Revista de unelte si echipamente - Decembrie -ianuarie 2010

Revista de Unelte ši Echipamente n decembrie 2009 - ianuarie 20104

S U M A R

8. Cea mai marelicitaøie Ritchie Brosa anului

MOERDIJK, OLANDA -Tocmai s-a încheiat ceade-a cincea ši cea maimare licitaøie Ritchie Brosde anul acesta.Evenimentul a avut locîntre 25 – 27 noiembrie,iar cifra totalã detranzacøii cu utilaje deconstrucøii înregistratã ...

18. Utilajeleindustriale Komatsurevigoreazã cerereaglobalã în sectorulminier

Komatsu Ltd., al doilea cel

mai mare producãtor

mondial de echipamente

industriale ši pentru

construcøii, a revigorat

cererea de echipamente

industriale pe o piaøã aflat...

42. S-a deschispasajul Bãneasa

Lucrãrile de construcøie lapasajul subteran Bãneasaau început în luna mai2008, iar termenul iniøialde finalizare a fost mai2009. Însã, ca mai toateconstrucøiile de la noi,lucrarea s-a prelungit vreo8 luni, terorizând traficul dela intrarea pe DN1. ...

46. Stimaøicolaboratori,

Cu scopul de va øinepermanent informaøidespre tot ceea ce estenou ši de interes publicîn cadrul CompanieiTERRA, parte a grupuluiaustriac IndustrieHolding, reprezentat pepiaøa româneascã prinTerra România Utilaje deConstrucøii SRL, ...

MEGATEHNIC

Echipamente pentru foraje geotermale...................................................22

ADVERTORIAL

Buldoexcavatoarele Terex – o soluøie completã.............................12

Utilajele industriale Komatsu revigoreazã

cererea globalã în sectorul minier.................................................................18

Stimaøi colaboratori................................................... ....................................................46

Terex-Finlay – specialist al concasãrii.......................................................62

EVENIMENT

Cea mai mare licitaøie Ritchie Bros a anului.........................................8

S-a deschis pasajul Bãneasa............................................................................42

Omagiere la bicentenar............................ ................................................................50

FINANCIAR

Scãderea comenzilor ši lupta pentru supravieøuire....................31

NOUTÃØI

Cupe-concasor SIMEX pentru excavatoare.........................................16

Atlas Copco Specialty Rental Division –

Triplã certificare – Mult mai mult decât

simple certificate de pus în ramã................................................... ...............38

Sandvik a ales Marcom............................................................................................54

MANAGEMENT TEHNOLOGIC

Organizarea ši perfecøionarea achiziøionãrii

echipamentelor tehnologice pentru construcøii..............................56

ECHIPAMENTE DE LUCRU

Soluøii tehnice moderne ši tehnologii ecologice pentru

protecøia mediului aplicate în construcøia de motoare

diesel supraalimentate..............................................................................................66

Retrospectivã....................................................................................................................72

PUblisher: Dan Buøiu

reDactor-šef: Dragoš Nicolaeart-Director: Iulian Filache

reDactor colaborator: Bogdan Oproiu,Viorica Moraru

consiliUl štiinøific:prof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu (coordonator)

0721-784.914prof. univ. dr. h.c. Štefan Mihãilescu

conf. univ. dr. ing. Ioan Petreaprof. univ. dr. ing. Mircea Alãmoreanu

prof. dr. ing. Laurenøiu Sârbuconf. univ. dr. ing. Ion Ionescu

drd. ing. Oana Tonciu

corectUrã texte: Marius Iancu

aDvertising sales Manager: Claudiu Tudose

Marketing Manager: Bogdan Mireanu

revista Unelte ši echiPaMente este opublicaøie lunarã a

MeMbrU fonDator: Cãtãlin BerariDirector general: Adrian Rus

Director vânzãri PUblicitate: Radu GãvrušDirector eDitorial: Diana Ionescu

Director De ProDUcøie: Mihai Voivod

PrelUcrare iMagine: Daniel Dragomir

abonaMente: Mariana GheorgheTel: 021-202.82.70; O.P. 33, C.P. 52,

Bucurešti

coresPonDenøã:O.P. 33, C.P. 52, Bucureštie-mail: [email protected]

www.hiparion.com

aDresa: Bucurešti, Str. Nerva Traian nr. 3, Bl. M 101, Et. 8, sector 3;

Tel.: 021-202.82.70,Fax: 021-202.82.69

tiPar: Mega Press holdings s.a.Tel: 021/461.08.08; Fax: 021/461.08.09

Distribuøie prin: HIPARION DISTRIBUTIONTUTUN ŠI ZIARE

SYMMETRIA

revista de Unelte ši echipamente este marcã înregistratãissn 1582-4217

copyright hiParion MagazinesReproducerea integralã sau parøialã a textelor sau

ilustraøiilor din Revista de Unelte ši Echipamente esteposibilã numai cu acordul prealabil scris al

HIPARION MAGAZINES.Întreaga rãspundere privind corectitudinea

informaøiilor revine semnatarilor articolelor ši firmelor care îši fac publicitate.

Deši nu mã dau în vânt dupã mesajele standard ši dulcegãriile din

preajma sãrbãtorilor de iarnã, recunosc cã pentru acest numãr, cu

care încheiem 2009 ši începem 2010, mi-am dorit un editorial mai

optimist decât cele din nota obišnuitã. Am rãsfoit presa internaøionalã de

construcøii ši am descoperit ašteptãri pozitive. Nu neapãrat pentru anul care

bate la ušã, ci pentru anii urmãtori. Apoi, am notat noile realizãri din

infrastructura româneascã, recent inaugurate ši, poate, un pic în grabã, din

pricina campaniei electorale. La deschiderea Pasajului Bãneasa am fost

prezent, dupã cum probabil veøi remarca în interiorul revistei. Dar, în afarã de

Pasajul Bãneasa, luna noiembrie a mai adus alte douã inaugurãri importante.

Desigur, cei 42 de km din Autostrada Transilvania, deschisã traficului pe 1

decembrie, ca sã fiu exact, precum ši mult hulitul pasaj suprateran Pipera-

Tunari. Dupã termene prelungite ši bugete recalculate, dupã campanii de -

nigratoare în presã, iatã cã infrastructura româneascã puncteazã la final de

2009. Se putea ši mai bine? Desigur, întotdeauna se poate mai bine, atât în

ceea ce privešte vitezele de execuøie, cât ši preøurile, poate cele mai mari din

Europa. Cum reušim noi sã avem întotdeauna cele mai costisitoare contracte,

deši statul român nu are bani de pensii, de salarii sau pentru recondiøionarea

câtorva spitale mai importante, nu mã întrebaøi, cã nu štiu. Tot ce štiu este cã,

cu chiu, cu vai, ši cu o notã de platã care se va rãsfrânge ši asupra generaøiilor

care vor urma, infra structura româneascã se mišcã încet, dar sigur. Indiferent

ce prešedinte ši guvern vom avea, anii urmãtori ne vor aduce câteva noi

tronsoane de autostradã, un pasaj suprateran în Bucurešti ši, foarte probabil,

noi planuri pentru viitoare realizãri. La final vreau sã le urez tuturor cititorilor

nošti un cât se poate de sincer „La muløi ani!” ši un „An Nou multmai sigur decât cel pe care tocmai l-am trecut!”

Dragoš Nicolae

Un plus pentru infrastructura româneascã

E V E N I M E N T

MOERDIJK, OLANDA - Tocmai s-a încheiat cea de-a cincea ši cea mai mare licitaøie Ritchie

Bros de anul acesta. Evenimentul a avut loc între 25 – 27 noiembrie, iar cifra totalã de tranzacøii

cu utilaje de construcøii înregistratã în cele trei zile de afaceri este de 41 de milioane de euro.

Cea mai mare licitaøieRitchie Bros a anului

8 Revista de Unelte ši Echipamente n decembrie 2009 - ianuarie 2010

La licitaøia publicã au participat

1510 de ofertanøi din 65 de

state, inclusiv 370 de persoane

care s-au înregistrat pentru ofertele

online în timpul real al tranzacøiilor.

Ba chiar s-a stabilit un record la ca -

pi tolul participanøi la licitaøiile on line

în Europa, deoarece aceštia au cum -

pãrat echipamente în valoare de 4

milioane de euro.

"De-a lungul anului, în Europa, am

vãzut un numãr tot mai mare de e chi -

pamente care vin la licitaøiile noas tre

ši, de asemenea, crešteri imen se în

înregistrãrile ofertanøilor; exact asta

s-a întâmplat sãptãmâna trecutã la

Moerdijk”, a spus Brian Butzellar, ma -

nager divizional Ritchie Bros.„La aceastã licitaøie am înregistrat

cel mai mare numãr de licitatori în -

scriši la Moerdijk în ultimii cinci ani.

Sunt vremuri grele pentru clienøii

E V E N I M E N T

Revista de Unelte ši Echipamente n decembrie 2009 ianuarie 2010

Date despre licitaøia Moerdijk

Suma totalã a licitaøiilor 41 milioane euro

Echipamente vândute online 4 milioane euro (10%)

Licitatori (total) 1,510+

Licitatori (online) 370 (24%)

9

noštri, dar am fost capabili sã le ofe -

rim o selecøie de bunã calitate cu

echi pamente utilizate, la preøuri co -

recte de piaøã, dând totuši vân zã to -

rilor certitudinea cã au fãcut tran -

zacøii corecte. Când oamenii îši vând

echipamentele la licitaøiile noas tre,

štiu cã acestea sunt vãzute de foarte

muløi potenøiali cumpãrãtori din în -

treaga lume. Ei se ašteaptã ca echi -

pamentul lor sã fie vândut în ziua li -

ci taøiei ši sã primeascã valoarea co -

respunzãtoare mãrfii vândute.”

Despre Ritchie Bros

Înfiinøatã în 1958, Ritchie AuctioneersBros este cea mai mare companiede licitaøii industriale din lume, pen -tru cã vinde mai mult echipamenton-site ši are mai muløi ofertanøionline decât oricare altã companie.Ea are peste 110 de locaøii în peste25 de øãri, inclusiv 39 de spaøii de

licitaøii la nivel mondial.Ritchie Bros vinde, fãrã rezerve, prinlicitaøii publice, o gamã foarte largãde echipamente industriale utilizateši noi, inclusiv camioane ši echi pa -mente utilizate în construcøii, trans -por turi, agriculturã, manipularea ma -te rialelor, exploatare, silviculturã, in -

dus tria de petrol ši maritimã.Compania are un web-site la adre sa:www.rbauction.com sauwww.RitchieWiki.com. nContact: Marian Patac - TerritoryManager România, Tel.: 0727.719505;

Cãtãlin Stere - TerritoryManager România, Tel.: 0733.750282;

E V E N I M E N T


A D V E R T O R I A L

Powertek Company, reprezentantul Terex în România, vã pune la dispoziøie

echipamente versatile, o reøea profesionistã de service ce acoperã cu promptitudine

toatã øara, precum ši consultanøã financiarã personalizatã. Terex, companie ce reunešte

peste 50 de branduri ši echipamente faimoase în întreaga lume, creeazã întotdeauna

valoare, iar Powertek Company vã aduce aceastã valoare.

Buldoexcavatoarele Terex – o soluøie completã


Experienøa Terex în acest do -

me niu depãšešte deja 50 de

ani, fabrica Terex din Anglia

fiind una dintre cele mai cunoscute

uzine din lume care activeazã pe

aceas tã piaøã. Din acel moment, uti -

lajele au fost în permanenøã îm bu -

nã tãøite ši echipate cu ultimele teh -

no logii în ma terie de control, parte

hidraulicã sau mecanicã.

Buldoexcavatoarele Terex –

proiectate sã producã

Buldoexcavatorul Terex ušureazã

mun ca în operaøiuni de sãpare, ma -

ni pulare, ridicare sau încãrcare.

Oferã operatorului versatilitate, pre ci -

zie ši confort fãrã nici un compromis

al activitãøii. Este conceput pentru li -

vrare, are o precizie maximã, e con -

for tabil ši ajunge în locuri unde alte

uti laje nu ajung.

Buldoexcavatorul Terex este unul

dintre cele mai productive ši mai ver -

satile echipamente de construcøii.

Puternic, cu o forøã excelentã a cu -

pei de încãrcare ši cu putere de ri di -

care, buldoexcavatorul Terex este

po trivit pentru lucrãri de sãpare, ni ve -

lare sau încãrcare. Având un timp de

reacøie rapid, Motorul Tier 3 asigurã

putere ši, împreunã cu comutatorul

de putere sau cutia de viteze, per mi -

te o umplere mai rapidã a cupei.

Com patibilitatea motorului, a cutiei

de viteze ši a elementelor hidraulice

ale pompei tandem permite func øio -

narea mai rapidã a utilajului pentru a

maximiza rezultatele activitãøii.

Buldoexcavatorul Terex este flexibil.

Fie cã este vorba de ridicare, în cãr -

ca re, nivelare sau sãpãturi, buldo ex -

cavatorul Terex este pregãtit. Sis te -

mul de atašare opøional Terex asi gu -

rã schimbarea accesoriilor pe buldo -

excavator fãrã efort, economisind

timp ši bani. Iar cu elementele hi dra -

u lice auxiliare cu funcøii unice ši

duble de acøionare, utilizarea acce -

soriilor este mai ušoarã.

Este simplu de manevrat, având o

razã de rotire de numai 7,9 m la

modelul 860 ši de 7,3 m la mo de -

lul 970.


13Revista de Unelte ši Echipamente n decembrie 2009 ianuarie 2010

Poate ajunge ši poate lucra în spaøii

foarte strâmte, fãrã a fi nevoie de alte

utilaje. Ajunge în locuri în care alte

utilaje nu pot, având o razã de lucru

pe o suprafaøã mare (5,72 m – 7,02 m).

Adâncimea de sãpare impre sio nan -

tã de 4,42 m – 5,77 m înseamnã cã

pot fi realizate mai multe activitãøi, în

special cu forøa de sãpare a balan si -

e rului de 39,46 kN ši 52,10 kN pe

cupã. Este cu adevãrat o soluøie com -

pletã pentru toate lucrãrile din do me -

niul construcøiilor. Este ušor de în tre -

øinut, având toate punctele de ser vi -

sare aproape de nivelul solului astfel

este foarte ušoarã efectuarea lu crã -

rilor de întreøinere.

Capota faøã, care se deschide com -

plet, radia toa re le de ulei înclinabile ši

spaøiul pen tru trusa de scule permit

mai rapid efectuarea întreøinerii zil ni -

ce ši eco no misirea timpului de ser -

vice. Re zer vorul mare de com bustibil

ši accesul ušor la bateria de acumu -

latori reduc pe rioada de inac tivitate,

pre cum ši cos turile gene rale ale uti -

la jului.

Comenzile convenøionale sau pilot

cuplate cu un debit lent ši reactiv asi -

gurã elementelor hidraulice pre cizie

ši capacitate ridicatã de reacøie.

Amor tizarea pe cupa pentru în cãr ca -

re, cupa braøului de excavare a bul -

do excavatorului ši cilindrul oscilant

asi gurã funcøionare fãrã probleme

cu întreruperi minime. Dispunerea

er go nomicã a cabinei operatorului

cu comenzi bine poziøionate ši au to -

ma tizãri se bazeazã pe ani de con -

sultare a operatorilor. Aflatã la în de -

mânã, maneta de comandã încor -

po reazã funcøiile transmisiei ši pom -

pei hidraulice pentru a maximiza

pro ductivitatea. Comenzile buldoex -

ca vatorului presupun un efort redus,

oferã funcøii multiple ši permit ale -

gerea modurilor de utilizare a echi -

pamentului. n

Confort, siguranøã, precizie ši control –

pentru buldoexcavatorul Terex aces -

tea sunt caracteristici standard. Cabi -

na este conceputã pentru con fort,

având volan reglabil, scaun cu amor -

tizor sau suspensie de aer, comenzi

proiectate ergonomic ši cu acces facil,

dar ši o performanøã ridi catã a ra dia -

to rului. Capota curbatã cu linie joasã

ši vizibilitatea ex ce len tã la înaintare ši

în maršarier per mit supravegherea lo -

cului unde se des fãšoarã lucrãrile, iar

izolaøia acus ticã a cabinei asigurã un

con fort per ma nent.



ModelMasa standard de

operare (kg)

Putere netã

a motorului (kW)

Adâncime maximã

de sãpare (mm)

BHL 820 7862 70 5815

BHL 860SX 8067 74,5 5782

BHL 860 Elite 8227 74,5 5782

BHL 970 Elite 8244 74,5 5775

În cazul lucrãrilor de reabilitare

sau demolãri se impune tot mai

mult necesitatea sfãrâmãrii ma -

terialelor rezultate pentru a putea fi

transportate cu costuri cât mai mici

sau pentru a putea fi folosite chiar în

cadrul aceluiaši šantier. Luând în cal -

cul cerinøa constructorilor, firma ita -

lianã s-a folosit de experienøa do -

bânditã în proiectarea ši executarea

cupelor-concasor care pot fi atašate

încãrcãtoarelor multifuncøionale pen -

tru a realiza cupe-concasor utilizate

pe excavatoare.

Datoritã colaborãrii pe care o avem

cu partenerul nostru, BRETT MOTORS

poate rãspunde solicitãrilor dvs., ofe -

rindu-vã cele patru modele de cu -

pe-concasor ce pot echipa exca va -

toarele pe care le aveøi în dotare.

Cupele-concasor Simex:• sunt proiectate pentru a putea fi

mon tate pe braøul de excavat;

• sunt realizate în suficiente variante

pentru a face alegerea optimã pen -

tru orice tip de excavator;

• sunt sigure, ušor de cuplat ši de

utilizat;

• pot fi încãrcate întocmai ca ši o cu -

pã standard de excavat;

• nu transmit vibraøii operatorului sau

mašinii de bazã.

Principiul de funcøionare este

similar ca ši în cazul celor 9 modele

de cupe-concasor ale încãr cã toa -

relor, având capacitãøi cuprinse între

0,23 - 1,30 m³:

• Cupele concasor dispun de douã

hidromotoare cu pistoane radiale ce

antreneazã direct rotorul care executã

N O U T ã ø I

SIMEX proiecteazã ši executã o gamã de echipamente utilizând tehnologii de vârf. Acesteechipamente atašate utilajelor le conferã un plus de eficienøã, transformându-le în mašinispecializate pentru diverse activitãøi în domeniul minier, al construcøiilor sau al întreøineriidrumurilor.

Cupe-concasor SIMEX pentru excavatoare


sfãrâmarea. Aceastã cuplare di rectã

mãrešte forøa de sfãrâmare a dinøilor

dispuši pe rotor;

• Turaøia rotorului poate fi selectatã

în funcøie de duritatea materialului

care este concasat, pentru a avea o

productivitate mãritã;

• Rotorul poate fi realizat în funcøie

de proprietãøile specifice ale ma te -

rialului care trebuie concasat.

