþie mecanicã a mie-

zului ºi cu rol de drenaj. Urmeazã

miezul geocompozitului, format din

granule de cauciuc cu elasticitate

mare, având o masã unitarã de

5.000 g/m2. Miezul este cel care dã

atât elasticitate materialului, fãcân-

du-l sã acþioneze ca un strat de

atenuare a vibraþiilor, cât ºi o exce-

lentã capacitate de drenaj în plan. Al

treilea strat al geocompozitului este

un geotextil special, portant. Toate

elementele sunt conectate printr-un

proces mecanic de interþesere, care

duce la obþinerea unui material com-

pozit robust, capabil sã reziste fãrã

probleme eforturilor la care este

supus în timpul instalãrii ºi

operãrii ºi sã acþioneze

ca un strat de amorti-

zare a vibraþiilor,

de filtrare ºi

drenaj.

Secutex® EDF atenueazã vibra-

þiile, fãrã a fi însã doar o saltea cla-

sicã de amortizare sub stratul de

piatrã spartã.

Secutex® EDF combinã caracte-

risticile elastice ale saltelelor de

amortizare cu elemente noi: protec-

þia substratului, separare ºi drenaj.

În privinþa drenajului, Secutex® EDF

acþioneazã similar geocompozitului

drenant Secudrain®, fiind capabil sã

descarce lateral apa infiltratã, fãrã

pericolul colmatãrii miezului drenant

cu particule minerale, datoritã geotex-

tilelor cu care este echipat.

Un material ca Secutex® EDF

este capabil sã reducã transmiterea

vibraþiilor în toatã structura cãii ferate,

reducând, astfel, abraziunea agre-

gatelor din prismul de piatrã spartã,

prevenind uzura prematurã a ºinelor

ºi roþilor ºi crescând durata de ex-

ploatare a liniilor. �

Odatã cu îmbunãtãþirea tehnologiilor ºi echipamentelor folosite pentru lucrãrile de pãmânt, a devenitposibilã compactarea intensivã a stratului de pozare ºi a straturilor portante din infrastructura cãilorferate. În acelaºi timp, s-au dezvoltat concepte constructive bazate pe reducerea grosimii straturilor demateriale minerale, prin creºterea capacitãþii portante a stratului suport datoritã încorporãrii de lianþi înmasa acestuia. Mãsurile de acest tip conduc, de regulã, la obþinerea unor terasamente cu caracteristiciîmbunãtãþite în privinþa capacitãþii portante ºi a funcþionalitãþii. Nu trebuie, însã, uitat cã atât creºtereagradului de compactare a stratului de pozare ºi a umpluturilor, cât ºi stabilizarea pãmânturilor, sunt asoci-ate cu o scãdere a elasticitãþii suprastructurii de cale feratã, materializatã printr-o creºtere a încãrcãrii apli-catã agregatelor minerale. Aceasta poate deteriora atât prismul de piatrã spartã cât ºi stratul de formã.

Foto 1: Prism de piatrã spartã deterioratdin cauza abraziunii agregatelor



Standarde ºi reglementãri tehnice privindprotecþia lemnului pentru construcþii

drd. chim. Mariana PRUNÃ - cercetãtor ºtiinþific ICECON SA

S-a început cu revizuirea Specifi-caþiei tehnice – Indicativ ST 049-2006,care vizeazã produsele ºi pro-cedeele de protecþie preventivã laatacul agenþilor biologici ºi climaticiasupra lemnului din construcþii.Aceastã specificaþie tehnicã a fostelaboratã în anul 2006, cu scopulintroducerii pe piaþã a unor produsepentru construcþii care sã cores-pundã, la acea datã, unor standarderomâneºti ºi europene adoptate castandarde naþionale. A urmat revi-zuirea reglementãrii Instrucþiunitehnice – Indicativ C 46-1986, carevizeazã metodele ºi produsele deprotecþie preventivã ºi de combaterea biodegradãrii lemnului din con-strucþii.

În prezent, elaborarea unei regle-mentãri tehnice complete are învedere o analizã a conþinutului celordouã acte normative impunând intro-ducerea unor cunoºtinþe minime ºinecesare fabricantului produselor deprotecþie, executantului protecþiilor ºibeneficiarului final.

Se vor aduce completãri cu infor-maþii privind durabilitatea lemnului,factorii biodistructivi, metode ºi pro-duse de protecþia lemnului, verifi-carea calitãþii acestuia. Se varealiza, astfel, Comasarea reglemen-tãrii tehnice Indicativ ST 049-2006cu reglementarea tehnicã IndicativC 46-1986, în cadrul lucrãrii “Regle-mentare tehnicã - Specificaþie tehnicã

privind protecþia elementelor de con-strucþii din lemn împotriva agenþiloragresivi“.

Corelarea noii reglementãri teh-nice cu cerinþele UE (legislaþie ºistandardizare privind protecþia medi-ului ºi dezvoltarea durabilã în con-strucþii, în vederea asigurãriicerinþelor ºi criteriilor de performanþãpentru suportul din lemn ºi pentruprodusele de protecþia lemnului) esteo consecinþã a aderãrii României înanul 2007 la UE. În noua regle-mentare s-au preluat terminologia,metodele de încercãri ºi sistemelede clasificare pentru durabilitate,clasele de exploatare, de impreg-nabilitate, de retenþie ºi adâncime depenetrare, precum ºi eficacitateaprotecþiei. Protecþia lemnului dinconstrucþii se verificã în conformitatecu standardele europene pentrutestarea produselor biocide (insecti-cide ºi fungicide), hidrofuge ºiignifuge.

Introducerea instrucþiunilor deprevenire ºi combatere a agenþilorde biodegradare a elementelor deconstrucþii din lemn (insecte, ciu-perci xilofage, inclusiv buretele decasã) va contribui la informareacorectã ºi eficientã a beneficiariloracestei lucrãri, privind posibilitãþiletehnice actuale, limitele ºi con-secinþele în domeniul metodelor ºiproduselor de protecþie.

Actualizarea, dupã caz, a crite-riilor ºi nivelurilor de performanþã,atât pentru stratul suport din lemncât ºi pentru sistemele de protecþie,în conformitate cu noile prevederiale standardelor europene se vaface cu preluarea ultimelor prevedericare fac obiectul adoptãrii ºi actuali-zãrii unor standarde noi pentru pro-duse din lemn. De asemenea, se vorintroduce, ca element de noutate,toate cerinþele de performanþã alesuportului din lemn ºi pentru sis-temele de protecþie prevãzute îneuronormele de proiectare a con-strucþiilor din lemn. Un alt elementde noutate constã în prezentareacerinþelor ºi criteriilor de performanþãcerute la introducerea pe piaþã lacertificarea conformitãþii produselorºi serviciilor.

Lucrarea se adreseazã proiec-tanþilor ºi verificatorilor de proiecte,constructorilor, executanþilor lucrãrilorde protecþie, producãtorilor de mate-riale din lemn ºi de produse pentruprotecþia lemnului împotriva biode-gradãrii, pentru construcþiile cu ele-mente din lemn noi ºi pentru celeaflate în exploatare. În plus, seadreseazã tuturor factorilor cu com-petenþe în testarea, agrementarea,certificarea ºi controlul produselorpentru construcþii.

Pentru alte informaþii adresaþi-vãdrd. chim. Mariana Prunã, Mobil:0743 066 555, 0721 298 921; Tel.:021 202 55 00/121, 021 202 55 61;e-mail: [email protected] �

În prezent, în domeniul protecþiei lemnului se folosesc standarde ºi reglementãri tehnice care definescnoþiunile speciale, clasificã performanþele lemnului ºi produselor din lemn ºi stabilesc metodele de apli-care sau de determinare a calitãþii protecþiei aplicate.

Pentru pregãtirea personalului de execuþie, proiectare ºi inspecþie în domeniul protecþiei lemnului dinconstrucþii s-a avut în vedere instituirea la nivel internaþional ºi naþional a unui program permanent deinstrumente de lucru pentru toþi specialiºtii: ingineri, arhitecþi, fizicieni, chimiºti, biologi etc. În acest sens,au fost elaborate, pe plan naþional, douã reglementãri tehnice privind cerinþe, criterii de performanþã ºimãsuri de prevenire ºi combatere a agenþilor agresivi, care, în prezent, trec printr-un proces de revizuiretehnicã într-o anchetã publicã a Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice.

Creºterea siguranþei în exploatarea barajului ºi lacului de acumulare Dridu, judeþul Ialomiþa

DESCRIEREA LUCRÃRIIAcumularea Dridu (45 mil. mc),

amplasatã pe râul Ialomiþa, la cca.700 m amonte de confluenþa cu râulPrahova, este compusã din barajfrontal ºi baraj de închidere, descãr-cãtor de ape mari, prizã de apãindustrialã, canal evacuator de apemari, sistem de drenaj, apãrãri demaluri ºi centralã electricã.

Lucrãrile pentru punerea în sigu-ranþã a acumulãrii au constat în:

• reabilitarea evacuatorului de apemari (betoane ºi echipament hidrome-canic, ecran de etanºare amonte,injecþii de umplere a golurilor din fun-daþia evacuatorului, parapet de pro-tecþie pe zidurile laterale din aval deevacuatorul de ape mari);

• reabilitarea canalului evacuatorºi a zonei de debuºare în râulIalomiþa;

• consolidãri de mal;• refacerea pereului existent, dis-

trus prin subspãlare ºi completare cuparapet sparge val, pe zonele diguluitronson III, în care parapetul lipseºte.

Evacuatorul de ape mari este oconstrucþie din beton armat, cudimensiunile în plan 66,5 m x 120,0 mºi înãlþimea de 20 m, fiind alcãtuit dinradier, pile ºi culei. Lucrãrile pentrureabilitarea sa au constat în execuþiaecranului de etanºare din amonte deevacuator, umplerea golurilor ºi ca-vernelor de sub radierul barajului debeton, injectarea fisurilor din betonulde la culei ºi pile, acoperirea cu mor-tare speciale a feþelor pilelor, culeelorºi radierului.

Având în vedere efectele exploa-tãrii Barajului Dridu într-o perioadãde peste 30 de ani, a fost necesarãrealizarea unui nou ecran de etan-ºare pentru a se asigura o imperme-abilizare sigurã a fundaþiei barajului.

Execuþia noului ecran de etanºare,situat la cca. 14 m amonte de celexistent, s-a realizat în douã faze deexecuþie, la adãpostul a douã incinteprovizorii de lucru, executate dinpalplanºe metalice. Datoritã carac-teristicilor geotehnice ale terenuluidin fundaþia barajului, ecranul deetanºare a fost realizat prin pro-cedeul „Soil Mixing” – tehnologiecare prevede ca operþiuni simultanetãierea, malaxarea ºi injectareaterenurilor în care trebuie realizatecranul de etanºare; pãmântul afâ-nat se amestecã cu suspensie deapã-ciment-bentonitã injectatã subpresiune, omogenizarea se face întronsoane succesive cu instalaþie deforaj LIEBHERR LRB 155.

Pentru asigurarea calitãþii cores-punzãtoare a lucrãrilor la ecranul deetanºare, SC APASCO SA a organizatun serviciu intern de control tehnic ºide calitate precum ºi un laborator deºantier, utilat pentru efectuarea încer-cãrilor necesare ºi dotat cu personaltehnic calificat.

S-a executat reabilitarea instala-þiilor hidraulice la stavilele cu seg-ment cu clapetã ºi la vana segment,precum ºi instalaþia hidraulicã aechipamentului hidromecanic.

Prin lucrãrile executate cu profe-sionalism de specialiºtii APASCO SA,acumularea Dridu, executatã întreanii 1968-1975, poate funcþiona însiguranþã, asigurând apãrarea împo-triva inundaþiilor a unei suprafeþe de30.000 ha, alimentarea cu apã indus-trialã a oraºului Urziceni, precum ºiapa pentru irigarea a 17.000 ha. �

Antreprenor: APASCO SA MãneciuBeneficiar: Ministerul Mediului ºi Pãdurilor -

Unitatea de Management al Proiectului Proiectant: AQUAPROIECT Bucureºti Investitor: Administraþia Naþionalã „Apele Române“ SA


SAMENT Internaþional –jucãtor nou pe piaþa localã a trapelor de fum

SAMENT România, furnizor de trapede fum ºi luminatoare ce a livrat sis-teme pentru construcþia PromenadaMall, Cora Constanþa, AeroporturileBãneasa ºi Otopeni ºi stadionul NaþionalArena, doreºte sã devinã un jucãtorimportant în piaþa de profil, oferind pro-duse ºi soluþii profesionale pentruproiectele în care este implicatã.

Potrivit opiniei lui Adrian Mocanu,Regional Sales Manager al companiei,produsele SAMENT se înscriu perfectîn cerinþele proiectelor în care esteimplicatã compania, aceasta fiind capa-bilã sã ofere soluþii care rãspund cufidelitate cererii clienþilor, la o calitatecrescutã ºi cu respectarea nivelului debuget al proiectelor. „Domeniul estefoarte competitiv, la nivel local fiindactive ºase companii mari ºi altecâteva de dimensiuni mai mici. Firmanoastrã este relativ nouã pe piaþa dinRomânia, produsele fiind importate dela fabrica grupului din Sofia (Bulgaria).Dorim ca în cel mai scurt timp sã

deschidem o unitate de fabricaþie înRomânia, care sã ne confere o flexibi-litate mai mare în livrãri ºi un timp delivrare mai mic. În ceea ce priveºtepiaþa trapelor de fum ºi a lumina-toarelor, considerãm cã în 2013 ºi2014 sectorul specific va înregistrao stabilizare, relansarea domeniuluiurmând a fi înregistratã începând din2015. În prezent, cererea de pe piaþalocalã se realizeazã preponderent înfuncþie de preþ, însã am remarcat ocreºtere a nivelului de educare aclienþilor, în sensul cã aceºtia suntmult mai atenþi la produsele pentrucare opteazã. Obiectivul SAMENTeste de a oferi o calitate superioarã laun preþ competitiv, care sã includãºi servicii complementare: montaj pro-fesional, suport tehnic, proiectare,soluþii speciale pentru aplicaþii atipice.Majoritatea clienþilor noºtri sunt repre-zentaþi de companii de construcþii,care solicitã sisteme complete de pro-tecþie la foc ºi fum a clãdirii“, a declaratAdrian Mocanu.

Din punct de vedere al tipurilor deproiecte, cele mai multe comenzi detrape de fum ºi luminatoare provin dindomeniul industrial, urmat de cele deretail / comercial.

SAMENT România este activã pepiaþa localã a construcþiilor din anul2012, din portofoliul acesteia fãcândparte trapele de fum ºi luminatoarele.Toate produsele companiei deþin marca-jul CE ºi pot fi aduse în România în circatrei sãptãmâni de la comandã. �

Adrian Mocanu - sales manager SAMENT România


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIDan Mircea FRANGOPOL

S-a nãscut la 28 iulie 1946 înBucureºti.

Dupã terminarea Liceului SpiruHaret din Bucureºti, a urmat, între anii1964 - 1969, Facultatea de ConstrucþiiCivile ºi Industriale - Institutul de Con-strucþii Bucureºti, pe care a absolvit-oca ºef de promoþie.

Dupã absolvire a fost reþinut înînvãþãmânt, la Catedra de construcþiicivile a Institutului de ConstrucþiiBucureºti, ca asistent (1969 - 1974).Între anii 1974-1976, a funcþionat caasistent de cercetare la Universitateadin Liege, obþinând titlul ºtiinþific înºtiinþe aplicate iar în perioada 1977 -1979 a fost conferenþiar la Catedrade construcþii civile a Institutului deConstrucþii Bucureºti.

Din 1979 pânã în 1983 a lucrat cainginer proiectant la firma A. LipskiConsulting Engineers din Bruxelles.

În 1983 a plecat în S.U.A. unde afost profesor asociat la UniversitateaColorado din Boulder, Colorado -Departamentul de inginerie civilã, demediu ºi arhitecturã (1983 - 1988) ºiprofesor (1988 - 2006), devenind pro-fesor emerit în anul 2006. La aceastãuniversitate a predat cursurile: Sis-teme de inginerie civilã; Probabilitãþi,statisticã ºi decizie pentru ingineriicivili; Mecanica structurilor; Proiectarestructuralã; Analizã structuralã matri-cealã; Analizã structuralã neliniarã;Siguranþã structuralã; Cedare struc-turalã; Optimizare structuralã; Studiuavansat al siguranþei.

De menþionat cã, a condus 20 dedoctoranzi ºi 50 de studenþi master.

În anul 2006 s-a transferat la Uni-versitatea Lehigh din Bethlehem,Pennsylvania ca profesor ºi ºef al Ca-tedrei Fazlur R. Khan de ingineriestructuralã ºi arhitecturã, la Departa-mentul de inginerie civilã ºi de mediu.

Precizãm cã a mai fost profesorsau cercetãtor vizitator la universitãþi ºicentre de cercetare din oraºele: Lisa-bona, Waterloo (Ontario, Canada),Lousanne, Yamaguchi, Milano, Kyoto,Trento, Osaka, Guildford (Surrey),Braunschweig.

Prof. Dan Mircea Frangopol s-aafirmat ca un cercetãtor de excepþie,fiind consultant pentru diferite agenþiiguvernamentale naþionale ºi în strãi-nãtate. Principalele domenii în care aexcelat sunt: siguranþa structuralã,optimizarea structuralã, ingineria podu-rilor, analiza ciclului de viaþã, proiec-tarea, mentenanþa ºi managementulstructurilor ºi infrastructurilor.

Activitatea publicisticã. Rezultateleobþinute în urma cercetãrilor saleºtiinþifice au fost publicate în peste 400de lucrãri, cele mai multe fiind apreci-ate de conducerile unor asociaþii ºipublicaþii cu rezonanþã internaþionalã.

Menþionãm cã este fondator al revis-tei internaþionale cu recenzare Struc-ture & Infrastructure Engineering (inclusãîn Indexul de Citare a ªtiinþei, dedicatãprogreselor recente în mentenanþa,managementul ºi comportarea peciclul de viaþã al unei largi game deinfrastructuri).

Este editor sau co-editor a peste20 de cãrþi publicate în editurile: ASCE,Balkema, CIMNE, Elsevier, McGraw-Hill ºi Thomas Telford ºi membru înConsiliile editoriale ale mai multorreviste internaþionale.

De asemenea, a prezentat nume-roase conferinþe, ca invitat al unor uni-versitãþi sau centre de cercetare deprestigiu, ºi la manifestãrile ºtiinþificeinternaþionale de mare prestigiu.

A organizat ºi condus mai multeconferinþe ºi workshop-uri naþionale ºiinternaþionale de inginerie structuralã.

Datoritã activitãþii sale de excepþie,este preºedinte fondator al AsociaþieiInternaþionale pentru Mentenanþa ºiSiguranþa Podurilor (IABMAS) ºi alAsociaþiei Internaþionale pentru Ingine-rie Civilã pe Ciclul de Viaþã (IALCCE).A fost director al Consorþiului pentruInginerie Civilã Avansatã pentru MediiCivile Sustenabile (COALESCE) ºivicepreºedinte ºi membru fondator alAsociaþiei Internaþionale pentru Monito-rizarea Sãnãtãþii Infrastructurilor Inte-ligente (ISHMII).

Amintim, de asemenea, cã estemembru sau membru onorific a nume-roase asociaþii ºi comitete prestigioasedin S.U.A. ºi din alte þãri, ca ºi al unorasociaþii cu caracter internaþional.

Pentru activitatea sa impresio-nantã, prof. Dan Mircea Frangopol afost onorat cu numeroase distincþii:Distincþia de educator în metode pro-babilistice a Societãþii Inginerilor Auto-motivi (1996); Distincþia SocietãþiiAmericane a Inginerilor Civili, pentrustadiul actual în ingineria civilã (1998ºi 2004); Premiul pe anul 2001 al Aso-ciaþiei Internaþionale pentru Siguranþãºi Fiabilitate Structuralã; MedaliaCroes pe anul 2001 a ASCE; Distincþiaºi bursa JSP în anul 2002, pentru cer-cetare în Japonia; Distincþia Moiseevpe anul 2003 a ASCE; Distincþia decercetare Kajima pe anul 2004; Meda-lia ASCE Nathan M. Newmark pe anul2004; Medalia T.Y. Lin pe anul 2006;numeroase distincþii la UniversitateaColorado.

În România, i s-a acordat titlulºtiinþific de Doctor Honoris Causa alUniversitãþii Tehnice de ConstrucþiiBucureºti (2001) ºi calitatea de mem-bru de onoare al Academiei de ªtiinþeTehnice din România - Secþia de Con-strucþii ºi Urbanism.

Prin activitatea sa didacticã ºiºtiinþificã, prof. Dan Mircea Fragopol aadus onoare þãrii în care s-a nãscut ºiºcolii în care s-a format.

Preocupãrile sale ºtiinþifice moder-ne îl situeazã în frontul înaintat alcunoºtinþelor de specialitate. De remar-cat caracterul multilateral al preocu-pãrilor ºi interesul susþinut pentruactivitãþi cu caracter de sintezã.

Inteligent, înclinat în aprofundareafenomenelor fizice, spirit novator, cucapacitate de muncã neobiºnuitã,onest, uman ºi modest, s-a ridicat lavaloarea celor mai de seamã perso-nalitãþi, scriind o paginã frumoasã înistoria ºtiinþei ºi tehnicii internaþionaleîn construcþii.

(Din volumul „Personalitãþi româneºtiîn construcþii, autor Hristache Popescu)


Soluþii de ancorare a compozitelor polimericeutilizate la consolidarea grinzilor din beton armat

as. dr. ing. Dan DIACONU, prof. dr. ing. Valeriu STOIAN,º. l. dr. ing. Tamás NAGY-GYÖRGY, as. dr. ing. Sorin-Codruþ FLORUÞ, as. drd. Simon PESCARI -

Universitatea Politehnicã din Timiºoara, Departmentul de Construcþii Civile ºi Instalaþii

În România multe construcþii, fieele industriale, agricole sau civile,ºi-au atins sau chiar depãºit duratade viaþã. Altele nu mai corespund dinpunct de vedere al cerinþeloractuale. Astfel cã acestea necesitãunele intervenþii structurale dereabilitare ºi/sau consolidare, avân-du-se în vedere unele considerentecum ar fi: eficienþa, uºurinþa aplicãrii,sustenabilitatea, influenþa asupramediului înconjurãtor a clãdirii ºi aoamenilor ce o deservesc.

Una dintre soluþii ar fi utilizareamaterialelor compozite polimerice,accentul punându-se, în lucrare, peconsolidarea la moment încovoietora grinzilor din beton armat ºi în modspecial, pe diferite sisteme de anco-rare a materialelor compozite folo-site la consolidare.

PRINCIPIUL DE ÎNCERCAREPrincipiul de încercare a ele-

mentelor experimentale este celprezentat în figura 1. Acest mod deîncercare a grinzilor este utilizat pescarã largã. Este un principiu deîncercare în patru puncte la careîncãrcarea elementului se face prinaplicarea unei forþe verticale, mono-ton crescãtoare. Aceasta descarcãpe grindã în douã puncte, la o dis-tanþã de 140 cm între ele, situatecentrat faþã de cele douã reazeme,aflate la 400 cm unul de celãlalt. Dis-tanþa de la reazem la punctul dedescãrcare din imediata vecinãtate alui este de 130 cm.