Cupele-concasor Simex se pot uti -

liza foarte bine în locuri înguste ši

greu accesibile, datoritã concepøiei

ši robusteøii lor constructive. Un a -

van taj major conferit de aceste cu -

pe îl reprezintã costurile reduse, de -

oa rece materialul poate fi mãrunøit

fãrã a mai fi efectuate transporturi in -

termediare. Materialele care pot fi

con casate au o structurã diversã.

Ast fel, pot fi mãrunøite: cãrãmizi, gre -

sie, betoane, sticlã, beton armat, agre -

gate naturale, øigle, dale de asfalt,

lemn etc.

Nu sunt probleme în mãrunøirea

unei šarje, chiar dacã ea este alcã -

tuitã din materiale cu duritãøi diferite

precum pãmântul, bucãøi de lemn,

bu cãøi de armãturã din betoane, ma -

teriale deformabile precum cau ciu -

cul etc.

Materialul rezultat poate avea gra -

nu laøii diferite prin schimbarea con -

tracuøitelor. Astfel se pot obøine ur -

mã toarele granulaøii: 0 – 50 mm; 0 –

70 mm; 0 – 100 mm.

Pentru orice detalii suplimentare ši

prospecte vã rugãm sã ne con tac -

taøi la tel. 0374.003.246 sau pe adre -

sa laurenø[email protected].

N O U T ã ø I


MODEL CBE 20 CBE 30 CBE 40 CBE 50

Lãøimea cupei 1400 1640 1860 2350 mm

Capacitatea 0,45 0,65 0,8 1,2 m3

Masa cupei goale 1200 2200 2700 4100 kg

Masa cupei pline 1700 2950 3600 5500 kg

Lungimea rotorului 630 750 970 1200 mm

Numãrul de dinøi 5 6 8 10 buc

Masa excavatorului 10-16 16-24 24-35 35-60 t

Debitul de ulei 100-270 200-400 200-500 350-600 l/min

Presiunea uleiului 350-230 350-230 350-230 350-230 bar

Forøa maximã de tãiere 102-62 152-92 152-92 190-122 kN

Performanøe:

Acest proiect care se foloseštede aproximativ 300 de auto -bas cu lante, excavatoare ši

bul do zere Komatsu reprezintã celmai ma re contract din industria mi ni -erã în acest an pentru Komatsu Tokyo”,ne-a declarat dl. Kazuhiko Iwata, pre -

še dinte al diviziei de Mining a

Komatsu, într-un interviu luat la sfâr -

šitul lunii septembrie. El a urmat o

altã comandã, anunøatã în cã din

apri lie, pentru 60 de utilaje in dus tri -

ale utilizate pentru extracøia aurului ši

cuprului, în Chile.

„Proiectele miniere au revitalizat ši ac -tivitatea fabricilor din industriile gre ledin Australia, Indonezia ši Chile. Înacelaši timp, ši China face investiimasive în infrastructurã ši construcøiiši cautã sã-ši menøinã crešterea eco -nomicã. Din China primim foartemul te cereri de utilaje industriale šide construcøii, cel mai mult fiind so -li citate autobasculantele”, a comple -

tat Iwata, care se ašteaptã ca în 2010

sã creas cã cererea globalã de utilaje

pentru minerit.

Komatsu, printre ai cãrui clienøi se

numãrã ši Vale SA (cel mai mare

exportator mondial de minereu de

fier) ši Rio Tinto Group (a treia cea

mai mare companie, la nivel global,

de exploatare minierã), deøine apro -

ximativ 34% din piaøa mondialã de

echipamente industriale folosite în

domeniul minier. „Compania Vale îši

repornešte activitatea minierã dato -ritã cererii mari de pe piaøã, du pã operioadã de repaos”, ne co mu nicã

Jose Carlos Martins, directorul exe -

cu tiv al companiei. Cât despre Rio

Tinto, „compania îši va extinde ac -tivitatea anul urmãtor cu 1,5 mld. dedolari, investiøie pe care o va face lamina de diamante Argyle”, ne-a


Komatsu Ltd., al doilea cel mai mare producãtor mondial de echipamente industriale ši

pentru construcøii, a revigorat cererea de echipamente industriale pe o piaøã aflatã în

declin de mai bine de un an. Komatsu a încheiat un contract de colaborare în domeniul

minier, primind o comandã în valoare de 224 milioane de dolari pentru o flotã de utilaje

de minerit ce depãšešte 300 de echipamente industriale folosite pentru extracøia

cãrbunelui, în Indonezia.


Utilajele industriale Komatsurevigoreazã cererea globalãîn sectorul minier

transmis Kevin McLeish Argyle, Chief

Operating Officer.

Cu toate cã recesiunea globalã a tã -

iat considerabil vânzãrile de utilaje

de construcøii, principala ramurã adu -

cãtoate de venituri pentru Komatsu

are în continuare un numãr mare de

comenzi pentru utilajele folosite în

industria minierã. Producøia de bas -

cu lante ši excavatoare Komatsu pen -

tru proiectele miniere din Indonezia

ši Chile va porni în primãvara anului

2010.

Komatsu se ašteaptã la vânzãri de

echipamente industriale pentru anul

fiscal curent în jurul a 1.300 de bu cãøi,

cu o scãdere cu 20% faøã de anul

trecut. Vânzãrile Komatsu de au to -

basculante pentru industria mi ni erã,

de excavatoare ši buldozere to ta -

lizeazã 25% din vânzãrile com pa niei.

Extracøia minereurilor aflate în sub -

teran sau la suprafaøã presupune

par curgerea mai multor etape de

pros pectare, forare, exploatare ši ex -

tragere etc., etape care necesitã uti -

laje puternice, rezistente, fiabile, care

sã rãspundã cu promptitudine tuturor



provocãrilor aduse de duritateamaterialelor de prelucrat, forma deex ploatare a zãcãmântului, tem pe -raturile extreme, solicitarea maximãa echipamentelor ši a operatorilor.Datoritã volumului mare de lucru šicondiøiilor de exploatare s-a pus în -totdeauna problema impactului aces -tor lucrãri din sectorul minier asupramediului înconjurãtor ši s-au ši luatmãsuri de diminuare a poluãrii rezul -tate în industria minierã.

Utilajele Komatsu sunt dotate cumo toare de ultimã generaøie, avândun consum redus de combustibil šiun nivel minim de zgomot. Dotate cunoile motoare Komatsu, mult mai pu -ternice, autobas cu lantele Komatsutrans portã sarcini mari într-un timp maiscurt ši cu cos turi minime de în tre øi nere.

Komatsu oferã o gamã completã deautobasculante cu šasiu rigid ši cušasiu articulat, buldozere, încãr cã -toa re ši ex cavatoare pentru industriaminierã, recunoscute pentru produc -tivitatea de invidiat, pentru fiabilitateade care dau dovadã, pentru duratade func øionare îndelungatã ši pentrucos tu rile de exploatare scãzute.

Komatsu este lider mondial în pro -duc øia de excavatoare hidraulice cuo greutate mai mare de 6 tone šieste al doilea cel mai mare pro du cã -tor mondial de echipamente indus -triale ši pentru construcøii.Gama de excavatoare hidrauliceKomatsu cuprinde utilaje care cân -tãresc de la 12 la 204 tone ši sunt do -tate cu motoare turbodiesel KomatsuEU Stage IIIA ši EPA Tier III de ultimã

generaøie. Toate utilajele Komatsu sunt dotatecu sistemul de monitorizare prin sa -telit Komtrax. KOMTRAX este un sistem extrem demodern de monitorizare ce permitefiecãrui posesor de utilaje Komatsusã fie zilnic la curent cu informaøiipre cum: câte ore a lucrat echipa -men tul, care este programul de lucrual operatorului, ce fel de operaøiuni aefectuat, în ce regim de lucru a fost fo -losit, cât combustibil a consumat, per -miøând totodatã verificãri dacã echi -pamentul funcøioneazã în para metrinormali. În acest moment, mai multde 130.000 de utilaje sunt moni to ri -zate prin Komtrax în întreaga lu me. ÎnRomânia, la mai mult de 850 de e chi -pamente, clienøii au acces zil nic la in -formaøii prin intermediul Internetului.n



Strategia Naøionalã pentruDezvoltare Durabilã prevedeo serie de mãsuri în sectorul

energetic, menite sã contribuie la re -ducerea impactului asupra mediului.Dintre acestea, o atenøie deosebitãse acordã resurselor regenerabile deenergie. Astfel, energia geotermalã,care constituie o sursã regenerabilã,este utilizabilã pe termen lung, de oa -rece 99% din planeta Pãmânt are otemperaturã mai mare de 100 °C,ceea ce constituie un enorm poten -øial energetic ši oferã disponibilitãøimultiple de utilizare, atât pe plan lo -cal, cât ši regional sau chiar na øional.Conform estimãrilor specialištilor,doar rezervele înmagazinate în treikilometri de la suprafaøa straturilor te -restre pot, teoretic, sã acopere ne ce -sarul energetic mondial pentru maimult de 100.000 de ani.Energia geotermalã poate fi ex plo a -tatã în diverse moduri:• în staøiuni balneoclimaterice;• pentru încãlzirea locuinøelor sau a

unor spaøii comerciale;• în centralele geotermale care fo lo -sesc cãldura pãmântului pentru atrans forma apa în vapori, aburul pro -dus acøinând o turbinã electricã.România dispune de un potenøial im -portant de energie geotermalã, altreilea din Europa, dupã Italia ši Grecia

[3]. Cele mai bogate resurse geo -termale din Romania pot fi gãsite laTušnad Bãi. Cinci izvoare au tem pe -raturi peste 100 °C. Rezerva exploa -ta bilã naøionalã, exprimatã în toneechivalent petrol (tep), este de apro -ximativ 167 mii tep/an resurse dejoasã entalpie, din care în prezent sevalorificã circa 30 mii tep/an. Capa -citatea totalã instalatã în Româniaeste de 320 MWh (pentru o tem pe -raturã de referinøã de 300 °C) [3]. La nivelul regiunii 4 Sud-Vest Oltenia,în anul 2007 s-a realizat în orašulCãlimãnešti sistemul de încãlzire cen -tralizat, prin utilizarea zãcãmântuluigeotermal existent în zonã, folosindo cantitate de 214.673 m3 apã geo -termalã la o temperaturã medie de196 °C ši o presiune de 0,5 bar. Sepre conizeazã cã ši o parte a orašuluiOlãnešti va fi încãlzitã în urmãtorii anifolosindu-se ca sursã de energieapa geotermalã. În Regiunea 5 Vest,în orašul Nãdlac (jud. Arad) apa geo -termalã se folosešte ca sursã pentruproducerea energiei termice. Socie -ta tea Apoterm Nãdlac utilizeazã

tem peratura apei subterane pentruproducerea agentului termic de în -cãl zire. La nivelul Regiunii 6 Nord-Vest, în municipiul Oradea (jud. Bihor),unele puncte termice folosesc caagent primar energia geotermalã. Din punct de vedere geotermal,Oradea este împãrøitã în 5 zone, po -tenøialul geotermal fiind estimat la200.000 Gcal din care se utilizeazã65.000 Gcal. Acest potenøial geo -termal este dat de 13 sonde exis ten -te pe raza municipiului Oradea. Prin -cipalele resurse energetice primareexistente ši utilizate pe teritoriul jud.Timiš sunt apele geotermale ex ploa -tate în cadrul centralelor termice dinlocalitãøile Sânicolau Mare, Lovrin šiJimbolia. Forajele de apã geo ter ma -lã au fost executate ši aparøin firmeiS.C. Foradex S.A. Bucurešti, care li -vreazã beneficiarilor ši consiliilor lo -cale apã termalã [3].Pentru punerea în valoare a re sur se -lor geotermale este necesarã in sta -larea unor conectori, orizontali sauver ticali (fig. 1, documentare [4]), uti -lizaøi la captarea cãldurii din pãmânt.

M E G A T E H N I C

Echipamente pentru foraje geotermale

Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti Catedra Mašini de Construcøii


Fig. 1

M E G A T E H N I C

Sistemul cel mai rãspândit pentrucon diøii climatice ca cele din Româniaeste cel cu conducte de polietilenã,ašezate într-un circuit închis, în bucleorizontale, îngropate la o adâncimede 1,5 – 2 metri în pãmânt. Prin aces -te conducte circulã un amestec deapã cu antigel. Dimensionarea aces -tora se face dupã suprafaøa de în cãl -zit: suprafaøa ocupatã de conducteleîngropate în pãmânt este de 1,5...2 orimai mare decât suprafaøa încãlzitãši, prin urmare, pentru o locuinøã de150 m

2 este necesarã o suprafaøãde 225...300 m2 de grãdinã în caresã fie îngropatã conducta. Unde nueste posibil acest lucru, se foreazãpuøuri verticale în care se introducbuclele, iar apoi puøul se umple cuun amestec special (ex. argilã cu unpolimer) care asigurã transferul cãl -durii cãtre conductã. Pentru o casãde 120 m2 este necesar un puø cu oadân cime de 50 de metri [4]. În ve -de rea montãrii acestor conectorisunt necesare echipamente tehno -lo gice specializate în lucrãrile decon strucøii specifice, dintre care unrol important îl au lucrãrile de forare(fig. 2, documentare [8]). Astfel, sis te -ma de echipamente folositã pentrumontarea conectorilor verticali estereprezentatã prin:• echipamentul de foraj;• sculele ši accesoriile aferente (scu -lele de foraj, tubulatura, prãjinile etc);• compresorul de aer.

Aceste echipamente trebuie sã în tru -neascã anumite particularitãøi con -struc tive ši tehnologice impuse decon diøiile în care se desfãšoarã lu -crã rile.Caracteristicile constructive prin ci pa -le sunt reprezentate prin:• construcøie compactã;• šenile din cauciuc; • sãgeatã pliabilã;

• posibilitatea de înmagazinare a prã -jinilor.Parametrii tehnologici necesari pen -tru forajele geotermale sunt:

• adâncimea de lucru: 150 – 250 m;• diametrul sculelor de foraj: 127 –

153 mm; • manevrabilitate ušoarã în spaøii în -

Fig. 2


guste ši restrânse;• posibilitatea de deplasare pe te re -nuri slabe (apãsarea specificã peteren: 0,5 kg/cm2).Având în vedere tendinøa de pro mo -vare a resurselor de energie alter na -tive ši, totodatã, conštienøi de impor -tanøa energiei geotermale, marii pro -ducãtori de echipamente tehnolo gi -ce au conceput ši introdus în fabri -ca øie utilaje de foraj la mare adân ci -me (150 – 250 m) pentru captareaenergiei geotermale. În cele ce urmeazã se vor face scur -te prezentãri ale principalelor tipuride echipamente ši accesorii utilizatela lucrãrile de foraje geotermale.

1. Echipamentul de foraj

Dupã modul în care executã dis -locarea pãmântului, mašinile de foratpot fi: cu acøiune prin lovire (per cu -øie), cu acøiune prin rotire sau prin ro -tire ši percuøie. La forajele geo ter -male se folosesc, de regulã, mašinicu acøiune prin rotire, dar ši prin rotire

ši percuøie. Principiile de acøiune ale echipa -men telor de lucru ale acestor tipuride mašini, prezentate în fig. 3, docu -mentare [7], sunt urmãtoarele:• forare rotativã combinatã cu apã -

sare;• forare rotopercutantã fãrã tubaj cu

percutor exterior;• forare rotopercutantã cu percutor

interior;• forare rotopercutantã cu tubaj ro -

tativ ši percutor exterior.Mašinile de forat rotative se clasificãdupã mai multe criterii [2]:a) Dupã scula tãietoare folositã:• mašini de forat cu sape;• mašini de forat cu freze;• mašini de forat cu burghiu.

b) Dupã modul de evacuare apãmântului dislocat:• mašini de forat cu evacuare con -

tinuã (hidraulicã sau uscatã);• mašini de forat cu evacuare peri o -dicã (cu burghiu, cu cupe, cu sapeetc.).c) Dupã sistemul de acøionare:• mašini acøionate cu motoare cu ar -dere internã;• mašini acøionate electric;• mašini acøionate pneumatic;• mašini cu acøionare mixtã (diesel-

electricã sau diesel-hidraulicã).Metodele de evacuare a pãmântuluidislocat se pot clasifica, la rândul lor,în diverse categorii:a) metoda hidraulicã (cu noroi deforaj):• cu circulaøia directã a noroiului;• cu circulaøia inversã a noroiului (prinabsorbøie ši/sau prin aerlift)b) metoda uscatã:• cu aer comprimat;• cu burghiu;• cu cupe.