Elementele experimentale încercateîn cadrul programului de cercetareau aceleaºi dimensiuni geometrice:lungimea L = 420 cm, grosimeaD = 20 cm, înãlþimea H = 40 cm.

De asemenea, elementele suntsimilare din punct de vedere almaterialelor utilizate (beton ºi armã-turã) ºi anume: beton de clasãC32/40, armãturã ft,med = 781 N/mm2,

Lucrarea de faþã prezintã rezultatele încercãrilor experimentale efectuate pe grinzi din beton armatconsolidate cu materiale compozite polimerice. Deoarece aderenþa între stratul suport ºi rãºina folositãla lipirea compozitelor este punctul slab al soluþiei de consolidare, cedarea are loc prin dezlipirea aces-tora, cu mult înaintea consumãrii capacitãþii materialului compozit. Acest fenomen apare din cauzatratãrii superficiale în faza de pregãtire a stratului suport. Pentru a rezolva o asemenea problemã deaderenþã s-au propus ºi testat diferite soluþii de ancorare. Toate testele au fost fãcute în laboratoruldepartamentului de construcþii civile al Universitãþii “Politehnica” din Timiºoara, în cadrul unui programde studiu doctoral.

Fig. 1: Principiul de încercare a grinzilor [cm]

Fig. 2: Locaþia tãieturilor pe armãtura din mijloc [cm]

Tabelul 1: Caracteristicile materialelor compozite


toate grinzile având acelaºi sistemde armare (armãturã longitudinalã3Ø16, bare de montaj 2Ø8, etrieriØ8/15).

Pentru a simula o eventualãdeteriorare a armãturii longitudinale,s-a redus aria de armare prin tãiereabarei mediane în trei puncte (îndreptul zonelor de transmitere aîncãrcãrii pe grindã ºi în mijloc –figura 2). Rãmân, astfel, active doardouã bare din trei. Aceasta s-a rea-lizat pentru grinda martor RB2 ºipentru restul grinzilor care au fostconsolidate prin diverse sisteme.

PROGRAMUL EXPERIMENTALProgramul experimental constã

din testarea a 13 elemente dintrecare:

• douã grinzi martor (RB ºi RB2);• douã grinzi consolidate cu mate-

riale compozite (R-2W, R-1S-0) –care vor fi elemente martor în analizasistemelor de ancorare propuse;

• nouã grinzi consolidate ºi anco-rate folosind materiale compozite(R-2W-A, R-2W-MA, RL-2W-A, R-2S-W, R-2NSMS, R-1S, R-1S-AS,R-1S-SP, R-1S-CA).

Cele douã grinzi martor, RB ºiRB2, au avut un comportament ca-racteristic solicitãrii din încovoiere,astfel:

• elementul RB a cedat prin zdro-birea betonului în zona comprimatã,respectiv deschiderea fisurilor ºicurgerea armãturilor în zona întinsã, lao valoare a forþei verticale Fmax = 196 kN;deplasarea maximã pe verticalã aatins valoarea de 120,94 mm;

• elementul RB2 a cedat prinzdrobirea betonului în zona compri-matã, respectiv deschiderea fisurilorºi curgerea armãturilor în zonaîntinsã, la o valoare a forþei verticaleFmax = 134 kN; deplasarea maximãpe verticalã a atins valoarea de99,72 mm.

Pentru a avea un reper de com-paraþie, toate grinzile s-au consolidatimpunând o capacitate maximã de160 kN. Compozitul utilizat s-a cal-culat pentru a asigura suplimentareacapacitãþii portante maxime a ele-mentelor de la 134 kN (cât a rezistatgrinda martor RB2) la cel puþin va-loarea impusã.

Caracteristicile materialelor com-pozite utilizate la consolidarea elemen-telor sunt prezentate în tabelul 1.

Fig. 3: Consolidarea cu þesãturã din fibre de carbon – R-2W. a. ªlefuirea suprafeþei betonului;b. Curãþarea suprafeþei de praf; c. Curãþarea þesãturii cu diluant; d. Impregnarea þesãturii prin roluire

Fig. 7: Grinda R-2W-MA - modul de cedare. a. Ruperea þesãturii; b. Cedarea betonului

Fig. 4: Consolidarea cu þesãturã din fibre de carbon – R-2W-A. a. Fabricarea ancorajelor; b. Dispunereade fâºii transversale în zona de ancorare (în 3 straturi, intercalate cu fâºiile long.); c. Strãpungerea

fâºiilor pentru introducerea ancorajelor

Fig. 6: Consolidarea cu þesãturã din fibre de carbon – R-2W-MA. a. Conexpanduri pentru ancoraje;b. ªlefuirea feþei în contact cu rãºina; c. Dispunerea de fâºii transversale în zona de ancorare

(în 3 straturi, intercalate cu fâºiile long.); d. Prinderea ancorajelor

Fig. 5: Grinda R-2W-A - modul de cedare

Fig. 8: Consolidarea cu þesãturã din fibre de carbon – RL-2W-A. a. Umplerea gãurilor cu rãºinãºi introducerea ancorajelor; b. Rãsfirarea þesãturii din capãtul ancorajului ºi impregnarea ei;

c. Aplicarea þesãturii longitudinale ºi impregnarea ei prin roluirecontinuare în pagina 50��


SOLUÞII DE CONSOLIDARE1. Cu þesãturã din fibre de carbon

1.a) Elementul R-2WDin calcul a rezultat cã necesarul

de material compozit pentru R-2Weste format din douã fâºii de þesã-turã din fibre de carbon cu gro-simea de 0,12 mm, lãþimea de 180mm ºi lungimea de 3.700 mm,suprapuse ºi lipite pe faþa inferioarãa grinzii cu rãºinã epoxidicã.

Elementul R-2W a cedat prindezlipirea þesãturii de pe suprafaþasuport, la o valoare a forþei verticaleFmax = 166 kN. Deplasarea maximãpe verticalã a atins valoarea de49,09 mm.

1.b) Elementul R-2W-ANecesarul de material compozit

pentru R-2W-A a rezultat din calculca fiind: douã fâºii de þesãturã dinfibre de carbon cu grosimea de0,12 mm, lãþimea de 180 mm ºilungimea de 3.700 mm, suprapuseºi lipite pe faþa inferioarã a grinzii curãºinã epoxidicã. Pe lânga aceastamai este nevoie de 6 fâºii de þesãturã(100x360 mm), pentru confecþio-narea amcorajelor de tip tijã com-pozitã cu capãt floare (AnchorSpike) ºi de 18 fâºii de þesãturã(100x180 mm), care vor fi lipite per-pendicular pe direcþia fibrelor dinþesãtura longitudinalã.

Elementul R-2W-A a cedat prindezlipirea þesãturii de pe suprafaþasuport ºi ruperea ei în imediatavecinãtate a ancorajului, la o valoarea forþei verticale Fmax = 191 kN. Depla-sarea maximã pe verticalã a atinsvaloarea de 69,32 mm.

1.c) Elementul R-2W-MANecesarul de material compozit

pentru R-2W-MA este similar cu celpentru R-2W. Pe lânga aceasta, maieste nevoie de 4 conexºpanuri cudiametrul de 8 mm ºi 4 discuri dia-mantate de tãiat beton, uzate, cudiametrul de 112 mm, reciclate cuscopul de a le folosi pe post de anco-raje metalice. Mai sunt necesare 18fâºii de þesãturã (100 x 180 mm)care vor fi lipite perpendicular pedirecþia fibrelor din þesãtura longitudi-nalã, la fel ca la elementul R-2W-A.

Elementul R-2W-MA a cedat prindezlipirea þesãturii de pe suprafaþasuport ºi ruperea ei între cele douãancoraje de capãt, la o valoare a

Fig. 10: Grinda R-2S-W - modul de cedare. a. Alunecarea parþialã a lamelei; b. Forfecarea fibrelor deþesãturã de-a lungul lamelei; c. Ruperea lamelei din flambare ca urmare a smulgerii din capãtul opus

Fig. 14: Grinda R-1S - modul de cedare. a. Ruperea lamelei; b. Cedarea betonului în zona comprimatã

Fig. 12: Grinda R-2NSMS - modul de cedare. a. Ruperea lamelei; b. Cedarea betonuluiîn zona comprimatã

Fig. 13: Detaliu ancoraj – grinda R-1S

Fig. 11: Consolidarea cu lamelã din fibre de carbon – R-2NSMS. a. Tãierea ºi aspirarea ºliþurilor;b. Înglobarea lamelei în rãºina din ºliþul pretãiat; c. Nivelarea suprafeþei cu ºpaclul

Fig. 9: Grinda RL-2W-A - modul de cedare



forþei verticale Fmax = 176 kN, con-comitent cu distrugerea betonului înzona comprimatã. Deplasarea maximãpe verticalã a atins valoarea de71,42 mm.

1.d) Elementul RL-2W-ANecesarul de material compozit

pentru RL-2W-A a rezultat din calculca fiind de: câte douã fâºii de þesã-turã din fibre de carbon, pe fiecarefaþã lateralã a grinzii, fâºii cu lãþimeade 90 mm ºi lungimea de 3.700 mm,suprapuse ºi lipite la partea infe-rioarã a feþelor laterale ale grinzii curãºinã epoxidicã. Pe lângã aceasta,mai este nevoie de 12 fâºii de þesã-turã din fibre de sticlã (100 x 360 mm)pentru confecþionarea ancorajelorde tip tijã compozitã cu capãt floare(Anchor Spikes).

Elementul RL-2W-A a cedat prindezlipirea þesãturii, planul de alune-care fiind în interiorul compozitului, lao valoare a forþei verticale Fmax = 161 kN.S-a ajuns, astfel, la concluzia cãancorajul are eficinþa maximã atuncicând tija acestuia strãpunge toatestraturile de þesãturã ºi capul tipfloare rãmâne impregnat pesteultimul strat. Deplasarea maximãpe verticalã a atins valoarea de52,99 mm.

2. Cu lamele pultrudatedin fibre de carbon

2.a) Elementul R-1S-0Necesarul de material compozit

pentru R-1S-0 rezultat din calculeste mult sub ceea ce oferã o lamelãdin fibre de carbon cu secþiunea de1,2 mm x 50 mm. Deoarece pro-ducãtorul nu avea lamele pultrudatecu secþiune mai micã, s-a folosit ceacu grosimea de 1,2 mm, lãþimea de50 mm ºi lungimea de 3.700 mm,care a fost aplicatã pe faþa inferioarãa grinzii cu rãºinã epoxidicã.

Elementul R-1S-0 a cedat prindezlipirea lamelei de pe suprafaþasuport, la o valoare a forþei verticaleFmax = 155 kN. Deplasarea maximã,pe verticalã, a atins valoarea de23,67 mm.

2.b) Elementul R-2S-WNecesarul de material compozit

pentru R-2S-W este similar cu celpentru R-1S-0 (pentru zona întinsã).Pe lânga aceasta, mai este nevoiede 4 fâºii din þesãturã de carbon avânddimensiunile 600 mm x 1.400 mm,

Fig. 16: Consolidarea cu lamelã din fibre de carbon – R-1S-AS. a. Realizarea planului înclinat al ºanþului;b. Aplicarea lamelei; c. Aplicarea ancorajului pe capãt

Fig. 17: Grinda R-1S-AS - modul de cedare. Dezlipirea lamelei ºi smulgerea din ancoraj

Fig. 15: Detaliul zonei de ancorare – grinda R-1S-AS

Fig. 18: Consolidarea cu lamelã din fibre de carbon – R-1S-SP. a. Conexpandurile de ancorarea plãcuþelor metalice; b. Plãcuþele metalice ºlefuite; c. Fixarea lamelei la capãt cu plãcuþele metalice

Fig. 19: Grinda R-1S-SP - modul de cedare. a. Dezlipirea lamelei ºi smulgerea din ancoraj;b. Ruperea lamelei dupã smulgerea din ancorajul opus



înfãºurate pe direcþie transversalã,câte douã la fiecare capãt al grinzii,asemãnãtor confinãrii.

Elementul R-2S-W a cedat prinalunecarea parþialã a lamelei, con-comitent cu forfecarea fibrelor dinþesãturã de-a lungul lamelei. Alune-carea bruscã a lamelei a condus laflambarea acesteia urmatã de rupe-rea casantã în partea opusã, la o va-loare a forþei verticale Fmax = 291 kN;deplasarea maximã pe verticalã aatins valoarea de 93,87 mm.

2.c) Elementul R-2NSMSNecesarul de material compozit

pentru R-2NSMS a rezultat din cal-cul ca fiind format din: douã lameledin fibre de carbon, cu grosimea de1,2 mm ºi lãþimea de 20 mm,obþinute dintr-o lamelã cu lãþimea de50 mm, aºezate în ºliþuri tãiate înbeton, pe faþa inferioarã a grinzii, peo lungime de 3.700 mm. Lipirealamelelor se face prin înglobarea lorîn rãºinã epoxidicã bicomponentãintrodusã, în prealabil, în ºliþuriletãiate.

Elementul R-2NSMS a cedat prinruperea lamelelor ºi distrugereabetonului în zona comprimatã, la ovaloare a forþei verticale Fmax = 201 kN.Deplasarea maximã pe verticalã aatins valoarea de 89,89 mm.

2.d) Elementul R-1SNecesarul de material compozit

pentru R-1S este similar cu cel pen-tru R-1S-0. Lamela este ancoratã lacapete cu plãcuþe metalice fixate înbeton, cu 6 buloane cu diametrul de10 mm pentru fiecare plãcuþã. Înurma testelor la smulgere, s-a alesrãºina pentru ancorarea chimicã abuloanelor.

Elementul R-1S a cedat prin dez-lipirea lamelei în ancoraje, urmatãde distrugerea betonului în zonacomprimatã ºi în ultimã instanþã,smulgerea compozitului din ancoraj,simultan cu ruperea lamelei, la o va-loare a forþei verticale Fmax = 224 kN.Deplasarea maximã pe verticalã aatins valoarea de 87,11 mm.

2.e) Elementul R-1S-ASNecesarul de material compozit

pentru R-1S-AS este similar cu celpentru R-1S-0. Lamela este anco-ratã la capete cu câte douã tije com-pozite cu capãt floare. Pentru acreºte randamentul ancorajului, s-atãiat în beton la capetele lamelelor

Fig. 22: Diagramele forþã-deplasare pentru grinzile consolidate cu þesãturã din fibre de carbon

Fig. 23: Diagramele forþã-deplasare pentru grinzile consolidate cu lamele pultrudate din fibre de carbon

Fig. 20: Consolidarea cu lamelã din fibre de carbon – R-1S-CA.a. Consolidarea lamelei la presiune pe gaurã; b. Detaliu ancoraj

Fig. 21: Grinda R-1S-CA - modul de cedare.a. Cedarea betonului în zona comprimatã; b. Distrugerea lamelei la mijloc




un ºanþ cu lãþimea de 70 mm ºi lungde 150 mm, înclinat la 90 faþã deplanul de aplicare a lamelei.

Elementul R-1S-AS a cedat prindezlipirea lamelei în ancoraje,urmatã de alunecarea ºi smulgereacompozitului din ancoraje, la o valoa-re a forþei verticale Fmax = 181 kN.Deplasarea maximã pe verticalã aatins valoarea de 47,44 mm.

2.f) Elementul R-1S-SPNecesarul de material compozit

pentru R-1S-SP este similar cu celpentru R-1S-0. Lamela este ancoratãla capete cu câte trei plãcuþe meta-lice (h=10 mm, b=40 mm, l=70 mm)prinse în beton cu conexpanduri M8(câte douã de fiecare plãcuþã). Dis-tanþa dintre plãcuþele metalice estede 150 mm interax. Pentru a creºterandamentul ancorajului, s-a tãiatîn beton la capetele lamelelor unºanþ cu lãþimea de 70 mm ºi lungde 150 mm, înclinat la 90 faþã deplanul de aplicare a lamelei (la fel cala elementul R-1S-AS).

Elementul R-1S-SP a cedat prindezlipirea lamelei în ancoraj urmatãde alunecarea ºi smulgerea com-pozitului din ancoraj producândflambarea ºi ruperea casantã alamelei în partea opusã, la o valoarea forþei verticale Fmax = 177 kN.Deplasarea maximã pe verticalã aatins valoarea de 66,06 mm.

2.g) Elementul R-1S-CANecesarul de material compozit

pentru R-1S-CA este similar cu celpentru R-1S-0. Lamela este aplicatãpe faþa inferioarã a grinzii cubuloane ancorate chimic în beton ºidistribuite pe toatã lungimea lamelei.Diametrul buloanelor este de 8 mmiar distanþa dintre ele este de 85 mm,rezultând un numãr de 38 debuloane pe toatã lungimea lamelei.Întrucât lamela se comportã foartebine doar la eforturi de întindere înlungul fibrelor, a fost necesarã con-solidarea acesteia la presiune pegaurã. În urma testelor fãcute s-aales ca metodã de consolidare alamelei înfãºurarea cu þesãturã dinfibre de sticlã în dublu strat, astfelîncât direcþia fibrelor de sticlã dinþesãturã sã fie perpendicularã pedirecþia fibrelor de carbon dinlamelã.

Elementul R-1S-CA a cedat prindistrugerea betonului în zona com-primatã, urmatã de distrugerealamelei în zona de mijloc, la o valoa-re a forþei verticale Fmax = 213 kN;deplasarea maximã pe verticalã aatins valoarea de 66,27 mm.

CONCLUZII Diagramele forþã-deformaþie pen-

tru elementele grupate pe cele douãgrupe principale de consolidãri (cuþesãturã din fibre de carbon respec-tiv cu lamele pultrudate) sunt pre-zentate în figurile 22 ºi 23. Astfel, înurma analizãrii rezultatelor obþinutese observã cã utilizarea materialelorcompozite la consolidarea grinzilor dinbeton armat a condus la o creºtere

semnificativã a capacitãþii portanteultime faþã de valoarea impusã de160 kN, pentru majoritatea soluþiilorde consolidare adoptate.

Pentru o vizualizare mai bunã,s-a calculat randamentul acestor sis-teme de consolidare propuse, înraport cu valoarea capacitãþii ultimeimpuse de 160 kN.

Dupã cum se vede, majoritateasistemelor de consolidare au înde-plinit obiectivul impus al capacitãþiimaxime de 160 kN. Un singur ele-ment, R-1S-0 a avut un randamentnegativ, atingând doar 97,18% dincapacitatea maximã impusã. Acestlucru s-a datorat dezlipirii compozitu-lui de pe suprafaþa betonului ºi nu

Fig. 24: Randamentul sistemelor de consolidare

Fig. 25: Randamentul sistemelor de ancorare


cedãrii acestuia. Prin urmare, apli-carea diferitelor tipuri de ancoraje acondus la creºterea randamenuluisoluþiei de consolidare ºi implicit, acompozitului pâna la 87% (figura 24).Acest lucru subliniazã rolul impor-tant pe care îl au ancorajele încomportamentul elementelor con-solidate cu materiale compozite,cãrora li s-a aplicat o încãrcareverticalã monoton crescãtoare.

S-a calculat randamentul sis-temelor de ancorare pentru celedouã clase principale de consolidãriale grinzilor la efort din încovoiere:cu þesãturã din fibre de carbon ºi culamele pultrudate din fibre de carbon(figura 25). Pentru prima categorie,toate elementele, la consolidareacãrora þesãtura a fost ancoratãfolosind diferite soluþii, s-au raportatla grinda R-2W (la care nu au fostutilizate ancoraje). Pentru a douacategorie, toate elementele, la con-solidarea cãrora lamela pultrudatã afost ancoratã folosind diferite so-luþii, s-au raportat la grinda R-1S-0(la care nu au fost utilizate ancoraje).

Se observã cã deficitar a fostancorajul elementului RL-2W-A care,

nefiind aplicat prin strãpungereatuturor straturilor de þesãturã longitu-dinalã, a permis dezlipirea pre-maturã a þesãturii ºi implicit, cedareagrinzii înaintea consumãrii rezis-tenþei compozitului.

În concluzie, se recomandã uti-lizarea ancorajelor la consolidãrilecu materiale compozite polimerice.

REFERINÞE[1] D. DIACONU, Consolidarea

la încovoiere a grinzilor din betonarmat utilizând materiale compozitepolimerice ºi diferite sisteme deancorare – TEZÃ DE DOCTORAT,Ed. Politehnica, Timiºoara, România,2011;

[2] D. DIACONU, V. STOIAN, S.C. FLORUÞ, Anchoring Influence inRC Beams Flexural StrengtheningUsing CFRP Lamellas, Latest Trendson Engineering Mechanics, Struc-tures, Engineering Geology - CorfuIsland, Greece, pp. 261 – 265, July2010;

[3] D. DIACONU, V. STOIAN, S.C. FLORUÞ, Anchoring Solutions forCFRP Lamellas Used in FlexuralStrengthening of RC Beams,Tehnologii Moderne Pentru Mileniul

III, Oradea, România, vol. XII, pp. 89- 96, ISSN 1454-4067, Noiembrie2009;

[4] D. DIACONU, T. NAGY-GYÖRGY, C. DÃESCU, V. STOIAN,S. C. FLORUÞ – RC ElementsStrengthened With FRP Composite -Economical Study, Proceedings ofthe 9th International Symposium onFiber-Reinforced Polymer Rein-forcement for Concrete Structures,Sydney, Australia, 4 pg. (abstract 1pag. – 63), ISBN 978-0-9806755-0-4,July 2009;

[5] STOIAN V., NAGY-GYÖRGY T.,DAN D., GERGELY J., DÃESCU C.,Composite Materials for Construc-tions, Ed. Politehnica, Timiºoara,România (in Romanian), 2004;

[6] AICI 440-2R-08;[7] CNR DT200-2004;[8] GRANTCEEX ET, NR1436/2008,

Sisteme avansate pentru consoli-darea elementelor structurale dinbeton armat de tip grinzi, stâlpi,pereþi ºi planºee folosind materialecompozite polimerice armate cufibre Composite Materials for Con-structions. �


Expoconferinþa Antreprenorilor în Construcþii CONTRACTOR este organizatã de ABplus Events în parteneriat cu AsociaþiaRomânã a Antreprenorilor de Construcþii ARACO, iar sponsorii acestei ediþii sunt ROMFRACHT SPEDITION ºi ORLEN Asfalt. �

Din programul CONTRACTOR 2013

Preºedintele Skanska Construction România,Richard Burleigh - invitat special

Richard Burleigh activeazã în cadrulcompaniei Skanska din anul 1998,printre funcþiile sale recentenumãrându-se cea de Director deProiect în construcþia complexuluiZloteTarasy din Varºovia ºi Director alDepartamentului de Construcþii alcompaniei Skanska cu sediul înVarºovia.Înainte de a deþine aceaste funcþii,

Richard Burleigh a activat în domeniul construcþiilor în Thai-landa ºi în Emiratele Arabe Unite, dupã obþinerea diplomei deinginer constructor.Richard este membru al Instituþiei Inginerilor Civili din MareaBritanie (Institution of Civil Engineers).