Alcãtuirea constructivã generalã aunei mašini de foraj rotativã constã

din šase componente principale:agre gatul de foraj sau mašina debazã; turnul de susøinere denumit šisã geatã, lumânare, coloanã sau mast;echipamentul de manevrare; gar ni -tura de foraj; sistemul de etanšare šiinstalaøia de pompare/circulaøie anoroiului de foraj.Astfel, o mašinã de foraj rotativ, cuac øionare mixtã (fig. 4, documentare[5]), folositã pentru foraje geotermale,este alcãtuitã dintr-o platformã debazã (1), montatã pe šenile, pe caresunt dispuse mecanismele princi pa -le de acøionare ši de comandã (mo -tor termic, pompe hidraulice, rezer -voare, mecanisme de comandã etc.)ši sãgeata. Šenilele (2) permit depla -sa rea mašinii în amplasamentul delucru ši asigurã încãrcarea sau des -cãrcarea acesteia pe/de pe remorcade transport. Sãgeata (3), care sus -øine elementele active ale mašinii –capul de rotire a garniturii de foraj (4)–, lucreazã în poziøie verticalã. În tim -pul transportului pe remorcã, de labazã la šantier, între šantiere sau în -tre punctele de lucru în cadrul šan -tie rului, sãgeata trebuie sã fie bas cu -latã în poziøie orizontalã pentru re du -

M E G A T E H N I C

Fig. 3

Fig. 4


cereagabarituluimašinii (fig. 5,do-cumentare[5]).Energiamecanicãestefurnizatãdecãtre un motor termic care antre-neazã pompele hidraulice. Acesteaasigurãînspecialenergiahidraulicãdistribuitãdiferitelormecanismealemašinii.Forareaesteasiguratãprintr-uncapdeforareprevãzutcuosculãadap-tatãdimensiuniigãuriišinaturiitere-nului.Mišcareadetãiere(rotireaaxu-luivertical)estetransmisãcapuluideforare printr-un set de tuburi careconstituiegarnituradeforaj.Prin garniturã de foraj se înøelegeansamblul de øevi, înšurubate întreele, care servesc în primul rând laantrenareasapeideforaj.Elemente-lecomponentealeacestuiansam-blusuntnumiteprãjini[1].Capulrotativ(fig. 6,documentare[5])este constituit din unul sau douãmotoarehidraulicešiangrenaje.Aces-taaremaimultefuncøii,šianume[2]:• transmitemišcarea de rotaøie šicuplulnecesarsapei;•imprimãforøanecesarãavansãriigar-nituriideforaj;•imprimãsensuldedeplasareagar-nituriideforaj;

•susøinegarnituradeforaj(întimpuloperaøieideînšurubarešidešuruba-relaadãugareauneinoiprãjini).În fazadeforare,mašinaestereze-matãpepatrucalajehidraulicesaumecanice(5),(v. fig. 4)destabilizare,amplasate în cele patru coløuri alebazei de susøinere a platformei.Calajelehidraulicesuntalimentatešicomandateseparat,iarcalajeleme-canice,sub formaunoršuruburicuprofiltrapezoidal,suntacøionatema-nual. Pentru sporirea stabilitãøii sepotutilizašidouãcalajepentrusus-øinereasãgeøii(6).Capul de rotire estemontat pe un

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n decembrie 2009 ianuarie 2010 27

Fig. 5

Fig. 6

M E G A T E H N I C

cãrucior,elînsušifiindghidatîntrans-laøiepesãgeatã(fig. 6).Mišcareadeavans a sculei este realizatã princoborâreacãruciorului.Aceastaestegeneratã de cãtre un motoreductorhidraulic cu frânã, pentru lipsa pre-siunii,asociatcuotransmisieculanøšipinioane.Mišcareaestetransmisãlacapuldeforareprincapulrotativšigarnituradeforaj.În timpul forãrii, greutatea proprie agarnituriideforajcrešteprinadãuga-readenoitronsoane.Pentruasigura-rea unui efort de apãsare constantpe capul de forare este necesarãechilibrareacircuituluihidraulic,acti-vatã prin contrapresiune. În timpulforajului,atuncicândcapulderotireatinge poziøia inferioarã, este nece-sarãadãugareaunuinoutronsondeprãjinã lagarnituradeforajdeja in-trodusãînteren.Pentruaceasta,tre-buieblocatãgarnituradeforaj,decu-platcapulderotireširidicatpentruase ataša noul tronson de prãjinã.Pentrublocareagarnituriideforajin-trodusãînterenseutilizeazãofrânãdetub(fig. 7,documentare[6]).Aceas-tã frânã este amplasatã la extremi-tatea inferioarã a sãgeøii forezei.Blocajulesteobøinutprinstrângerearadialãaprãjiniicucilindrihidraulici.În faza de ridicare a coloanei estenecesarã efectuarea manevrelor însens invers. Deasupra primei frânedetubexistãposibilitateaadãugãrii

celei de-a doua frâne de tub, caredispune de o mišcare de rotaøie aaxeiverticaleadiøionale(v. fig. 7).Combinareacelordouãfrânedetubpermite dešurubarea automatã aultimuluitronsonînfazaderidicare.O pompã de injectare pompeazãnoroiuldeforajprintrenuldeprãjinialgarnituriideforaj,pentruaasiguraridicarea fragmentelor de pãmântdislocatecaurmareaacøiuniiunelteide forare. Aceastã pompã este an-trenatãdeunmotorhidraulic,elînsušialimentatdeopompãhidraulicã.Mašinadispunedefuncøiiauxiliare:percuøiehidraulicã,baterelaretrage-re,cilindrihidraulicidedetubare,ro-taøiecompletãaplatformeišitroliu.Conducereamašiniisefacedelaunpupitrudecomandã(7)(v. fig. 4)am-plasatîntr-opoziøieaccesibilãlaba-za sãgeøii (fig. 8a, documentare [5])sau pe platforma mašinii. În situaøiispecialesepoatebeneficiašideco-manda de la distanøã, prin teleco-mandã(fig. 8b,documentare[7]).Mašiniledeforatspecializatepentruforaje geotermale au caracteristiciletehnice ši tehnologice cuprinse înlimiteleprezentateîntabelul 1.

2. Sculele ši accesoriile aferente

În prezent, forajele geotermale suntrealizatepracticnumaiprinmetodemecanice: pãmântul este dislocatdinstraturilegeologicealeterenului–subformãdeašchiisaufragmente–prinacøiuneaunorelementeactivece creeazã în strat o stare de ten-siune limitã,careconduce laceda-rea acestuia. Detritusul format esteevacuat,îngeneralcontinuu,deflui-duldeforaj.Existãovarietatemaredesculesausapededislocareprinforaj,diferen-øiate în funcøie de proprietãøile me-canico-fizice ale terenului cãruia îisunt destinate, dar ši de procedeulde foraj, fabricantul, adâncimea,diametrulšidestinaøiaforajuluietc.Dupãdestinaøie,sapelepotfi[1],[2]:•sapedeforajpropriu-zise,caredis-

locãrocadepeîntreagasuprafaøãasecøiunii;•capetedecarotierã(coroane,fre-

ze),caredislocãrocapeconturulfre-zeicirculare,lãsândîncentru,îninte-riorul frezei, un miez, extras apoi lasuprafaøã;•sapelãrgitoare,caredislocãroca


Fig. 7

Fig. 8a,b

din peretele forajului, pe un conturtubular, mãrindu-i diametrul.Constructiv, sculele de forare pot figrupate în douã mari categorii [1]:• cu elemente mobile, în raport cu

corpul sapei (fig. 9a, documentare

[7]): role, discuri;• cu elemente fixe: lame (fig. 9b,

documentare [7]), inserøii de materialdur, diamante sau diverse materialecompozite (fig. 9c, documentare [7]). Garniturile de foraj au structuri dife -

rite în funcøie de principiile de ac -øiune ale echipamentelor de lucru(v. fig. 3).În cazul forãrii rotopercutante fãrãtubaj, cu percutor exterior, se folo seš -te o garniturã de foraj alcãtuitã dincomponentele prezentate în fig. 10,do cumentare [7]):

În fig. 11 (documentare [7]) sunt pre -zentate alcãtuirea unei garnituri deforaj ši detaliul capului de forare ac -øionat pneumatic, specifice forãrii ro -to percutante cu percutor interior, iarîn fig. 12 (documentare [7]) cazul uneigarnituri de foraj specifice forãrii ro -topercutante cu tubaj rotativ ši per -cutor exterior.

Fig. 9

Fig. 10

M E G A T E H N I C


M E G A T E H N I C


În funcøie de tipul constructiv al ca -pului de forare ši de presiunea de lu -cru, la forarea rotopercutantã cu cio -can interior se prevãd consumuri deaer care variazã de la 80...150 l/s,pen tru 10 bar, pânã la 210...610 l/s,pentru 25...30 bar. Vitezele de rotaøieale sapei sunt cuprinse între 20 ši 90rot/min, în funcøie de diametrul ex -terior al sculei, care este cuprins între83,5 ši 146 mm. Frezele cu diametre

mai mari au viteze de rotaøie maimici (v. tabelul 2, documentare [7]).

Alcãtuirea prãjinilor de foraj ši, im -plicit, alegerea acestora sunt deter -mi nate de o serie de factori: dia me -trul forajului ši adâncimea acestuia,tu ra øia ši apãsarea pe sapã, sta bi li ta -tea formaøiunilor din pereøii forajului,debitul de noroi circulat ši scopulforãrii. n

BIBLIOGRAFIE

1. Macovei, N., Echipament de foraj,Editura Universitãøii din Ploiešti, 1996 2. Mihãilescu, Št., Šoimušan, V.,Mašini de construcøii. Partea a IV-a

(Mašini de forat pentru construcøii),Editura Institutului de ConstrucøiiBucurešti, 1982 3. * * * Energia, în Raport anual pri -

vind starea mediului în România pe

anul 2007, cap. 13, 2008 4. * * * http://www.ecocase.ro 5. * * * http://www.terra-eu.eu/sei -ten_fr/Geothermie 6. * * * TERRA-DRILL 4407 V pour

forage géothermique

7. * * * Surface Drilling in Quarry and

Construction, documentaøie AtlasCopco, 20068. * * * Geothermal

ResourceRenewable Energy,documentaøie Hütte, CasagrandeGroup, 2008

Fig. 11

Fig. 12

F I N A N C I A R

31

Din punctul de vedere al trans -

por turilor, criza anului 2009 se

caracterizeazã, în primul rând,

printr-o scãdere masivã a volumului

de mãrfuri transportate, cauzatã atât

de diminuarea activitãøii industriale,

cât ši de reducerea consumului. Pe

de altã parte, s-a constatat o scãdere

a pre øului de transport ši diminuarea

Transportatorii s-au confruntat anul acesta cu o

încetinire a crešterii economice, precum ši cu o

stagnare a numãrului de înmatriculãri de vehicule noi ši

a volumelor de transport rutier. Cu toate acestea, 2010 se estimeazã a fi un an al

provocãrilor pentru consolidarea afacerilor, în ciuda mãsurilor antipopulare aplicate.

Scãderea comenzilor ši lupta pentru supravieøuire

Criza transportatorilor

Autor: Viorica Moraru


drasticã amarjelor de câštig. “Deši

existau multe semne în piaøã cã ne

vom confrunta cu o crizã financiarã ,

amploarea ei ne-a luat, ca pe muløi

aløii, «prin surprindere». Optimismul

prognozelor oficiale de la începutul

anului ne-a derutat ši nu ne-am grã -

bit sã aplicãm mãsuri extreme de

redu cere a costurilor ši de redimen -

sio nare a businessului. Ca urmare,

ne-am confruntat cu pierderi însem -

na te”, ne-a declarat Liana Antonia

Ioniøã, executiv manager, Phoenix

TransEquusSRL.Potrivitsurseiamin-

tite,unaltefectalcrizeiasupratrans-

portatorilorafostdiminuareacreditã-

rii. Aceasta a creat întârzieri foarte

mari în realizarea plãøilor, iar uneori

chiarintrareaunuinumãrmaredeju-

cãtori din piaøã în incapacitate de

platã. “Deši în 2009 am câštigat

clienøi noi, diminuarea generalã a

ritmului economic a produs o scã -

dere a numãrului de curse efectuate.

F I N A N C I A R


F I N A N C I A R


În aceastã luptã de acaparare de co -menzi de transport, de multe ori neîntâlnim cu competitori care oferã,din disperare, tarife de transport, evi -dent, sub nivelul preøului de cost, fã -rã sã realizeze cã nimeni, nici mãcarei, nu câštigã nimic de pe urmaaces tei mãsuri”, apreciazã Liana

Antonia Ioniøã.

Cadrul juridic ši financiar

Nu în ultimul rând, cadrul judiciar ši

financiar din România a avut rolul lui.

Pe de-o parte, din cauza frãmântãrilor

din justiøie, toate acøiunile de recuperare

a creanøelor au fost întârziate într-atât

încât, atunci când au putut fi aplicate,

nu mai aveau obiect, respectiv nu

mai aveau pe cine sã execute ši ce

sã recupereze.

Pe de altã parte, din punct de vedere

financiar, din cauza mãsurii iraøionale

de platã a TVA-ului la facturare, ši nu

la încasare, statul a colectat impozite

ši TVA pentru venituri pe care trans -

por tatorii nu le-au încasat niciodatã.

De asemenea, impozitul forfetar este

o altã înrobire care poate genera fali -

men tul firmelor implicate în servicii.

“Este nefiresc sã aplici impozitul for -fe tar pe cifra de afaceri realizatã în2008, când, în 2009, din cauza efec -telor crizei globale, 99% dintre firmeau cifra de afaceri diminuatã cu celputin 30%, unele dintre ele fiindchiar falimentare. În plus, prin apli ca -rea impozitului forfetar, se poate în -tâm pla ca valoarea impozitului sã fiemai mare decât profitul brut realizat.Vorbim despre firmele care îši des fã -šoarã activitatea în sectorul servicii,prin conturile cãrora banii doar trec,cifra de afaceri fiind doar un element

«de mândrie»”, considerã managerul

firmei Phoenix Trans Equus SRL.

Consolidare în perioada urmãtoare

Uniunea Naøionalã a Transportatorilor

Rutieri din România (UNTRR) con si -

de rã cã, deši afectaøi din plin de re -

ce siunea economicã – fapt care

con duce în primul rând la o scãdere

însemnatã a comenzilor ši la lupta

pentru supravieøuire –, transportatorii

români, prin companiile din domeniu,

îši vor consolida afacerile în perioada

urmãtoare, în ciuda unor mãsuri anti -

po pulare pe care le-ar putea aplica

pe termen scurt, mãsuri de restrân -

ge re a activitãøii, generatoare ši de

šo maj. „Fiind direct conectaøi în do -me niul transporturilor prin inter me -

diul membrilor noštri, companii detransport rutier intern ši internaøional,precum ši prin afilierea noastrã laorganismele internaøionale din ace -laši domeniu, cunoaštem dificultãøileši provocãrile cu care se confruntãtransportatorii ši îi sprijinim activ prinacces la informaøii, printr-o ofertã deservicii gratuite ši de produse cu pre -øuri speciale pentru membri”, apre -

cia zã Radu Dinescu, Secretar General

UNTRR

Potrivit oficialului UNTRR, companiile

de transport de dimensiuni mai mici,

care au ca obiect secundar de acti vi -

tate transportul rutier, se vor reorienta

cãtre alte activitãøi din portofoliul lor.

Acesta oferã jucãtorilor pieøei trans -

por tatorilor o serie de soluøii precum:

F I N A N C I A R


diversificarea specializatã; reorien ta -

rea spre clienøii mai puøin afectaøi de

crizã (din acelaši domeniu sau din

alte domenii) sau, în cazul transpor ta -

torilor internaøionali, spre clienøii din

øãrile deøinãtoare de resurse naturale

(gaz, petrol, minereuri etc.); reorien ta -

rea cu costuri minime spre alte do -

me nii viabile; menøinerea tarifelor în

perspectiva unei deprecieri a mo ne -

dei naøionale; reducerea costurilor la

orice capitol posibil – de la com bus -

tibil, salarizare, finanøare, precum ši

orice altã cheltuialã în avans pe ter -

men lung – asigurãri etc.

Cel mai dificil obiectiv al anului viitor

va fi menøinerea tarifelor, fapt greu de

realizat, deoarece operatorii de trans -

port rutier sunt confruntaøi cu o creš -

tere permanentã ši uneori chiar dra -

ma ticã a costurilor fixe ši mai ales

variabile, prin preøul combustibilului ši

costurile sociale. n

F I N A N C I A R


Compact 14 reprezintã dez -

vol tarea foarfecii electrice

Compact 12, ambele mo de -

le având aceleaši componente ši

pie se de schimb. Compact 14 pre -

vede o suplimentare a înãløimii de

lucru cu 2 m, care este asiguratã de

un pachet de foarfeci de calitate su -

perioarã. Mašina are sisteme hi dra u -

lice mai puternice ši o baterie de

acu mulatori ce asi gurã un plus de

gre utate bazei. Rând pe rând, aceste

aspecte au conferit o stabilitate mai

mare modelului Com pact 14, astfel

încât acesta poate fi acøionat la

înãløime completã, spre deosebire

de modelul mai mic.

Mašina este proiectatã astfel încât

sã rãspundã nevoilor unei game largi

de sectoare industriale, cum ar fi în -

treøinerea clãdirilor, a depozitelor etc.

Modelul Compact 14 este ušor de

manevrat atât în stivuire, cu ba lus -

trade îndoite, când are 1,20 m lãøime

ši 2,50 m înãløime, cât ši în modul de

lucru, situaøie în care se orienteazã ši

are o razã bunã de viraje. Compact

14 are o gardã la sol de 130 mm, per -

miøând deplasarea cu ušurinøã pe

par doselile industriale care nu sunt

perfect plane.

Haulotte a recunoscut cã, deši a

vândut o parte din mašini în Marea

Britanie, încã dorešte sã îl øinã pe

client învãluit în mister. n

I N F O - N E W S

36

Haulotte Compact 14, lansat în aprilie la Intermat, este acum în producøie. Fãcând o

demonstraøie a modelului Compact 14 la sediul Telford, grupul Haulotte din Marea

Britanie a avut un flux continuu de clienøi. Shayne Wright, managerul general al

Haulotte în Marea Britanie ši Irlanda, afirmã cã „mašina este unicã – toatã lumea va

dori sã o aibã ši, cu siguranøã, va aduce profit”.

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2009

Modelele Haulotte Compact 14 sunt gata!

Echipa noastră de profesionişti este mereu pregătită să vă ofere cele

mai convenabile soluţii, echipamente şi răspunsuri la toate întrebările

dvs. cu privire la produsele Perkins.

Vă oferim...

• Calitate inegalabilă la piesele de schimb şi consumabile

pentru motoarele Perkins

• Valoare deosebită la cumpărarea pieselor originale

• Motoare diesel Perkins

• Informaţii tehnice de întreţinere şi utilizare a motoarelor Perkins

• Service efectuat de personal instruit care

deţine cele mai noi echipamente electronice

pentru diagnosticare şi servisare

• Garanţie şi post-garanţie pentru motoarele Perkins

Atlas Copco Specialty Rental

este furnizorul de aer com pri -

mat 100% oil-free ši înaltã

pre siune pentru industrie. Atunci

când apare necesitatea unei can ti -

tãøi sporite de aer, sau nevoia de a

susøine procesele de producøie pe

perioada operaøiilor de mentenanøã

sau reparaøii la instalaøiile existente,

Atlas Copco Specialty Rental vã poa -

te oferi un pachet de servicii de în -

chiriere care sã permitã con ti nu area

sau extinderea proceselor de pro -

ducøie cu un impact minim asu pra

productivitãøii.

Alte aplicaøii speciale, cum ar fi des -

hidratarea, testele de presiune, curã -

øarea conductelor pentru exploa tã -

rile de petrol ši gaze, etc. fac parte de

asemenea din portofoliul mereu în

expansiune al companiei. Expertiza

sa este larg recunoscutã ca fiind

”cea mai bunã din domeniu”.

Atlas Copco ši-a construit divizia

Specialty Rental pe nevoile celor mai

exigenøi clienøi ši aplicaøii industriale.

Pentru acest lucru au fost necesare

o expertizã specificã, experienøã ši

adaptare la nevoile clienøilor. Ope ra -

øiunile de rental înseamnã o im pli -

care mult mai mare decât o simplã

închiriere, mediile de lucru extrem de

solicitante ši locaøiile la distanøe mari

necesitând un suport tehnic ši ma -

na gerial la nivel înalt.

Atlas Copco Specialty Rental ope -

reazã la scarã globalã prin companii

independente de închirieri ši repre -

zentanøe Atlas Copco. Prin aceastã

cooperare externã ši internã pot fi

stabilite colaborãri pentru asigurarea

unui service extins ši pentru zonele

situate în afara ariei concernului

Atlas Copco Specialty Rental.

N O U T ã ø I

Atlas Copco Specialty Rental este prima companie din sectorul sãu care a primit tripla

certificare ”Lloyd’s Register Quality Assurance”. Acoperind calitatea, protecøia mediului

ši managementul sãnãtãøii ši siguranøei operaøionale, aceastã certificare a fost urmãritã

activ de Atlas Copco ca parte vitalã a eforturilor sale de a oferi calitate deplinã în toate

aspectele activitãøii sale.

foto: Atlas Copco

Atlas Copco Specialty Rental DivisionTriplã certificare – mult mai multdecât simple certificate de pus în ramã


Operaøiunilede instalãri specialeši

punere în funcøiune sunt coordo-

nate,dacãestenecesar,din sediul

centralsituatînAntwerp,Belgia.