Cele mai recente proiecte de construcþiiprezentate la CONTRACTOR 2013

Cea de-a doua sesiune plenarã CON-TRACTOR este dedicatã proiectãrii înconstrucþii. Invitatul sesiunii este ing.Dragoº Marcu, partener ºi CEO alPOPP & ASOCIAÞII, care va prezentanoile proiecte ale unuia dintre cele maiapreciate birouri de proiectare ºi con-sultanþã în construcþii din România.Portofoliul POPP & ASOCIAÞII esteunul divers, cuprinzând lucrãri dificile

(infrastructuri foarte adânci, de pânã la 6 subsoluri sau struc-turi dintre cele mai înalte, de pânã la 35 de etaje supraterane). De-a lungul timpului POPP & ASOCIAÞII a propus soluþii ºitehnologii de pionierat în România (tehnologie de tip “top-down”, prima clãdire de birouri cu amortizori seismici, primalucrare de sprijinire a incintelor bazatã pe tehnologia “jet-grouting”).

Exemple de succes în managementulproiectelor de construcþii, cu Zoltán Gál

CONTRACTOR 2013 prezintã exem-ple de succes, de proiectare, execuþieºi managementul proiectelor de con-strucþii. Unul dintre invitaþii speciali aievenimentului este Zoltán Gál.Zoltán Gál este Managing Partner încadrul ÓBUDA Group, unul dintre ceimai importanþi contractori din Ungaria.Printre proiectele recente pe care leva prezenta la CONTRACTOR se

numarã fabrica Audi din Gyor (data finalizãrii construcþiei:2013, suprafaþa: 240.000 m2), K&H Bank din Budapesta (datafinalizãrii construcþiei: 2012, suprafaþa: 62.000 m2), fabricaMercedes-Benz din Kecskemet (data finalizãrii construcþiei:2011, suprafaþa: 320.000 m2). În cele trei proiecte menþionateprincipalele responsabilitãþi ale ÓBUDA Group au fost man-agementul construcþiei ºi managementul costurilor.

Expoconferinþa Antreprenorilor de Construcþii CONTRACTOR, aflatã la a treia ediþie, va avea loc pe 11 - 12 noiembrie,la Bucureºti ºi face parte din seria evenimentelor profesionale high-class dedicate domeniului construcþiilor.

CONTRACTOR 2013 va prezenta cele mai recente proiecte europene de construcþii, realizãrile din acest an aleantreprenorilor români ºi planurile lor de viitor.

Cu un concept unic realizat de ABplus Events, expoconferinþa dedicatã antreprenorilor de construcþii se axeazã petrei direcþii tematice: învãþare, networking, transfer de cunoºtinþe de la lideri în industrie; identificarea schimbãrilor ºidinamicii pieþei de construcþiii ºi concentrarea companiilor pe progres, performanþã, rentabilitate; analiza pieþei în contextuleconomic actual ºi identificarea oportunitãþilor de afaceri.

Expoconferinþa CONTRACTOR 2013 cuprinde sesiuni plenare de discuþii ºi dezbateri profesionale ºi o expoziþietematicã în cadrul cãreia sunt prezentate materiale de construcþii ºi soluþii pentru dezvoltatorii de proiecte ºi obiective deinvestiþii.

Cea de-a treia ediþie CONTRACTOR va reuni peste 300 de antreprenori de construcþii. CONTRACTOR 2013 este singu-rul eveniment din toamna aceasta dedicat industriei construcþiilor.

Printre invitaþii ºi speakerii celei de-a treia ediþii CONTRACTOR se numãrã:• Richard BURLEIGH, preºedintele Skanska Construction România • Laurenþiu PLOSCEANU, preºedintele Asociaþiei Române a Antreprenorilor de Construcþii • Ioan AªCHILEAN, preºedinte al Consiliului de Administraþie SC ACI CLUJ SA, Cluj-Napoca • Ing. dipl. Claudiu DRÃGAN, director general HOCHTIEF Solutions AG, Sucursala Bucureºti• Ing. Dragoº MARCU, partener ºi CEO al POPP & ASOCIAÞII

Peste 300 de antreprenori de construcþii la a treia ediþie CONTRACTOR


Expo Trafic la ediþia a patra

Înfiinþatã în anul 2005, Expo 24 România este o companie specializatã, în principal, pe segmentul expoziþiilorbusiness-to-business. Aceste evenimente au drept caracteristicã posibilitatea de a-i informa pe cei interesaþi,inspirând ºi þinând conectaþi oamenii care activeazã în sectoarele economice pe care le reprezintã.

Expoziþiile organizate creeazã canale de comunicare pentru milioane de oameni, atât în România cât ºi în întreagalume, în domenii diverse ca: educaþia, construcþiile, mediul, gaming-ul, retail-ul ºi vending-ul, media ºi comunicaþiile.

Expo Trafic, expoziþia bienalã adresatã segmentului de piaþã care activeazã în domeniul infrastructuriirutiere, va fi organizatã de Expo 24 România în perioada 7 - 8 noiembrie 2013, la World Trade CenterBucureºti.

Expo Trafic este conceputã ca o manifestare formatã din douã secþiuni principale. În primul rând, expoziþia adresatãadministraþiilor publice din întreaga þarã, precum ºi specialiºtilor din domeniul construcþiei de drumuri, având catematicã utilajele ºi materialele pentru construcþia ºi întreþinerea infrastructurilor de transport, precum ºi proiectareaºi construcþia de drumuri ºi poduri, semnalizarea rutierã, feroviarã, maritimã ºi aerianã, siguranþa rutierã - sistemede securitate rutierã, sisteme ITS, sisteme de parcare. A doua secþiune este consacratã prezentãrilor tematice.

Evenimentul are ca scop mijlocirea contactelor dintre firmele expozante (producãtori ºi distribuitori în mare parte) ºipotenþialii clienþi, printre aceºtia numãrându-se primãriile, administraþiile cu rãspundere în domeniul transporturilor,precum ºi firmele private.

Recurenþa unor companii care sunt prezente încã de la prima ediþie susþine ideea cã expoziþia se consolideazã ºidevine un punct important de întâlnire pentru aceastã industrie, confirmând capacitatea evenimentului de a aduceatât beneficii financiare companiilor expozante, cât ºi o creºtere a imaginii ºi notorietãþii acestora. Din punctul devedere al vizitatorilor, Expo 24 România, companie specializatã în organizarea de expoziþii de niºã, foloseºte oreþetã testatã care susþine prezenþa specialiºtilor din domeniu, însã succesul în expoziþie al fiecãrei companii estedeterminat, în primul rând, de produsele expuse, de calitatea ºi nu în ultimul rând, de abilitatea fiecãrei comapanii dea scoate în evidenþã atuurile acestora.

Inovaþia ºi produsele noi pentru infrastructura de trafic, gestionarea traficului ITS, sistemele de siguranþã rutierã ºisistemele de parcare vor fi prezente în cadrul standurilor a peste 20 de companii din România, Bulgaria, Belarus,Norvegia ºi Italia.

Ediþia a patra a expoziþiei va fi deschisã, pentru vizitare, în zilele de 7 ºi 8 noiembrie 2013, între orele10.00 ºi 17.00, accesul fiind fãcut pe bazã de invitaþie disponibilã pe site-ul expoziþiei (www.expotrafic.ro)sau pe baza cãrþii de vizitã. �


(Continuare din numãrul 95 august 2013)

„Este o greºealã sã se facã doarcâteva ºosele asfaltate scumpe ºi sãse foloseascã mijloacele financiareîn detrimentul marii majoritãþi a dru-murilor þãrii“

(I. C. Brãtianu)

LUCRÃRILE MEGALOMANICENU NI SE POTRIVESC

Prezentãm mai jos extrase dinmaterialele de la conferinþa de presãa ARACO, în care se fac diversecomentarii referitorare la programede infrastructurã nerealiste, supradi-mensionate, care nici nu se potri-vesc României în totalitatea lor.

România nu va avea posibilitaterealã sã ajungã la mii de km deautostradã ori mii de km cale feratãpentru mare vitezã, nici în 60 de anide acum înainte.

În materialele respective nu s-aufãcut numai critici ci s-au prezentatºi soluþii pertinente, care sã aducãavantaje mãsurabile anual, în sute demil. de euro, începând chiar imediat.

Aceste propuneri nu implicã,neapãrat, alte fonduri din parteastatului român, decât cele existente,dar implicã o abordare foarte seri-oasã privind prioritizarea lucrãrilorcare urmeazã a se face.

Nu ne este foarte comod sãfacem aprecierea cã, în unele situ-aþii, aceastã crizã de km de auto-stradã în România îngroapã banii înpãmânt.

Un drum asfaltat necirculat sedistruge aproape la fel de repede caunul pe care existã o circulaþieintensã.

Redãm, în continuare, câteva frag-mente din programele pregãtitedupã 1989:

• Aprilie 1990 - program mare deautostrãzi - IPTANA - 3.005 km;

• H.G. 557/17.05.90 - indicatoriBucureºti-Feteºti (pe baza TEMdinainte de 1989);

• H.G. 947/14.08.90 - 3.005 kmautostrãzi (circa 1.000 km - 2000,rest dupã anul 2000);

• 2.550 km drum expres - cel maielaborat program lucrat împreunã cudl Stolojan;

• H.G. 364 - 24.05.91 - Bucureºti-Fundulea ITALSTRADE cu 1,75 mil.dolari/km, început cu fonduri de laBCR (10 mld. lei) ºi mare interesmanifestat de Trezoreria statului,prin dl Sprânceanã, dl MugurIsãrescu ºi dl Miºu Negriþoiu preºe-dintele de la ARIS, ºi ministrul deatunci, Doru Panã;

• 3 iunie ‘91 - prima propunere deconcesiune semnatã de Traian Bã-sescu ºi alþii din Guvern - aprobareaexpunerii de motive de cãtre PetreRoman;

• iulie ‘91 - Traian Bãsescu cereînfiinþarea fondului de administrarepublicã, dupã modelul Turciei (con-strucþia podului peste Bosfor), un felde fond Libertatea, care existã acumla noi;

• august ‘91 - H.G. 407 - apro-barea folosirii diverselor taxe înca-sate de AND pentru dobânzi ºi ratela credite;

• aprilie ‘92 - se fundamenteazãlegea 71/1992 pentru 1.000 km deautostradã. De mare ajutor a fostdl Ion Bogdan, preºedintele Comisieide Buget Finanþe din Senat, la aceadatã.

În aprilie 1992 erau, deja, adjude-cate tronsoanele:

• Bucureºti - Fundulea• Bucureºti - Lehliu• Lehliu - Drajna.S-a iniþiat un proiect de lege

care sã permitã Guvernului (prinMinisterul Transporturilor) sã emitãgaranþii pentru credite.

Spre sfârºitul anului 1992, când avenit la Minister dl Teodoru, s-auoprit lucrãrile pe tot traseul Bucureºti- Fundulea - Lehliu - Feteºti. În aceas-tã perioadã începuse negociereapentru programul de reabilitare ºiera mare bãtaie ºi presiune sã sedemonstreze cã România nu arenevoie de autostrãzi.

BERD Londra, prin Make ºi PaulaDonovan de la BIRD Washington,l-au forþat pe Teodoru sã facã - ce n-a

fãcut Bãsescu - respectiv, semnareaopririi lucrãrilor pe baza unui raportal lui ATKINS din Anglia, acelaºicare, dupã doi ani, a fãcut un raportcã autostrada spre Constanþa estefoarte necesarã.

La începutul anului 1994 la con-ducerea Ministerului Transporturilors-a produs o schimbare foarte inspi-ratã: Paul Teodoru a fost înlocuit cuAurel Novac, un personaj foartedotat în arta comunicãrii, iar în zonaCluj a fost adus, ceva mai devreme,un ºantierist calificat, Bucºa Dãnilã.Aceste douã personaje au fãcutechipã foarte bunã, nu s-a vorbitdespre autostrãzi dar s-a demaratun program amplu de reabilitare adrumurilor naþionale. Bucºa Dãnilã afost remarcat ºi de Traian Bãsescuºi împreunã au continuat programelede reabilitãri, inclusiv autostradaBucureºti-Piteºti ºi s-au demaratlucrãrile la autostrada Bucureºti -Constanþa.

• În aceastã perioadã s-au rea-lizat ºi 100 km de C.F. pentru vitezade 160 km/h, între Bucureºti ºiCâmpina.

• În vara lui 2004 s-a inauguratBucureºti - Lehliu.

• Lehliu - Cernavodã s-a terminatîn anul 2008, când la MinisterulTransporturilor s-au perindat treiminiºtri: Gheorghe Dobre, RaduBerceanu ºi Ludovic Orban.

• S-au executat, în perioada2004-2008, peste 50% din lucrãrileferoviare pentru viteza de 160 km/hîn direcþia Constanþa.

• În perioada când PSD era înopoziþie, s-a aprobat fondul dru-murilor. ARACO a cerut public PSD,d-lui lliescu, sã nu se blocheze acestdocument.

Acum, pe o perioadã de circa8-9 luni pe an, se vede destul demultã infrastructurã nefolositã spreConstanþa, atât rutierã cât ºi fero-viarã.

• Încercarea ziarului RomâniaLiberã de a face un istoric alautostrãzilor din România a începutbine, dar a continuat cu preluarea

Drumurile României (II)Din cartea „Constructori ai secolului XX“ - autor ing. Alexandru DOBRE


unor ºtiri neadevãrate ori neperce-pute corect de la cei intervievaþi ºis-au dat ºi informaþii false, cu uneleacuzaþii foarte grave la adresa unorfirme strãine, româneºti ºi chiar aunor persoane foarte onorabile.M-aº referi la afirmaþia cã ITAL-STRADE ar fi fost suspectatã demafie. Fals! Altã firmã a avut treabãcu legea în Italia, nu ITALSTRADE.

• ITALSTRADE a funcþionat foartebine în România, ea fiind o firmã destat în cadrul grupului Eni. Acumfuncþioneazã tot în condiþii foartebune în cadrul grupului Astaldi. ITAL-STRADE nu a venit cu propunerede finanþare a 3.000 de km deautostradã niciodatã. Cei care aufãcut asemenea propunere (Fidel)nu au putut sa-ºi demonstrezeaceastã posibilitate. Este o legendãcu firmele italiene care au venit cumld. de dolari.

• Am observat, în articolul dinRomânia Liberã, cã face apreciereagravã cã s-au cheltuit sute de mii dedolari ori Euro pentru proiecte fãcutede o anume firmã ºi aprobate de oanume persoanã, proiecte careprivesc drumuri expres ori centuri deocolire care, de fapt, nu trebuiescnimãnui. Þintele alese dinainte ºicomentariile destul de subiective aleziarului ne fac sã avem rezerveasupra bunelor intenþii cu care s-apornit aceastã anchetã. Mai ales cãunele sugestii foarte actuale acumle-au omis cu avânt tineresc.

Facem precizarea cã la începutulanului 2005 ARACO a organizat omare Conferinþã de presã ºi s-auscris circa 30-40 de articole ladiverse publicaþii, în care se cereaca prioritãþile de abordare ale con-strucþiei de autostrãzi sã fie celedictate de mãrimea traficului perespectivele trasee, dând dreptexemplu autostrada Bucureºti-Braºov,de departe cu cel mai mare trafic dinRomânia ºi chiar mai mare decât înunele þãri vecine.

Drumurile expres sunt niºtelucrãri de dimensiuni mai mici, careau limite faþã de autostradã, dar credcã, cel puþin pentru perioada princare trecem - crizã adicã - în foartemulte situaþii bine verificate, repre-zintã o soluþie. De asemenea, înaceste mari programe de autostrãzideja pornite, trebuiesc luate în seriospropunerile specialiºtilor pentru

folosirea, pe urmãtorii 15-20 de ani,a autostrãzilor cu profil executatparþial, adicã numai prima cale. Estevalabilã propunerea ºi pentruComarnic-Predeal, cât ºi pentrumulte zone din autostrada Bechtel.Ca sã fiu mai bine înþeles, pot sãafirm cã pe o cale a autostrãzii sepoate circula ca pe un drum expres,adicã pe 4 benzi, cu avantajul cãaceastã primã cale a autostrãzii nutrece prin localitãþi.

Aºa-zisa autostradã Vest-Estcred cã trebuie gânditã de la începutca drum expres. Mã adresez, încãodatã, d-lui ministru Berceanu ºi îisugerez, cu tot respectul ºi simpatia,cã dacã þine seama de acestecâteva sugestii, îºi va încheia man-datul cu misiunea îndeplinitã foarteonorabil. Poate ne vom bucura ºi deo eventualã prelungire, adicã un noumandat al d-lui Berceanu. Aþi obser-vat, probabil, cã românii nu maiapreciazã scuzele, chiar atunci cândau ºi ceva adevãr.

Remarcãm, totuºi, cã dl Bercea-nu, prin readucerea unor adevãraþispecialiºti la Ministerul Transpor-turilor (pentru transport rutier ºi fero-viar) a fãcut un gest de normalitate ºinu unul politic. Sugerez d-lui ministruºi câteva idei din lucrarea BãnciiMondiale în broºura: „Finanþareainfrastructurii transportului în Europacentralã ºi de est“.

Banca Mondialã nu recomandãrespectarea, în orice condiþii, atraseelor stabilite la Creta (Cori-doarele):

La punctul II. 6 este înscris: Iden-tificarea coridoarelor internaþionaleeste una, iar luarea deciziei în legã-turã cu ce se poate face de-a lungulfiecãrui segment al coridoarelor estecu totul altceva.

Date fiind sumele imense de baniimplicate, este de o importanþã vitalãsã se adopte, de cãtre comunitateainternaþionalã, o poziþie responsabilãfaþã de planificarea ºi finanþareainvestiþiilor, abordarea coridoarelorîn contextul prioritãþilor naþionale.

Printre altele recomandã la punc-tul II. 7:

• etapizarea investiþiei pe bazaunor criterii economice foarte solideºi

• elaborarea unor recomandãripractice privind modalitãþi le dearmonizare, la nivel naþional, a abor-dãrii coridoarelor în contextul prio-ritãþii naþionale.

În aceeaºi lucrare a Bãncii Mon-diale, la capitolul III. Consideraþiimacroeconomice, la punctul 10, pre-cizeazã ca RIR (rata de recuperarea investiþiei) sã fie mare pentru justi-ficarea investiþiei acum ºi nu în viitor.

La capitolul IV. Art. 19 se reco-mandã: stabilirea unor prioritãþi clarepentru reabilitarea ºi întreþinereadotãrilor existente ºi întocmirea unorplanuri corespunzãtoare pentrurealizarea altora noi; realizareastrategiei naþionale de investiþii îndomeniul transportului, prin prismaunor îmbunãtãþiri deosebit de selec-tive ale capacitãþilor existente,cu stabilirea prioritãþilor pe criteriieconomice; sã nu se neglijeze între-þinerea capacitãþilor existente.

La capitolul V, punctul 26, seatrage atenþia cã ºi cheltuielile exce-sive pentru investiþii noi ar avea con-secinþe catastrofale pentru reþeleleexistente.

Toate aceste recomandãri aleBãncii Mondiale sunt valabile ºiacum, ori mai ales acum, în condiþiide crizã.

În mod responsabil una din celemai mari instituþii financiare ale lumii- Banca Mondialã - recomandã lacap. IV punctul 19 (IV) reanalizareastrategiei naþionale de investiþii îndomeniul transporturilor, prin prismaunor îmbunãtãþiri deosebit de selec-tive ale capacitãþilor existente, custabilirea prioritãþilor pentru lucrãrinoi, numai pe criterii economice.

IV. Din cele relatate mai susrezultã clar cã:

Stabilirea coridoarelor, la unmoment dat, a fost influenþatã deinterese foarte clare ale þãriloreuropene - mai ales în contextulrãzboiului din Iugoslavia - interesecare acum s-au modificat destul demult; se recomandã realizarea, cuprioritate, a strategiilor naþionale;recomandã criterii economice foarteriguroase (vezi valorile RIR); reco-mandã mare grijã pentru pãstrarea aceea ce avem, grijã ce trebuie mani-festatã prin lucrãri de întreþinereadevãratã (nu intenþii ca „reabilitareaprimarã“, categorie de lucrãri carenu se regãseºte în limbajul BãnciiMondiale).

P.S.1 Referitor la trenul pe pernãmagneticã, m-a contactat telefonicun domn consilier de la MinisterulTransporturilor ºi mi-a cerut sã-i arãt



documentele pe care le am. I-amspus cã merg eu a doua zi sã le arãtºi sã explic argumentele. Era plecat.

Cred cã, fiind vorba de un Trans-rapid în zona PERIURBANÃ, estemai curând o problemã a Ministeru-lui Dezvoltãrii ºi eventual a PrimãrieiGenerale pentru Bucureºti - CapitalãMetropolitanã.

Profit de prezenþa d-lui directorUdriºte ºi îi înmânez un CD.

P.S.2 În ziua de luni 30.03.2009,a fost la un post TV cazul unui podexecutat de autoritãþile locale de laMarginea - undeva în Moldova -splendidã lucrare!!! Seamãnã cupodul lui Apolodor din Damasc, con-struit în urmã cu 2.000 de ani, pesteDunãre la Drobeta Turnu Severin.

Cred cã promisiunea dir. generalde atunci al AND - d-na ing. DorinaTiron - ar fi putut fi respectatã în sen-sul cã lucrarea trebuia sã fie execu-tatã în 9 luni de zile dupã toateregulile, dacã d-na Tiron nu ar fi fostbrutal înlocuitã cu un client politic,poate bun în altã parte, dar numai ladrumuri nu.CANALUL DUNÃRE - MAREA NEAGRÃ

AR FI PUTUT AVEAAUTOSTRADÃ PE MALURI

De ce nu s-au valorificat 64 kmde autostradã, deja realizatã la nivelde macadam, pe malurile Canalului?

Recunosc cã nu este treaba measã judec pe unde trec autostrãzile,

cât costã ori care trebuiesc fãcutemai întâi ºi care într-o altã fazã.

Deja am primit niºte rãspunsuripe care le pun pe hârtie acum, înideea cã poate vremurile viitoare sevor pune în balanþã ºi cine ºtie...?

Primul rãspuns l-am primit, oficial,la o emisiune televizatã cu mulþi pri-vitori în acel studio ºi anume:

„Propunerea nu e rea, dar trebuiafãcutã cu doi ani mai devreme pen-tru cã în 2001 erau deja antamatediscuþii cu bãnci care nu mai puteaufi reluate“.

– Chiar aºa???Nu am crezut nici atunci, ºi acum

cu atât mai mult nu cred, cã un drumpe mal al canalului este fãcut sã fieîntrebuinþat doar odatã la 100 de ani,când se fac revizii de uscat.

ªtiu cã în Germania, de pildã, pemalul Rinului existã drumuri asfal-tate ºi chiar cãi ferate iar sus pedealuri, drumuri în serpentine printreplantaþiile de vii.

Ce frumos ar fi fost ºi la noi... ªitot printre vii... Murfatlar etc.

Arãtãm aici (vezi fig. 1 ºi 2) unprofil transversal tip prin canal, cudimensiuni ºi cote, din care rezultãcã cele afirmate mai sus sunt reale.

O primã zonã este Murfatlar -Agigea, cu zonã de dealuri, cumaluri înalte, în care drumul este pemalul canalului, dupã care urmeazãtaluzul spre terenul din jur.

De la Murfatlar la Cernavodã,malurile sunt mai joase, dar celedouã drumuri de pe mal continuã ºiau aceeaºi lãþime, de 10,50 m pefiecare sens.