De ce este tripla certificare ”Lloyd’s

Register Quality Assurance” - pen -

tru calitate (ISO 9001), protecøia

mediului (ISO 14001) ši mana ge -

mentul sãnãtãøii ši securitãøii ocu -

paøionale (OHSAS 18001) atât de

importantã pentru Atlas Copco

Specialty Rental?

Prin aceastã triplã certificare, Atlas

CopcoSpecialtyRentalastabilitun

standard foarte ridicat în domeniul

deînchirieri,demonstrândangajamen-

tul companieipentrucalitateaservici-

ilor oferite, preocuparea privind im-

pactulasupramediului,šigrijafaøãde

sãnãtateaangajaøiloršiclienøilorsãi.

Calitatea este vitalã pentru Atlas

Copco Specialty Rental.

Ca divizie specialã de închirieri în

cadrul Atlas Copco Compressor

Technique,competenøaAtlasCopco

Specialty Rental nu se limiteazã la

echipamentelepentruînchirieri.Prin

companii independente de rental

sau reprezentanøele Atlas Copco,

oferãunpachetcompletdeservicii,

la acelaši niveldecalitatecaechi-

pamenteleAtlasCopco,carestaula

bazaoperaøiunilorsale.

Calitatea totalã este primordialã,

acestlucruaplicându-seîntoateas-

pectelepachetuluideserviciideîn-

chirieri.Delaparteadeconsultanøã

acordatã clienøilor pentru stabilirea

cerinøelorexactealeacestoraši lo-

gisticaaferentãlivrãriilatimpaechi-

pamentelor, pânã la demontare ši

facturare, Atlas Copco Specialty

Rentalsepoatemândricuoperaøi-

uniexactešiprompte,pebazapro-

duselor fiabile ši a personalului cu

înaltãspecializare.

Unitãøile de producøie Atlas Copco

respectãtoatestandardeleISOapli-

cabile privind calitatea, siguranøa ši

protecøiamediului.Defapt,calitatea

certificatãesteatîtdeînrãdãcinatãla

AtlasCopco, încâtesteconsideratã

una din componentele vitale din

cadrul pachetului de echipamente

AtlasCopco.

Sãnãtatea ši siguranøa sunt as -

pecte hotãrâtoare. Unuldinobiec-

tiveleAtlasCopcoestecontribuirea

launmediude lucrumai sãnãtos,

atât pentru angajaøii proprii cât ši

pentru clienøi, reducând riscul de

accidenteprinmãsuristringentede

siguranøã.

Grija faøã de mediu esteparteinte-

grantãdinpoliticaAtlasCopco.Prin

utilizareamaibunãa resurselor, in-

cludereaîncadrulfloteideînchirieri

a compresoarelor certificate clasa

zero,s-areušitmenøinereaunorcos-

turienergeticeredusepentruclienøi,

cuunimpactminimasupramediului.

Primii în tehnologia de aer com -

pri mat oil-free

Compresoarele Atlas Copco 100%

oil-freeaufostprimelelanivelmon-

dial care au primit certificarea ISOfoto: Atlas Copco

N O U T ã ø I


8573-1 oil-free ”Clasa 0”. Compre soa -rele Atlas Copco oil-free Clasa 0 asi -gurã aer comprimat la cel mai înaltnivel de puritate certificat, rãspun zândtuturor aplicaøiilor în care cali tateaaerului este esenøialã, elimi nândriscul contaminãrii cu ulei, ši ofe rindclienøilor posibilitatea unei ac ti vitãøilipsite de griji. Echipa men tele AtlasCopco sunt rezultatul unei activitãøipermanente de inovare pen tru oproductivitate superioarã.

Acoperire globalã – la nivel local

Cheia dezvoltãrii ši succesului Di vi -ziei Atlas Copco Specialty Rental oreprezintã reøeaua sa globalã deser -vitã de reprezentanøele locale. Înstrân sã legãturã cu reprezentanøelelocale Atlas Copco din întreaga lu -me, Divizia Specialty Rental poatefurniza aer comprimat ši energie fia -bilã ši eficientã clienøilor interna øio -

nali, în orice locaøie sau perioadã aanului, 24/7. Oferind cea mai mareflotã de echipamente, comparativ cuorice concern din acest domeniu,Atlas Copco Specialty Rental are ladispoziøie echivalentul a peste2.500.000 m3/h de aer comprimatoil-free. La aceastã capacitate e nor -mã de echipamente se adaugã de -partamente de service la fel de efi -ciente, asigurând un sprijin pro fe sio -nist, oriunde în lume.

Atlas Copco este lider mondial înfurnizarea de soluøii pentru pro duc -tivitate industrialã. Produsele ši ser -viciile includ echipamente pentru aercomprimat ši gaz, generatoare, echi -pamente pentru construcøii ši mine -rit, unelte industriale ši sisteme deasamblare, precum ši servicii post -vânzare ši de închiriere. În strânsãcolaborare cu clienøii ši partenerii de

afaceri ši cu 136 de ani de expe -rienøã, Atlas Copco inoveazã pentruproductivitate superioarã. Având se -diul central la Stockholm, Suedia,extinderea globalã a Grupului im -plicã peste 160 de pieøe. În 2008,Atlas Copco avea 34.000 de an ga jaøiši venituri de 74 de miliarde de co -roane suedeze (7,7 miliarde de euro).

Atlas Copco Specialty Rental esteo divizie a Atlas Copco CompressorTechnique. Aceasta deservešte cli -en øii industriali din întreaga lume,ofe rind soluøii pentru închirieri de e -chi pamente în cazul nevoilor tem po -rare de aer comprimat ši energieelec tricã. Serviciile de închirieri spe -cia lizate sunt oferite sub diferitemãrci. Sediul central al diviziei este înAntwerp, Belgia.Mai multe puteøi afla la adresa:

www.atlascopco.com. n

foto: Atlas Copco

N O U T ã ø I


E V E N I M E N T

Un avion alb, de mici dimensiuni, aterizeazã pe Aeroportul Bãneasa în timp ce Emil Boc

traverseazã intersecøia proaspãt asfaltatã dintre b-dul. Aerogãrii ši DN1. Se grãbešte ši e tot un

zâmbet, iar ochelarii îi strãlucesc în soarele orei 12 ši cinci minute. Jurnalištii îl iau rapid în

primire pentru declaraøii, ši deodatã prim-ministrul devine invizibil în spatele lor.

S-a deschis pasajulBãneasa

Dl. Emil Boc nu este con struc -

tor sau expert în trafic, aša cã

nu prea mã intereseazã de -

cla raøiile domniei sale ši prefer sã-l

abordez pe George, un muncitor de

la Lena Construções, cu cercel în

ureche ši šapcã rošie. E mai nou în

echipã, dar în ultimele sãptãmâni a

muncit pe rupte. Mai e ceva de vop -

sit, de instalat conducte ši de finisat,

dar e muløumit cã au terminat cu

câteva zile înainte de termen.


Autor: Dragoš Nicolae

Lucrãrile de construcøie la pasajulsubteran Bãneasa au început în lu -na mai 2008, iar termenul iniøial definalizare a fost mai 2009. Însã, camai toate construcøiile de la noi, lu -cra rea s-a prelungit vreo 8 luni, te ro -rizând traficul de la intrarea pe DN1.Porøiunea šoselei Bucurešti-Ploiešti,între Herãstrãu, Podul Bãneasa šiAeroportul Bãneasa este parcursulzilnic a peste 16.000 de šoferi.„Toate mašinile astea pe care le vezi

acum sus o sã treacã spre Otopeni

pe dedesubt”, spune George, întimp ce un poliøist zelos suflã pu -ternic în fluier. „Bretelele laterale o sã

fie folosite numai sã faci stânga ši

dreapa, dar ši pentru transportul în

comun. Mai rãu e cã aici o sã mear gã

šnur ši o sã se înfunde la Scânteia. ”

„Ši-atunci, ce-i de fãcut?”, întreb eu.„Pãi, acolo trebuie un pasaj supra te -

ran, ceva. Da’ am auzit cã deja e un

plan”, adaugã el.Investiøia în lucrãrile de la pasaj seridicã la 13,11 milioane de euro, iarfondurile au fost asigurate de la bu -getul de stat. Lungimea totalã este de 626 metri, afost construit de Lena Construçõesši de alte firme româ nešti subcon -

trac tante, iar pro iec ta rea a fost rea li -zatã de Search Corporation.Ca sã trec în partea de nord a pa -sajului, pentru câteva fotografii, mi-autrebuit câteva minute. Poliøia acordaprioritate coloanelor de mašini, lã -sându-i pe pietoni sã aštepte destulde mult.

E V E N I M E N T


Din ce mi-am dat seama, pasajuls-a deschis traficului în jurul orei 12ši 10 minute, atunci când sema foa -rele s-au aprins, iar poliøištii au re -nunøat la fluiere.Când spectatorii ši jurnalištii s-aumai risipit m-am întors spre zona re -cepøiei. Speram sã-l pot fotografia peBoc, însã nu mai era acolo. În schimb,am dat peste Radu Berceanu. Ašteptaculoarea verde a sema fo rului ši spu -nea ceva unor reporteri TV: „O sã se

coreleze ši semafoarele, dar mai du -

reazã puøin”, am reušit eu sã distingcuvintele dumnealui.Se face verde ši ministrul traverseazãgrãbit. Se duce direct spre mašinaparcatã într-o zonã încã nea me na ja -tã. Probabil se gândešte cã a fost ozi nereušitã pentru recepøii, cu efectelectoral zero.

Pe deasupra, pasajul este deja agl o -merat din cauza semafoarelor caredureazã nepermis de mult. Pe de de -subt, pasajul e tot aglomerat, pentrucã în Bucurešti toatã lumea are ma -šinã. Totuši, dupã câteva ore de la

ina ugurare, atunci când semafoarelefuncøionau bine, circulaøia în inter -sec øia dintre b-dul. Aerogãrii ši DN1s-a fluidizat considerabil, eliminândtimpul pierdut la semafor ši dega -jând întreaga zonã. n

E V E N I M E N T



Cu scopul de vã øine permanent informaøi despre tot ceea ce este nou ši de interes

public în cadrul Companiei TERRA, parte a grupului austriac Industrie Holding,

reprezentat pe piaøa româneascã prin Terra România Utilaje de Construcøii SRL, dorim

sã vã aducem la cunoštinøã anumite modificãri de politicã ale grupului cu privire la

activitatea de distribuøie pe teritoriul austriac a produselor marca JCB.

Stimaøi colaboratori,


Începând cu anul 1958, IndustrieHolding, având o cifrã de afaceride aprox. 270 mil. euro, este prin -

cipalul distribuitor al produselor JCBpe pieøele din centrul ši estul Europei,având o reprezentare puternicã prinsubsidiarele sale în aceste zone širealizând vânzãri record pe aceastãgamã de produse.

În vederea unei extinderi la nivel na -øional, Industrie Holding este pe calede a-ši structura o nouã strategie deabordare a pieøei austriece ši, toto -datã, de a-ši reconsidera principalele

direcøii de orientare a activitãøilor în -ce pând cu anul 2010. Aceastã nouãabordare (pãstrarea de cãtre IH prinTerra Maschinen a calitãøii de im por -tator al produselor JCB ši distribuirealor împreunã cu serviciile aferenteprintr-o reøea de sub-distribuitori lo -cali, poziøionaøi strategic pe teritoriulaustriac) a fost gânditã ši decisã îm -preunã cu compania JCB în scopulunei acoperiri teritoriale lãrgite. O altãmotivaøie importantã a acestei noiabordãri ši, totodatã, o viitoare con -secinøã este crešterea potenøialuluide satisfacere a cerinøelor clienøilor,

obiectivul principal comun al am be -lor companii. Noua strategie de distribuøie va fipromovatã sub sloganul „JCB GOES LOCAL”.

Acest anunø este pur informativ pen -tru piaøa din România, deoarecemo dificãrile de strategie decise deIH ši JCB nu vor influenøa modul înca re activeazã firma TERRA ROMÂNIAUTILAJE DE CONSTRUCØII SRL peteritoriul naøional din punctul de ve -dere al organizãrii, livrãrii de utilaje šial prestãrii de servicii after-sales.



O altã informare pe care dorim sãv-o aducem la cunoštinøã vine deaceastã datã direct din parteaCompaniei JCB, ši anume: deciziad-lui Mathew Taylor, Director Executiv,de a pãrãsi compania la sfâršitulacestui an, funcøia sa urmând a fipreluatã de cãtre dl. Alan Blake, careva raporta direct prešedintelui com -pa niei, Sir Anthony Bamford. Dl. AlanBlake deøine în prezent funcøia deChief Operating Officer, în trecut elfiind, timp de 20 de ani, Senior Directorîn compania JCB.În cadrul companiei JCB s-a creat šieste promovatã o nouã structurãma nagerialã, compusã din: dl. TimBurnhope, în vârstã de 44 de ani,numit în funcøia de Group ManagingDirector for Product Developmentand Commercial Operations, ši dl.Graeme Macdonald, în vârstã de 41de ani, numit în funcøia de Group

Managing Director, BusinessOperations. David Bell, care în pre -zent deøine funcøia de ManagingDirector JCB Sales, va fi numit înfuncøia de Chief DevelopmentOfficer ši va rãspunde de dezvoltareaviitoare a JCB în China ši Brazilia, øãriunde compania deøine fabrici. Dl.David Miller îši pãstreazã funcøia deChief Financial Officer PrešedinteleJCB. Sir Anthony Bamford comenteazãastfel schimbãrile petrecute în com -panie: „Tim Burnhope ši Graeme

Macdonald îši vor exercita noile res -

pon sabilitãøi în cadrul companiei be -

neficiind de experienøa acumulatã

de cãtre dl. Alan Blake, dl. David

Miller ši dl. David Bell, motiv pentru

care sunt încrezãtor cã aceastã nouã

structurã managerialã va întãri re pu -

taøia JCB de companie orientatã

total cãtre cerinøele clienøilor, prin

maniera inovativã ši competitivã fi -

nanciar în care îši desfãšoarã afa ce -

rile. Vreau sã-i muløumesc lui Mathew

pentru contribuøia sa valoroasã în

cadrul JCB ši îi doresc mult succes

în viitor.” n

De acum puteøi afla informaøii de -taliate despre produsele TERRAROMÂNIA, destinate operãrii în ca -riere ši balastiere, (sortare ši re ci cla re,construcøii ši demolãri) de pe ur mã -toarele adrese de web:

www.utilaje-balastiere.ro

www.mccloksey.ro

www.constructie-drumuri.ro

www.sortare-reciclare.ro

www.utilajecariere.ro



dl. Alan Blake, Director Executiv JCB

Cu ocazia împlinirii a douã sute de ani de la našterea, la Odorhei, în ziua de 30 octombrie

1809, a inginerului român Carol S. Caracioni-Crãciun, în ziua de 12 noiembrie 2009, la sediul

AGIR de pe Calea Victoriei, nr. 118 din Bucurešti, s-a desfãšurat o întrunire omagialã.

Ing. CAROL S. CARACIONI-CRÃCIUN

Omagiere la bicentenar

Totodatã a avut loc ši lansareabrošurii intitulate “InginerulCarol S. Caracioni-Crãciun”, în

seria “Personalitãøi în štiinøã ši teh ni -cã”, al cãrei autor este profesorul uni -ver sitar Nicolae LEONÃCHESCU, lu -crare editatã cu sprijinul Editurii AGIR.Participanøii la conferinøã au avutoca zia sã asculte unele expunericaptivante fãcute de personalitãøi deelitã din štiinøa in ginereaascã, ši nunumai, ale cãror preocupãri au cu -prins ši aspecte ale cunoašterii re fe -ritoare la perso na li ta tea evocatã. Nune propunem sã de taliem infor ma -øiile referitoare la “personalitateadeexcepøie a acestuimare specialist,

un pionier în domeniulminelor de

sarešialprospecøiunilorgeologice”.Acestea se gãsesc tratate docu -men tat atât în brošura amintitã, câtmai ales în impresionanta lucrare“Premiseistoricealetehniciimoder-

neromânešti”, elaboratã tot de pro -

fesorul Leonãchescu ši tipãritã îndouã ediøii, la Editura Tehnicã (1994Vol. I ši 1996 Vol. II), respectiv la EdituraAGIR (2007).Pentru a da o vagã imagine refe ri toa -re la personalitatea marelui patriotcare a încercat, prin profe sio nalis -mul, munca istovitoare ši sacrificiilepersonale, sã ridice nivelul teh no lo -gic (mult rãmas în urmã faøã de cotatimpului) al exploatãrilor de sare dinprovinciile românešti, spicuim câtevaidei din aceste lucrãri.Dupã ce din 1835 ši pâ nã în 1852 alucrat ca inginer la salinele dinTransilvania, ši-a con tinuat neîn tre -rupt activitatea, în perioada 1852-1871,în Øara Româneascã ši Moldova, re -venind, înainte de pensionare, înperioada 1873-1876, în perimetrultransilvan.“În 1852, salinele din sudul ši dinestul Carpaøilor se exploatau dupãme tode vechi ši, în general, cu in -

fractori, condamnaøi la ocnã pentruispãširea pedepselor. Sarea se tãiacu dalta ši ciocanul de cãtre cio cã -naši ši se cãra cu spinarea, targasau roaba. Printr-un puø vertical, sa -rea era scoasã cu un sistem de scri -peøi (crivac) pus în mišcare de

A N I V E R S A R E


oameni sau cu ajutorul cailor. Pro-

ductivitateaeraslabã,iarmuncase

fãcea“calaocnã”, încondiøii foarte

grele. Aerisirea ocnei se asigura

numai pe cale naturalã, iar

iluminatul,culumânãrideseu”[2].

Prinactivitateasaapus înaplicare

un veritabil “program” care poate fi

adoptatchiaršide“managerii”zile-

lor noastre, de promovare a noilor

tehnologiideexploataredupãmeto-

deperfecøionate,urmãrind:

1) Introducereaprogresuluitehnicši

tehnologic;

2) Executarealucrãrilorîncondiøiia-

vantajoase din punct de vedere

economic;

3) Formareacadrelor tehniceromâ-

nešti;

4) Grijafaøãdecolaboratori;

5) Dezvoltareaînperspectivãasec-

toruluitehnic.

Aplicareaacestuiprogramacondus

laimportanterealizãricareconturea-

zãimpresionantacontribuøielapro-

gresul tehnologic înexploatãrilede

sare:

1) Ventilareamecanicãasalinei;

2) Introducereacântãririicubascule-

le;

3) Utilizarea liniei ferate înguste la

transport;

4) Introducerea unor idei noi refe-

ritoarelaorganizareatehnicãasali-

nelor;

5) Introducereaasistenøeimediacale

gratuiteaminerilor.