NB. Pentru cei grijulii cu pãs-trarea drumurilor din stânga ºi dindreapta canalului numai ca drumuritehnologice, o glumã care era în marevogã prin 1984-1985:

– Când va fi rentabil canalulDunãre - Marea Neagrã?

– Când va fi asfaltat!FONDUL DRUMURILOR

(Articol scris în anul 2004)Scurt istoricÎn general, drumurile publice au

fost ºi sunt finanþate de stat în fazade construcþie. În ultimii ani auapãrut ºi alte sisteme de finanþare:concesiune în sistem BOT ori sis-temul parteneriat public privat - PPP.

La noi, ideea de fond al dru-murilor a apãrut în urmã cu circa 22ani, când a fost conceput ca unadaos la preþul benzinei, motorinei,ori cuantificarea unor servicii pe careAdministraþia Drumurilor le facediverºilor utilizatori ai drumului dinþarã ori strãinãtate: diverse situaþii detraseu, taxe pentru gabarit depãºit,greutate pe osie depãºitã etc.

Acest fond exprimã, de fapt, oechitate, în sensul cã cei care nudeþin autovehicule nu plãtesc aceas-tã taxã. În România s-a discutat multpe tema acestui fond, dar problemas-a abordat mai direct începând dinanul 1990, folosind modelul dinUngaria. În anul 1997 fondul dru-murilor a fost aprobat în Parlament,fãcând din drumuri un sector eco-nomic foarte dinamic: multe locuri demuncã (mai multe decât înainte de1989), cu rezultate evidente înstarea drumurilor. Mai apoi, acestfond a început sã fie foarte râvnit.Fondul drumurilor a început sã aibã

mai multe destinaþiiPentru întreþinerea drumurilor,

finanþarea vine, în general, de la fon-dul drumurilor dar la care bãncile nupretind criteriile FIDIC.

Deºi poate fi considerat un fondprivat, pentru cã este constituitnumai din taxa deþinãtorilor de auto-mobile, camioane, tractoare, care folo-sesc drumurile: naþionale, judeþeneetc. se pare cã, prin trecerea la Mi-nisterul de Finanþe, fondul drumurilora fost confiscat ºi depersonalizat.

Fig. 1

Fig. 2



Atâta timp cât a fost la MinisterulTransporturilor era de presupus cãse folosea numai la drumuri.

Acum nu mai existã nicio prog-nozã privitoare la încasãri, sau ladistribuþia acestui fond.

Judeþele, de exemplu, care auprimit ceva în acest an, au primiturmare promisiunilor domnului Seche-lariu ori ale domnului Mitrea, cuocazia unor vizite de lucru.

Despre situaþia jalnicã ori imposi-bilitatea de a fi practicate, chiar petimp de varã, a unor drumurijudeþene, domnul prim ministru nuvorbeºte nimic ºi miniºtrii sãi la fel.

Cu bunã ºtiinþã, ani la rând, SNPa încasat banii din fondul drumurilordar a virat la Ministerul Transpor-turilor doar circa 55% - 60%. Este ogravã încãlcare a legii sã încaseziceea ce nu þi se cuvine ºi sã plãteºticât vrei, ori cât poþi. Suma neviratã,la nivelul anului 2002, se ridicã lacirca 4.000 miliarde lei.

Deturnarea unei mari pãrþi dinfondul drumurilor pentru strãzi încartiere ANL, ori pentru drumuri pelângã alte obiective, care nu suntfolosite de cei ce plãtesc taxa dedrum, reprezintã un abuz.

Cum se repartizeazã baniidin fondul drumurilor

Un rãspuns direct, scurt ºi cuprin-zãtor ar fi: discreþionar!

Explicaþia acestei aprecieri sebazeazã pe:

a) Pentru Ministerul Transporturi-lor se opreºte 65% din ceea ce esteprogramat pentru drumurile naþionale.

b) Pentru strãzile ANL se opreºte,de asemenea, tot ceea ce este pro-gramat, din cei 35% care ar trebui sãmeargã la drumurile judeþene.

c) La judeþe, în general, se repar-tizeazã ceea ce mai rãmâne (adicãdin ceea ce nu s-a mai încasat),dupã ce facturile pentru MinisterulTransporturilor ºi ANL au fost rezol-vate integral.

d) Judeþele sunt ºi ele catego-risite dupã criterii specifice:

• în primul rând judeþele dinMoldova, unde lucreazã anumedouã firme;

• în al doilea rând judeþul Ilfov ºialte judeþe, pe unde lucreazã alteanume douã firme. În asemeneacondiþii, firmele care câºtigã cei maimulþi bani în România nu sunt celeinternaþionale - aºa cum s-ar crede -

ci cele 5-6 firme predestinate, carecâºtigã tot ce nu este supus criteri-ilor internaþionale. Cele mai multelocuri de muncã nu le creeazãaceste firme indigene, care lucreazãsuper mecanizat, executând un gende lucrãri foarte bine definit: reciclãri,pentru cã sunt foarte bine plãtite,fãrã lucrãri de scurgere a apelor,fãrã lucrãri de fundaþie, fãrã reabi-litãri ale podurilor ºi podeþelor, fãrãlucrãri de siguranþã a circulaþiei.

La ce fel de lucrãrise mai foloseau banii repartizaþi

din fondul drumurilor?a) La acele lucrãri pentru care

anume firme s-au dotat special,indiferent dacã starea drumuluinecesitã acea tehnologie sau nu ºi,

b) Indiferent dacã unele drumuriau nevoie de vreo intervenþie, în acelan, sau nu!!! Drumurile trebuie arate,adicã reciclate!!!

c) De ce? Pentru cã reciclarea (osoluþie folositã destul de limitat înUniunea Europeanã) costã 10-12Euro/mp, faþã de o soluþie normalãde întreþ inere care costã c i rca2 dolari/mp.

Se recicleazã drumuri care, cuminime lucrãri de întreþinere, mai potfi bune în exploatare minimum 10 ani(exemplu DN4 Bucureºti - Olteniþa,drumul Roman - Suceava; drumulTârgu Frumos - Motca, drumulTecuci - Bârlad etc.).

În acest an, în România au fostinterzise douã categorii de lucrãri dela capitolul întreþinere, lucrãri care,în general, costã puþin ºi permit, ast-fel, organizarea de lucrãri pe multmai mulþi km decât acum.

De ce oare s-au interzis lucrãrilede tratamente superficiale care, deaproape 50 de ani, au fost singureleposibilitãþi de a þine, pe o oarecarelinie de plutire (cu apa pânã la guri),drumurile noastre de toate catego-riile? De ce oare?

Costã foarte puþin, circa 0,85 dolari/mpºi nu rãspund la toate „criteriile“?

Cât de „legale“sunt asemenea proceduri?

Absolut legale:• Se fac studii de fezabilitate• Se întocmesc caiete de sarcini• Se organizeazã licitaþii• Existã algoritmi de evaluare• Se fac proiecte de cãtre firme

„selecþionate“ dar:

a) Caietele de sarcini se fac pecriteriile pe care le pot îndeplini anu-mite firme.

b) Proiectele se fac pentru teh-nologiile aceloraºi firme.

c) Drumurile alese sunt cele carese potrivesc aceloraºi firme.

d) Criteriile de evaluare au roluldecorativ de a aplica, astfel, algorit-mul, încât firma câºtigãtoare (dinaintestabilitã), sã fie doar confirmatã deprocedurile „legale“.

Aceste lucruri sunt foarte uºor dedemonstrat (dacã ai avea cui) com-parând:

a) Firmele care rãspund criteriilorde precalificare ori evaluare a ofer-telor, la lucrãri la care funcþioneazãdupã procedurile FIDIC, cu

b) Firmele care rãspund numai cri-teriilor româneºti ºi neverificate deorganisme internaþionale.

Se desprinde concluzia cã:Firmele care rãspund criteriilor

internaþionale, rãspund, în modsigur, ºi criteriilor româneºti.

Prin urmare, se pune o întrebare:Fondul drumurilor ar rezolvaproblema menþinerii într-o stareacceptabilã a drumurilor publice?

Iar rãspunsul este:– Da! dar cu douã condiþii obliga-

torii:a) Sã se colecteze fondul dru-

murilor la modul cel mai serios,b) Soluþiile tehnice sã fie unele

de model occidental, adicã ieftine ºieficiente, nu scumpe ºi neadecvate(dar care rezolvã alte interese).

Existã vreo soluþie de îndreptarea actualei stãri de lucruri?

Existã douã soluþii dar... ambeleimposibil de efectuat.:

Prima: Schimbarea Guvernului;A doua, o soluþie, tot utopicã - e

adevãrat - ar fi aceea ca verificãrileCurþii de Conturi, pe aceastã temã,sã beneficieze de un „Consiliu alsocietãþii civile“. Ar fi necesar acestlucru deoarece rapoartele Curþii deConturi sunt:

• neprofesionale,• cu concluzii penibile,• influenþate de diverse grupuri de

interese.INVITAÞIE ÎN „GUVERNUL PRIVAT“Stimate domnule Alexandru Dobre,În contextul alegerilor parlamen-

tare din aceastã toamnã, redacþiacotidianului de afaceri BusinessStandard va adreseazã urmãtoarea



întrebare: Dacã aþi face parte dinviitorul Guvern, care ar fi primelemãsuri pe care le-aþi lua pentru agenera un progres decisiv ºi ire-versibil al economiei ºi societãþiiromâneºti?

Aceastã întrebare stã la bazaproiectului „Guvernul privat“, princare mediul de afaceri din Româniaeste consultat cu privire la prioritãþileeconomice reale ale þãrii. Obiectivulproiectului constã în crearea unuiprogram de guvernare alternativ,venit din partea comunitãþii de busi-ness (economia „realã“), cu soluþiipragmatice la problemele nevralgiceale economiei ºi societãþii româneºti.

Vã invitãm sa vã alãturaþi grupu-lui de profesioniºti - oameni de afa-ceri, top manageri, consultanþi ºireprezentanþi ai mediului academic -care vor elabora, împreunã, un setde propuneri concrete ºi vitale pen-tru economia României, dat fiind cãagenda politicã nu a coincis, decâtrareori, cu nevoile reale de dezvol-tare economicã a þãrii.

Proiectul acoperã zece domeniiesenþiale ale economiei ºi societãþiiromâneºti, care nu sunt tratatecorespunzãtor de instituþiile abilitateale statului: Infrastructurã, Educaþie -Piaþa muncii, Sãnãtate, Finanþe -Fiscalitate, Dezvoltare Regionalã,Agriculturã, Administraþie Publicã,Turism, Mediu, Cercetare - dezvoltare.

Pentru fiecare arie tematicã, seva constitui un „minister“, format dinmaxim zece persoane. Soluþiile pro-puse iniþial de participanþi, prin inter-mediul interviurilor acordate unuijurnalist de la Business Standard vorfi dezbãtute ºi supuse votului, încadrul unei mese rotunde, mediati-zate la Money Channel ºi RealitateaTV. Concluziile dezbaterilor pe celezece teme se vor materializa într-undocument final - Programul deGuvernare Alternativ - care va fi pre-zentat Guvernului oficial, Preºedin-telui, ambasadelor, organismeloreuropene, camerelor de comerþ ºisocietãþii civile.

Dezbaterea referitoare la infra-structurã îºi propune sã coagulezeun proiect clar ºi aplicabil de re-formã. Practic, vrem sã desenãmharta unei Românii cu infrastructurãfuncþionalã. Vã rugãm sã rãspundeþidetaliat la urmãtoarele întrebãri ºi sãaduceþi în discuþie orice alt aspectpe care îl consideraþi important.

• Care sunt proiectele prioritarepentru dezvoltarea infrastructurii dinRomânia?

• În ce ritm ar trebui sã avansezelucrãrile?

• Din ce fonduri ar putea fi finan-þate investiþiile?

• Care sunt cele mai inteligentemãsuri în strategia de dezvoltare ainfrastructurii?

Vã mulþumim pentru interesulacordat proiectului nostru ºi sperãmcã veþi da curs acestei invitaþii ºi veþicontribui cu experienþa ºi expertizadumneavoastrã la crearea de opor-tunitãþi, atât pentru domeniul în careactivaþi, cât ºi pentru societatearomâneascã.

Cu deosebitã consideraþie, Respon-sabil de proiect Lucian Davidescu

Alexandru Dobre - Preºedintede onoare al ARACO: Mã voi referiîn special la infrastructura din trans-porturi:

I. DrumuriI.A. Drumuri naþionale, autostrãzi

ºi drumuri expresI.B. Drumuri judeþene, comunaleII. C.F. (15.000 km)II.A. C.F. magistrale cu legãturi

internaþionaleII.B. C.F. magistrale interneIII. C.F. secundareI.A. - Drumuri naþionale, în Româ-

nia existã 15.000 km din care 4.200drumuri europene, autostrãzi ºi dru-muri expres

I.B. - Drumuri judeþene, 49.000 km- Drumuri comunale ºi agricole,

cca. 135.000 kmI. DrumuriLa aceastã datã M.T. are un pro-

gram de reabilitare a drumurilornaþionale (în special europene) carese deruleazã bine. Ar fi de fãcutcâteva observaþii:

a) cu caracter tehnic,b) cu caracter financiar.• fondurile nerambursabile, alocate

pentru acest sector (cca. 5,7 miliardeEuro), sã fie folosite pentru proiectemajore;

• aducerea tuturor podurilor lacapacitatea portantã care sã poatãsuporta orice mijloc auto care circulãîn Europa.

Sã se mãreascã gradul de sigu-ranþã a circulaþiei prin:

• crearea benzii a IlI-a de circu-laþie pentru depãºire la urcare;

• semnalizarea corespunzãtoare(electronic) a zonelor periculoase(curbe strânse, alunecãri de teren,cãderi de stânci, zone cu ceaþãdensã, zone cu polei frecvent etc.);

• crearea de posibilitãþi reale cavehiculele sã poatã circula cu vitezãmaximã admisã (exemplu: pe uninterval de 10 km - drum în curbã oriîn serpentine - sã existe posibilitateade depãºire pe cel puþin 2 porþiuni acâte 2 + 2,5 km);

• sã se limiteze viteza pe acestedrumuri la maxim 90 km/h.

Pentru ca aceste fonduri neram-bursabile sã ajungã, pentru cât maimulþi km, se impun câteva acþiuni cuconsecinþe financiare:

• partea de execuþie sã fie reali-zatã în procent de cel puþin 80% cuforþã de muncã, materiale ºi utilajeromâneºti;

• activitatea de întreþinere sã serealizeze în procent de 100% decãtre firme româneºti;

• pregãtirea pentru iarnã a fie-cãrui drum sã fie fãcutã în regie pro-prie de cãtre districtele de drumurinaþionale (colmatarea fisurilor, repa-raþii mici, de maximum 1t de asfaltpe km de drum, montarea jaloanelorpentru orientarea utilajelor la deszã-peziri, montarea panourilor împotrivaviscolului etc.);

• fondurile care sunt create înspecial pentru activitãþi de întreþinere(cotã parte din preþul combustibilului,banii proveniþi din vignetã) sã nu fiedeturnaþi spre alte activitãþi, sã poatãfi folosiþi în orice perioadã din an,inclusiv în ziua de Crãciun, dePaºte, ori în ziua de Anul Nou;

• sã se reconsidere câteva reguli,în sensul de a nu mai fi create situaþiide neintervenþie pentru motivul for-mal cã nu s-a adjudecat încã licitaþia.

Programul de autostrãzi trebuielimitat la maximum 1.700 km pânã înanul 2020 astfel:

• 261 km existenþi;• 172 km Bucureºti - Braºov (parþi-

al în execuþie);• 407 km autostrada Transilvania

(în execuþia Bechtel);• 300 km Nãdlac - Sibiu (în pre-

gãtire cu fonduri de la Comisia Euro-peanã);

• 500 km autostrada Moldova (înpregãtire);

• 60 km Cernavodã – ConstanþaTotal: 1.700 km.



Diferenþa de 300 km de auto-stradã, care sunt prevãzuþi în pro-gramul Guvernului (Târgu Mureº -Roman) sã se transforme în drumexpres, la care se va adãuga un altdrum expres Braºov - Breþcu - Oituz- un total de 420 km drum expres.

Din punct de vedere al sistemuluide finanþare, se impune ca, tot ce seva construi la profil de autostradã, sãse realizeze în sistem de conce-siune, combinat cu procedura PPP -aºa cum a fost gânditã iniþialautostrada Bucureºti - Braºov înîntregimea ei.

În proiectele cu finanþare interna-þionalã - autostrãzi, reabilitarea totalãa drumurilor naþionale, drumuriexpres - sã fie cuprinse ºi drumurilede acces (cu îmbrãcãminte uºoarã)cãtre staþiuni turistice, de tratament,situate în vecinãtate la cca. 20-30 kmdistanþã. De un asemenea trataments-ar putea bucura Bãile Herculane,Amara, Felix, Buziaº, Sovata, Pãl-tiniº, Borºa, Tulcea, Podgoriile Jid-vei, Dragãºani, Cotnari º.a.

INFRASTRUCTURA FEROVIARÃLa C.F. regulile sunt mai severe

decât la transportul auto ºi de aceeatrebuiesc îndeplinite criterii, atât pen-tru materialul rulant românesc pen-tru a circula pe C.F. strãine, cât ºi lainfrastructura noastrã, pentru ca soci-etãþile europene de transport fero-viar sã-ºi lase propriul material rulant(vagoane de cãlãtori ºi marfã) sãintre pe reþeaua noastrã feroviarã.

Trebuie sã apreciez cã ºi aiciexistã programe de dezvoltare ºi demodernizare, cã de câþiva ani de zileam început sã avem, din nou,vagoane directe spre Paris, Veneþiaºi sã ne menþinem vagoanele directespre Viena, Budapesta, Belgrad,München.

Pentru cel puþin jumãtate dintredeþinãtorii de automobile este maiuºor sã foloseascã trenul, dacã secirculã în condiþii civilizate. C.F. aavut ºi are reguli. Dacã la vârf, tottimpul conducãtorii au avut culoarepoliticã, la nivel de directori generali,directori, ºefi de divizie, de servicii,au fost numai oameni de speciali-tate, fãrã vicii (în special cel al bãu-turii), cu disciplina în sânge.

Aici cred cã este soluþia. Prinextrapolare, cred cã ºi Ia drumurilelocale, la C.F. secundare, industrialese pot impune adevãratele reguli deîntreþinere ºi exploatare, care nu auavut niciodatã culoare politicã ºi nuau fost roºii nici în timpul comunis-mului.

Din punctul de vedere al þãriloreuropene dezvoltate, ei doresc ºi nepretind ca mãcar traseul Curtici -Deva - Sighiºoara - Bucureºti - Con-stanþa sã fie modernizat, atât ca liniecât ºi staþii, pentru a se circula cuviteza de 160 km/h la trenurile decãlãtori ºi 100 km/h pentru trans-portul de marfã.

Nu demolaþi podurile!Nu mai faceþi export de fier vechi!

În programele Comunitãþii Euro-pene, România este cuprinsã cu dis-tanþa Curtici - Braºov ºi cca. 2 miliardeEuro. Lucrãrile sunt foarte costisi-toare în sensul cã, la aceastã mo-dernizare, se înlocuieºte tot: ºina deC.F., macazele, traversele, piatra,stâlpii de electrificare, toatã reþeauacatenarã pentru electrificare, cutoate sistemele de prindere, motivpentru care nu s-a putut realiza maimult de 10-15 km/an. Dar termenelesunt convenite cu þãrile vecine ºitimpii de mers sunt, în general,respectaþi iar infrastructura noastrãactualã permite viteza maximã de120 km/h.

În acest moment se lucreazã pedistanþa Câmpina - Sinaia ºi pe dis-tanþa Bucureºti - Constanþa. Incon-venientele sunt destul de mari, înspecial spre Constanþa unde se fac4 ore cu trenul faþã de cca. 2 ore câtse va face la terminarea lucrãrilor.

Apreciez cã aceste douã distanþe,care cumuleazã cca. 850 km, vor figata, în totalitate, prin anul 2018.

Exemple de la veciniÎntr-o recentã cãlãtorie cu trenul,

am traversat Ungaria, Croaþia, Slo-vacia ºi Italia. În Ungaria nu amvãzut ºi nu am auzit sã se lucreze laC.F. prin demolarea a ceea ce estefãcut. Cred cã nu se vor angaja latermene mai scurte decât la noi, pen-tru cã probabilitãþile de a reduce tim-pul de parcurs sunt, de fapt, altele

mai eficiente, cum ar fi staþionarea învama Curtici numai 10 minute câteste staþionarea la graniþa dintreUngaria ºi Austria, sau între Slove-nia ºi Italia ºi nu o orã pe graniþaromâneascã ºi alta în cea maghiarã.

Am vãzut, în urma cu câþiva aniîn Austria, cum prin pregãtiri ante-rioare, într-o noapte se fãceaulucrãri pentru viteza de 160 km/h pedistanþa dintre 2 staþii (7-8 km). Esteadevãrat, însã, cã se lucra numai lacorectarea ºi consolidarea niveluluiliniei cu mijloace foarte speciale, fãrãsã deranjeze sistemul de electrifi-care, de exemplu. Este foarte ade-vãrat cã în acea noapte cãlãtorii C.F.erau transbordaþi cu autobuze, dupãun program dinainte stabilit ºi încunoºtinþã de cauzã.

Cred cã, pentru noi, modelul Aus-triei se potriveºte cel mai bine ºi dinpunct de vedere al posibilitãþilortehnice de finanþare. Se vede cuochiul liber cã transportul feroviar, înspecial cel de marfã (care eraresponsabil cu eficientizarea C.F.)dar ºi cel de cãlãtori, în general, s-audegradat ºi clienþii tradiþionali se ducspre transportul auto.

În Italia am circulat numai întrenuri pline ochi. În România amvenit de la Arad pânã la Braºovºapte persoane într-un vagon, iar dela Braºov s-au mai urcat 5 persoaneîn stare de ebrietate, care au fãcutun scandal monstruos între ei, iarspre Bucureºti au demolat o uºãcare li s-a pãrut blocatã. Nu i-a între-bat nimeni nimic, nici conductorul,nici poliþia, nici pe parcurs ºi nici înstaþie.

Cred cã în extrasezon se poatereduce numãrul de trenuri ºi o acþi-une de disciplinare ºi stimulare atransportului C.F. se poate începe înaceastã perioadã de relaxare.

Prin extrapolare, cred cã ºi ladrumurile locale, la C.F. secundare,industriale se pot impune ade-vãratele reguli de întreþinere ºiexploatare, care nu au avut nicio-datã culoare politicã ºi nu au fostroºii nici în timpul comunismului. �

Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informaþi-ile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, de titlularticolului, dupã cuvinte cheie etc. Deasemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. arh. Romeo - ªtefan Beleaarh. Gabriel - Cosmin Ghelmegeanuprof. univ. dr. ing. Anatolie Marcuing. Tudor Saidelprof. univ. dr. ing. Valeriu Stoianas. dr. ing. Dan Diaconuing. Mihail - Bogdan Dabijadrd. arh. Cristia Chiradrd. chim. Mariana Prunãing. Alexandru Dobre

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

Documents

Revista constructiilor nr 97 octombrie 2013