Peaceastãcale,vãrecomandãmo

lecturã captivantã ši instructivã prin

apelarealasurseleoriginaledeinfor-

mare care se gãsesc în amintitele

lucrãri.

Darcineesteautorulacestorlucrãri?

Desigur, muløi dintre cititorii revistei,

absolvenøi ai Facultãøii de Utilaj

Tehnologic (fostã Mašini ši Utilaje

pentru Construcøii) din cadrul Uni-

versitãøii Tehnice de Construcøii

Bucurešti (fost Institutul de Con-

strucøii Bucurešti), îši amintesc cu

plãceredecaptivanteleexpuneriale

profesoruluiNicolaeP.Leonãchescu

la cursurile de Termotehnicã sau

Termodinamicã.

Fiindunneobositcercetãtorštiinøific

šiunpasionatistoric,“ascris36de

cãrøi precumši studii, articole, note

štiinøifice,studiidecaz,eseuri,repor-

taje de cãlãtorie etc., toate înscrise

într-olistãcu574depoziøii.”

Cercetãrile în domeniul istoriei teh-

niciišištiinøeiromâneštiînceputeîn

anul 1968 sunt încununate cu pu-

blicareamonumentaleilucrãriPremi-

se istoriceale tehniciimoderne ro-

mânešti.Doresctotušisãreamintesc

primacartepublicatãînanul1980,la

ICB, Introducere în istoriaconstruc-

øiilor din România, lucrare în care

aduce la cunoštinøa studenøilor ši

colegilordinFacultateadeUtilajpri-

mele informaøii referitoare la “intro-

ducereamašinilorînlucrãrilededra-

garearâurilor”,temãreluatãmaiela-

borat în “Premise”. Printre altele, se

A N I V E R S A R E


amintesc preocupãrile Domnului

Øãrii Românešti, Ioan Gheorghe

Caragea, la nivelul anului 1815, de a

realiza “o mihani (sau “mehani” n.a.)

ca sã sape ši sã cureøe totdeauna

matca Dâmboviøii cu înlesnire ši cu

prea puøinã cheltuialã”. Domnul era

conštient de avantajele “aceštii mi -

ha nii ši a energiei ši a folosului ce

poa te face fãr dã discolie”. Preo cu -

pã rile nu constau numai “în ce chip

sã sã facã”, ci ši sã se doteze “mi ha -

nii cu toate cele trebuincioase ale ei”,

precum “ši cum sã sã meta hi ri -

seascã (foloseascã n.r.) în urmã”.

Personalitate štiinøificã ši culturalã

recunoscutã, a fost invitatul uni ver -

sitãøilor din: Dresda (1971), Moscova

(1977), Strasbourg (1991), Chambery

(1994) ši Chišinãu (1991, 1994 ši

2004).

Pentru cã anul 2009 a prilejuit ši îm -

plinirea, la 9 iulie, a 75 de ani de la

našterea marelui patriot ši universitar

de elitã, profit de acest prilej pentru o

scurtã trecere în revistã a unor re -

pere biografice:

• 9 iulie 1934, s-a nãscut în comuna

Stroešti – Argeš;

• 1957, a absolvit Facultatea de In sta -

laøii ši Utilaj a ICB;

• 1968, obøine titlul štiinøific de Doctor

Inginer în termotehnicã cu teza:

“Contribuøii la studiul propagãrii cãl -

durii prin sol”;

• 27 iulie 1972, a înfiinøat Societatea

Cultural-Štiinøificã Stroešti – Argeš, al

cãrei prešedinte executiv este pânã

în 1992;

• 5 martie 1990, a înfiinøat Societatea

Românã a Termotehnicienilor, al cã -

rei prešedinte executiv este pânã în

1998;

• 1995, primešte Premiul „Dimitrie

Leonida” pentru lucrarea Premise is -

to rice ale tehnicii moderne ro mâ nešti;

• 7 mai 1996 – 13 decembrie 2004,

a fost deputat de Argeš din partea

Partidului România Mare, activitate

pen tru care i s-a conferit „Ordinul

Naøional Serviciul Credincios, în

gradul de Cavaler”;

• 12 martie 2004, primešte titlul de

„Doctor Honoris Causa” al Uni ver -

sitãøii din Craiova. n

BIBLIOGRAFIE

1. Leonãchescu, N., Premise istorice

ale tehnicii moderne românešti,

Editura AGIR, Bucurešti, 2007

2. Leonãchescu, N., Inginerul Carol S.

Caracioni-Crãciun, Seria “Per sona li -

tãøi în štiinøã ši tehnicã”, Editura AGIR,

Bucurešti, 2009

3. Leonãchescu, N., Introducere în is -

toria construcøiilor din România,

Editura Institutului de Construcøii

Bucurešti, 1980

Bucurešti, 15 noiembrie 2009

A consemnat un fost student, Gh. P.

ZAFIU, absolvent, în urmã cu 40 de

ani, al promoøiei 1969

A N I V E R S A R E


Sandvik a constatat cã MARCOM,

liderul pieøei de uti laje de con -

strucøii în România, este par -

tenerul ideal pentru aceastã afacere,

având o vastã rãspândire te ri torialã, o

reøea de service foarte bine pusã la

punct ši personal calificat ca re rãs -

punde cu promptitudine ši pro fe sio -

na lism tuturor nevoilor clienøilor sãi, dar

ši celor mai exigenøe cerinøe ale pieøei.

Sandvik, grup industrial suedez

(Grupul Sandvik înglobeazã branduri

precum Extec, Fintec, Rammer,

Tamrock, Drilltech), a cãrui echipã

este formatã din peste 50.000 de an -

gajaøi, are reprezentanøe în 130 de øãri

de pe glob. Cu o istorie de 147 de ani

ši aducând clienøilor sãi cele mai noi

tehnologii ši cel mai bun suport teh -

nic în domeniu, SANDVIK este par te -

ne rul Nr. 1 pentru clienøii sãi, pro du se -

le grupului suedez fiind construite

pen tru a ofei un maxim de pro duc ti -

vitate ši fiabilitate ši un minim de cost

în exploatare.

SANDVIK este un producãtor mondial

ce poate prezenta un portofoliu im -

presionant:

• Concasoare ši sortatoare fixe ši

N O U T ã ø I

SANDVIK, renumitul grup din Suedia ši lider mondial pe piaøa de utilaje de minerit de

suprafaøã ši subteran, a ales în România colaborarea cu MARCOM, pentru gama de

concasoare ši staøii de sortare mobile de suprafaøã. Destinaøia principalã a acestor produse

o reprezintã carierele ši balastierele, anumite produse putând fi folosite ši în domeniul

reciclãrii.

Sandvik a ales Marcom


mobile; • Utilaje de foraj de suprafaøã ši sub -teran; • Încãrcãtoare frontale pentru sub -

teran; • Benzi transportoare de material; • Ciocane hidraulice ši atašamente

de demolare; • Sisteme de automatizare a minelor.

Sandvik Mining and Construction (di -vizia de echipamente pentru con -struc øii ši minerit a grupului) este unuldintre cei mai mari furnizori mondialide echipamente ši soluøii pentru ex -plo atãri de suprafaøã ši subteran. Con ceptul de business SANDVIKeste unic, bazându-se pe experienøaši competenøa unice în tehnologiama terialelor, dobândite în cei 147 deani de la înfiinøare. Foarte importanteste de menøionat faptul cã toate ele -mentele de uzurã ce sunt montate pe

concasoare ši sortatoare sunt pro du -se de SANDVIK pe baza informaøiilorfurnizare de aplicaøiile clienøilor.

Care sunt produsele marca Sandvik

comercializate de MARCOM?

Sandvik comercializeazã o gamãcompletã de concasoare ši staøii desortare de cea mai înaltã tehnologie.În România, gamele de produseSandvik ce vor fi reprezentate deMARCOM sunt:• Concasoare mobile (concasoare

mobile cu impact, concasoare mo -bile cu con ši concasoare mobile cufãlci); • Staøii de sortare pe šenile cu unul

pânã la cinci sorturi. Aceste echipamente folosesc celemai noi tehnologii în domeniu, oferãun control excelent al comenzilor, asi -gurând productivitãøi mari ši costuriope raøionale mici, fiind utilajele per -

fecte pentru cariere ši pentru aplicaøiiîn domeniul reciclãrii.

Produsele marca Sandvik comercia li -zate de MARCOM pot fi gãsite la toøispecialištii MARCOM din întreagaøarã (Bacãu, Baia Mare, Brašov,Bucurešti, Cluj-Napoca, Constanøa,Craiova, Galaøi, Iaši, Timišoara, Turda)care vã stau la dispoziøie cu cele maibune soluøii pentru afacerea dvs.

Dedicaøi în totalitate sprijinirii pro gre -sului, dezvoltãrii ši perfecøionãrii con -tinue ši comercializând utilaje de ceamai înaltã tehnologie, dar prietenoasecu mediul înconjurãtor, SANDVIKMining and Construction ši MARCOMvin în sprijinul clienøilor sãi cu cele maibune soluøii pentru exploatãri de mi -nereu ši activitãøi miniere. Pentru maimulte detalii vã rugãm accesaøiwww.marcom.ro. n

N O U T ã ø I


Organizarea ši perfecøionareaachiziøionãrii EchipamentelorTehnologice pentru Construcøii

Achiziøionarea unui echipament tehnologic pentru

construcøii trebuie sã însemne pentru orice firmã un

pas înainte spre îmbunãtãøirea profitabilitãøii,

asigurarea calitãøii lucrãrilor, siguranøa operatorilor ši

nu în ultimul rând protecøia mediului.

ing. Carmen NECULAIridex Group Construcøii BucureštiConf. dr. ing. Ioan PETREAUniversitatea “Dunãrea de Jos” din Galaøi

M A N A G E M E N T T E H N O L O G I C


Abordarea procesului de a -

chi ziøie pe principii tehnico-

eco nomice presupune o im -

plicare a specialištilor din cadrul de -

par tamentelor exploatare, meca ni -

zare ši financiar, care trebuie sã gã -

seascã armonizarea criteriului teh -

nic cu cel economic, astfel încât noul

echipament sã asigure o pro duc ti -

vitate ridicatã ši costuri de exploa -

tare/întreøinere reduse. În funcøie de

tipul achiziøiei, fiecare dintre aceštia

ar putea avea un rol decizional sem -

ni ficativ, de exemplu, în identificarea

modelului de echipament necesar,

în examinarea firmelor produ cã toa -

re, a dealerului care ar putea furniza

respectivul echipament ši serviciile

oferite de acesta, în specificarea pa -

ra metrilor de performanøã ši a fac -

torilor bugetari implicaøi. Oricum ar fi,

din practicã rezultã cã deciziile luate

de un asemenea grup de analizã,

fãrã o contribuøie a funcøiei achi zi -

øie/comercial, duc frecvent la apa -

riøia unor dificultãøi contractuale. De

exemplu, s-ar putea ca echi pa men -

tul sã nu funcøioneze la nivelul pre -

vã zut de parametrii specificaøi de

fur nizor (cazul în care echipamentul

nu este cumpãrat de la o firmã cu

vechi me ši de top pe plan mondial,

ci de la o firmã începãtoare ce fa bri -

cã sub licenøã). În asemenea situaøii,

participarea adecvatã a inginerului

în probleme de achiziøii – din cadrul

departamentului de mecanizare –

ar putea asigura evitarea unor astfel

de situaøii.

Dat fiind faptul cã echipamentul va

avea o viaøã utilã de mai muløi ani,

este important sã fie luate în con -

siderare aspecte precum: condiøiile

de exploatare, disponibilitatea pie se -

lor de schimb, serviciile post-vânzare,


viabilitatea financiarã ši stabilitatea

furnizorului.

Costul de utilizare este, de ase me -

nea, important ši este afectat de

fiabilitatea echipamentului ši de po -

si bilitatea de apariøie a “timpilor

morøi” în exploatare.

Pentru activarea discuøiilor care vi -

zeazã luarea deciziilor în achi zi øio -

na rea echipamentelor tehnologice

pen tru construcøii se au în vedere

ur mãtoarele elemente:

• localizarea surselor;

• verificarea ši aprobarea producã -

to rilor;

• negocierile (rol activ/cosultanøã);

• analizele cost/avantaj;

• circulaøia costului pe durata ci clu -

lui de viaøã;

• organizarea testelor de încercare

ši verificare a echipamentelor teh no -

logice;

• analiza comparativã cumpã ra -

re/lea sing/închiriere;

• elaborarea contractelor;

• furnizarea unor componente au xi -

liare.

Factori ši proceduri speciale în

achi ziøiile de echipamente tehno -

lo gice pentru construcøii

În cadrul firmelor mici ši mijlocii(IMM) – parte importantã a eco no -miei naøionale –, cheltuielile privindcumpãrarea de echipamente teh -no logice sunt autorizate de consiliulde administraøie, deciziile fiind in flu -enøate de o paletã largã de factori,cum ar fi: natura lucrãrii, activitateatehnologicã prestatã, personalul deexploatare (operatori, ingineri), finanøe.Întârzierile în obøinerea aprobãriipen tru efectuarea cheltuielilor, cau -zate de astfel de reguli, conduc ade -sea la o grabã excesivã de a în -cheia formalitatea din momentul încare aprobarea devine iminentã.


În asemenea circumstanøe, deseorisolicitantul echipamentului trimitecomanda înainte de a fi fost fi na li -zate toate detaliile contractuale ši, îngeneral, neglijeazã aspectele co -mer ciale în insistenøa sa fireascã dea-ši vedea utilajul în exploatare. Dinacest motiv, specialištii care se ocu -pã cu achiziøionarea utilajului tre bu -ie sã se asigure cã în firmã s-au de -finit proceduri care sã permitã evi -denøierea unor dificultãøi de acestgen. În opinia specialištilor, im pli ca -rea departamentului de mecanizarear trebui sã înceapã din momentulîn care se definešte o necesitate. Elar trebui sã întreprindã, în colaborarecu departamentul financiar, cer ce -tãrile de piaøã vizând identificareaproducãtorilor ši a echipamentelor

tehnologice corespunzãtoare. Dease menea, este recomandabil canegocierile comerciale, asemãnãtordiscuøiilor tehnice, sã înceapã totdin momentul identificãrii necesitãøii,astfel încât, pe mãsurã ce nego ci e -rile avanseazã, financiarul sã sepoatã ocupa de numeroasele detaliicomerciale, în timp ce depar ta men -tul de mecanizare se concentreazãasupra aspectelor tehnice.

Pentru a negocia obiectiv toate de -taliile contractuale, în aša fel încâtaspectele comerciale ši tehnice sãpoatã fi convenite ši sã fie incluse înpropunerea prezentatã spre apro -bare, departamentul de mecanizareare în vedere rezervarea unui timpsuficient.

Lista de cerinøe pentru analiza

echi pamentelor tehnologice pen -

tru con strucøii ce urmeazã a fi

achiziøionate

Oricare ar fi dimensiunile firmei, in -ginerul din cadrul departamentuluide mecanizare care se ocupã cuachiziøiile de echipamente teh no lo -gice trebuie sã aducã o contribuøieeficace la controlul ši gestiunea achi -ziøiilor de bunuri economice. Per soa -na în cauzã ar trebui sã fie cea carecerceteazã piaøa, identificând firme -le potrivite pentru cumpãrarea echi -pa mentului selectat. Aceasta presu -pune elaborarea în prealabil a uneidocumentaøii tehnice, în cuprinsulcãreia definirea parametrilor tehnicitrebuie sã indice criteriile de perfor -manøã dorite ši data de livrare, precum



ši orice altã cerinøã specialã, cumsunt cele legate de siguranøa înexploatare ši, eventual, cerinøele ju -ridice. În acest caz, cumpãrãtorul artrebui:• sã elaboreze o listã a firmelor po -

tenøiale;• sã obøinã date relevante despre

fie care firmã;• sã obøinã informaøii de la utilizatoriiactuali ai produselor furnizorului,pentru a le folosi ca posibile sursede recomandãri;• sã obøinã preøurile unor echi pa -

mente similare ši ale cheltuielilor detransport;• sã determine durata de viaøã an -

ticipatã a echipamentului, pieselede schimb recomandate ši graficeleactivitãøii de întreøinere;

• sã afle ce servicii post-vânzaresunt dispuši sã ofere furnizorii.Apoi, departamentul mecanizarepoa te analiza alternativele dis po ni -bile ši (acolo unde acest lucru estefezabil) întocmi o listã finalã, redusãla furnizorii care rãspund cerinøelortehnice ši comerciale. Fiecare dintreacešti furnizori va fi evaluat separatši informat în ceea ce privešte ter -menii ši condiøiile aplicabile. S-ar pu -tea sã fie nevoie de discuøii de taliatecu sursele incluse în lista restrânsã,pentru a se asigura cã furnizorii în øe -leg ce li se cere, când ši cum se vorrealiza cerinøele ši ce criterii se vorfo losi pentru a evalua perfor man øele.Dupã selectarea furnizorului urmea -zã negocierea contractului. Aceastadefinešte responsabilitãøile ambelor

pãrøi ši procedura de urmat în ve de -rea intrãrii echipamentului în ex plo -atare. Negocierile implicã aspectelecomerciale, dintre acestea cel maievident fiind preøul.Printre alte aspecte de analizã im -portante se numãrã termenele degaranøie ši definirea clarã a mo men -tului în care este transferat dreptulde proprietate asupra echipa men tu -lui. De asemenea, datã fiind su po -ziøia cã dreptul de proprietate nueste transferat înainte de o testare înexploatare a echipamentului, ar tre -bui sã se determine cine rãspundede asigurarea riscurilor ši rãspun -derilor asociate echipamentului pâ -nã în momentul respectiv.Asigurarea cu piese de schimb, in stru -irea operatorilor de utilaj, pre ci za rea



condiøiilor de exploatare ši între øi -nere pe care trebuie sã ši le însu -šeas cã un cumpãrãtor, precum šiun acord clar privind momentul încare se va transfera dreptul de pro -prietate sunt tot atâtea considerentesuplimentare.Cea mai importantã îndatorire a de -partamentului de mecanizare esteaceea de a se asigura cã toate ele -mentele contractului sunt analizateši convenite, cã ceea ce s-a con ve -nit se regãsešte în cadrul unui con -tract ši cã furnizorul îši respectã an -ga jamentul în conformitate cu ter -menele ši condiøiile prevãzute.

Concluzii

La ora actualã, în economia autoh -tonã sunt firme care considerã func -øia de achiziøii o activitate lipsitã de

importanøã, statutul sãu ierarhic šiinfluenøa sa fiind relativ scãzute, maiales în comparaøie cu domeniul fi -nan øelor sau producøia. În între prin -derile în care activitatea de achiziøiieste consideratã ca administrativã šireactivã, implicarea acestei funcøiieste pur simbolicã ši se limiteazã laun numãr mic de etape. Însã, acolounde se considerã cã achiziøiile în -deplinesc un rol strategic proactiv(o biš nuit în øãrile dezvoltate), funcøiade achiziøii implicã toate cele douã -spre zece etape (stabilite de Robinson,P., Faris ši Wind, T., cercetãtori în do -meniul achiziøiilor), ši anume: iden -tificarea nevoilor, definirea caie telorde sarcini, cãutarea alter na ti velor,sta bilirea contactului, fixarea crite rii -lor de achiziøie/utilizare, evaluareaalter nativelor, dispo nibi li za rea re sur -

selor bugetare, evaluarea alter na -tivelor specifice, negocierea, cum -pãrarea, utilizarea ši evaluarea post-achiziøie. Atunci când firmele autohtone vorim plementa sisteme de mana ge -ment noi, inspirate din strategia fir -melor europene, cu tradiøie, acti vi ta -tea economicã va arãta altfel.Ca o consecinøã a celor prezentate,raportate la criza economicã, achi zi -øia de echipamente de mare pro -duc tivitate, de calitate ši cu renumereprezintã un atu în prosperi ta tea e -co nomicã a firmelor din do me niulconstrucøiilor. n

Bibliografie

1. Peter, B.; David, F.; David, J.,Principiile ši managementul achi zi -

øiilor, Editura ARC, Chišinãu, 2004




Terex-Finlay este renumitã în întreaga lume pentru echipamentele mobile pentru

concasare, fiind lider mondial pe acest segment de piaøã. Produsele Finlay se utilizeazã

în domenii multiple precum: construcøii, cariere, minerit, gropi ecologice, agregate,

asfalt, demolãri, reciclare. Investind permanent în capitalul uman ši în tehnologie, Terex-

Finlay este faimos pentru designul inovativ ši pentru calitatea produselor sale, pentru

reøeaua extinsã de dealeri ši pentru suportul excelent post-vânzare.


Terex-Finlay – specialist al concasãrii


Finlay exportã de peste 45 de

ani în peste 80 de øãri din

lume, iar crezul sãu este ace -

la de ”a îmbunãtãøi continuu pro -

dusele ši serviciile în con formi tate

cu nevoile clienøilor sãi.”

Performanøã, simplitate,

versatilitate...

Finlay creeazã o gamã extensivã de

concasoare mobile: cu fãlci, cu im -

pact ši cu con. Echipamentele de -

monstreazã o combinaøie perfectã

între performanøã, simplitate ši ver -

sa tilitate. Sunt concepute pentru a

avea un randament mare, indiferent

de aplicaøie, în carierã sau pentru

reciclare. Construcøia solidã ši di -

men siunile compacte, como di ta tea

la transport, montajul rapid la punc -

tul de lucru, simplitatea în utilizare,

costurile mici de întreøinere sunt câ -

te va dintre beneficiile notabile ale

con casoarelor Finlay.

Trenul de rulare a fost conceput ro -

bust pentru a asigura mobilitate ši

stabilitate excepøionale. Conca soa -

rele sunt dotate cu sistem hidro sta -

tic, motoare de mare putere ši sis -

teme avansate de control electronic.

Finlay proiecteazã noi modele de

con casoare pentru a-ši lãrgi gama.




În centrul acestor proiecte se aflã înpermanenøã grija pentru client šipen tru necesitãøile sale. Îmbinândingineria de top cu fiabilitatea, Finlayproduce echipamente de perfor -man øã mare ši costuri reduse de în -tre øinere pentru o rentabilitate maxi -mã. La aceasta se adaugã serviciilepost-vânzare de calitate.Unul dintre echipamentele vedetã,preferat de cãtre proprietarii deca ri e re, este concasorul cu fãlci

J-1175. Jaw Crusher J-1175 este

unul dintre cele mai reu ši te mo de ledin gama concasoarelor mobile. Estedotat cu renumitul concasor cu fãlcimarca “Jaques” ši cu šasiu ro bust,šenilele conferindu-i mobilitate. Greu -ta tea, ušurinøa în transport ši rapi di -tatea cu care se instaleazã la punctulde lucru fac din J-1175 con ca sorulideal în aplicaøii de con ca sa re încarierã, cât ši în de mo la re/reciclare. C-1540 - Cone Crusher prezintãnenumãrate beneficii pentru client:acøionare hidraulicã, timp scurt de

instalare, capacitate mare de pro -duc øie, sistem de control electronicperformant, întreøinere facilã etc. C-1540 este dotat cu un sistem depre-sortare. Astfel, vor fi concasatenu mai materialele necesare, iar ca -pacitatea echipamentului va crešte,în timp ce costurile pentru ele men -tele de uzurã ale concasorului cucon se vor reduce.Partenerul Terex-Finlay în Româniaeste Powertek Company (dealer alîntregii game de utilaje de con struc øii

Terex - www.powertek-company.ro).

Cele douã companii se bucurã de

succes pe piaøa din România.

Reprezentanøii Powertek Company

identificã ši propun o serie de in sta -

laøii mobile ši fixe de concasare-sor -

tare uscatã sau cu spãlare. Deøi -

nând un service cu acoperire naøio -

nalã ši o experienøã de mai muløi ani

în livrarea ši asigurarea de service

pentru astfel de echi pa mente, Powertek

Company este un partener sigur ši

operativ. n



Emisiile Nox de oxizi nitrici šicele de particule tip funinginesunt douã elemente diferite

ce dau gradul de poluare al moto ru -lui, fiind mãsurate la ieširea din eša -pa ment. Acestea pot fi reduse, pentrua atinge cerinøele normelor de po lu -a re Euro 4 ši Euro 5, prin rãcirea ga -zelor arse, urmatã de precipitareaparticulelor grele sau prin reacøii chi -mice care sã descompunã oxidul ni -tric. În acest moment, tehnologiaEGR (Exhaust Gaz Recirculation) (v.fig. 1) este una din soluøiile folosite [4].

Aceastã tehnologie presupune mo -di ficãri tehnologice în motor, în sco -pul recirculãrii ši rãcirii gazelor ar se,având ca rezultat o reducere ac cen -tuatã a emisiilor Nox. Efectul de reducere se bazeazã pescãderea vârfurilor de temperaturãce apar în mod natural în timpul pro -ce sului de aprindere ši explozie aames tecului carburant din camerade ardere a fiecãrui cilindru. De fapt,gazul rezultat este recirculat în sensulreducerii oxigenului din amesteculcombustibil diesel/aer care producedetonaøia.Fig. 1 reprezintã schema de principiua tehnologiei EGR folositã pentru re -cir cularea gazelor de evacuare lamo toarele MAN ši Scania care în de -

plinesc morma de poluare Euro 4. Acest procedeu are câteva deza van -ta je majore ce trebuie contra ba lan -sate tehnologic, precum o putere re -dusã la iešire, crešterea consumuluiši mãrirea emisiilor de particule. Înschimb, EGR este o teh no logie foarteušor de controlat ši sigurã. Piaøaame ricanã a vehiculelor comercialese supune standardelor cunoscutesub denumirea EPA 07, acesteaprevãzând limite de poluare maijoase decât normele Euro 4. Teh no -logia EGR, care utilizeazã ši un filtrusuplimentar special, este pre fe ratã înStatele Unite. În continuare, pe lângã tehnologiileaplicate pentru protecøia mediului,s-au urmãrit ši soluøiile tehnice uti li -zate la unele motoarele diesel supra -a limentate pentru vehicule, care sepot folosi ši la utilaje. Aceste soluøiiper mit: o construcøie compactã amotorului; cuplu ridicat ši putere ma -re obøinute cu tehnologia de ad -misie, cu trei sau patru supape pecilindru; formarea amestecului car bu -rant prin injecøie directã în cilindri, lapresiune înaltã. Îndeplinirea acestor caracteristicifuncøional-constructive enumeratemai sus a fost urmãritã aici prin ana -liza construcøiei a douã motoarediesel cu cilindri în linie, respectiv cu

T E H N O L O G I I

66

Soluøii tehnice moderne ši tehnologiiecologice pentru protecøia mediuluiaplicate în construcøia de motoarediesel supraalimentate

Prof. univ. dr. ing. Laurenøiu SârbuUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucureš[email protected]


Fig. 1

cilindri în V (pentru automobile), alecãror specificaøii tehnice sunt in di -cate mai jos:1. Motor diesel TDI cu 4 cilindri înlinie, turbodiesel, 4 supape pe ci lin -dru; diametrul x cursa pistonului: 81 x95,5 mm; putere maximã: Pmax =125 kW, la o turaøie maximã de 4200rot/min; cuplu maxim 350 Nm, la oturaøie de 1800-2500 rot/min; raportde compresie: 18:1; formarea ames -te cului carburant prin injecøie directã;pompã injectoare cu element co man -dat piezo; normã de poluare: Euro 4;tratarea gazelor evacuate cu filtru departicule diesel în dotare standard [20]. 2. Motor V8 TDI de 165 kW, carecombinã performanøele deosebitede exploatare cu o mare economiede combustibil, cu emisii mici de no -xe la evacuare (funingine). Unghiuldin tre planurile cilindrilor este de 90de grade, iar cilindreea este de 3,328litri. Puterea maximã de 165 kW (225CP) este datã la 4000 de rot/min.Momentul dezvoltat de motor este de480 Nm la 1800 rot/min. Momentulrãmâne constant pânã la turaøia de3000 rot/min. Diametrul x cursa pis -tonului: 78,3 x 86,4 mm; raportul decompresie: 18 :1; masa: 265 kg; or di -nea de aprindere a cilindrilor: 1-5-4-8-6-3-7-2. Prepararea mixturii – injecøiase face direct în cilindru, cu sistem deinjecøie Common-Rail, gazele deeva cuare acøionând douã încãr cã -toa re de aer cu turbine de gaze cugeo metrie variabilã. Standard de po -luare: Euro 3.

În final, pe baza analizei soluøiilor pre -zen tate în construcøia acestor mo -toa re, se trag unele concluzii referi -toa re la performanøele lor ši la so lu -øiile folosite pentru protecøia mediuluiînconjurãtor.

2. Soluøii constructive ši funcøionalemoderne aplicate pentru motoarediesel supraalimentate TDI cu cilin -drii în linie ši în V

2.1. Cerinøele garniturii de chiulasãši ale capacului de chiulasã [1]Extinderea domeniului de puteri pen -tru motoarele înalt supra ali men tate,sporirea încãrcãturilor termice ši mo -di ficarea soluøiilor constructive au im -pus revizuirea conceputului de etan -šare a motoarelor termice mo derne.Din punct de vedere func øio nal, gar -nitura trebuie sã fie suficient de rigidã,asigurând legãtura dintre blocul mo -tor ši chiulasã, dar ši suficient deelas ticã pentru a compensa abaterilerezultate în urma prelucrãrii meca ni -ce a suprafeøelor de etanšare, eli mi -nând astfel etapele costisitoare definisare a acestora. Garnitura trebuiesã permitã demontarea com ponen -telor îmbinãrii, fãrã a adera la su pra fe -øele metalice cu care vine în con tact.Din necesitatea renunøãrii la post-strân gere, se impune ca materialulde bazã al garniturii sã dispunã de ocapacitate mare de etanšare, aša în -cât etanšarea sã rãmânã funcøionalãchiar în condiøiile presiunilor su per fi -ciale mai mici, care sunt de ašteptatîn noua situaøie. Pe de altã parte, blocul motor – chiu -lasa trebuie sã fie cât mai rigid po si -bil, urmãrind prin aceasta premiseleunei distribuøii uniforme de presiuni.

Utilizarea unei garnituri subøiri în loculuneia mai groase este de preferat,dacã se obøin toleranøe de execuøieextrem de strânse, iar sistemul în ca -re se monteazã garnitura este rigid laîncovoiere ši dispune de suprafeøede etanšare plan paralele [4].

Garnitura de chiulasã este cu pro tec -øie termicã îmbunãtãøitã. De exemplu,la motorul TDI de 125 kW este fa bri -catã dintr-un aliaj de Al-Cu-Si pentruo mai bunã rezistenøã mecanicã. Op -timizarea zonelor de rãcire se faceprintr-o mai bunã disipare a cãldurii,prin canale inelare noi în jurul sca u -nelor supapelor ši, de asemenea,prin tr-un schimbãtor de cãldurã mã -rit. Zonele termice critice din jurul in -jectoarelor ši supapelor de evacuaresunt descãrcate, astfel încât se ob -øine o scãdere a tensiunilor ši defor -maøiilor chiulasei. Capacul de chiulasã este cu se pa -rator de ulei integrat conøinut pe do -sul chiulasei. Capacul chiulasei are onouã construcøie ši include un sis -tem de separare a uleiului din gazeledin carter. Separarea uleiului se faceîn 3 faze: separare grosierã; finã cusupapã de presiune; ši cavitate deamortizare. Separarea grosierã seface prin intermediul unui labirint, încare se separã picãturi mari de uleidin gazele din carter. Aceste picãturise pot scurge apoi prin nište gãuri descurgere din chiulasã.

T E H N O L O G I I


Fig. 2

T E H N O L O G I I


Separarea finã se face într-un se pa -rator ciclonic cu supapã de presiune.Amestecul ga zului este dirijat tan -gen øial, astfel în cât se formeazã unvârtej. Fiind mai dense, picãturile finede ulei se de pun pe perete ši sescurg. În acest mod se pot separa šicele mai mici picãturi de ulei. Vârtejulrezultat este antrenat în cavitatea deamortizare. Totodatã aici sunt pre lu a -te ultimele picãturi de ulei. În fig. 2 sunt prezentate tipuri de chiu -lasã prevãzute cu separator de uleiintegrat pe dosul chiulasei [1].

În fig. 3, a ši b, este prezentatã sche -ma de ventilaøie a motorului cu patrucilindri în linie [1]. Sprayul de ulei dincarterul inferior se precipitã picãturã

cu picãturã în linia de evaporare, des -chide pistonul supapei (fig. 3a) ši cur -ge înapoi în carterul inferior. Schemainstalaøiei de ventilaøie mai cuprinde:un filtru de ulei de tip ciclon; rãcitorul

încãrcãturii de aer; galeria gazelor deevacuare la turboîncãrcãtor. Scur ge -rile de gaze din camera de evoluøiepe la segmenøii de etanšare ai pis -toanelor cauzeazã turbulenøã la su -fla rea gazului ši agitarea uleiului încarterul inferior; (fig. 3b) - construcøiasu papei: membranã; conductã de labaia de ulei; idem la conducta dead misie [2].

2.2. Noile bujii incandescente ce -

ramice (fig. 4)

Bujia incandescentã este alcãtuitãdin douã pãrøi ceramice: exterioarã(izolatoare) ši interioarã (con ducã toa -re de electricitate). Faøã de bujiile

incandescente metalice, cele cera -mi ce ating o temperaturã mult maima re ši au o durabilitate mai mare(apro ximativ durata de viaøã a moto -rului). Tensiunea iniøialã este de 11V,ajungându-se la 7V pentru cea co -res punzãtoare post-încãlzirii.

Fig. 2

Fig. 3a

Fig. 3b

Fig. 4

T E H N O L O G I I


În fig. 4 sunt redate construcøia bu ji i -lor incan descente ceramice ši com -paraøia în tre caracteristicile de tem -pe raturã ob øinute la bujiile ceramicecu bolø ce ra mic ši la cele cu bolømetalic [1]. În timpul regenerãrii active a DPF, bu -jiile incandescente sunt acøionate decãtre unitatea de comandã a mo to -rului pentru a îmbunãtãøi condiøiile deardere. În timpul post-încãlzirii, bujiaatinge o temperaturã de 1350 ˚C. Lapornire, post-încãlzirea poate durapâ nã la 5 min, dacã temperatura li -chidului de rãcire este sub -20 ˚C.

2.3. Pompa-injector. Unitatea injector cu supapã piezo-elec tricã este fabricatã de VolkswagenMechatronics. Are douã versiuni deunitate injector ši supapã piezo-elec -tricã.

Îmbunãtãøiri ale pompei-injector.Sche ma injectorului comandat prinactuator piezo-electric este pre zen -tatã în fig. 5 [1]. Diagrama gestiunii fazelor de injecøie– timpi variabili de injecøie: are o va -loare minimã de 130 bar ši un maximde 2200 bar. Preinjecøia începe la130 bar, iniøial fiind la 160 bar. Injecøiaprincipalã la sarcina maximã ajungepânã la 2200 bar (iniøial era la 2050

bar) – acelaši volum de injecøie cuori ficii mici. - Supapa piezo-electricã se deschideaproximativ cu 4 timpi mai repededecât supapa electromagneticã; - Supapa se închide ši se deschidepentru fiecare fazã a injecøiei, iar des -chiderea fantei este acøionatã.

Modificarea lungimii elementului pie -zo-electric de comandã a pompei-in -jector. Efectul piezo-electric folosit lacomanda injectoarelor piezo-elec tri -ce a fost descoperit de Pierr Courierîn 1880 [1]. Tensiunea de comandãeste dependentã de temperaturaele mentului piezo ši de cantitatea in -jectatã (cca. 100-200 V). Funcøionareaelementelor piezo se face astfel: pen -tru elementele piezo fãrã tensiune U,circuitul electronic este deschis. Laele mentele piezo cu tensiune, cir cu i -tul este închis prin modificarea di -

men siunii elementelor. Elementelepie zo conøin cu siguranøã elementeceramice. Efectul piezo-electric estefamiliar de la senzorul de variaøie apresiunii; de exemplu, când ele men -tul piezo este energizat, el îši schim -bã forma. În fig. 6 este prezentatã mo -dificarea lungimii elementului pie zo-electric pentru comanda injec to ruluila motorul diesel TDI de 125 kW [1].O secøiune printr-o pompã-injectorconøine urmãtoarele elemente (fig. 5):ac supapã de comandã; camerã deînaltã presiune; supapã de reøinereunisens; ac injector; piston de în chi -dere; ac injector; tur combustibil; returcombustibil; actuator piezo-electric;pârghii de comandã; piston pompã.Acøionarea se face de cãtre ar bo relecu came prin intermediul culbutoruluicu rolã. Supapa piezo-electricã esteam pla satã la supapa electro mag ne -ticã. Noile componente hidraulice in -clud un non-retur supapã ši un pis -ton de siguranøã (de etanšare). Schim -barea lungimii elementului piezo estepro porøionalã cu tensiunea ce tre -buie aplicatã. Controlul este totdea -una de o mare acurateøe. Controlultensiunii depinde de temperaturaactuatorului piezo ši de cantitatea in -jec øiei (100-200 V). Actuatorul piezoconøine mul te elemente piezo de0,08 mm, foi de contact metalice širon dele de pre si u ne care se dilatãmaxim 0,04 mm.

Fig. 5

Fig. 6

T E H N O L O G I I


Grosimea unui element piezo estede 0,08 mm, iar dilatarea este deapro ximativ 0,15%. Pentru obøinereaunei dilatãri de aproximativ 0,04 mm,este necesar sã se monteze maimul te elemente în serie. Întrucât dila -tarea este limitatã de lungimea pa -che tului de elemente piezo, este ne -cesar sã se multiplice aceastã miš -care prin utilizarea unor pârghii deoøel. Astfel se obøine o multiplicare amišcãrii de 0,1 mm. Sistemul de am -pli ficare a deplasãrii cu elemente pie -zo pentru comanda injectoarelor esteredat în fig. 7 [1]. Pentru motorul men -øionat în lucrarea [1], în fig. 8 sunt re -date graficul presiunii de injecøie šigestionarea fazelor injecøiei.2.4. Filtru de particule diesel, fãrãîntreøinere. Acesta conøine: senzorde temperaturã înainte de filtrul de

par ticule, G506; senzor de tempe ra -turã înainte de turbinã, G507; senzorde temperaturã dupã filtrul de par ti -cule, G506; presiune diferenøialã;sondã Lambda G39. Insta laøia stan -dard este cu filtru de particule dieselši catalizator de oxi dare integrat. Mo -dulul este dezvoltat pe motoare cu 4cilindri fãrã sistem aditiv (fig. 9 ši 10) [1].Condiøia prealabilã este o po zi øio -nare a admisiei de gaze de evacuarela turboîncãrcãtor, astfel încât eva -cuarea la turbina de aer sã permitãcompresia necesarã asiguratã de tur -boîncãrcãtor. La modul de lucru normal (mišcarenormalã), este asiguratã o continuarepasivã de oxidare a carbonului la tre -ce rea prin catalizator. Acest controlface necesarã regenerarea activã nu -mai dupã zile lungi de funcøionaresub sarcinã slabã. Iniøierea re ge ne -rãrii active prin sis temul de mana ge -ment al mo to rului se face pe caleacalculãrii factorului de încãrcare cucarbon, care este deviat de la rezis -tenøa de curgere în filtru.

Construcøia catalizatorului (fig. 11)[1]. Construcøia filtrului de particulediesel fãrã întreøinere conøine: o de -punere de platinã, un strat cu sub -stanøã activã aluminiu/oxid de ceriu,

corp filtru de carburã de siliciu, par ti -cule fumigene. Filtrul de particule die -sel fãrã întreøinere cuprinde o struc -turã sub formã de fagure a corpuluiceramic, fãcut din silicon carbidic.Proprietãøile siliconului carbidic sunt:rezistenøã mare; o foarte bunã rezis -tenøã la temperaturã; expansiune mi -cã a cãldurii; corpul ceramic ars aremul te canale mici sub formã de sca -rã, plasate la capetele opuse. Acestecanale de intrare-iešire sunt separatede pereøii de filtrare, care sunt porošiši alcãtuiøi din oxizi de aluminiu šiceroxid. Catalizatorul de platinã poa -te fi montat pe suport. Depunerea deoxid ceros accelereazã reacøiile ter -mi ce ale carbonului cu oxigenul du -pã 580 ˚C. Regenerarea pasivã. Regenerareaîntre pasiv ši activ a filtrului de par -ticule la motorul diesel este fãcutã dediferenøa stratului de substanøã ac ti -vã la filtrul catalizatorului de particule.Pentru o regenerare pasivã, par ti cu -lele de funingine sunt arse în con -tinuu fãrã intervenøia sistemului demanagement al motorului. Tem pe -ratura la gazele de evacuare este de350-500 ˚C (la deplasarea motoruluipe drum), iar particulele de funinginesunt convertite în dioxid de carbonprin stratul de platinã, prin reacøia cuoxid de azot. Funcøionare: Oxidul de azot este ge -nerat prin stratul de platinã de (Nox)ši O2, prezent în gazele de evacuare.NOx + O2 reacøioneazã la NO2. Dio -xi dul de azot (NO2) reacøioneazã cucarbonul (C) de la particulele de fu -nin gine. Rezultatul este monoxidulde carbon (CO) ši monoxidul de azot(NO) care se formeazã.

NO2 + C reacøioneazã, rezultândCO + NO.Monoxidul de carbon (CO) ši mo no -

Fig. 7

Fig. 9

Fig. 8

T E H N O L O G I I


xiduldeazotsecombinãcuoxige-nulO2 deladioxiduldeazot(NO2)šimonoxiduldecarbon(CO2).ReacøiaCO+NO+O2 conducelaNO2 +CO2.Regenerarea activã. Schemade re-generareactivãconøine:debitmetrulde aer, G70; senzorul temperaturiiînainte de filtru, G506; senzorul depresiunediferenøialã,G450;unitateadecomandãmotorJxxx.Regenerareaactivãa filtrelor înmo-toaredieselarelocprinfiltrareasupe-rioarã a particulelor de funingine înfiltrulaotemperaturãscãzutãaga-zelor de evacuare (de exemplu întraficurban).Prinregenerareaactivã,particuleledefuninginesuntarsecuajutorul managementului motoruluiîmpreunã cu crešterea temperaturiigazelordeevacuare.Laotempera-turãde600-650˚C,carbonul(C)oxi-deazã particulele de funingine cuoxigenul(O2)înmonoxiddecarbon.Dupã încãrcãturade funingine, filtrulde particule este programat dupãcalculul încãrcãturii în unitatea decontrolamotorului.Modulde încãr-carecucarbonestedeterminatdupãprofilulmišcãrii,careutilizeazãsem-naluldelasenzoruldetemperaturãal gazelor de evacuare, prin sondaLambda.

Altmoddestabilireaîncãrcãturiidecarbon este rezistenøa la curgereavariabilã a particulelor diesel filtrate,determinatã de un semnal dat desenzorul de presiune al gazelor deevacuare,desenzoruldetemperatu-rãalgazelorînaintedefiltruldepar-ticulešidemasadeaerrãmasã.Controlulmotoruluiîntimpulregene-rãriiactive.Odatãcedepozituldefu-ningineînfiltruldeparticules-aîmbu-nãtãøitlaunnivelsuperior,regenera-reaactivãesteiniøiatãdeunitateadecontrolamotorului.Tuneluldeaeralprizeiesterestricøionatdeoclapetãaunitãøiidecontrol(cândtemperaturacrešteîncameradecombustie).Re-circulareagazelordeevacuareesteîntreruptã, când temperatura s-a ri-dicatîncameradecombustiešioxi-genulconøinutestecrescut.Dupãîn-târzierea deschiderii injectorului (10-15 grade de rotaøie la arborele cucame dupã TDC), este iniøiatã in-jecøia principalã, ce se închide lapost-injecøie (40-50 de grade derotireaarboreluicucamedupãTDC),temperatura mãrindu-se în camerade ardere. Post-injecøia pemai de-parte este iniøiatã de injecøia prin-cipalã (de bazã) (150-170 de gradearbore cotit dupã TDC). Combusti-bilulpulverizatsevaporizeazãînca-

meradecombustie.Întimpuloxidãriihidrocarbonaøilor în oxizi catalitici,cãldura în frontuldeparticule filtrateeste generatã de temperatura careajungepânãla620 ˚C.Schimbareapresiuniiesteastfeladaptatã în tim-pulregenerãrii,încâtcuplulmotornuse schimbã semnificativ pentru an-trenareamašinii.n

Bibliografie:

1. * * * -Service Traning, Volswagen,

Audi, Motorizare.MotordieselTDI,de2litriiši125kWsupraalimentat.2. * * * -Motorizare Service Trading

Volswagen, Audi,ServiceAudi2263,3l,V8TDIEngine–Mechanics,Designand Function Self-Study Programm226,V8TDICommonRail.3. * * * -Motorizare Service Trading

Volswagen, Audi, Service Audi 227,3,6 l V6 TDI Engine-Mechanics,Design and Function Self-StudyProgramm227,Common-Rail.4. * * * -Prospecte motoare pentru

utilaje de construcøii de la firmele: MAN,

Mercedes Benz, Volvo, Caterepillar,

Liebherr, Cummins, Diesel Detroit,etc.5. * * * -Emission Standards a Clear

Explanation,Catepillar,2004,PeintingînSUA,11pag.6. * * * Petroleum Ratings Guide,Caterpillar,2008.7. * * * -Kubota Diesel Engine Super

Mini Series, Haigh Density in a

Smaller Body, Deplacement Range:

479 cm3 - 898 cm3, Output Range:

9,3 kW (12,5 CP)-17,5 kW (23,5 CP),YourDrivingForce,KubotaEngine.

Fig. 10 Fig. 11

71

R E T R O S P E C T I V A 2 0 0 9


CASE CONSTRUCTION MACHINERYa trimis ajutoare în Santa Catarina

În urma ploilor abundente din

luna noiembrie 2008, mai multe

zone ale orašului Blumenau, sta -

tul Santa Catarina din Brazilia, au

fost afectate sever de alunecãri de

teren. Catastrofa a lãsat în urmã pes -

te 100 de victime, iar alte câteva mii

de oameni au rãmas fãrã locuinøe.

52 de municipalitãøi din Santa

Catarina au fost grav afectate de plo -

i le torenøiale ši de alunecãrile de te -

ren rezultate, iar 14 dintre ele au de -

cla rat stare de calamitate. Pentru de -

gajarea no roa ielor ši dešeurilor re -

zul tate, CASE a trimis autoritãøilor lo -

cale, sub formã de împrumut, patru

În numai cinci ani, cei cinci aso ci -

aøi Powertek au reušit sã dez vol -

te o structurã puternicã, astfel în -

cât astãzi grupul Powertek este

com pus din šapte firme ce activeazã

în România, Republica Moldova ši

Bulgaria, distribuie o gamã completã

de echipamente pen tru construcøii,

transport ši in dustrie forestierã ši a

atins o cifrã anualã de afaceri de 50

de mili oane de euro.

Dupã o evoluøie spectaculoasã pe

piaøa de gen din România – co mer -

cializare ši închiriere de echi pa men -

te, producøie de bene ši semi re -

morci, precum ši propria com panie

de intermediere finan ci arã a achi zi -

øiilor – anul 2008 a însemnat pentru

Powertek extin de rea în afara gra ni -

øelor øãrii prin deschiderea repre zen -

tan øelor în Republica Moldova ši

Bulgaria.

De asemenea, grupul se extinde ši

în øarã prin sucursale ši showroomuri

regionale în Timišoara ši Cluj, la

care se vor adãuga în scurt timp

Iaši ši Constanøa. Powertek a avut

în 2008 realizãri ši pe alte planuri,

precum obøinerea acreditãrii ISO

9001:2001, implementarea unei

soluøii informatice de gestiune a

întreprinderii bazatã pe Oracle

Applications, ši dezvoltarea spa -

øiilor ši a tehnologiei de producøie

proprie din cadrul fabricii de la

Moreni (Dâmboviøa).

FEB

RU

AR

IEIA

NU

AR

IE

utilaje specializate în lucrul cu pã -

mântul. Utilajele trimise de CASE

(un ex cavator hidraulic CX220, un

moto greder 845, un încãrcãtor fron -

tal 521D ši un miniîncãrcãtor 410)

vor fi folosite pentru degajarea dru -

mu rilor de acces ši îndepãrtarea ba -

rierelor de pãmânt care s-au format

în urma alunecãrilor ši care au izolat

mai multe regiuni.

5 ani de POWERTEKGrupul trece la urmãtorul nivel

R E T R O S P E C T I V A 2 0 0 9

73

Kärcher – 25 de ani cu presiune

Odatã cu dezvoltarea pri mu -lui curãøitor cu presiu nepor tabil – HD 555 profi –,

Kärcher îši face intrarea pe piaøa deconsum. Deši în anii ’80 au produsprimul rinichi artificial, com pania s-adezvoltat exclusiv sub deviza „Curã -øe nie ca de pe urma unor pro fe sio -ništi”, devenind lider mon dial la echi -pamente de curãøare.În prezent, compania este un spe -cialist în curãøare, recunoscut peplan mondial, ši furnizeazã soluøiilepotrivite pentru orice problemã demurdãrie. Kärcher s-a specializat îndistribuirea, dezvoltarea ši pro du ce -rea de tehnicã de curãøare, atâtpentru uzul privat, cât ši pentru celprofesional ši industrial. În pro gra mul

produselor putem vedea, pe lângã

curãøitoarele cu presiune, ši aspira -

toa re uscat-umede, utilaje de sa -

blare cu gheaøã uscatã, curã øitoare

cu aburi, mašini de mãturat ši de

frecat-aspirat, precum ši spãlãtorii

au tomate pentru autove hicule ši in -

stalaøii pentru apã po ta bilã ši pentru

tratarea apelor reziduale.

Kärcher România: Expansiunea

societãøii continuã

Kärcher se ocupã de piaøa din

România încã din 1992. În anul 2002

a fost deschisã reprezen tanøa în

România a Alfred Kärcher GmbH, cu

obiectivul de extindere a reøelei de

distribuøie ši de orga ni zare a acti vi tã -

øilor de publicitate.

AP

RILIE

Atreia ediøie a TÂRGULUI DE

UTILAJE MARCOM se va

desfãšura în zilele de 8 ši 9

mai 2009 la showroomul MARCOM

de pe Šos. Bucurešti-Ploiešti nr. 75-

79 din Otopeni. Este o invitaøie la

infor mare, demonstraøii ši, nu în

ultimul rând, la o întâlnire amicalã

adre satã celor ce folosesc astfel de

utila je de construcøii.

Un spaøiu de 10.000 mp va fi o

sce nã deschisã pentru mai mult de

100 de utilaje (NOI ši SECOND-HAND)

ce pot fi testate ši cumpãrate pe

loc pe tot parcursul celor 2 zile de

târg. Toate utilajele achiziøionate în

aceastã perioadã beneficiazã de

preøuri ši condiøii speciale de cum -

pãrare.

O gamã completã de utilaje de

construcøii

Acest eveniment marca MARCOM

este o cale de a veni mai aproape

de dvs. ši de a vã ajuta sã alegeøi

soluøia optimã pentru activitatea pe

care o desfãšuraøi. Vã stã la dis -poziøie o gamã completã de utilajede construcøii, specializate ši re co -mandate pentru construcøii civile šiindustriale, construcøii de drumuri,demolãri, balastiere, ca rie re, lucrãriforestiere, staøii de betoane, staøiide asfalt, reciclare, lucrãri publice(primãrii).

Târgul de utilaje Marcom– ediøia 2009

MA

RTIE


Din dorinøa de a arãta cã suntfoarte puternici pe piaøã, înperioada 27 – 29 mai,

Liebherr România, Genco’93 šiCosim Trading au organizat o ex -po ziøie de utilaje de mare an ver gu -rã în curtea sediului de pe stradaHoria Clošca ši Crišan, nr. 61-63,Otopeni, judeøul Ilfov.Apropiindu-ne de locaøia aleasã, peŠoseaua de Centurã – aflatã în plinpro ces de lãrgire – observãm bra -øele excavatoarelor Liebherr ridicatespre cer ca pentru salut. În faøa loreste o companie de încãrcãtoarefron tale ši câteva buldozere, toatemar ca Liebherr. În mijlocul curøii, lar -

gã de vreo douã hectare, se înaløãdo uã movile de pãmânt care parata cate de câteva utilaje ce vor mo -difica foarte curând peisajul. De par -tea cealaltã stau la pândã com pac -toarele Bomag, miniexcavatoa releGehl ši echipamentele hidrau lice de -molatoare Atlas Copco. Mai în stân -ga sunt douã pompe de betonPutzmeister, iar vizavi, douã auto ma -carale Liebherr, de dimen siu ni dife -rite. Lângã ele sunt par cate douã be -to niere, în caz cã cineva s-a gândit cãn-ar putea gãsi aša ceva la Genco.Desigur, pozele vor face cât 1000 decu vin te, aša cã eu plec sã stau puøinde vorbã cu dl. Peter Schretzmeir, di -

rec tor general Liebherr România S.R.L.

R E T R O S P E C T I V A 2 0 0 9


JCB a investit 40 de milioane de £într-un nou centru de producøie

În apropiere de Uttoxeter, în

splen dida regiune Staffordshire

din vestul Angliei, unde câmpiile

aratã precum gazoanele de fotbal,

se aflã noul centru de producøie

JCB, destinat exclusiv excava toa re -

lor. Împãrøitã în douã zone clar de li -

mitate – una de producøie ši cea -

laltã de asamblare –, fabrica de la

Uttoxeter este cea mai importantã

investiøie a con structorului de echi -

pa mente JCB, statisticile spunând

cã aceasta se situeazã pe locul trei

în lume. Recunosc de la bun început

cã fabrica JCB Heavy Products este

prima platformã de ex cavatoare

pe care am vizitat-o, aša cã îmi

este im posibil s-o compar cu al -

tele. Totuši, vreau sã subliniez cã

im presia pe care am avut-o în

mo mentul când am pãšit înãuntru

– alãturi de jur nalištii gru pei 2 ši

John O`Connor, JCB Operation

Director – a fost aceea cã intru

într-un muzeu in dus trial. Nici o pa -

tã de ulei, nici un fir de praf sau

vreun zgomot strident, ne justificat.

Dacã n-ar fi existat scân teile ši

mirosul aparatelor de su durã, gã -

lãgia roboøilor industriali ši a šuru -

belniøelor automate, aš fi zis cã

echi pele de muncitori, care-ši

vedeau liništite de treabã, nu lu -crea zã, ci doar se prefac.

IUN

IEM

AI

Expunere de proporøii la sediulLiebherr România

Noul sediu MEVA situat peŠos. de Centurã a Capitaleieste unul dintre cele 10 cen -

tre logistice internaøionale alegrupului MEVA ši una dintre lo ca øiilecentrale în cadrul con cep tului eu ro -pean de închiriere ši de pres tãri ser -vicii a companiei. În confor mitate cucerinøele înalte ale logis ticii, noualocaøie este dotatã cu de pozit de în -chiriere, instalaøie de re ge nerare,spa øii de training ši expu ne re, pre -cum ši un departament administrativši tehnic. În ultima zi a lunii iunie 2009, noul se -diu Meva România a fost ina u gu rat înprezenøa mai multor oa meni im por -tanøi, printre care ši oas pe tele deonoa re Radu Merica, pre še dintele

Camerei Române de Comerø bila te ra -le România-Germania, dl. GerhardDingler, fon da torul Meva International,o dele ga øie de afaceri germanã šicâøiva an treprenori ro mâni importanøi,pre cum Cristian Øânøãreanu. Desigur,nu au lipsit nici re prezentanøii preseiin ter ne ši in ter naøionale. Meva este ocompanie inde pen den tã, familialã, dedimen si uni medii, ac ti vã în 40 de lo -caøii rãs pândite în 30 de øãri. Îši des -fãšoarã activitatea pe plan mondialca pro ducãtor de co fra je de cea maibunã calitate ši este foar te bine do -tatã din punct de vede re orga ni za -toric, logis tic ši al perso nalului.Lansarea noului sediu a debutat cuun tur al incintei, unde s-au putut ob -ser va la lucru tehnicile de curãøare ši

recondiøionare a cofrajelor produsede Meva ši s-au putut urmãri calitãøilefoii cofrante Alkus.

În prezenøa autoritãøilor localejudeøene, a lui Alexandre Saubot,Director General al Haulotte

Group, a mai multor oficialitãøi ši aunui mare numãr de invitaøi, HaulotteArgeš ši-a deschis în mod oficialporøile pe 23 iunie, 2009.Valoarea totalã a investiøiilor la uni -tatea de producøie Haulotte Argeš nu afost precizatã, dar, alãturi de uzinaDacia ši CDP Access-Group Pirouxface din vecinãtatea orašului Mioveniun veri tabil pol comercial ši de pro -ducøie, nu doar la nivelul judeøuluiArgeš, ci chiar al în tre gii øãri. Construcøia uzinei a în ce put în 2008,hala de pro ducøie ši birourile admi nis -

trative întinzându-se pe o suprafaøãtotalã de 20.000 m2, din cei 79.000 m2

cât mãsoarã în trea ga arie din vecinã ta -tea loca li tãøii Øiøešti.La Haulotte Argeš activitatea estestructuratã pe trei îndeletniciri prin -cipale distincte: salbarea, vopsirea šiasamblarea pieselor pentru na cele.Dupã primirea pieselor, aces tea sunttrecute prin mai multe pro ceduri desablare, pentru înde pãr tarea neregu -la ritãøilor ši a stra tului subøire de ru -ginã. Apoi piesele sunt pudrate, us -cate ši vopsite, iar rezul tatul este acelgalben aprins ši curat sau gri, în func -øie de piesa vopsitã. Însã, nu toa teutilajele sunt neapãrat vopsite aša.

R E T R O S P E C T I V A 2 0 0 9


Haulotte Group inaugureazã nouauzinã din România

IULIE

AU

GU

ST

Meva România are un nou sediu

Totul a început cu 100 de ani în

ur mã, când Otto Benninghoven

a pus bazele unei companii

cu activitate industrialã ce producea

cutii de viteze ši unelte de mânã, la

Hilden, Germania. Astãzi, compania

Benninghoven este unul dintre cei

mai importanøi producãtori de pe

pia øa staøiilor de asfalt din întreaga

lume, cu centre de producøie în lo -

calitãøile Mülheim/Mosel ši Wittlich ši

cu nenumãrate filiale interne ši inter -

naøionale. Anul acesta, în sep tem -

brie, Benninghoven a organizat o ex -

poziøie internã aniversarã de pro por -

øii, la care au participat aproximativ

2.700 de invitaøi din 42 de øãri.

Orašul Mülheim/Mosel apar øine dis -

trictului Bernkastel-Wittlich ši se aflã

într-o splen didã depresiune încon ju -

ratã de coline împãdurite, în care râul

Mosel este principala sursã de apã

pentru sutele de hectare cu viøã-de-

vie. Pâ nã aici drumul de la Frankurt

du rea zã aproape douã ore ši se

parcurge pe autostrãzile E 44 ši E

42, care uneori au trei benzi pe fie -

care sens, iar alteori cinci. Aici este

una dintre cele douã baze de pro -

ducøie ale fir mei Benninghoven ši,

totodatã, prin cipalul punct al ex -

poziøiei interne ani versare, organizatã

cu ocazia îm pli nirii celor 100 de ani

de existenøã.

Eficienøã, fiabilitate ši avantaje

pentru clienøi sunt beneficiile

principale ale gamei repro iec -

tate de uscãtoare FD 5-95 Atlas

Copco. Principalele caracteristici sunt

funcøia Saver Cycle Control ši

schimbãtorul de cãldurã în con tra -

curent cu separator de condens în -

corporat patentat. Adãugarea unui

uscãtor la sistemul dvs. de aer com -

primat (gama FD 5-95 este com -

patibilã cu compresoare de pâ nã la

30 kW) protejeazã pro du sul final ši

prelungešte totodatã du rata de viaøã

a echipamentelor, deoarece eliminã

umezeala, aero so lii ši particulele de

im pu ritãøi din aerul com pri mat.

Eficienøã energeticã

Gama FD 5-95 cuprinde în acest mo -

ment uscãtoare cu funcøionare in -

tegral ciclicã, datoritã funcøiei Saver

Cycle Control integrate, oferindu-vã

maximã eficienøã enegeticã. Acest

algoritm unic are la bazã umiditatea

relativã ši controleazã funcøia de por -

nire/oprire a compresorului uscã to -

rului. Prin reglarea ciclului de func øio -

nare la sarcina efectivã, aceastã ca -

rac teristicã are o influenøã pozitivã ma -

jorã asupra consumului de ener gie.

R E T R O S P E C T I V A 2 0 0 9


SE

PTE

MB

RIE

OC

TOM

BR

IE

Gama reproiectatã de uscãtoare FD5-95: eficienøã, fiabilitateši avantaje pentru clienøi

Benninghovena sãrbãtorit 100 de ani

Este 16 octombrie, ora 10:30 ši

sala Madrigal a hotelului Hilton

din Sibiu este aproape plinã.

Constructori, speciališti în cariere ši

mine, antreprenori au venit sã vadã

multiplele oferte pe care con struc to -

rul suedez Sandvik le are pentru ei.

Evenimentul, denumit Sandvik Mining

and Construction in Action, cuprinde

o prezentare detaliatã a produselor

în mai multe pãrøi ši se va încheia cu

o vizitã la cariera Turnu Rošu – Valea

Strâmbã, ce aparøine companiei

Amfiboswin.

Grupul Sandvik a fost în fiinøat în anul

1862 ši are peste 50.000 de angajaøi

în 130 de øãri. Activitatea Grupului

Sandvik este dezvoltatã pe trei linii de

Castelul Cantacuzino a fost

clã dit în anul 1911, în parcul al

cãrui proprietar a fost Prinøul

Grigore Gh. Cantacuzino, poreclit

“Nababu” ši fost ministru al României

între 1899-1900 ši 1904-1907.

Cantacuzino ši-a dorit o replicã a

ctitoriei regelui Carol I, Castelul Peleš,

ši chiar dacã nu a reušit sã-l facã la

fel de cunoscut, a štiut sã-l plaseze

într-o zonã cu o panoramã splen di -

dã asupra munøilor Bucegi, care-øi

taie respiraøia. Deši este o con struc -

øie solidã ši bine întreøinutã, castelul

va fi totuši restaurat în ur mã toarea

perioadã, urmând sã-ši des chidã por -

øile turištilor ši pasionaøilor de istorie.

Aplicarea tratamentului de sablare

cu gheaøã carbonicã necesitã douã

utilaje: un rezervor de alimentare cu

furtun ši un compresor. Tratamentul

de sablare va fi aplicat de firma

Matolux Transilvania, cu un rezervor

pentru gheaøã carbonicã marca DIS

(Dry Ice Systems) ši un compresor

performant marca KAESER, denumit

“Mobilair 123”. Dar sã le luãm pe rând.

Echipamentul DIS (Dry Ice Systems)este, de fapt, un rezervor de ali men -

tare cu gheaøã carbonicã, trans por -

tatã cãtre pistolul de sablare printr-

un furtun, cu ajutorul aerului com pri -

mat provenit de la compresor, în

cazul nostru Mobilair 123.

Kaeser ši DIS recondiøioneazãcastelul Cantacuzino

R E T R O S P E C T I V A 2 0 0 9


NO

IEM

BR

IE

afaceri: Sandvik Tooling (scule pentru

prelucrãri me ca ni ce prin aš chi e re, cel

mai cunoscut brand fiind Sandvik

Coromant), Sandvik Mining and

Construction (Divizia de minerit ši

con strucøii) ši Sandvik Materials

Technology (oøe luri speciale ši înalt

aliate).

Sandvik Mining and Construction este

furnizorul care oferã cea mai largã

paletã de echipamente pentru forare,

excavare, procesarea ši di men sio -

narea rocilor în industria mi ni e rã ši

con strucøii.

Soluøii pentru cariere de la Sandvik

NO

IEM

BR

IE

I N F O - N E W S

Liugong ši-a deschis prima fabricã peste mãri, în India, devenind astfel prima

companie chinezã de echipament de construcøii care îši deschide o uzinã în afara

Chinei. Compania a declarat cã are 16 uzine de fabricaøie ši, cu excepøia uneia, toate

se aflã în China.

Producøia chinezã face istorie!

Cu o suprafaøã de 177.000 m2,

noua fabricã de încãrcã toa -

re pe roøi din Pritampur, în

apropiere de Indore, are aproximativ

200 de angajaøi – 90% dintre aceš -

tia recrutaøi din India, restul fiind

chinezi.

Liugong va lansa noua fabricã în trei

etape ši va investi un total de 30 de

milioane de dolari în acest proiect

pânã în anul 2012. Pânã la faza fi na -

lã, cei 20.000 m2 vor facilita pro duc øia

a 2.000 de încãrcatoare pe roøi/ lunã,

precum ši excavatoare, buldo exca -

va toare, compactoare ši moto sti vu i -

toare.

Compania susøine cã încãrcãtoarele

pe roøi sunt deja în producøie, pentru

a rãspunde nevoilor pieøei de con -

strucøii, aflate în plinã expan siune,

din India. A fost nevoie de mai puøin

de un an pentru a construi no ua fa -

bricã ši pentru a o folosi.

Potrivit lui Zeng Guang'an, vice pre še -

dinte al Liugong, echi pa care a lucrat

la acest proiect de construcøie a avut

succes atât în stabilirea relaøiilor pe

plan local, cât ši în accelerarea

progresului, astfel încât oficialii indieni

considerã Liugong ca fiind exemplul

cu cele mai bune practici regionale.

Marea deschidere a fabricii a avut

loc luna trecutã, la eveniment par ti ci -

pând oficiali din India ši China, pre -

cum ši directori executivi, inclusiv

dom nul Zeng Guang'an ši preše din -

tele Wang Taiping. n

78 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2009

POZA LUNII

R E V I E W S

Terex bulldozers – a complete

solution

Powertek Company

(www.powertek-company.ro), the

Terex representative in Romania,

makes available for you versatile

equipment, a professional network

covering promptly the entire

country and the necessary

personalized financial consultancy.

Terex, company that gathers over

50 brands and famous equipments

all over the world, always creates

value, and Powertek Company

brings you this value. Terex

experience exceeds already 50

years, Terex factory in England is

one of the most known factories in

the world which operates on this

market. From that moment, the

equipment was permanently

improved and fitted with the latest

technologies in the field of control,

hydraulics or mechanics.

Dear collaborators,

In order to keep you permanently

informed about everything that is

new and of public interest within

TERRA company, part of the

Austrian group Industrie Holding,

represented on the Romanian

market by Terra România Utilaje de

Construcøii SRL, we want to bring

to your notice certain policy

changes of the group regarding the

distribution activity on the Austrian

territory of the JCB products.

Starting with the year 1958,

Industrie Holding, having a turnover

of about 270 million Euros, is the

main distributor of the JCB

products on the markets in the

Central and Eastern Europe, having

a strong representation by its

branches in these areas and

performing record sales on this

range of products.

Sandvik has chosen Marcom

SANDVIK, the famous group from

Sweden and worldwide leader on

the market of equipment for

surface and underground mining,

has chosen in Romania the

collaboration with MARCOM, for the

range of crushers and mobile

surface sorting stations. The main

destination of these products is

represented by the quarries and

the pits, certain products can be

used in the recycling field.

Sandvik stated that MARCOM,

leader of the construction

equipment market in Romania is

the ideal partner for this business,

having a wide territorial spreading,

a well prepared service network

and qualified staff which replies

promptly and professionally to all

its customer needs and to the

most demanding market

requirements.

Atlas Copco Specialty Rental

Division

Triple certification – more than

mere certificates to be framed

Atlas Copco Specialty Rental is the

first company in its sector that

received the triple certification

Lloyda’s Register Quality

Assurance. Covering the quality,

environment protection and health

management and operational

safety, this certification was

monitored actively by Atlas Copco

as vital part of its efforts to offer full

quality in all the aspects of its

activity.

Atlas Copco Specialty Rental is the

supplier of compressed air 100%

oil-free and high pressure for

industry. When there appears the

necessity of an increased amount

of air or support of the production

processes during the period of the

maintenance works or repairs to

the existing installations, Atlas

Copco Specialty Rental can offer

you a package of rental services

which should allow the

continuance or the extension of the

production processes with a

minimum impact on the

productivity.

SIMEX Crusher-beakers for

bulldozers

SIMEX designs and executes a

range of equipments using high

technologies. These equipments

attached to the machines provides

them with additional efficiency,

transforming them into machines

specialized for different activities in

the field of mining constructions

and road maintenance.

In case of rehabilitation works or

demolitions it is more and more

necessary to crush the materials

resulted in order to carry them at

the lowest costs or to use them

even within the same site. Taking

into account the requirement of the

constructors, the Italian company

used the experience acquired in

the design and the execution of

the crusher-beakers which can be

attached to the multifunctional

loaders. in order to perform

crusher-beakers used on

bulldozers.

Equipments for geothermal

drillings

The National Strategy for

Sustainable development foresees


R E V I E W S

a series of measures in the

energetic sector, designed to

contribute to the decrease of the

impact on the environment. Among

all these, a special attention is

granted to the renewable energy

resources. Thus, the geothermal

energy, which constitutes a

renewable source, is used on long

term, because 99% of the planet

Earth has a higher temperature of

1000°C, which constitutes a huge

energetic potential and offers

multiple choices of usage, both

locally and regionally or even

nationally. According to the

estimates of the specialists, only the

reserves gathered on three

kilometres from the surface of the

terrestrial layers may, theoretically

cover the worldwide energetic

demand for more than 100.000 years.

The Organization and the

Improvement of the Procurement

of the Technological Equipment

for Construction

The procurement of a technological

equipment for constructions has to

represent for any company a step

forward towards the improvement of

the profitability, the insurance of

works quality, the safety of the

operators and last but not least the

environment protection.

The approach of the procurement

process on technical and

economic principles supposes an

involvement of the specialists within

the departments of exploitation,

mechanization and finance, which

has to find the harmonization of the

technical criterion with the

economic one, so that the new

equipment should provide a high

productivity and low

exploitation/maintenance costs.

The decrease of the orders and

the fight for survival

The transporters faced this year a

decrease of the economic

development, as well as a

depression of the number of

registrations of new vehicles and of

the road transport volumes. With all

these, 2010 is estimated to be a

year of challenge for the business

consolidation, in spite of the applied

anti-popular measures.

From the point of view of the

transports, the crisis of the year

2009 is described, firstly, by a

massive decrease of the volume of

transported goods, caused both by

the decrease of the industrial

activity, as well as by the decrease

of the consumption.

Baneasa passage has been

open

A small-sized white plane is landing

on the Baneasa airport while Emil

Boc is crossing the intersection

which is newly asphalted between

Aerogãrii Boulevard and NR1. he

hurries and smiles, and his glasses

are shining under the sun at five

past twelve. The journalists

welcome him immediately for

declarations, and suddenly the

Prime Minister becomes invisible

behind them.

Mr. Emil Boc is not constructor or

traffic expert, so I am not quite

interested in his declarations and I

prefer to approach George, a

worker from Lena Constrções, who

has a ear ring in his ear and red

cap. He is newer in the team but

during the last weeks he worked

hardly. There is still something to be

painted, pipes to be installed and

finished, but he is satisfied that they

have completed the work with

several days before the due term.

The greatest auction Ritchie Bros

of the year

MOERDIJK, OLANDA - The fifth

greatest auction Ritchie Bros of this

year has just been completed. The

event took place between 25 – 27

November, and the total number of

operations with construction

equipment registered during the

three business days is of 41

millions euro. 1510 tenderers from

65 states participated to the

auction, including 370 persons who

were registered for the online offers

in real time operations. It was also

established a record to the chapter

participants to the online auctions

in Europe, because they have

bought equipment in amount of 4

million Euros.

European Construction

Barometer – November 2009:

Seasonal slowdown

Though in November the trust in

the European construction industry

decreased compared to the month

October, it is still in a positive

framework. Such a slowdown is

part of the seasonal industrial

model of gradual decrease once

the winter comes. Having each

month a favourable development,

4,7% of the respondents claimed

that in November the activity was

superior as compared to October.

There was an obvious decrease as

compared to the percentage of

16,8% recorded in October, but the

situation was similar to the summer

months.


Talon de abonamenT

Completaøi spaøiile, bifaøi perioada corespunzãtoare ši trimiteøi talonulîmpreunã cu copia documentului care certificã plata abonamentului peadresa: S.C.HIPARION MAGAZINES SRL, OP.33, CP. 52, BUCUREŠTI,pe fax: 021-202.82.69 sau pe e-mail: [email protected].

doresc sã ma abonez la Revista de Unelte ši echipamente pe o perioadã de:

nn 3 luni 7 lei nn 6 luni 12 lei nn 1 an 22.50 lei

Abonamentul doresc sa-l primesc la adresa:denumirea firmei..................................................................................domeniul de activitate al firmei:...........................................................numele ši prenumele.............................................................................Funcøia..................................................................................................departament.........................................................................................adresã: Strada..............................................nr...... bloc....................Sc........... etaj.......ap.............................................................................localitate.........................................Judeø..........................Sector..........Cod poštal.............. Telefon..........................Fax....................................

Plata se va face cãtre S.C. HIPARION MAGAZINES SRL, CIF RO 16545284cont RO32BTRL04801202811571XX Banca Transilvania, SucursalaChibrit. În preøul abonamentului sunt incluse ši taxele poštale.

atenøie!!! nu expediaøi taloane mai vechi. Modificãrile ulterioare nuafecteazã abonamentul încheiat.Abonamentele se expediazã prin poštã. Editura nu rãspunde pentruîntârzierea sau pierderea coletelor. Prin participare, persoanele în cauzãacceptã în mod necondiøionat ši explicit ca datele personale de identitate sãfie utilizate ši stocate într-o bazã de date, aceasta putând fi folositã deorganizatori sau subcontractanøi ai acestora, ulterior, în cadrul altor aplicaøiisimilare, de marketing direct etc., cu respectarea drepturilor prevãzute deLegea 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Data: Semnãtura:................................ ................................

"

OfErtA dE publiCitAtE pEntru 2009:Modul 1 apariøie (Euro)

1/1 A4 900

1/2 A4 500

1/4 A4 300

Coperta 1 2600

Coperta 2 2000

Coperta 3 1600

Coperta 4 22002 pag. A4 (spread) 1600

“Revista de Unelte ši Echipamente” vã oferã

un spaøiu informativ ši publicitar profesional,

unde se pot desfãšura producãtorii, importatorii

ši distribuitorii din domeniul uneltelor, sculelor,

echipamentelor, instalaøiilor ši utilajelor

pentru construcøii.

Articol publicitar: 1 paginã interior A4 –

500 Euro/apariøie;

Articol publicitar: 1/2 paginã interior A4 –

300 Euro/apariøie.

Notã: Preøurile nu includ T.V.A.

Documents

Revista de unelte si echipamente - Decembrie -ianuarie 2010